Literatura Univ Rom

108
Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală Ministerul Educa ţ iei al Republicii Moldova Proiectul Educaţ ie de calitate în mediul rural din Republica Moldova Literatura universal ă pentru instituţiile cu predare în limba română

Transcript of Literatura Univ Rom

Page 1: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 1/108

Ghid de implementare

a curriculumului modernizat

pentru treapta liceală

Ministerul Educaţiei a l Republ ic i i Moldova

Proiectul Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova

Literatura universalăpentru instituţiile cu predare în limba română

Page 2: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 2/108

Elaborat și editat în cadrul Proiectului Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova, finanţat de Banca Mondială.

 Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr.12 din 5 noiembrie 2010. Aprobat prin Ordinul nr.810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei.

Recenzenţi:Galina Melenciuc, profesoară, grad didactic superior, LT „Ion Luca Caragiale”, Orhei

Svetlana Păunescu, profesoară, grad didactic 1, LT „Constantin Stere”, Soroca

Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012.Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: [email protected]

www.cartier.md

Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel./fax: 34 64 61. E-mail: [email protected]

Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 21 42 03. E-mail: [email protected]ăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: [email protected]ăria 9 , str. Pușkin, nr. 9, Chișinău. Tel.: 22 37 83. E-mail: [email protected]

Colecţia Cartier educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-OnofreiEditor: Gheorghe Erizanu

 Autori: Mariana Jitari, Angela  Grama-Tomiţă Lector: Inga Druţă 

Coperta: Vitalie CorobanDesign/tehnoredactare: Rodica Plămădeală 

Prepress: Editura CartierTipărită la Tipografia Centrală (nr. 3531)

Mariana Jitari, Angela  Grama-Tomiţă 

LITERATURA UNIVERSALĂ PENTRU INSTITUŢIILE CU PREDARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ.GHID DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT PENTRU TREAPTA LICEALĂ 

Ediţia I, decembrie 2010

© 2010, Ministerul Educaţiei, pentru prezenta ediţie.Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiLiteratura universală: Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală: pentru instituţiile

cu predare în lb. rom./Mariana Jitari, Angela Grama-Tomiţă. – Ch.: Cartier, 2010 (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”).– 108 p. – (Colecţia „Cartier educaţional”).

ISBN 978-9975-79-657-6.37.016.46:821(100).09

 J 63

Page 3: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 3/108

S u m a r 

Concepţia disciplinei .............................................................................................. 51.1. Structura, funcţiile şi modalităţile de aplicarea curriculumului modernizat  (Angela Tomiță) .............................................................................................. 5

1.2. Formarea şi dezvoltarea personalităţii în procesul de implementare a curriculumului modernizat (Angela Tomiţă) .........................................................................................8

Formarea competenţelor specifice disciplinei ........................................... 112.1. Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei

(Angela Tomiţă) ..........................................................................................  112.2. Corelarea competenţelor şi subcompetenţelor cu activităţile

de predare-învăţare-evaluare ................................................................... 14

Sugestii de predare .................................................................................................203.1. Repere şi modalităţi de aplicare a strategiilor didactice ....................203.2. Diversificarea şi combinarea activităţilor de învăţare

(Angela Tomiţă) ............................................................................................ 273.3. Realizarea intredisciplinarităţii .............................................................. 29

3.4. Centrarea pe elev .........................................................................................383.5. Utilizarea TIC  .............................................................................................. 39

Sugestii de evaluare ............................................................................................... 414.1. Evaluarea axată pe competenţe. Evaluarea formativă

(Angela Tomiţă) ............................................................................................. 414.2. Evaluarea sumativă ....................................................................................48

Sugestii de proiectare didactică .......................................................................565.1. Proiectarea de lungă durată .....................................................................56

5.2. Proiectarea unităţii de învăţare .............................................................. 655.3. Proiectarea de scurtă durată .................................................................... 75

R e f e r i n ţ e b i b l i o g r a f i c e ....................................................................................108

Page 4: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 4/108

4 Literatura universală

A u t o r i :

