Marin Sorescu

ll}ei dinti din fatd,. , ,-

PARTEA INTAT

Capholul I

Uneori i se plrea c[ nu mai gtie si gAndeascl. A uitat.A uitat mecanismul. Cum se intimpli cu cei care para-

hrcrzd.: nu mai tin minte cum, in ce fel, pe ce bazi s-au

rliq;cat pAni adineauri. Sau celor clrora le piere glasultlirrrr-odatl. Realitatea i se prezenta ftrI continuitate, iarcl stitea in faga ei holbat, cu acea expresie tAmpi a omu-Iui care primegte o loyiturl puternicl in plex si zice: ha!( )ri poate si exclame: ha! fhrl nicio lovituri. Cazul lui.( )cca ce era mai periculos era cI faga ii exprima totugi,ln mtfel de momente, inteligengi (nu chiar atAt cAt ar fflirsr el dispus si vadl in oglindl), cu arer mai expresivi,crr cir el era mai static in gAndire. Stltut in gindire. Inte-llgengi statici. De aceea trebuie si mI feresc de cei care

pt.Daucu parul, cu pirerea. Capul ii era incegogat, tru-pul greu si mofluz, respira parci anevoie, ca gi cAnd ar fifirsr scufundat inr-un lichid. intr-rn lichid de api... ha,

hir! Om-amfibie, pus si respire prin mocirli, de probi,

1i neputind trece proba. ii valaiau rAmplele. Parcl era o

nruscl iniuntru - o muscl acolo, care tot bAjbiia, cAnd

rrir liniste, de se auzea musca. Dormea, slavi Domnului,nrult;i prost. Slavl Domnului, n-are niciun sens, dar aga

c. l)in cauzl c[ somnul ii era neodihnitor, trebuia sI gi-l

prclungeasci, si-l umple cu ceva, cu o somnoleng[ micar.

lgi completa somnul c-o mogliall cotidiani, a9a cum pe

vrcmea liceului, cand mAncarea de la internat era atAt de

proasti, gi-o mai innidea c-un covrig gi un iaurt in piagi,

28 / rr.ranrN soREscu

in picioare. Aceasti completare de odihnl o flcea tot inpicioare, mozolind, morfolind un rest de ciscat. Noaptea,

visa urALt. Cum agipea, incepea cogmarul. Cogmarurile, cise gineau lang. Tiecea dintr-un vis intr-altul, ca printr-unlabirint de sdch, cu gevi de dimensiuni diferite, gi el, o

buh de aer, uite-aga circula de colo-colo, iar unde geava

se ingusta prea mult se oprea 9i se ciznea s-o ia din loc.

Si treaci dincolo. DINCOLO. Acolo, alt cogmar. fevi in-tortocheate de sticli - de calitate proasti -, gAtuite pe

ici, pe colo. Aga se strecura el toatl noaptea, ca mercuruldintr-un termometru, pus la subsuoara unuia, care cAnd

se ricegte de moarte, cAnd are febrl mare gi aiureazi. A9a

incerca apoi si-9i reprezinte plastic - era plastician - pe-

ripegiile intime.Bineingeles, nu-gi mai amintea a doua zi nimic. Ador-

mea exact cAt si uite ce-a visat, ce-a fost capabil sI viseze,

el cu capul siu greu ca o buturugi. Ba ceva tot ii mai abu-

rea citeodati amintirea, dar vag, vag de tot. Pugin totugi -ciudat -, suficient ca sIJ sperie gi si-l puni pe ginduri.Odati se fbcea ci... dormea gi numai ce aude zgomot,hirmilaie mare, afari. Iese qi ziregte venind valvArtej de

pe coasta din deal - era parci in sat - turme de vite spe-

riate, boi impungindu-se, tauri trecAnd unii peste algii 9i

valuri-yaluri de oameni, care il iau ;i pe el. Cind se maiindepirteazi de casl, vede in atmosfera aceea de groazl.,

care se incego;a, nu gtiu de ce... ce sivadl? Lava. Se re-

virsa, incinsi gi numai aburi, cu un fhgiit ugor, de mltase

aruncatl pe umeri... brr! gi... cafenie, ca o coci de zag... Da,

era lavi, izbucnise vulcanul, nu gtiu al citelea vulcan... Atriit teroarea sfrrgitului lumii... De-a valma cu vitele, care

simgiseri primele, rlgeau, ciinii lltrau, urlau... $i-odatigi-a amintit cd Ea rilmilsese acasi. Di si se-ntoarci. Mi

