nivelul solului cu cele de peste terasa locuintei de dedesubt, aceasta tipologie a inspiratmulti arhitecti ai epocii moderne.

Orasul si citadela Tesubaini (sec. AI VII-lea i.e.n.) de langa Erevan sou cunoscutulGras Priene (sec. 01 II-lea i.e.n.) sunt amplasate pe povarnisuri abrupte, pe culmea caroradomina Acropola sou templul-cetate. Acropolele, cetati si zone sacre in acelasi timp,strajuiesc si domina marile arose ale Greciei antice, conferindu-le maretie: Tirint, sec. 01XIV- lea i.e.n., Micene,sec. 01 XIV-lea i.e.n.,Pergam, sec. 01 III-lea i.e.n.

"Cetatea Atenei marcheaza prima notiune clara a stiintei faptelor urbane; eo estetrecerea de 10 natura 10 cultura reprezentata, interior chiar fapte/or urbane, prin mit" -

Aldo Rossi,Complexele religioase impunatoare ale Egiptului Antic, templul zeitei Hasepsawe de

10 Deyr EI Bahra, sanctuarul templului lui Hercule din Tivoli (sec.1 i.e.n.), mormantul luiHnumhotpe 01 III-lea sou pavilionul "Supremei armonii" Beijing, 1 627- au in com un 0 ilustrademonstratie de dialog cu vesnicia, a omului -demiurg ce supune sou se supune naturiiprin "faptul" sou artistic: ARHITECTURA.

Dintre asezarile istorice antice situate pe coline si in munti asezarile din Tibet par a fiunele dintre cele mai interesante.

In Europa mediteraneana, planimetria oraselor este determinata de functia lor siprin urmare, grila ortogonala s-a impus in multe cazuri: Priene- traseele regulate alestrazilor fac co acestea so fie mai mult de jumatate prevazute cu trepte, orasul francezMontflanquin etc.

In spatiul european mediteranean orasele colinare predominante sunt, totusi, celeavand 0 structura "organica", adica adaptata formelor de relief. Prin relief, structuraorganica se impune de 10 sine co evident superioara celei ortogonale.

Relieful accidentat, spatiul limitat si accesul 10 insorire fac co asezarilemediteraneene so aiba un specific recognoscibil.

"In Italia si Spania, relieful colinar prin excelenta determina structura si caracteruloraselor. Roma e orasul celor sapte coline. Genova, Napoli, Malogo sunt arose dispuse inamfiteatru, dominand golfurile, sou sunt suspendate deasupra campiei (Assis/). Alteleocupa bazine interioare mai mult sou mai putin intinse sou accidentate, ridicandu-se pemarginea lor (Bilbao, Floren to) sou coborand in jurul unei inaltimi dominante(Granada).. .Porto sou Toledo domina val incatusate.,." (Jacqueline Beaujeu-Garnier).

In tarile europene centrale si estice, numeroase arose colinare co Brasovul, Clujul,Sighisoara, Sibiul, Zagrebul, Veliko-Tarn 0 vo, Salzburg, Cracovia, Krumau sou Praga suntarose a caror silueta e determinata de elementul natural, dublat de cel 01 cetatilormedievale fortificate.

Si in Europa Centrala si de Vest, numarul oraselor situate pe versanti colinari soumuntosi este incomensurabil. Orasele Salzburg, Tarnovo sou Krumau sunt puternicdominate de peisajul colinar si de monumente istorice impunatoare.

Localitatea Mont Saint Michel a devenit obiectiv turistic gratie cetatii cu acelasinume, construita in 1024. Celebra insula suporta un fenomen invers celui de 10 Venetia,apele retragandu-se pe zi ce trece largind bozo terestra a colinei.

Africa de nord pastreaza 0 veche traditie urbana: case cubice cu terasecomunicante, inchise spre strada, deschise spre curti verzi.. .Orasul Constantine e asezatpe versantul puternic inclinat, rod at de cheile adanci ale Rhumelului.

In Orientul Mijlociu, multe arose sunt colinare (Ierusalim) sou porturi(Alexandria). dar cele mai accidentate terenuri sunt in Turcia si Iran.

In America de Nord orasele se deosebesc de cele europene prin originea, siturile sipeisajul lor urban. Neavand monumente sou structura prestabilita, ele au adoptatstructura grila ortogonala, si acest lucru de cele mai multe ori in detrimentul reliefului.

Cazul cel mai discutat de abordare, daca nu gresita, cel putin discutabila, a unuiGras colinar este cel 01 orasului San Francisco unde, in ciuda reliefului puternic accidentat,s-a adoptat 0 trama ortogonala, dispusa polidirectional si a combinat acest lucru cu axedispuse radial si cu largi perspective, co si 10 orasele baroce europene.

Intre anii 1920- 1960, Los Ange/esul este teatrul experimentelor arhitecturaleexceptionale, dintre care una e constructia in ponto. Wright si Schindler sunt primii careinventeaza noile relatii intre coso si peisaj.

Desi materialele de constructie nu au constituit un factor elocvent in determinareatipologica a locuintei pe ponto, predominand mereu ratiunea si logica inscrieriigeometrice in teren, a conditionarilor pantei, totusi, remarcam 0 evidenta performanta indezvoltarea tipologica a rezidentialului urban dupa aparitia betonului armat.

Locuinte indraznete, avansand in consolo deasupra vidului, inaltandu-se pe versantiinaccesibili decaf alpinistic sou cu ascensorul, poduri unind malurile unei prapastii, nu s-arfi putut realiza decaf in conditiile folosirii unei tehnici a precomprimarii sou a structurilormetalice.

Arhitectul Schultz experimenteaza sisteme usoare avand structuri metalice si uzitatepana atunci numai in industrie, devenind celebru cu coso" Test-system" realizata 10Beverly-Hills.

Marii arhitecti ai perioadei moderne au conceput dezvoltarea urbana coorganizandu-se suprateran, in ideea de eliberare a solului de constructie si destinarea socirculatiei auto si loisirului.

Structuri urbane gigantice total desprinse sou indiferente fata de teren, recreond 10inaltime suportul nostru initial terestru, au fast imaginate de Le Corbusier, Walter Jonas,Kenzo Tonge, Paolo Soleri etc. Aceste "viziuni urbane" majoritatea nu s-ou realizat, fiindconsiderate si azi utopice. Cumbernault-ul, centru urban megastructural in Morea Britanie,alaturi de campusurile universitare din Gran, Consenza sou Constantine, nu fac decaf sodemonstreze pericolul indepartarii de natura. Periclitarea ecosistemului planetar asemnalizat necesitatea reintoarcerii 10 0 noua era a urbanismului, era urbanismului natural,destinat refacerii distrugerllor provocate de om naturii si a conlucrarii armonioase cuaceasta.

SITUATIA ASEZARILOR DELUROASE IN TARA NOASTRA

Daca 10 com pie asezarile noastre prezinta deseori discontinuitate in dezvoltare, inschimb in zonele subcarpatine, cu vaile si colinele lor, sou platourile montane au fast inmod continuu populate.

Zona sacra a dacilor de 10 Gradistea Muncelului, prin grandoarea si densitateatemplelor, maretia si misterul locului ramane so ne uimeasca in continuare starnindu-neimaginatia.

Cetatile-resedinta dacice de 10 Costesti, Gradiste, Piatra Rosie, Blidaru, Popesti etc.,co si asezarile doc ice rurale din muntii Orastiei sunt dovezi incontestabile ale existenteipopulatiei in zonele subcarpatine inca de acum doua milenii.

Cetatile construite de romani, ce au devenit ulterior bale ale dezvoltarii viitoarelorlocalitati, sunt situate in zone colinare blonde, pe podisuri si in proximitatea apei co sursa

de viata: Appulum, Nopoco, Potoisso, Tibiscum, Berzobis sou capitala Daciei rom one,Sormizegetuso Ulpio Troiano.

Navalirile barbare ce au urmat ocupatiei romane au favorizat aparitia unor sistemede fortificatii destinate apararii populatiei. Daca Carpatii Rasariteni nu au constituit 0pavaza in fata barbarilor, in schimb Muntii Apuseni otero dovezi ale unei continuitati delocuire, de unde si puritatea si profunzimea traditiei etnografice si de constructie din ace aparte a tarii. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre zonele montane ale Bronului siMoromuresului.

In timpul ocupatiei maghiare a fast reformat si intarit sistemul de aparare cu noidonjoane si cetati dispuse pe lantul carpatin, incepand de 10 Portile de Fier si pana 10Bucovina de nord. Cetoteo Oevei, Bronului, Hunedoorei, desi construite in perioade si dinratiuni diferite, au pozitie strategica si simbolica asemanatoare si domina oraseledezvoltate in proximitatea lor.

Peste 57 % din asezarile romanesti sunt situate 10 altitudine cuprinsa intre 300 si 1500metri, totalizand 0 populatie de 44 % din populatia totala a tarii.

In cazul acestor localitati terenul inclinat si intraperimetral a fast folosit fie in scopurimilitare, reprezentative (primarii, biserici), pitoresti (amenajate co lac de agrement sibelvedere), sou deseori in scopuri curative (zonele bogate in rezerve de ape minerale sougaze curative au fast folosite co amplasament pentru statiuni balneo-climaterice: Saline/ede 10 Potaissa - Turda sou termele romane de 10 Herculane si Felix).

Asezarile rasfirate, asezarile montane situate 10 peste 800 m altitudine sunt asezari ceatesta continuitatea populatiei si au 0 fizionomie specifica.

Asezarile de deal si podis (400-800 m altitudine), nascute din asa -zisele "satedevalmase" si avand asa-zisa "obste sateasca" sunt dominante co pondere in Romania,avand 0 structura lotizata cu tesut stradal organic, niciodata ortogonal, dovedindadaptare 10 teren si intelegere maleabila a acestei adaptari.3.CONCEPTE NATIONALE, REGIONALE, CONTINENTALE 51 COMPARATII

America anilor '20 ai acestui seGal este taramul experimentarilor calor mai variatetipologii de locuinte individuale pe ponto, co 0 expresie a creativitatii, imaginatiei si forteiomului in inclestarea cu natura.

Los Angeles-ul este unul din locurile de intalnire a arhitecturii moderne si a acestuielement, nu mai putin modern, care este ponto. Pe colinele de 10 Beverly Hills, arhitectulSchindler a realizat, intra anii 1920 si 1940, sute de locuinte si, folosind betonul armat 10maxima capacitate a expresiei, a reusit performanta nuantarii in zeci de tonuri sisensibilitati a relatiei om - natura prin intermediul arhitecturii.

Genialul Wright, nu mai putin si-a pus amprenta personalitatii sale pe numeroaselecladiri executate fie in ideea unei integrari organice in natura, fie conflictualizand raportulcu aceasta.

Situl co un context apare pregnant in secolul 01 XX- lea si abia acum e consideratco 0 problematica "moderna". Modernitate- pentru pionierii arhitecturii pantelor coSchindler si Wright- insemna 0 atitudine strict conceptuala, lipsita total de constrangerieconomice. Logica singura a pantei este inteleasa co un rationalism modern, unfunctionalism 10 modo in anii '20.

Fata de anvergura problemelor legate de volumetrie, inscriere in sit, ideea depericol, de miscare, dezechilibru, indrazneala, contradictie etc., deci ideea unui spatiuconceptualizat, simbolizat, problematica functionala apare co minora.

Conceptualizarea problematicii pantel in secolul "modern" se izbea pe de 0 partede vechile prejudecati functionaliste - de pilda situ a rea 10 nivelul terenului a receptiei,salonului, sufrageriei si amplasarea 10 etaj a camerelor de dormit, prejudecata ce a fastabandonata in favoarea a ceea ce s-a numit "Iogica pantei": vederea frumoasa,orientarea cardinala a pantei, accesul in sens ascensional.

Problemele esentiale ce au inceput so apara nu sunt legate de aceste prejudecati.Restrictiile vechi sunt parasite, "teoria formala" caracterizand creatia de inceput de seGala marilor personalitati ale secolului modern co Wright, Schindler, Aalto, Le Corbusier etc.

In bozo acestui limbaj formal, Wright dispune pe ponto de un limbaj "geologic" sou,in in mai mica masura, "bionic" sou "botanic"; Schindler experimenteaza "miscarea unuisolid pe un plan inclinat".

Asezarile pe terenuri inclinate a unor localitati americane din a doua jumatate asecolului 01 XIX-lea nu este specifica Europei turistice. In schimb, Los Ange/es-ul anilorultimului sfert 01 secolului 01 XIX-lea promoveaza rezidentialul pe coline in numele vederiifrumoase spre ocean si spre Gras si 01 "eliberarii" de constrangerile automobilului.

Unul dintre cei mal prolifici si in acelasi timp foarte bine "cotat" arhitect 01 acelortimpuri in America este R.M.Schindler, arhitect 01 carui limbaj formal exprima 0 paletaextrem de largo de "figuri" ale unui solid pe ponto. Prin numeroasele si variatele saleexemple, Schindler otero 0 adevarata teorie formala a arhitecturii "departe de justificariideologice", in care solidul este dispus pe ponto pentru a suferi diverse si dramaticemodificari: de 10 alunecari, deplasari, rostogoliri, 10 dislocari, rupturi, desprinderi, toateconcepute co 0 miscare a carei scenografie surprinde 0 anumita ipostaza.

