EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIVCATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALASUUB

Permite evidentierea:

modificarilor functionale;modificarilor morfologice;sediul si natura leziunii;evolutia in timp a leziunii.

Indicatii:Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestivContraindicatii: abdomen acutocluzie intestinalaperforatii ale tubului digestivhemoragii digestive superioareatentie in cazul femeilor insarcinate si a copiilor

Tehnici de examinareRadioscopia si radiografia abdominala simpla/ pe golRadioscopia cu suspensie baritata administrata peroralRadiografiaIrigoscopia si irigografiaExamenele cu dublu contrastInvestigatia cu substante farmacodinamice

Ocluzia intestinala= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinalCauze mecanice tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderenteCauze dinamice (functionale) pareze intestinale reflexe sau inflamatoriiRx = imagini hidroaerice- La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametrul mare dispus vertical La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate

Corp strain

Corp strain

Modificari de tranzitTimpi de evacuare:Esofag 5-7 secundeStomac 2,5 - 3 oreDuoden 60-90 secundeAjunge la jonctiunea ileo-cecala in 3-4 oreIn flexura hepatica in 8 oreIn sigmoid in 12-18 oreEvacuare in 24 de ore

Accelerarea evacuarii = hipertonie si hiperkinezie. Rx- aspect de hipermotilitate si insuficienta sfincteriana cu golirea rapida a segmentului interesat

Staza = reducerea pana la 0 a vitezei de evacuare. Rx- dilatarea segmentului , opacifiere neomogena datorita resurilor alimentare.

Imagini elementareUlceratiile superficiale mici neregularitati de conturNisa pierdere de substanta in peretele unui organAspect Rx: - de fata pata intens opaca; rotunda / neregulata. De profil imaginea difera in functie de natura benigna / maligna: benigna proiectie marginala iese din contur; forma relativ regulata; baza mica de implantare; zona transparenta la baza produsa de edemul localmaligna forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur (incastrata)

Imaginile diverticulare: de pulsiune (rotund ovalar, pedicul ingust)de tractiune (forma triunghiulara, baza larga)Imaginile aditionale -plus de umplere

Imagini elementareedem inflamatortumori benigne rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliuriletumori maligne crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoaseipliuri hipertroficepliuri atroficeconvergenta pliuriloraspectul neregulat al pliurilorintreruperea pliurilordisparitia totala a reliefuluiDefecte de umplere -minus de umplere

ESOFAGULImaginea radiologica normalapozitia de examinare: OAD la 45esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12);deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund;lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica;substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec;reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90)pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

Implantare joasa a esofagului

Dilatatiile esofagiene

1. atonia esofagului- tulburare functionala ce se traduce prin progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag dilatat si lipsit de miscari peristaltice;mult aer in esofag2. sclerodermie - tub dilatat si rigid in 75% din cazuri3. mega-dolicoesofag - achalaziestaza esofagiana => nivel hidro-aericlipsa peristalticii in stari croniceevacuarea se face numai peste o anumita cantitateconturul esofagului este net, continuu.4. megaesofag prin cardiospasm - intreruperea completa a trecerii substantei baritate

Achalazie

Achalazia

Diverticuli esofagieni

Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagianForme:- diverticuli intramurali sunt f. rari, au dimensiuni mici si aspect ca cei ai colonului sigmoidian- diverticul Zenker - ia nastere la granita dintre faringe si esofaghernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior, poate ajunge la dimensiuni mariRADIOLOGIC- staza baritata prelungita cu nivel orizontal in pozitie ortostatica- rotunjit la extremitatea inferioara

Diverticuli de pulsiune slabirea musculaturii esofagienelocalizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologiceRADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timp

Diverticuli de tractiune situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheeiin 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinatRADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusa

Diverticul epifrenic

Postoperator -la 3 luni

Diverticul de pulsiune

Stenoze cicatricialeDupa ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice corozive

Sediu la nivelul stramtorilor fiziologice unde in timpul deglutitiei se produce o oprire temporara a substantei ingerate

Faza de esofagita coroziva stenoza spasmodica si perete esofagian ingrosatFaza organica cicatriciala substanta opaca se opreste deasupra stenozei, iar lumenul esofagului din amonte este dilatat in forma de palnie, cu margini nete si continui si se prelungeste cu o portiune ingustata sub forma de varf de creion; varful palniei este perfect centrat fata de axul median al esofagului.Ingustarea esofagului poate fi :localizata (stenoza inelara)intinsa (stenoza tubulara)Stenozele cicatriciale pot fi etajate succesiv sau au sediul in portiuni diferite ale esofagului aspect moniliform.