Tiei dtnyi dinfafi / 29

,lrr.'s-o ia:u,zice, am lisat-o dormind, am plecat de langi,lirrsa, cum de n-am trezit-o? Dar cum s[ te-ntorci? E

irnpins de lume inainte. Acolo o sI fte fiecare cu ai lui,r ,l spus cineva, n-o sI fie nimeni singur. Fiecare, cu htel,. u rnama... Bine, dar tatll meu nu mai triiegte, i-a dat

lrrin gAnd, ce vorbi e asta? Mi duc inapoi s-o trezesc pe( )lga. Si se tot chinuia sl-gi faci loc, era impins tot inainte

1i Lrva... o simgea acum incingXndu-i cllcAiele. A dat sI\r rige, si lipe cl-i sfhrAie cllciiele... dar gura i se inclegtase

,lirr cauza lavei care se ricea... Atunci l-a tezit ea. ,,Ce

gcmi aga?" A fost ca o inviere... Multivreme, nu se putuse

rcomoda cu viaga, parci se obisnuise aga... $i Olga ii spune

rlzind: ,,M-ai uezit gi pe mine, cum te zvArcoleai. igi dau

,rrice, daci ghicegti ce visaml $i flri s[ mai agtepte ris-prrnsul: ,,Am visat ci te inmormAntam pe tine. Dar, ciu-

rl:rr, mergeai pe picioare la groapi... gi erai vesel. Vorbeai,rldeai..I CAnd a agipit din nou, se ficea cL cineva, mi se

1,rrre chiar Dumnezeu, il iertase. Nu-i mai tiia capul, cumrc hotirise - cum era hotlrAt anterior -, adice il iertase,

\crnnase un fel de act de implciuire cu Dumnezeu-Tatil,r;rre acum se mulgumea doar si-l apese pe cregtet c-o fur-e ulige. O furculigl mlrigoarl, daci nu chiar cu un cugir Se

f rrca apisat cu el - cu instrumentul acela - aga pe scifAr-lia lui, preftcAndu-se ci-gi ia vorba inapoi (Dumnezeu),

c-a uitat de impiciuire - nu exista niciun act sl-l poatlrrage la rlspundere -, ;i, mai vorbind mai una, mai alta,

il rot mAngAia pe sclfhrlie cu lopata - parcl era lopati oricrzma. $i iarigi acel sentiment de teroare: dacl o scapl?

Asta intuneca oarecum bucuria cI fusese iertat. Nu-gilrnintea de ce fusese iertat gi, bineingeles, nici vina... Vina,vorba aia, floare la ureche... Cugitul ii intra in moalelecrpului... $i ce-i spunea el persoanei respective, ciliului,

30 / MARIN SORESCU

si zicem? inainte de-a fi executa,ti, tuturor condamnagilor

de parte blrbiteasci ar trebui si li se recolteze simAnga

(de unde acest gAnd hodoronc-tronc?)' Poate cluniimai

speri si aibi urmagi, si li se mai dea o gansl (acum pl

p.en,ro ."oa omenirii, aqa era el, galanton)' Explicagia

9i ideea de urmagi 9i, cu ei, ideea de Dumnezeu (care' du

hr"od, este proiecgia imensi a tatllui nostru)' 9i trebuia

t"a fi de rr"trrri metafizici, bineinqeles: cu lumea'

se faci rezeive. Rezerve de idei de perfecgiune"'