La Coso Wolfe, una dintre cele mai mult discutate, Schindler implanteaza pe 0ponto de 45 0 cladire dispusa in consolo inspre amante, dovedind nu numai depasireaunui functionalism perimat, dar si depasirea unor sensuri constructive prestabilite: "in lacde a exagera stabilitatea constructiei, cerceteaza posibilitatile dezechilibrului. Avand 0structura pe cadre atat de subtila inGot do iluzia disparitiei structurii portante, constructiape piloti permite vederea oceanului inca de 10 fundatii", jar volumele superioare, iesite inconsole repetate spre oval, sporesc din profil senzatia dezechilibrului.

Modernitatea lui Schindler conduce 10 inlocuirea scolii wrightiene cu StilulInternational. Coso LokeTrovis (Texas) e un cubdispus pe diagonala ce"nu pretinde decaf so serostogoleasca" .

Conceptieiwrightiene clasice deamplasare a caselor pecui me, pe parcursul sou10 poalele pantei,Schindler ii opune ideeadeclansarii unei miscaride rostogolire, coso esurprinsa intr-unul dinmomentele acestei

rostogoliri (indiferent de pozitia pe profilul pantei) inainte, in timpul sou dupa "cadere".

Figura clasica ramane cascada. Dar Schindler nu se multumeste cu un limbajbanal, el sugereaza miscare in "ralenti", co si cand volumul or suferi 0 franare in cadere.Aceasta cadere e uneori contrabalansata de 0 cascada inversa ce do echilibru maselor.

Wright descopera in California originea Americii, adica indienii. Aceasta sensibilitatea contextului local era deja a so, deoarece in Japonia el a cautat elementearhitectonice care semnificau profunda apartenenta a cladirii moderne 10 spiritul locului.De aceasta idee se impregneaza si Schindler. Teoria so va intalni pantele din vestulamerican, va pierde structura, betonul, ideologia sociala, dar va atinge 0 dimensiuneatmosferica.

Wright, dupa ce a stabilit distinctia intre a construi "in" si nu "pe" colina, pentruproiectul unei locuinte va dezvolta tema intr-o serie de proiecte unde coso se imagineazaintr-un moment 01 pantel, intr-un timp geologic, intr-un moment 01 naturii.

Conceptia organica a lui Wright se exprima in raportul cu fatui si cu fatui "special"intre constructie si natura, raport ce presupune co "artefactul" se naste din sit co 0crestere geologica sou co 0 crestere botanica sou cadere de apa.

Exemplul Gel mai cunoscut in acest sens este renumita "CASA KAUFMANN" , sou"coso de 10 coscodo", care simbolizeaza " stanco, co 0 energie puternica si naturala, nu

subordonare, ci mal degraba stapanire, pozitie dominanta si securitate.. .atributelevechilor castele" (Dominique Rouillard- Construire 10 pente).

"

Spre deosebire de anii 1905 candmotivele apei folosite de Wright erau ta~nirile,fantanile, 10 maturitate sensu I caderii apei einversat, apa code dupa ce a fast oprita sounu de un baraj ce implica orizontalitatea partiisuperioare si simetrie (Doheny Ranch, 1921;Little Dipper, 1923; Samuel Navarro Housedestinata fiului sou Lloyd, 1926).

Uneori, impresia generala a casei eaceea a unei falii violente (de pilda 10 MorrisHouse, 1946; Point View Apartment Tower,1953) sou a unei perforari a colinei (SmithHouse, 1938; Hun tin ton Hartfort Play Resort,1947) co un fel de nucleu dur, natural 01 colineicare, in urma unui cataclism natural, face socreasca coso asemenea unei ciuperci dupaploaie.

Alteori, in conjugarea straturilor incresterea succesiva a colinei inca neacoperitede vegetatie, apar ici si cola peretii casei, co 0"crestere" din raGa (Ernis House, 1924; HuntingLodge, 1923; Bell House, 1938).

La Wellington & R. Cudney House (SanMarcos -in desert), 1927, cladirea trebuia sorasara din desert gratie materialelor

desertului.. .ansamblul cladirii e redat "mai cactus decaf or putea fi un cactus in sine".0 crestere a zonei habitabile deasupra unui suport riguros vertical care se largeste

cu un volum evazat se gaseste 10 Martha Taggart House, Los Angeles, 1922.De 10 Robbie House, ce reprezinta capodopera unei serii de case "ale preeriei",

trecand prin Ta//iesin Vest- 0 minunata integrare in orizontalele desertului- si pana 10Kaufman House, Bear Run Pensylvania si renumita "Casa de la Cascada" consideratacapodopera absoluta a operei lui Wright, arhitectul traverseaza nenumarate experimente,unice in felul lor si care propun abordari inedite si extraordinare ale dialogului om- natura,dialog in care postura umana e primordiala, omul demiurg transform and si modelandnatura.

Wright impartaseste cu Schindler 0 reprezentare a pantei co peisaj in miscare.Schindler gandeste peisajul prin elementele sale: aer, lumina, spatiu, materiale si

prin proprietatile fizice: ponto e 0 miscare de coborare care e stopata de arhitectura, eamplificata si inversata.

Atitudinile pe care Ie poate lua un volum pus pe un plan inclinat sunt comparate sidiferentiate pornind de 10 trei figuri de bozo date de Schindler si raportate fiecare 10 unmodel: balansare (Wolfe House), cascada (Walker House) si contramiscare (Van PattenHouse), altfel spus, expresia unui echilibru, a unei caderi, a unei montari a pantei.

Intre Wright si Schindler, diferenta e esentiala in ceea ce priveste maniera lor de ateoretiza arhitectura.

Discipol fidel 01 lui Wright, John Lautner afirma 0 individualitate absoluta, 0 marediversitate si creativitate, un tel de imaginar de ludic. Dincolo de valurile madej,arhitectura lui se vrea clasica prin faptul co e "in afara epocii". La Casa Malin numitaChemosphere, construita 10 Hollywood in 1960 pentru un inginer aeronautic, solutio defarfurie dispusa pe un singur picior permite un impact minim cu solul; pentru a eliminasenzatia de ameteala, ferestrele sunt inclinate spre interior. Casa Carling, Los Angeles,1947, construita pe 0 trama hexagonala, are un acoperis orizontal sustinut de tiranti ce iesin afara cladirii.

La Acapulco, Lautner utilizeaza pentru 0coso de weekend forme lipsite deconstrangeri, fluide, libere, dar protejate siacoperite, in timp ce 10 Elvod House, 1968,Palm Springs, California, libertatea este totala.Spatiul habitabil este fie subteran, fie pesteapa sou deasupra vidului.

"Figura ceo mai des intalnita 10 Lautnereste "incalecarea" 10 45.

Doua case (Carling House si PolinHouse) sunt construite pe aceleasi principii:degajarea vederii periferice, stapanireacostului constructiei si compozitie libera inplan.

Prefabricarea locuintei e 0 trasatura debozo a arhitectura anilor '60 in general. Eo provine din cerinta usurintei de transport,montare si depozitare, precum si din evidenta reducere a pretului de cost 01 constructiei.

Tehnologia ca motivatie in sine devine tot mal tentanta in experienta creatoareincitand in atacarea unor situri inaccesibile, terenuri situate pe piscuri, faleze marine, zone

izolate in jungla, regiuni polare sou desertice.In 1927, Buckminster Fuller vede in

zonele polare sou desertice amplasamenteideale pentru instalarea unor localitaticoloniale, realizabile exclusiv prin mijloaceultramoderne de prefabricare, transport,ancorare, fundare etc.

Richard Neutra imagineaza in 1928atacarea colinelor cu versanti abrupti ale LosAnge/es-ului cu constructii usoare metalice,montabile in 24 de ore.

Inaccesibilitatea sitului a sugerat mereusolutio de a aseza 0 coso "container", asa

cum sugereaza atatea locuinte de week-end prefabricate. De asemenea, tentatiaindustrializarii care so permita serierea elementelor constitutive ale constructiei,transportarea si montarea lor oriunde, a fast enorma, de unde si numeroasele exemple deasemenea locuinte create de marii arhitecti: Wright- coso "all steel" 10 Los Angeles, 1937,Pierre Koenig- "Case Study House" -1959, Los Angeles, Buckminster Fuller sou RichardNeutra- Lowell House, United State Steel, Sequoyah House, 1957 etc.

Daca locuinta Chemosphere a lui Lautner, 1960, reia in cazul unei case individualeprincipiul calcanei portante unice si izolate, ce sustine intreaga constructie, care arata co0 superba ciuperca, in regiunea muntoasa de 10 Capistrano, 1963, ideea este extinsa 10 0sulfa de apartamente sustinute de coloane, dar volumetria apartamentelor e interlocata,suprapusa (Alvar Aalto- Capistrano Appartments).

La Coso Malibu "Pole house" a arhitectului Pierre Koenig, 1982, locuintele cuplatecote patru sunt suprainaltate pe pilot zvelti, astfel incat oceanul so ofere 0 priveliste catmai largo locatarilor.

Garcia House a aceluiasi John Lautner (Los Angeles, 1962), e door 0 cladiresugerand 0 mare consolo deasupra vidului.

Asezarile pe terenuri inclinate ale unor localitati americane existente inca din adoua jumatate a secolului 01 XIX- lea, se imbogatesc cu numeroase resedinte luxoase,promovate in numele vederii frumoase spre ocean sou spre Gras:

-RICHARD O. SPENCER, Coso Spencer, Santa Monica, California, 1950

Foarte preocupat de proiectareacaselor pe terenuri inclinate, Spencer si-aconstruit propria locuinta pe un teren cu 0ponto de 40 de grade in Santa MonicaCanyon.

Coso este alcatuita din doua volumeunite printr-o veranda partial acoperita.Bucataria, locul de luat masa, dormitorul sibaia sunt situate in aripa estica: Cealalta

-JOHN NASH ANDERSON, Casa Muir Dawson, Silverlake, California, 1956

0 substructura suspendata pe un teren in ponto a permis crearea unor noi conditiide amplasare pentru Muir Dawson Residence, lasand totodata spatiul de dedesubt largdeschis.

Desi cu un singur nivel, coso a fast proiectata cu doua nivele. Cand Los AngelesTimes a publicat proiectul, numai nivelul superior era compartimentat si ocupat, pe candGel inferior, inca gal , contribuia 10 sporirea rigiditatii sistemului de sustinere.

Accesul din strada se face printr-o rampa inclinata, care asigura astfel intimitatea.Cei 80 mp ai nivelului superior cantin camera de zi cu locul de luat masa, 0 bucatarie,doua dormitoare, 0 baie si 0 terasa care se intinde pe trei laturi ale planului.

Suprafata de 70 mp a nivelului inferior a fast astfel distribuita inGot so poata fi folositaco extensie a zonei superioare, co studio sou camera de oaspeti.

Peretii de compartimentare faro rol structural si 0 biblioteca impart zonelefunctionale, pastrand 10 exterior pereti cortina.

-CARL L. MASTON, Casa Hillside Town, Los Angeles, California, 1962

Principalul tel 01 arhitectului in realizarea acestei case pe un teren cu ponto de 45 afast pastrarea caracterului natural 01 terenului.

Peretii si planseele din beton armat se sustin reciproc pentru a refine pamantul ceinconjoara coso pe trei laturi.

Amplasata pe un lot de numai 1000 mp, locuinta totalizeaza 0 suprafata de 190 mpsi se dezvolta pe verticala pe trei nivele. De 10 drumul de acces, coso pare inchisa 10partea inferioara si deschisa 10 ceo superioara. Un lid faro ferestre se ridica de-a lungulfatadei cladirii pe inaltimea a doua nivele si serveste co 0 bozo pentru inchiderea dinsticla de 10 partea superioara.

Accesul auto 10 primul nivel trece prin zidul din spate, de unde 0 scara conduce 10zona de noapte, situata 10 nivelul 01 doilea. La ultimul nivel se afla un studio, camera de zisi locul de luat masa, despartite printr-un perete de sticla de 0 terasa si 0 mica piscina.

0 lucarna continua situata de-a lungul zidului din spate aduce lumina in spatelecasei.

WILLIAM WALLACE REID, Coso Reid, Santa Monica, California, 1965

Pentru a-si realiza propria locuinta pe unteren in ponto, arhitectul a adoptat 0 solutiestructurala indrazneata: stalpii de fundare inaltide 12 m asigura 0 buna asezare pentruansamblul dezvoltat pe trei nivele, legateprintr-o pasarela 10 nivelul strazii.

Accesul se face pe 10 nivelul superior,unde se atla 0 mare camera de zi. Treidormitoare se atla 10 nivelul 01 doilea, in timpce studio-ul proprietarului se atla 10 nivelulinferior. Ferestrele triunghiulare dezvaluiegeometria structurii portante.

In ciuda dimensiunilor mici ale bazei-7.30 X 7.30 m, suprafata utila totalizeaza 204 mp.