Stenoza postcaustica

Stenoza datorata unui ulcer peptic

Sclerodermie, examen dublu contrast => stenoza

Stenoza dupa scleroterapie/ varice

Stenoza postcaustica

Stenoza-ulcer peptic

Stenoza postcausatica

Tumori esofagiene benigne leiomiom, lipom, adenom;

Tumorile se dezvolta in submucoasa sau intramural;

Pot fi pediculate si se prezinta ca formatiuni radiotransparente (imagini lacunare/ minusuri de umplere) cu contur circular net (ca un corp strain) care se deplaseaza in sus si in jos.

Leiomiom

Tumori esofagiene maligneForma infiltrativarigiditate si rectitudine segmentaracontur dintat si neregulat, cu alterarea pana la disparitie a reliefului mucoaseiancosa deasupra leziunii provocata de un spasm durabil dereglare functionala in zona de efort a peretelui.cand stenoza se accentueaza se constata un istm ingust, care este excentric fata de axul esofagului si un lumen filiform, cu traiect neregulat, in linie frantaForma vegetantaFenomene de necroza si apoi cratere ulcerate, cu contur neregulat (nise) si fistule esofago-bronsice.Forma ulcerativaNisa semilunara care abia depaseste conturul esofagului pe o lungime de 4-6 cm (in farfurie)Fundul nisei poate fi plat, curb sau zimtat, iar bureletul care inconjoara nisa realizeaza scobituri caracteristice pentru cancer, cu versanti simetriciToate formele evolueaza spre stenoza.

Tumora benigna/maligna stenozantaDilatatie supraiacentaStenoza

Carcinom esofagian leziune infiltrativaPinten malign

Stenoza forma infiltrativa

Forma infiltrativa

Tumora eso-gastricaImagine lacunaraImagine lacunara

Forma infiltrativa

Varicele esofagiene

Largirea lumenului elementelor retelei venoase in jumatatea inferioara a esofaguluiModalitate de circulatie colaterala intre vena porta si vena cava superioara (ciroza hepatica)RADIOLOGIC- benzi transparente, intrerupte, sinuoase;- formatiuni transparente, rotunde sau ovoidale ca un sirag de margele;- varicele pot sa se stearga la trecerea contractiilor peristaltice;- pereti supli, lumen usor largit

Varice esofagieneImagine lacunara

Diskineziile esofagului toracic= intereseaz tonusul i peristalticaClinic- disfagie intermitent influenat de stri afective, tuse, pirozis, eructaii.

Contrractii primare - simetriceContraciile secundare - n 1/3 medie - imagine de clepsidrContraciile teriare 2/3 inf. - mici dilataii cu incizuri spasmodice, fr simetrie, pe ambele contururi ale esofagului.Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf. (colier de perle, tirbuon sau irag de mtnii)Hipotonia i hipochinezia - - calibru mare al esofagului - aer n esofag - s.c. Cade sub aciunea gravitaiei - pliuri terse, contururi netede - n decubit dorsal suspensia stagneaz - curirea mucoasei: insuficient i tardiv - cu timpul esofagit n 1/3 inferioarDiagnostic diferential: achalazia sau cardiospasmul

Diskinezie primara, secundara, tertiara

STOMACAre 2 puncte fixe cardia si genunchiul superior al duodenuluiForme: J, de carlig, corn de taur (stomac hiperton), alungit cu polul inferior sub linia crestelor iliace (stomac hipoton), stomac in cascada (rezulta in urma compresiunii corpului gastric prin colonul meteorizat)

