Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

download Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

of 9

Transcript of Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    1/9

    Factorii de

    care

    depinde schimbul

    transcapilar

    al

    02

    gi

    CO2

    prin

    procesul de

    difuziune

    sunt

    cuprinse

    in formula

    lui Fick

    (vezi

    biofizica).

    Schimbul

    eazos

    pentruOr

    -

    depinde

    de

    iteza

    de

    transport a Oz

    din

    sdnge

    spre

    lesuturi

    qi

    de

    intensitatea

    proceselor

    chimice

    de

    utilizare

    a acestuia.

    Diferenla

    de

    POz

    (DPO2)

    intre sdnge

    gi

    ceiule

    este

    mare

    (55-60

    mm

    Hg

    adicd 7,3-1,9

    Kpa)

    ceea

    ce

    determin6

    difuziunea

    rapid6

    a

    02.

    Schimbul

    gazos pentru

    COz

    -

    se

    reahzeazi

    exploziv

    datoritd

    marii sale

    difuzibilitiji,

    deci

    diferenJei

    de

    PCOz

    PPCO2)

    dintre

    interstiliu

    qi

    capilar

    care

    este de

    numai 5-6

    mmHg

    (0,6-0,7

    KPa).

    PCOz

    depinde

    de valoarea

    fluxului

    sangvin

    qi

    de

    intensitatea

    proceselor

    metabolice

    tisulare: PCOz

    cregte

    dacd debitul

    scade

    qi

    intensitatea

    proceselor

    creqte

    qi

    invers.

    Respiratia

    celulard

    propriu-zisd

    constd

    in

    totalitatea

    proceselor

    chimice care

    se

    petrec

    intracelular

    in

    vederea

    arderilor substantelor

    nutritive

    qi

    a

    eliberdrii de

    energie

    necesard

    diferitelor activitili

    celulare.

    Procesele

    chimice ale

    respiraliei

    celulare

    sunt reprezentate

    de reaclii

    de

    oxidoreducere

    cuplate cu

    cele de fosforilare

    oxidativd. Substratul

    energetic

    al

    acestor

    procese este reprezentat

    de

    monozaharide,

    acizi

    gragi

    gi

    aminoacizi.

    Randamenhrl

    energetic

    maxim al oxiddrilor

    biologice

    poate

    fi asigurat at6t

    de

    concentraliile

    optime

    de substrat

    cdt

    qi

    de concentraJia

    optimd

    de

    Oz

    la

    nivel

    celular.

    Respiratia

    celular6

    se

    desflsoard

    in

    4 etape:

    (a)

    degradarea

    anaerobd

    a

    glucozei

    in citoplasma

    celulei

    gi

    oxidarea

    acizilor

    gragi

    in mitocondrii;

    (b)

    decarboxilarea

    gi

    oxidarea

    podugilor

    intermediari

    rezultali

    in ciclul

    Krebs

    cu

    eliberare

    de CO2,

    apd,

    electroni

    gi

    H';

    (c)

    transferul

    H*

    $i

    electronilor

    in lanful

    transportor

    de

    electroni

    ptnd

    la

    Oz

    molecular,

    urmat

    de eliberarea

    unor cantititi

    importante

    de energie liberd;

    (d)

    stocarea

    unei

    pdrfi din

    energia produsd

    in

    legdturile

    macroergice

    ale

    ATP,

    ca

    unnare

    a fosforilirii

    ADP,

    cuplati

    cu

    transportul

    de electroni.

    Glicoliza

    anaerobd

    are deosebitd importanld

    in

    muqchi

    unde

    odatd

    cu

    producera

    acidului

    lactic;

    la

    inceputul efortului

    fizic se

    contracteazd

    o datorie

    de Oz"

    Ultimele

    trei

    etape ale respiratiei

    celulare

    au

    loc

    la

    nivel

    mitocondrial,

    in

    prezenla

    unor cantitdti

    adecvate

    de

    Oz

    (deci

    aerob).

    Aproape

    90%

    dir'

    Oz corisumat

    de

    celule

    este

    folosit in

    reacliile oxidative

    mitocondriale

    eliberatoare

    ale unor mari cantitdli

    de

    energie.

    in

    lipsa

    Oz,

    metabolizarea

    nutrimentelor

    se

    rcalizeazd

    pe

    cale

    anaerobd

    cu

    randament

    enegetic

    redus

    (de

    -

    15

    ori mai

    mic decit

    in

    aerobiozd,

    necesitdnd

    cantitali

    mult

    mai mari

    de substraturi

    energogene).

