Liviu REBREANU - s3.amazonaws.com fileCUPRINS Tabel cronologic .....3 SE MI+C{ |ARA! Capitolul I...

of 263 /263

Embed Size (px)

Transcript of Liviu REBREANU - s3.amazonaws.com fileCUPRINS Tabel cronologic .....3 SE MI+C{ |ARA! Capitolul I...

  • Liviu

    R{SCOALA*

    roman

    REBREANU

  • CUPRINS

    Tabel cronologic ............................................................................... 3

    SE MI+C{ |ARA!

    Capitolul I R{S{RITUL ................................................................. 20Capitolul II P~M~NTURILE ........................................................... 64Capitolul III FL{M~NZII ............................................................. 104Capitolul IV LUMINILE ............................................................... 149Capitotul V FRIGURI ................................................................... 190Capitolul VI VESTITORII ............................................................. 228

  • 2 Liviu Rebreanu

    Textul se reproduce dup[: Liviu Rebreanu, Opere alese, vol.IV, Editura pentru literatur[ =i art[, Bucure=ti, 1959. A fostconsultat[ =i edi\ia: Liviu Rebreanu, R[scoala, Editura Dacia, Cluj,1971.

    ISBN 9975740359 LITERA, 2002

    Coperta: Isai Crmu

    CZU 859.031R 35

  • 3R[scoala. Vol. I

    TABEL CRONOLOGIC(dup[ Niculae GHERAN)

    1885 27 nov. }n satul Trli=iua (din fostul comitat Solnoc-Dobca azijude\ul Bistri\a-N[s[ud), se na=te Liviu Rebreanu, primul din cei 14copii ce vor veni pe lume ]n familia ]nv[\[torului Vasile Rebreanu =i aLudovic[i (n[scut[ Diuganu). Tat[l (18621914) se mai ocup[ custrngerea de folclor, colabornd la diferite gazete din Ardeal. }ntinere\e, mama (18651945) era pasionat[ de teatru, fiind conside-rat[ prim[ diletant[ pe scena Becleanului de ba=tin[. Ambii p[rin\isunt arhetipurile Herdelenilor din Ion.

    1889 Familia se mut[ ]n comuna Maieru, pe valea Some=ului. }n Maieruam tr[it cele mai frumoase =i mai fericite zile ale vie\ii mele. Pn[ ce,cnd s[ ]mplinesc zece ani, a trebuit s[ merg la N[s[ud, la liceu. }nscrierile de sertar, la ]nceput ]n limba maghiar[, =i apoi ]n limbaromn[, multe amintiri din copil[rie aduc pe prim-plan oamenii ace-stor locuri. De=i localizate ]n imaginarul Pripas (identificat de cer-cet[tori cu Prislopul ]n care L.R. avea s[ locuiasc[ mai trziu), uneleepisoade din Ion vor p[stra cadrul toponimic =i onomastic al Maieru-lui (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat ]ntr-una din povestirilepublicate de scriitor).

    18911895 }ncepe cursurile =colii primare. Cele dinti pl[ceri ale sloveitip[rite =i ale =tiin\ei de carte tot ]n Maieru le-am avut, ]n formaprimelor lecturi care m-au pasionat, Pove=tile ardelene=ti ale lui IonPop-Reteganul, vreo cinci volume.

    18951897 Urmeaz[ dou[ clase la Gimnaziul gr[niceresc din N[s[ud.18971899 L. R. este transferat la +coala de b[ie\i din Bistri\a (Polgri

    fiu iscola), unde urmeaz[ ]nc[ trei clase.

    CUPRINS

  • 4 Liviu Rebreanu

    1898 }ndr[gostit ]n clasa a IV-a de liceu, scrie ]ntia =i ultima poezie.1899 iarna Fascinat de o tn[r[ actri\[ dintr-o trup[ ambulant[ ungureasc[

    (ingenua trupei, de care m-am ]ndr[gostit nebune=te), scrie unvodevil dup[ modelul celui v[zut. Mai trziu, aflat ]n Budapesta, vacultiva, f[r[ succes, acela=i gen dramatic.

    19001903 Urmeaz[ +coala real[ superioar[ de honvezi din +opron (den-burg, ]n nord-vestul Ungariei, lng[ grani\a cu Austria).

    1901 iun. La sfr=itul anului I, ob\ine calificativul eminent. Ca =i la Bistri\a,manifest[ o ]nclina\ie deosebit[ pentru studiul limbilor str[ine. La Bra=ov, apare povestea Armeanul negu\[tor =i fiul s[u Gherghel,folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (]ntr-o colec\ie pentru copii).

    1902 Dup[ abateri de la regulamentul =colii, este retrogradat din func\iade chestor. La sfr=itul anului II, prime=te doar distinc\ia simpl[.

    1903 }n anul III pierde =i distinc\ia simpl[, din pricina mediei sc[zute lapurtare.

    19031906 Urmeaz[ Academia militar[ Ludoviceum din Budapesta (de=ise sim\ea atras de medicin[, ale c[rei cursuri presupuneau cheltuieliinacceptabile pentru familia lui L. R.). Din nou, ]n primul an L. R.prime=te distinc\ia de eminent.

    1906 1 sept. Sublocotenent, repartizat la regimentul 2 honvezi regali dinGyula, ]n sud-estul Ungariei. (Aici, pe lng[ ]ndeletniciri cazone, L.R. are numeroase preocup[ri literare: lecturi, conspecte, proiectedramaturgice.)

    1907 Conspecteaz[ numeroase opere din literatura universal[, specificnd,uneori, data lecturilor (25 apr., 2, 3, 7, 8 =i 16 mai, 1, 2 iul.) }ntrescriitorii excerpta\i sunt clasici francezi, ru=i, germani, italieni, englezi,unguri. Li se adaug[ cteva proiecte de literatur[ dramatic[: Vetlytr-sak rveny (Rivalii Vltoarea); Valk fhadnagy (LocotenentulValk); Gigi (Ghighi), ultimul cu personaje inspirate din via\a inte-lighen\ei n[s[udene.5 nov. Datare pe o proz[ inspirat[ din mediul cazon (fragment de ro-man), reluare a unui conflict literar abordat anterior (Locotenentul Valk).1415 dec. }ncepe suita de amintiri din copil[rie (portrete din Maie-ru), scrise la ]nceput ]n maghiar[, reluate, mai trziu, ]n romne=te,proze nepublicate.

  • 5R[scoala. Vol. I

    }ncepe un Journal de lector, cu maxime, cuget[ri, conspecte dinliteratura universal[ (Shakespeare, O.Wilde, Schiller, Tolstoi, Hugo,Jokai =.a.), din crea\ia romneasc[ (Anton Pann), precum =i cu]nsemn[ri de cultur[ general[ (]n limbile german[, maghiar[, francez[=i romn[ limbi ]n care citea =i scria curent).20 dec.6 febr. 1908. La Budapesta =i Gyula scrie =i transcrie cincipovestiri, ]n limba maghiar[, din ciclul Szamrltra [Scara m[garilor],satire cu caracter anticazon (volum nepublicat).

    1908 ian. Sub presiunea unor ]ncurc[turi b[ne=ti, este for\at s[ demisione-ze din armat[; ]n prealabil, scriind ]n arest la domiciliu, se hot[r[=tes[ se dedice literaturii (Journal-ul surprinde acest moment).18 febr. Revine ]n Prislop spre disperarea p[rin\ilor, care ]l =tiuser[domn. (Aici am luat contact cu \[ranul romn, aici l-am cunoscutmai bine, aici m-am impregnat de toate suferin\ele =i visurile lui lucruri care aveau s[ treac[ mai trziu ]n literatura mea...) Reia vechi proiecte (piese de teatru), precum Ghighi, =i adaug[ al-tele inspirate din via\a \[r[neasc[: Traiul, Osnda =.a. Cite=te multe c[r\iromne=ti, urm[rind ]ndeosebi ]mbog[\irea vocabularului, =lefuirealimbii literare.mart. }ncepe un caiet de Schi\e, ]ntre care unele anticipeaz[ eroi =iepisoade din proza matur[. Multe subiecte vor fi dezvoltate, la ]nceput,]n cadrul nuvelisticii. (Dat[rile ating limita 28 apr. 1909). Se angajeaz[ ajutor de notar ]n M[gura Ilvei, apoi ]n Nimigea.2 sept. Din Bucure=ti prime=te vestea c[ piesa Osnda va fi pus[ ]ncitire (]n cele din urm[ va fi respins[).15 sept. Scrie povestirea Codrea [Glasul inimii]. }n aceea=i toamn[,termin[ =i povestirea Domnul Ionic[, reluare a unei proze mai vechi,din ciclul Szamrltra [Scara m[garilor]. Cu aceste pagini se va adresamai multor reviste literare de peste mun\i (trimi\nd scrisori luiG. Ibr[ileanu la Via\a romneasc[ din Ia=i, lui Mihail Dragomirescu laConvorbiri critice din Bucure=ti), precum =i din Transilvania (corespon-dnd cu O. T[sl[uanu de la Luceaf[rul din Sibiu).1 oct. La Blaj, ]n Revista politic[ =i literar[ apare povestirea Talerii(ultima tip[rit[ ]n Ardeal, ]nainte ca L.R. s[ se stabileasc[ ]n capitala\[rii).

  • 6 Liviu Rebreanu

    15 oct. Termin[ nuvela Ofilire, sub impulsul unor lecturi sadoveniene.1 nov. Debut ]n presa romneasc[: la Sibiu, ]n revista Luceaf[rul, con-dus[ de O. Goga =i O. T[sl[uanu, apare povestirea Codrea (Glasulinimii). }n aceea=i revist[, L.R. va mai publica nuvelele Ofilire (15dec. 1908), R[fuiala (28 ian. 1909) =i Nevasta (16 iun. 1911).3 nov. }ncepe un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplecndu-se ]n moddeosebit asupra paginilor de critic[ =i istorie literar[ din Via\a ro-mneasc[, apar\innd, mai ales, lui G. Ibr[ileanu.dec. Revine asupra amintirilor din copil[rie, scrise la Gyula, de dataaceasta sub influen\a lui Creang[.

    1909 24 ian.21 febr. }ncearc[ s[ traduc[ romanul R[zboi =i pace de Tols-toi (dup[ o versiune german[).}nceputul anului. Func\ionar la prim[ria din V[rarea.18 apr. }n traducerea lui, revista |ara noastr[ public[ poemul Moartea=oimului de M. Gorki.28 apr. Scrisoare din Prislop c[tre Mihail Dragomirescu, propunn-du-i, spre publicare, o povestire.20 mai Scrie nuvela Mna (prima variant[ a nuvelei Ocrotitorul), subinfluen\a lecturilor din Cehov.toamna Situa\ie material[ precar[. Are convingerea c[ nu st[pne=tecum se cuvine limba literar[ romneasc[ (a trebuit s[-mi dau seamac[, dac[ vreau s[ realizez ceva, trebuie s[ nimicesc ]n prealabil, ]nsufletul meu =i ]n mintea mea, tot ce mi-au ]mprumutat at\ia ani demediu str[in, tocmai la vrsta cea mai accesibil[ tuturor influen\elor,=i c[ aceasta nu se poate ]mplini cu adev[rat dect acolo unde voirespira o atmosfer[ romneasc[, absolut pur[ =i ferit[ de miasmelede pn[ ieri, adic[ ]n |ar[ =i mai ales ]n Bucure=ti).1214 oct. }ntiul meu contact cu litera\ii romni s-a efectuat cuprilejul unui congres al Astrei la Sibiu, unde am fost trimis ca gazetarromn. Profitnd de aceast[ unic[ ocazie, am =i trecut dincoace, laBucure=ti.15 oct. }n capitala \[rii. Am sosit cu 300 de lei ]n buzunar... +i aici...aici... aici ]ncepe un capitol ]ntunecat al vie\ii mele, o epoc[ grea, de

  • 7R[scoala. Vol. I

    lupt[ drz[ cu mizeria =i pasiunea de scriitor. ... Am venit ]n con-tact cu to\i corifeii literaturii de atunci. Grleanu mai ales era mareleprozator al epocii. }n vremea aceea, am ]ncercat acest gen nou denuvele, care nu prea era ]n\eles de ginga=ii povestitori din jurul meu.Pn[ atunci, nuvela era un fel de anecdot[, scris[ viu, curg[tor, cu]nflorituri de stil, dar f[r[ nici o preocupare a fondului sau a con-flictului psihologic.16 oct. Prima datare pe o proz[ original[, dup[ sosirea ]n Bucure=ti:Volbura dragostei [Cntecul iubirii].19 oct. Particip[ pentru prima oar[ la o =edin\[ a cenaclului literarcondus de Mihail Dragomirescu, din care mai f[ceau parte I. Minu-lescu, E. Grleanu, Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Corneliu Moldovanu,N. Davidescu, Al. Stamatiad, M. S[ulescu, M. Sorbul =.a. Duce cu el onuvel[, pe care ]ns[ nu apuc[ s[ o citeasc[.20 oct. Scrisoare de la Mihail Dragomirescu.Iart[-m[ c[ asear[ amuitat de nuvela dumitale. E drept c[, chiar de nu a= fi uitat, n-a= fivrut s[ te expun la un nesucces, ne=tiind calit[\ile ei de mai ]nainte.Ast[zi ]ns[ am citit-o =i te felicit, e foarte interesant[ povestea =i cu]nsemnate calit[\i literare. Vrei s-o public ]n Convorbiri critice?25 oct. Debut ]n capitala \[rii: ]n revista Convorbiri critice apare nu-vela Volbura dragostei [Cntecul iubirii]. Ea deschide =irul unei ]nsem-nate colabor[ri: Pro=tii, Culcu=ul, Golanii, Dintele (1910).6 =i 11 nov. Scrisori de ]ncurajare de la Mihail Dragomirescu. Se intere-seaz[ ]ndeaproape de ce scrie, ]l invit[ acas[ =i se ofer[ s[-l ajute s[dobndeac[ o slujb[ la un ziar. Angajat la Ordinea (redactor-=ef +t. Antim; ]n R[scoala: Antimiu).

    1910 ian. Secretar de redac\ie la Falanga literar[ =i artistic[, condus[ deMihail Dragomirescu, func\ie ce o va de\ine =i la Convorbiri critice(func\ii mai mult onorifice).ian. Pe baza conven\iei cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cereautorit[\ilor romne=ti extr[darea gazetarului.15 febr. Mandat de arestare; L.R. este depus la V[c[re=ti.