Amprenta extrinsecaPancreas Splina

Stomac atonFornix Hipersecretie

Hernie hiatalaImagine hidroaerica

Hernie hiatalaImagine hidroaerica

Stomac in cascada

Hipetrofie pliuri/ Piuri normale

Staza gastricaStaza

Stomac operat coturul neregulat, cu pinteni maligniStomac operat coturul neregulat, cu pinteni maligni

Pozitie de decubit dorsal (subst de contrast in fornix)Ortostatism: stomac in cascada

Ulcerul gastric= scadere a rezistentei mucoasei gastrice sau duodenale, datorita modificarii unor glicoproteine ce se produc in mucusul ce o acopera si o protejeaza contra agentilor chimici si enzimatici

Forme:- eroziune superficiala pierdere de substanta a mucoasei gastrice- exulceratio simplex depaseste muscularis mucosa- ulcer acut crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza; perforeaza mai rar- ulcer cronic in portiunea verticala a micii curburi (30-50%), in portiunea pilorica a stomacului (15-25%), peretele posterior al stomacului (10-15%), cardia (1-2%)

RADIOLOGICSemnul direct - nisa imagine de profil: pata opaca lipita pe contur sau departata de mica curbura gastrica, de care este legata printr-un pedicul- imagine de fata: imagine de cocarda- dimensiuni 5-10mm- conturul nisei arciform si precis- tonalitate omogena (neuniforma in cancer)- ingrosarea mucoasei semn de sant ulceros

Semne indirecte in ulcerul gastric semne functionaleTriada simptomatica:HipertonieHiperkinezieHipersecretie Se poate adauga evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro pilorice.

Semne morfologiceIntereseaza forma, contururile si relieful stomaculuiModificari de reliefGastrita insotitoare (pliuri ingrosate, neregulate, intrerupte uneori in vecinatatea nisei prin edem periulceros)Convergenta pliurilor spre nisa semn caracteristic de benignitate; marcheaza transformarile cicatriciale perilezionale

Modificari ireversibileRigiditatea segmentara disparitia peristaltismului in zona nisei (datorita infiltratiei edematoase) ca si dupa vindecarea eiRectitudinea si retractia micii curburi caracteristic ulcerelor de lunga durataPilorul capata o pozitie excentrica, fiind deviat spre stanga -> distensie a marii curburiBilocularea mediogastrica spasm al marii curburi care produce o ancosa sau incizura in dreptul nisei semnul indicatorului.Are loc prin contractura si scleroza inelului de musculatura circulara, inel alterat functional si organic de fundul nisei.

Ulcer gastric situat pe mica curbura, in portiunea verticalaPlus de umplere. Prezenta edemului periulceros

Nisa benigna

Nisa HaudeckConvergenta pliurilorNisa benigna

Nisa HaudeckNisa benignaAer Secretie Substanta de contrast

Ulcer calosNisaEdem Pliuri convergente

Complicatii- penetratia (in splina, ficat, pancreas)- perforarea pneumoperitoneu- malignizarea

Vindecare dupa 3 saptamani poate ramane o cicatrice stelata pe relieful mucoasei, rigiditate, scurtarea micii curburi, bilocularea marii curburi

Tumorile gastrice benigne

Polipi (adenomatosi), leiomiomul, lipomul, insula de pancreas ectopic.

RADIOLOGIC- Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net - daca polipii au baza larga de implantare si crestere rapida pot fi maligni.

Imagini lacunare/ plus de umplere

Imagini lacunare/ plus de umplere cu baza larga de implantare

Cancerul gastricMai des la barbatiAdenocarcinomEvolutie lungaForme: latenta, frusta, dureroasaRadiologic: 3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerativeForma proliferativa (vegetanta):imagine lacunaracontururi neregulateimagini de semitonpinteni opaci.Forma infiltrativarigiditate peretiabsenta peristaltismretractieSchirul gastric (linita plastica) intereseaza cea mai mare parte a stomacului, lumen tubular, dispare relieful mucoasei, neregularitati de conturForma ulcerativaNisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida

rigiditate peretiabsenta peristaltismretractieImagine de semiton

Linita plastica/ schirul gastric

Linita plastica

Forma proliferativa (vegetanta):imagine lacunaracontururi neregulateimagini de semitonpinteni maligni.

Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida

Stenoza pilorica ulceroasaStenoza cea mai frecventaStomac largit, contine mult lichid de secretie si resturi alimentarecontururile stomacului sunt regulate, suple.La inceput cateva unde peristaltice, apoi akineticTranzitul se realizeaza cu mare dificultate

Stenoza pilorica malignaAspect aparent alungit al piloruluiIngustarea marcata a regiunii prepiloriceContur neregulat, imagini de semitonPereti rigiziTranzitul desi ingreunat se pastreaza

Stenoza beninga/ stenza maligna

Stenoza beninga/ stenza maligna

DUODENUL

Bulbul duodenalNormoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.Hipoton: alungitHiperton: rotund2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)

Relieful mucoasei: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului, perpendicular pe contururi in restul duodenului

Bul dd normal/ deformat trifoi

Deformare bulb duodenal

Ulcer duodenal deformare bulb dd

Prolaps de mucoasa antrala

Polip bulbar

Polip bulbar

Diverticulii duodenali= expansiuni circumscrise ale peretilor organului, unici sau multiplii, obisnuit pe DII sau DIIIRadiologic: Opacitate aditionala (plus de umplere) de forma rotund-ovalara, contur net.

Ulcerul duodenal in 90% cazuri ulcer bulbarRadiologic: semnul direct imaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburisemne indirecte functionale: hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului- aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate.semne indirecte morfologice: alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita, pilor descentrat, bulb cu modificari de forma si dimensiuni.

Diverticul duodenal pe conturul intern D III

Diverticul pe D II

Diverticul dd (neomogen) cu resturi alimentare

Ulcer duodenal/ staza in genunchiul inferior

Ulcer duodenal/ compresie

COLONULIntestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin. Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de 130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.

Calibru Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul 12 17 cm iar descendentul 14 20 cm. Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

CEC-ulAre forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular.Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar, prerenal sau jos in micul bazin.

Din punct de vedere radiologic cecul poate fi impartit in doua:fundul cecal;corpul cecului.

Configuratia interioara:In interior la nivelul cecului si intregului colon se gasesc:pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale si apar ca niste despartituri dispuse transversal fata de axul intestinului si constituie adevarate diafragme incomplete.haustrele care sunt corespunzatoare boselurilor de pe suprafata organului.

COLONUL ASCENDENTEste situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic. situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu patratul lombelor si polul inferior inferior al rinichiului drept.In afara, interior si anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe portiuni ale colonului. Configuratia exterioara este asemanatoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formeaza boselurile iar in interior ele determina formarea pliurilor falciforme si a cavitatilor haustrale.

Unghiul hepatic al colonului

Face trecerea intre colonul ascendent si transvers, este situat in hipocondrul drept si lasa o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul, care il acopera.

COLONUL TRASVERSEste partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului stang.Acest mezocolon, la extremitate, da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de stomac.

Unghiul splenic al colonuluiEste predominant ascutit, este situat aproape in plan anteroposterior fiind asezat adanc in hipocondrul stang, se invecineaza cu splina deasupra, cu marginea exterioara a rinichiului stang intern si anterior cu marea curbura.

COLONUL DESCENDENTEste situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire, se intinde de la unghiul splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi. Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.

COLONUL SIGMOIDAlaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are o dispunere fixa ca a descendentului.Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului, asemeni literei S.Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul.La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului. La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne.

RECTUL SI CANALUL ANALRectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona cutanata a rectului.Lungimea rectului este 11 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 3 cm, in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale.In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. Posterior vine in contact cu sacrul si coccisul, fetele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la barbat este separet de vezica urinara tot prin acelasi fund de sac.Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la barbat si vaginul la femei. Rectul nu mai prezinta bandeletele musculare lipsind astfel boselurile si haustrele. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectala si inferior de linia anoperineala.

