Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
of 9
-
Upload
rashid-mihai -
Category
Documents
-
view
285 -
download
0
Transcript of Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
1/9
Factorii de
care
depinde schimbul
transcapilar
al
02
gi
CO2
prin
procesul de
difuziune
sunt
cuprinse
in formula
lui Fick
(vezi
biofizica).
Schimbul
eazos
pentruOr
-
depinde
de
iteza
de
transport a Oz
din
sdnge
spre
lesuturi
qi
de
intensitatea
proceselor
chimice
de
utilizare
a acestuia.
Diferenla
de
POz
(DPO2)
intre sdnge
gi
ceiule
este
mare
(55-60
mm
Hg
adicd 7,3-1,9
Kpa)
ceea
ce
determin6
difuziunea
rapid6
a
02.
Schimbul
gazos pentru
COz
-
se
reahzeazi
exploziv
datoritd
marii sale
difuzibilitiji,
deci
diferenJei
de
PCOz
PPCO2)
dintre
interstiliu
qi
capilar
care
este de
numai 5-6
mmHg
(0,6-0,7
KPa).
PCOz
depinde
de valoarea
fluxului
sangvin
qi
de
intensitatea
proceselor
metabolice
tisulare: PCOz
cregte
dacd debitul
scade
qi
intensitatea
proceselor
creqte
qi
invers.
Respiratia
celulard
propriu-zisd
constd
in
totalitatea
proceselor
chimice care
se
petrec
intracelular
in
vederea
arderilor substantelor
nutritive
qi
a
eliberdrii de
energie
necesard
diferitelor activitili
celulare.
Procesele
chimice ale
respiraliei
celulare
sunt reprezentate
de reaclii
de
oxidoreducere
cuplate cu
cele de fosforilare
oxidativd. Substratul
energetic
al
acestor
procese este reprezentat
de
monozaharide,
acizi
gragi
gi
aminoacizi.
Randamenhrl
energetic
maxim al oxiddrilor
biologice
poate
fi asigurat at6t
de
concentraliile
optime
de substrat
cdt
qi
de concentraJia
optimd
de
Oz
la
nivel
celular.
Respiratia
celular6
se
desflsoard
in
4 etape:
(a)
degradarea
anaerobd
a
glucozei
in citoplasma
celulei
gi
oxidarea
acizilor
gragi
in mitocondrii;
(b)
decarboxilarea
gi
oxidarea
podugilor
intermediari
rezultali
in ciclul
Krebs
cu
eliberare
de CO2,
apd,
electroni
gi
H';
(c)
transferul
H*
$i
electronilor
in lanful
transportor
de
electroni
ptnd
la
Oz
molecular,
urmat
de eliberarea
unor cantititi
importante
de energie liberd;
(d)
stocarea
unei
pdrfi din
energia produsd
in
legdturile
macroergice
ale
ATP,
ca
unnare
a fosforilirii
ADP,
cuplati
cu
transportul
de electroni.
Glicoliza
anaerobd
are deosebitd importanld
in
muqchi
unde
odatd
cu
producera
acidului
lactic;
la
inceputul efortului
fizic se
contracteazd
o datorie
de Oz"
Ultimele
trei
etape ale respiratiei
celulare
au
loc
la
nivel
mitocondrial,
in
prezenla
unor cantitdti
adecvate
de
Oz
(deci
aerob).
Aproape
90%
dir'
Oz corisumat
de
celule
este
folosit in
reacliile oxidative
mitocondriale
eliberatoare
ale unor mari cantitdli
de
energie.
in
lipsa
Oz,
metabolizarea
nutrimentelor
se
rcalizeazd
pe
cale
anaerobd
cu
randament
enegetic
redus
(de
-
15
ori mai
mic decit
in
aerobiozd,
necesitdnd
cantitali
mult
mai mari
de substraturi
energogene).
De
aceea
deficitul
de
Oz
poate
fi
supleat
numai
pentru
scurt
timp
de
glicoliza
anaerobd
sau
de rezervele
energetice de
ATP
qi
creatinfosfat.
ATP-ul
se
formeazd
qi
se consumd
in
permanen{5, oferind
12000 de
calorii
in
condilii
fiziologice
de degradare. Utilizat
in
scop
energetic,
plastic
qi
funclional,
ATP-
ul
asiguri
energia
necesard
transportului
activ
membranar,
conducerii
nervoase,
contractiei
musculare,
secretiei
glandulare,
sintezei
de componente celulare,
cregterii
etc. Numai
transportul
activ
necesar
absorbliei
qi
mentinerii
gradientelor electro-
chimice
membranare
consumd
pdni
la 25% dinATP
celular.
