Lp.24-ITU

3
Lp. 24: Diagnosticul de laborator al infecţiilor tractusului urinar. Identificarea unui bacil gram-negativ fermentativ: Escherichia coli. OBIECTIVE: - însuşirea etapelor diagnosticului etiologic în infecţiile urinare; - examenul bacteriologic al urinei în infecţii produse de agenţi oportunişti; - rolul microscopiei în triajul probelor de urinǎ şi orientarea investigaţiei microbiologice ulterioare; - tehnicile curent utilizate pentru însǎmânţarea urinei: urocultura cantitativǎ cu pipeta gradatǎ, urocultura cu ansa calibratǎ; - rolul antibiogramei difuzimetrice în orientarea terapiei antimicrobiene în infecţiile urinare; - diagnosticul tuberculozei renale. Condiţia microbiologicǎ a tractului urinar: - rinichii + ureterele + vezica = normal sterile; - uretra distală = normal colonizată. Microbiota uretrei distale: - stafilococi coagulazo – negativi; - difterimorfi; - enterococi; - enterobacteriacee; ITU se realizează pe: - cale ascendentă (bacterii oportuniste); - cale sanguină, cu bacterii cu patogenitate primarǎ; - cale limfaticǎ. Etiologia ITU: 1) bacterii oportuniste (flora intestinală, regiunea perineală, vagin, uretra distalǎ) Bacili gram negativi: - E. coli; - Proteus mirabilis; - Enterobacter cloacae; - Klebsiella pneumoniae - Pseudomonas aeruginosa. Coci gram pozitivi: - Staphylococcus saprophyticus; - S. aureus; - Enterococcus faecalis; - Streptococcus agalactiae; Bacili gram pozitivi: - Corynebacterium urealyticum. 2) patogeni primari: - Mycobacterium tuberculosis. Agenţi virali: adenovirus (cistita hemoragică la copil). Prelevate utile diagnosticului de ITU: - urina pentru sumar de urinǎ şi pentru examen bacteriologic al urinei; - sânge la pacienţii cu pielonefritǎ, pentru hemoculturǎ. 1

description

h

Transcript of Lp.24-ITU

Page 1: Lp.24-ITU

Lp. 24: Diagnosticul de laborator al infecţiilor tractusului urinar. Identificarea unui bacil gram-negativ fermentativ: Escherichia coli.

OBIECTIVE:- însuşirea etapelor diagnosticului etiologic în infecţiile urinare;- examenul bacteriologic al urinei în infecţii produse de agenţi oportunişti;- rolul microscopiei în triajul probelor de urinǎ şi orientarea investigaţiei microbiologice

ulterioare;- tehnicile curent utilizate pentru însǎmânţarea urinei: urocultura cantitativǎ cu pipeta gradatǎ,

urocultura cu ansa calibratǎ;- rolul antibiogramei difuzimetrice în orientarea terapiei antimicrobiene în infecţiile urinare;- diagnosticul tuberculozei renale.

Condiţia microbiologicǎ a tractului urinar:

- rinichii + ureterele + vezica = normal sterile;- uretra distală = normal colonizată.

Microbiota uretrei distale:

- stafilococi coagulazo – negativi; - difterimorfi;

- enterococi;- enterobacteriacee;

ITU se realizează pe:- cale ascendentă (bacterii oportuniste);- cale sanguină, cu bacterii cu patogenitate primarǎ;- cale limfaticǎ.

Etiologia ITU:1) bacterii oportuniste (flora intestinală, regiunea perineală, vagin, uretra distalǎ)

Bacili gram negativi:- E. coli;- Proteus mirabilis;- Enterobacter cloacae;- Klebsiella pneumoniae- Pseudomonas aeruginosa.

Coci gram pozitivi:- Staphylococcus saprophyticus;- S. aureus;- Enterococcus faecalis;- Streptococcus agalactiae;Bacili gram pozitivi:- Corynebacterium urealyticum.

2) patogeni primari:- Mycobacterium tuberculosis.

Agenţi virali: adenovirus (cistita hemoragică la copil).

Prelevate utile diagnosticului de ITU:- urina pentru sumar de urinǎ şi pentru examen bacteriologic al urinei;- sânge la pacienţii cu pielonefritǎ, pentru hemoculturǎ.