    De

    aceea

    deficitul

    de

    Oz

    poate

    fi

    supleat

    numai

    pentru

    scurt

    timp

    de

    glicoliza

    anaerobd

    sau

    de rezervele

    energetice de

    ATP

    qi

    creatinfosfat.

    ATP-ul

    se

    formeazd

    qi

    se consumd

    in

    permanen{5, oferind

    12000 de

    calorii

    in

    condilii

    fiziologice

    de degradare. Utilizat

    in

    scop

    energetic,

    plastic

    qi

    funclional,

    ATP-

    ul

    asiguri

    energia

    necesard

    transportului

    activ

    membranar,

    conducerii

    nervoase,

    contractiei

    musculare,

    secretiei

    glandulare,

    sintezei

    de componente celulare,

    cregterii

    etc. Numai

    transportul

    activ

    necesar

    absorbliei

    qi

    mentinerii

    gradientelor electro-

    chimice

    membranare

    consumd

    pdni

    la 25% dinATP

    celular.

    Randamenhrl

    reacliilor de

    oxidoreducere

    cuplate

    cu cele

    de fosforilare

    oxidativd

    este

    de 38

    molecule

    ATP/

    mol

    gram

    de

    glucoz6, energia

    eliberatd

    depagind 95Yo

    din

    rezewele

    energetice

    ale

    celulei.

    Consumul

    de

    Oz

    ,

    capabil

    si satisfacd

    nevoile

    energetice

    ale

    organismului

    uman

    in

    condilii

    de

    repaus

    este

    de

    -

    250

    mV

    minut

    cantitatea

    de COz

    formatd

    in

    aceste

    condilii

    fiind

    de

    -200

    ml/minut.

    Raportul

    intre

    COz

    eliberat

    gi

    02

    consumat

    se

    defineqte

    drep

    Ir

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    2/9

    coeficient

    resoirator

    (OR)

    gi

    are

    valoare

    de

    (200

    1250:0,85). Ele diferd

    in

    flrnctie

    de

    regimul alimentar

    fiind

    egal cu

    1

    c6nd

    predomin5 hidrocarbonatele, cu 0,7 in

    cazul

    lipidelor

    gi

    cu 0,8

    pentru

    proteine.

    Consumul

    de

    Oz

    la nivel tisular diferd de

    la

    organ la organ

    in

    func{ie de

    vdrstd,

    starea

    de activitate sau de

    repaus,

    intensitatea

    qi

    drnaza

    eforfului,

    adaptarea

    organismului

    la diversele

    solicitiri.

    De exernplu

    QR

    (coeficient

    respirator)

    ln

    creier

    este

    de 0,97- 0,99

    (adicd

    aici se

    consumd

    25% dn cantitatea de

    Oz

    consumatd de organism

    in

    unitatea

    de timp, ceea ce

    explicd sensibilitatea

    deosebitd

    a

    creierului

    la

    anoxie

    (supraviefuire

    aproximativ

    3

    minute).

    Rezervele

    de

    Oz

    ale

    organismului

    fiind modeste

    (750-800

    ml

    O2),

    ele nu

    pot

    asigura

    deci

    supraviefuirea

    in condilii de

    anoxie

    decdt

    -

    3

    minute. Oxigenul

    fixat

    pe

    mioglobind

    satisface

    necesitilile

    metabolismului oxidativ

    doar

    cdteva secunde.

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    3/9

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    4/9

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    5/9

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    6/9

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    7/9

    Apneea

    reflexd este

    oprirea

    temporard

    a respiraliei,

    ca

    mijloc

    de

    apdrare

    impotriva

    pdtrunderii

    in

    plSmdn

    a

    diverselor

    substanJe

    gazoase,

    lichide

    sau solide.

    Apneea

    fiziologicd

    este

    apneea

    de deglutiJie,

    care

    previne pdtrunderea

    in

    cdile

    respiratorii

    a bolu-

    lui

    alimentar,

    in timpul

    faringian al

    deglutifiei.

    Apneea

    yoluntard

    poate

    fi

    produsd dupd hiperventilalie

    voluntard

    sau

    in

    caz

    de

    imersie.