Investigatia radiologica a colonului prin tranzit baritatExplorarea baritata per os se face prin examinarea, la 6-8 ore ti la 24 de ore, a opacifierii intestinului gros. Se admite clasic ca pasajul baritat, permite cu precadere, aprecieri asupra comportamentului functional, durata tranzitului, aspectele radiofunctionale spastice, hipotonii sau atonii.

Examenul radiologic al colonului prin clisma baritataClisma baritata sau irigoscopia, reprezinta metoda fundamentala si de selectie pentru investigatia afectiunilor colonuluiModalitati si conditii de realizare a clismei baritate Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a investigatiei irigografice . Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari baritate per os, substanta de contrast persista timp indelungat la nivelul colonului.

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale

Fecaloame aderente la perete (examen cu dublu contrast)

Imagin lacunare de fapt prezenta bulelor de aer introduse cu clisma baritata

Timp IReflux in ultima ansa ileala

Timp II evacuarea continutului

Timp III/ Proba Fischer

Apendice vernofirm

Apendice vermiform

Ptoza de colon transvers

Hemicolectomie dreapta

Hernie inghinala

Modul de executare a clismei baritate Clisma baritata executata morfo-functional Este cunoscut faptul ca irigoscopia reprezinta o trauma mecanica pentru colon, care atrage dupa sine tulburarea tonusului si a peristaltismului intestinal odata cu declansarea senzatiei de defecare, provocata de distensia anselor. Pentru a inlatura aceste inconveniente si in scopul de a permite colonului sa-si revina la un tonus, peristaltism si autoplastica, s-au folosit doua procedee de administrare a clismei baritate: - o intoducere modulata cu multa prudenta a bariului pe segmente si asteptarea aparitiei aspectelor radiologice functional motorii.- o evacuare treptata si partiala a bariului dupa o umplere masiva cu substanta de contrast. Odata cu evacuarea treptata a bariului apar si aspecte functionale de tonus, peristaltism si autoplastica .

Tehnica dublului contrast colic in prima intentie recunoaste o procedura radiologica speciala :-se introduce substanta de contrast pana la nivelul unghiului splenic al colonului, fara al depasi si sa contina ingrediente impotriva precipitarii. Inaintarea substantei de contrast in restul colonului se face, pe de o parte cu ajutorul rotatiilor bolnavului in sens orar, iar pe de alta parte prin insuflatiide aer sub control radioscopic, in final executandu-se o importanta insuflatie de aer, dupa necesitatile diagnosticianului.

Imaginile radiologice difera in functie de aspectul macroscopic al tumorii-formele vegetative dau o imagine de lacuna;-cele ulcerovegetative dau o imagine de nisa in lacuna;-cele infiltrante dau o imagine de stenoza.

La nivelul rectului imaginea relevanta este de rect amputat; pe colonul sigmoid si descendent aspectul radiologic este de lacuna sau de stenoza:-imaginile lacunare sunt bine circumscrise;-stenoza poate fi partiala sau completa si se intinde in sens longitudinal dand asaect tipic de cotor de mar.

Diverticuli plus de umplere

Diverticuli plus de umplere

Rest de Ba in diverticuli la 24/ 48 de ore

Plus de umplere (diverticuli) neomogeni prin prezenta continutului colic- diverticulita

Minusuri de umplere/ imagini lacunare (polipi)

Polipoza familiala status precanceros

Imagine lacunara de intereseaza regiunea cecala, cu pintem malign si imagine de semiton

Stenoza axiala cu pasajul substantei baritate, pnteni maligni si imagini de semiton realizeaza imaginea de cotor de mar

Neo vegetant flexura hepatica/colon transvers

Stop complet al substantei de contrat la nivelul flexurii hepatice proces expansiv vegetant

Stenoza axiala sigmoidiana proces infiltrativ +/- vegetant

Imagine tintita

Imagine lacunara la nivelul peretelui posterior al ampulei rectale, ce prezinta contur neregulat

INTESTINUL SUBTIRETopografieJejun hemiabdomen stang superior si periombilicalIleon hemiabdomen drept inferior si pelvisCalibru 3 cm2-2,5 cmContururi dintaturi fine, regulate, simetrice-jejunTranzitul in 3-4 ore la valva ileocecala