Prelevarea urinei pentru examenul cito – bacteriologic: Prelevǎri uzuale: proba curatǎ prinsǎ în zbor din jetul mijlociu; Prelevǎri speciale: aspiraţia suprapubianǎ, prelevǎri prin cateter.

Proba curatǎ prinsǎ în zbor din jetul mijlociu:o Toaleta localǎ cu apǎ şi sǎpun, urmatǎ de uscarea zonei decontaminate;o Momentul prelevǎrii : prima urinǎ de dimineaţǎ sau dupǎ cel puţin 3 ore de la micţiunea anterioarǎ;o Volumul prelevat : 20 ml pentru izolarea cantitativǎ a microorganismelor condiţionat patogene şi 50

ml pentru izolarea patogenilor primari;Transportul probelor la laborator nu trebuie sǎ depǎşeascǎ mai mult de o orǎ.

1

Page 2: Lp.24-ITU

Diagnosticul de laborator al ITU cu microorganisme oportuniste:

Examen microscopic:1) aprecierea calităţiii probei:

frotiu colorat Gram: leucocite, celule vezicale, celule bazinetale; prezenţa PMN pledeazǎ pentru ITU; CES (celule epiteliale scuamoase) = markerii contaminǎrii vaginale.

2) aprecierea piuriei (preparat umed, camera Fuchs Rosenthal): > 10 leucocite / mm3 = PIURIE; < 3 leucocite / mm3 = lipsa piuriei; între 3 şi 10 leucocite / mm3 = zonǎ incertǎ.

3) aprecierea bacteriuriei : 1 – 2 bacterii/câmp microscopic = BACTERIURIE SEMNIFICATIVǍ ( > 105 UFC/ml); prezenţa a mai mult de 3 categorii morfologice = marker de contaminare.

UROCULTURA CANTITATIVǍ = însǎmânţarea pe gelozǎ sânge şi pe MacConkey a unui volum fix de 0,1 ml din diluţia 10-2 a urinii omogenizate, incubare şi aprecierea numericǎ a coloniilor dezvoltate.Bacteriuria se calculeazǎ dupǎ formula:

Nr. UFC / ml = N x D x 1/volumul însǎmânţatN = numǎrul coloniilor de pe placǎ;D = inversul diluţiei.

Interpretarea rezultatelor:• O singură specie de bacili gram-negativi este izolată în concentraţie de 104-5 UFC/ml, de stafilococi ≥ 5x104

UFC/ml sau levuri ≥ 104 UFC/ml:– În prezenţa piuriei = ITU;– În absenţa piuriei = colonizare abortivă a urinei ori probă examinată tardiv fără refrigerare

imediată.

Diagnosticul tuberculozei renale Prelevare: 3 probe matinale de urinǎ, consecutive, din jetul mijlociu, în volum de 50 ml fiecare. Transport şi conservare: cu aceleaşi precauţii ca şi pentru urocultura cantitativǎ. Concentrare prin centrifugare. Decontaminarea chimicǎ a sedimentului cu NaOH 4%. Examen microscopic al frotiului colorat Ziehl – Neelsen. Frotiul din sediment urinar diferǎ ca interpretare

în raport cu sputa, deoarece pot exista BAAR, alţii decât M. tuberculosis, prezenţi în proba recoltatǎ (M. smegmatis)

Izolare pe mediu Löwenstein – Jensen. Urmǎrirea culturilor.

ANTIBIOTICE ANTITUBERCULOASE

de primǎ linie: HIDRAZIDA ACIDULUI IZONICOTINIC

(HIN) RIFAMPICINA ETAMBUTOL PIRAZINAMIDA STREPTOMICINA

de a doua linie: CICLOSERINA ETIONAMIDA FLUOROCHINOLONE CAPREOMICINA KANAMICINA ACIDUL PARA - AMINOSALOCILIC (PAS) RIFABUTIN VIOMICINA

În sală sunt:1. frotiuri urină BGN, PMN;2. uroculturi pozitive / negative pe agar sânge şi pe MacConkey;3. triaj E. coli.4. antibiograme pentru E. coli.

2