    Reglarea

    bronhomotriciti{ii.Tonusul

    bronhiolar

    este, de

    fapt, tonusul

    bazal

    al

    fibrelor

    musculare

    netede

    de

    tip

    visceral

    din

    pereJii

    bronhiolelor

    gi

    depinde

    de

    echilibrul

    realizatintre

    factorii

    nervogi

    gi

    umorali,

    care

    tind

    sd contracte

    sau

    sd

    relaxeze

    musculatura

    bronhiolar6.

    Aceasta

    se

    gdsegte

    sub

    controlul

    permanent al inewaliei

    simpatico-para-

    simpatice

    gi

    a

    mediatorilor

    respeotivi

    (pe

    de

    o

    parte)

    gi

    al

    aminelor

    biogene

    (histamin[,

    sercrtonin[),

    prostaglandinelor, leucotrinelor

    gi

    al

    hormonilor

    locali

    gi

    cirlculan{i.

    pe

    de

    alti

    parte.

    Tonusul

    bronhiolar

    se

    modificd

    ora

    6

    a.m.

    qi

    dilatalia maximd

    la

    ora

    noaptea,

    sau

    spre

    dimineald).

    Reactivitatea

    cdilor

    aeriene

    (bronhamotricitatea)

    poate

    fi

    testatd

    la

    om

    prin

    determinarea

    modificirilor

    de

    rezistenJ[

    la

    flux,

    produse de

    inspirul

    unor doze

    proglesive

    de

    substanle

    bronhoconstrictoare

    (de

    ex.

    testui cu

    acetii-coiin[,

    testul

    cu histamind,

    testui

    cu carbacol,

    testul

    cu

    metacolinS,

    toate

    bazate

    pe

    scdderea

    VEMS-ului

    cu

    l5-20o/o).

    Reglarea

    nervoasd.

    Rolul

    principal in

    reglarea tonusului

    muscular

    bronhioiar

    il

    deline

    inervalia

    parasimpaticd ce

    determini

    bronhoconstricfie

    putemicb prin

    intermediul

    acitilcolinei,

    ptin

    intermediul

    receptorilor

    M-colinergici

    (muscalinici

    foarte

    abundenli

    la

    nivelul

    cdilor

    respiratorii

    inferioare);

    eliberarea

    acetilcolinei

    este

    potenlatd

    de

    serotonind

    qi

    inhibatd

    de

    noiadrenalind

    gi

    PGEz.

    Simpaticul

    ineweazA

    mai

    putin

    musculatura

    bron-

    hiol"lo.

    qi

    mai

    mult

    glandele

    submucoase

    gi

    vasele

    pulmonare.

    El

    determin[

    bronho-

    dilatalie

    prin

    intermediul

    B2

    -

    receptorilor

    din

    musculaturd,

    prin

    intermediul

    mediatorului

    sdu

    chimic

    (noradrenalina), iar

    prin

    acliune

    pe

    o

    -

    repeptori

    produce

    bronhodilata{ie'

    S-au

    eviden{iat

    qi

    fibre

    nervoase

    nonadenergice

    gi

    noncolinergice

    (fibre

    purinergice)

    a

    cdror

    excitare

    determind

    relaxarea

    musculaturii

    bronhiolare

    contractate,

    avdnd

    ca

    mediator

    chi-

    mic

    ATP

    qi

    /

    sau

    adenozina.

    Reglarea

    umorald

    a bronhomotricit[lii

    este,

    ca

    qi

    cea

    nervoasd,

    sub

    influenla

    a

    doud

    categorii

    de

    factori,

    bronhoconstrictori

    gi

    bronhodilatatori.

    Fictorii

    bronhodilatatori

    sunt:

    catecolaminele

    circulante

    (adrenalina

    9i

    noradrenalina),

    care

    produc

    bronhodilata{ie

    gi

    inhibarea

    secre}iei

    de

    substan}e

    bronhoconstrictoare

    de

    la

    nivelul

    mastocitelor

    (histamina,

    prostaglandinele

    F2o

    9i

    leucotrienele),

    prostaciclinele

    9i

    prostaglandinele

    A

    qi

    E.

    Factorii

    bronhocostrictori

    sunt:

    histamina,

    serotonina,

    bradichinina,

    unele

    prostaglandine

    qi

    leucotriene,

    factorul

    de

    agregare

    plachetard

    9i

    SRSI

    (slow

    reactive

    -substance

    of

    anaphxlaxrs).

