Logica Juridica
39
Editura MUSTANG este recunoscut[ de consiliul National al Cercetdrii gtiinfifice din invlflmdntul Superior (CNCbIS) Cod CNCSIS:327 Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romffniei BAIICIU, ELENA Logici juridicl / Elena Banciu. - Bucuregti : Mustang, 2012 ISBN 978-6 06-652-024_9 l6:34 Copyright @ Mustang, 2012 rsBN 97 8-606-652-024-9 LECTOR UNIV.DR. ELENA BANCIU LOGICAJURIDICA Suport de cars universitur Editura MUSTANG 2012
description
Elena Banciu
Transcript of Logica Juridica
Editura MUSTANG este recunoscut[ de consiliul National alCercetdrii gtiinfifice din invlflmdntul Superior (CNCbIS)Cod CNCSIS:327
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomffnieiBAIICIU, ELENA
Logici juridicl / Elena Banciu. - Bucuregti : Mustang, 2012ISBN 978-6 06-652-024_9
l6:34
Copyright @ Mustang, 2012
rsBN 97 8-606-652-024-9
LECTOR UNIV.DR. ELENA BANCIU
LOGICAJURIDICA
Suport de cars universitur
Editura MUSTANG2012
Prezentul suport de curs, intitulat Logici
Juridici, se adreseazd, in primul rdnd studenlilor
Facult[1ii de Drept gi gtiinle Administrative, anul I,formele de inv[f[mOnt frecven![ redus[ (IFR) qi
lnv6!6mdnt la distan![ (ID), precum qi tuturor celor
interesali de asimilarea unei minime scheme corecte de
g6ndire gi expunere, sub forma unui discurs sau
comunicare de idei, in a$a fel incdt inlelegerea
mesajului pe care l-ar ayea de comunicat sa fiecomplet[. Men]iondm c[ prezentele prelegeri ce av ca
obiect introducerea sintetic[ in cunoagterea disciptinei
Logic6 juridicd, reprezintd o compilalie a unora dintre
cele mai cunoscute texte in domeniu apdrute la noi in
lar[.Cursul este prezentat intr-o manier[ sintetic[,
astfel incdt studentul s[ beneficieze de informatiite de
t
OBIECTIVELE CURSULUI
bazd, urmdnd ca in funclie de interesul manifestat gi de
apafilia unor noi provoc[ri in domeniu, temele
respective sd se aprofundeze la nivel individual,
precum gi sub forma disculiilor de seminar.
Obiectivele prezentului curs sunt:
1. Cursul urmlregte inilierea studenlilor indomeniul atdt de vast al noliunilor gi tehnicilor logice, incunoagterea evoluliei acestei discipline din antichitate gi
pdnd in prezent, precum gi asimilarea unor abilitdtiargumentative deosebit de necesare.
2. Sd ili configureze mai eficace elementele
esenliale ale logicii, esenfial[ in studiul gi relalionarea
acestei discipline cu dreptul gi problematica aferentd
acestuia din urmd.
3. S[ dobdndeasc[ abilitatea de a folosi din punct
de vedere teoretic concepte gi ralionamente ce lin de
logic[, in vederearezolvdrii unor situalii concrete.
4. Dobdndirea de competenle (selectarea,
combinarea gi utilizarca adecvatl a cunoqtinlelor)
legate de aplicabilitatea in practic[ a logicii juridice.
Competenfe:
La finalul acestui curs semestrial, studentul va
putea dobdndi, dezvolta qi aplica atdt competen{e
specifice cdt gi competen(e profesionale.
Competen(e specifice:
1. Autonomie gi responsabilitate responsabi-
lizarea profesional[ ca individ, in condilii de
autonomie restrdns5 gi asistenld calificat[.
2. Interac{iune socialfl - comunicare logicd gi
oorectd specificd muncii in echipl gi gtiinla distribuirii
de sarcini.
3. Dezvoltare personall gi profesionali.
Competenfe profesionale :
1. Cunoagterea gi inlelegerea limbajului specific al
logicii gi utilizarea lui adecvat[.
2. Utilizarea cunogtinfelor de bazd ale logicii in
orice domeniu pentru claritatea gi corectitudinea
gdndirii gi exprim[rii.
Cerinfe preliminare:
Logica juridicd este o disciplin[ op]ional[ care
se studiaz[ pe parcursul semestrului I, al anului I de
studiu. Pe baza cunogtinlelor dobAndite, studentul va
putea aprecia din punct de vedere al corectitudinii gi
coerenlei elementelor oriclrei discipline din programa
de studiu, ca de exemplu:
,rilEr
Drept civil
Drept procesual civil
Drept penal
Drept procesual penal
Dreptul familiei, etc.
8
1. NOTTUNI INTRODUCTM
Logica a$a cum era inleleasd intr-un sens strict al
ouv0ntului se considera cE hcreazd, numai cu propozilii
adevdrate sau false gi uneori cu cele a clror valoare de
adevEr este nesigur[ (probabil adevdrate sau probabil
false).
Logica secolului XX se va orienta ins[ gi asupra
unor ralionamente cu propozilii cdrora nu le putem
gtabili valoarea de adevdr. Acestea sunt normele gi
lntreb[rile, despre care nu avem cum s[ stabilim dacd
sunt adevdrate sau false. S-a putut astfel construi o
logicE analogd celei a adevdrului gi falsului, logica
deontic[ gi logica intrebdrilor (erotetica). Acesta ar
putea fi considerat nucleul logicii juridice, celelalte
informalii provenind inc[ din logica aristotelicianl gi
logica clasic[.
Dac[ ar trebui sd definim c6t mai general aceast[
disciplinI, logica ar fi studiul legilor formale ale
ra{ionIrii, legi apte s[ ne ducl de la propozifii
adevlrate numai la propozi{ii adevlrate, iar intr-un
sens mai larg de la propozi{ii adevlrate la propozi{ii
probabil adevlrate.
De aceea, logicianul romdn Gheorghe Enescu
considera c[ : "A gdndi logic" inseamn[ pur gi simplu a
gdndi conform cu regulile definiliei, clasific[rii gi
ralionamentului, a argumenta, a demonstra pe baza
acestor reguli. (Tratat de logicl).