vicio"s. CAnd se trezea,mai stitea in cot' Se gAndea

nu erau prea clare 9i greu de explicat acull:" mai ales

se trerisJ gi nu-9i mai amintea decit aburirl logicii din

gi aceasti replicl: ,,Daci tot suntem condamnagi' mi<

rn fi* *"\i - pAnI la capit. De ce nu se merge pAni

capit?" ir..po ,n radl pe infundate, 9i ea il clitinl di

nou - insl d. d"t" aceasta fbri sens' Sunt ffeaz' drag

ce, n-am voie si rAd? Ei, comedie ! Val nu inEelegea

unde aceastl rezetviinfiniti de vise' $i-gi bltea capul

glseasci o solugie de-a scipa de ele' Dormea prea mult

b.rigrr... daci nu putea si doarmi! Era robul unuj cer

poate pe undeva prin cameri o fi instalat un ventil

.o g"r^-.r"r, - fobia lui, ci tot avea 9i el una: gazul

t"rr]rfu,o se asfixieze dracului, tocmai cA'nd e pe cale

De altfel, de ce-ar fi fost nevoie de un ventilator' ce

aparaturi? O simpli geavi sparti ori focul uitat aprins'

gata! La urml, a ingeles un lucru: : P*" PI".1e ener$

l.e"sti ene.gie nu se consumi decit superfrcial-gi e rr

surplusului care se converteqte intr-o a doua realitate

tea, care tl chinuie cu buni;tiingi, penffu ci nu mu

cegte. Dar cum nu munceqte ? Adicl-muncea, dar 1u

capaci.tatealui. intr-adevlr' simgea in el forge infinirc'

or.l. p.rt" altele - aia, stive (deformagie profesi<

Trei dinVi dinfay,i / 3l

dubll: de cAnd fusese pidurar, o luni, doui, 9i de cAnd se

decisese pentru plastici). Forge aproape supranaturale...

S1-gi scuipi in sAn. Daci i-ar ff cS.sunat si se faci mistic,u fi fbcut minunile ca pe nimica, aga cum dai bunl ziua.

Numai si numai concentrAndu-se gi punlndu-gi voinga

la incercare. Simgea ci societatea nu-l folosegte nici ea ladeplina capacitate de muncl. Era ca un avion cu reactie

care e pus si meargi pe jos... Si meargl pe jos in patrulabe, in patru roate, in loc s5. strlpungi cerul. Ei, asta e

mult mai obositor pentru reacgie... Ori pe sus, ori deloc!Da, de aici i se trlgeau toate, zbura superficial... Tiecuse

binigor de 20 de ani gi ce fbcuse? Da, ce fhcuse el pani inprezent, ce realizase? Ce face ? Realizase foarre pugin...Si se agezl in cotul celllalt. Apoi se ridici in capul oase-

Ior. Oft[. Parcl dormise iarigi cu capul in jos. Gura ii era

amarl. il fulgeri gindul c-ar putea fi epileptic. Nu cumva

face parte din acea categorie de epilepdci secreti, care au

crize doar in somn, nici ei nu gtiu, gi pot fi depistagi duplbalele de sAnge pe care le lasi pe perni? S-ar fi uitat lapernl, dar nu voia sl atragi atenEia gi, in primul rAnd,nu voia sI o deranjeze din nou. Se pare cI ea adormise.Ce fati buni! $i el ce porc! Acum pulsul i se acceleri, igi

revenea din starea de semile9in... $i deodati se simgi bine,se sim,ti minunat. in primul rAnd, penuu ci se limpezise,rotul ii aplrea acum nemaipomenit de limpede. Pe tavan

observl fereastra proiectatl pAnI in cele mai mici am[-nunte. Strilucirea tulbure de miez de noapte, care blteadin suadi, arunca fereastra, cu perdele pe dinafari - noriimprigtiaEi in tavan. igi amintea de tablourile lui Vermeer,

care aproape toate se bazau pe fereastrl. in cel intitulatBdrbat;ifemeie bind uin, fereastra flamandi e din bucl-gele de sticlilegati ori intretiiate de dungi de metal. Ugor