-RAUL GARDUNO, Casa Hummel, Los Angeles, California, 1969

Un teren ieftin "neconstruibil", co si Geldin cazul de fata, de cele mai multe orinecesita 0 investitie financiara mai marepentru construirea unor fundatii adecvate.Pentru realizarea acestei locuinte 10 sud deGlendale, arhitectul a recreat terenul,stabilizandu-1 prin amplasarea a trei stalpi debeton infipti 7.50 m in teren. Trei grinzi din otelde 17 m lungime atlate in consolo pe ambeledirectii creeaza 0 platforma care serveste conoua bozo a casei. De 10 dimensiunea initialade 90 cm a chesoanelor, 10 extremitati grinzile

,,-- masoara door 25 cm.Cu exceptio dormitorului matrimonial atlat 10 nivelul superior, toate celelalte

incaperi se atla 10 nivelul inferior si aproape toate se deschid spre 0 terasa.

In anii '50- '60, datorita cresterii densitatii populatiei, au avut lac primele incercariale unor colectivitati urbane europene de a-si exprima posibilitatile de experimentare aunor tipologii de locuire semicolectiva. Programe mari, ample, apar in Anglia, Tarile deJos, Finlanda si Suedia si, bineinteles in Elvetia, Italia, Franta sou Germania unde,dispunandu-se de un relief va riot si muntos, experimentele locuirii semicolective pe pontose inmultesc cu rapiditate.

Tarile Europei occidentale au exersat prin excelenta doua tipologii de bozo aleabordarii locuintei semicolective pe ponto: locuinta covor si locuinta cascada.

Formula ceo mal simpla, LOCUINTA CASCADA obtinuta prin retragerea aceluiasiapartament (cuplat in oglinda sou nu) pe ponto, este si ceo mai raspandita.

Daca 10 Wright, Schindler sou Lautner relatia edificiu - teren inclina in favoareaprimului termen, in sensul co, desi ponto genereaza conflictul, chiar dramatizandu-l, eo

este lasata neatinsa, pastrandu-i-se configuratia, tot efortul este facut in "ajutarea"constructiei care aluneca, se contorsioneaza, 10 Aalto, in schimb, se inteNine asupraterenului ce devine prelucrat intr-o succesiune de terase largi ce urmaresc configuratianaturala, artificializand-o si accentuand-o constient si rafinat.

Coso Carre, construita de Aalto pentru vestitul comerciant de tablouri Louis Carre 10Bozoches-sur-Guyome, este dominata de gradina plina de pomi oj colinei pe culmeacareia e amplasata cladirea. Accesul e condus serpuit pe trepte gazonate, permitandastfel 0 priveliste variata 10 infinit asupra padurii de stejari.

In comparatie cu Wright, Schindler sou Aalto, care of era locuinte organic implicatein teren, Le Corbusier, in seriile de case Dom-in-o, elimina terenul in relatia cu restulspatiului construit, prin introducerea pilotilor de sprijin ce permit 0 atitudine indiferenta fatade sol, co de altfel fata de orice alt context furnizat de natura, facand astfel posibildrumul spre abstractizarea totala a demersului artefactual 01 cladirii de locuit.

Aalto foloseste aceasta formula 10 Kauttua, unde apartamente mari de un nivelsunt dispuse retras pe ponto, astfel inGot formeaza un "bloc cascada clasica" simpla.Pivnitele sunt de fapt partere extinse in subteran, jar accesele sunt 10 nivelul terenului.Orientarea apartamentelor este sud, co si ceo a liniei de ceo mai mare ponto a terenului.

De asemenea 10 Cambridge, USA, Aalto utilizeaza ponto in modul Gel mai logic cuputinta, de data aceasta reusind so obtina 0 "densificare" a regimului construit, prinrestrangerea ariei construite 10 sol si marirea suprafetei de suprapunere.

Pe pantele mari, in general se utilizeaza retragerea aceluiasi apartament peversant, terasele largi cuprinzand toata loti mea apartamentului de dedesubt, co 10locuintele in terase ale arhitectilor Anne Tinne si Mogens Frus de 10 Oslo, sou exemplularhitectilor Stucki si Menil.

Abordarea unor solutii prefabricate, seriate sou industrializate in scopul reduceriipretului ansamblurilor rezidentiale a facut co acestea so sufere de monotonie si lipsa deidentitate.

Aparitia curentului post- modern, odata cu critica modernismului, prilejuieste un noumod de conceptualizare mult mai complex si mai implicat, atat tehnologic, cat siconceptual.

Curentul "metabolist" pare acorespunde Gel mai bine noilor dezideratedecurgand din insatisfactiile arhitecturiimoderne. Arhitectura "metabolista"favorizeaza aparitia unor noi tipologii peponto: "conglomeratul" si "megastructura" ,

Conglomeratul- bioclimatic sougeografic- mediteranean- are co primaexemplificare celebra lucrare a lui MosheSafdie intitulata "Habitat '67" si co geneza"mastabaua" intruchipand imaginea orasuluitraditional mediteranean pe ponto.

Caracteristicile acestei categorii ramonaceleasi cu ale curentului pe care-Ireprezinta:

-0 identitate a locuintei in cadrul ansamblului realizabil prin varietatea formelor si avolumelor, dar si prin varietate a pozitionarii lor in cadrul ansamblului structurii urbane;-0 posibila crestere, dezvoltare a ansamblului faro co unitatea compozitionala so aiba desuferit;-0 interpenetrare organica a spatiului interior cu Gel exterior, a naturalului cu artificialul etc.0 abordare contextualista de tip bio- climatico- geografic 0 prezinta si ansamblurilerealizate pe teritoriul Frantei, in orasul Port La Go/ere, pe pantele abrupte ale unei falezemarine. Ansamblul otero exemplul elocvent 01 unei arhitecturi extrem de personalizate siavand identitate puternic exprimata, atat 10 nivelul intregii structuri, cat si 10 nivelulunifamilial.

Com in aceeasi tendinta tipologica s-ar inscrie si cartierul Cite Renaudie situat pecolina Vieux Givors - Franta sou ansamblul lui Pierro Sartoga 10 Kuste langa Roma sou Gelrealizat de arhitectii F. Arnold si Davila Weggia, E/vetia.

Tendintei de "efemerizare" a celuleiprefabricate i se opune 0 alto, aceea de"perenizare" a structurii - sistemul constructiv

organizat co 0 megastructura devine suportulstatic si edilitar 01 unor ansambluri gigantice,concepute 10 scara urbana si performante dinpunct de vedere tehnologic.

Craterele celebre ale lui Walter Jonas seinscriu in categoria utopiilor, alaturi de exemplelestudiilor lui Lantos, Spania, ce imagineaza unitatide locuit in forma de stadion.

Deceniul sapte 01 acestui secol exceleazaprin proiecte utopice dintre care "colinele" suntparco obiectivul cel mai obsedant.

La Marl, in Germania, arhitectii R.R.Frey,H.Schroder si K.Schmidt au realizat 0 colinafolosind in intregime spatiul intunecat de substructura co pe 0 zona polivalenta, precum sivarianta de project 10 Frankfurt, Kassel, Ulmpropusa de aceiasi autori.

Tentatia de a construi locuinte in terasedeasupra marilor soli polivalente s-a concretizat in

, proiectullui E.Gisel pentru 0 sola de congres.

Dezideratul principal pentru locuinta colectiva ramane in principiu eficienta,realizabila prin reducerea costului si timpului executiei, precum si prin densitatea ridicata.De aceea, blocul terasat, "conglomeratul" sou "megastructura", realizabile industrial,continua so ocupe un lac important in aria profesionala.

In Elvetia, Eckard Schulze construieste un imobil de locuinte terasate dense,consolidand terenul cu 0 grinda oblica si un pinten ce au rolul de a prelua componentelede alunecare. In ciuda aparentei rigiditati a compozitiei, sesizabila in sectiuneacaracteristica, planul dezvaluie 0 functionalitate perfecta in conditiile unei individualitatiunifamiliale si a unor terase proprii, atat 10 sol, cat si 10 extradosul terasei apartamentuluiriA riAriASlJht.

Un interesont experiment este oterit de orhitectul Engel in Germania undeconstruieste un bloc terosot ale corui redone de inscriere in teren sunt preluote otot inplan cat si in elevotie, ostfel inGot intregul volum este olcotuit dintr-o olternonto de plin sigal, exprimoto prin volume cubice inchise, semideschise sou deschise pe contur, dispusecu cele douo directii ortogonole ratite 10 45 de grade toto de linio de ceo moi mare

ponto.Din punct de vedere 01 modalitatii de locuire, tipologia de cascada este ceo care

imbina in modul cel mai fericit avantajele locuirii individuale cu cele ale locuirii colective,oferind cetatenilor acele mult cautate zone de intrepatrundere destinate vietiisemicolective. Caracterul de mare generalitate 01 acestei tipologii reprezentative pentrulocuirea specifica pantei, rezulta si din faptul co permite adaptarea modulului, cu foarte

mici modificari 10 mai toate categoriile de ponte.Spre deosebire de locuinta terasata de tip cascada de 10 Frieburg ce se asaza pe 0

ponto de cca 23 de grade, relativ obisnuita pentru astfel de solutii, 10 Bach- Frenbacharhitectii Ir si Michel se integreaza particularitatilor unei ponte abrupte de 42 de grade cu0 locuinta interesanta prin rezolvarea teraselor- jardiniera si prin realizarea unei perfecteizolari vizuale a apartamentelor. Structurarea acestora este omogena pe lungimea pantei,avand apartamente de cinci si sase camere, cu exceptio celor din amonte care sunt de

sapte sl opt camere.Cazul locuintei cascada de 10 lug, Elvetio, a arhitectilor Strutki si Menil rezolva

diversitatea de inclinatie a pantei prin alegerea unor partiuri diferite notate cu A, B, C, D,E, pe care Ie suprapun prin repetitie omogena in cadrul modulului urbanistic de sase sou

sapte ori.Solutio arhitectilor Remund si Eliot de 10 Proten Elvetio, foloseste avantajul translatarii

pe doua directii a apartamentelor pentru obtinerea unor insoriri acceptabile in conditiileunei orientari nefavorabile a pantei (nord) avand 0 inclinatie de 28 . Numarul de nouasuprapuneri ale nivelurilor confirma ipoteza unui contort de parcurgere pietonala a pantelin lipsa liftului care so nu depaseasca cinci caturi (P+ 4).

0 rezolvare interesanta 0 prezinta ansamblul de 10 Umiken Elvetio 01 arhitectulujEigen, care e dotat cu un sistem de scari si un lift inclinat cu opriri 10 fiecare 01 treilea etaj.Inclinarea pantei este de 30 , jar padurea de pini din partea superioara a pantei aparaintreg ansamblul de vanturile reci, nordice, ale zonei.

0 situatie deosebit de interesanta 0 prezinta ansamblul de 10 Hornberg, Germonio,unde arhitectul Reiner Disze din Korlsruhe valorifica un sit considerat pana atuncineutilizabil din cauza orientarii spre nord a ansamblului. Autorul adopta trei tipologii demodului specifici pantel, notati cu A, B, C, care au 0 orientare laterala in raport cu linia deceo mai mare ponto a terenului, adica vest sou est. Ansamblul este organizat oarecumneobisnuit- in intelesul, de pilda, 01 cascadei clasice (care are orientarea cardinalafavorabila spre oval). Circulatiile sunt organizate atat in spatii colective- scari verticale- catsi in spatii semicolectlve- cursive orizontale. 0 strada interioara distribuie bilateral (aval-amonte) circulatia pietonala si e legato de dotarile principale ale ansamblului: magazine,

birouri, amenajari sportive.Inaccesibilitatea sitului a sugerat mereu solutio de a aseza 0 coso "container", asa

cum sugereaza atatea locuinte de week-end prefabricate.Coso Chalet "container", project, 1989, 01 unui grup de arhitecti din Paris se doreste

un habitat de loisir, modulabil, evolutiv si demontabil. Echipamentul e prevazut de 10inceput, co si amenajarea interioara. Patru piloti se adapteaza telescopic 10 sol. Peretii

"sandwich" de lemn sunt perfect izolati si rabatabili.

Reducerea 10 maximum a punctelor de sprijin in cazul terenurilor in ponto e 0 solutieingenioasa ce reduce mult dificultatile legate de amenajarea acestuia.

Conceptia suspendarii deasupra pantei in ideea lasarii terenului natural si liber arenumeroase critici ce vin din partea "demersurilor integrationiste", cum or fi: Atelierul 5Berna, arhitectii Scherer si Metron, Renaudie etc., ce se opun acestui mod de a vedeasitul, interpretandu-1 co pe 0 "negatie" a acestuia.

Ideea de coso "columbar", suspendata 10 inaltime pentru a lasa terenul neatins,caracterizeaza si locuinta numita "TOTEM" (proiectul arhitectului R. Brasiunas, Paris) ce seconstituie intr-un modul de cca patru- cinci apartamente dispuse pe patru piloti infipti interen 10 cote variabile. Ansamblul populeaza un versant montan in Alpii francezi si a fastprezentat sub forma de project in cadrul unui concurs organizat de prima ria localitatiiMegeve in 1989. Accesul 10 teren e propus a se face printr-o pasarela. Alaturi depasarelele orizontale (Polito house, Los Angeles, Raphael Soriano, 1939, sou Mario Botta,Riva San Vitale), locuintele suspendate pot fi abordate si gratie unei circulatii mecanicecontinute in piciorul- suport.

