Logica Juridica

download Logica Juridica

of 39

  • date post

    09-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    378
  • download

    14

Embed Size (px)

description

Elena Banciu

Transcript of Logica Juridica

Editura MUSTANG este recunoscut[ de consiliul National al Cercetdrii gtiinfifice din invlflmdntul Superior (CNCbIS) Cod CNCSIS:327

LECTOR UNIV.DR. ELENA BANCIU

LOGICAJURIDICASuport de cars universiturDescrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romffniei BAIICIU, ELENA Logici juridicl / Elena Banciu. - Bucuregti : Mustang, 2012

ISBN 978-6 06-652-024_9 l6:34

Copyright @ Mustang, 2012

rsBN

97

8-606-652-024-9

Editura MUSTANG2012

OBIECTIVELE CURSULUI Prezentul suport

de curs, intitulat Logici

Juridici, se

adreseazd,

in primul rdnd studenlilor

Facult[1ii de Drept gi gtiinle Administrative, anul I,

formele de inv[f[mOnt frecven![ redus[ (IFR) qi lnv6!6mdnt la distan![ (ID), precum qi tuturor celorinteresali de asimilarea unei minime scheme corecte de

g6ndire

gi

expunere, sub forma unui discurs sau

de idei, in a$a fel incdt inlelegerea mesajului pe care l-ar ayea de comunicat sa fiecomunicare complet[. Men]iondm c[ prezentele prelegeri ce av ca obiect introducerea sintetic[ in cunoagterea disciptineiLogic6 juridicd, reprezintd o compilalie a unora dintrecele mai cunoscute texte

in domeniu apdrute la noi in

lar[. Cursul este prezentat intr-o manier[ sintetic[, astfel incdt studentul s[ beneficieze de informatiite det

bazd, urmdnd ca in funclie de interesul manifestat gi de

4.

Dobdndirea

apafilia unor

noi provoc[ri in domeniu, temele

de

competenle

(selectarea,

combinarea

gi

utilizarca adecvatl

respective sd se aprofundeze

la nivel individual,

a cunoqtinlelor)

legate de aplicabilitatea in practic[ a logicii juridice.

precum gi sub forma disculiilor de seminar.

Competenfe: Obiectivele prezentului curs sunt:

1.

Cursul urmlregte inilierea studenlilor in

La finalul acestui curs semestrial, studentulspecifice cdt gi competen(e profesionale.

va

domeniul atdt de vast al noliunilor gi tehnicilor logice, incunoagterea evoluliei acestei discipline din antichitate gi

putea dobdndi, dezvolta qi aplica atdt competen{e

pdnd

in prezent, 2. Sd ili

precum gi asimilarea unor abilitdtiCompeten(e specifice:

argumentative deosebit de necesare.

configureze mai eficace elementele esenliale ale logicii, esenfial[ in studiul gi relalionareaacestei discipline cu dreptul gi problematica aferentdacestuia din urmd.

1. Autonomie gi responsabilitate

responsabide

lizarea profesional[

ca individ, in condilii -

autonomie restrdns5 gi asistenld calificat[.

3. S[ dobdndeasc[ abilitatea de a folosi din punct

2. Interac{iune socialfloorectd specificd munciide sarcini.

comunicare logicd gi

de vedere teoretic concepte gi ralionamente ce lin de logic[, in vederearezolvdrii unor situalii concrete.

in echipl gi gtiinla distribuiriigi

3. Dezvoltare personall

profesionali.

,rilEr

Competenfe profesionale

:

1.

Cunoagterea gi inlelegerea limbajului specific al

logicii gi utilizarea lui adecvat[.

1. NOTTUNI

INTRODUCTMintr-un sens strict al

2. Utilizarea cunogtinfelor de bazd ale logicii in orice domeniu pentru claritatea gi corectitudineagdndirii gi exprim[rii.

Logica

a$a cum era inleleasd

ouv0ntului se considera cE hcreazd, numai cu propoziliiadevdrate sau false gi uneori cu cele a

clror valoare

de

Cerinfe preliminare:Logica juridicd este o disciplin[ op]ional[ care se studiaz[ pe parcursul semestrului

adevEr este nesigur[ (probabil adevdrate sau probabil false).

I, al anului I

de

Logica secolului XX se va orienta ins[ gi asupra

studiu. Pe baza cunogtinlelor dobAndite, studentul vaputea aprecia din punct de vedere al corectitudinii gicoerenlei elementelor oriclrei discipline din programade studiu, ca de exemplu:

unor ralionamente cu propozilii cdrora nu le putem gtabili valoarea de adevdr. Acestea sunt normelegi

lntreb[rile, despre care nu avem cum s[ stabilim dacdsunt adevdrate sau false. S-a putut astfel construi o logicE analogd celei

Drept civil Drept procesual civil Drept penal Drept procesual penal

a adevdrului gi falsului, logica

deontic[ gi logica intrebdrilor (erotetica). Acesta arputea

fi

considerat nucleul logicii juridice, celelalte

Dreptul familiei, etc.