Mariana JITARI,

coordonator, profesor, grad didactic superior,

Liceul Teoretic „Spiru Haret”, or. Chișinău

Angela GRAMA-TOMIŢĂ,

 profesor, grad didactic superior,

Liceul „Mihai Eminescu”, or. Chişinău

Page 5: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 5/108

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăLiteratura universală

Concepția Disciplinei

1.1 Structura, funcţiile şi modalităţile de aplicarea curriculumului modernizat

Un deziderat major şi un punct de referinţă pentru reformele desfăşurate însistemul educaţional este asigurarea calităţii, căci viitorul nostru depinde de ca-litatea resurselor umane. Una dintre direcţiile strategice de asigurare a calităţiieste dezvoltarea curriculară. Aceasta are un caracter integrator, complex şi vizea-ză schimbarea paradigmei educaţionale, accentul fiind pus pe dezvoltare/forma-re de competenţe, căci elevul ce absolveşte şcoala secolului al XXI-lea trebuie săse orienteze în alegerea corectă, ca să fie asigurat ulterior în viaţa independentă.Aspectul dat influenţează, desigur, celelalte elemente ale procesului didactic. Sepromovează ideea abordării transdisciplinare, se pune accentul pe utilizarea teh-nologiilor moderne de predare-învăţare-evaluare. Deoarece curriculum este unconcept-cheie al domeniului educaţional, a necesitat modificări şi suportul curri-cular. O caracteristică importantă a curriculumului, ca paradigmă a postmoder-nităţii, este cea referitoare la deschiderea spre educaţia permanentă care integrea-ză, în structura sa, pe tot parcursul vieţii şi în fiecare moment al acesteia, toate

conţinuturile şi formele generale ale educaţiei/instruirii.Scopul modernizării curriculumului este eficientizarea procesului de învăţă-mînt în perspectiva valorificării particularităţilor individuale ale elevilor şi for-mării unor personalităţi active, capabile să se integreze într-o societate ce se aflăîn continuă schimbare, cu atît mai mult cu cît schimbările sociale şi economiceimplică revizuirea continuă a curriculumului şcolar.

 Astăzi este limpede că nu mai putem miza doar pe cunoştinţe, pe informaţii,deprinderi însuşite în anii de studenţie. Viteza de acumulare şi de depreciere a cu-noştinţelor şi deprinderilor solicită învăţarea de-a lungul întregii vieţi. (V. Chicu,

Psihopedagogia centrată pe copil )Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a acumulat de la profesori şi exper-

ţi informaţia cu privire la calitatea curriculumului în vigoare, realizînd acţiuni dedescongestionare a programelor de studii, dar în realitate nu s-au creat premiseinstituţionale, conceptuale şi metodologice în vederea dezvoltării Curriculumuluinaţional. Astfel, abordarea tuturor componentelor curriculare şi a factorilor im-plementării eficiente necesita o nouă concepţie de modernizare a Curriculumuluinaţional.

Lansarea de către Ministerul Educaţiei, în comun cu IŞE, a proiectului Eva-

luarea curriculumului şcolar în învăţămîntul secundar general şi modernizareastandardelor educaţionale pentru învăţămîntul general , finanţat de UNICEF, a

Page 6: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 6/108

6 Literatura universală

avut scopul de a realiza o analiză comprehensivă, din punct de vedere conceptual,funcţional, structural, a curriculumului de bază şi a curriculumului pe discipline.

Curriculumul modernizat la literatura universală reprezintă un document de

monitorizare eficientă a procesului educaţional la disciplina dată. Elaborarea cur-riculumului la literatura universală, axat pe formarea de competenţe şi centrat peelev, reprezintă o prerogativă a timpului, determinată de necesităţile reformei în-

 văţămîntului în Republica Moldova în conformitate cu standardele statelor euro-pene. Curriculumul modernizat la literatura universală prezintă cîteva comutăriesenţiale, cum ar fi:

• centrarea pe competenţe – transversale, transdisciplinare, specifice discipli-nei;

• repartizarea orientativă a unităţilor de conţinut şi a unităţilor de timp;

• prezentarea de conţinuturi flexibile – textele propuse comportă caracter derecomandare;

• axarea pe acţiunea propriu-zisă a elevului, ca autor al propriei formări – prinapropierea procesului de învăţare de realitatea imediată, de viaţa cotidiană.

Astfel, curriculumul modernizat constituie un model constructivist, potrivitcăruia sînt importante atît cunoştinţele, dar, mai cu seamă, important este efortulpropriu al elevului de a înţelege, de a aplica, de a-şi construi treptat formarea.

Punctul forte este în acest context libertatea profesorului/libertăţile cadrului di-

dactic în corelarea unităţilor de conţinut, ordinea abordării temelor şi regimul orar,profesorul avînd libertatea să aleagă şi să organizeze activităţi de învăţare adecvatecondiţiilor.

Structura curriculumului modernizat este flexibilă şi poate fi ajustată la po-tenţialul creativ al cadrelor didactice de a proiecta – realiza – evalua.