  • 8 Liviu Rebreanu

    mai }ntr-un Memoriu adresat autorit[\ilor romne=ti, tn[rul scriitormen\ioneaz[ c[ adev[rata pricin[ a cererii de extr[dare const[ ]n acti-vitatea sa publicistic[ pe care, anterior, o desf[=urase ]n slujba rom-nilor de peste mun\i.4 mai ora 12 noaptea }n ]nchisoarea V[c[re=ti, termin[ nuvela Culcu=ul.25 mai Publicnd ]n Convorbiri critice nuvela Culcu=ul, Mihail Drago-mirescu \ine s[ o prefa\eze astfel: De=i nu admitem crudit[\ile determeni pe care autorul e nevoit s[ le pun[ ]n gura eroilor s[i, totu=i,public[m aceast[ novel[, =i ]nc[ la acest loc de onoare, fiindc[ pelng[ o adncime de concep\ie pu\in comun[, e remarcabil[ prinpitorescul lumii zugr[vite, prin spiritul de observa\ie, prin energiadecep\iei =i mai cu seam[ prin originalitatea limbii.6 iul. Dup[ o lung[ deten\ie la ]nchisoarea V[c[re=ti, este ]ntemni\atla Gyula. Aici scrie Golanii =i ]ncepe s[ traduc[ volumul de povestiriLelki kalandok (Aventuri spirituale, Budapesta, 1908) al scriitoruluimaghiar Szini Gyula. Autorul ]i era prieten =i dup[ m[rturisiridatnd din acele zile (epistola lui L.R. c[tre M. Dragomirescu, la 7aug. 1910) ]mpreun[ ar fi scris mai multe lucr[ri (pe cnd eramla Pesta). Cteva titluri din volum, ]ndeosebi din ciclul Biedermeierkepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate, peste ani, la Bucure=ti,]n paginile Universului literar (1913) =i ]n Almanahul Adev[rul(1914).11 aug. Proiect sumar al romanului Zestrea, datat ]n ]nchisoarea dinGyula.16 aug. Eliberat din ]nchisoare, Curtea tribunalului de Apel socoatedelictul isp[=it dup[ cele =ase luni de temni\[. Popas scurt la Prislop.15 sept. ian. 1911 }mpreun[ cu Mihail Sorbul, scoate revista Scena(10 numere).

    1911 apr. Numit secretar al Teatrului Na\ional din Craiova, devine un cola-borator de baz[ al lui Emil Grleanu, la acea dat[ directorul institu\iei.Pn[ ]n 1912, va avea ]ndeletniciri diverse: de la ]ntocmirea reperto-riului la reclama publicitar[; de la traducerea unor piese (Ho\ii de

  • 9R[scoala. Vol. I

    Schiller =i Ofi\erul de Franz Molnar) la preg[tirea revistei Teatrul(bilunar[) etc.iul. La Craiova sose=te =i +tefana (Fanny) R[dulescu (viitoarea so\iea scriitorului); ca artist[, va debuta pe scena teatrului din localitate,]n spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 oct. 1911).sept. La Ia=i, ]n revista Via\a romneasc[, apare nuvela Filiba= [Ocroti-torul]; o versiune anterioar[ (Mna) fusese terminat[, la 20 mai 1911,]n Bucure=ti.11 nov. La Or[=tie, revista Cosnzeana deschide =irul colabor[rilor cuL.R. (majoritatea retip[riri deghizate). Pentru ]nceput Pro=tii (la unan dup[ tip[rirea ]n Convorbiri critice), urmat[ de noi reedit[ri, ]n 19121913. Inedite: Idil[ de la \ar[ (1912), schi\[ neglijat[ la alc[tuirea vo-lumelor, =i Armeanul, Armeanca =i clubul (1913), pe care o va prelua ]nvolumul cu titlul Idil[ de la \ar[ (f[r[ s[ fie totuna cu lucrarea amintit[mai sus.)

    1912 }n Almanahul Societ[\ii Scriitorilor Romni pe anul 1912, apare po-emul ]n proz[ M[rturisire (amintit, de Fanny Rebreanu, ]n volumulCu so\ul meu, ca discret[ cerere ]n c[s[torie); proza este o prelucrarea unui text maghiar, Strfac (Strofe), apar\innd prietenului s[u Szi-ni Gyula.15 ian. Presat de acute nevoi materiale, ]ncepe s[ publice ]n revistacraiovean[ Ramuri, condus[ de C. +aban-F[ge\el, ]ncredin\ndu-iproze minore; pentru ]nceput, Ordonan\a dlui colonel (Din ]nsemn[rileunui sublocotenent), traducere a unei mai vechi lucr[ri din ciclulSzamrltra (Scara m[garilor): Az ezredes legnye (Ordonan\a colo-nelului). }n acela=i an, vor mai ap[rea M[rturisire (reeditare) =i Cinema.19 ian./2 febr. Se c[s[tore=te cu Fanny R[dulescu.11 mart. Scrisoare c[tre C. +aban-F[ge\el, elocvent[ pentru starea tine-rilor c[s[tori\i: Neavnd la cine apela la Craiova, sunt nevoit s[ m[dedau la cer=etorie =i, cum n-am la altcineva aici afar[ de tine, suntnevoit s[ m[ cer=etoresc la tine, cu toate c[ mi-e nespus de penibil.20 apr. Cu schi\a Str[nutarea, revista Flac[ra, condus[ de C. Banu,deschide =irul colabor[rilor cu L.R.; ]n paginile primei serii, vor mai

  • 10 Liviu Rebreanu

    ap[rea: Vr[jma=ii, Baroneasa =i Dumnezeu (toate ]n 1912); ]n a douaserie a revistei, L.R. public[ Omul mic =i oamenii mari (1921), La urmaurmelor (1922). Majoritatea titlurilor vor fi incluse ]n volume.1 mai. Dezangajarea so\iei de la Teatrul Na\ional din Craiova (cf.Registrul de procese-verbale, 25 apr. 1912) ]l determin[ s[ p[r[seasc[localitatea, stabilindu-se la Bucure=ti. (Artista va fi angajat[ la TeatrulNa\ional, la interven\ia lui I. Al. Br[tescu-Voine=ti.) }n Capital[ va aveacolabor[ri sporadice la ziare =i reviste, fiind cople=it de greut[\i ma-teriale. Cei din Prislop ]i cer ajutoare cu disperare (acas[ suntem 9oameni), de=i ]nv[\[torul Vasile Rebreanu mai lucreaz[ ca cancelistla avocatul Tudor Moisil.vara Debut editorial : la Or[=tie, apare volumul de nuvele Fr[mnt[ri,la Libr[ria na\ional[, condus[ de Sebastian Bornemisa. }n sumar,produc\ii literare tip[rite ]n revistele Luceaf[rul =i Convorbiri critice: Din-tele, Lacrima [Glasul inimii], Culcu=ul, Ofilire, R[fuiala, Nevasta, Golanii,Cntec de dragoste [Cntecul iubirii], Pro=tii, Filiba= [Ocrotitorul].nov.dec. Devine colaborator permanent al revistei Rampa (luni devrf.)

    1913 }n timp ce desf[=oar[ o sus\inut[ activitate de cronicar teatral, luc-reaz[ la romanul Zestrea, ]naintnd dificil ]n ac\iune (nu s-a p[stratnimic din aceast[ pretins[ variant[).iul. Dup[ intrarea Romniei ]n cel de-al doilea r[zboi balcanic (10iul.), se angajeaz[ ca reporter la Adev[rul (la sfr=itul r[zboiului va ficoncediat).25 aug. Cu schi\a Taclalele (retip[rirea schi\ei Vr[jma=ii), revistaUniversul literar deschide =irul colabor[rilor cu L. R. Mai mult dect]n paginile altor publica\ii, aici vor fi retip[rite, de regul[ cu titlulschimbat, vechi schi\e =i nuvele, originale =i prelucrate. Bibliografiascrierilor ]nregistreaz[ astfel de colabor[ri ]n 1913, 1914, 1915. Ctevainedite: Santinela (1913); R[zboiul. }nsemn[rile unui sublocotenent;O scen[ (ambele ]n 1914); }ntiul gropar (1926); submediocre, vor fiuitate ]n paginile publica\iei.7 dec. Proiect: R[scoala, dram[ ]n patru acte.

  • 11R[scoala. Vol. I

    1914 29 iun. }ntre titlurile de pn[ acum, un nume nou: Ion. Roman. L.Rebreanu (nota\ie datat[ pe verso-ul unei file oarecare; cf. Arh. L.R., II, ms. 1). Vor mai trece ani pn[ cnd Zestrea uceniciei literare vaap[rea cu noul titlu ]n libr[rii.31 iul. La Bucure=ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui I. Slavi-ci. Aici L.R. va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice.17 sept. Datare pe piesa Jidanul (trei acte), cu tematic[ antina\io-nalist[.2128 sept. }n Universul literar apare studiul Revolu\ia lui Horia,Clo=ca =i Cri=an.oct.nov. Redactor la Scena.

    1915 Scrie povestirea istoric[ Horia, Clo=ca =i Cri=an.26 aug. Termin[ nuvela Hora mor\ii.

    1916 apr. La Bucure=ti apare volumul Golanii (Nuvele =i schi\e), cu o pre-fa\[ semnat[ de Mihail Dragomirescu, ]n editura H. Steinberg. Volu-mul reia majoritatea pieselor incluse ]n Fr[mnt[ri (1912), ad[ugndtrei inedite. Sumarul: Golanii; Cuceritorul; Ocrotitorul; Pro=tii [inedit[];Dintele; Cer=etorul [inedit[]; Culcu=ul; Nevasta; Str[nutarea; Pozna[inedit[].9 mai24 iul. Scrie =i transcrie comedia Cadrilul. }n nr. 13 din Biblioteca C[minul (Bucure=ti, H. Steinberg) aparevoluma=ul M[rturisire (Nuvele =i schi\e). }n sumar: M[rturisire[inedit[]; R[fuiala; Vr[jma=ii; Lacrima [Glasul inimii]; Armeanul [Idil[de la \ar[]; Talerii [inedit[]; Cntec de dragoste [Cntecul iubirii]; Cearta[inedit[].27 aug. Romnia declar[ r[zboi Austro-Ungariei. Fostul ofi\er se ofer[voluntar ]n armata romn[, dar nu i se aprob[ cererea. }n aceea=i zi,reia Zestrea.5 nov. Termin[ nuvela Catastrofa.6 dec. Armatele germane ocup[ Bucure=tiul. Fugarul se afl[ ]ntr-ositua\ie dificil[. }nchis ]n cas[, continu[ s[ scrie romanul Ion.

    1917 1213 mai Fratele s[u Emil, ofi\er ]n armata austro-ungar[, esteacuzat de crim[ de dezertare =i spionaj, fiind condamnat la moarte(ecouri ]n lumea romanului P[durea spnzura\ilor).

  • 12 Liviu Rebreanu

    14 aug. Termin[ prima versiune a romanului Ion.27 sept. La Bucure=ti, apare cotidianul Scena, ]n care L.R. va publicaarticole de teatru.

    1918 23 ian. }n Bucure=tiul ocupat de trupele germane, ziarul Lumina, con-dus de C. Stere, public[ schi\a Bibi (manuscrisul este datat 19 aug.1915 =i poart[ dedica\ia Pentru Puia, cnd va fi mare). Tot aici, ]nlunile febr. =i mart. vor mai ap[rea: Norocul, Soacra Sfntului Petru.prim[vara Arestat =i anchetat de autorit[\ile de ocupa\ie, izbute=te ]ncele din urm[ s[ fug[.mai Ajutat de sociali=ti, trece ]n Moldova, locuind o vreme la Ia=i.1 aug. Plan detaliat al romanului +arpele, pornind de la drama poe\ilor+t. O. Iosif =i D. Anghel, ambii ]ndr[gosti\i de Natalia Negru.toamna Proiecteaz[ un volum de nuvele, anticipnd, prin atmosfer[,problematica romanului P[durea spnzura\ilor.nov. Revine ]n Bucure=ti.18 dec. }ncepe povestirea Calvarul (pe care o va termina ]n mart.1919).

    1919 20 febr. }ncepe o prim[ redactare a romanului P[durea spnzura\ilor.5 apr. }n magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to\i apare nuvelaCatastrofa.3 mai Cu schi\a Pozna L.R. ]ncepe =irul colabor[rilor ]n revista Sbu-r[torul, condus[ de E. Lovinescu. }n paginile publica\iei vor maiap[rea, ]n acela=i an: A murit o femeie; Cntecul lebedei; Divor\ul; unfragment din Calvarul, iar ]n 1920, I\ic +trul, dezertor =i Ghinionul. La Universala-Alcalay apare volumul Calvarul, confesiune lite-raturizat[ despre propriile avataruri din timpul primului r[zboi mon-dial (singura edi\ie antum[).vara C[l[torie cu so\ia ]n Transilvania, L. R. documentndu-se ]n-deaproape ]n leg[tur[ cu sfr=itul tragic al lui Emil. Re]ntors la Bucu-re=ti, prozatorul ]ncearc[ s[ scrie la P[durea spnzura\ilor, f[r[ s[izbuteasc[.nov. }ncepe s[ transcrie romanul Ion.29 dec. Premiera comediei Cadrilul.

  • 13R[scoala. Vol. I

    Un nou volum de nuvele (edite =i inedite) : R[fuiala, ap[rut laUniversala-Alcalay. }n sumar: Bibi. Poveste de copii mici pentru oamenimari [inedit[]; Cntecul iubirii; Norocul; Talerii; Cearta; Glasul inimii;Soacra Sfntului Petru; Idil[ de la \ar[; Ofilire; Barba (imita\ie); |[ranul=i coasa (imita\ie); R[fuiala. (Cele dou[ imita\ii se public[ pentru primaoar[ ]n volum.)

    1920 20 nov. Apare romanul Ion, prima capodoper[ din monumentala cre-a\ie rebrenian[ (]n timpul vie\ii scriitorului, va fi retip[rit ]n 1921,1923, 1925, 1927, 1930, 1939, 1941, 1943). Academia Romn[ acord[ scriitorului marele premiu N[sturel.

    1921 }n editura Via\a romneasc[ apare volumul Catastrofa (Trei nuvele).}n sumar: I\ic +trul, dezertor [inedit[]; Hora mor\ii; Catastrofa [inedit[]. Public[ cronici dramatice ]n Via\a romneasc[. }n nr. 1 3 din Biblioteca universal[ a editurii Alcalay =iCalafeteanu, apare Norocul (Schi\e =i nuvele). }n sumar: Norocul;Str[nutarea; I\ic +trul, dezertor; Cuceritorul; Bibi. Poveste de copii micipentru oameni mari; Cer=etorul; Soacra Sfntului Petru. }n colec\ia Scriitorii romni contemporani. Pagini alese, tip[rit[de Casa +coalelor, apare volumul Nuvele =i schi\e. }n sumar: Pro=tii;Dintele; Ocrotitorul; Nevasta; Catastrofa; volumul se deschide cuprezentarea unor date biografice. }ncepe prima versiune integral[ a romanului P[durea spnzura-\ilor (pe care o va termina la 27 iun. 1922).

    1922 5 iul.17 nov. Transcrierea romanului P[durea sp`nzura\ilor.iarna Apare P[durea spnzura\ilor. Cartea va primi Marele premiual romanului. (}n timpul vie\ii scriitorului a fost reeditat ]n 1922,1925, 1926, 1928, 1929, 1932, 1940.) }n editura lui H. Steinberg din Bucure=ti apare a II-a edi\ie dinGolanii (Nuvele =i schi\e), cu ilustra\ii de Fr. +irato. (Acela=i sumardin 1916.)

    1923 12 apr. Premiera comediei Plicul. Ales vicepre=edinte al Societ[\ii Scriitorilor Romni.2 iul. }ncepe prima versiune a romanului Adam =i Eva. }n revista Lamura apare nuvela Cump[na drept[\ii.

  • 14 Liviu Rebreanu

    1924 15 nov. }mpreun[ cu Al. Dominic, public[ s[pt[mnalul Mi=carea lite-rar[ (pn[ ]n oct. 1925). O nou[ reeditare : Trei nuvele, la editura Cultura Na\ional[. }nsumar: Catastrofa; I\ic +trul, dezertor; Hora mor\ii.