Logica studiazd argumentele (definite ca o
mullime de propozilii, dintre care unele sunt propozilii
de bazd gi se numesc premise, pe ele sprijinindu-se o
alt[ propozilie denumit[ concluzie), cu scopul de a
diferenlia intre:
2. ARGUMENTE LOGICB
I . ARGUMENTE+DEDUC TIVE -+VALIDE--+CON-
CLUDENTE
2.ARGUMENTE DEDUCTIVE-+NE,C ONCLUDENTE
3 . ARGUMENTE +INDUC TIVE +PUTERNICE--->
CONFIRMATOARE
4.ARGUMENTE INDUCTIVE ---+ SLABE
10 1l
Am putea explica gi mai simplu, spundnd c5,
toate cunogtin{ele noastre se constituie sub forma unor
propozifii, care pot fi afirmative sau negative, despre
ceva ce poate avea calitatea de a fi adevdrat sau fals sau
probabil. Aceste propozi{ii, care redau cunogtin{e,
poarti numele de propozi(ii cognitive, pentru a
putea fi deosebite de cele care redau intreblri,
ordine sau comenzi. Deci, ceea ce afirmdm sau negdm
despre ceva constituie conlinutul judecdlii respective,
iar adev[ru], falsul, probabilul constituie valoarea lor de
adev[r. (Efim Mohorea, Introducere in logicd). Logica
clasic[ opereazd cu propozitii a cdror valoare de adevdr
este doar adevdrat gi fals, de aceea se mai numegte gi
bivalent[. Logica contemporanl operdnd cu mai mult
de dou[ valori de adev[r este polivalentl (de exemplu,
logica trivalentd care opereazd cts. adevErul, falsul gi
indeterminatul).
Definind pe scurt argumentele, vom spune c5:
in cazul argumentelor deductive, concluzia
decurge cu necesitate din premise, sau altfel spus ea nu
aduce nimic nou ca informalie, dec0t au spus deja
premisele.
Argumentele inductive se diferenliazd, de
primele prin aceea cd, despre concluzia lor se spune c[
decurge doar in mod probabil din premise, ea fiind mult
mai general[.
Un argument deductiv valid este acela in care
dac[ s-a stabilit cd premisele sunt adevdrate, atunci gi
ooncluzia este cu necesitate adevdratd,, pe cdnd intr-un
argument deductiv nevalid premisele s-ar putea sd fie
adev[rate iar concluzia fa1s6.
t2
Argumentul concludent este un argument valid,
oare are in plus premisele adevirate, iar dac[ nu ar
13
indeplini una dintre aceste doud condilii (fie ar finevalid, fie nu ar avea premisele adev[rate) atunci s-ar
numi neconcludent.
In ceea ce privegte argumentele inductive
puternice, acesta este cel a c5rui concluzie decurge cu
necesitate mare din premise (dacd premisele ar fiadevdrate, atunci concluzia ar fi cu probabilitate mare
adev6rat[), iar la cel inductiv slab conchtzia decurge
cu probabilitate micl din premise (dac[ premisele ar f,r
adev[rate, atunci s-ar putea ca propozilia final[,
concluzia, sI fie falsd).
Argumentul confirmator este un argument
puternic cu premise adevlrate, urmdnd ca qi in caztl
celor neconcludente, dacd cel pulin una dintre aceste
dou[ condilii nu este indeplinitl (fie nu este puternic,
fie nu are premise adevlrate) s[ se numeasc6
neconfirmator.
Argumentarea logic[ se realizeazd" deci, printr-
un proces de gdndire prin care, din anumite propozifii
da bazd, pe care le considerdm PREMISE (care au ca
gi cuvinte introductive uneori "deoarece", "intrucdt",t'pentru cd"), se obline o nou[ propozifie pe care o vom
numi CONCLUZIE introdus[ de regul[ de cuvintelettdecit', " rezultd, c6", "astfel".
Pentru a putea diferenlia intre argumentele valide
gi cele nevalide, logica trebuie sa identifice pe de o
parte:
a) forma logic[ ( structura logicd ) a argumentului; gi
pe de altdparte:
b) condi{iile Iogice de rafionalitate .
t4
F'orma logic[ (sau schema argumentului) este
dat[ de formele logice ale propozitrlllor componente,
care trebuie s[ fie minim dou6 (adic[ minim o premisd
gi neap6rat o concluzie).
15
Exemplu:
Toti oamenii sunt muritori. (premisl)
Socrate este om. (premisl)
Socrate este muritor. (concluzie)
Forma logic[ a acestui
urm[toarea:
Toti A sunt B.
C este A.
C este B.
Forma logica este alcdtuitd din doua
componente: to{i...sunt; toate...suntl nici un...nu
este sunt termeni denumili constante logice, iar A, B,
argument este
denumite variabile logice. La acestea se adaugi
necesar in orice propozifie.
Condifiile fundamentale de ra{ionalitate (sau
prlncipiul identitfl{ii: in acelagi timp gi sub acelagi
raport, orice idee sau form[ logicd (noliune,
,propozitie logic[, ipotezd) este identicd cu sine;
logice):
ce este important acest principiu? Pentru cd el ne
cum s[ folosim omonimele gi sinonimele, in aga
lnc6t la sfhrgitul unei judec[li s5 evitdm sofismele.
acelagi cuvdnt poate exprima sensuri diferite degi
scris la fel (lac - apd stdtdtoare, Iac - preparat
ic), cum este cazul in omonimie. De asemenea,
i noliune este exprimat[ prin cuvinte diferite,
este cazul sinonimiei. Folosind intr-o argumentare
i cuvdnt mai intdi cu un inleles, iar mai tdrziu cu
ialt lnleles se va inc[lca principiul identitSlii gi vom
ajunge la concluzii false din premise adevdrate. (Petre
Botezafu, Introducere fn logicd).
2) principiul noncontradicfiei: intr-un context de
analizat, este imposibil ca o propozilie sd fie gi
adevdratd gi falsd;
3) principiul ter{ului exclus: intr-un context dat, o
propozilie este sau adevdratd sau fals6, a treia
posibilitate este exclus5;
4) cea de a patra condilie de ralionalitate, este legat[
direct de procesul de argumentare gi ne spune cI
temeiul invocat pentru a susline o anumitd
propozilie trebuie s[ fie suficient pentru ceea ce ne
propunem (principiul ra{iunii suficiente).
A vorbi despre un argument cd este logic corect
inseamnd a spune cu alte cuvinte cd este valid.