Este apreciabilă prezentarea concomitentă a competenţelor specifice şi a sub-competenţelor disciplinei, a unităţilor de conţinut recomandate, a activităţilor deînvăţare şi a celor de evaluare, selectîndu-se astfel, pentru fiecare competenţă oimplicare responsabilă a cadrelor didactice prin folosirea unor strategii didactice

care să stimuleze, să motiveze elevii să observe, să perceapă, să diferenţieze, să in-terpreteze fenomenele literare; aşadar, se cere alegerea unei strategii funcţionale,care îl înrolează pe cel ce învaţă, îi activează trebuinţele şi îi mobilizează interesul.

Orientarea generală a demersului didactic spre aspectele funcţionale deter-mină caracterul şi conţinutul activităţilor de învăţare. Acestea apropie, în mare,procesul de predare-învăţare de procesul comunicării reale, oferă un caractermotivant învăţării, realizînd un progres în domeniu. Conţinuturile recomandatepoartă un caracter f lexibil-orientativ, pentru că evoluţia societăţii permite refor-me în educaţie după nevoile şi spre utilitatea fiecăruia.

Pornind de la eficienţa metodologică, dar şi de la prioritatea competenţelorîn raport cu conţinuturile, curriculumul recomandă valorificarea aspectului for-

Page 7: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 7/108

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

mativ al strategiilor didactice ce transformă elevul în subiect al propriei învăţări.Învăţarea, aşadar, poate fi definită ca o modificare a comportamentului, realizată prin soluţionarea unei probleme pe care i-o pun individului relaţiile sale cu mediul. 

(M. Minder, Didactica funcţională)Strategiile de evaluare recomandate sînt orientate spre evaluarea competen-

ţelor: valorice, de cultură a comunicării, culturale. Aplicarea anumitor tehnici şiforme de evaluare cu valenţe formative sînt relevante pentru a evidenţia perfor-manţele.

Merită apreciat caracterul transdisciplinar pe care pune accent curriculumulmodernizat. A cunoaşte ceva înseamnă, pur şi simplu, a acţiona într-un anumit fel.Ceea ce ştie o persoană este ceea ce face aceasta. (Skinner)

Curriculumul la literatura universală include, ca şi la toate celelalte discipline,

structura recomandată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, respectînd şi termi-nologia unică:

• preliminarii – conţine explicaţiile de rigoare privind reperele de bază în con-ceperea şi administrarea disciplinei Literatura universală;

• concepţia educaţională a disciplinei – în această secvenţă se definesc şi seexplică termenii operaţionali ai documentului curricular;

• competenţe-cheie/transversale pentru disciplina literatura universală – treceîn revistă cele 8 competenţe-cheie ale formării în spaţiul european, la care s-auadăugat 2 competenţe-cheie pentru Republica Moldova, concepute de specia-liştii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, şi valorile cultivate în şcoală;

• competenţe-cheie şi competenţe transdisciplinare pentru treapta liceală deînvăţămînt – sînt ordonate în raport cu specificul disciplinei Literatura uni-versală;

• competenţe specifice formate/dezvoltate prin literatura universală, ca disci-plină şcolară – aici se conţine explicarea şi discriminarea competenţelor spe-cifice ale disciplinei;

• repartizarea orientativă a unităţilor de conţinut şi a unităţilor de timp – nou-

tatea momentului de reformă, ce vine ca sugestie, iar gruparea pe unităţi deconţinut va înlesni munca profesorului în momentul proiectării;

• subcompetenţe formate/dezvoltate prin literatura universală, ca disciplinăşcolară, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi evaluare – acestea sîntprezentate într-un tabel în care se racordează unităţile de conţinut la subcom-petenţele rezervate pentru clasa dată, oferind paralel sugestii în ceea ce priveş-te activităţile de învăţare şi de evaluare adecvate. De la o clasă la alta, se poateurmări modificarea subcompetenţelor şi adaptarea activităţilor didactice lanoile unităţi de conţinut;

• strategii didactice: orientări metodologice generale – cuprinde unele reco-mandări de lucru la clasă, exemple de tehnici ce ar înlesni munca profesorului;

Page 8: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 8/108

8 Literatura universală

• strategii de evaluare: orientări generale – oferă repere la componenta evaluare;

• bibliografie – listează sursele de referinţă ce ar servi ca suport lucrului la clasă:antologii, volume de memorialistică, texte metaliterare.