Randamenhrl
reacliilor de
oxidoreducere
cuplate
cu cele
de fosforilare
oxidativd
este
de 38
molecule
ATP/
mol
gram
de
glucoz6, energia
eliberatd
depagind 95Yo
din
rezewele
energetice
ale
celulei.
Consumul
de
Oz
,
capabil
si satisfacd
nevoile
energetice
ale
organismului
uman
in
condilii
de
repaus
este
de
-
250
mV
minut
cantitatea
de COz
formatd
in
aceste
condilii
fiind
de
-200
ml/minut.
Raportul
intre
COz
eliberat
gi
02
consumat
se
defineqte
drep
Ir
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
2/9
coeficient
resoirator
(OR)
gi
are
valoare
de
(200
1250:0,85). Ele diferd
in
flrnctie
de
regimul alimentar
fiind
egal cu
1
c6nd
predomin5 hidrocarbonatele, cu 0,7 in
cazul
lipidelor
gi
cu 0,8
pentru
proteine.
Consumul
de
Oz
la nivel tisular diferd de
la
organ la organ
in
func{ie de
vdrstd,
starea
de activitate sau de
repaus,
intensitatea
qi
drnaza
eforfului,
adaptarea
organismului
la diversele
solicitiri.
De exernplu
QR
(coeficient
respirator)
ln
creier
este
de 0,97- 0,99
(adicd
aici se
consumd
25% dn cantitatea de
Oz
consumatd de organism
in
unitatea
de timp, ceea ce
explicd sensibilitatea
deosebitd
a
creierului
la
anoxie
(supraviefuire
aproximativ
3
minute).
Rezervele
de
Oz
ale
organismului
fiind modeste
(750-800
ml
O2),
ele nu
pot
asigura
deci
supraviefuirea
in condilii de
anoxie
decdt
-
3
minute. Oxigenul
fixat
pe
mioglobind
satisface
necesitilile
metabolismului oxidativ
doar
cdteva secunde.
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
3/9
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
4/9
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
5/9
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
6/9
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
7/9
Apneea
reflexd este
oprirea
temporard
a respiraliei,
ca
mijloc
de
apdrare
impotriva
pdtrunderii
in
plSmdn
a
diverselor
substanJe
gazoase,
lichide
sau solide.
Apneea
fiziologicd
este
apneea
de deglutiJie,
care
previne pdtrunderea
in
cdile
respiratorii
a bolu-
lui
alimentar,
in timpul
faringian al
deglutifiei.
Apneea
yoluntard
poate
fi
produsd dupd hiperventilalie
voluntard
sau
in
caz
de
imersie.
Reglarea
bronhomotriciti{ii.Tonusul
bronhiolar
este, de
fapt, tonusul
bazal
al
fibrelor
musculare
netede
de
tip
visceral
din
pereJii
bronhiolelor
gi
depinde
de
echilibrul
realizatintre
factorii
nervogi
gi
umorali,
care
tind
sd contracte
sau
sd
relaxeze
musculatura
bronhiolar6.
Aceasta
se
gdsegte
sub
controlul
permanent al inewaliei
simpatico-para-
simpatice
gi
a
mediatorilor
respeotivi
(pe
de
o
parte)
gi
al
aminelor
biogene
(histamin[,
sercrtonin[),
prostaglandinelor, leucotrinelor
gi
al
hormonilor
locali
gi
cirlculan{i.
pe
de
alti
parte.
Tonusul
bronhiolar
se
modificd
ora
6
a.m.
qi
dilatalia maximd
la
ora
noaptea,
sau
spre
dimineald).
Reactivitatea
cdilor
aeriene
(bronhamotricitatea)
poate
fi
testatd
la
om
prin
determinarea
modificirilor
de
rezistenJ[
la
flux,
produse de
inspirul
unor doze
proglesive
de
substanle
bronhoconstrictoare
(de
ex.
testui cu
acetii-coiin[,
testul
cu histamind,
testui
cu carbacol,
testul
cu
metacolinS,
toate
bazate
pe
scdderea
VEMS-ului
cu
l5-20o/o).