    1925 14 ian. Sfr=e=te prima versiune a romanului Adam =i Eva.mart. Termin[ =i versiunea pentru tipar.mai Apare romanul Adam =i Eva. Editura Cartea romneasc[ din Bucure=ti tip[re=te a III-a edi\iedin Golanii. Sumar rev[zut: Pro=tii; Dintele; Bibi [inedit[]; Norocul[inedit[]; Cuceritorul; Nevasta; Cntecul iubirii; Str[nutarea; Vr[jma=ii[inedit[]; Soacra Sfntului Petru [prelucrare inedit[]; Idil[ de la \ar[[inedit[]; Ocrotitorul; Culcu=ul; Cer=etorul; Pozna; Golanii. Este ales pre=edinte al Societ[\ii Scriitorilor Romni.

    1926 17 mart. Premiera piesei Apostolii.sfr=itul anului Plecnd de la proiectul unei nuvele (Nebunul), pl[-nuie=te volumul Ciuleandra.

    1927 210 mart. Scrie prima versiune a romanului Ciuleandra.9 iul.8 aug. A doua versiune manuscris[. Apare Ciuleandra (reedit[ri ]n 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele =i schi\e), editatde Casa +coalelor. }n sumar: Cuibul visurilor; Omul mic =i oameniimari; Cump[na drept[\ii; La urma urmelor; Cntecul lebedei; Ghinionul;Dumnezeu; Fiara; A murit o femeie [toate inedite, parabola Dumnezeufiind dup[ Lev Tolstoi]; R[fuiala; |[ranul =i coasa [imita\ie]. }n colec\ia Manuscriptum apare volumul Cntecul lebedei, cuprin-znd facsimilul manuscriselor Cntecul lebedei =i Cuibul visurilor; volu-mul se deschide cu o scurt[ biografie a lui L. R. =i cu un portret al s[udesenat de pictorul Jean Al. Steriadi.

    1928 aug. }ncepe romanul Cr[i=orul.dec. Este numit director al Teatrului Na\ional din Bucure=ti, func\iece o va de\ine vreme de un an. }n nr. 11501150 bis din colec\ia Biblioteca pentru to\i, aparevolumul Cntecul iubirii (Nuvele =i schi\e), la editura Universala-Al-calay. }n sumar: Cntecul iubirii; Bibi; Vr[jma=ii; Pozna; Catastrofa.

  • 15R[scoala. Vol. I

    Editura Cartea romneasc[ din Bucure=ti public[ a IV-a edi\iedin Golanii. (Acela=i sumar din 1925.)

    1929 La ]ns[rcinarea primului ministru, lucreaz[ la proiectele de organi-zare a Direc\iei Educa\iei Poporului, al c[rei conduc[tor va deveni la]nceputul anului urm[tor. Apare romanul Cr[i=orul (va fi reeditat ]n 1930, 1940, 1942, 1944). Scriitorului i se confer[ Premiul Na\ional pentru proz[.

    1930 19 nov. }n urma unor cumplite dezam[giri ]nregistrate ]n conducereatreburilor publice, L.R. demisioneaz[ din conducerea Direc\iei Educa-\iei Poporului. Cump[r[ o cas[ =i o vii=oar[ la Valea Mare (lng[ Pite=ti), undevor fi scrise majoritatea c[r\ilor sale de acum ]ncolo.

    1931 Scrie =i editeaz[ (25 iulie) volumul Metropole, cu ]nsemn[ri dec[l[torie (Berlin, Roma, Paris).12 aug.28 sept. Variant[ abandonat[ din R[scoala.

    1932 20 febr. Tip[re=te, la Bucure=ti, Romnia literar[ (apare pn[ la 6 ian. 1934). O nou[ reeditare: I\ic +trul, dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri ]nlemn de Paul Konrad Honich), la Cartea romneasc[. }n sumar: I\ic+trul, dezertor; Catastrofa; Fapt divers [Hora mor\ii].8 mai11 dec. Scrie versiunea definitiv[ a romanului R[scoala.sfr=it dec. Apare romanul R[scoala.

    1933 25 dec. }n Cuvntul, o nuvel[ inedit[ : Umbre.1934 22 ian.30 apr. Scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar, ce se

    va tip[ri pn[ la finele anului (reedit[ri ]n 1939, 1941, 1942, 1944).1935 }n volumul Nuvele inedite, culegere din crea\ia prozatorilor contem-

    porani, L.R. public[, la Editura Adev[rul, povestirea Dincolo, relu-at[ peste ani ]n Amalgam (1943).

    1936 Apare volumul Calea sufletului (Trei povestiri), fragmente din romanulAdam =i Eva. }n nr. 14 din colec\ia Cartea satului apare culegerea de nuveleOameni de pe Some=, la Editura Funda\iilor Regale. }n sumar: Dumne-zeu; Cer=etorul; Pro=tii; R[fuiala; Nevasta; Pozna; Dintele; Hora mor\ii;Cuibul visurilor.

    1937 1 mart.11 iul. Versiunea abandonat[ a romanului Gorila.18 iul. Reia cartea de la ]nceput.

  • 16 Liviu Rebreanu

    1938 iun. Apare romanul Gorila.1939 26 mai Dup[ multe tergivers[ri, este ales membru al Academiei

    Romne, la propunerea lui Mihail Sadoveanu.1940 mart. Apare romanul Amndoi.1941 ]nceputul anului. Este numit din nou director al Teatrului Na\ional.

    Accept[ numirea de director al cotidianului Via\a (f[r[ o partici-pare esen\ial[).

    1942 ian. Conferin\e despre cultura romneasc[ la Berlin, Mnchen, Stut-tgart, Leipzig, Dresda, Grlitz, Breslau, Viena.mart. La Zagreb =i Weimar, c[l[torii prilejuite de constituirea societ[-\ii culturale pan-europene. Aici va sus\ine c[ nu vrem nici un fel depolitic[, ci numai literatur[.

    1943 Apare volumul Amalgam (articole, studii, conferin\e, cronici drama-tice =i o nuvel[: Dincolo).

    1944 4 apr. Grav bolnav, se retrage la Valea Mare, f[r[ s[ mai revad[ vreo-dat[ Bucure=tii (un control radiologic semnalase, ]nc[ din ian., opaci-tate suspect[ la pl[mnul drept).7 iul. Din Jurnalul s[u: Perspective pu\ine de salvare, dat[ fiind vrstamea, chistul din pl[mnul drept, emfizemul vechi =i bron=ita cronic[. }n nr. 9 din colec\ia Cartea refugiatului ardelean, apare o culegerede Nuvele (cu chipuri desenate de Aurel Jiquidi), sub auspiciile C[mi-nului cultural Avram Iancu al refugia\ilor ardeleni. }n sumar: Pozna;Nevasta; R[fuiala; Pro=tii.1 sept. }nceteaz[ din via\[ la Valea Mare, ]n vrst[ de 59 de ani. Pestecteva luni va fi deshumat =i re]nhumat la Cimitirul Bellu din Bucure=ti.

  • 19R[scoala. Vol. I

    SE MI+C{ |ARA!

  • 20 Liviu Rebreanu

    Capitolul I

    R{S{RITUL

    1

    Dumneavoastr[ nu cunoa=te\i \[ranul rom`n, dac[ vorbi\ia=a! Ori ]l cunoa=te\i din c[r\i =i din discursuri, =i atunci e maitrist, fiindc[ vi-l ]nchipui\i martir, c`nd ]n realitate e numai r[u,=i prost, =i lene=!

    Ilie Rogojinaru sf`r=i, g`f`ind de convingere. }=i =terse cheliasf[toas[ cu o batist[ mare t[rcat[ =i ]=i smuci musta\a groas[,pleo=tit[, din care c`teva fire i se ]ncurcaser[, sup[r`ndu-l, ]ncol\urile gurii. Era arenda=ul mo=iei Olena-Dolj. Sl[ninos =i burtos,cu g`t de taur =i capul rotund, avea ni=te ochi c[prui s[lt[re\i =i ofigur[ jovial[, parc[ pornit[ mereu numai spre bucurii.

    Se uit[ la tovar[=ii de compartiment, v[zu c[ nu i-a convins =icontinu[ s[ g`f`ie mai tare. Atunci Simion Modreanu, director ]nMinisterul de Interne, ]mbr[cat cu mult[ cochet[rie, tu=i u=or, s[-=idreag[ glasul, =i rosti senten\ios:

    Domnul meu... domnule Rogojinaru, un lucru r[m`neindiscutabil: c[ noi to\i, dar absolut to\i, tr[im de pe urma trudeiacestui \[ran, a=a prost, =i lene=, =i r[u cum ]l categorise=tidumneata!

    Arenda=ul fu at`t de uimit, c[ nici nu mai putu r[spunde.Scoase iar batista, s[-=i r[coreasc[ t`mplele. }n clipa aceea, ap[ruconductorul trenului, reclam`nd, cu respectul cuvenit clasei ]nt`i,biletele pentru Bucure=ti. Rogojinaru se ]nsenin[, ca =i c`nd i-arfi venit m`ntuirea:

    CUPRINS

  • 21R[scoala. Vol. I

    Cum, =efule, sosir[m? Ei, bravo! Bine-am mers, n-am ce zice... Adineaori am l[sat Chitila, observ[ conductorul, schi\`nd

    un z`mbet drept r[spuns la bonomia arenda=ului =i lu`nd biletelede la ceilal\i c[l[tori.

    }n r[stimp, dintr-un portofel ca o geant[, Rogojinaru scoase ofoaie galben[ pe care o ar[t[ conductorului cu o m`ndrie osten-tativ[:

    Poftim, =efule!... }n vremurile astea grele se mai c`rpe=teomul cu c`te-o economie, c[ n-o s[ se fac[ gaur[ ]n cer fiindc[un cre=tin merge gratis cu trenul...

    Numai conductorul sur`se iar[=i, retr[g`ndu-se cu degetele lacozoroc, milit[re=te. Arenda=ul, ]ns[, cuprins subit de griji, seapuc[ s[-=i adune geamantanele, co=urile =i leg[turile pe care ler[sfirase ]n compartiment, profit`nd c[ ceilal\i nu prea aveaubagaje. Modreanu ]=i luase mai demult pe genunchi geamant[-na=ul de piele fin[ cu cartea de vizit[ scoas[ ]n eviden\[. Unc[pitan de jandarmi, ]nalt, cu figura speriat[, care se urcase numaila G[e=ti, n-avea dec`t sabia =i o map[, iar t`n[rul brun, cu must[-\ile mici, negre, retezate engleze=te, ]=i a=ezase trusa de voiaj pemescioara de la fereastra compartimentului.

    Trenul duduia =i fumega ca un animal apocaliptic. Directorulregreta c[ s-a cobor`t s[ discute cu un om at`t de vulgar. C[pitanulurm[rea ostenelile lui Rogojinaru cu o curiozitate plin[ de admi-ra\ie. T`n[rul, de c`nd plecase conductorul, se uita pe fereastravagonului, ]n care ap[ruse silueta capitalei. De-a lungul linieir[s[reau =i piereau table cu reclame pe st`lpi anume, ori pe cal-cane de case singuratice. Perechile de =ine se multiplicau, se apro-piau, se ]ntret[iau. Ro\ile pocneau tot mai des peste ]ncruci=[ri,treceau de pe o linie pe alta, cu o siguran\[ ma=inal[. Pe urm[ seivir[ suburbiile murdare, case d[r[p[nate, uli\e desfundate,contrast`nd violent cu sclipirile ce vesteau mai ]ncolo palatele.

    Dup[ ce umplu cu bagajele-i pre\ioase locurile libere de pecanapele, dup[ ce scoase =i pe coridor vreo dou[ co=uri ce nu mai

  • 22 Liviu Rebreanu

    ]nc[puser[ ]n[untru, arenda=ul se ghemui cum putu pe o margine,l`ng[ un geamantan, =i se adres[ direct t`n[rului, care privea pefereastr[, relu`nd firul convorbirii de adineaori:

    +i uite-a=a, domnule, cum v[ spuneam, cu \[ranii... Pe minem[ pute\i crede pe cuv`nt =i f[r[ gre=eal[, c[ am o experien\[veche de tot ]n chestii de agricultur[ =i de \[rani. Sunt acuma de=aizeci de ani f[r[ unul =i din ei vreo patruzeci tot la \ar[ i-amirosit =i ]ntre s[teni. Am luat-o de jos, cum se cuvine, =i la treizecide ani \ineam cu arend[ o mo=ioar[ de peste cinci sute de pogoane]n Teleorman. Iar de atunci mi-au mai trecut c`teva =i mai m[riceleprin m`n[, a=a c[ ]mi cunosc \[ranii cum nu cred s[-i mai cunoasc[mul\i ]n \ara rom`neasc[. Nu zic c[ to\i sunt tic[lo=i, cum zic al\ii,nu. Doamne fere=te, sunt cre=tin =i m-ar bate Dumnezeu. Darm[rturisesc cu m`na pe cruce: s[ te fereasc[ Dumnezeu s[ ainevoie de \[ran, c[ \[ranul atunci te str`nge de g`t, c`nd te doaremai tare!

    B[g[ de seam[ c[ nici chiar c[pitanul nu-l mai asculta. Fiindc[tocmai =i trenul ]ncepuse s[-=i ]ncetineze goana, ]=i aduse iaraminte de bagaje, se scul[ s[ treac[ ]n coridor, s[ fie mai aproapede ie=ire =i s[ poat[ prinde negre=it un hamal =i o tr[sur[. Dinu=[ se ]ntoarse, ]ns[, s[-=i ia r[mas bun. }ntinse m`na lui Modrea-nu, cu care venise de la Craiova ]mpreun[, =i socotea c[ se]mprietenise de ajuns, ca s[ poat[ g[si la d`nsul un sprijin de s-ar]nt`mpla s[ aib[ vreo nevoie pe la Interne. De=i cu t`n[rul carese suise la Coste=ti vorbise mai pu\in =i nici nu i se recomandase,arenda=ul chibzui c[ la desp[r\ire trebuie s[ =tii cu cine ai c[l[torit=i deci ]i zise ]ncrez[tor:

    }mi dai voie, domnule, sunt Ilie Rogojinaru... Mi-a p[rutbine c[ am venit ]mpreun[, cu toate c[ nu ne-am prea lovit ]np[reri.

    Nu tocmai ]nc`ntat, t`n[rul se ridic[ totu=i pu\in =i, str`ng`ndm`na ]ntins[, r[spunse:

    Grigore Iuga.

  • 23R[scoala. Vol. I

    Arenda=ul tres[ri, se ]ndrept[ =i strig[: Iuga?... Iuga ai zis?... Te pomene=ti c[ e=ti chiar feciorul

    Domnului Miron Iuga de la Amara? Te pomene=ti! sur`se t`n[rul, intrigat pu\in de entuziasmul

    patetic al arenda=ului. Fugi, nu m[ nebuni!... D-apoi bine, boierule, eu cunosc pe

    conu Miron de c`nd eram copil, a= putea zice, m[car c[ trebuies[ fim cam de aceea=i v`rst[! C[ doar acum vreo dou[zeci =i cincide ani am \inut o mo=ie numai la c`teva po=te de proprietateadumneavoastr[ de la Amara. Ce mai face conu Miron? Bine, voinic,s[n[tos?... Stra=nic om, ce s[ v[ spun! ad[ug[ cu m`ndrie, ]ntor-c`ndu-se brusc spre c[pitanul de jandarmi =i Modreanu. +ti\i, boiersadea, nu d-[=tia de au umplut \ara =i t`rgurile! Ei, bat[-te s[ tebat[ toate noroacele! urm[ apoi iar c[tre Iuga, clipind din ochicu mare bucurie. Dar v[d c[ sosim... S[ tr[ie=ti, cucoane, =i s[-\itr[iasc[ p[rintele, c[-i un om =i jum[tate!

    }i scutur[ m`na ]nc[ o dat[ =i, apuc`nd un co=ule\ la care \ineamai mult, se repezi afar[, ]n coridor, morm[ind ]n treac[t c[trec[pitan: Salut, salut! Modreanu, cu geamant[na=ul ]n m`n[,a=teptase ner[bd[tor s[ ispr[veasc[ arenda=ul, ca s[ poat[ ie=i.Pentru c[ nici el nu f[cuse cuno=tin\[ cu Iuga, d[du indiferentdin cap =i se strecur[ dup[ Rogojinaru, care se ]nfipsese chiar l`ng[u=a vagonului.

    Cine-i individul, domnule Rogojinaru, c[ te v[zui preamul\umit de cuno=tin\[? ]ntreb[ Modreanu, plec`ndu-se la ure-chea arenda=ului fiindc[ puf[itul locomotivei sub bolta g[rii]n[bu=ea vocile.

    Ehei, iubitule! f[cu Rogojinaru cu mai mare respect parc[dec`t adineaori ]n fa\a t`n[rului Iuga. +apte mii de pogoane,prima calitate, ]n Arge=, jos, aproape de Teleorman!... +apte mii,domnule Modreanu, ]n\elegi? +i ni=te gospodari cum nu-s al\ii ]ntoat[ Muntenia. B[tr`nul nu \i-ar arenda un petic de p[m`nt, maibine s[-i tai m`inile. A=a ceva mai rar, ce s[-\i spun... Ei, te-am

  • 24 Liviu Rebreanu

    salutat, cucoane, c[ v[d c[ ne-am oprit, =i s[ ne mai ]nt`lnims[n[to=i!... (Deschisese portiera.) Aide, hamal, hamal!... Aici,b[iete!... N-auzi, bre? Ce, e=ti surd?... Unde te ui\i, z[p[citule?Nu m[ vezi? Ce, e=ti orb?... Vino repede =i ia astea!

    Locomotiva g`f`ia rar, extenuat[. Printre respira\iile ei domina-toare, glasurile oamenilor ce coborau din vagoane =i ale celor ce-ia=teptau pe peron umpleau cuprinsul g[rii cu un zgomot asprudin care se ridicau, ici-colo, izbucniri de r`sete, c`te-o vorb[ vesel[,c`te-o pup[tur[ mai pleosc[it[ =i mai ales \ipete st[ruitoare dup[hamali. C[l[torii zoreau spre ie=ire, cei mul\i cu bagajele ]n m`n[,cei pu\ini cu hamalii ]n urma lor. Toat[ lumea era gr[bit[, uniichiar fugeau, ca =i c`nd i-ar fi alungat cineva din urm[.

    Grigore Iuga r[m[sese lini=tit la locul s[u, a=tept`nd s[ se deajos cei ce se ]mbulziser[ pe coridoare. Din geam, v[zu pe Modreanucum ]=i ferea geamant[na=ul de insisten\ele hamalilor, pe c[pitanul]nalt cum, dep[rt`ndu-se, se uita speriat ]mprejur, parc[ ar fi c[utatpe cineva, pe Rogojinaru, umeros =i leg[nat, \in`ndu-se dup[ omule\ul]mpov[rat cu geamantane =i leg[turi, d[sc[lindu-l necontenit at`tde energic, c[ glasul lui parc[ domina tot vacarmul g[rii.

    }n sf`r=it, c`nd se mai potoli v[lm[=agul, t`n[rul Iuga cobor]=i el, g[si anevoie o tr[sur[ =i porunci s[-l duc[ acas[ ]n stradaArgintari. Birjarul apuc[ pe calea Grivi\ei, lat[, murdar[ =i g[l[-gioas[, cu fel de fel de magazine, ]n fa\a c[rora v`nz[torii se r[z-boiau cu trec[torii =ov[itori s[-i fac[ negre=it clien\i, cu zeci dehoteluri, hanuri =i osp[t[rii menite s[ ad[posteasc[ scump =i prostpe c[l[torii pe care Gara de Nord ]i v[rsa capitalei, mereu al\ii, =imereu mai mul\i. Pe trotuarele largi se v`nzolea o lume pestri\[]ntr-un amestec oriental: muncitori =i func\ionari, apoi \[raniumbl`nd ]n grupuri ca ni=te oi speriate, servitoare ]n costume\[r[ne=ti ungure=ti, solda\i pirpirii, vagi domni=oare foarte fardate,tr[g`nd cu ochiul la to\i b[rba\ii, ucenici =i elevi de liceu h`rjo-nindu-se =i izbindu-se de oameni =i de ziduri, bragagii, bulgaride lux cu clopo\ei de alam[, turci cu acadele...

  • 25R[scoala. Vol. I

    }n vreme ce tr[sura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga,ca totdeauna c`nd sosea de la \ar[ ]n Bucure=ti, privea furnicarulde oameni de pe str[zile zgomotoase cu un sim\[m`nt de sfial[.Dup[ via\a molcom[ de la mo=ie, forfoteala aceasta ]l obosea =i-l]ntrista, cel pu\in ]n primele momente, p`n[ se reobi=nuia cu ea.

    Pe bulevardul Col\ei, aproape de ]ntret[ierea cu strada Argin-tari, unul din caii tr[surii alunec[ =i c[zu. Birjarul se repezi ]nt`icu sud[lmi, apoi cu biciul. Degeaba. Trebui s[ sar[ de pe capr[, s[dea drumul =treangurilor... Cum nu mai erau dec`t vreo sut[ demetri p`n[ acas[, Grigore cobor], pl[ti =i continu[ drumul pe jos.

    A doua cas[ din strada Argintari era a lor, adic[ a ei, a nevesteilui. Grilajul de fier cu v`rfurile poleite avea o poart[ monumental[la mijloc. }n fa\a casei, o gr[dini\[ ]ngrijit[, cu c`teva ronduri deflori, cu poteci prundite. Cl[direa ]ns[=i, cu etaj, ar[toas[ =i]nzorzonat[, oprea aten\ia trec[torilor mai ales prin scara demarmor[ ro=ie ap[rat[ sus de o uria=[ scoic[ de sticl[ lucitoare.

    2

    Intr`nd pe poart[, Grigore Iuga v[zu ]n capul sc[rii pe servitoriilui ]n conciliabul cu un domn str[in.

    Feciorul, ]ntr-o livrea pu\in grotesc[ (fantezia Nadinei), venis[-l ]nt`mpine =i-i raport[ ]ndat[ c[ t`n[rul ]n[ltu\ =i blond e undomn din Ardeal, c[ a mai fost pe-aici de c`teva ori =i caut[ pecona=ul Gogu. }ntre timp =i str[inul cobor`se treptele =i se apropiade Iuga, iar c`nd servitorul plec[ cu trusa st[p`nului, scoasep[l[ria =i zise foarte ]ncurcat:

    M[ recomand: Titu Herdelea, poet...Grigore r[spunse numai cu un z`mbet nehot[r`t, care pe

    t`n[rul Herdelea ]l z[p[ci mai r[u. Lavaliera v`n[t[ cu picourialbe ]i acoperea gulerul tare =i ]nalt. }=i trecu p[l[ria ]n m`nast`ng[ =i ]ncerc[ s[ z`mbeasc[ =i el f[r[ a reu=i. Dup[ o pauz[,care i se p[ru un secol, ]=i lu[ inima ]n din\i =i, potrivindu-=i p[l[ria

  • 26 Liviu Rebreanu

    ]n cap cu b[gare de seam[, ca =i c`nd n-ar fi fost sigur dac[ facebine sau nu c[ se acoper[, urm[ cu un glas ]nv[luit de emo\ie:

    S[ m[ ierta\i, domnule, c[ m[ g[si\i aici, dar am fost poftits[ trec negre=it, ]nc[ de ast[-var[, adic[ acum vreo dou[ luni, dec[tre domnul deputat Gogu Ionescu, la b[ile din S`ngeorz, ]nTransilvania...

    A, din Transilvania? murmur[ Grigore cu un interes care]ncuraj[ pe interlocutorul s[u s[ confirme mai ap[sat:

    Da, m[ rog, din Transilvania... A= putea ad[uga c[ sunt chiarpu\in neam cu domnul deputat, fiindc[, nu =tiu dac[ =ti\i, soramea Laura e m[ritat[ cu preotul George Pintea din S[tmar, iarsora lui George e so\ia domnului deputat Ionescu.

    A=a? f[cu Iuga mai ]nviorat, lu`ndu-i m`na =i scutur`ndu-i-o.}nc`ntat!... +i afl[ c[, atunci, e=ti =i cu mine pu\in neam, cumziceai, pentru c[ nevasta mea e sora lui Gogu Ionescu.

    Titu Herdelea d[du din cap sur`z`nd. Cuno=tea rela\iile casei.Venind deseori s[ se intereseze de Gogu Ionescu, aflase de laservitori toate am[nuntele =i chiar mai multe dec`t ar fi vrut.

    Lui Grigore ]i pl[cu ]nf[\i=area modest[ a t`n[rului =i mai alestimiditatea lui, pe care zadarnic se silea s[ o ascund[. El ]nsu=iera sau cel pu\in se socotea tot a=a de dezarmat c`nd ]nt`mplarea]l punea ]n situa\ii nea=teptate. }l lu[ de bra\ ca pe un vechi prieten,zic`ndu-i:

    Fiindc[ ne-am ]nt`lnit aici, aidem p`n[ sus s[ st[m pu\inde vorb[!

    Titu ro=i de bucurie.Urcar[ ]mpreun[ p`n[ pe platforma de sub scoic[, unde

    Grigore se opri s[-i l[mureasc[ ]mp[r\irea casei, s[ nu-=i ]nchi-puiasc[ t`n[rul cumva c[ el ar fi putut avea asemenea fanteziiarhitecturale. Cl[direa cuprindea dou[ case complet deosebite,care ]ns[ ]n loc s[ aib[ intr[rile laterale separate =i numai fa\adacomun[, aveau o singur[ intrare principal[. Socrul lui Grigore,c`nd a f[cut casa, cu vreo zece ani ]n urm[, a pretins cu orice

  • 27R[scoala. Vol. I

    pre\ o scar[ monumental[ de marmor[ cu o scoic[ deasupra, cumavea =i Nababul, de=i palatul a=a-i zicea d`nsul era destinatde zestre celor dou[ odrasle ale sale, c`nd se vor a=eza, fiecarecu gospod[ria proprie. Nadina, so\ia lui Grigore, se =i t`nguiaacuma =i-i imputa b[tr`nului c[ a construit casa ]nadins calocatarii s[ se poat[ spiona reciproc =i permanent. U=a colosal[,de stejar =i fier ]mpletit, d[ruind aparent casei o ]nf[\i=are unitar[,de fapt o desp[r\ea: aripa dreapt[ ]nchidea domeniul lui GoguIonescu, cea st`ng[, pe care o \inea larg deschis[ feciorul, intro-ducea ]n apartamentele Nadinei.

    Nevast[-mea e plecat[ ]n str[in[tate de vreo trei luni =i casae toat[ ]n naftalin[, ad[ug[ Iuga, trec`nd cu musafirul s[u dinhol spre etaj unde, ]ntr-o camer[ de rezerv[, i se improvizase undormitor, ca s[ aib[ un refugiu c`nd vine ]n Bucure=ti ]n lipsaNadinei. De altfel, eu numai iarna sunt bucure=tean, =i ]nc[ =iatunci cu intermiten\e; restul anului stau la \ar[ =i pentru c[trebuie, =i pentru c[ acolo m[ simt mai bine. Nevast[-mea areoroare de \ar[, tocmai cum mie mi-e sil[ de ora=. Dar ia =ezi, terog! M[ vei ierta dac[ eu, printre vorbe, am s[ m[ primenesc =is[ m[ cur[\ pu\in... E unu =i jum[tate! +i la trei am ]nt`lnire cunegustorul meu. De-abia va fi timp s[ ]mbuc ceva, undeva, larepezeal[...

    Titu Herdelea ]i povesti apoi pe ]ndelete cum a debarcat ]ncapital[ de aproape patru s[pt[m`ni, cu mari speran\e ]n sprijinullui Gogu Ionescu, care ]i f[g[duise c[-i va face rost s[ intre la unziar, ca astfel s[-=i ]ndeplineasc[ visul de-a ]mbr[\i=a cariera scri-sului, =i cum a avut dureroasa surpriz[ de a nu-l g[si ]n \ar[. Maigrav e ]ns[ c[, p`n[ una-alta, a cheltuit peste o treime din pu\iniib[ni=ori cu care a sosit, ba i-e fric[ s[ nu fie silit, tot a=tept`ndzadarnic, s[ cheltuiasc[ =i bruma de rest ]nainte de a afla vreoocupa\ie, =i s[ se pomeneasc[ ]ntr-o bun[ zi vagabond prin str[ini.

    N-a= vrea s[-\i spulber iluziile, zise Grigore aproape gataprimenit, dar bunul meu cumnat nu prea e omul ]n care s[-\i

  • 28 Liviu Rebreanu

    po\i pune toate n[dejdile. E foarte simpatic, un suflet minunat,numai c[-i cam las[-m[ s[ te las. Doar dac[ nevast[-sa s-ar \inede capul lui poate c[ s-ar mai mi=ca, fiindc[ ea singur[ arefarmecul =i darul de a-i stimula energia somnolent[...

    Dup[ o clip[ de spaim[, t`n[rul Herdelea spuse cu nou[]ncredere:

    Atunci tot a= putea spera, c[ci cumnat[-mea mi-a ar[tatmare simpatie c`nd ne-am ]nt`lnit, ast[-var[...

    Nici prea mult[ s[ nu fie, sur`se Iuga. Gogu e gelos ca unturc =i ar fi ]n stare s[ te expulzeze din \ar[, dac[ ar intra lab[nuial[ c[...

    }n vis[rile lui, Titu ]ntrez[rise o zi c`nd Eugenia, pe care laS`ngeorz o v[zuse ca o rar[ frumuse\e, ]i va c[dea ]n bra\e,cucerit[ de versurile lui devenite celebre. Dar s[ abuzeze desentimentele femeii iubite pentru a dob`ndi avantaje i se p[reaat`t de ru=inos, c[ se f[cu deodat[ palid p`n[-n v`rful urechilor.Grigore observ[ am[r[ciunea lui =i se gr[bi s[-l potoleasc[:

    E=ti naiv, amice, =i tare m[ tem c[ n-ai s[ te procopse=ti lanoi! }\i trebuie ]ndr[zneal[, =i cinism, =i arogan\[, dac[ vrei s[reu=e=ti, cel pu\in ]n vremurile astea. Cine umbl[ cu scrupulurifeciorelnice e os`ndit mai dinainte s[ fie strivit de cei ce nu cunoscnici m[car din nume astfel de sentimentalisme romantice!

    Gata de plecare =i lu`ndu-=i servieta, ad[ug[ cu alt glas: Ai luat masa? }nc[ nu, b`lb`i, surprins, Titu. Dac[-\i face pl[cere, s[ mergem s[ m`nc[m ]mpreun[!De=i foarte m[gulit, t`n[rul r[spunse c[ el ia masa la o familie

    ardelean[ =i, fiindc[ n-a anun\at, oamenii l-ar a=tepta nem`nca\icine =tie p`n[ c`nd, ]nc`t n-ar vrea s[... Nu s-ar fi pr[p[dit el degrija gazdelor, dac[ nu s-ar fi sfiit s[ mearg[ cu Iuga la vreunrestaurant mare, ]mbr[cat sl[bu\, cum era acuma. Purta un costumcam costeliv, ca s[ nu-=i strice hainele cele bune p`n[ ce va avea

  • 29R[scoala. Vol. I

    posibilitatea s[-=i cumpere altele. De altfel =i Grigore ]l poftisenumai de form[, c[ci nu mai st[rui, ci ad[ug[ repede:

    Fire=te, fire=te... Cu toate astea a= vrea s[ ne mai vedem.+tii ce?... Lu[m masa ]mpreun[ disear[! }\i convine? Ai timpul =idumneata s[-\i veste=ti gazda, voi fi =i eu mai liber =i mai lini=tit...Atunci a=a! S[ fie, s[ zicem, la Enache! Cuno=ti?... }n stradaAcademiei. La opt!.. A=a!

    3

    Titu Herdelea alerga pe trotuar cu p[l[ria pu\in pe ureche =icu fa\a at`t de str[lucitoare de bucurie, c[ oamenii ]ntorceau capuldup[ el, parc-ar fi fost beat. }i b[tea stra=nic inima. +i b`lb`ia]ntruna:

    }n sf`r=it, mul\umesc lui Dumnezeu!... Ce om de treab[! Secunoa=te ]ndat[ c[ e boier... }n sf`r=it mi se pare c[ mi-a ajutatDumnezeu...

    Prin strada Roman[ ie=ise ]n calea Victoriei. Coti acuma sprestrada Verde, ca s[ ajung[ mai drept ]n Buze=ti, unde avea ocamer[ mobilat[ =i unde, ]n vecini, lua masa la familia Gavrila=.

    De ba=tin[ din Amaradia, Gavrila= se g[sea ]n \ar[ de vreo zeceani =i era agent secret ]n poli\ia capitalei, ]ns[rcinat cu controlulhotelurilor. Cuno=tea pe ]nv[\[torul Herdelea, cu care fuseseodinioar[ coleg de =coal[. Astfel, c`nd, ]ntr-o diminea\[, a desco-perit ]n registrul de c[l[tori de la Hotel English numele Herdeleaprintre cei sosi\i ]n ultimele zile =i c`nd a v[zut mai ales c[ a venitdin Ardeal, a ghicit imediat c[ trebuie s[ fie feciorul lui Zaharia.F[r[ mult[ ezitare, s-a urcat la camera lui Titu =i l-a sculat dinsomn s[-i ureze bun sosit =i s[-i ofere serviciile lui prietene=ti, cas[ nu fie jumulit ca to\i str[inii care pic[ ]n acest ora= frumos,dar foarte stricat. }n aceea=i zi i-a g[sit o od[i\[ bun[ =i ieftin[,chiar al[turi de locuin\a lui, iar pe ]nserat l-a dus =i l-a instalat. Peurm[ l-a poftit s[ cineze ]n familia lui, s[-l cunoasc[ =i nevast[-sa.

  • 30 Liviu Rebreanu

    }n afar[ de so\ii Gavrila=, din familie f[cea parte =i domni=oaraMarioara R[dulescu, o feti\[ de vreo optsprezece ani, dr[g[la=[=i vioaie ca o veveri\[, elev[ la =coala profesional[. Din pricina ein-a putut Gavrila= s[-i propuie lui Titu s[ locuiasc[ chiar la d`n=ii.Doamna Gavrila=, m[run\ic[, gras[ =i ro=ie, cu fa\a ve=nic lucioas[,socotise totu=i c[ ar fi putut lua ]n gazd[ =i pe domnul Titu. Odaia]n care sta Marioara avea dou[ paturi =i tinerii s-ar fi ]nvoit cume mai bine, c[ doar am`ndoi sunt cumin\i. Gavrila= ]ns[ s-a]mpotrivit, spun`nd c[ a=a ceva nu se cuvine =i ar putea st`rnivorbe ur`te... Peste c`teva zile, pentru c[ Titu nu se obi=nuia cum`nc[rile de pe aici, s-a ]n\eles cu doamna Gavrila= s[-l primeasc[=i pe el la mas[, pl[tind o sum[ modest[ =i potrivit[. Venind astfelzilnic ]n cas[, Marioara i-a m[rturisit c[ se simte sl[bu\[ la limbarom`n[ =i ar avea nevoie de o medita\ie serioas[. Galant, Titu s-aoferit s[ o mediteze el gratuit, spre marea bucurie a doamneiGavrila=, care o iubea ca pe copilul ei =i \inea mult s[-=i treac[bine toate examenele. Lec\iile le-au ]nceput chiar din seara aceea,dup[ cin[, ]n odaia lui Titu, unde puteau fi mai lini=ti\i =i nesup[-ra\i de nimeni. Prima lec\ie s-a prelungit p`n[ dup[ miezul nop\ii.T`n[rul a explicat a doua zi doamnei Gavrila=, care fusese cam]ngrijorat[, c[ a \inut-o mai mult, fiindc[, ]ntr-adev[r, fata a fostfoarte neglijat[. Marioara ]ns[=i a recunoscut c[ mai pl[cute lec\iica Titu ]nc[ nimeni nu i-a dat =i c[ ar fi bucuroas[, dac[ Titu arputea s[ o ]nve\e c`t mai des, ca s[ fie sigur[ de izb`nd[. C`ndsosi acuma Titu Herdelea ]i g[si la cafea.

    |i-am pus lingurile ]n br`u, neni=orule! ]l ]nt`mpin[ Gavri-la=, pufnind rar dintr-o \igar[ r[sucit[ de el ]nsu=i cu mult[meticulozitate.

    Numai fata asta-i de vin[, domnu Titu, se scuz[ doamnaGavrila=, tr[g`nd cu ochiul spre Marioara care z`mbea =iret. C[zicea c[ e moart[ de foame =i c[ ea nu mai a=teapt[ nici peprin\ul...

  • 31R[scoala. Vol. I

    Titu se sim\ea at`t de fericit, c[ trebuia s[ se r[coreasc[. Serepezi deci la Marioara, o lu[ ]n bra\e =i ]ncepu s-o s[rute pe gur[,pe ochi, pe obraji, p`n[ ce toat[ o ciufuli, ba-i mai r[sturn[ =icea=ca de cafea pe fa\a de mas[, sp[lat[ =i c[lcat[ de ]ns[=idoamna Gavrila= =i pus[ numai atunci ]nt`ia oar[.

    Na, apoi astea mie nu-mi plac, se sup[r[ Gavrila=, silindu-ses[-=i apere propria-i cafelu\[ amenin\at[, ]n vreme ce doamnaGavrila= ]=i fr`ngea m`inile amu\it[, parc-ar fi asistat la uncataclism.

    Fata ]ns[ se ar[ta m[gulit[ de explozia aceasta =i primea vijeliade s[rut[ri g`ngurind ca o turturic[.

    Victorie, domnule Gavrila=! r[cni ]n cele din urm[ Titu,zv`rlindu-=i p[l[ria pe pat cu un gest de general triumf[tor.

    +i povesti pe ner[suflate cum a ]nt`lnit pe Grigore Iuga, ce-auvorbit, cum era gata-gata s[ nu mai vie deloc la dejun =i cumdisear[ va m`nca la Enache. Pozna cu r[sturnarea cafelei =ipr[p[direa fe\ei de mas[ fu repede iertat[ =i uitat[. Gavrila= fusesec`\iva ani un fel de ajutor de administrator la o mo=ie de prinVla=ca, unde a f[cut =i ceva gologani, ]nc`t avea mare respect demo=ii =i mo=ieri, singurele institu\ii solide din Rom`nia, ]mpotrivarestului nutrind eterne nemul\umiri, deoarece, ]n trei ani, de c`ndintrase ]n poli\ie, n-a izbutit s[ dob`ndeasc[ nici o avansare, de=iar fi meritat cu v`rf =i ]ndesat, fiind un func\ionar con=tiincios =icu mai mult[ carte dec`t al\ii, dar f[r[ proptele la cei sfin\i.

    Dac[ ai putea s[ te ]nfigi administrator la mo=ia lui m[carvreun an, doi, =tiu c[ \i-ar pune Dumnezeu m`na-n cap =i te-aiface om! observ[ Gavrila=, mai t`rziu, g`nditor =i cu o privire deadmira\ie invidioas[ spre Titu, care ]nfuleca zdrav[n din tocanaardeleneasc[ p[strat[ cald[. Gavrila= era tot at`t de mic la statur[ca =i nevast[-sa, avea ni=te must[\i groase =i prea mari pentruchipul lui, fruntea foarte ]ncre\it[ =i o ro=ea\[ pe toat[ fa\a, parc-arfi fost vopsit pentru o reprezenta\ie de circ.

  • 32 Liviu Rebreanu

    Urm[ o dezbatere ampl[ asupra perspectivelor t`n[rului. Seamestec[ =i doamna Gavrila= cu amintiri discrete despre admi-nistratorul din Vla=ca. Numai Marioara t[cea, pufnea din c`nd ]nc`nd spre Titu =i-l bombarda cu cocoloa=e de p`ine, la care ]ns[el nu lua seama, fiind acuma ocupat cu chestii serioase.

    }ncetul cu ]ncetul, totu=i, entuziasmul proiectelor se potoli.Gavrila=, obi=nuit s[ a\ipeasc[ dup[-amiaz[ c`te-un ceas, ]ncepus[ ca=te =i apoi se ]ntinse, oft`nd, pe pat. Marioara se c[r[b[ni la=coal[, iar doamna Gavrila= se apuc[ s[ spele vasele. Plec[ =i Tituacas[ la el, s[ se preg[teasc[ pentru masa de la Enache.

    Locuin\a lui era chiar ]n corpul de case de al[turi. O poart[ delemn d[r[p[nat[ d[dea ]ntr-o curte lung[, murdar[, cu sumedeniede c[m[ru\e, toate ]nchiriate. Apartamentul dinspre strad[, dou[od[i cu antreu la mijloc, era \inut de doamna Elena Alexandrescu,femeie trecut[ de patruzeci de ani, ]nc[ ar[toas[, v[duva unuiofi\er pe care ea ]l pomenea c`nd maior, c`nd colonel =i caremurise locotenent. }n camera din fa\[, =edea doamna ]mpreun[cu Jean Ionescu, copist la interne, tinerel =i berbant. }n antreu seg[seau numai dou[ l[zi cu c[r\i, biblioteca doctorului VasilePopescu de la Pite=ti, so\ul fiicei doamnei Alexandrescu, Mimi.Odaia din fund, cu dou[ ferestruici spre curte, un pat de tabl[,un lavabou, o mas[ rotund[, trei scaune, un dulap hodorogit =ic`teva fleacuri, botezate bibelouri de familie, era a lui Titu. }ncurte, mai ]ncolo, st[tea un cizmar evreu, Mendelson, cu cincicopii, dintre care cel mare ]=i termina armata la artilerie, apoi unpl[cintar bulgar cu dugheana ]n vecini, un croitor r[mas v[duvde cur`nd cu patru copii mici, un pensionar cu so\ie t`n[r[, av`nd]n gazd[ un student...

    De cum p[=i ]n curte, t`n[rul Herdelea auzi ciripirile mul\umiteale doamnei Alexandrescu =i ]n\elese c[ Jean trebuie s[ fi plecatla birou. U=a dinspre antreu era larg deschis[, iar doamna searanja ]n oglind[ cu puful de pudr[ ]ntr-o m`n[ =i batonul dero=u ]n cealalt[, ca o porumbi\[ b[tr`n[ =i cochet[.

  • 33R[scoala. Vol. I

    S[rut m`na, doamn[ Alexandrescu! strig[ Titu amabil catotdeauna, sco\`nd din buzunar cheia de la camera lui =i potrivind-o]n broasc[.

    Bonjur, bonjur, domnu!... r[spunse gazda ]nc`ntat[ dechiria=ul ei, care se purta at`t de cuviincios. Dar ce e=ti a=a degr[bit? Poftim ]ncoace ni\el, c[ doar n-am s[ te m[n`nc, ad[ug[apoi cu glas de siren[ r[gu=it[, continu`nd opera\ia de pictur[facial[, ]n vreme ce Titu, din pragul camerei lui, dup[ ce deschiseseu=a, ]=i arunc[ p[l[ria pe mas[. Sunt singur[. Jenic[, s[r[cu\ul,s-a dus la minister... Vino, vino, n-ai fric[! Jenic[ nu-i gelos, cutoate c[ m[ ador[...

    }=i aduse aminte de pat, v[zu ni=te ad`ncituri =i se repezi s[ lenetezeasc[, murmur`nd cu o satisfac\ie plin[ de m`ndrie:

    Uite a=a-s b[rba\ii de neast`mp[ra\i... Parc[ po\i sc[pade insisten\ele lor?

    Titu se sim\i jenat =i, ca s[ schimbe vorba, se gr[bi s[-i spuiec[ disear[ va veni acas[ poate mai t`rziu, pentru c[ are s[ petreac[la restaurantul Enache cu un domn.

    Ah, Enache, ce delicios se m[n`nc[ la Enache! suspin[romantic doamna Alexandrescu. N-am mai fost ]ns[ de c`nd tr[iar[posatul, fie iertat...

    Se pierdu un r[stimp ]n glorificarea bietului Mache, care s-apr[p[dit a=a de t`n[r. }i ar[t[ o fotografie, s[-i dovedeasc[ cefrumos b[rbat a fost. }i spuse c[ numai gra\ie zestrei ei reglemen-tare a putut m[rita pe Mimi, c[ci altfel, prin c`te necazuri a trecut,nici n-ar fi avut cu ce s-o urneasc[ din cas[. Pe urm[, sf`r=indu-=ipictura, ]ncepu s[-i istoriseasc[ pe larg c`te certuri =i aproapescandaluri a avut bietul Jenic[ din pricina ei cu p[rin\ii lui, caresunt ni=te oameni foarte bine, dar cu idei foarte ]nvechite ]n uneleprivin\e =i n-au vrut s[-i admit[ ]n ruptul capului s[ tr[iasc[ cuea, ci au umblat din r[sputeri s[-l ]nsoare cu o ur`\enie desprecare ziceau c[ ar fi o partid[ str[lucit[. Jenic[ ]ns[, c`t e d`nsulde dr[gu\, altfel, are o fire foarte voluntar[ =i le-a declarat catego-

    3 L. Rebreanu. R[scoala. Vol. I

  • 34 Liviu Rebreanu

    ric c[ mai degrab[ rupe cu toat[ familia orice rela\ie, dec`t s[ sedespart[ de iubita lui, care, pe l`ng[ c[ e o femeie superb[, ]l =i]ngrije=te admirabil =i-l iube=te cu adev[rat. +i a=a, b[tr`nii aufost sili\i s[ cedeze, ]nc`t azi sunt buni prieteni =i absolut intimi.De altminteri, =i ea a avut destule mizerii =i mai are, din cauzalui Jenic[, cu ginerele ei. Mimi n-ar zice nimic, fiindc[ ea =tie c`ta suferit s[rmana maic[-sa =i s-a jertfit, =i c[ m[car acuma aredreptul s[-=i tr[iasc[ =i ea traiul. Dar ginerele e b[iat de la \ar[,cu moravuri de la patruzeci =i opt, =i i-a declarat verde c[ el nu-iva mai trece pragul c`t va fi cu Jenic[, nedorind s[ se g[seasc[fa\[ ]n fa\[ cu pe=tele ei. Auzi, Jenic[ pe=te, el care e func\ionar=i... Ba a oprit =i pe Mimi s[ o vaz[, a=a c[ dr[gu\a de ea, c`ndvine prin Bucure=ti, trebuie s[ se ]nt`lneasc[ aproape pe furi= cumama ei, care a n[scut-o =i a crescut-o.

    Of, Doamne, greu se mai pl[te=te =i pu\ina fericire ce i-escris[ omului! suspin[ sf`r=ind doamna Alexandrescu, cuprins[de ]nduio=are.

    T`n[rul se z[p[ci de tot ascult`nd dest[inuirile at`t de intime,mai ales c`nd luar[ o ]ntors[tur[ trist[. Se scul[ ]ncet, g`ndindu-sece-ar putea s[-i spuie ca s[-i =tearg[ am[r[ciunea. DoamnaAlexandrescu ]=i reg[si singur[ vioiciunea, pornindu-se s[-=i laudefata, frumuse\ea ei, inteligen\a ei, dr[g[l[=ia ei =i f[g[duind luiTitu c[-l va prezenta negre=it, ca s[ o cunoasc[ =i s[-=i dea seamace ]nseamn[ o fiin\[ ]ntr-adev[r adorabil[... Neav`nd nici o treab[,doamna l-ar fi \inut la taifas p`n[ noaptea, ca =i alte d[\i. Tituardea de ner[bdare s[ se preg[teasc[ pentru ]nt`lnirea de disear[care poate s[ ]nsemneze o ]ntors[tur[ ]n via\a lui. Tocmai chibzuiacum s[ se retrag[ f[r[ s[ o jigneasc[ cumva, c`nd auzi ]n curte ovoce strig`nd:

    Domnul Titu Herdelea!C`teva glasuri r[sunar[ ]ndat[ afar[: }n fa\[, ]n fa\[! E factorul, explic[ doamna Alexandrescu.

  • 35R[scoala. Vol. I

    Titu f[cu numai trei pa=i p`n[ ]n antreu, unde se =i ivisefactorul. Era o scrisoare de acas[. Salut[ pe doamna Alexandrescu=i intr[ ]n odaia lui, cuprins subit de emo\ie.

    Prima scrisoare de c`nd s-a a=ezat ]n Bucure=ti... Rupse plicul=i sorbi cu ]nfrigurare cele =ase pagini de scris m[runt ]n caredoamna Herdelea, ]n stilul ei evanghelic, pres[rat cu maximemorale =i pove\e ]n\elepte pentru dragul mamei ]nstr[inat, ]ispunea toate c`te s-au petrecut prin Amaradia dup[ plecarea lui,de la moartea lui Ion Glaneta=u =i p`n[ la logodna Ghighi\ei cu]nv[\[torul Z[greanu.

    Cununia ]ns[ vom face-o tocmai dup[ Cr[ciun, ca s[ ne putem]nf[\i=a cu vrednicie. O s[ le d[m lor casa din Pripas, s[ nu maistea a=a pustie =i s[ le poarte =i lor noroc, cum ne-a purtat nou[...Ne-ar fi drag s[ fii =i tu la nunt[, biata copil[ =i acum pl`nge g`ndindc[ tu poate n-ai s[ po\i veni. Dar tu s[-\i vezi de soarta ta =i s[cau\i s[ te chivernise=ti c`t mai bine =i s[ nu pierzi n[dejdea ]n Dum-nezeu, c[ Dumnezeu nu las[ pe cei drep\i =i cu credin\[. Trebuie s[ai r[bdare mult[, dragul mamei, c[ nici pe acolo nu zboar[ puifrip\i =i pl[cinte calde, omul s[ nu despereze, ci s[ lupte cu toatepiedicile p`n[ ce izb`nde=te cu ajutorul lui Dumnezeu... Are s[ ]ncea-p[ ]n cur`nd frigul =i iarna, =i nu =tiu dac[ tu ai haine grosu\e. S[iei seama =i din cei dint`i bani s[-\i cumperi ori, dac[ pe acolo-sprea scumpe, s[ trimi\i bani, s[-\i fac[ +trulovici, c[-l =tii ce frumoslucreaz[, =i ieftin...

    }ntr-un post-scriptum, Ghighi ad[uga c[ ea nu se cunun[, oricear face b[tr`nii, dac[ nu vine =i el la nunt[, =i-i mai spunea c[ vamerge negre=it la balul studen\ilor, dar ]nc[ nu =tie cu ce rochie,c[ ea ar vrea s[-=i fac[ una nou[, mai ales c[ e =i logodit[, =i to\iochii vor fi pe ea.

    }n alt post-scriptum, b[tr`nul Herdelea ]l ]ndemna s[ nu uitea scrie ceva pentru Tribuna Bistri\ei, cum a f[g[duit c`nd a plecat,

  • 36 Liviu Rebreanu

    c[ci directorul =i acuma a=teapt[ d[rile de seam[ despre serb[rileAstrei. De asemenea s[-i trimit[ gazete din \ar[, s[ vad[ =idomnii no=tri foi rom`ne=ti adev[rate, iar c`nd va publica de alelui, s[ poat[ ar[ta tuturor ce face feciorul lui ]n Rom`nia.

    Titu reciti scrisoarea de c`teva ori, parc-ar fi vrut s-o ]nve\e pedinafar[. Completa din sufletul lui toate ve=tile. Se sim\ea din nouacas[, ]n Ardeal, ]n lumea unde fiece am[nunt, oric`t de ne]nsem-nat, avea o rezonan\[ vie pentru ]ntreaga lui fire. Sub farmeculamintirilor, cuprins de o nostalgie dureroas[, vru s[ se apuce peloc s[ r[spund[, ca =i c`nd numai astfel =i-ar fi putut u=ura inima.Pe mas[ erau c`teva c[r\i aduse de acas[, biblioteca lui, apoi caietecu ]nsemn[ri, cu cr`mpeie de poezii, cerneal[, tocuri... Numaih`rtie de scrisori n-avea. C[ut`nd un petic de h`rtie potrivit[ ]=iaduse aminte de Iuga, cobor] ]n realitate =i hot[r] s[ am`ner[spunsul p`n[ ce va putea comunica lucruri mai multe =i poatemai bune.

    De altfel, se f[cuse ora =ase =i, deci, era momentul suprem s[se g[teasc[ pentru disear[. Mai cu seam[ c[ trebuia s[-=i aranjezeunele mici lucruri, s[-=i mai coas[ c`te ceva, s[-=i lustruiasc[ghetele, s[-=i perie costumul negru de camgarn pe care nici nu l-aprea ]mbr[cat aici, ]nc`t s-ar putea duce cu el =i la Palat. Voia s[fie foarte exact la ]nt`lnire, c[ci omul civilizat ]nt`i dup[ exactitatese cunoa=te. Mai bine s[ a=tepte el c`teva minute dec`t s[ fiea=teptat.

    4

    Ai ]nt`rziat, prietene! zise Grigore Iuga z`mbind =i ]ntinz`n-du-i m`na. Mi se pare c[ te-ai bucure=tenizat =i dumneata?... Daria loc colea, l`ng[ mine!... Noi nu te-am a=teptat, c[ ne-a fostfoame...

    Un chelner lu[ p[l[ria =i pardesiul lui Titu ]n vreme ce el, uluit,nu =tia dac[ s[ m[rturiseasc[ adev[rul sau s[ lase pe Iuga s[

  • 37R[scoala. Vol. I

    cread[ c[ n-a fost exact la ]nt`lnire. Se pomeni murmur`nd cuun glas str[in, confuz:

    Ba eu sunt pe aici de mult, mi-am =i azv`rlit o dat[ ochii]nl[untru, iar pe urm[ m-am plimbat prin fa\a restaurantului tota=tept`ndu-v[, de m[ =i mir cum nu v-am v[zut c`nd a\i intrat...

    Nu te scuza, c[ =i noi am ]nt`rziat un sfert de or[! ]l]ntrerupse Grigore amical. A=a suntem noi rom`nii to\i... Dar s[cuno=ti pe prietenii mei!

    F[cu prezent[rile. Avocatul Baloleanu, de=i numai cu c`\ivaani mai mare ca Iuga, era foarte voinic, avea o b[rbu\[ cafenietuns[ energic =i un ]nceput de chelie pe care o ascundea cu firede ]mprumut. Ochii alba=tri-verzui ]i sticleau inteligent =i =iret.M`nca mult, se v[ita c[ b[utura ]l baloneaz[ =i nu se putea re\ineoric`t medicii ]l preveniser[ c[ e predispus la obezitate. }l pasionapolitica. Fusese deputat c`nd i-a fost partidul la putere, devenind=ef de organiza\ie la Ialomi\a, unde avea, dob`ndit[ mai recent,o mo=ie de vreo =ase sute de pogoane. Clientela pu\in[, dar solid[,]i asigura venituri considerabile, care ]i d[deau faima de mareavocat, pe c`nd de fapt el nu pleda dec`t prea arareori =i priveachiar cu pu\in dispre\ pe confra\ii de bar[, pe l[tr[tori, cum ]iporeclise el ]n glum[. Totu=i se bucura de trecere la Palatul dejusti\ie, pentru c[ era socotit om politic de viitor =i f[cea multeservicii prin influen\a lui la m[rimile zilei. Cel[lalt tovar[= demas[, Constantin Dumescu, directorul B[ncii Rom`ne, cu ochelaride aur, sp`n, p[rul blond-c[r[miziu, smead =i pu\in adus despinare, parc[ trupul i-ar fi fost prea lung, p[rea un taciturn. Eraburlac =i prieten bun cu tat[l lui Grigore.

    Cei doi primir[ pe Titu f[r[ entuziasm, ca =i c`nd le-ar fi stricatatmosfera. T`n[rul, dup[ invita\ia lui Iuga, se ad`nci ]n studiullistei de bucate, ]nfrico=at, necunosc`nd ]nc[ m`nc[rile din \ar[=i mai ales numirile lor. }i era apoi necaz =i nu se putea dumericum de n-a observat pe Grigore c`nd a sosit, ]nc`t acuma are s[creaz[ c[ nu e om de cuv`nt, de=i el a venit cu o jum[tate de ceas

  • 38 Liviu Rebreanu

    mai ]nainte, numai ca s[ nu ]nt`rzie, dar n-a ]ndr[znit s[ intre =is[ ocupe o mas[.

    Dup[ o scurt[ t[cere, Baloleanu relu[ convorbirea ]ntrerupt[de apari\ia t`n[rului, zic`nd cu un aer de superioritate:

    A=a, drag[ Grigori\[, cum ]\i spuneam... Problema \[r[-neasc[ nu se poate rezolva f[r[ sacrificii din partea celor cest[p`nesc p[m`ntul. Asta-i lege! Toate celelalte, toate conside-ra\iile secundare sunt paliative. |[ranul vrea p[m`nt. Scurt. Elat`ta =tie =i asta ]l doare.

    Iart[-m[, Alexandre, r[spunse Iuga, calm, cu o lucire ]n ochi,care ar[ta c[ discu\ia ]i fr[m`nta sufletul, dar a=a cum o pui tu,problema devine un simplu pretext de propagand[ electoral[ saude demagogie ieftin[ =i primejdioas[. A st`rni pofte e foarte u=or.Mai greu e s[ le =i ]mpline=ti. Cum vrei tu sa m[ convingi pe mine,proprietar, s[ d[ruiesc \[ranilor p[m`ntul pe care-l muncesc,]mpreun[ cu d`n=ii din mo=i-str[mo=i, c`nd ]n acela=i timp tu]nsu\i cumperi mo=ii =i...

    Pu\in vexat, avocatul nu-i d[du r[gaz s[ continue: Pardon, pardon! S[ punem lucrurile la punct! }nainte de

    toate s[ fim ]n\ele=i c[ nu discut[m chestia din punct de vedereparticular, personal. Eu am vorbit f[c`nd abstrac\ie c[ tu, ]nt`m-pl[tor, e=ti mare proprietar sau c[ eu, tot ]nt`mpl[tor, fac politic[.Suntem, mai presus de orice, oameni care cunoa=tem problema\[r[neasc[ =i din c[r\i, =i din experien\[, care ne interes[m de eacum se intereseaz[ toat[ lumea, fiindc[ de rezolvarea ei depindesoarta noastr[ =i chiar viitorul \[rii, nu-i a=a? Vas[zic[ o dezbatereacademic[. Sunt sigur, de altfel, c[, de-ar fi nevoie de sacrificii,conu Miron =i cu tine a\i fi cei dint`i s[ face\i gestul...

    Ba te ]n=eli grozav, dragul meu! protest[ Grigore. Tata n-arconsim\i niciodat[ s[ se despart[ de mo=ia de care-l leag[ un trecutde greut[\i =i de m`ndrie. Pentru el p[m`ntul ]nseamn[ via\a]ns[=i, ca =i pentru \[ran, =tii prea bine, c[ ai fost pe la noi =icuno=ti situa\ia. Dar nici eu, cu toate c[ nu m[ simt at`t de

  • 39R[scoala. Vol. I

    intransigent, n-a= fi dispus s[ fac cadouri, nu \[ranilor, care nu lecer, ci demagogilor m[run\i de la ora=e, care vor s[-=i creeze meriteelectorale agit`nd pe sub m`n[ teorii pe care cei cu r[spunderele repudiaz[ =i pe care nici ]n=i=i agitatorii nu se g`ndesc s[ lepuie ]n practic[!

    Uite conservatorul! z`mbi Baloleanu c[tre Dumescu, apoi]ntorc`ndu-se iar la Iuga: Un moment, iubitule! Pentru c[ adi-neaori m-ai pus ]n cauz[ pe mine, \in s[ preciz[m lucrurile... Eibine, crezi tu c[ mica mea proprietate, c`=tigat[ cu sudoarea uneimunci cinstite de zece ani, de ]nc[ =i azi mai am datorii pe ea,crezi tu c[ tocmai cele c`teva biete sute de pogoane ale mele aus[ rezolve problema? +i totu=i, iac[, declar aici solemn, de=i suntom s[rac, c[ ]ntr-un caz de nevoie, eu pun la dispozi\ia \[rii peticulmeu de mo=ie, f[r[ s[ cr`cnesc! E=ti mul\umit? Am fost clar?

    Evident, cum s[ n-o oferi =i statului, dac[ ai putut s-oarendezi ]ndat[ ce ai luat-o? f[cu Iuga ap[sat, f[r[ a-=i ascundedispre\ul.

    Jignit =i scandalizat c[ s-a g[sit cineva, ba ]nc[ un bun prieten,care s[-i pretind[ lui, avocat cu vaz[ =i om politic, s[ se ]nfundela \ar[, Baloleanu zise ironic:

    Doar n-ai s[-mi ceri acuma, puiule, s[ m[ las de meseriamea pe care, de, o cunosc ni\elu=, ca s[ m[ apuc de agricultur[?

    }\i cer, dac[ vrei s[ ai p[m`nt! Cine are p[m`nt s[-l mun-ceasc[ =i s[-l iubeasc[, ori s[ renun\e! Tu, dragul meu, ai luatmo=ia ta de sub nasul s[tenilor care umblau s-o cumpere =i s-o]mpart[ ]ntre ei. Te-ai dus, i-ai ]nl[turat =i a treia zi \i-ai trimisarenda=ul s[ stoarc[ bani din ea pentru tine =i pentru el. Pe de oparte ]mpiedica\i pe \[ran s[ cumpere p[m`nt c`nd se ofer[prilejul, iar pe de alt[ parte m[ ]ndemna\i pe mine, care asudal[turi de \[rani, s[ m[ despart de mo=ie, s-o arunc, uite a=a, cape un dinte stricat!

    Ei, drag[ Grigori\[, observ[ avocatul mai moale, sunt preapu\ini proprietari ca voi. Marea, imensa majoritate a pierdut de

  • 40 Liviu Rebreanu

    mult contactul cu p[m`ntul. O m[sur[ general[ nu se poate luadup[ cei pu\ini, ci dup[ ceilal\i.

    De ce n-ai lua ]nt`i m[suri fa\[ de cei ce s-au ]nstr[inat demo=iile lor? De ce v[ g`ndi\i numaidec`t s[ distruge\i o clas[social[, poate cea mai loial[, cea care reprezint[ bog[\ia de baz[a \[rii? A, fire=te, n-au r[mas mul\i proprietari la datorie. A ]nceputs[ le vie unora greu s[ stea la \ar[, s[ li se par[ dezonorant amunci p[m`ntul sau chiar a munci ]n general. Prefer[ s[ trag[venituri grase =i s[ le risipeasc[ ]n petreceri. Locul lor l-a luatarenda=ul, care stoarce arenda pentru boier =i alta, mai bun[,pentru el ]nsu=i. Atunci evident c[ \[ranul geme, =i se zv`rcole=te,=i amenin\[, c`nd ]n surdin[, c`nd f[\i=. }n vreme ce eu, proprietar,muncind =i economisind, de-abia scot din mo=ia mea c`t s[ pottr[i onorabil, arenda=ul, vecinul meu, pl[te=te zeci de mii degalbeni proprietarului =i ]=i umple =i el desagii. De unde diferen\a?Din buzunarul arenda=ului sau din mizeria \[ranului?... N-amdreptate, nene Costic[? sf`r=i Grigore, adres`ndu-se deodat[ luiDumescu. Spune dumneata, am ori n-am dreptate?

    Directorul de banc[ =edea cu ochii ]n farfurie =i asculta jenat,fiindc[ am`ndoi vorbeau tare, ]nc`t lumea de la mesele dimprejurse uita la ei. }ntrebarea totu=i ]l surprinse. Nu urm[rise discu\iadec`t superficial. Lui, om de cifre, dezbaterile la un pahar de vini se p[reau cam futile, dac[ nu comice. O problem[ grav[ nu selimpeze=te ]ntre un =ni\el vienez =i o pl[cint[ cu mere. Cel multse ]ncurc[ =i mai r[u. }nainte ]ns[ de-a r[spunde el, de la masade al[turi interveni cineva cu glas familiar:

    }mi da\i voie...To\i ]ntoarser[ capetele, mira\i de amestecul unui str[in ]n

    conversa\ia lor. Sunt Ilie Rogojinaru =i am avut fericirea s[ ne cunoa=tem

    azi ]n tren cu domnul Iuga.Arenda=ul era singur la mas[. Venise mai t`rziu =i, vr`nd-

    nevr`nd, a auzit discu\ia. Neturburat de mirarea lor, ]=i mut[

  • 41R[scoala. Vol. I

    scaunul pu\in mai aproape =i urm[, parc[ i-ar fi cunoscut pe to\ide c`nd lumea:

    Numai pentru c[ domnul Iuga spunea c[ arenda=ii ar fi a=a=i pe dincolo... Acu, nu c[ sunt =i eu arenda=, dar cred c[ dum-nealui gre=e=te vorbind r[u despre ni=te oameni care nu merit[at`ta hul[. S[ nu fie cu sup[rare, cucoane, dac[ iar[=i nu ne lovim]n p[reri, z[u a=a! Arenda=ul nu e chiar o pacoste pe \ar[, cumzice\i dumneavoastr[ =i cum scrie prin gazete. Nu, nu! Ca s[ poat[scoate arenda, plus un oarecare venit pentru ostenelile lui,arenda=ul trebuie s[ munceasc[ de trei ori c`t un proprietar.|[ranul nu lucreaz[ nici mai mult, nici mai ieftin la arenda= ca laboier, ba mai degrab[ dimpotriv[. Iau martori chiar pe domnulIuga s[ v[ spuie cinstit dac[ ]nvoielile la arenda=ii vecini cu Amarasunt mai grele ca pe mo=iile dumnealor. Arenda=ul ]ns[, ]mpinsde nevoi, a f[cut economii la cheltuieli, a cultivat mai intensp[m`ntul, a pus ]n circula\ie terenuri care ]nainte erau p`rloage,a introdus ma=ini, ]n sf`r=it, a ridicat nivelul exploat[rii agricole.Toate astea nu valoreaz[ nimica? Or fi ei =i arenda=i tic[lo=i careasupresc pe \[rani, cum sunt =i printre proprietari, dar s[-ios`ndim a=a, ]n bloc, f[r[ circumstan\e u=ur[toare, nu e drept =inici bine!

    Grigore Iuga, enervat de interven\ia insolit[ a arenda=ului,r[spunse ap[sat =i dispre\uitor:

    O fi, stimate domn, dar dac[ nu ap[reau arenda=ii ]ntreproprietari =i \[rani, azi n-am mai avea o chestie \[r[neasc[ ]nRom`nia! Na=terea arenda=ilor a ]mpiedicat trecerea p[m`ntului]n m`inile \[ranilor, cum ar fi fost natural =i s[n[tos. Proprietarulcare s-a s[turat de mo=ie ar fi v`ndut-o s[tenilor dac[ nu se]mbulzea arenda=ul, oferindu-i un venit mare =i sigur, f[r[ nici omunc[ =i b[taie de cap pentru d`nsul!

    Asta se poate, admise Rogojinaru cu un sur`s candid. Seprea poate. Nu zic ba... Cu condi\ia ca \[ranul s[ fi fost ]ntr-adev[rharnic =i ]ntreprinz[tor. Mie ]ns[, care am o veche experien\[ ]n

  • 42 Liviu Rebreanu

    privin\a asta, da\i-mi voie s[ r[m`n convins c[ arenda=ul aintervenit tocmai fiindc[ \[ranul rom`n e lene= =i nep[s[tor,a=tept`nd s[-i vie totul de-a gata de la boier sau, ]n vremea dinurm[, de la stat... Uite-a=a, domnilor! Scuza\i-m[ dac[ sunte\i dealt[ p[rere, dar eu...

    Baloleanu avu un gest de consternare, f[r[ a putea protesta.Grigore, abia st[p`nindu-=i revolta, ]ntrerupse vehement pe arenda=:

    Te-am auzit =i ]n tren vorbind cum vorbi=i acuma, onoratedomn. Nu \i-am r[spuns, fiindc[ mi se pare monstruos ca un omcare tr[ie=te =i se ]mbog[\e=te din exploatarea \[ranului s[ afirmetotu=i, cu at`ta insisten\[, c[ \[ranul e lene=. Dar chiar presupu-n`nd c[ ar fi cum zici dumneata, imputarea sau ocara dumitalen-ar privi pe \[ranul nostru, ci pe cei ce l-au emancipat numai deform[ =i l-au l[sat, ]n fapt, mai ]nc[tu=at ca pe vremea robiei. }nloc s[-i fi dat ]nv[\[tur[ =i educa\ie cet[\eneasc[, a fost men\inutcu sila ]n ]ntuneric. Nu ne-a trebuit \[ran-cet[\ean, ci \[ran-animal.+i acuma, culmea batjocurii, ]l mai =i insult[m c[ e r[u =i tr`ndav...A, ]ntreab[-l pe dumnealui, continu[ ar[t`nd brusc pe Titu, care]ncremeni, c[-i ardelean =i-a venit de cur`nd ]ncoace, ]ntreab[-ldac[ \[ranul dumnealor e lene= =i lipsit de ini\iativ[! +i nu uitac[ acolo rom`nul se afl[ sub jug str[in! A avut ]ns[ conduc[toricu tragere de inim[, care l-au ]nv[\at =i i-au deschis mintea, aavut pilde care l-au ]ndreptat pe calea cea bun[. Noi vorbim mereudespre \[rani =i ne mul\umim cu vorba goal[ =i niciodat[ nu facemnimic cinstit =i dezinteresat pentru ei!

    Av`ntul lui st`rni mici sur`suri ironice primprejur. El ]nsu=i ]=id[du seama c[ a devenit patetic, c[ tonul lui nu cadreaz[ cu locul,=i t[cu mai jenat chiar dec`t Dumescu, care ]ncepuse s[ dea semnede ner[bdare. Rogojinaru, de=i avea replica gata, ca s[ nu mai]nvenineze lucrurile, se mul\umi s[ morm[ie ceva ]n farfuria lui.Doar Baloleanu zise ]ncet, ca pentru masa lor:

    Foarte just, drag[ Grigori\[, foarte adev[rat! Bietul \[rannu =tie dec`t s[ rabde, fiindc[ nimeni nu l-a ]nv[\at altceva. Iar

  • 43R[scoala. Vol. I

    c`nd nu mai poate =i-i ajunge cu\itul la os, atunci e natural s[izbucneasc[ ]n iure= de foc =i s`nge. Numai la noi se mai pome-nesc, ]n plin secol de civiliza\ie occidental[, r[scoale de \[raniexaspera\i, c`nd ici, c`nd colo, pentru c[ numai la noi \[ranul nug[se=te nic[ieri dreptate. P`n[ ce avem s[ ne trezim cu o catastrof[s[ zguduie \ara din temelii!

    Tot el ]ns[, ]n\eleg`nd c[ discu\ia s-a ]mpotmolit, c[ut[ s[schimbe f[ga=ul. Aduse vorba despre recolta care ar fi fost destulde bun[, dar nu se poate valorifica din pricina crizei financiare,apoi despre situa\ia guvernului, pe care el o socotea =ubred[, ]nsperan\a c[ ]n cur`nd va reveni la c`rm[ partidul lui. Trec`nd lapolitica extern[, ajunser[ la fra\ii ardeleni =i la Titu Herdelea.Acuma se mai ]nvior[ =i Dumescu, na\ionalist fervent, care visave=nic numai cucerirea Transilvaniei. Grigore le spuse c[ t`n[rulHerdelea ar dori s[-=i g[seasc[ un rost ]n \ar[ =i Dumescu, fiindvorba de un ardelean, ]i oferi ]ndat[ un loc de func\ionar la bancalui, deocamdat[ modest, fire=te, r[m`n`nd s[ se vaz[ ulterior dac[va merita mai mult. Iuga mul\umi refuz`nd: ce s[ caute un poetla banc[, afar[, cel mult, de vreun ]mprumut de franci, f[r[ girant,f[r[ dob`nd[ =i f[r[ termen de plat[? Titu ]nsu=i t[cuse, dar sebucur[ c[ Grigore n-a primit. N-a trecut el Carpa\ii ca s[ ajung[func\ionar la banc[. Mai cur`nd la vreun ziar ar fi s[ i se g[seasc[vreo ]ntrebuin\are, ad[ug[ Iuga. Da, da, la vreun jurnal, repet[=i t`n[rul cu ]nsufle\ire. Baloleanu era bun prieten cu directorulUniversului, c[ruia ]i c`=tigase un proces dubios. F[g[dui c[ vainterveni, numai Titu s[ aib[ grij[ s[-i reaminteasc[, dac[ cumvaar uita.

    Pe mine s[ m[ ierta\i acuma, zise pe urm[ avocatul, preg[-tindu-se de plecare. Mi-am l[sat nevasta s[ m[n`nce singur[numai de dragul t[u, Grigori\[, c[ nu te-am mai ]nt`lnit de unveac. Sper c[ =i tu ai s[-mi faci pl[cerea s[ vii ]ntr-o zi s[ dejunezila noi, s[ te mai vaz[ =i Melania mea, c[ mereu vorbim de tine.Pofte=ti c`nd vrei tu, oric`nd, nici n-ai nevoie s[ anun\i, ca acas[...

  • 44 Liviu Rebreanu

    }ntre Grigore =i Dumescu se ]ncinse o controvers[ asupra notei,fiecare revendic`nd pentru sine obliga\ia de plat[. Grigore ie=ibiruitor, numai amenin\`nd cu o sup[rare etern[. }n fa\a restau-rantului se desp[r\ir[. Iuga r[mase cu Titu. Chiar atunci ap[ru ]nu=[ =i Rogojinaru, cu o \igar[ de foi ]ntre din\i, cu o umbrel[ str[-veche la sub\ioar[.

    Cucoane! zise d`nsul c[tre Grigore, cu glas dulce, p[rintesc.Dumneata e=ti t`n[r =i te aprinzi iute, pe c`nd eu sunt b[tr`n =inu m[ sup[r cu una, cu dou[. Nu =tiu c`nd ne-om mai ]nt`lni,dar s[ dea Dumnezeu s[ nu zici niciodat[: A avut dreptateafurisitul de Rogojinaru... Noapte bun[!

    Grigore Iuga ]l privi o clip[ =i nu r[spunse nimic. Familiaritateaarenda=ului ]l s`c`ia. De altminteri, se sim\ea obosit =i, mai ales,plictisit. Discu\ia de la mas[ ]i r[scolise nervii. }=i propusese deat`tea ori s[ nu mai vorbeasc[ despre lucrurile acestea =i totu=imereu ]=i c[lca hot[r`rea.

    Cobor`r[ ]n calea Victoriei f[r[ a schimba un cuv`nt. Se porniseun v`nt aspru, prevestitor de ploaie rece. Norii se l[saser[ jos,aproape p`n[ pe acoperi=ele caselor. C`te un v`rtej de aer ser[sucea pe strad[, m[tur`nd praful, ridic`ndu-l =i arunc`ndu-l petrotuare, ]ntre picioarele rarilor trec[tori. Grigore ]=i aduse iaraminte de Rogojinaru: Vezi, el a presim\it schimbarea vremii =i avenit cu umbrela... O tr[sur[ venea ]n goan[ dinspre =osea cuun domn ]ntre dou[ femei, hohotind de veselie, parc[ toat[ lumeaar fi fost a lor.

    Titu Herdelea p[=ea t[cut =i prudent. Vedea c[ Iuga n-are chefde vorb[ =i nu voia s[-l supere. }=i f[cu ]n g`nd bilan\ul serii =ichibzuia c[ poate fi mul\umit. Dac[ ar intra la Universul, s-ar puteasocoti angajat definitiv =i bine. Nu e un ziar sub\ire, dar pare a fisolid =i r[sp`ndit. Ar fi preferat Adev[rul, care e mai simpatic,mai opozant =i mai intelectual. Pentru ]nceput e bine =i a=a. Numais[ nu uite avocatul s[ vorbeasc[ cu directorul. Are s[ treac[ m`inenegre=it pe la Baloleanu... Adic[ nu, s[ se consulte ]nt`i cu Iuga.

  • 45R[scoala. Vol. I

    Trebuie s[ ia seama, s[ nu fac[ vreo gaf[, s[-l ofenseze =i s[-lpiarz[. C`nd i-a scos Dumnezeu ]n cale un om at`t de extraordinar,nu mai conteaz[ c`teva zile de a=teptare...

    Prin pia\a Palatului regal i se p[ru totu=i c[ t[cerea a fost prealung[. Cump[nind despre ce i-ar putea vorbi, ]=i aminti cu c`tinteres a discutat Grigore despre nevoile \[r[ne=ti. }i zise deci,ezit`nd, parc[ i-ar fi pip[it sufletul:

    Nici n-am pomenit, at`ta ce se vorbe=te pe aici despre \[rani=i mereu despre \[rani. Toat[ lumea, pretutindeni, ]ntruna: chestia\[r[neasc[, problema \[r[neasc[, s[ facem a=a, s[ facem altfel...De ce at`ta discu\ie? P`n[ =i la mine ]n curte, to\i chiria=ii, cumse adun[ la taifas, repede ajung la \[rani, =-apoi d[-i =i d[-i cuproblema =i cu chestia... Barem un cizmar jidov =i mai ales feciorullui, care-i mare socialist, nu m[ ]nt`lnesc o dat[ s[ nu-mi bat[capul cu fel de fel de solu\ii =i cu proorocirea c[, de nu se rezolv[chestia \[ranilor, are s[ vie revolu\ia s[ fac[ praf =i cenu=[Bucure=tii!

    Grigore tres[ri ca trezit dintr-o visare. }n acelea=i clipe, aceea=i]ntrebare =i-o pusese =i el, c[ut`ndu-i r[spunsul. Murmur[ cuprivirea spre norii m`nio=i ce se v`ltoreau peste capetele lor:

    Poate s[ fie numai o mod[ trec[toare, dar poate s[ fie =i odurere str[veche, care apas[ sufletele ca o p`cl[ n[bu=itoare.Cine =tie?

    5

    Grigore Iuga se perpelea ]n pat f[r[ somn. R[sfoise gazetelede sear[ =i nu re\inuse nimic. G`ndurile ]i r[t[ceau tulburi,neostoite, r[scolind amintiri, am[r[ciuni, planuri, speran\e =iizgonind mereu lini=tea sufletului. Stinsese becul de pe noptier[de c`teva ori =i tot de at`tea ori ]l reaprinsese, ba s[ refac[ uncalcul salvator, ba s[ controleze un pre\ al zilei, ba s[ observe unam[nunt pe fotografia Nadinei, care, din perete, deasupra patului,

  • 46 Liviu Rebreanu

    ]l urm[rea cu ochi gale=i. Pr[v[lit[, trei sferturi goal[, pe o blan[de urs, cu bra\ul rezemat pe capul fiarei, s`nii ei mici p[reau]ncremeni\i ]ntr-un spasm voluptos, iar =oldurile-i calde se alintaucu ]ndemnuri, ]n vreme ce ]ntreaga-i figur[ sur`dea, cu o candoarevirginal[ =i pref[cut[. }n ram[ grea, fotografia m[rit[ aproapenatural era un cadou de ziua lui din partea ei. Atunci, cu trei ani]n urm[ =i numai un an dup[ cununie, a min\it c[-l bucur[ cadoulei, i-a mul\umit =i a ]mbr[\i=at-o, dar ]n sine=i a fost ]ntristat =idecep\ionat. Avea preten\ia, nem[rturisit[, s[-i apar\ie exclusivlui m[car goliciunea ei trupeasc[. }l indigna ]nchipuirea c[ so\ialui, dragostea lui cea mare, s-a putut ar[ta astfel unui b[rbatstr[in, fie el chiar fotograful.

    Sosise ]n Bucure=ti plin de ]ncredere c[ toate vor merge strun[.A ]ncasa rata a doua =i ultima din pre\ul gr`ului v`ndut =i livrat,a aranja cu Dumescu, la Banca Rom`n[, poli\a care ajunge lunila scaden\[ erau treburi ce se puteau lichida ]n dou[ ore. Dup[ce va ispr[vi afacerile, proiectase s[ mai stea vreo dou[-trei zile,s[ se ]nt`lneasc[ cu prietenii, s[ le reaminteasc[ prin prezen\[ c[tr[ie=te. Pe urm[, ]napoi la Amara cu restul de bani, care va fisuficient pentru nevoile curente p`n[ la valorificarea porumbului.Era ordonat =i meticulos. Cu at`ta se alesese din cei doi anipetrecu\i ]n Germania. }=i ]ntocmise programul de acas[ ]n toateam[nuntele. Poli\a cerealistului o avea ]n buzunar cu scaden\apentru m`ine. O considera aur curat. Semn[tura celei mai impor-tante firme de export de cereale din Rom`nia se bucura de respect]n toat[ Europa.

    }n strada Bursei, primul punct din program, soarta a tras odung[ brutal[ peste combina\iile lui. +eful firmei, un armean ]nalt,b[tr`n =i rigid, l-a poftit ]n biroul s[u particular, i-a oferit cafea =io havan[ de contraband[ =i l-a rugat confiden\ial =i st[ruitor s[-i]ng[duie o am`nare de o lun[, una singur[, pentru plata ratei.Grigore a ]ncercat s[ obiecteze c[ e vorba de o poli\[, c[... Auurmat explica\iile =i considerentele. Timpuri excep\ionale. Pre\urile

  • 47R[scoala. Vol. I

    au sc[zut brusc pe pie\ele str[ine ]n ultimele s[pt[m`ni, aproapeo pr[bu=ire. A c[zut ]n balan\[ concuren\a ruseasc[, nea=teptat[;recolta muscalilor, de unde se anun\ase compromis[, a ie=itdeodat[ arhiabundent[. Rusia e totdeauna cu surprize. Nu l-ar fidurut capul de asta. El, negustor prev[z[tor, a f[cut toate aranja-mentele ]n timp util. L-au nenorocit ]ns[ c[ile ferate, care n-auputut executa transporturile c`nd a trebuit. Apoi vapoarele careau stat, unele mai stau =i azi, la Br[ila, de poman[, fiindc[ n-auavut ce s[ ]ncarce. Pierderile se ridic[ la peste treizeci la sut[ dinvaloarea m[rfii. +i, v`rf la toate, criza financiar[, stupid[, care s-a ab[tut a=a din senin, a zdruncinat tot creditul =i paralizeaz[orice posibilitate de mi=care.

    Grigore asculta =i nu auzea. Precis era doar faptul c[ nu vaprimi banii; restul erau vorbe. Ascult`nd ]=i zicea ]ntruna c[, ]nciuda tuturor explica\iilor, dac[ el ar refuza am`narea, armeanultotu=i ar pl[ti, c[ci n-ar putea l[sa s[ i se protesteze poli\a =i astfels[-=i ruineze toat[ ]ntreprinderea. Refuzul ]ns[ ar ]nsemna rupturacu firma cu care tat[l s[u lucreaz[ de dou[zeci de ani =i care demulte ori, ]n momente grele, le-a f[cut destule ]nlesniri. Poate els[-=i ia r[spunderea unui refuz? Sau, dac[ accept[ am`narea, cums[ aranjeze datoria de la Banca Rom`n[ =i cum s[ se ]ntoarc[acas[ cu m`na goal[? Nici n-a refuzat, nici n-a acceptat. Var[spunde m`ine, dup[ reflexiune matur[.

    De la armean s-a dus la Dumescu, la banc[, s[-i cear[ sfat =iajutor. Era ]ntr-o consf[tuire grav[ =i nu l-a putut vedea. I-a l[satun cuv`nt, poftindu-l la mas[. +tia c[ Dumescu nu discut[ lucruriserioase dec`t la birou. +i-a ]nchipuit c[ poate se va ivi totu=i unprilej favorabil s[ preg[teasc[ m[car terenul. De aceea l-a luat =ipe Baloleanu. Acuma, t`rziu, ]=i d[ seama c[ toat[ combina\ia,care i s-a p[rut foarte ingenioas[, a fost o nerozie. Dac[ ar fi fost]n\elept, v[z`nd c[ nu poate vorbi cu Dumescu la banc[, ar fia=teptat lini=tit p`n[ m`ine, ar fi m`ncat cu t`n[rul transilv[nean=i acuma ar dormi ]n loc s[ se zv`rcoleasc[ zadarnic.

  • 48 Liviu Rebreanu

    C`nd a intrat ]n odaie, dup[ ce s-a desp[r\it de Titu Herdelea,a ]nt`lnit ]ndat[ privirea Nadinei din fotografie. S-a ]nfuriat. +i-aadus aminte c[ din pricina ei (alt[ dat[ ar fi zis: de dragul ei) af[cut datoria la Banca Rom`n[, pu\in ]nainte de surpriza ei cucadoul. A crezut atunci c[ refuzul ei de a sta la \ar[ mai mult dedou[zeci =i patru de ore ar fi numai din cauz[ c[ i-e sil[ decocioaba f[r[ gust =i f[r[ confort, cum spunea ea c[ este conaculb[tr`nesc de la Amara. Ca s[ o ademeneasc[, s-a g`ndit s[cl[deasc[ un castel demn de frumuse\ea ei. B[tr`nul era m`hnitc[ vechiul conac, ]n care s-au n[scut =i au tr[it patru genera\ii de]nainta=i, nu mai mul\ume=te pe Grigore. Socotea planul lui drept]nceputul destr[m[rii. Construc\ia s-a ]nceput =i s-a terminat cubani ]mprumuta\i de la Banca Rom`n[. Nadina a g[sit foartegentil[ aten\ia lui, a petrecut dou[ s[pt[m`ni s[-=i ]naugurezecastelul, apoi s-a ]ntors, plictisit[, la Bucure=ti. Nimeni nu-i poatepretinde s[ se ]nmorm`nteze de vie nici chiar ]ntr-un cavou delux. O fotografie, sor[ geam[n[ cu cea de deasupra patului, numaicu rama ruralizat[, potrivit[ locului, a r[mas acolo ca s[-i \ie deur`t lui Grig. +i datoria la Banca Rom`n[, din care nu s-a pututamortiza nici jum[tate ]n cei trei ani trecu\i de atunci.

    Pe Nadina a descoperit-o Miron Iuga pe c`nd Grigore era laBerlin. Tat[l ei, Tudor Ionescu, cump[rase mai demult de la Teofil,fratele lui Miron, cele dou[ mo=ii, Babaroaga =i Lespezi, vecinecu Amara. Noul proprietar a venit, foarte prietenos, ]ndat[ ce aisc[lit actele, =i a cerut lui Miron pove\e asupra mijloacelor deexploatare c`t mai bun[ a p[m`nturilor. A fost un simplu pretextde cuno=tin\[: nu-i trecuse lui niciodat[ prin minte s[-=i bat[ capulcu muncirea mo=iilor. }=i g[sise arenda= =i se ]n\elesese asupravenitului ]nainte chiar de a fi ]ncheiat cump[rarea. Miron a aflatmai t`rziu c[ Ionescu ar fi un bog[ta= de origine obscur[, stabilitde pu\in timp ]n Bucure=ti, unde achizi\ionase c`teva case deraport. Asta a fost cu vreo dou[zeci de ani ]n urm[. Apoi, de ni=tePa=ti, acum c`\iva ani, a primit iar vizita vecinului, de ast[ dat[

  • 49R[scoala. Vol. I

    ]nso\it de fiul s[u Gogu =i de Nadina. }ntre cele dou[ odrasle eramare deosebire de v`rst[, feciorul putea s[ aib[ peste patruzecide ani, fata cel mult dou[zeci. Tudor Ionescu i-a povestit c-a fost]nsurat de trei ori =i c[ Gogu e din prima c[s[torie, iar Nadinadin a treia. Fiindc[ a schimbat arenda=ul, i-a adus =i pe ei s[ vaz[propriet[\ile, mai ales c[ ale lor vor fi, ]n cur`nd, Babaroaga aNadinei =i Lespezi a lui Gogu. Deocamdat[ at`ta vrea s[ le dea,c`nd se vor c[s[tori, =i c`te o cas[ ]n Bucure=ti. Ce mai are tot allor va fi, parte dreapt[, dar numai dup[ moartea lui. Mult n-aus[ mai a=tepte, c[ am b[tut =aptezeci, a ad[ugat z`mbind f[r[regrete. Numai de nu s-ar s[v`r=i ]nainte de a-i vedea a=eza\i.Mai fric[ i-e de Gogu, c[ at`ta a am`nat ]nsur[toarea p`n[ ce i-acam trecut vremea. Despre Nadina n-are nici o grij[; o fat[ ca eanu poate r[m`ne nem[ritat[, pentru c[ n-ar l[sa-o pe\itorii. MironIuga s-a uitat atunci mai bine la ea =i a r[spuns c[ da, a=a este...P`n[ peste vreo trei luni, c`nd s-a ]ntors Grigore din Germania,b[tr`nul Iuga s-a g`ndit deseori la Nadina, viitoarea st[p`n[ amo=iei Babaroaga. C`t l-a m`hnit pe el f[r`mi\area =i ]nstr[inareap[m`nturilor p[rinte=ti =i cum le-ar mai fi luat d`nsul dac[ Teofiln-ar fi pretins bani ghea\[! Cu limb[ de moarte se g`ndea s[ dea]n grij[ lui Grigore s[ re]ntregeasc[ domeniul lui Iuga, dac[Dumnezeu nu-l va ]nvrednici pe el ]nsu=i s[-=i ]mplineasc[ dorin\acea mai fierbinte.

    Grigore avea atunci dou[zeci =i patru de ani. Plecase ]nGermania s[ se specializeze serios ]n agronomie, dup[ ce ]=i luaselicen\a ]n drept la Bucure=ti, nu ca s[ practice, ci s[ aib[ un titlu.A plecat pentru trei ani, maic[-sa a murit dup[ primul =i b[tr`nuli-a cerut s[ r[m`ie acas[, s[ dea dracului =tiin\a ceea zadarnic[.De-abia s-a ]nvoit s[-l mai lase ]nc[ un an.

    S-a ]ntors din str[in[tate cu capul plin de planuri ]ndr[zne\e=i cu solu\ii sigure pentru toate greut[\ile. B[tr`nul l-a ascultatde c`teva ori f[r[ s[ se supere, cum se a=tepta Grigore. }=i ziceac[ generozit[\ile acestea sunt ale tinere\ii =i c[ b[iatul se va

    4 L. Rebreanu. R[scoala. Vol. I

  • 50 Liviu Rebreanu

    cumin\i c`nd se va izbi el ]nsu=i cu capul de pragul de sus. Ba ]nloc s[-i combat[ teoriile, ]ntr-o zi i-a spus c[ s-ar bucura dac[ i-arpl[cea fata lui Tudor Ionescu. Grigore a ]n\eles ]ndat[ de ce s-arbucura b[tr`nul =i i-a r[spuns c[, ]n alegerea tovar[=ei de via\[,nu se poate l[sa condus de anume utopii, c[ci trecutul nu se mai]ntoarce, oric`t am vrea noi s[-l ]ntoarcem.

    Tu s[ vezi fata, utopiile le iau asupra mea, a zis Miron ironic.C`nd a v[zut-o, Grigore a uitat tot =i i-a r[mas numai ea. Luna

    p`n[ s-a f[cut cununia =i apoi celelalte trei, c`t au c[l[torit]mpreun[, singuri, ]n Grecia, Italia =i Spania, a cunoscut fericireacea mai mare. Atunci Nadina a fost ]ntr-adev[r nevasta lui, numai =inumai a lui. A=a ar fi vrut el s[ fie totdeauna; ]n sufletul =i ]n g`ndurileei s[ nu existe nimeni =i nimic afar[ de d`nsul. Suferea de o geloziecu at`t mai chinuitoare cu c`t mai mult ]i era ru=ine s-o m[rturiseasc[.A ]ncercat s-o ademeneasc[ la \ar[ nu ca s[ ]ndr[geasc[ ea p[m`ntul,ci ca s[-=i fereasc[ iubita de tenta\iile ora=ului. Patru ani iubirea luia ]ndurat toate durerile, p`n[ ce