    SRSA

    este

    un amestec

    de

    leucotriene

    bronhoconstrictoare.

    Factorii

    regl6rii

    umorale,

    aclioneazd,

    sinergic

    cu cei

    nervoqi,

    prelungind

    in

    timp

    ac{iunea

    acestora

    din

    urmd;

    in acest

    fel,

    tonusul

    bronhomotor

    este

    rezultatul

    ac{iunii

    unui

    unui

    complex

    de factori

    neuro-umorali,

    locali

    qi

    sistemici.

    Finctiite

    nerespiratorii

    ale

    pldmdnilor.

    Degi

    mult

    timp

    s-a

    considerat

    pldmdnul

    ca

    un organ

    exclusiv

    respirator,

    prin

    diversitatea

    structurilor

    celulare,

    prin

    bogdfia

    de

    vase

    pe

    parcursul

    zllei,

    constric{ia

    maximd

    av6nd

    loc

    la

    6

    p.m.

    (de

    aceea

    crizele

    de

    astm

    sunt

    mai

    grave

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    8/9

    Apneea

    reflexd

    este

    oprirea

    temporard

    a

    respira{iei,

    ca mijloc

    de apdrare

    impotriva

    p[trunderii

    in

    pldmdn

    a

    diverselor

    substanle

    gazoase,

    lichide

    sau

    solide.

    Apneea

    fiziologicd

    este apneea

    de

    deglutitie,

    care

    previne

    pdtrunderea

    in cdile

    respiratorii a bolu-

    lui

    alimentar,

    in timpul

    faringian al

    deglutifiei.

    Apneea

    voluntard

    poate

    fi

    produsl

    dupd

    hiperventilalie

    voluntari

    sau

    in caz de

    imersie.

    Reglarea

    bronhomotricititii.Tonusul

    bronhiolar

    este,

    de fapt, tonusul bazal

    al

    fibrelor

    musculare

    netede de

    tip visceral

    din

    perelii

    bronhiolelor

    gi

    depinde de

    echilibrul

    rcalizat

    intre factorii

    nervogi

    gi

    umorali, care

    tind

    sd

    contracte

    sau

    sd relaxeze musculatura

    bronhiolarS.

    Aceasta

    se

    gdsegte

    sub controlul

    permanent

    al

    inervaliei

    simpatico-para-

    simpatice

    gi

    a

    mediatorilor

    respectivi

    (pe

    de

    o

    parte)

    gi

    al aminelor

    biogene

    ftistamind,

    sorrrtonind),

    prostaglandinelor,

    leucotrinelor

    gi

    al

    hormonilor

    locali

    6i

    ciriculanti.

    pe

    de

    alti

    parte.

    Tonusul

    bronhiolar se

    modificd

    pe parcursul

    zilei,

    constrictia maximd

    avAnd

    loc

    la

    ora

    6

    a.m.

    gi

    dilatalia

    maximi la

    ora

    6

    p.m.

    (de

    aceea

    cizele

    de

    astm

    sunt

    mai

    grave

    noaptea, sau spre

    diminea{d).

    Reactivitatea

    cdilor

    aeriene

    (bronhomotricitatea) poate

    fi testatd

    la om

    prin

    determinarea

    modificdrilor

    de

    rezistenJi la

    flux,

    produse

    de

    inspirul

    unor doze

    progresive

    de substanle

    bronhoconstrictoare

    (de

    ex. testui

    cu acetil-coiind,

    testul cu

    histamind, testui

    cu

    carbacol, testul

    cu metacolind,

    toate

    bazate

    pe

    sclderea

    VEMS-ului

    cu 15-20o/o).

    Reglarea

    nervoasd.

    Rolul

    principal

    in

    reglarea tonusului

    muscular

    bronhioiar

    il

    detine

    inervaJia

    parasimpaticd

    ce

    determind bronhoconstriclie

    puternicd

    prin

    intermediul

    acetilcolinei,

    prin

    intermediul receptorilor

    M-colinergici

    (muscalinici

    foarte

    abunden{i

    la

    nivelul

    c6ilor respiratorii

    inferioare);

    eliberarea

    acetilcolinei

    este

    potentati

    de

    serotonind

    gi

    inhibati

    de

    noradrenalind

    qi

    PGE2.

    Simpaticul

    ineweazA

    mai

    pulin

    musculatura

    bron-

    hiolelor

    gi

    mai mult

    glandele

    submucoase

    qi

    vasele

    pulmonare.