18
de validitate sau de corectitudine logic[ are in
dreptului doud aspecte. in primul dintre ele
m in sfera logicii clasice, in raport cu care un
t este logic admisibil, iar intr-un sens special se
vorbi de validitate juridicd, care poate fi ttilizatd
oel pulin cinci accepliuni (Petre Bieltz, Dumitru
iu, Logicd juridicd). De pild[: despre o lege
un articol de lege se poate vorbi cd este valid[,
este in vigoare; o lege poate fi valid5 pentru c5 se
lic[ intr-un caz clar precizat; actele unei institutii
valide dacd aceasta are competenla sd le produc6;
decizie trebuie sd aibl un temei suficient, adicl o
legald pentru a fi juridic-valid[; in sfhrgit despre
legi se spune cI sunt reciproc valide in raport cu o
it[ spel6 dacd ele nu indeamnd la comportamente
se exclud reciproc.
19
1. Argumentele logice sunt alcdtuite din:
a)propozilii simple
b)premise gi concluzii
c)premise pi concluzie
EVALUARE/AUTOEVALUARE
2. Este corect: A:idB, sau A:idA?
3. "in acelagi timp gi sub acelaqi raport o propozilie
este gi adev[rat[ gi falsd" este definilia principiului:
a)identit5lii
b)non-contradicliei
c)a niciunuia
4. Forma logicd este sinoniml cu:
a) grafi cul argumentului
b)schema argumentului
20
argumentului
iile cognitive redau:
oe se deosebesc argumentele deductive de
prin informalia de la nivelul concluziei
le inductive:
prin forma logicd
prin numdrul premiselor
argument este alcdtuit din:
premise pi concluzii
premise gi concluzie
lndemnuri
2t
Dac[ am dori, in cadrul unei cercetdri complete
asupra limbajului s[-i surprindem caracteristicile din
mai multe perspective, am putea sesiza cd la nivel
general in limbaj noi distingem doul feluri de
componente sintactice :
a)- componente sintactice debazd
b)- componente sintactice speciale
Diferenla este urm[toarea: componentele din
prima categorie au un inleles de sine st[t[tor chiar dac[
ar fi utilizate izolat de orice alte tipuri de categorii.
Includem in aceastd primd clasl dou[ feluri de
categorii sintactice de bazd:
- termenii (t)
- propozi{iile (p)
3. TERMBNT $r NOTIUNI
ln a doua categorie intdlnim componente care
de orice altd, categorie sintacticd nu au nici un fel
les, componentele de acest tip dobAndind un
propriu numai dacd sunt combinate sau aplicate
te din prima clasd.
in a doua clasl intdlnim operatorii (sau
).
Pentru a discuta in mod satisfbc[tor despre
ifii, argumente, silogisme, va trebui sd debutlm
analiza termenilor deoarece din cele mai simple
22
ii se alc[tuiesc propozi]ii din ce in ce mai
lexe, iar primele sunt alc[tuite tocmai din
Dacd descompunem un argument in
ilii, iar propoziliile in termeni, dincolo de
vedere logic un termen este un intreg alcltuit dintr-o
i nu g[sim forme logice mai simple. Din punct
23
componentd lingvisticd (un cuvdnt sau mai multe) 9i o
noliune care este o component[ de naturd logic6.
Noliunea rcprezintd modelul mental al unui
obiect sau propriet[li care a intrat in cdmpul cunoaqterii
noastre, ea reprezintd componenta de la nivelul
gdndirii.
Cuvdntul prin care se exprim[ reprezintd
componenta lingvisticd a termenului, aceastS
component[ lingvisticd o recunoaqtem dupd aceea cd'
poate fi folositd ca denumire pentru obiectul care ii
corespunde noliunea pe planul gdndirii.
Un termen poate fr anahzat din perspectiva a
dou[ planuri: intensiunea lui (sau inlelesul) acelui
termen gi extensiunea (sau mullimea de obiecte la care
se aplic5 respectivul termen).
Tipuri de termeni:
Termenii pot fi vizi gi nevizi, dup[ existenla sau
inexistenla obiectelor din cadrul extensiunii. Av6nd in
termenii nevizi, dup[
iune distingem termeni
De asemenea,
; concre{i gi
numIrul de obiecte din
individuali qi termeni
gi negativi.
Intre termeni exist[ gi diverse raporturi. in
fia in care termenii au extensiuni identice, raportul
termenii mai pot fi precigi sau
abstrac{i; absolu(i gi relativi;
lumegte de identitate extensionalE. Doi termeni se
24
intr-un raport de ordonare, in situalia in care
unuia este inclusd total in sfera celuilalt. Termenii
ln raport de incrucigare numai dacd o parte a 1or
identicd. Raportul de opozilie cuprinde dou6
ii opozilia contrard (de exemplu termenii:
fiile inculpatului gi declaraliile martorilor) gi
ifia contradictorie (atunci cdnd unul dintre termeni
negalia celuilalt; de exemplu lega1-ilegal).
25
E VALUARE/AUTOEVALUARE
Termenii sunt:
a) componente sintactice debazd
b) componente sintactice speciale
c) conjunclii
Componentele sintactice speciale sunt:
a) termenii
b) propoziliile
c) operatorii
Intensiunea sau:
a) inlelesul termenului
b) termeniivizi
c) obiectele desemnate
,,Garoaf[" gi ,,plant6" se afld in raport de:
a) ordonare
b) contradiclie
c) nu prezintd nici un raport
Exemplificali raportul de opozilie contradictorie.
4, DEFINITIA $I CLASIFICAREA
Operafia logicI de precizare a confinutului
unei nofiuni, adicl semnificatia gi sensul
n sau aria lui de aplicahilitate.
,s[ le inlelegem la inceputul capitolului ajut[ la
considerdm cd, definiliile, &$& cum am
lnfelegere gi clarificare a unui termen, atunci
Astfel vom intdlni defini{ii in diclionarele
tive ale diverselor limbi existente pe suprafala
mullimea locurilor in care le putem
; manualele, tratatele sau diclionarele de
vor prezenta definilii ale termenilor folosili
ramur[ de gtiinld sau art[; legisla]ia va
textele de lege cuvintele cheie la care
aot normativ face referire.
