L.P. 4 Tratamentul chirurgical al cariilor fisurale în vederea restaurării cu amalgam.ppt

8/14/2019 L.P. 4 Tratamentul chirurgical al cariilor fisurale n vederea restaurrii cu amalgam.ppt

1/64

Tratamentul chirurgical alcariilor fisurale n vederea

restaurrii cu amalgam

L.P. 4


2/64

TRATAMENTUL CARIILOR FISURALE(clasa I) IN CAZUL

UTILIZARIIAMALGAMULUI

In ciuda controverselor din ultimii ani,legate de efectele toxice ale mercurului si

poluarea mediului, amalgamul continu s fie

folosit pe scar larg datorit avantajelor

semnificative legate de preul de cost sczut i

de facilitatea aplicriiacestuia.


3/64

Introducere:

Amalgamul a fost cel mai utilizat material de

restaurare dentara in practica stomatologica dinultimii 100 de ani. Popularitatea sa in crestere s-a

datorat, printre altele, capacitatii sale remarcabile

de a rezista conditiilor din cavitatea bucala si, de

asemenea usurintei de aplicare.


4/64

Amalgamul are doua avantajesemnificative.

Acestea sunt:

longevitatea si

usurinta de aplicare.


5/64

Amalgamul este un aliaj pe baz

de mercur care mai conine argint,

cupru, staniu i uneori, cantiti infime

de zinc, paladiu sau indiu, folosit nstomatologie pentru restaurarea dinilorcariai.

Amalgamul a nceput s fie folosit

pe scar larg din anul 1830 i a devenitcel mai frecvent material de obturare n1896 cnd unul dintre cei mai mari

stomatologi americani ai vremii a publicat

un studiu care promova utilizarea acestui

aliaj n practica stomatologic.Restaurarile dentare cu amalgam

au o durabilitate de cel puin10 ani, unelerezistnd chiar pnla 40 de ani.


6/64

Indicaii:

1. Carii primare cavitare, medii sau mari2. Carii recurente adiacente unor obturaii mai vechi

cu amalgam, cand indepartarea vechii obturatiidetermina crearea unei cavitai cu caracteristici

corespunzatoare pentru amalgam;3. cand nu se pot realiza condiii de izolare perfect,necesare pentru tratamentul prin restaurari curasini preventive posterioare;

4. multiple contacte ocluzale sau solicitare ocluzal

important pe suprafaa viitoarei obturaii sau ncazul cand marginile cavitiisunt in contact ocluzalcu antagonistii;

5. la pacienicu igiendeficitara.


7/64

CONTRAINDICAII:

la pacienii cu numrmare de leziuni restaurate cuamalgam, la care s-au diagnosticat prin examene

clinice si de laborator, intoxicaii cronice cu mercur,prin corodarea suprafeelorobturaiilor;la pacienii care prezint lucrri gnatoproteticeconjuncte din altemetale, la care ar putea exista riscul

apariieigalvanismuluibucal;

la pacienii care n antecedente au prezentat reaciiadverse laamalgam, de tipul lichenului plan;

in cazul leziunilor carioase necavitare sau a leziunilor

carioase mici, la care se pot aplica restaurari

preventive posterioare.


8/64

PREGATIREA CAVITATII. CONSIDERATII GENERALE.

Amalgamul este un material neadeziv, casanti termoconductiv, deaceea prepararea cavitii de

clasa I va avea anumite caracteristici care s

contracareze aceste defecte.

Accesul trebuie s fie ct mai redus posibil dar

suficient pentru a permite ulterior accesul

instrumentelor cu care se va prepara i obtura

cavitatea;Conturul cavitaii este sinuos, constnd dintr-o

combinaiearmonioasa de linii drepte si curbe;


9/64

Unghiuriie sunt rotunjite, astfel nct sacorespund frezelor nr. 245 sau 330. Freza nr. 245

are o lungime a parii active de 3 mm, si un

diametru de 0,8 mm. Prilelaterale ale ei sunt usor

divergente spre partea activ, obtinand astfel o

convergent ocluzal a pereilor vestibuar i lingual

cu asigurarea unei retenii adecvate a cavitii.

Captul puin rotunjit al prii active va determinarealizarea unei preparaii cu unghiuri interne usor

rotunjite, care va asigura o rezistena mai mare a

dintelui la fracturprovocatde foreleocluzale.



10/64

Freza nr.330 este o versiune mai mic si sub forma

de par a frezei 245. Ea este indicat pentru

preparaiilefoarte conservative.Conturul include toate zonele de leziune,

respectnd in acelaitimp morfologia ocluzal(cuspizii

si crestele marginale).