Reglarea
nervoasd.
Rolul
principal in
reglarea tonusului
muscular
bronhioiar
il
deline
inervalia
parasimpaticd ce
determini
bronhoconstricfie
putemicb prin
intermediul
acitilcolinei,
ptin
intermediul
receptorilor
M-colinergici
(muscalinici
foarte
abundenli
la
nivelul
cdilor
respiratorii
inferioare);
eliberarea
acetilcolinei
este
potenlatd
de
serotonind
qi
inhibatd
de
noiadrenalind
gi
PGEz.
Simpaticul
ineweazA
mai
putin
musculatura
bron-
hiol"lo.
qi
mai
mult
glandele
submucoase
gi
vasele
pulmonare.
El
determin[
bronho-
dilatalie
prin
intermediul
B2
-
receptorilor
din
musculaturd,
prin
intermediul
mediatorului
sdu
chimic
(noradrenalina), iar
prin
acliune
pe
o
-
repeptori
produce
bronhodilata{ie'
S-au
eviden{iat
qi
fibre
nervoase
nonadenergice
gi
noncolinergice
(fibre
purinergice)
a
cdror
excitare
determind
relaxarea
musculaturii
bronhiolare
contractate,
avdnd
ca
mediator
chi-
mic
ATP
qi
/
sau
adenozina.
Reglarea
umorald
a bronhomotricit[lii
este,
ca
qi
cea
nervoasd,
sub
influenla
a
doud
categorii
de
factori,
bronhoconstrictori
gi
bronhodilatatori.
Fictorii
bronhodilatatori
sunt:
catecolaminele
circulante
(adrenalina
9i
noradrenalina),
care
produc
bronhodilata{ie
gi
inhibarea
secre}iei
de
substan}e
bronhoconstrictoare
de
la
nivelul
mastocitelor
(histamina,
prostaglandinele
F2o
9i
leucotrienele),
prostaciclinele
9i
prostaglandinele
A
qi
E.
Factorii
bronhocostrictori
sunt:
histamina,
serotonina,
bradichinina,
unele
prostaglandine
qi
leucotriene,
factorul
de
agregare
plachetard
9i
SRSI
(slow
reactive
-substance
of
anaphxlaxrs).
SRSA
este
un amestec
de
leucotriene
bronhoconstrictoare.
Factorii
regl6rii
umorale,
aclioneazd,
sinergic
cu cei
nervoqi,
prelungind
in
timp
ac{iunea
acestora
din
urmd;
in acest
fel,
tonusul
bronhomotor
este
rezultatul
ac{iunii
unui
unui
complex
de factori
neuro-umorali,
locali
qi
sistemici.
Finctiite
nerespiratorii
ale
pldmdnilor.
Degi
mult
timp
s-a
considerat
pldmdnul
ca
un organ
exclusiv
respirator,
prin
diversitatea
structurilor
celulare,
prin
bogdfia
de
vase
pe
parcursul
zllei,
constric{ia
maximd
av6nd
loc
la
6
p.m.
(de
aceea
crizele
de
astm
sunt
mai
grave
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
8/9
Apneea
reflexd
este
oprirea
temporard
a
respira{iei,
ca mijloc
de apdrare
impotriva
p[trunderii
in
pldmdn
a
diverselor
substanle
gazoase,
lichide
sau
solide.
Apneea
fiziologicd
este apneea
de
deglutitie,
care
previne
pdtrunderea
in cdile
respiratorii a bolu-
lui
alimentar,
in timpul
faringian al
deglutifiei.
Apneea
voluntard
poate
fi
produsl
dupd
hiperventilalie
voluntari
sau
in caz de
imersie.
Reglarea
bronhomotricititii.Tonusul
bronhiolar
este,
de fapt, tonusul bazal
al
fibrelor
musculare
netede de
tip visceral
din
perelii
bronhiolelor
gi
depinde de
echilibrul
rcalizat
intre factorii
nervogi
gi
umorali, care
tind
sd
contracte
sau
sd relaxeze musculatura
bronhiolarS.
Aceasta
se
gdsegte
sub controlul
permanent
al
inervaliei
simpatico-para-
simpatice
gi
a
mediatorilor
respectivi
(pe
de
o
parte)
gi
al aminelor
biogene
ftistamind,
sorrrtonind),
prostaglandinelor,
leucotrinelor
gi
al
hormonilor
locali
6i
ciriculanti.
pe
de
alti
parte.