Pentru Mario Botta, raportul dintrearhitectura si peisaj este "0 reapropiere apamantului insusi de cafre om".

La Coso Riva San Vitale, ideea uneiruine izolate in padure a condus 10 0 coso informa de turn legato de ponto cu 0 pasarelacare accentueaza izolarea casei, situata inMonte San Giorgio. Podul strapunge coso siconduce 10 un studio aflat 10 nivelul superior,de unde prin intermediul scarilor se ajunge 10nivelurile inferioare.

Terenul ouster in ponto nu permite luxulunei gradini, dar 10 nivelul inferior se afla 0veranda cu privelisti spectaculoase asupra

culmilor acoperite de zapada de deasupra lacului Lugano.In ceo mai mare parte, casele individuale ale lui Mario Botta sunt amplasate pe

versanti abruptioLa casele din Breganzona, inclusiv studiile 10 coso Ptaffli din Viganello, coso Medici

din Stabio sl mal ales 10 Magno se constata 0 simetrie dominanta fata de 0 axa cecorespunde cu linia de ceo mai mare ponto a terenului, jar casele au practic door 0singura fatada pentru co tot restul casei este orientat contra dealului. Terenul fiind abrupt,coso nu se poate exprima decaf prin fatada ei orientata spre vale. De aceea toataimaginatia se concentreaza in a exprima fatui pe aceasta fatada: istorie, semn, "scenariucare reprezinta teatrul vietii".

La proiectul unifamilial de 10 Bellinzon Cantonul Ticino, apar usoarele asimetrii inplan, cat sl referitoare 10 raportul dintre directia de acces si directia rotita a unei axe desimetrie a casei propriu- zise. E interesant de constatat, totusi, co ambele provin dintr-operfecta incadrare in sit in sensul liniei de ceo mai mare ponto a terenului care, dupacum s-a vazut, poate fi uneori variabila.

Desi covarsitoarea majoritate a cladirilor de locuit ale lui Mario Botta suntunifamiliale, predilectia spre rezidentialul semicolectiv apare in preocuparile de data mairecenta in cazul complexului Rancate, Ticino si in cazul leaganului de copii de 10 Agra,1980.

In primul Gal, 0 retea densa de diafragme dispuse normal pe curbele de nivelfaciliteaza traversarea lor in siruri paralele cu orizontalele planului. Structura generala,capabila de crestere si extindere of era spatii libere de detenta sou de posibile interventiiulterioare. E posibil co aceasta solutie so poata fi comparata cu cele metaboliste carepermit, in cadrul unei structuri de rezistenta repetabile si rig ide (in cazul nostru diafragmede zidarie), numeroase posibilitati de organizari interioare a distributiei pietonale.

Formatia "clasic moderna" a lui Mario Botta se exprima in forme clare, platonicienesi in geometria traseelor regulatoare.

Arhitectul Takis Zenetos, cel mai radical arhitect modernist de dupa razboi dinGrecia, a fast consacrat ideei progresului tehnologic in arhitectura. In cazullocuintei de laKavouri, Attica, relatia dintre sit si cladirea in consolo cu aspect dramatic, a avut 0 mareimportanta. Incaperile casei sunt ridicate deasupra pamantului prin stalpi de beton si fac

parte dintr-o consolo indrazneata careamplaseaza atat spatiul interior, cat si terasaalaturata, in padurea de pini inconjuratoare.Balustrada terasei este articulata ca 0 bancosi formeaza 0 legatura intre mediul naturalinconjurator si coso, oferind totodata privelistidramatice asupra marii.

0 problema esentiala pe caretehnologia 0 are de rezolvat in cazul terenuluiinclinat este, dupa cum am mai spus,

~ -~ ADAPTAREA 10 sol."Asezarea" pe teren poate fi facuta prin reglarea punctului de sprijin, ce devine un

"pilot telescopic" si, bineinteles, articulat 10 sol. Mies van der Rohe a transformat solutiocorbusiana de implantare gratie pilotilor plasati in oval, intr-o solutie de "pod in ponto".Exista insa tentative de solutii "pod in ponto" si in cazul locuirii semicolective. Experientaoferita de Neutra cu a so Diatom house, 1925, sou a lui C. Ellwood, care isi numeste coso"Bridge house Collage", California, 1968, precum si ceo oferita de renumita coso Dom-inoa lui Le Corbusier, 1914, a inspirat pe multi arhitecti in incercarea de a extrapola "podul-grinda Vierendell" fie de 10 conditio de unica structura destinata unei unice locuinte, 10 0structura repetitiva, destinata unei pi ural itati de locuinte, deci unei colectivitati, fie de 10conditio de "pod- grinda Vierendell plana" 10 una inclinata, simplu rezemata pe ponto.

Asa s-a nascut, de pilda, satul de vacanta din capsule" Village de capsules" a luiKisho KUROKAWA, 1972 ce reprezenta, 10 acea vreme, un exemplu stralucit 01CONCEPTIEI METABOLISTE, si anume:-0 structura rigida, perena (grinda cu zabrele inclinata);-capsule inserate, elementul efemer, intersanjabil;-posibilitatea de crestere si schimbare a compozitiei, faro co aceasta so aiba de suferit;

- TADAO ANDO, Okamoto Housing Project, 1976

Proiectul, datand din 1976, este alcatuitdintr-o succesiune de 17 apartamenteadaptate perfect terenului in ponto, orientatspre sud, pe care sunt asezate.Fiecare apartament este alcatuit din 2-3 alegrilei tridimensionale ce formeaza ansamblul sieste proiectat astfel incat so beneficieze atatde intimitate cat si de privelistea oceanului.Cladirea urmeaza relieful accidentat 01terenului, creandu-se astfel asimetrii intrecuburile succesive, ceea ce duce 10 aparitiaunor spatii goale interioare, gradini pesuprafetele planseelor si 0 piateta.Un mare cadru de beton leaga diferitelegrupuri de apartamente, dand unitatecompozitiei.Desi, din motive functionale si financiare,proiectul nu a fast executat, ideile sale au fastulterior aplicate ansamblurilor de locuinteRokko Housing.

-TADAO ANDO, Izu Project, Shizuoko, 1987-1989

Proiectul, inceput in 1987, a fast prop us pentru 0 statiune apartinand unui parcnational din sudul peninsulei Izu. Situl este inconjurat de falezele unui promontoriu jos ce seintinde direct in ocean.

Cladirea este tormata dintr-o serie de volume rectangulare, tiecare avand 10 bozopatru unitati ale unei grile unitorme de 5.6x5.6 m. Fiecare volum este adaptat terenului,generand asimetrii vizibile in sectiune.

In centrul compozitiei se atla un hotel, cu diverse elemente inconjurandu-1 -unrestaurant, 0 galerie de arta si platforme panoramice. Din tiecare incapere a ansambluluise otero privirii Munte/e Fiji si oceanul.

- TADAO ANDO, Rokko Housing /, Kobe, 1978-1983

-- -- - -

Tadao ANDO, in primul sou proiect deomenojore 0 douozeci de oportomente pemuntele Rokko, Japonia, decupeozo situl cuefect de folezo, pentru 0 creo un front 10 unrelief preo "dulce",

Amplasamentul, un teren in ponto de 60de grade, orientat spre sud, la poalele MunteluiRokko, beneficiaza de ° vedere panoramica

de 10 golful Osaka 10 portul Kobe.Pentru a evita distrugerea sitului prin taierea in stanco a teraselor succesive de cladiri,arhitectul a optat pentru 0 abordare noua a relatiei arhitectura-natura.

Cladirea este alcatuita din 20 de apartamente, incluse intr-o grila tridimensional a,fiecare unitate masurand 5.4x4.8 m. In plan cladirea este simetrica, jar in sectiune seadapteaza terenului, pastrand ponto acestuia. Pe masura ce inainteaza pe ponto, incompozitie este introdusa asimetria, prin crearea intentionata a unor spatii libera, subforma unor piatete legate intra ale.

Cele 20 de unitati au dimensiuni si forme dlferite, desi toate au cote 0 terasa cuprivelisti diferite. Varietatea este introdusa prin asimetria structurii, co rezultat 01neregularitatilor topografice.

Proiectul este 0 inovatie in domeniul locuirii colective, fiecare apartament avandacces direct 10 circulatia exterioara, care devine axul in jurul caruia sunt asamblateapartamentele.

- TADAO ANDO, Rokko Housing II, Kobe, 1989-1993

Aflat in vecinatatea Rokko Housing I, RokkoHousing II, desi ocupa aceeasi ponto de 60, are deaproape 4 ori suprafata celui dintai.Cladirea contine 50 apartamente - unitati ale uneigrile uniforme de 5.2x5.2 m, alcatuita din trei grupuridiferite de apartamente, legate intre ele.Prin adaptarea grilei 10 terenul abrupt si neregulat seobtine asimetria in plan si sectiune. Ansamblul estestructurat axial in jurul scarii centrale, care, 10 nivelulintermediar, isi schimba directia, aducand accesullafiecare grup de apartamente. In ciuda uniformitatiigeometrice a complexului, cele 50 de apartamente

au dimensiuni si forme unice.

- TADAO ANDO, Rokko Housing 11/, Kobe, 1992

AI treilea project din serio Rokko Housing esteamplasat pe un platou in spatele Rokko Housing II sia fast gandit co 0 continuare a acestuia si are 0suprafata de trei ori mai mare. Acest project nuincearca 0 contiunuare 10 scara mai mare aacestuia(cantitativa), ci 0 continuare calitativa,introducand in viata locuitorilor unor noi facilitati.In conformitate cu contururile amplasamentului,cladirea se dezvolta pe trei niveluri, fiecareapartament avand 0 terasa-gradina deasupra.

EXPERIENTA LOCUIRII PE TERENURI INCLINATE IN TARANOASTRA

Locuinta individuala rurala traditionala pe teritoriul Romaniei este un exemplustralucit de locuinta integrata sitului.

Pe teritoriul tarii noastre nu exista nici un exemplu de locuire semicolectiva specificapantei.

Perioada interbelica a marcat 0 evolutie rapida a urbanizarii oraselor mariromanesti, ce s-au transformat vizibil in arose mod erne, etapele dezvoltarii ulterioare alehabitatului urban romanesc avand punct de reper, co 0 constanta, perioada interbelica,considerata 0 perioada de varf in evolutia locuirii in Romania.

Un moment important in evolutia urbana I-a constituit limitarea perimetrala aextinderii orasenesti in conditiile cresterii densitatii si a utilizarii eficiente a teritoriului, faptcare a determinat noi abordari urbanistice, abordari ce nu au fast indiferente fata defenomenul urban international.

Perioadei eclectismului monumental 01 ani lor '50 I-a urmat perioada "urbanismuluiliber" 01 anilor '60, urbanism nascut din teoriile Chortei de /0 Ateno. Perioada anilor '60 aconstituit PER/OADA DE EXTENS/E A ORASELOR cu cartiere noi, dens populate.

Rezerva enorma de terenuri inclinate intraperimetrale inca libere in orasele dinRomania, precum si renuntarea 10 rigiditatea excesiva in tipizare otero un camp deschisexperimentelor in domeniul locuintelor diverse, co si acela 01 locuintelor semicolectivespecitice pantei.

4. ACTUALIZAREA CONCEPTULUI.

Majoritatea terenurilor facile din punct de vedere 01 construirii au fast epuizate,arhitectilor neramanandu-le decaf so lupte cu terenurile libere dificile datoritaconfiguratiei geologice (terenuri macroporice si alunecatoare) sou geografice (reliefinclinat sou accidentat).

Din ce in ce mai mult, casele sunt proiectate in locuri in care acum douazeci de aninimeni nu visa so construiasca case. Aceasta se datoreaza faptului co terenurile ramoselibere sunt stancoase sou mlastinoase, cu soluri alunecatoare, argile expansive sou izvoaresubterane; locuri sensibile din punct de vedere ecologic, cum or fi: locuri izolate sou locuriatat de abrupte, inGot cu certitudine, Grice coso amplasata acolo s-ar rostogoli de-alungul pantei; locuri atat de indepartate inGot e nevoie de un elicopter, 0 barca sou altemetode neobisnuite pentru livrarea proviziilor si a oamenilor.

Terenurile provocatoare nu afecteaza numai fundatiile. Frecvent, acestea dicteazafelul in care arata coso, cum este construita, cat si materialele alese.

In fiecare din aceste cazuri e nevoie de 0 multime de consultanti, cercetariamanuntite ale terenului si mult timp. Costurile suplimentare sunt inevitabile. Pe langaonorariile consultantilor, inginerilor, transportul echipamentului pe siturile inclinate soustancoase maresc costul constructiei.

Dar siturile dificile otero arhitectilor posibilitatea abordarii unor probleme cu care nus-au mai intalnit, ceea ce Ie do ocazia so creeze noi solutii, so inventeze ceva nou.