Pentru a observa mai bine structura unei
definilii, s[ lulm cdteva exemple:
1. Discipolul este persoana care adoptl gi
continul invifltura sau doctrina unui maestru.
2. Noxa este un agent cu ac{iune dlunltoareasupra organismului.
Vom constata cd definilia conline trei p[r!i:
Definitul (definiendum) - termenul de definit
Definitorul (definiens) - partea prin care se
incearci definirea
Rela(ia de definire - rela(ia dintre primele
doul p[rfi (*dP').
Structura generald a unei definilii poate fiprescurtatd deci prin formula:
A:df B
Exemplificdnd aceasta formul[ in caztl celor
dou[ defini1ii, vom realiza cd" definitul este termenul
sau noxl; definitorul: 66persoana care
9i continul inv[(Itura sau flssflina unui
utt, 6tun agent cu ac{iune dlunltssfe asupra
ului". Rela{ia de definire este redat[ de
,!.feste".
DacE vom considera definitul Si definitorul ca
adic6 concepte, rela\ia de definire v& trebui
s[ exprime un raport de identitsls ixtre aceste
E$i ale definiliei, ?n sensul cd gi definitul qi
vor trebui s[ aib5 absolut acelagi sons.
28
Tipuri de definifii
fiile se pot clasifica dup[ dou[ criterii
toare. in primul rdnd dupfl sfiectul pe
deflnitul vqm int6lni:
29
a) defini{ii reale sunt cele care explic[
conlinutul termenilor, adicd vor avea ca definit o
noliune.
Peroneul este osul lung gi sub{ire, care
formeazil impreun[ cu tibia, scheletul gambei.
Fiind vorba de propoziJii cognitive, definiliile
reale pot fi calificate ca adev[rate sau false.
b) defini{ii nominale, in care definitul va ft un
termen, de reguld accentuat prin ghilimele, iar rcIa\ra
de definilie se traduce prin "inseamn[", "desemneazd".
Se numegte t'ingellciune" inducerea in eroare,
frauda, escrocheria.
Definiliile nominale pot fi gi ele la rdndul
1or clasificate in: definilii stipulative, lexicale qi de
precizarc.
ur ll rolul defini{iilor stipulative: de a introduce in
vocnbularul deja existent a unui temen nou, sau sI
don un in{eles total diferit unui cuvfint deja prezent
ln rospectivul vocabular (Hercules, cunos cutd, zeitate
din l'antheonul grecesc, a devenit numele sub care este
ctutuscute un tip de avioane de transport militare).
Neliind dec6t convenfii, deci nu propozilli cognitive,
tlsliniliile stipulative nu pot primi valori de adevdr.
Logica nu putea rSmAne indiferentd la
dezvoltarea gtiinlei gi a umanitSlii aqa cI tocmai acesta
30
Fiecare dintre noi am folosit cel pulin o
dnlll utr dicfionar explicativ. Pentru cd explicl infelesul
euvlntoklr prezente acolo, incercflnd sI epuizeze
toEto ncnsurile pe care le poate lua un cuvf,nt, aceste
deflnl(ll s0 numesc lexicale.
M6rliqor, (2) rnd(igori, (3) mdrfigoare, s. n. 1. S.m.
Numclo popular al lunii martie. 2. Micd,plantd erbacee
dln lhmiliu rozaceelor, cu o singurd floare, de culoare
gallrotrtl, ryi liunze addnc crestate. 3. S.n. Mic obiect de
31
podoab[ care se ofer[ in dar, mai ales femeilor gi
fetelor, la 1 martie.
Spre deosebire de cele stipulative, definiliile
lexicale pot fi adevdrate sau false.
Definifiile de precizare, fie pot aduce o
modificare sensului unui termen sau expresie, sau
doar o completare la ceea ce se gtia p0n[ in acel
moment. Astfel, termenul "titltr", pe ldngd sensul de
cuvdnt sau text pus in fruntea unei lucrdri sau calificare
dobdnditd in urma unor studii aprofundate intr-o
specialitate, este foarte des folos it astdzi cu sensul de
act de proprietate sau ca titlu de credit (documentul
care atestd la scadenld rambursarea unei sume de bani).
proprieti(i care alcituiesc intensiunea definitului).
Doliniliile extensionale le cuprind pe cele ostensive gi
oRumcrative. in prima categorie intr6 explicaliile care
lrrdictl in mod direct termenii: Acesta este un ar[ar.;
lnt[ clldirea Parlamentului. in caztl celor
entuncrutive se incearcd epuizarea completd a
ttbioctclor care fac parte din mullimea definitului. Un
plctrlr oste un artist ca: Picasso, Luchian, Van
Cogh, Mntisse, etc.
DupI definitor, adic[ dupi procedura
de definire, vom intdlni definilii extensionale (se
specificl in definitor elemente din extensiunea
definitului), qi intensionale (definitorul redl
32
Dup[ intensiune distingem definifii prin
tlnrplll sinonimie, op€ra{ionale, g€tretice,
tlottttructlvc ai prin gen gi diferen(I specificl.
Eonrltleruto cele mai simple, definiliile prin sinonime
sxpllotl rrrr tcrmen cu altul care posedd exact acelagi
lnleloa, surrt ins[ foarte des supuse uneia dintre erorile
lntAlnite in cazul definirii, cea a circularit[fii. Cele
operafiorrulo vor specifica operaJiunile practice prin
9BI0 He vu cuntura obiectul la care se refer[ definitul
33
(Se numegte bazd, in chimie, substan{a care in
solufie apoasl, albistregte hffrtia rogie de turnesol,
iar in rela{ie cu un acid formeazil o sare). Degi par
mai complicate definiliile prin gen proxim gi diferen
foloseasc[ de definit, ci s[ se detaqeze cel pufin de
familia lexicald a definitului. (Frumosul este expresia
lucrurilor frumoase).
4. Defini{ia trebuie sI fie afirmativl.Regula nu este exclusivistS, fiind admise gi defini{ii
negative, numai gi numai dac6 din expunerea a ceea ce
nu este definitul, ar putea rczllta ce este acesta.
(ttNefumltorul" este o persoanl care nu fumeazl).