Tonusul
bronhiolar se
modificd
pe parcursul
zilei,
constrictia maximd
avAnd
loc
la
ora
6
a.m.
gi
dilatalia
maximi la
ora
6
p.m.
(de
aceea
cizele
de
astm
sunt
mai
grave
noaptea, sau spre
diminea{d).
Reactivitatea
cdilor
aeriene
(bronhomotricitatea) poate
fi testatd
la om
prin
determinarea
modificdrilor
de
rezistenJi la
flux,
produse
de
inspirul
unor doze
progresive
de substanle
bronhoconstrictoare
(de
ex. testui
cu acetil-coiind,
testul cu
histamind, testui
cu
carbacol, testul
cu metacolind,
toate
bazate
pe
sclderea
VEMS-ului
cu 15-20o/o).
Reglarea
nervoasd.
Rolul
principal
in
reglarea tonusului
muscular
bronhioiar
il
detine
inervaJia
parasimpaticd
ce
determind bronhoconstriclie
puternicd
prin
intermediul
acetilcolinei,
prin
intermediul receptorilor
M-colinergici
(muscalinici
foarte
abunden{i
la
nivelul
c6ilor respiratorii
inferioare);
eliberarea
acetilcolinei
este
potentati
de
serotonind
gi
inhibati
de
noradrenalind
qi
PGE2.
Simpaticul
ineweazA
mai
pulin
musculatura
bron-
hiolelor
gi
mai mult
glandele
submucoase
qi
vasele
pulmonare.
El
determind
bronho-
dilatalie
prin
intermediul
Fz
-
receptorilor
din
musculaturS,
prin
intermediul
mediatorului
sdu
chimic
(noradrenalina),
iar
prin
acfiune
pe
c{,
- repeptori
produce
bronhodilatafie.
S-au
evidenJiat
qi
fibre
nervoase
nonadenergice
gi
noncolinergice
(fibre
purinergice)
a
cbror
excitare determind
relaxarea musculaturii
bronhiolare
contractate, avdnd
ca
mediator chi-
rnic
ATP
gi
/
sau
adenozina.
Reglarea umorald
a
bronhomotricitd{ii
este,
ca
gi
cea
nervoasd, sub
influenJa
a
doud categorii
de factori,
bronhoconstrictori
gi
bronhodilatatori.
Factorti
bronhodilatatori
sunt:
catecolaminele
circulante
(adrenalina
gi
noradrenalina),
care
produc
bronhodilata{ie
gi
inhibarea
secretiei
de substan{e
bronhoconstrictoare
de
la
nivelul
mastocitelor
(histamina,
prostaglandinele
F2o
qi
leucotrienele),
prostaciclinele
qi
prostaglandinele
A
gi
E.
Factorii
bronhocostrictori
sunt:
histamina,
serotonina,
bradichinina,
unele
prostaglandine
qi
leucotriene,
factorul
de
agregare
plachetard
qi
SRS/
(slow
reactive
substance of
anaphxlaxrs).
SRSA
este
un
amestec
de
leucotriene
bronhoconstrictoare.
Factorii
regldrii umorale,
ac[ioneazd
sinergic
cu cei
nervogi,
prelungind
in
tlmp
acliunea
acestora
din
urmd;
in
acest
fel,
tonusul bronhomotor
este
rezultatul actiunii
unui
unui
complex
de
factori
neuro-umorali,
locali
qi
sistemici.
Functiile
nerespiratorii
ale
pldmdnilor. Degi
mult
timp s-a
considerat
pldmdnul
ca
un
organ exclusiv
respirator,
prin
diversitatea
structurilor
celulare,
prin
bogdfia
de
vase
-
8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,
9/9
sanguine
(apa4indnd
at6t celei
sistemice,
cdt
qi
celei nutritive)
gi
nu in
ultimul
r6nd
prin
poAliu
sa
de
interfald
intre
mediul
intern
gi
extern,
pHmAnii indeplinesc
o serie
de
func{ii
independente
de
cele
respiratorii:
functia
antitoxicd,
func{ia
metabolicl
i
o
serie
de
nmcjt
accesorii
(rezervor
sanguin,
filtru,
control
volemic,
de
control
al
presiunii
sanguine
pulmonare,
de
reglare
a
balanlei
hidroelectrolitice).
Fonafia
este
consecin{a
vibratiei
corzilor
vocale
la trecerea
aerului,
expirat
sub
presiune,
prin
glota
inchisd.
Semnalul
acustic
produs
in timpul
vorbirii
qi
cdntatului
este
iaracteizat
prin
doi
parametri
variabili:in6llimea
sunetului
gi
structura
lui
foneticd,
cu
mecanisme
de
localizare
qi
producere
diferite.
Dacd
mecanismul
ce realizeaz[
emisia
9i
ind{imea
sunetelor
(fonatia),
este
localizat
la
nivelul
laringelui,
mecanismul
ce
determind
structura
foneticd
a
sunetelor
asigurd
gi
articularea
acestora
in cavitatea
oral6,
cu
rezorranldnaso-faringiand.
Mecanismul
fonatiei.
Prima
etapd
in emisia
de sunete,
a
cdntatului
sau
a
vorbirii
o
reprezintd
pregdtirea
pentru
expir:
glota
este
inchisl
(sau
ugor
intredeschisS),
presiunea
subglotica
ciegte
progresiv
(de
la
4-6
cm
apd,
la
peste
20
cm
apd),
determindnd
impingerea
laterald a corzilor
vocale,
aerul
trecdnd
cu
o vitezd,
mult mai
mare
decdt
la
nivelui
traheii,
ceea
ce
determind
vibraliile
corzilor
vocale.
Fluxul
rapid al
aerului
creeazA
un
vacuum
partial inte corzile
vocale
datoritd
fenomenului
Bernoulli,
care,
ducdnd la
scdderea
presiunii,
reinchide
glola,
procesul de
oscilalie
a
corzilor
reincep6nd,
odatd
cu
cregterea
presiunii
subglotice.
intreruperea
curentului
de
aer
cu
frecvenla
ritmului
oscilatiilor
determinl
frecven{a
sunetului
emis.
Frecventa
fundamentald
a sunetului
(nxndrul inchiderilor
9i
deschiderilor
glotei
pe
unitatea
de
timp),
depinde
atdt
detensionarea
corzilur
vocale,
cdt
9i
de
presiunea
subgtoiica
(ambii
parametri
put6nd fi
modificali
de
musculatura
laringelui
9i
toracelui).
Cu
iat
tensiunea
la nivelul
corzilor
vocale
(sau presiunea
subglotici)
este
mai
mare,
cu
atdt
frecvenla sunetului produs este
mai inaltd
(frecvenla sunetului
emis
poate
fi
modifrcati
voluntar).
Particularitd{ile
anatomice
individuale
(lungimea corzilor
vocale).
determinl
varialii
in
comportamentul
oscilator,
fdc6nd
posibild clasificarea
vocilor
in
bas,
tenor,
alto
gi
sopran6.
Producerea
gi
menlinerea
aceluiapi
ton
implicd
extrem
de
fina
coordonare
a
activit4ii
mugchilor
rispectivi
(un
rol
deosebit
av6nd,
atdt
proprioceptorii
muqchilor
9i
*rrrourli
laringiene,
cdt
gi
mecanismele
de feed-back
auditiv).
Importanla
mecanismului
de
feed-back
auditiv
este
evidentiatd
in
situaliile
de surditate
congenitall,
cdnd vorbirea
nu
poate
fi
inv6{at[.
in cazul
vorbirii
in
goaptd,
corzile
vocale
nu
oscileazi'
Articularea
sunetelor.
Sunetele
nearticulate
sunt
produse in
laringe,
vorbirea
articulat6
oblinindu-se
prin
modificarea
lor la
nivelul
cavitdlii
bucale,
faringelui
9i
al
cavit6lilor
nazale;
la articularea
sunetelor
participi
butele,
limba
9i
palatul moale.
Pentru
fiecare
articulare
existd
o
pozi{ie
particulard a
pome{ilor,
limbii,
vdlului
palatin,
specificd
benzii
de
frecven 6,
sunetul
articulat
auzindu-se
atunci
cdnd cavitdlile
devin
rezonante.
Benzile
de frecventd
caracteristice
diferitelor
pozilii
se
numesc
tonuri
qi
nu depind
de sunetele
produse
de
laringe,
ci
numai
de configuralia
tractului'vocal.
Factorul
esenlial
in
articularea
sunetelor
il
reprezintd
fenomenul
de
rezonantl.