In ceea ce priveste terenurile alunecatoare, exista modalitati de stabilizare a uneiponte, prevenind astfel eroziunea, care poate submina fundatia. Rata eroziunii estedeterminata de porozitatea solului, inclinarea pantei si de volumul si viteza apelorsubterane. In timp ce inginerii folosesc formule pentru a determina ce masuri trebuie luatepentru stabilizarea terenului, exista un punct 10 care aceasta devine mult prea costisitoare.

0 modalitate de a reduce excavarile consta in introducerea unor piloni soureazeme 10 adancime potrivita, existand in acest tel un factor de siguranta in caz deeroziune. Aceasta, facuta corect, conserva situ I si vegetatia, care joaca un rol importantin stabilizarea terenului. De asemenea, terenul poate fi rearanjat si fortificat prin excavareapamantului si inlocuirea lui cu materiale cu stabilitate mai mare, cum or fi 0 combinatiede pam ant, piatra si geotextile. Sou terenul poate fi terasat. Prin aceste doua metode sedistruge situl, distrugerea vegetatiei alterand habitatul natural.

Terenurile apartinand insulelor sou plajelor constituie noi provocari. Cum din ce in cemai multi oameni aleg so traiasca in apropierea opel or, casele sunt amplasate in locuridin ce in ce mai nesigure. Multe constructii amplasate pe plaje sunt proiectate in asa telinGot 10 prima furtuna sou inundatie cedeaza si dispar in mare. Grice masura de stabilizarea acestora implica eforturi ingineresti atat de vaste, inGot nu merita costurile,nemaivorbind de felul in care asemenea masuri altereaza situl. Astfel, multi arhitecti,urmand statui geologilor, sunt de parere co in unele cazuri, natura are dreptul so"invinga".

Principiile rational stiintifice care au stat 10 bozo urbanismului liber din fazele initialeale extinderilor orasenesti, au fast treptat parasite in favoarea indeplinirii unor dezideratestrict economice: densitatea, termenul redus de dare in folosinta si pretul de cost cat maiscazut.

Urbanismul "Iiber" a fast generatorul acelui spatiu ce critica postmoderna ildefineste ce "spatiu negativ". Principiile acestuia sufereau de neglijarea atat a sitului, catsi a contextului istoric, favorizand multe din erorile ireparabile pe care Ie mostenim azi:demolari masive, defrisari si terasari, nivelari ale terenului.

Anii '60 au inregistrat si unele exemple de locuinte colective, de serie mica, ceilustreaza 0 buna intelegere de integrare volumetrica in sit. Blocuri de locuit de formejuGate dar compacte, avand 0 implementare punctiforma in teren se gasesc pe CetatuiaBrasovului, sou 10 poalele Cetatuii de pe malul Somesului 10 Cluj.

Daca in anii '70- '80 neglijarea terenului in adaptarea proiectelor tip s-a facut prinindesirea cartierelor de extindere si epuizarea tuturor terenurilor facile intraperimetrale, anii'80 au marcat in schimb abordarea unor terenuri inclinate cu declivitati mari (cu pontemergand uneori pana 10 45 ) prin executarea unor blocuri colective tip, destinateterenurilor orizontale si "adaptate" in mod meconic terenului inclinat.

Exemplul oferit de ansamblul Valea Cetatii din Brasov este alarmant din acestpunct de vedere, dar el vine in urma unor realizari nu mai putin aberante, dar oricum, demai mica amploare, cum or fi Gel din cartierul lorilor 10 Cluj.

Analiza critica facuta asupra unor ansambluri realizate din sectiuni "tip" destinateterenurilor orizontale si dispuse pe terenuri inclinate in tara noastra a vizat cca 20 de cazuride ansambluri realizate sou in curs de realizare 10 sfarsitul anilor '80 in diverse zone ale tarii,cum or fi: Zona "Spicului" Miercurea- Ciuc, ansamblul "Bec/ean II si III" precum si"Stejarului" Odorheiul Secuiesc, ansamblul "Vlahita" si "Potcoava" 10 Toplita, ansamblurile"GariiH si "Tulghes" Baile Tusnad, cartierul "lorilor", "Anatole France", "Soporului" Marasti siManastur din Cluj- Napoca, ansamblurile "Cetatuii", "Valea Cetatii", "Temelia Carpati" si"Valea Umbroasa" 10 Brasov.

Erorile devenite din ce in ce mai frecvente si mai grave, au constituit cauzaprincipal a a studiilor de cercetare 10 scara nationala din ultimii ani (inainte de 1989) careisi propusesera co scop convingerea autoritatilor de prejudiciile functionale si economicepe care Ie aduce 0 intelegere rigida a tipizarii.

Metoda de cercetare a fast ANALllA CRITERIALA COMPARATIVA a douazeci si treide "cazuri", dintre care douazeci erau ansambluri realizate prin adaptarea unor proiectetip destinate terenului orizontal pe terenuri de inclinatii diverse in zone din cinci judete aletarii si door trei erau propuneri de locuinte "specifice pantei", urbanesi semicolective.

In principal, aceste criterii au fast: RAPORTUL TEREN- CONS TRUC T/E, DISPUNEREA PETEREN, ORIENTAREA VOLUMULUI FATA DE VERSAN[ FATA DE PUNCTELE CARDINALE, FATADE VECINATAT/, ACCESELE AUTO SI PIETONALE, AMENAJARI EXTERIOARE, INDICI TEHNICO-ECONOMICI (DENSITAT/, ARIE CONSTRUITA LA SOL ARIA CIRCULATIILOR EXTERIOARE etc.)

Din criteriile analizei comparative- locuinte "adaptari"-locuinte "specifice pantei" s-ou nascut CRITERIILE SPECIFICE LOCUINTELOR PE TERENURI INCLINA TE, care prezintaparticularitati suplimentare proprii.

Ceea ce pare astazi evident pentru noi si probabil a fast evident mereu in lumea"Iibera" a solicitat pentru arhitectii din lumea totalitara demonstratii stiintifice minutioase sicare nu au avut practic (cel putin 10 noi in tara) decaf un efect de semnal, faro aimpiedica realizarea in continuare a acelorasi erori enumerate mai sus.

"Acest punct de vedere este unul extrem- spune Gail lindsey, AlA, North Carolina.Arhitectii pot so priveasca siturile dificile co pe 0 posibilitate de implicare si de educare aclientilor. Daca urmeaza so construiesti pe un asemenea sit, poti proiecta 0 coso care soreziste 10 foote, exceptand cele mai puternice furtuni, faro mari cheltuieli suplimentare. Deasemenea- spune ea- nu exista multi proprietari dornici so investeasca in ceva ce nu vamai exista dupa primul uragan."

In unele regiuni, terenurile inclinate sunt pe cole so devina un mod de viata pentruarhitecti. Aceste regiuni includ coasta de vest a State/or Unite, Canada si Mexic, undeoamenii vor so construiasca de-a lungul coastei abrupte, sou acolo unde populatia in

crestere forteaza dezvoltarea unor resedinte pepantele abrupte ale muntilor.

Partea buna este co aceste terenuriadesea au cele mai spectaculoase privelisti:-ISRAEL FRANK Coso Drager, Berkeley Hills,California, 1994

In ocest project, Frank Israel isi exprimorecunostinto foto de voriotele troditii constructivecoliforniene, incluzond dinomicele dislocoriformole ale lui Frank Gehry, orhitecturo peversonti a lui Richard Neutra, trotoreo cutiei(exploded box) inceputo de Rudolph Schindler,

co si respectul pentru orhitecturo joponezo reinterpretoto de-o lungul coostei vestiGe aAmericii. Pe longo toote ocesteo, Israel foloseste poleto si moteriolele miscorii Arts and

Crafts, ocoperind coso cu 0 invelitoore de cupru.Atent 10 ponto mare a terenului, ferestrele

mori de pe colt sunt ostfel proiectote inGot socuprindo privelisteo imprejurimilor.

-STEVEN HARRIS ARCHITECTS, Coso Weiss, CoboSan Lucas, 2003

Construita pe conturul stancos al Pacificului, la 75m deasupra acestuia, in Cabo SanLucas, Coso Weiss este ceo mal sudica locuinta privata din peninsula Baja, unul dintreputinele locuri din lume in care desertul intalneste marea. Peisajul este unul arid, format

din roci si soluri erodate de vanturi, jar vegetatia, formata din ierburi desertice si cactusi,este rara.

Dorind so pastreze frumusetea particulara a peisajului si so intervina asupra acestuiacat mai putin posibil, arhitectii au impartit locuinta in doua aripi separate, plasandu-le 10limitele sitului. Rezultatul este un minunat sentiment de spatialitate si lumina si 0 impresie deexperimentare a terenului co afore, pentru co avand 0 structura orizontala, cladireaprofita de fuse verticale.

Accesul spre coso, privind acoperisurile si Pacificul, do un anumit dramatism. De 100 parcare, acesta parcurge 0 zona bolovanoasa, in jos pe 0 scara cioplita in piatra, 0rampa tlancata de ziduri, unde privirea spre ocean este obturata. Dupa pavilionul deintrare, compozitia se deschide intr-o magica gradina "pietrificata" , un fragment din floradesertului inmugurind in cactusi teposi.

La estul acestei curti interioare se atla dormitorul. La vest se atla camera de zi sisufrageria, deasupra unui birou si a facilitatilor pentru oaspeti, sapate in stanco dededesupt. De-a lungul malului sudic se atla un pavilion deschis, cu un studio si dormitoarept oaspeti dedesupt, si 0 piscina in consolo spre Pacific.

-FOUGERON ARCHITECTURE, Beacon Street, San Francisco, 2004

Creatia arhitectei Anne Fougeron, asacum se poate vedea si in coso de pe BeaconStreet, poate fi definita de trei premisefundamentale: aceea ca spatiul arhitecturalar trebui modulat de calitatea sicaracteristicile luminii naturale, ca Griceinovatie aplicata structurii ar trebui sa devinaornament arhitectural; si aceea ca explorareacaracterului vizual si tactil al materialelor artrebui sa-I taco pe locuitori sa se bucure decladire.

Proiectul consta in remodel area siextinderea unei locuinte de pe un deal dinSan Francisco si se bazeaza pe trei concepte:perpendicularitate, transparenta si

. temporalitate. Primul concept este aplicat

proiectului prin potrivirea pantei mari a terenului pe care cladirea este asezata prin diferitemecanisme, cum ar fi: pardosele de sticla sou un sir de scari usoare invelite in sticla.Transparenta apare cand 0 tranzitie invizibila este prod usa intre spatiul interior si exteriorulcladirii. Temporala este perceptia trecerii timpului prin schimbarile sezoniere prod use inpeisajul urban.

Golful Fundy este unul dintre cele mai spectaculoase peisaje de pe coasta de est aCanadei: 0 stanco de granit, cu 0 plantatie de pini, intr-o zona aproape nepopulata,reprezinta amplasamentul ideal pentru pentru 0 locuinta privata cu privelisti impresionanteasupra marii.

Design-ul acestei case face referire 10 miscarea moderna, arhitectura minimalista si,in special 10 Coso Farnsworth a lui Mies van der Rohe. Coso este alcatuita din douavolume egale, unul deasupra celuilalt. In partea estica a compozitiei, unde pontoterenului e mai pronuntata, a fast creata 0 proeminenta indrazneata pe doua nivele.Structura casei este sustinuta de stalpi subtiri de lemn.

Fatada nordica contine un element din piatra, care do compozitiei stabilitate sicontine semineul si zonele de depozitare.

LEDDY MAYTUM STACY ARCHITECTS, Casa Carmen, Baja California South, Mexico, 2000

Terenul, amplasat in Baja, are vederiexcelente pe laturile scurte: spre mare inpartea de vest si spre munte la est. Pe laturilelungi lotul e limitat de zidurile care-I despart deproprietatile invecinate.

Inaltarea terenului pe un plan la 8 mdeasupra plajei creeaza un tel de balconnatural deasupra Oceanului Pacific.0 Compozitia e tormata din doua volume

principale in mijlocul carora se creeaza un spatiu central, 0 reinterpretare a tipologieipatio-ului mexican. 0 serle de pereti vopsiti intr-un albastru venetian si tigle rosii seintersecteaza si interactioneaza cu micile cladiri pentru a GreG diverse relatii vizuale. AItreilea volum contine dormitorul matrimonial si este inaltat deasupra restului casei, pentrua oteri cele mai trumoase privelisti asupra muntilor si oceanului.

-DEWES ADA si PUENTE SERGIO, Coso Oio De Aguo, More/os, Mexico, 1987

Amplasata intr-o valcea dintr-o densapadure tropicala, deasupra unui curs de apa,coso este descrisa de autorii ei co a forma dearhitectura a apei: "Imprejurimile unui rau le-am transformat in imprejurimile unei case",Copacii aflati pe sit au fast integrati inincaperile deschise si in curtile interioarepentru a asigura umbra si adapost.

Coso Ojo de Aguo duce modul Wright-ion de abordare a peisajului cu un pas inainteprin integrarea totala a arhitecturii in mediulnatural inconjurator. "Am vrut so redefinimnatura co a forta, nu co un ornament".