Clasificarea
Majoritatea logicienilor romdni dau
clasific[rii urm[toarea definilie: ea este opera{ia princare obiectele dintr-o mul{ime numitl univers de
clasificare se distribuie in clase, dupl un anumit
criteriu.Structura unei clasific[ri este urm6toarea:
a) obiectul clasificlrii sau universul de
clasificat
b) criteriul clasificlrii
c) clasele obfinute in urma clasificlrii.Dcgi exist6 mai multe variante ale regulilor
elafliliclrii, toate urm6resc aceeagi idee, ca aceasti
oporuf ic logic[ s[ poatd fi efectuatl corect.
Prirna regul[ este cea a criteriului unic(Oleeilicurea trebuie sd dispund de un criteriu unic Ai
blnc determinat, adicd orice element din universulolarilio[rii va fi repartizat in clase distincte dup6 unul
;l rcelupi oriteriu).
Regula excluderii claselor stipuleazd cd: clasele
obf lnutc trcbuie sd se exclud[ reciproc (adicd s[ fie inffport de contrarietate sau opozilie).
llogula completitudinii clasificlrii aratd, cd
tleoare clcment din universul clasificdrii trebuie s6 se
SErentcll intr-o clas5, in aga fel incdt nici un element nu
tttbule s[ r[rndn[ neclasificat.
Rcgula sumei: atunci cdnd vom face suma
clententelor claselor, ea va trebuie sd fie identicd cu
unlvornu I c lasificdrii.
Rcgula omogenitlfii: clasele oblinute trebuie sd
flO omogono, in sensul cd asemdnlrile in baza clrora
36 37
grup[m obiectele dintr-o clas[ trebuie sI fieimportante decdt deosebirile dintre ele.
Tipuri de clasificare
Un prim criteriu dupd care se studiaz[ tipurilede clasificdri este cel al numdrului claselor oblinute,
rezultOnd astfel: clasificiri dihotomice (obiectele se
repartizeazd doar in dou[ clase) gi clasificlripolitomice (obiectele din domeniul clasificdrii sunt
rcpartizate in mai multe clase).
DupS caracterul criteriului folosit, distingem
intre clasificiri naturale gi clasificlri artificiale.Un alt criteriu al impdrfirii clasific6rilor este cel
al operaliilor care pot fi aplicate obiectelor din clasele
oblinute, avdnd astfel: clasificlri nominale, clasificlriordinale, clasificiri de interval, clasificiri de raport.
mal
E VAL UARE,/AUT O E VAL UARE
Definitorul este:
p) parte a definiliei
rb) termenul de definit
predicatul
iliile reale pot fi:
adevdrate sau false
, doar adev[rate
38
au valoare de adevir
fia ostensiv6:
efectiv termenul
falsI
este folositd
arcaliza o clasificare avem nevoie de:
criteriu
de adevdr
39
5. Regula sumei se referl la:
a) aritmetic5
b) identitate intre elementele clasifrclrii
universul clasificdrii
c) argumente logice
$r CA nonual,A nT,nMENTARA
5. 1. LOGrC.4 PROPOZITTONALI
iliile cu care lucrlm in cadrul logicii
sunt de dou[ feluri: simple gi compuse.
40
,ddev[r a unor propozilii mai simple, astfel
aplicarea anumitor operalii logice la
compuse sunt forme logice
de adevir a unei propozi[Ii s[ depind[ de
lor sale.
ile simple intereseazd doar prin
nu gi prin inlelesul lor.
*'numerotate cu litere de la sffirgitul
simple care compun propoziliile
q, r numite variabile propozifionale.
4t
O variabild propozifional[ poate primi, in funclie
de context valoarea de adev6rat (care se noteaz[ cu 1)
sau de fals (care se noteazd cu 0).
Operatorii propozifionali, care formeazd
structura logicii propozilionale sunt:
- negafia ("non"; -);
- conjuncfia (669i"; & );
- disjuncfia neexclusivi (66sau"1 V);
- condifionalul ("dacI...atunci"; +)1
- bicondifionalul ("daci gi numai daci',; =);
- disjuncfia exclusivfl ("sau...sau"1 W).
Pentru a putea rcaliza diverse operalii cu acegti
este necesar s[ cunoaptem regulile pe care le
fiecare dintre acegtia. Astfel:
Dac[ propozi(ia este adeviratl, negafia
ei va fi falsl, iar dacl propozifia este
falsI, evident c[ nega{ia ei va fi falsi.
O conjuncfie este adevflrati, dacl gi
numai dacl toate componentele sale
sunt adevlrate, dac[ cel pufin una
dintre variabile este falsi atunci
conj unc,tia este falsi.
tDtcjuncfia neexclusivl ia valoarea l,dactr cel pu,tin una dintre variabile
ore valoarea I gi va fi deci falsl doar
dactr toate variabilele au valoarea 0.
d) Condi{ionalul ia valoarea 0 numai in
situafia in care, in formula A--+B, A
are valoarea 0, iar B are valoarea l,in rest condi(ionalul este adevlrat.
Bicondifionalul ia valoarea 1 dacfl cele
doul variabile din exerci{iu au
aceeagi valoare de adevir, avAnd deci
valoarea 0 daci variabilele au valori
diferite de adevflr.
Disjuncfia exclusivl are valoarea 1 dacl
variabilele au valori diferite de
adevflr, deci va fi falsi in cazul in
care variabilele au aceeagi valoare de
adevlr.
ge realizeazd dtpd, formula
de variabile din exerciliu.
Pentru a demonstra aceste reguli se utilizeazd in
general metoda tabelelor de adevlr complete.
44
&ql1hoirlt
2", unde n este
iq
1,1
o
rI
45
000
p+ q
111100011010
p=q11110 0
001010
Se numegte lege logicl, formula care in orice
interpretare a sa ia doar valoarea 1.
Se numegte formulf, contingenti, formula care
are ca variante atdtvaloarea I cdt qi 0.
Se numegte formull inconsistenti, formula ale
cuprind doar valoarea 0.