    El

    determind

    bronho-

    dilatalie

    prin

    intermediul

    Fz

    -

    receptorilor

    din

    musculaturS,

    prin

    intermediul

    mediatorului

    sdu

    chimic

    (noradrenalina),

    iar

    prin

    acfiune

    pe

    c{,

    - repeptori

    produce

    bronhodilatafie.

    S-au

    evidenJiat

    qi

    fibre

    nervoase

    nonadenergice

    gi

    noncolinergice

    (fibre

    purinergice)

    a

    cbror

    excitare determind

    relaxarea musculaturii

    bronhiolare

    contractate, avdnd

    ca

    mediator chi-

    rnic

    ATP

    gi

    /

    sau

    adenozina.

    Reglarea umorald

    a

    bronhomotricitd{ii

    este,

    ca

    gi

    cea

    nervoasd, sub

    influenJa

    a

    doud categorii

    de factori,

    bronhoconstrictori

    gi

    bronhodilatatori.

    Factorti

    bronhodilatatori

    sunt:

    catecolaminele

    circulante

    (adrenalina

    gi

    noradrenalina),

    care

    produc

    bronhodilata{ie

    gi

    inhibarea

    secretiei

    de substan{e

    bronhoconstrictoare

    de

    la

    nivelul

    mastocitelor

    (histamina,

    prostaglandinele

    F2o

    qi

    leucotrienele),

    prostaciclinele

    qi

    prostaglandinele

    A

    gi

    E.

    Factorii

    bronhocostrictori

    sunt:

    histamina,

    serotonina,

    bradichinina,

    unele

    prostaglandine

    qi

    leucotriene,

    factorul

    de

    agregare

    plachetard

    qi

    SRS/

    (slow

    reactive

    substance of

    anaphxlaxrs).

    SRSA

    este

    un

    amestec

    de

    leucotriene

    bronhoconstrictoare.

    Factorii

    regldrii umorale,

    ac[ioneazd

    sinergic

    cu cei

    nervogi,

    prelungind

    in

    tlmp

    acliunea

    acestora

    din

    urmd;

    in

    acest

    fel,

    tonusul bronhomotor

    este

    rezultatul actiunii

    unui

    unui

    complex

    de

    factori

    neuro-umorali,

    locali

    qi

    sistemici.

    Functiile

    nerespiratorii

    ale

    pldmdnilor. Degi

    mult

    timp s-a

    considerat

    pldmdnul

    ca

    un

    organ exclusiv

    respirator,

    prin

    diversitatea

    structurilor

    celulare,

    prin

    bogdfia

    de

    vase

  • 8/10/2019 Lp Fiziologie Sistemul Respirator,

    9/9

    sanguine

    (apa4indnd

    at6t celei

    sistemice,

    cdt

    qi

    celei nutritive)

    gi

    nu in

    ultimul

    r6nd

    prin

    poAliu

    sa

    de

    interfald

    intre

    mediul

    intern

    gi

    extern,

    pHmAnii indeplinesc

    o serie

    de

    func{ii

    independente

    de

    cele

    respiratorii:

    functia

    antitoxicd,

    func{ia

    metabolicl

    i

    o

    serie

    de

    nmcjt

    accesorii

    (rezervor

    sanguin,

    filtru,

    control

    volemic,

    de

    control

    al

    presiunii

    sanguine

    pulmonare,

    de

    reglare

    a

    balanlei

    hidroelectrolitice).

    Fonafia

    este

    consecin{a

    vibratiei

    corzilor

    vocale

    la trecerea

    aerului,

    expirat

    sub

    presiune,

    prin

    glota

    inchisd.

    Semnalul

    acustic

    produs

    in timpul

    vorbirii

    qi

    cdntatului

    este

    iaracteizat

    prin

    doi

    parametri

    variabili:in6llimea

    sunetului

    gi

    structura

    lui

    foneticd,

    cu

    mecanisme

    de

    localizare

    qi

    producere

    diferite.

    Dacd

    mecanismul

    ce realizeaz[

    emisia

    9i

    ind{imea

    sunetelor

    (fonatia),

    este

    localizat

    la

    nivelul

    laringelui,

    mecanismul

    ce

    determind

    structura

    foneticd

    a

    sunetelor

    asigurd

    gi

    articularea

    acestora

    in cavitatea

    oral6,

    cu

    rezorranldnaso-faringiand.