Boli inflamatorii ale intestinului (BII) - enteriteBoala inflamatorie intestinala este un termen general ce acopera doua entitati:Colita ulcerativaBoala CrohnUnele evidente sugereaza ca aceste boli sunt parte a unei varietati biologic, dar in acest moment sunt considerate entitati patologice distincte cu optiuni de tratament distincte. Diferenta de baza intre CU si BC sunt localizarea si severitatea.In orice caz, mai mult de 10% dintre pacienti cu BII au manifestari si simptome ce se potrivesc criteriilor pentru ambele boli, cel putin in stadiile initiale (o situatie denumita nedeterminat colita).CauzeBII are diferite cauze. Este rezultatul, in nulte cazuri, unui susceptibilitati genetice ce permite unui virus sau unei bacterii sa declanseze o reactie imuna anormala, ce declanseaza o reactie inflamatorie la nivelul intestinelor. Cu toate acestea boala Crohn are caracterele ce amintesc de boala autoimuna, unii cercetatori apreciind ca poate fi cauza unor anomalii immune initiale.

Boala CrohnBoala Crohn, denumita si enterita regionala, este o inflamare cronica a intestinelor ce este limitata la portiunea terminala a intestinului subtire, ileonul. Colita ulcerative este inflamarea similara a colonului, intestinului gros. Acestea si alte BII au fost legate de rata crescuta de cancer colorectal.Boala Crohn este un process inflamator ce se extinde in straturile profunde ale peretelui ntestinal. Se gaseste frecvent in zonele de trecere dintre intestinal subtire si cel gros, in special la nivelul ileonului si cecului, uneori descrisa ca regiunea ileo-cecala. Boala Crohn se produce mai putin frecvent in alte parti ale tractului gastrointestinal, inclusiv anus, stomac, esofag, chiar si la nivel bucal. Poate afecta intreg colonul sau sa formeze o serie de ulcere contigue intr-o regiune a colonului sau sa se dezvolte ca grupuri raspindite de ulcere ce intercaleaza tesut sanatos intre ele.

Debut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspect batut in cuie, pseudopolipoidHipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al sfincterului ileocecalUlceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistenteSemnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratiaSemnul Stierlin, Cec spasmodic

Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon terminal ingust, rigid, fixat, scurtat+anse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaerice

Fistule caracteristice abcese in fosa iliaca dr., fistule la piele, vezica, vagin

Colita ulcerativa este o boala inflamatorie a intestinului gros. Ulcerele se formeaza in mucoasa colonului sau rectului, rezultand adesea sindrom dizenteric cu sange si puroi in scaune. Procesul inflamator este mai sever la nivelul rectului si sigmoidului. Boala se dezvolta uniform si constant pana, in unele cazuri, colonul devine rigid si se scurteaza.

Stadiul initial apartine colonoscopieiRx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat- dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroiUlterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei, sau imagini diverticulare mici = depasirea mucoaseiIn relief se constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerareUltimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoaseiRx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurta, unghiuri colonice desfacuteComplicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie) megacolon toxic in forme cu evolutie fulminanta de obicei colon transvers

dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei

retractia peretelui cu atrofia mucoaseiImagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare

Alte entitati asociate cu boala Crohn includ:

Enterita regionala (procesul inflamator se dezvolta la nivelul intestinului subtire jejun si ileon)Ileita terminala (procesul inflamator afecteaza portiunea terminala a intestinului subtire (ileonul terminal), portiunea proximala fata de colon)Colita Crohn (procesul inflamator limitat la o arie din colon).Entero-colita Crohn si ileo-colita (procesul inflamator afecteaza IS si IG)

Tuberculoza ileo-cecala=Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer

Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem +aspect batut in cuie (hipertrofia formatiunilor limfoide)Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau compresia unui ggl. HtrofiatCec cu contur neregulat, fund retractatUlceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici = dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fataTranzit accelerat la nivelul ansei bolnaveSemnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant pentru bariu

Stadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prin scleroza