5.2. SILOGISTICA
itia logic[ este forma gdndirii in care se
e neagd ceva ce este adevirat sau fals.
logice denumite simple sunt cele care
tuirea acestor propozilii in afard de a
subiect gi un singur predicat logic.
ceva intdlnim doi termeni
undeAsiBreprezintd
acegti termeni cel despre care se
ldo sabiect logic Ai tocmai de aceea
ceva gi este reprezentat prin A
ldndioat[ prin litera S, iar cel de al
doilea, B, care poate fi imaginat ca 9i cum ar reda o
proprietate, poarti numele de predicat logic rar
prezen\asa in propozilie poate fi redat[ de litera P'
Afirmalia sau negarea poate fi redatd in limba
romdnd in general de verbul,,afr"i
'subiectul logic este cel despre care se afirml
ceva
- predicat logic este ceea ce se afirm[ sau se
neagi desPre ceva
Trebuie re{inut fiind de maxim[ importanfi
in analiza propozi{iilor categorice cI: subiectul 9i
predicatul logic nu sunt totuna cu subiectul qi cu
predicatul gramatical.
in alcatuirea acestui tip de propozilii intdlnim,
pe l6ngd cei doi termeni principali care apar in cadrul
unei prop oziliicategorice, subiectul 9i predicatul 9i'
explicit sau nu 9i cuantorii adic6, cuvintele 9i
48
corespun6toare care ne informeazd despre
logice pe care le preced (to!i, toate, unii,
i unul, nici o).
;
cantitative ale ProPoziliei sau
a propoziliilor categorice se face
gi dup6 cuantori sau dupd cantitate'
propoziliile categorice se clasificd
S este P
S nu este P
diferenliem tot dou6 tiPuri de
Tofi S sunt P
Unii S sunt P
49
Tipurile fundamentale de propozitii categorice
presupun combinarea celor dou[ criterii de clasificate,
avdnd astfel urm[toarele categorii de propozilii:
UNIVERSAL AFIRMATIYE: TOTI S SUNT P.
PARTICULAR AFIRMATIYE:UNII S SUNT P.
UNIVERSAL NEGATIVE:NICI UN S NU
ESTE P.
PARTICULAR NEGATIYE: UNII S NU SUNT
P.
Fiecdrui tip de propozilie i s-a asociat un
simbol gi o formul[ prin care este abreviatl structura
logic[.
Propozi{ia universal afirmativ[ numita de tip A
cu formula S a P (to!i S sunt P):
tip de propozilie ne spune c6: nu existl
nu fie P.
do tip E cu formula S e P ( Nici un S nu
ile universal negative se numesc
de propozilie
ra fle si S si P.
spune c5: nu vom gasi
Propoziliile particular afirmative sunt de tipul
I cu formula S i P (unii S sunt P).
Conform variantei Euler extensiunile celor doi
termeni se interse cteazd
in cantl propozi{iei particular negative, ea este
de tipul O, adicd, apare sub forma SoP (o parte
nedeterminatd a clasei subiectului este exclusd din clasa
predicatului).
intre cele patru tipuri de propozilii A, E, I, O cu
acelagi subiect gi predicat logic apare un sistem de
relalii logice, definit in amdnunt de aqa numitul pltratlogic al propozifiilor categorice, sau pitratul lui
Boethius.
Contrarietate
Subcontrarietate
SeP
fiile aflate in raport de contrarietate
uu pot fi impreunl adevirate, dar pot fi
52
SoP
pot fi impreunl adevirate, dar nu
aflate in raport de
false.
aflate in raport de contradic,tie
nlcl adevilrate, nici false.
53
In cazul propozi{iilor aflate in raport de
subalternare (a$a cum o indicl gi slge{ile din
pfltrat), situafia este speciali, pentru cI acest raport
se referi la universala pi particulara de aceeagi
calitate cu ea (SaP-SiP; SeP-SoP), (de exemplu dacd
universala este adevdratd, este evident cd gi particulara
de aceeagi calitate cu ea va fi adevdratd).
Raportul de contradicfie, de exemplu se
comport[ in felul urmdtor:
(SaP: 1):> (SoP:0)
(SoP: 1):> (SaP:0)
(SeP:0):> (SiP: 1)
(SiP:0):> (SeP: 1)
i, anumite cazuri putem spune cd printr-o
inferenld (un proces ralional ordonat, prin care din
anumite propozilii numite premise se obline o noud
propozigie denumitd, conchuie), din valoarea de adev[r
54
ilii se obline valoarea de adevdr a altor
Inferenlele de acest fel se impart, a$a cum
gi tn prima parte a sintezei, atunci cind
despre argumente, in dou6 categorii:
;l lnductive.
inferenlelor deductive considerate cele
Eunt inferen{ele imediater prin care dintr-
categoricl, consideratfl drept premisl,
ftrrfl nici un intermediar o alticonsiderat[ concluzie.
le imediate sunt:
contrap o zi[ia par{iall,
unea obvertitl.
fll propoziliei categorice gi negarea
obversiunea,
contrapozi{ia
este opera{ia ca e constl in
f,t
predicatului logic. Ea se poate aplica tuturor celor
patru tipuri de propozilii.
CONVERSIUNEA presupune doar
interschimbarea locului celor doi termeni, subiectul
gi predicatul. Se aplicl numai propozifiilor de forma
E sau I.
CONTRAPOZITIA PARTIALA este
schimbarea calitflfii, negarea predicatului logic ai
interschimbarea locului termenilor.
CONTRAPOZITIA TOTALA inseamni
negarea ambilor termeni gi interschimbarea locului
acestora. Atat contrapozi{ia par(ialI, cflt qi cea
totall se aplicl doar propozi{iilor de forma A sau O.
CONVERSIUNEA CONVERTITA consti in
schimbarea calitl{ii, negarea subiectului logic gi
50
locului termenilor. Se aplicl doar
5.3 SILOGIMUL
ul este tipul fundamental de inferenti'Gedlat[, alcltuitl din trei propozi(ii
Elntre care doui sunt premise iar a treia
Vorba de o inferen
contine predicatul se va numi deci premisl majori,
pe cffnd cea care con{ine subiectul se va numi
premis[ minor[. Cea de a treia no(iune, comunl
ambelor premise, dar care lipsegte din concluzie se
numepte termen mediu, el intermediind subiectul gi
predicatul din concluzie.
Exist[ patru structuri silogistice:
1)MP 2)PM 3)MP 4)PMSM SM MS MS
SP SP SP SP---+ numite de logica tradilionalS figuri
silogistice.
e generale ale silogismului
care se refer[ la termeni :
referitoare la termenul mediu: in cel
din apariliile sale, termenul mediu apare in
sa, adicd el este distribuit in cel pulin
ne spune ca daca termenul mediu ar fi
[a fiecare dintre cele doua aparilii ale sale
htr-o parte a extensiunii lui), premisele nu
58
fundament suficient pentru concluzie.
dintre termenii concluziei nu poate
mai mare dec6t a avut-o in premisa
sau altfel spus legea care se referi
poate spune c6, dacd un termen
in concluzie, atunci neapdrat el
gi in premisa care il conline.