Crestele de smalsanatoase care separsanurileifosetele nu trebuie incluse in preparaie, daca acest

lucru este posibil (creasta oblic la molarii primi

superior i crestele transverse la molarii primi

inferiori)



11/64

RESPECTAAREAELEMENTELOR DE

MORFOLOGIE

OCLUZALA

POZITIONAREA

LIMITEI PROXIMALE

PARALEL CU

CREASTA

MARGINALA

INTILNIREAPERETILOR IN

UNGHIURI

ROTUNJITE

INCLUDEREA

TUTUROR

ZONELOR

AFECTATE

Reguli de realizare a conturului


12/64

Din considerente de asigurare a reteniei i

rezistenei, se realizeaz pereii verticali plani,perpendiculari pe baza cavitii sau uor

convergent spre exterior, o baza plana sau in trepte

si perei verticali opui, paraleli ntre ei. Marginile

distal i meziai ale cavitii sunt paralele cucrestele proximale sau oblice.



13/64

Elementele de retenie la cavitatea de clasa I-a


14/64

n cazul obturajiilor adezive cu amalgam,

(tip Amalgam-Bond,(avem posibilitatea sa facem

o economie tisularimportantin aceasta faz.

Toate caracteristicile enumerate mai sus se

fac cu sacrificiu de dentinsntoas, la care, n

cazul obturaiilor adezive modern se renunt,

retentia fiind realizat de agenii adezivi care

leag micromecanic amalgamul pe smal i

dentin.


15/64

Pentru asigurarea rezisteneisubstructurii dentare

restante este necesar ca pereii laterali s aib o

grosime suficientisnu fie subminai.

Peretele pulpar formeaza de obicei un unghi drept

cu axul dintelui deoarece majoritatea cuspizilor au

inalimiaproximativ egale. Pentru aceasta axul frezei

se menine paralel cu axul dintelui. In cazul n care

exist o diferen semnificativ ntre cuspizi (de

exemplu: primul premolar), peretele pulpar va fi

parale cu planul format de unirea varfurilor

cuspidiene. Aceast orientare a cavitaii se obineprin poziionarea tijei frezei, astfel nct sa fie

paralelcu bisectoarea unghiului format de pantele

cuspidiene adiacente.


16/64

Cavitatile din santurile i fisurile vestibulare si orale ale

molarilor sunt astfel preparate nct peretele parapulpar safie paralel cu suprafaa dentar exterioar

corespunztoare.

A B

Pozifla corecta frezei la premolarul unu mandibular (A) i

orientarea corect a peretelui parapulpar la molarul unu

mandibular (B)


17/64

Profunzimea preparaiei va fi n jur de 2mm imediat sub

joncfiunea smal-dentin, 1,5 mm pentru premolari si pn la

3mm pentru molarii voluminoi. Aceast dimensiune este minimnecesar pentru a preveni fracturarea materialului.

O profunzime mai mare a cavitii determinat prin

evoluia procesului carios predispune la fractura substructurii

dentare restante i la iritarea pulpei prin transmiterea vibraiilor

termise i de aceea va necesita amplasarea unei baze dintr-unmaterial cu caliti asemntoare dentinei.

Profunzimea necesara pentru rezistenfa obturaiei.


18/64

Tehnica de preparare difer in funcie

de amplitudinea cariei i localizarea ei:

Carii ocluzale:

Carie cu orificiu mare de deschidere.

carie cu deschidere punctiform, singular sau

multiple.

Carii vestibulare si orale


19/64

PREPARAREA CAVITATII IN CAZUL

TRATAMENTULUI CU ORIFICIU MARE

DE DESCHIDERE


20/64

Instrumentar:

1. instrumente rotative:

freze globulare, cilindrice si con invers din oel sau

extradure, pentru turaiiconvenionale;

freze diamantate sau extradure de aceleai forme,

pentru turbin;piesele corespunztoare(piesa contraunghi, turbin);

2. instrumente de man: exscavatoare si linguri Black,

toporitisi dlide smal;

3. instrumentar ajuttor: sprai de aer- apa.


21/64

INSTRUMENTAR

Et d l


22/64

Etape de lucru:

I. Izolarea

se face cu rulouri icomprese de vat,dispozitive de meninereale

acestora, aspirator de saliva.

II. deschiderea procesului carios se limiteaz la indepartarea smalului fragil, cu aspect cretos, de lamarginile cavitii, deoarece in aceste cazuri evoluia cariei creaz un

acces suficient pentru instrumentare.

Se folosesc pietre cilindrice diamantate, la turaii mari, care suntdeplasate de-a lungul marginilor cavitii sau freze globulare la turaii

convenionale, care sunt introduse in cavitate si apoi retrase cu sprijin

pe pereii laterali ai cariei, dislocnd prismele de smal nesusinute

nerezistente.

n ambele cazuri, se exercito presiune uoarasupra instrumentului,pentru a evita fractura exagerat a pereilor i cuspizilor de smal

subminai. In acelai scop se pot utiliza i instrumente de mn,

acionatecu presiune controlat,din aproape in aproape, pentru a evita

fracturarea exgerata pereilorde smalnesusinuide dentin.


23/64

Fig. 49. Defect marginal in "V" ilatorat clivarii prismelor de smalf

Modaliti de realizare a accesului:cu freze sferice (A), cu freze cilindrice

(B),cu toporitide smal(C)


24/64


25/64

a). b). c). D).

Variante de cavitati cl. I:

a). Cavitati restrinse, separate, situate ocluzal.

b). Cavitate unica, compusa ocluzo-orala.

c). Cavitati separate, ocluzal si oral,

d). Cavitate restrinsa situata oral.


26/64


a). b). c). D).

Variante de cvitati cl. I:

a). b). Cavitate unica, restrinsa, separata, situate vestibular.c). d). Cavitate unica, restrinsa situata palatinal in 1/3 cervicala a

dintilor frontali superiori.


27/64


28/64


29/64

III. Exereza dentinei infectate.

se face conform principiilor i tehnicilor descrise la etapele

generale de pregtirea cavitii.

Exereza dentinei infectate cu freza sferic (A) sau cu

excavatorul (B)


30/64

Freze inteligente"smartprep" SS White

Tabel 1 Clasicarea difer i telor tehnici de


31/64

Tabel 1 Clasicarea difer i telor tehnici de

taiere a dintelui

Cateogorie Tenica

Mecanica,rotativa Piese de mana si freze

Mecanica,nerotativa Excavatoare,aero-abraziune,aero-

slefuire,ultrasonica,abraziune sonica

Chimo-mecanica Caridex TM, Carisolv TM,Enzime

Indepartarea foto Laser


32/64

ABLATIE sonic

Sonicflex Kavo 2000L piesa

de mana de preparare

sonica cu varf diamantat

Metode mecano chimice: Caridex


33/64

Metode mecano-chimice: Caridex

i Carislov

Diagrama varfurilorde taiat ala

instrumentelor de

mana alaturi de care

se foloseste gelulCarisolv

Tabel2 Abi li tatea relativa tehnici lor de excavare pentr u indepartarea tesutulu i din telu i


34/64

Metoda Smalt sanatos Dentina sanatoasa Smalt afectat Dentina afectata Note

Excavatoare de mana - - + ++

Freze rotative +++ +++ +++ +++ Turbina si piesele

de mana cu viteza

micaAero-abraziunea +++ +++ ++ + Depinde de agentul

abraziv folosit

Aero-slefuirea + + + - Necesita substrat

cu suprafata

tarepentru slefuire

Ultrasonic + + + - Prepararea cavitatii

umpland radacina

retrograda

Abraziune sonica - + + ++ Munca ulterioara

necesara

Caridex/ Cari solv - - - +++ inca necesita acces

conventional la

dentina

Laser + + + + Depinde de

lungimea de unda,

intensitate,puls,dur

ata

Enzime - - - + Munca ulterioaranecesara


35/64

IV . Extensiapreventiv

aceastetapnu mai este necesara deoarece evoluiacariei

determin situarea marginilor in zone de autocurtire, iar inprima etap,de deschidere a cavitaiis-a realizat indeprtarea

prismelor de smaldemineralizate si fragile.

V. Retentia

in restaurrile clasice cu amalgam, retenia se va face

dupprincipiile descrise anterior, avand in vedere cmaterialul

de obturaienu este un material adeziv la pereiicavitii,

pereiiverticali i paraleli intre ei se obincu ajutorul unei

freze cilindrice extradure deplasate de-a lungul marginilor

cavitii,axul frezei fiind meninutparalel cu axul dintelui.


36/64

peretele parapulpar plan sau in trepte se realizeaz si cu o

frez extradur con invers, asigurandu-se o convergena maxim

spre ocluzal de 3-5.

unghiurile bine exprimate intre pereii cavitii se obinprindeplasarea unei freze globulare l/4 sau de-a lungul acestor

unghiuri sau prin utilizarea unei freze cilindrice foarte subiri

mentinut in axul cavitii, i acionat cu usoar presiune in

dentina. Acelasi rezultat se obine prin utilizarea toporitilor si

dlilorde dentin,a crorparte activeste deplasatcu presiune

de-a lungul zonei de unire dintre pereiiverticali..

Realizarea paralelismuluipereiloriprecizarea unghiurilor


37/64

n cazul cavittilor profunde si largi, respectarea acestor

principii poate determina fie deschiderea camerei pulpare, fie

realizarea de perei verticali foarte subiri, care necesitscurtarea pentru asigurarea rezistenei.

Astfel de caviti, prea mari, nu pot respecta principiul

conservator si biologic al stomatologiei moderne si determin

fie compromiterea vitalitii dintelui, fie lipsa de durabilitate

funcionala obturaiei.

Pentru a evita aceste neajunsuri, se utilizeazmateriale cu

propriei corespunztoare, pentru a realiza baza obturaiei si

cptuireapereilorsubminai.

principiile enumerate pot fi ndeplinite astfel prin modelareai sculptarea materialului folosit pentru baza si consolidarea

pereilorverticali.

V Rezistena


38/64

V.Rezistena

se asigur prin consolidarea pereilor verticali i a bolilor

cuspidiene subminate cu un ciment cu calitide substitut dentinar.

Pereii prea fragili, subiai prin evoluia procesului carios sunt

scurtai pn n zona cu grosime suficient, utiliznd o piatr

diamantatcilindricsau roat,urmnd a fi reconstituite ulterior prin

obturaiesau incrustaie.

CAPTUSIREA

BOLTILOR

CUSPIDIENE

NESUSTINUTE

Min.

2mm


39/64

Realizarea sprijinului dentinar periferic

metoda clasicde ameliorare a rezisteneiperetelui pulpar

subiat este crearea "trotuarului lui Black", care const in

prepararea unei borduri n grosimea pereilor laterali, pe totconturul cavitii,avnd rol de susinerea obturaiei.


40/64

Finisarea marginilor

const n netezirea anfractuozitilor(A.),rotunjirea

unghiurilor externe(B.).

A. B.

iin aceastsituaieclinico uoarbizotare.

Aceastultimoperaiuneeste necesardeoarece n cazul

acestor caviti largi situate pe dini cu relief ocluzalaccentuat, n urma preparrii cavitii, la marginile

preparaieivor exista prisme de smalt subminate, frsuport

dentinar (subminarea acestor prisme este determinat de

inclinarea lor, fade axul cavitii).


41/64


Defect marginal in "V" datorat clivarii prismelor de smalt


42/64

Unghiul marginal extern pentru amalgam.


43/64

Cand panta cuspidiana este foarte abrupta exista

pericolul de a ramane prisme de smalt nesustinute care

vor fi indepartate prin usoara bizotare ce se va face cu

pietre diamantate cilindrice sau conice la viteze mici


44/64

Cand panta cuspidiana este foarte abrupta

exista pericolul de a ramane prisme de smalt

nesustinuteBizotarea indeparteaz aceste prisme ramase la

marginile obturaiei, care s-ar putea disloca,

determinnd apariiacariei secundare marginale.


45/64

tehnica de bizotare const in deplasarea de-a lungul acestor

margini fie a unei pietre diamantate cilindrice mentinutinclinat

sub unghiul necesar, sau a unei pietre diamantate conice

mentinute paralele cu axul dintelui.

Obiectivul bizotrii este asigurarea unei grosimi suficiente a

amalgamului pentru a nu se fractura sub aciunea forelorocluzale.

Rotunjirea unghiurilor externe, necesar pentru a evita

fracturarea amalgamului se obinecu aceleaipietre diamantate.


46/64


Toaleta cavitati i Reprezintmanopera de curaire,de uscare iinspeciefinala cavittii. Se indeparteaz pulberile dentinare restante, resturilemici de smalrmaseeventual din etapa anterioar,urmelede salivide snge. Splarea se face cu seringa cu ap incalzit, iar

uscarea cu cteva jeturi de aer necontaminat cu eventualeurme de ulei (cu o seringa), dar nu mai mult de 10

secunde, pentru a mpiedica desicarea dentinei i lezareaorganului pulpo-dentinar.

La sfritfacem o inspeciefinala cavitii.

Ca irigani se pot utiliza: xilina, apa distilat, serfiziologic sau produse predozate cu rol desicant (ex.

Cavidrix, Cavilax).


47/64
http://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-4.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-3.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-2.htmlhttp://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-1.html


48/64
http://www.midentistry.org/grid/site1-pages/site1-3-5.html


49/64

V. PREPARAREA CAVITALOR IN

TRATAMENTUL CARIILOR

FISURALE PUNCTIFORME SINGULARE SAUMULTIPLE


50/64

Instrumentar :

freze n form de par, sferice, cilindrice i con invers

din oelsau extradure, pentru turaieconventional;freze diamantate sau freze extradure de aceleaiforme,pentru turbin.


51/64

Etape de luc ru

1. Deschiderea procesului carios deschiderea procesului carios se face cu o piatrdiamantat globular sau n form de par,de marimecorespunztoareorificiului cavitii carioase, acionat la

turaii convenionale, care se introduce in plin rotaiepn in cavitatea carioas i apoi se retrage cu uoarpresiune isprijin pe pereiicavitaii,astfel ca poriuneaeidorsalsdisloce prismele de smalnesusinute,fragile,de la marginea procesului carios, lrgindaccesul.


52/64


53/64


n cazul n care, dupdeschiderea procesului cariosse descoper o distrucie dentinar important, care asubminat puternic pereiide smal,tratamentul va urma

tehnica descrisla situaiaclinicanterioar.

Deschiderea procesului carios punctiform


54/64

2. Exereza dentinei infectate In cazul cariilor fisurale superficiale nguste, se pot utilizai freze extradure n formde parnr. 330 cilindrice i245 laturaii mari, cu care se efectueaz simultan i extensiapreventivi reteniacavitii.

3 E i i


55/64

3. Extensia preventiv

se face cu o piatr diamantat cilindric sau cu o frezextradur n form de par (nr. 330) sau (nr. 245) ce se

deplaseazde-a lungul anurilor; n cazul cariilor multiple peaceiai suprafa, acestea se prepar ca nite cavitidistincte, dacpuntea de smalce le separeste sanatoas,nesubminati mai latde 2mm (A.).In caz contrar aceast punte se desfiineaz utiliznd unuldin instrumentele enumerate anterior, cele doucavitifiindunite ntr-o singurpreparaie(B.).


56/64

cand riscul cariogen este mic, igiena bun,extensiase face prin tehnici neinvazive, fie ameloplastie, fie

sigilarea anurilor i/sau a fisurilor de la marginilecavitii.


57/64


Distal

4. Retenia.Retenia nu pune probleme deosebite in cazul unorcavimici. Se realizeazsimilar cazului anterior.in situaia mai multor carii punctiforme de profunzimidiferite, care sunt reunite prin preparare ntr-o cavitate

comun,baza acesteia va fi realizatn trepte.

Mezial

Preparaia bazei n trepte


58/64

5.Rezistenarezistena nu pune probleme deosebite. Fiind vorba deobicei de carii incipiente, pereii au o grosime suficient

pentru asigurarea rezistenei.


59/64

6.Finisarea cavitiifinisarea marginilor se face similar cu tehnica descris

la tratamentul cariei cu orificiu mare de deschidere,

bizotarea in acest caz beneficiind de indicaii mairestrnse.


60/64

7.Curtirea final toaleta cavitii se face la fel ca n cazul cariei cuorificiu mare de deschidere.


61/64


VI. TRATAMENTUL CARIILOR DIN

ANURILE I GROPIELE VESTIBULARE


62/64

Leziunile sunt localizate in sanurile si gropiele de pe

feele vestibulare ale molarilor, n anurile de pe feteleorale ale molarilor i n gropielepalatinale ale frontalilorsuperiori.

Prepararea cavitiiurmeazaceleai etape ca i in

prima situate clinica, cu excepia faptului c marginile

nu se bizoteazdeloc icavitatea are o forma circular,

cu peretele parapulpar paralel cu suprafaaexterioar

a dintelui.

Cel mai frecvent utilizatn aceste cazuri este freza n forma

d t j l i ii t t ti


63/64

de par,care are avantajul unei preparaiiconservatoare, retentive

iprecise.

Designul rezultat, cu pereilaterali uorsubminainu creaz

riscuri n aceste zone care nu sunt supuse direct solicitrilorocluzale. In cazul subminriicrestei vestibulare se creazo cavitate

compus vestibulo-ocluzal format din cavitatea vestibular

rezultat n urma preparrii cariei i o cavitate accesorie ocluzal

minima, cu scop de retenieide asigurare a rezistenei.

Aceasta se realizeaz prin extinderea preparaiei pe suprafaaocluzal cu ajutorul unei freze extradurecilindrice, respectnd

caracteristicile cavitii de clasa I ocluzale.

Cavitate compusvest ibulo-ocluzala


64/64

L.P. 4 Tratamentul chirurgical al cariilor fisurale în vederea restaurării cu amalgam.ppt

Documents

Transcript of L.P. 4 Tratamentul chirurgical al cariilor fisurale în vederea restaurării cu amalgam.ppt