(Dewes si Puente),

-ACAYABA MA~COS r.o.c;n Ar-:nvnho. ,C)nn Pnnln Rrn7ilio. lQQA-1QQ7

Nascut 10 Sac Paolo, Marcos Acayabaa facut din arhitectura so 0 "a doua natura",una care nu e in competitie cu prima ci unacare incearca so 0 completeze pe aceastaprin mijloace artistice si tehnice. Trei caseunifamiliale construite in Sac Paolo in ultimadecada exemplifica acest lucru: Coso HelioOlga (1989-1991), Coso Boeto (1993) sipropria-I coso (1996-1997). Pentru Acayabaaceste trei case reprezinta investigatii inprivinta structurilor industriale din lemn peterenuri dificile. Aceste constructii profita deneregularitatile terenului si Ie depasesc, dar

faro so renunte 10 prezenta arhitecturala.Ceo de-a treia dintre acestea, Coso Acayaba, construita in Guaraja, in apropiere

de Sac Paolo, pe malul Atlanticului, 10 150 m de plaja, pe ponto unui deal 10 0 inaltime de70 m. Trei stalpi din beton sprijina coso, care, datorita geometriei sale hexagonale, ocupabine locul dintre copaci. La coso se accede din strada pe un pod, din acest punctincaperile formand 0 serie de spatii continue conectate printr-o succesiune de vitraje, cucomunicare puternica interior-exterior. 0 scara elicoidala suspendata prin cabluri de otelleaga cele patru niveluri ale cladirii.

-ACAYABA MARCOS, Coso Olga, Sao Paulo, Brazilia, 1989- 1991

Construita pe un teren foarte inclinat,locuinta a fast conceputa co un prototip 01caselor standardizate pentru terenuri in pontofoarte accidentate intalnite frecvent in oraselebraziliene.

Sase stalpi de beton infipti in pamantasigura suportul pentru structura din lemn,legato de teren 10 partea superioara pentruun plus de stabilitate.

Accesul se face pe 10 nivelul superior (01patrulea), care contine 0 camera de zispatioasa, locul de luat masa si bucataria, intimp ce primele trei nivele cantindormitoarele.

Folosind sistemul modular si armari

Relieful si topografia locului afecteaza arhitectura in unele cazuri atat de radical,inGot e greu so ne dam seama daca avem de-a facu cu 0 clad ire sou cu un peisaj.Acesta este si cazul casei construite pe faleza de langa Los Vilas.

Arhitectul a construit 10 inceput 0 alee de acces care coboara din punctul Gel maiinalt 01 terenului printre stanci, pana 10 marginea falezei, intr-o succesiune de terase siplatforme. De-a lungul acesteia se atla toate incaperile casei. Succesiunea usilor siferestrelor situate 10 diferite niveluri in zidul curb dau mai degraba impresia unei straziinguste dintr-un sat decaf a unei singure case.

La capatul casei, pe marginea falezei, 0 zona inalta de 8 m adaposteste 0 camerade zi, locul de luat masa, jar 10 mansarda dormitorul matrimonial, care poate fi inintregime deschis sou inchis cu ajutorul unui sistem de panouri culisante.

In acest caz avem de-a face nu cu 0 chestiune de inovatie, ci de amplasare intr-unpeisaj existent, modificand usor un colt 01 liniei de coasta, astfel inGot so poti dormi simanGO in eo, si so astepti apusulla umbra unui lid, contempland oceanul.

- CHRISTIAN DE GROOTE, Coso Errazuriz, Vi/farica, Chile, 1998

Arhitectul Christian de Groote aproiectat in jur de 400 de locuinte individuale sifiecare dintre acestea s-a nascut dintr-unraspuns instinctiv la sit, imprejurimi si nevoileclientilor.

Provocarea acestui teren foarte inclinatcu privelisti spectaculoase asupra vulcanuluiVillarrica, a fast crearea unei legaturi cu lacul,faro a-I distruge frumusetea. Fatada principalaeste terasata, cu diverse proeminente definitede copacii din jur pastrati.

-LUIS IZQUIERDO, ANTONIA LEHMANN, Coso Mohns, Vitocuro, Chile, 1999

Cu toate co experienta profesionala aacestor arhitecti include cateva caseunifamiliale, ei nu au nici un modelpreconceput. Fiecare project este 0 nouaprovocare, amplasamentul, programul siprocesul de construire fiind factoriideterminanti.

Inaltata deasupra pantel, planseeleacestei case formeaza extensii naturale alediferitelor nivele existente ale terenului,creand de-a lungul pantel 0 secventaspatiala sugestiva.

-SANDRA BARCLA Y si JEAN PIERRE CROUSSE, B HOUSE, Canete, Peru, 1999

DesiI, terenul este --~--

amplasat intr-unul din cele mai aride deserturi din lume, conditiile climatice nu suntextreme. Provocarea a fast de a crea 0 arhitectura total permeabila, in care peretii sosublinieze peisajul si so creeze suficienta intimitate pentru a face cladirea locuibila.

Datorita pantei mari a terenului, a fast posibila deschiderea spre exterior door a uneifatade. Coso a fast conceputa cu 0 separare verticala clara intre generatii. Parintii ocupanivelul superior, jar copiii cel inferior, fiind separate de "nivelul social", lac de intalnire acelor doua generatii.

Scara exterioara este elementul care uneste cele trei nivele ale casei intre ele si cuplaja. Configuratia so releve ponto terenului si arata autonomia functionala a fiecaruinivel.

Nivelul social este centrul de greutate 01 casei, un spatiu cu inaltime dubio, care-ido statutul de zona principala a casei. Aici se afla 0 terasa conceputa co 0 camera de zipe timpul verii, partial protejata de 0 pergola.

Accesul 10 locuinta din partea superioara a dealului se face printr-o terasa cu 0veranda, care domina intreg peisajul.

-SANDRA BARCLA Y si JEAN PIERRE CROUSSE, M HOUSE, Canete, Peru, 2001

Datorita amplasarii in desert, cosotrebuia so reprezinte un spatiu inchis,intim in mijlocul peisajului vast 01desertului. Pe de alto parte, prezentaoceanului impunea deschidere spreorizont.

Elaborarea proiectului a inceputcu 0 contradictie: stabilirea unei relatiidialectice intre inchidere si deschidere,opacitate si transparenta, intimitate si

exterioritate. traditie si modernitate.

Volumele simple, inchise formeaza 0 compozitie bine integrata in peisajul abstract01 desertului. Perceperea oceanului este posibila chiar si din punctele Gale maiindepartate ale casal. Aleea de acces conduce mai intai 10 0 lunga curta interioara, careurmareste ponto terenului printr-un sir de scari, apoi 10 0 terasa cu 0 piscina sub forma unuibalcon, situata deasupra stancii si marii.

EUROPA

-MARIO CAMPI, FRANCO PESSINA, Locuinta unifami/ia/a, Montagno/a, Lugano, E/vetia,1998

Proiectulconsta in treilocuinte

~--- unifamiliale. Arhitectii prezinta acestea intr-un singur bloc care se integreaza natural cu topografia

terenului, ce coboara de 10 vest 10 est.In partea de sud, aleasa so gazduiasca accesul vertical, stilul fatadei este mal inchis sl malcompact, cu sase niveluri decalate, care translateaza ideea de duplex si otero intrarialternative. Fatada opusa este mai deschisa. Pe aceasta fatada geometria simpla acladirii este organizata pe cele trei locuinte.

In interior arhitectii faG din lumina si spatiu punctul central 01 proiectului lor, aranjanddiversele incaperi in legatura cu panorama oferita.

Cele trei unitati au fast tratate in acelasi mod, desi Gel superior este mai mic. Unapeste alto, complexul prezinta sapte planuri orizontale care, deasupra camerei de zidezvoltandu-se mai mult pe verticala datorita unui gal practicat in planseu (structuradublata se inalta pe doua niveluri). Una dintre cele mai eficiente strategii ale complexuluieste folosirea spatiului: planseul fiecarui apartament functioneaza co 0 terasa.

-PETER EISENMAN,Spania, 1989

Coso Guardiola, Cadiz,

La Coso Guardiola, situoto pe un deal inponto 10 Puerto de Santa Maria, Cadiz, Spania,orhitectul Peter Eisenman face efortul de aschimbo "intelesul locului si felul cum ocestinteles a fast ofectot de schimborile inintelegereo lumii",

Problemele conceptuale sunt legate de imbinarea dintre logic si irational, figura siforma, continut si continator. Coso reprezinta "notiunea unei serii secventiale de marcari siimpresia lor rezultanta". Forma de bozo L, interlocata, penetreaza trei planuri. Doua grilede otel liniare marcheaza traseele ce arata 0 alto pozitie a structurii inaintea interlocarii.Aceasta e door simbolica fiindca structura e din beton armat.

-Coso La Moledo, Portugolio, 7998

Peretii masivi si neregulati ai acestei caseamplasati pe ponto pietroasa se raporteaza lapeisaj, terenul luand 0 textura care ii conferatrasaturile unui "nou trecut", 0 atmosfera deadevar, iluzia unei arhitecturi naturale.

Pornind de la 0 ruinG, piatra apare ca 0matrice a acestei locuinte intr-un fel de "casatroglodita" ,

Forma simpla a casei, un paralelipiped cuun singur nivel, deasupra cu 0 terasa,accentueaza 0 imagine de seninatate. Catevaelemente geometrice: scara care formeaza un

dialog cu mediul, cosurile si gurile de aeratie sunt tratate intr-o estetica sofisticata.

-ELENA MATEU POMAR, ARQUITECTO, Coso A-M, Barcelona, Spania, 1999- 2000

Ponto I -

abrupta a terenului cu perspective foarte frumoase asupra orasului Barcelona este unuldin factorii determinanti ai acestui project.

Pentru a exploata 10 maxim aceasta situatie, autorul a propus 0 compozitie depereti si volume succesive, folosind ponto terenului in avantajullor. Elementele proiectuluisunt amplasate in conformitate cu topografia terenului, ceea ce permite 0 organizareoptima a programului functional.

-K. NIKOLAIDIS & C. EDWARDS, Apartamente si Piscina, Santorini, Grecia, 2000

Acest complex alcatuit din 17 apartamente de vacanta a fast Great printrelocuintele existente, majoritatea subterane din satul 1m ero vigli, amplasate pe margineafalezei, cu privelisti asupra peisajului vulcanic.

Forma locuintelor s-a nascut din apropierea fata de nevoile oaspetilor si din folosirea10 maxim a contextului existent. Remarcabile prin folosirea culorilor, nolle cladiri urmeazaorganizarea celor existente.

Foarte importanta pentru obtinerea rezultatului final a fast participareaconstructorilor din zona, in felul acesta combinandu-se traditio cu tehnologia simaterialele moderne.

Structura se dezvolta pe sase nivele care variola in inaltime si se suprapun in multelocuri. Nivelul 01 doilea contine zona receptiei, piscina, bar, zona de asteptare si de luatmasa, restul nivelelor fiind folosite pentru apartamente.

Accesul din strada se face pe deasupra nivelului sase, de unde 0 scara centralaasigura accesul 10 cele patru nivele superioare. Aceasta scara serveste apoi zonareceptiei si apartamentele de 10 nivelele inferioare.

Deconstructivista si organica in acelasi timp, arhitectura acestui complex folosesteculori stralucitoare, corespunzand imprejurimilor: pamantul, marea si cerul suntreprezentate prin ocru, mora, turcoaz si albastru, respective alb si argintiu.

Materialele sunt aceleasi cu cele folosite 10 casele existente. Usile si ferestrele suntdin lemn, terasele exterioare din teton aparent. La toate elementele vizibile din lemn afast folosit pinul suedez. Invelitoarea este alcatuita din doua bolti asimetriceperpendiculare unite cu 0 structura in forma de cart.

Piscina, partial acoperita patrunde in zona receptiei, dand impresia co esuspendata: apa ce se revarsa se imbina vizual cu marea de dedesubt. 0 structura simpla

de pin formeaza 0 bariera cedefineste profilul piscinei si folosesteco lac de sedere.

-Coso Lo Corenc,GRAND ANGLE

Isere, 7998

In plina I ponto (40 de grade) si in mijlocul padurilor, coso sedezvolta pe vertical a pe trei nivele si este astfel pozitionata incat so beneficieze deprivelisti asupra unei plantatii de cedri batrani si a muntilor indepartati. La parter, in afarade garajul cu acces dinspre nord se afla dormitoarele orientate 5, 5-E, dand spre padure,in relatie directa cu pamantul. La nivelul doi sunt trei camere pentru oaspeti, dar si 0 vastacamera de zi si 0 piscina, un birou si 0 biblioteca cu terasa. Fiecare nivel este decalat inraport cu celelalte, creand 0 serle de diagonale ce pornesc de 10 0 scara.