59
Legi referitoare la premisele si concluzia unui
argument silogistic:
1. Din premise afirmative rczulta numai
concluzii afirmative.
2. Cel pulin una din premise este afirmativd.
Daca una din premise este negativa,
concluzia este negativd.
Cel pulin una din premise este o propozilie
universalS.
l0ng[ aceste legi generale, fiecare dinte cele
ailogistice are gi dou[ sau mai multe reguli
5. Dacd o premis[ este particular6, concluzia
este particulard.
l, Figura l, are doul reguli speciale care
minord este afirmativd gi premisa major6
2: una dintre premise este negativd;
este universal6.
3 admite gi ea tot doud reguli speciale:
este afirmativl iar concluzia este
rpromisa majorl este afirmativS, atunci
a 4 accept6 trei reguli speciale, gi
versal6; dac6 una dintre premise este
majora este universald; gi cea din urmd
promisa minor6 este afirmativ[, atunci
particulard.
6t
EVALUARE/AUT OEVALUARE
1. Rezolvagi urm6torul exerciliu prin metoda
tabelelor de adev[r complete
Ip&(q+r;=(pVr)]
2. Specificali ce fel de formul[ este
rezultatul exerciliului de mai sus.
3. Treceli tipul de propozilie SoP prin toate
operaliile posibile.
4. Conform P[tratului lui Boethius
completali urmdtorul exercifiu:
a) Dacd A este fals6...E este...I este...O
este
b) Dac[ E, este adevdratd...A este" 'I
este...O este...
c) Dacd I este adev[rat[...A este" 'E
este...O este
d) Dac[ O este fa1s5...A este...E este"'I
este.. .
5. Demonstrali regulile speciale ale figurilor
silogistice.
62 63
6. ANALIZA PROPOZITTILOR
INTEROGATIVE
Propozifi,e interogative (intreb[r,e) prezintd unloc important at6t in activitatea gtiinfific[, cdt gi inactivit[file practice . Anariza lor are roc in cadrul uneidiscipline logice speciale, numitl logicl eroteticl.
Sondajul de opinie, ancheta sociald, interviul,interogatoriul reprezintd sisteme de intrebrri cuparticularit5li speciale. cercetdtorul trebuie, cu ajutorulintrebdrilor sI oblind informalii despre opiniile,trasdturile de caracter sau comportamentul diferiterorpersoane' sau informa{ii despre faptere gi acliunile lacare participd acestea. pe baza acestor aspecte se
stabilesc anumite concluzii despre ce, cine, c6nd, unde,cum a reac{ionat, pentru ce motiv etc.
Caractertzarea gi structura intreblrilor
ln cantl unei prime clasific6ri a intreb[rilor se
disting intrebirile propriu-zise (autentice) 9i
lntreblrile aparente. in cadrul limbajului rostit,
enunfurile care exprimd intreb6ri autentice pot firecunoscute dupa intonalie, pe cind in cazul
limbajului scris, intreb[rile autentice sunt finalizate cu
semnul ?nhebdrii.
Intreb[rile aparente, degi se pot finalua gi ele cu
64
gnitive (unele coincid cu enunturi prin care ni se
une c5 a fost adresat5 o intrebare) ca in exemplul
intrebdrii, reprezrntA tipuri de propozitii
-
'e-am intrebat dqcd ai fost la Scould., sau cd,wmeazd,
fie adresatd o inhebare: Te voi intreba unde aifost.
Un alt tip de intreb6ri aparente, al[turi de cel de mai
denumit intreblri aparente, il constituie
65
intrebirile retorice, ca de exemplu: Oate nu Verdi
compus Traviata?
intrebdrile aparente pot fr, ca orice
cognitive, adevarate 9i false, pe cdnd
propriu-zise nu se pot evalua prin valori
Formularea de rdspturs a respondentului
propozilie cognitivl adevdratd sau o
cognitivd falsa din punct de vedere al
solicitate.
in cantl intreblrii: Ai reugit ieti sd aiungi la
timp la gard?, respondentul are la dispozilie doud
variante de rdsPuns:
- rlspuns printr-o propozilie completd ("este adev[rat
c5...", "este fals c[...t'r);
-rdspuns abreviat (respondentul va recurge la un simplu
ttdatt sauttnutt).
propozilii
intreb[rile
de adevdr.
poate fi o
propozilie
informaliei
Rezulti cd orice intrebare trebuie considerat[ in
raport cu schema de r[spuns specificd ei gi in directd
legdturd cu mu[imea rdspunswilor pe care le presupune.
in construclia fiecdrei intreblri gi in alc[tuirea
schemei de r[spuns specific[ ei apare intotdeauna o parte
din r[spunsul agteptat; aceastd parte din rdspuns
constituie datul intreblrii. De exemplu, in cazvl
intreb[rii: Cine a pictat tabloul Carul cu boi?, datul
intreb[rii il reprezintd cuvintele "a pictat Carul cu boi".
Rdspunsurile pot fi, pe l6ng5 propozilii cognitive,
propozilii imperative, opliuni, rugdminli gi chiar
propozilii interogative. Exemplu:
Intrebare: Cine m[ ajuti la cura{enie?
, R[spunsuri: Sa te ajute X!
66
Te-as ajuta eu.
Te rog sa faci singur curalenie!
Sd te ajut eu?
67
Tipuri de intreblri
Clasificarea intreb[rilor se realizeazd dupd mai
multe criterii distincte.
Dupd tipul de solicitare introdusi de o
intrebare, So deosebesc dou[ feluri de intrebSri:
intreblri decizionale (care ne cer sd alegem cel pulin
una din mai multe variante de rlspuns) gi intreblri
completive (prin care ni se solicit[ informa]ii cu care sd
elimin[m o lacun[ din cunogtintele noastre privind o
anumitd situalie).
tntreb[rile decizionale sunt simple (specific6
numai doud variante de r[spuns) sau plurale, (propun
mai multe variante de r[spuns).
intreb[rile completive sunt deschise (datoritl
scopului lor imprecis, nu sugereaz[ o schem[ de r[spuns
68
precis definitd) gi inchise (cu un scop clar gi o schem[
definitl de rlspuns).