    Mecanismul

    fonatiei.

    Prima

    etapd

    in emisia

    de sunete,

    a

    cdntatului

    sau

    a

    vorbirii

    o

    reprezintd

    pregdtirea

    pentru

    expir:

    glota

    este

    inchisl

    (sau

    ugor

    intredeschisS),

    presiunea

    subglotica

    ciegte

    progresiv

    (de

    la

    4-6

    cm

    apd,

    la

    peste

    20

    cm

    apd),

    determindnd

    impingerea

    laterald a corzilor

    vocale,

    aerul

    trecdnd

    cu

    o vitezd,

    mult mai

    mare

    decdt

    la

    nivelui

    traheii,

    ceea

    ce

    determind

    vibraliile

    corzilor

    vocale.

    Fluxul

    rapid al

    aerului

    creeazA

    un

    vacuum

    partial inte corzile

    vocale

    datoritd

    fenomenului

    Bernoulli,

    care,

    ducdnd la

    scdderea

    presiunii,

    reinchide

    glola,

    procesul de

    oscilalie

    a

    corzilor

    reincep6nd,

    odatd

    cu

    cregterea

    presiunii

    subglotice.

    intreruperea

    curentului

    de

    aer

    cu

    frecvenla

    ritmului

    oscilatiilor

    determinl

    frecven{a

    sunetului

    emis.

    Frecventa

    fundamentald

    a sunetului

    (nxndrul inchiderilor

    9i

    deschiderilor

    glotei

    pe

    unitatea

    de

    timp),

    depinde

    atdt

    detensionarea

    corzilur

    vocale,

    cdt

    9i

    de

    presiunea

    subgtoiica

    (ambii

    parametri

    put6nd fi

    modificali

    de

    musculatura

    laringelui

    9i

    toracelui).

    Cu

    iat

    tensiunea

    la nivelul

    corzilor

    vocale

    (sau presiunea

    subglotici)

    este

    mai

    mare,

    cu

    atdt

    frecvenla sunetului produs este

    mai inaltd

    (frecvenla sunetului

    emis

    poate

    fi

    modifrcati

    voluntar).

    Particularitd{ile

    anatomice

    individuale

    (lungimea corzilor

    vocale).

    determinl

    varialii

    in

    comportamentul

    oscilator,

    fdc6nd

    posibild clasificarea

    vocilor

    in

    bas,

    tenor,

    alto

    gi

    sopran6.

    Producerea

    gi

    menlinerea

    aceluiapi

    ton

    implicd

    extrem

    de

    fina

    coordonare

    a

    activit4ii

    mugchilor

    rispectivi

    (un

    rol

    deosebit

    av6nd,

    atdt

    proprioceptorii

    muqchilor

    9i

    *rrrourli

    laringiene,

    cdt

    gi

    mecanismele

    de feed-back

    auditiv).

    Importanla

    mecanismului

    de

    feed-back

    auditiv

    este

    evidentiatd

    in

    situaliile

    de surditate

    congenitall,

    cdnd vorbirea

    nu

    poate

    fi

    inv6{at[.

    in cazul

    vorbirii

    in

    goaptd,

    corzile

    vocale

    nu

    oscileazi'

    Articularea

    sunetelor.

    Sunetele

    nearticulate

    sunt

    produse in

    laringe,

    vorbirea

    articulat6

    oblinindu-se

    prin

    modificarea

    lor la

    nivelul

    cavitdlii

    bucale,

    faringelui

    9i

    al

    cavit6lilor

    nazale;

    la articularea

    sunetelor

    participi

    butele,

    limba

    9i

    palatul moale.

    Pentru

    fiecare

    articulare

    existd

    o

    pozi{ie

    particulard a

    pome{ilor,

    limbii,

    vdlului

    palatin,

    specificd

    benzii

    de

    frecven 6,

    sunetul

    articulat

    auzindu-se

    atunci

    cdnd cavitdlile

    devin

    rezonante.

    Benzile

    de frecventd

    caracteristice

    diferitelor

    pozilii

    se

    numesc

    tonuri

    qi

    nu depind

    de sunetele

    produse

    de

    laringe,

    ci

    numai

    de configuralia

    tractului'vocal.

    Factorul

    esenlial

    in

    articularea

    sunetelor

    il

    reprezintd

    fenomenul

    de

    rezonantl.