- Vila In Corsica, Mare Monti, 7998

nghesuita intre munte si mare,aceasta coso din Corsica apare co 0 vasta platforma decedru rosu taiata in peisaj.lnscrierea casei in ponto s-a facut in paralel cu 0 munca deexcavatie si de terasament. Gradina este 0 sulfa de terase apropiate de coso sustinute depereti de piatra. Scara de acces coboara printr-o taietura in acoperis pana 10 curteainterioara de 10 parterul casei.lndreptat spre farm si cer,corpul principal 01 casei estealcatuit din doua niveluri decalate cu camere de oaspeti si studio-atelier 10 nivelulinferior,iar de cealalta parte a curtii interioare 0 vasta zona de zi sl dormitorulmatrimonial.Fata casei se sprijina literalmente de pamant. Aici se gasesc incaperi Garbe,separate de zona de zi printr-un perete din beton care urmeaza 0 curba de nivel.

Terase,galerii,zone de luat masa in aer liber maresc semnificativ spatiulinterior.Privelistile din fiecare incapere sunt complexe si cu multo grija alese.

In aceasta coso regasim arhetipul vilei mediteraneene, revolute de modernism,arhetip care nu e strain nici de constructiile masive cu acoperis terasa, nicimicroambiantelor strazilor de tara. nici traditiei.

-RUDY RICCIOTT/ ARCHITECTE, Vi/a Lyprendi, Tau/on France, 1997- 1999

- Amplasata intr-o zona

rezidentiala dens construita conform traditiei arhitecturale locale, in acest caz arhitecturase confunda cu mediul natural. Arhitectul scapa constrangerilor unui teren foarte inclinatsi, incluzand tehnici constructive simple, propune 0 arhitectura provensala cu tigle,incastrand esentialul proiectului in teren.

Definitia arhitecturala a acestei case este realizata din putine elemente: un peretede sticla si 0 platforma partial in consolo. Peretele de sticla de 35 m lungime si 2.60 minaltime este singura fatada a casei, 01 carei volum este practic inexistent.

-RUDY RICCIOTT/ ARCHITECTE, Vila Le Gott; Marseille, France, 2000

no dintre caracteristicile principale comune ale operelor acestui inginer arhitect esterespectul pentru natura. Acest lucru este demonstrat de proiecte precum Villa Lyprendi(1997- 1999) sou Villa Marmonier(1999), unde arhitectura se confunda cu peisajul.

Aceasta locuinta se gasaste peun teren abrupt care coboara spremare. Pentru a altera cat mai putinpeisajul, coso a fast proiectata 10capatul superior 01 lotului, in timp cecamera de zi si terasele sunt amplasatedeasupra copacilor existenti.

-MARIN-TROTTIN ARCHITECTS,Pom.oonne

Coso in

Bine integrata in peisaj, coso e compusa din trei cuburi verzi, de inaltimi diferite cecoboara in trepte ponto dealului. Planul alungit, de 10 coso scarii din susul pantei 10camera de zi cu frontul sudic vitrat din josul pantei. Vitrajele de inaltimea incaperilorpermit 0 legatura bogata interior-exterior. Ventilatia e asigurata prin flapsuri inguste, ce sedeschid in exterior din panourile fatadei.Contrastul este masiv, intre materialele drepte, luminoase, reflectorizante ale industrializariisi contururile blonde ale vegetatiei inconjuratoare.

-SHOE' YOH, Coso de Sticla, Fukuoka, Japan 1991La aceasta coso situata pe 0 faleza 10 140 m deasupra marii, structura in consolo a

permis construirea unui volum sculpturalcare leviteaza deasupra muntelui.Prezenta impozanta a doi pereti dinbeton de 12 x 6 m care servesc coancoraje pentru panourile orizontalecontrasteaza formal cu transparenta siluminozitatea volumului care sfideazagravitatia. In partea de nord a cladiriise afla 0 terasa din marmura albaindreptata spre mare cu privelistispectaculoase.

Aceasta coso reprezinta ultimadovada a profundei legaturi dintresimplitatea rafinata a arhitecturii traditionalejaponeze si puritatea geometrica lipsita deornamente a arhitecturii moderne.Asemanarea fundamentala se poate datorasimplului fapt co primii arhitecti modernisti aufast inspirati de arhitectura japoneza.

- HIROYUKI ARIMA, Coso in Dozoifu, Dozoifu, Joponio, 1995

Arhitectura japoneza este profundinfluentata de 0 traditie ancestrala care doplanurilor 0 sensibilitate excesiva ce nu seregaseste nicaieri in arhitectura occidentala. Nicicele mai avangardiste cladiri nu-si pierd constiintaapartenentei 10 0 veche cultura.

Hiroyuki Arima a propus 0 locuinta carebeneficiaza 10 maxim de avantajele sitului siluminii, desi in detrimentul functionalitatii. Cosoeste amplasata pe un teren inclinat, diferenta denivel dintre punctul Gel mai inalt si Gel mai jos fiindde 10m.

Finisajele, aproape senzuale completeazalocuinta proiectata pentru contemplarea naturii in

toata splendoarea ei.

-HIROYUKI A RIMA, Coso MA, 1999MA este tipul de project 10 care multi

arhitecti viseaza. Un ansamblu de cinci volumepure, albe, proiectul arata, 10 0 prima privire, co 0sculptura abstracto gigantica, asezata delicat pe0 ponto. Oar MA- denumita asa dupa initialeleclientului- este, de tapt, 0 cladire pe doua niveluride peste 100 mp, continand 0 galerie de arta si unstudio intr-o incapere patrata 10 nivelul superior siun atelier privat, dublat de 0 zona de locuit, intr-un01 doilea volum sub aceasta. Arhitectul aintentionat un cadru neutru pentru client si creatiasa- un sculptor ce lucreaza in hartie si sarma- sipentru artisti care organizeaza expozitii. Oar in timpce supratetele albe si Gaime scot in evidenta arta,volumele apar oricum dar nu neutre in peisajullinistit.

-OKADA SA TOsHI & TOMIYAMA RlsA, Vila Manbow, Atami, Japonia, 1997

Aceasta locuinta amplasata pe un tereninclinat a fast creata prin juxtapunerea a douavolume contrastante: un elipsoid in forma de ou si 0cutie rectangulara, ridicate deasupra solului pentrua evita infiltrarile apei.

Placile de cupru protejeaza exteriorul debrizele sarate, adaugand in acelasi timp un elementstrain aspectului casei. Ferestrele orizontale dinpartea superioara a elipsoidului otero privelistipanoramice, sporind in acelasi timp sentimentul deplutire din interior. Intentia arhitectului de a crea un

spatiu infinit este realizata in spatiul interior curb prin folosirea in exclusivitate a finisajeloralbe.

Cu aranjamentul interior si aspectul exterior izbitor, aceasta cladire reprezinta 0fantastica coso de vacanta, detasata de realitate, cu aura unei nave cosmice.

-SSP ARCHITECTS, Mt. Martha Beach House, Victoria, Australia, 2001- 2002

In cazul caselor situate pe plaja, schemaformala si spatial a este strans legato detipologia si caracteristicile sitului. Acest lucrueste confirmat de aceasta resedinta situatalanga Melbourne, unde conceptul Mies-ian

"less is more" a fast adoptat pentru a investi coso cu frumusete si simplitate.0 serie de volume geometrice pure, unele integrate bine sitului, altele sustinute de 0

simpla structura- genereaza 0 compozitie de spatii solide si goale care produc un jocinteresant de transparente si reflexii.

- CHRIS HOWE, Coso in Cavalli Beach, Rapaki Beach, Northland, Noua Zeelanda, 1998

Coso construita cu un buget restrans intr-un golf izolat din nordul Noli Zeelande areforma unei scoici, fiind in stransa legatura atat cu dealul, cat si cu marea. Sustinute de 60de stalpi din lemn, cele trei niveluri ale casei sunt situate sub planul curb, continuu 01acoperisului, construit cu ajutorul grinzilor laminate din lemn. La primul nivel se afla treidormitoare pentru oaspeti care se deschid spre terasa din nord. La 01 doilea nivel, zonade zi este despartita de 0 alto terasa printr-un perete de sticla. Ultimul nivel contine undorm itor, 0 baie si 0 camera pentru studiu.

Arhitectul a ales cu grija materialele si finisajele interioare si exterioare, pentru a nuridica costul constructiei si pentru a crea un dialog cu istoria zonei.

- KRUGER ROOS ARCHITECTS, Coso 10 Camps Bay, Afrca de Sud, 1999

In Sudul orasului Cape Town de-a lungul peninsulei Cape Point,mari locuinteunifamiliale se rostogolesc pe dealurile inclinate inspre Oceanul Atlantic.Limitat 10 S devarfurile stancoase ale muntilor celor Doisprezece Apostoli,spre N ,terenul abrupt of eraprivelisti asupra Atlanticului si Insulei Robben.

Locuinta a fast proiectata pentru dol prieteni ,cu zone de zi si de noapte suficientde flexibile pentru a putea adaposti in viitor doua familii. Notiunea de spatii separate sicomune este foarte clar exprimata. Trei blocuri discrete se dezvolta de-a lungul terenuluiabrupt. Cel superior si cel inferior (fiecare cu doua nivele) adapostesc spatiile private aleproprietarilor ,iar cel din mijloc dezvoltat pe trei nivele contine spatii comune cum or fibucataria principala,locul de luat masa, 0 zona de zi si 0 pivnita de vinuri. Cele trei partisunt unite printr-o scara continua. Prin manipularea blocurilor,intre acestea au fast createspatii intermediaresi mici curti interioare.

De 10 intrarea principala situata in varful dealului, coso apare co un volum ermeticcu doua etaje, care isi dezvaluie treptat natura complexa numai pe masura ce avansezide-a lungul pantei.

Cu forma so fragmentata, curtile interioare secrete si materialitatea eleganta,casa,0 combinatie de senzual si rational, contrasteaza puternic cu vilele greoaie specificelocului.

- REM KOOTHAAS, Coso La Floriac, GIRONDE,Punctul de plecare in realizarea acestei case este

dorinta clientului, un invalid ce doreste 0 cosocomplexa care sa-i defineasca universul. Arhitectulconcepe nu 0 coso, ci mal degraba trei, una in alto:ceo mai joasa era 0 pivnita, 0 sulfa de pesteri sculptatein deal pentru viata familiala ceo mal intima; ceo malinalta era impartita intr-o coso pentru cuplu si unapentru copii. Oar coso ceo mal importanta esteaproape invizibila: prinsa co un sandvis, 0 incapere desticla, jumatate in interior, jumatate in exterior. Laacestea se adauga un ascensor de 3 X 3.5 m, care sedeplaseaza liber intre cele trei case.

- W ALLLESS HOUSE, Shigeru Ban, Japonia

~ceaI' sta

coso, arhitectul impinge pana 10 ultimul grad transparenta, prin disparitia aproape totalaa peretilor. Panouri culisante pot fi retrase lasand libera privirea. Sticla, elementul cel mai

pretios 01 modernitatii, permite 0 osmoza perfecta intre interior si exterior, expunand coso,sou mai degraba ceea ce mai ramane, aerului si vantului.

Pilonii de sustinere sunt de 0 mare finete. Dolo podelei -de 62 mp- se releva pentrua forma peretele din spate, care prelungeste un acoperis din otel in asa fel inGot coso econstituita dintr-un strat de aer prins intre doua planuri de 0 albeata imaculata. Unicaconcesie facuta intimitatii sunt niste ecrane culisante care pot so izoleze baja.

- WENDELL BURNETTE, Studio/Locuinta, Phoenix, Arizona, USA, 7997

Proiectata de arhitect pentru el si familia so,coso-studio a lui Wendell Burnette continua traditiotanarului arhitect, folosindu-si propria coso co unlaborator de testare a formelor si materialelor.

Co fast ucenic 01 lui Will Bruder, legatura cugeometria frugala si folosirea materialelor primare aleacestuia este evidenta.

Burnette locuieste in Phoenix si, co si 10 Bruder,arhitectura lui este un raspuns 10 frumusetea dura apeisajului arid 01 Arizonei.

Coso e amplasata in desert, unde constructii detip ferma, din diverse perioade, impanzesc peisajul.

Terenul se ridica usor de 10 accesul din parteaestica a sitului, oferind privelisti asupra vaii Phoenix.

'--- Singurul element topografic este un Gonion ingust

care sectioneaza terenul de-a lungul axei est-vest, Coso e conceputa co 0 colonizareliniara a canionului, oferind un plasture metaforic cicatricii geologice,

Cladirea , lata de 5 m, e impartita in doua parti, cu 0 curte interioara de legatura,aceasta permitand luminii so patrunda de-a lungul celor 28 m ai casei. Curtea maicontine 0 piscina si 0 platforma panoramica, oferind un moment de focus si calm..Volumul de jos contine un garaj, cu bucatarie si camera de zi deasupra, Volumul de sus,mai mare, contine un studio, dormitoare si 0 baie. Asezate 10 niveluri diferite, datoritatopografiei, cele doua volume sunt legate prin rampe cu scari, care coboara in garaj si 10nivelul strazii. Decoratia e aproape inexistenta, dar 0 bogata gama de materiale animaspatiul, iar ecranele proiecteaza pe sol un efect de cadran solar,

-JOSE MORALES si GONZALES MARISCAL, Locuinte Muntele Hocho, Ceuto, Sponio, 1999

- CASA ROSER, SANT PRIV A T DE BAS, Giron a, Sponio,

1999-2001

-CASA UNUI TAMPLAR, OLO7: Girana, Spania, 2003

- CASA HOR/ZONTE, V ALL DE a/ANY A, Girona, Spania, 2003

-VILA F, Zagreb, Croatia, 2002

La noi in tara nu s-au realizat astfel de ansambluri. Nu exista nici un exemplu delocuinta cascada sou de covor in ponto, deci nici un exemplu realizat de "Iocuintasemicolectiva specifica pantei".

In Romania fazele de abordare a locuintei de masa au epuizat in urban toateterenurile intraperimetrale facile din punct de vedere 01 construirii. Au ramas fie terenuriocupate de un fond construit valoros sou nu, fie terenuri libere de constructii, dar carenecesita rezolvari arhitecturale deosebite, datorita configuratiei lor geologice (terenurimacroporice si alunecatoare) sou geografice (relief inclinat sou accidentat). In cadrulacestei ultime categorii, terenurile inclinate, libere, apte pentru construit, constituie 0rezerva demna de luat in considerare.

Perioada pe care 0 traversam acum marcheaza 0 tendinta de schimbari profundein mentalitatea individuala si de grup care afecteaza, desigur, sectorul locativ, unde 0buna perioada va domina interesul pentru locuinta individuala.

Locuinta individuala urbana este 0 aspiratie pentru majoritatea cetatenilor, aspiratiece nu poate fi atinsa decaf de foarte putini dintre ei caci, pe de 0 parte, terenuriledisponibile intraperimetrale urbane sunt epuizabile rapid, jar pe de alto parte, costul foarteridicat allocuintei individuale devine impedimentul principal in abordarea constructiei.

Locuinta de masa, locuinta colectiva urbana aromas pentru 0 vreme neglijata coproblematica, desi cererea de locuinte continua so creasca pe plan national. Oarabordarea acestei locuinte in acelasi mod cu Gel in care a fast abordata pan a acum nuva mal fi posibila. Tipizarea extrema, neglijarea personalizarii locuintei in cadrul cladirii si aindividualizarii volumului in cadrul ansamblului au fast greselile majore de pana acum,greseli ce decurg din universalizare si internationalism- consecinta a rationalismuluindogmatic. Aceasta eroare, odata insusita, va crea tendinta contrara, aceea aindividualizarii locuintei colective, jar aceasta tendinta vine din directie opusa celei de"colectivizare" a locuintei individuale.

Din jonctiunea celor doua tendinte- de individualizare a locuintei de masa si deeficientizare a locuintei individuale- va rezulta 0 a trejo, aceea a abordarii locuinteiurbane semicolective.

Terenurile in ponto intraperimetrale urbane sunt locul ideal pentru 0 asemeneaabordare, oferind constrangerile ce in general conduc 10 0 arhitectura de calitate, inmasura in care, din felul in care se depasesc dificultatile, se naste valoarea uneiarhitecturi. Ansamblurile de locuinte semicolective astfel realizate pot avea 0 identitatepregnanta ce decurge tocmai din conflictualizarea relatiei arhitecturii cu situl.

ATITUDINEA MEA FATA DE CONCEPTUL STUDIAT

Zona situata in centrul municipiului Cluj-Napoca ,apartinandversantului sudic 01 dealului Cetatuia , cu ridicat potential de utilizare estein momentul de fata uitata.

Versantul se caracterizeaza printr-o ponto medie de 30%-34%respectiv 17-19. Intreaga suprafata este alcatuita din proprietati privatecu constructii amplasate in ceo mai mare parte 10 nivelul strazii Dragalina.Suprafata libera a proprietatilor este amenajata co livada si intr-o masurafoarte redusa terenul este utilizat pentru gradinarit.

Densitatea redusa a locuitorilor, vechile constructii cu depozitariagresive, degradarea fizica continua careia i se supun, conduc 10degradarea in final a insasi imaginii si capacitatii functionale a zonei.

Integrarea intr-un circuit urban corespunzator presupune largireastrazii Dragalina si inlocuirea fondului construit necorespunzator si aterenurilor nefolosite cu locuinte semicolective si colective (specificepantei) care so satisfaca cerintele ridicate din punct de vedere structural,urbanistic si arhitectural.

RestrTngerea oriel de amplasare a caselor familiale 10 fI~ia dinlungul strazii Dragalina este consecinta conditiilor geomorfologice aleamplasamentului care se caracterizeaza printr-o stare de echilibru limitaexistTnd un risc major de Tnclinare a balantei Tn favoarea fortelor active ceconduc 10 declan~area unor fenomene de instabilitate. Grice tip delucrari ~i amenajari care presupun sapaturi sou excavatii menite soafecteze starea de tensiuni din masiv, coroborate cu energia de relief,structura geologica ~i regimul apelor subterane constituie un cumul defactori potential declan~atori ai unor fenomene geodinamice.

Chiar ~i Tn conditiile restrTngerii ariei de construire Tn cadrul acestuiperimetru se impune mentionarea existentei unor zone cu instabilitatecare au necesitat lucrari de consolidare. De altfel, trebuie subliniat faptulco Tn conformitate cu raionarea geotehnica a municipiului Cluj-Napocaacest amplasament apartine versantilor cu infiltratii de apa ~i fenomenede instabilitate care se semnaleaza atTt pe versantul nordic crt ~i pe celsudic 01 Cetatuii si dealului Hoia.

Tema proiectului "ZONA REZIDENTIALA- versant sudic- Cetatuie", afast abordata din dorinta de a folosi niste terenuri extrem de valoroase copozitie, dar extrem de nefavorabile pentru construire, fapt ce le-a tinutnefolosite. Datorita crizei de terenuri din Cluj- Napoca am considerat codificultatile geologice si spatiale merita asumate.

Co punct de pornire, proiectul se bazeaza pe introducerea uneistroll , care de fapt e 0 legatura intre doua stroll existente: strada

Dragalina si strada Serpuitoare, in continuarea unui sistem de aleipietonale de pe versantul sudic 01 dealului Cetatuii.

Conceptul de locuinta presupune 0 abordare puternicconditionata de structura geologica a terenului, teren defavorabildatorita alunecarilor straturilor superficiale dispuse inclinat fata de ponto.In urma consultarii cu specialistii am fast condusa cafre solutio de fundarecu chesoane introduse in pamant 10 cinci metri adancime, volume curegim de inaltime de maxim P + 3 si distanta minima intre cladiri de 15 m,sistem combinat cu un drenaj judicios 01 apelor pluviale.

Am propus 14 volume construite de tip cascada, dispuse in modritmat pe ponto in zonele cele mal accesibile,care imbina avantajeleeconomice ale locuintei colective cu avantajele de contort ale locuinteiindividuale. Cladirile cu cinci, opt, respectiv noua aapartamente orputea so intre in tipologia de vila urbana (numar redus de apartamente sistandard ridicat), incercandu-se un grad sporit de intimitate si profitandu-se de vederile frumoase asupra orasului, concomitent cu orientareacardinala favorabila.

Apartamentele au arii utile cuprinse intre 60 mp cele cu 0 camera si135 mp apartamentele duplex cu patru camere, ponderea fiind a celorde doua si trei camere. Structura apartamentelor este pe cadre, cu stalpisi grinzi din beton armat, cu partiuri flexibile si posibilitati decompartimentare optionale, pereti usori din gips carton, bucatariideschise.

Datorita inaccesibilitatii si problemelor de racordare 10 drum, P.O.T.e redus sub procentul normal de 30 %.

La strada Dragalina ansamblul de locuinte a fast configurat petipologia urbanismului inchis cu fronturi continue, specifice zonei centrale.Co si sursa de inspiratie, ansamblul de pe strada Dragalina din anii '60poate constitui un model tipologic, actualizat 10 distanta de 40 de ani.

Am incercat 0 expresie arhitecturala neomoderna, care lasavolumele so se exprime in locullor pe ponto, mizand pe 0 perceptie de 10mare distanta a siluetei desfasurarii si pe 0 textura a materialelor folositedin proximitate.

Am acordat 0 mare atentie realizarii unei continuitati a spatiului prinamenajari, realizarii unor spatii publice de promenada si recreere,organizate peisager, spatii semiprivate aferente cladirilor de locuit si zoneoentrLJ oorcdreo OLJtotLJrismelor in sistem colectiv.~

BIBLIOGRAFIE

-MATEI, Adriana, Arhitectura locuirii pe terenuri inclinate, Ed. U.T.PRES, 1997-TORRES ARCILA, Martha, Contemporary Houses of the world.-THE HOUSE BOOK, PHAIDON-SERRAINO Pierluigi & SHULMAN Julius, Modernism Rediscovered, TASCHEN-CERVER, Francisco Asensio, Houses of the world, KONEMANN-HOME...-FRANCESCO DAL CO, Tadao Ando, Complete Works, PHAIDON-JAMES STEELE, Architecture Today-The world of Contemporary Architecture, KONEMANN-ARHITECTURAL DESIGN -Residential Architecture, Residential Complexes, New CoastalHouses-TECHNIQUE & ARCHITECTURE, nr. 427, 1996-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1209, 1997-TECHNIQUE & ARCHITECTURE, nr. 440, 1998-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1231, 1234, 1999-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1240, 1241, 1244, 1246,2000-ARCHITECTURAL RECORD, aprilie, 2000-TECHNIQUE & ARCHITECTURE. ian.-mar.. 2003

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISMCRISAN ANDREEALUCRARE DE DIPLOMA

DEFINITIA NOTIUNII, A PROGRAMULUI, A CONCEPTULUI SIINTERPRETARII,

Exocerband reolul, ponto exocerbeoza sentimentele si simturile noostre.Dintotdeouno, eo cristolizeozo terooreo unei pierderi de sol si dromotizeozo relotiile omuluiIn ~i contra noturii. Ponto dinomizeozo relotio edificiu - sol - peisoj.

E. Regent si Emmanuelle A. insista osupro poeticului, intensitatii si oproope misticuluicare leoga omul cu ponto prin octivitoteo de constructie.

"Ponto introduce a dezoxore a reperelor care relevo modul nostru de prezentalnlume. Eo convooco simturile si con~tiinto intr-o relotie intima ror experimentoto. Cu eo,otingem dimensiuneo critico a existentei noostre traind." (E. Regent & Emmanuelle A.)

Locuinta destinata pantel este un caz de specificitate datorita dispozitiilorvolumetrice si functionale care decurg din adaptarea 10 terenul inclinat a functiunilor sistructurii.

Coso "tip" destinata universalului poate fi adaptata cazului "specific" care esteterenul in ponto in limitele unei ponte de maximum 10 %. Tipologiile specifice suntcondition ate de ponto 10 nivelurile de abordare arhitecturala: locuinta (apartament),modul urbanistic (bloc de apartamente) si ansamblu rezidential.Locuirea specifica pantel are, fata de locuirea individuala si ceo colectiva, avantajeimprumutate de 10 ambele: individualitatea si confortul unifamilial 01 primei, obtinute prinintimitatea, izolarea de vecinatati sou integrarea in natura, respectiv eficienta economicaa celei de a doua, obtinuta prin echiparea edilitara si servicii comunitare avand un pretde cost redus.

In ansamblurile urbane realizate cu astfel de moduli specifici pantei se obtindensitati sporite celor de pe terenul orizontal, 10 acelasi regim mediu de inaltime.

Tipologia de bozo a acestui gen de habitat semicolectiv este locuinta "cascada".Ansamblurile rezidentiale pe terenuri inclinate sunt conditionate de ponto in

organizarea circulatiei auto si pietonale, in dispunerea dotarilor, echipamentelor si azonelor de loisir, dar si in alegerea si morfologia modulului urbanistic.

La nivelul apartamentelor, efectele conditionarii pantei se repercuteaza asupraierarhizarii spatiale a zonelor functionale, asupra formei in plan a apartamentului, astructurarii pe verticala a acestuia, a flexibilitatii spatiului si a modalitatilor de izolare fatade vecinatati,

2.ISTORIC. EVOlUTIE

Aglomeratiile umane s-au nascut si au proliferat atat in zone climatice blonde,favorabile vietii, cat si in zone aride, vitregite de comoditati, omul demonstrand mereuatat capacitatea so de adaptare,cat sl pe aceea de indrazneata infruntare a naturiicareia ii opune constructii semete pana 10 dementa, co simbol 01 curajului, inteligentei siputerii sale creatoare.

Co tal Hoyuk (oras neolitic de 9000 ani vechime in Anatolia Centrala) prezinta untesut urban de locuinte trapezoidale terasate asemanatoare cu cele ale oraselorHassuna, mileniul V i.e.n.din Irak si Hacelar, mileniul VI i.e.n. din Anatolia meridionala.

Primele locuinte "covor" in sensul actual 01 termenului se considera a fi celedescoperite 10 Te/eilat Ghassul (mileniul V i.e.n.) din Palestina, 10 Mohenjo Daro(mileniulill-ili.e.n.) in Pakistan sou 10 Delos (250 i.e.n.). Tesut continuu in care se impletesc curtile de 10