32 / MARIN soREsCU

intredeschisl, lasl lumina sI intre si ,,pe calea aerului',9i aceasta, iar nu aerul, umflI perdeaua pe dedesubt. Iarfemeia, care e cu nasul gi aproape toatl. faga in paharulin care blrbatul, ,,infbgurat in manta-i" si cu o plllrie cuboruri largi pe cap, i-a turnar vin dintr-un ulcior, pare gra-vidi. Cam toate muierile lui Vermeer sunt mai mult saumai puEin gravide. Ori prea copile. Asta poate gi din cauzaluminii, care cade inr-un anumit fel. Chiar Tindrafrrneiecu colierul de perle e tot aqainfoiatl din cauza luminii. Valprivea de muh, aproape fIrI si-gi dea seama, pe geamuldin tavan. Cind observl ci se uitl pe-o fereastri ireali,zAmbi. Apoi zimbetul ii inghegi. Poate cI gi fereastra ade-viratl e tot o proiecgie. Poate ci geamul din tavan e doarun chepeng. Sunt undeva inrr-un beci. igi aminti de Ie-gendele, mai muh sau maipudn scornire, care circulau intimpul secetei, despre insii atragi in cursi prin restauranregi care cideau, prin nigte trape, in beciul restaurantului.Acolo erau tliagi gi transformaEi in carne de vitl. Binein-geles, era vorba de simple povegti niscocite de imagina,tiainfferbAntatl a celor infomerali. Agrepta parci infforar slfie, dintr-o clipi intr-alta, bigar in ciorbi. Bigar in piinefusese. Mai demult.

Dar nu-i phcea pAinea aceasra in care dospea. Desi-gur, 9i de aici aceasti nemulgumire a lui, care, refulatI, luadiverse forme de manifestare. Pe treaz 9i pe... nu pe beat,ci nu avea darul begiei. Picat. Pe treaz gi pe agipite. CAndagipea. Era un soi de gefla un fel de atelier de pipugi, careginea de o intreprindere mai mare de cauciuc. Nu era chiarcel mare, dar destul de important acolo ca sI nu semneze

condica. Degi cXteodati se auzeau voci: adicl el de ce nu?De ce-ar ff el mai cu...? (Invidia scirboasi a colegilor.)Stitu asa intr-un cor multi vreme, migcAndu-se doar din

Tiei dinyi dinfayd / 33

cAnd in cind, spre a schimba pozi,tia pernei. Perna eramartora cea mai exacti a zvA'rcolelilor sale nocturne. Ointorcea aproape din jumitate in jumltate de ceas, aritaca o cocl bine frimXntati. ,,Daci as coace pernele mele,ar iesi o pAine de calitate superioaril ii veni in minte cu-vAntul ,,aluat". De aici gAndul ii slri la lutul pe care il gineaintr-un colg al camerei inflqurat inr-o foigl de plastic, sinu se usuce. Tlecuse aproape o siptlmAni de cAnd il adu-sese in casl, in ciuda proteptelor prietenegti ale ,,gazdei".

$tia cl pini la urmi un colg al odeii se va transforma lnatelier - adici acolo se va insraura mizeria. inci nu ghiceace-o si modeleze. N-avea timp. Ori ayea prea mulr ? Olgaintinse o mini albl gi moale spre el.

- Nu dormi?

- Ba da.

Acest ,,ba da" exprimi, dintr-un foc, toatl dialecticapoporului nosffu, se gindi. in.epu si sforlie osrentariv.Nu, n-avea chef de vorbi. Orice intrerupere din mono-logul siu ii venea ca un dug rece. Fara mai srltu putin,apoi iegi cu blgare de seaml din agternutul striin gi se

duse in mijlocul odiii, la scaunul pe care isi pusese, claiepeste grlmadS, vegmintele. Cend te dezbraci prima datiin faga unui blrbat, nu stai sl-gi aranjezi rochia pe ume-ras. De altfel, se indoia c-ar exista vreun umeras aici. Secrlpa de ziui, trebuia sI plece, inainte de-a veni colegullui Val, ,,gazda", de pe teren. Era la Oradea, trebuia sIsoseascl acum cu trenul de gase. La gapte incepeau cur-surile si n-ar fi vrut si lipseascI, si intArzie. O privi cumi;i pune combinezonul de mltase cu dantell neagrl lapoale. Mugchii i se incordau dupl cum se migca, nu preagribitn gi de aldel cu multl gragie. Era inaltl, statuari;ochiul lui de specialist plescii din pleoape de admiratie.