8

informalii provenind inc[ din logica aristotelicianllogica clasic[.

gi

Dac[ ar trebui sd definim c6t mai general aceast[

2. ARGUMENTE LOGICB

ar fi studiul legilor formale ale ra{ionIrii, legi apte s[ ne ducl de la propozifiidisciplinI, logicaadevlrate numai la propozi{ii adevlrate, iar intr-unsens mai

Logica studiazd argumentele (definite ca

o

mullime de propozilii, dintre care unele sunt propoziliide bazd gi se numesc premise, pe ele sprijinindu-se o

larg de la propozi{ii adevlrate la propozi{ii

probabil adevlrate.

alt[ propozilie denumit[ concluzie), cu scopul de adiferenlia intre:a

Deconsidera

aceea, logicianul romdn Gheorghe Enescu

c[ : "A

gdndi logic" inseamn[ pur gi simplu

gdndi conform cu regulile definiliei, clasific[riiralionamentului,

giI.

a

argumenta,

a demonstra pe

ARGUMENTE+DEDUC TIVE -+VALIDE--+CON-

baza

CLUDENTE2.ARGUMENTE DEDUCTIVE-+NE,C ONCLUDENTE3.

acestor reguli. (Tratat de logicl).

ARGUMENTE +INDUC TIVE +PUTERNICE--->

CONFIRMATOARE4.ARGUMENTE INDUCTIVE---+

SLABE

10

1l

Am putea explica gi mai simplu, spundnd c5,toate cunogtin{ele noastre se constituie sub forma unor

Definind pe scurt argumentele, vom spune c5:

in

cazul argumentelor deductive, concluzia

propozifii, care pot

fi afirmativefi

sau negative, despreadevdrat sau fals sau

decurge cu necesitate din premise, sau altfel spus ea nu

ceva ce poate avea calitatea de a

aduce nimic nou ca informalie, dec0t au spus dejapremisele.

probabil. Aceste propozi{ii, care redau cunogtin{e,

poarti numele de propozi(ii cognitive, pentruputea

a

fi

deosebite de cele care redau intreblri,

Argumentele inductive

se diferenliazd,

de

ordine sau comenzi. Deci, ceea ce afirmdm sau negdmdespre ceva constituie conlinutul judecdlii respective,

primele prin aceea cd, despre concluzia lor se spune

c[

decurge doar in mod probabil din premise, ea fiind mult

iar adev[ru], falsul, probabilul constituie valoarea lor de

mai general[.

adev[r. (Efim Mohorea, Introducere in logicd). Logica clasic[ opereazd cu propozitii a cdror valoare de adevdreste doar adevdrat gi fals, de aceea se mai numegte gi

Un argument deductiv valid este acela in care dac[ s-a stabilit cd premisele sunt adevdrate, atuncigi

bivalent[. Logica contemporanl operdnd cu mai multde dou[ valori de adev[r este polivalentl (de exemplu,

ooncluzia este cu necesitate adevdratd,, pe cdnd intr-un

argument deductiv nevalid premisele s-ar putea sd fieadev[rate iar concluziafa1s6.

logica trivalentd care opereazd cts. adevErul, falsul giindeterminatul).

Argumentul concludent este un argument valid,oare aret2

in plus premisele adevirate, iar dac[ nu ar13

indeplini una dintre aceste doud condilii (fie ar finevalid, fie nu ar avea premisele adev[rate) atunci s-ar numi neconcludent.

Argumentarea

logic[

se realizeazd"

deci, printr-

un proces de gdndire prin care, din anumite propozifiida bazd, pe care le considerdm PREMISE (care au ca

gi cuvinte introductive uneori "deoarece", "intrucdt",

In

ceea ce privegte argumentele inductive

t'pentru cd"), se obline o nou[ propozifie pe care o vom

puternice, acesta este cel a c5rui concluzie decurge cunecesitate mare

numi CONCLUZIE introdus[ de regul[ de cuvintelettdecit', " rezultd, c6", "astfel".

din premise (dacd premisele ar fi

adevdrate, atunci concluzia ar

fi

cu probabilitate marePentru a putea diferenlia intre argumentele valide

adev6rat[), iar la cel inductiv slab conchtzia decurgecu probabilitate

micl din premise (dac[ premisele ar f,r

gi cele nevalide, logica trebuie sa identifice pe departe:

o

adev[rate, atunci s-ar putea ca propozilia final[,concluzia, sI fie falsd).

a) forma logic[ ( structura logicd ) a argumentului;pe de altdparte:

gi

Argumentul confirmator este un

argument

b) condi{iile Iogice

de rafionalitate

.

puternic cu premise adevlrate, urmdnd ca qi

in caztlF'orma logic[ (sau schema argumentului) este

celor neconcludente, dacd cel pulin una dintre aceste

dou[ condilii nu este indeplinitl (fie nu este puternic,

dat[ de formele logice ale propozitrlllorcare trebuiegi neap6rat o concluzie).

componente,

fie nu are premise adevlrate) s[ se numeasc6neconfirmator.t4

s[ fie minim dou6 (adic[ minim o premisd

15

denumite variabile logice. La acestea se adaugi

Exemplu: Toti oamenii sunt muritori. (premisl)Socrate este om. (premisl)

necesar in orice propozifie.

Condifiile fundamentale de ra{ionalitate (saulogice):

Socrate este muritor. (concluzie)

prlncipiul identitfl{ii: in acelagi timp gi sub

acelagi

Forma logic[ aurm[toarea: