1

Lp 3

Hipertrofiile cardiace (supraincarcarile cardiace)

Supraincarcari de volum (umplerea diastolica peste normal) de presiune(cresc forta necesara ejectiei)

Supraincarcari ventriculare de volum: insuficiente valvulare (tricuspida, mitrala, aortica, pulmonara) care det. cresterea vol. telediastolic

si cresterea presarcinii. de presiune: stenoze valvulare aortice si pulmonare, HTA, HTP

Supraincarcari atrile de volum: insuficiente valvulare atrioventriculare, DSA de presiune: stenoze valvulare atrioventriculare, insuficienta ventriculara.

Supraincarcarile de volum vor genera hipertrofii excentrice – dilatatie cu atasarea sarcomerelor in serie.Supraincarcarile de presiune vor genera hipertrofii concentrice – creste grosimea peretelui cu atasarea sarcomerelor in paralel.

In concluzie orice supraincarcare va conduce la cresterea masei musculare care se va exprima ECG prin:

1. Creste durata depolarizarii2. Creste amplitudinea undelor3. Devierea axului electric

4. Cresterea TADI5. Modificari de morfologie ale undelor6. Modificari de repolarizare

1. Hipertrofia atriala dreapta (HAD)

vizibila in derivatiile inferioare (DII, DIII, aVF) componenta de deplarizare AD mai importanta,

acopera si sumeaza depolarizarea AS P pulmonar – ascutit, inalt > 2.5 mm Lungime normala – nu depaseste depolarizarea AS Ax verticalizat (90grade) in plan orizontal – orientata spre anterior:

V1 – pozitiva/componenta pozitiva mai importanta a complexului echidifazic.

2. Hipertrofia atriala stanga (HAS)

vizibila in derivatiile stangi (DI, aVL) componenta de depolarizare a AS mai importanta accentuind asincronismul fizilogic de depolarizare atriala. P mitral – bifida cu „cocoasa” 2 mare decat prima. alungita : peste 0.11 s axul undei P orizontalizat (intre 0 si 30 grade) V1 - predominant negativa (componenta negativa mult mai accentuata)

Hipertrofia biatriala combina semnele HAS in plan frontal si HAD in plan orizontal (posibil si invers)

2

3. Hipertrofia ventriculara dreapta - HVD (marcata)

HVD la debut sau moderata prezinta modificari minore – creste R in V1 si S in D1

activarea ventriculara dreapta genereaza forte ample care atenueaza fortele normale de depolarizare a VS (diminua asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara) astfel incat complexe QRS sunt normale (rar hipervoltate).

depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (unghi peste 60 grade intre ele)

ax electric deviat la dreapta (100, 110 grade si chiar peste 150 grade) In plan frontal:

DI, aVL complexe predominant negative – cu unde S DIII, aVF complexe predominant pozitive ax undei T deviat la stanga – disjunctie de axe – deci unda T pozitiva in DI si negativa in DIII

In plan orizontal: V1, V2 (invers decat normalul) –aspect Rs cu raport R/s>1 R (V1)peste 7 mm – HVD semnificativa V5, V6 (invers decat normalul) – aspect rS (r/S<1) – nu obligatoriu

Indice Sokolow-Lyon= R(V1)+S(V5,6)>11 mm Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] negativ – mai mic de – 14 mm Cresterea TADI >0.04s in V1, V2 Criteriu adtional – P pulmonar (hipertrofie de AD) – nu obligatoriu.

3

4. Hipertrofia ventriculara stanga – HVS

fortele generate de activarea VS cresc si accentueaza asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara, fortele stg. scapa de sumarea cu cele drepte

axul electric este deviat la stanga (intre 0 si - 45 grade) depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard

generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (unghi peste 60 grade intre ele)

creste durata QRS =0.10-0.12 s (peste 0.12 s = bloc de ramura) amplitudinea complexelor creste in derivatiile stangi (DI, aVL,V5, V6) creste TADI peste 0.05 sec. in V5, V6 V1, V2 – unde S f. adanci; vectorul de depolarizare septala poate fi sters (nu exista unda r)– poate apare QS

adanc ca in infarct) V5, V6 – unde R f. inalte – poate lipsi unda q Indice Sokolow-Lyon – S(V1)+R(V5/V6) peste 35 mm adult (peste 45 mm copil) unda R (V5/V6) peste 25 mm Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] peste 17 mm R(aVL) peste 13 mm criteriu suplimentar – P mitral (hipertrofia de AS)

Modificari de faza terminala (de replorizare – segment ST, unda T) 1. Modificari secundare de faza terminala: 3 situatii importante in care apar modif. secundare de repolarizare

a) hipertrofiile ventriculare.b) blocurile de ramura.c) sd. de preexcitatie.

Ex: HVS derivatiile stg- Punctul j pe linie isoelectrica- Subdenivelarea Segmentul ST descendent- Unda T negativa dar asimetrica ( in orice caz in opozitie de faza cu QRS).

2. Modificari primare de repolarizare (QRS normal si ST/T modificat) – cardiopatia ischemica: punctul j situat sub/peste linia izoelectica

3. Modificari mixte de faza terminala (asocierea a 2 patologii de ex. Hipertrofie +cardiopatie ischemica) – j sub linia izoelectrica, unde R inalte de hipertrofie, unda T simetrica, ascutita