Autorii volumului Logici juridici, profesorii petre
Bieltz gi Dumitru Gheorghiu exemplificau tipul de
intrebare completivd deschis[, prin urm[torea
interogalie : << Cum a apdrut fenomenul "copiii str6zii" in
Bucuregti? >.
Exemplu de intrebare completivd inchis[: Cum te
numegti?
DupE criteriul particulei interogative din
alc5tuirea intreb[rii, distingem intre :
- intreblri referitoare Ia persoane (cu particula
interogativ6 "cine")
- intrebiri referitoare Ia timp (cu particula intero gativd
"cdnd")
- intreblri referitoare la locuri (cu particula
interogativ[ "unde")
- intreblri refitoare la fapte sau evenimente (cu
particulele "cum" sau "in ce fel"), - la scopuri (cu
particulele "cu ce scoP")
- la motivafii, cauze ("din ce cavzd", "de ce", "pentru
ce").
Dup[ datul intreblrii, exist[ intreblri factuale
gi intrebflri normative. in cazul intrebdrilor factuale se
solicit5 informalii concrete, iar in canil inhebarilor
normative se solicitd instruciuni prin care cel care
intreabd sperd s[ oblind un anumit rezultat.
Dupd domeniul intreblrilor' exist[ intreblri cu
domeniu vid 9i intreblri cu domeniu nevid'
Dup[ contextul in care se produc, se disting
intrebiri proprii contextului qtiinfific Ai intreblrispecifice contextului didactic. in primul caz) se
elimind pa|tial sau total lacune in cunoagtere, se trece de
la necunoscut la cunoscut.
in caztl intrebdrilor specifice contextului
didactic, in vederea verificdrii cunoqtintelor elevilor de
citre profesor, exist5: intreb[ri test, intreblri ajutdtoare,
intrebdri pregltitoare, infeb[ri capcand, intrebdri
indirecte. Aceste sisteme de intreblri se pot organiza
sub forma testelor de cunogtinle, teze gi extemporale, sau
sub forma de ascultare in clas6.
I
EVALUARE/AUT OEVALUARE
f . intreblrile aparente sunt:
a) propozilii cognitive
b)decizii
c)rapoarte
2. intreb[rile completive sunt:
a)deschise
b)deschise gi inchise
c)inchise
3. Erotetica se ocup[ cu etudiul :
a) intrebirilor
b) normelor
c) argumentelor
4. R6spunsurile la intreb[ri pot fi tot intreb[ri :
a) nu
b) da
c) doar in caztl intreb[rilor completive
"Salarialii ndsculi pe Lund ltcreazd gi
s6mbata?" este o intrebare
EVALUARE/AUTOEVALUARE
f . intrebdrile aparente sunt:
a) propozilii cognitive
b)decizii
c)rapoarte
2. intreb[rile completive sunt:
a)deschise
b)deschise gi inchise
c)inchise
3. Erotetica se ocuP[ cu studiul :
a) intrebdrilor
b) normelor
c) argumentelor
Rlspunsurile la intrebdri pot fi tot intreb[ri :
a) nu
b) da
c) doar in cazul intrebdrilor completive
"Salariafii ndsculi pe Lun[ htqeazd gi
s6mbata?" este o intrebare.....
7. LOGICA NORMELOR JURIDICE
Analiza propoziliilor care introduc norne,
reguli, instrucliuni, a debutat in 1951, cdnd G.H.Von
Wright a publicat articolul Deontic Logic, un adev[rat
certificat de nagtere al logicii deontice, a$a cum mai
este numitd logica normelor.
Propoziliilor normative le sunt proprii in general
funclia direclionar-sugeratoare a limbajului, adicd cea
care orienteazd, direclioneaz[ sau avertizeazd'. Spre
deosebirile de propoziliile cognitive, deja amintite, cele
normative nu pot primi valoare de adev[r, pentru cd nu
delin funclia informativd a limbajului.
Structura logici a normelor cuprinde gapte
componente, dintre care trei se considetd cd alcdtuiesc
nucleul normei (caracterul normei, con{inutul
normei qi condi{ia de aplicare a normei), celelalte
elemente fiind autoritatea normativ[, subiectul
normei, ocazia gi sancfiunea.
Dacd autoritatea normativd (sau cea care
instituie norma) gi subiectul normei (al c6rui compor-
tament il reglementeaz[ autoritatea) sunt mult mai
cunoscute, despre caracterul normei se poate spune cd
acesta este dat de faptul cd ea poate obliga, interzice
sau permite. Con{inutul normei este acea stare de
lucruri ptevdzltd in norm6, a cdrei tealtzate este sau nu
permis6. Condilia de aplicare a normei se refer6 la cum
gi la ce trebuie sd facl subiectul pentru a se conforma
normei. Ocazia aparc atdt in leg6turd cu timpul, cdt 9i
cu spaliul specificate in textul normei. in sfhrqit,
sancliunea este cea care oblig[ frptaqul la teparatea
daunelor.
74
EVALUARE/AUTOEVALUARE
l. Deontica se ocup[ cu:
a)intreb[rile
b)dialogurile
c)normele
2. Propoziliile normative:
a) chestioneazd,
b)direclioneazd,
c)ajuti
3. Structura logicd a normelor cuprinde:
a)nucleu
b)proton
c)ion
4. Identificali elementele normei in propozilii
direclionar sugeratoare din viala cotidian[.
76
BIELTZ, P., GHEORGHIU, D., Logicd juridicd,
Editura Pro Transilvania, Bucuregti, 1998.
BOTEZATU, P., fnfioducere tn logicd, Editura
Polirom, Iagi,1997.
ENESCU, G., Trutat de logicd, Editura Lider,
Bucuregti
GHEORGHIU, D., LOGICI GENERAL4, in Sinteze
unul I, Invdydmilfi h distanld, Facultatea de
FilosoJie pi Jurnulism, Universitatea Spiru
Haret, Editura Fundaliei Rom6nia de Mdine,
Bucuregti,2003.
MOHOREA, E., Introducere tn logicd, Editura Arc,
2003.
STOIANOVICI, D., Logicd juridicd, Societatea
Ateneul rom6n, Universitatea Ecologicd,
Bucuregti.
77
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA
