Livia Ostafe Uaic

Enjoy Grundtvig 10 times!

Analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva

politicilor de formare continuă

Analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva

politicilor de formare continuă

Livia OstafeIAŞI

Martie -2010-


Concepte cheieConcepte cheie Formare continuă - ansamblu de activităţi şi de practici care cer

implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii, perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale (EURYDICE. Reţeaua de Informare despre educaţie în Comunitatea Europeană, p. 8,9).

• Conceptul de formare continuă defineşte liniile pedagogice esenţiale pentru activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, linii conturate la nivelul sistemelor de învăţământ – pe fondul evoluţiilor înregistrate în anii 1975-1985 – prin consolidarea reformelor deja întreprinse şi prin reevaluarea priorităţilor dintr‑o societate bazată pe tehnologii avansate.

Standardul educaţional - se referă la ceva fix, imuabil, preexistent şi predeterminat care reglementează domeniul supus standardizării. Deci, standardizarea este utilă acolo unde sistemul funcţionează, punându-se doar problema eficientizării sau optimizării acestei funcţionări în limitele definite prin parametrii cunoscuţi şi recunoscuţi.


Profesionism - recunoaşterea socială a anumitor indivizi sau grupuri, în condiţii clar definite, la recunoaşterea statutului social legitim oferit de exercitarea unei profesiuni, precum şi a modului de exercitare a acesteia – în special modul de exercitare a actului profesional, formarea profesională, contextul practicii şi inserţia socială.

Profesionalizarea - este un proces de formare a unui ansamblu de capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe (teoretice şi practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective. Dintre dimensiunile profesionalizării, semnificative sunt descrierea (sau elaborarea) identităţii profesionale şi efortul de legitimare a profesiei didactice în câmpul activităţilor şi profesiilor sociale. Profesionalizarea activităţii didactice presupune o utilizare euristică şi creativă a acestora în situaţii şi contexte educaţionale care cer acest lucru


Satisfacţie profesională – “reacţia pe care cineva o are faţă de

slujba sa, o stare emoţională plăcută sau pozitivă ce rezultă din aprecierea propriei

slujbe, a muncii realizate etc.” (Edwin A . Locke).

Profesorul profesionist - definit drept un practician

care a dobândit prin studii îndelungate statutul şi capacitatea de a

realiza, în situaţii complexe şi dispunând de autonomie, acte

intelectuale non rutiniere, angajând responsabilitatea sa

individuală şi adaptându-se la obiectivele urmărite şi la exigenţele

etice. Activitatea sa este „altruistă”, în sensul funcţionalist al

definirii profesiilor, pentru că profesorul oferă un serviciu preţios

societăţii


Studiul propriu-zisStudiul propriu-zis

Scopul cercetării: Studiul urmăreşte analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă în funcţie de trei variabile independente: grad didactic, gen, mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică

Obiective: O1. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor

didactice în funcţie de gradul didactic obţinut; O2. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor

didactice în funcţie de genul biologic al acestora; O.3 Identificarea gradului de satisfacţie profesională a

cadrelor didactice în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică


Obiectivul 3Ipoteza 1.

Mediul în care îşi desfăşoară profesorul activitatea influenţează satisfacţia profesională, în sensul că profesorii din mediul urban prezintă satisfacţie profesională mai ridicată decât cadrele didactice din mediul rural.

• Variabile folosite: – Variabile independente

• Gradul didactic- definitivat- gradul II- gradul I

• Genul subiecţilor:- masculin- feminin

• Mediul de provenienţă - rural- urban

Design-ul cercetării Mediul de proveninenţă

Rural Urban

F M F M

Gradul

didactic

Definitivat 1 2 3 4

Gr. II 5 6 7 8

Gr. I 9 10 11 12


Instrumentul folosit Pentru a măsura satisfacţia la locul de muncă am aplicat Chestionarul satisfacţiei pentru locuri de muncă (Job Satisfaction Questionnaire) construit de către Brayfield, A. H şi Rothe, H. F. (1951). Chestionarul conţine 24 itemi cu variante de răspuns pe o scală Likert de la 1 la 5, unde „1 = total dezacord” iar „5 = total de acord”. Itemii 1, 4, 5, 7, 9, 11, 12, 15, 17 şi 19 sunt itemi inversaţi.

Satisfacţia profesională a fost măsurată de asemenea în funcţie de cele trei variabile independente (grad didactic, gen, mediu de provenienţă), gradul didactic fiind ales ca element corelativ cu formarea continuă. Cercetarea s-a desfăşurat în lunile octombrie-februarie 2009-2010 pe cadre didactice din liceu şi gimnaziu din judeţele Iaşi şi Constanţa. Numărul respondenţilor a fost iniţial 239, rămânând în final 200. Subiecţilor li s-a asigurat confidenţialitatea răspunsurilor.


Analiza ipotezei generale:Variabilele gradul didactic,

genul şi mediul de provenienţă exercită o influenţă semnificativă asupra variabilei satisfacţie profesionalăAplicând Anova univariat obţinem: a) trei efecte principale - o variabilă independentă influenţează variabila dependentă; b) patru efecte de interacţiune - efectul combinat al celor trei variabile independente are o influenţă asupra variabilei dependente.

Analizând „Tests of Between-Subjects Effect” observăm că două dintre efectele principale sunt semnificative, deoarece F este semnificativ, când p > 0.05


• Obiectivul 1Ipoteza 1

Din tabelul de mai sus putem observa că F este semnificativ (F(1)=5,644 cu un p=0.02; p<0.05), de unde rezultă că există un efect semnificativ al variabilei independente grad didactic al subiecţilor asupra variabilei dependente satisfacţie profesională.Analiza statistică a datelor ne permite să afirmăm că există o influenţă semnificativă (F=6,081; p=0.03, p<0.05) a variabilei independente grad didactic asupra variabilei dependente satisfacţie profesională.

Există o diferenţă semnificativă între profesorii cu gradul II şi cei care deţin gradul I în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie profesională (p=0.002; p<0.05), în sensul că profesorii cu gradul I au un nivel de satisfacţie mai înalt (Mean Difference 8.65) decât cadrele didactice ce deţin gradul II. Plecând de la aceste rezultate putem afirma că ipoteza în discuţie se confirmă.


Ipoteza 2 Analizând „Anova One Way” observăm că nu există nici o diferenţă semnificativă (p=0.23; p>0.05) între profesorii care au definitivat şi profesorii care au gradul II şi gradul I în sensul influenţării gradului de satisfacţie profesională. Astfel, ce-a de-a două ipoteză se infirmă. Primul obiectiv a fost atins.

Obiectivul 2Ipoteza 1

Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru eşantioane independente. Rezultatele au fost următoarele:

Analiza statistică a datelor arată că t (198)= -2.554, p<0.05, ceea ce înseamnă că există diferenţe semnificative între gradele didactice de gen feminin în comparaţie cu profesorii de gen masculin, în sensul că femeile profesori au un grad mai ridicat de satisfacţie profesională decât cadrele didactice bărbaţi.

Obiectivul 2 al studiului a fost atins, iar ipoteza se confirmă.


Obiectivul 3Ipoteza 1Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru eşantioane independente.

Din analiza acestor date rezultă că media celor două categorii de profesori împărţiţi în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, este foarte apropiată. Aceasta înseamnă că diferenţa dintre medii este negativă.

Valoarea testului Lavene (F=0,86, p=0,35) este nesemnificativă, ceea ce ne determină să concluzionăm faptul că varianţele nu sunt egale, deci nu există diferenţe semnificative între profesorii de gen masculin şi cadrele didactice de gen feminin. Dacă am accepta că există o diferenţă semnificativă, am greşi în 35% din cazuri.t (198)=1,547, p=0,12. Valoarea lui t este nesemnificativă (am greşi în 12% din cazuri dacă am accepta ipoteza de cercetare). Deci, nu apar diferenţe semnificative între profesorii care îşi desfăşoară activitatea didactică în mediul urban în comparaţie cu cei din mediul rural în ceea ce priveşte satisfacţia profesională.

Obiectivul trei a fost atins, însă ipoteza se infirmă.


ConcluziiConcluziiPlecând de la datele obţinute în urma prelucrării lor, putem concluziona

faptul că formarea continuă reprezintă un factor foarte important în atingerea unui grad înalt de satisfacţie profesională în cazul profesorilor.

De asemenea observăm faptul ca profesorii femei dovedesc o deschidere faţă de formarea continuă şi, implicit, au un grad de satisfacţie mai înalt decât profesorii bărbaţi. Totodată s-a dovedit ca satisfacţia profesională nu este condiţionată de mediul în care este localizată şcoală (rural şi urban), ceea ce demonstrează faptul că putem atinge performanţe înalte şi deci satisfacţie profesională, oriunde sunt elevi, fără ca mediul să aibă o importanţă deosebită.

Pornind de la aceste rezultate şi, totodată, în urma analizei SWOT, putem afirma că politicile de formare continuă necesită un program serios de îmbunăţăţire a calităţii, dat fiind importanţa acestora în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, cu atât mai mult cu cât acestea sunt un factor deosebit de important în atingerea satisfacţiei profesionale. Programul ar putea fi realizat pornind de la problemele care se înregistrează la nivel local, respectându-se ciclul politicilor publice. Imbunăţăţirea politicilor de formare continuă poate creşte atât satisfacţia profesională, cât şi performanţele profesorului şi implicit ale elevilor.


RecomandăriRecomandări- Necesitatea unui sistem descentralizat de formare continuă a

cadrelor didactice;- Necesitatea unui sistem transparent de finanţare a formării

profesionale a profesorilor;- Necesitatea elaborarării de politici de formare pe tot parcursul

vieţii, în corelare cu evoluţiilor şi cerinţele sistemului educaţional românesc;

- Remunerarea cadrelor didactice participante la formarea continuă – astfel avem posibilitatea de a creşte nivelul satisfacţiei profesionale

Formarea continuă reprezintă pentru profesori un factor foarte important în atingerea performanţelor şi creşterea nivelului de satisfacţie profesională. Politicile pe direcţia formării continue vor suferi numeroase schimbări până când vor fi cu adevărat utile cadrelor didactice din România.


Vă mulţumesc!!!

Livia Ostafe Uaic

Documents

Transcript of Livia Ostafe Uaic