1.2 Formarea şi dezvoltarea personalităţiiîn procesul de implementarea curriculumului modernizat

Am intrat din nou într-o perioadă de cotitură în educaţie. Una în care ur-mează să ne racordăm la valorile şi standardele europene prin intenţia didactică,dar şi prin produsul de calitate al şcolii: elevul. Actualele modificări nu sînt nicipe departe atît de radicale ca cele de la sfîrşitul secolului trecut, sînt mai mult o

armonizare şi un salt calitativ pe traiectoria existentă.Tot mai frecvent se vorbeşte despre superioritatea ştiinţelor educaţiei asupra

ştiinţelor naturii, în sensul că ar avea o nobleţe aparte, cîştigată din importanţastudierii de către om a omului însuşi, deci, formarea şi dezvoltarea personalităţiielevului de către personalitatea celui care, ani de-a rîndul, a predat – profesorul. Şiprofesorul, şi elevul au fost priviţi dintotdeauna ca două părţi ale unui întreg, ceeace continuă să rămînă şi în prezent, numai că ambii încearcă din răsputeri să-şidefinească statutul şi rolul. Prezentul îl vede pe profesor drept cel care deschide cu

luciditate uşile şcolii spre lume. Anume lui îi revine misiunea de a-l provoca, de a-icrea situaţii, ajutîndu-l astfel pe elev să se formeze. Comportamentul pedagogic alacestui principiu s-ar regăsi în afirmaţia lui M. Develay: Eu nu pot avea intenţia dea învăţa, dacă nu am intenţia de a face corp comun cu ceea ce voi învăţa şi dacă nuam sentimentul că aceasta poate să mă ajute să cresc . Deci, motivaţia declanşea-ză şi/sau diminuează comportamentul elevului. Or, a motiva elevul nu înseamnădoar a-l provoca, ci şi a-l convinge să studieze, să cerceteze în scopul asimilării,înţelegerii şi evaluării subiectului propus. Înseamnă, mai ales, a-l ajuta/a-l facepe elev să se simtă la locul lui în procesul de instruire, a-i da încredere în forţele

şi capacităţile proprii – dar înseamnă şi a ne face pe noi, pedagogii, să ne simţimla locul nostru în faţa clasei. În această perspectivă, este bine să nu considerămprofesorul numai un expert şi organizator al procesului didactic, ci parte a unuisistem, deşi unii colegi încă percep elevii dintr-o perspectivă deosebită, axată peo viziune dihotomică: leneş – harnic, bun – rău. Cercetările în domeniu arată căelevii se comportă aşa cum sînt văzuţi, deci un rol aparte revine cunoaşterii deSine, dar şi a imaginii Celuilalt.

Nici unui elev nu i se poate cere mai puţin decît minimum acceptabil şi nici unuielev, cu un ritm de învăţare lent, nu i se poate cere mai mult decît acest minim (I.

Negreţ – Dobridor). În procesul instructiv-educativ trebuie să se ţină cont de stilu-rile de învăţare şi de stilurile de predare, de stil în genere, căci, din punct de vedere

Page 9: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 9/108

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

psihologic, stilul evidenţiază unicitatea şi individualitatea unei persoane, felul eide a fi, modul de a gîndi şi de a acţiona, subliniind în acest context diversitateaînvăţării, instruirii, educării. Nu putem afirma că există stil foarte bun de predare

sau foarte rău, dar, cu siguranţă, există situaţii în care un stil sau altul este folositadecvat sau nu. Cercetătorii modelului Leadershipului situaţional au definit patrustiluri esenţiale: delegare, facilitare, monitorizare, direcţionare, derivate dintr-oclasificare a comportamentului de lider de grup în funcţie de doi parametri:

• centrarea pe realizarea sarcinilor, pe competenţele şi performanţele elevilor;

• centrarea pe relaţiile umane, pe motivaţia şi angajamentul elevilor.

Cadrul didactic, la lecţiile de literatură universală, va apela la toate stilurile,în funcție de gradul de competenţă şi de motivare a fiecărui elev. Pentru a asigura

un caracter situaţional învăţării, căci curriculumul modernizat sugerează anumeacest tip de învăţare, va alege stilul de delegare – va delega sarcini, va monitorizaprocesul de trecere de la o etapă la alta, va sta la dispoziţia elevilor, fiind şi el elev (Jurnal triplu, Mozaic, Învăţarea complementară), va oferi informaţii, mai exact,resurse pentru realizarea sarcinilor. Astfel, elevii vor lua decizii independent,conştienţi fiind de competenţele pe care şi le-au format. Dar amintim că avemelevi care, deşi au abilităţi, nu au dorinţă şi încredere în forţele proprii. În cazullor, profesorul, organizînd situaţii de învăţare, va apela la stilul de facilitare, ast-fel încurajînd comentariile elevilor, susţinînd punctul lor de vedere, chiar dacă

are unele rezerve, iar aceştia vor demonstra că au capacităţi de lucru în grup, sauindividual.

Cel mai important lucru, în acest context, e că profesorul trebuie să varieze, înpofida problemelor, stilurile de predare, pornind de la direcţionare spre monitori-zare, ca să ajungă la facilitare, şi mai apoi la delegare, acesta din urmă demonstrîndcă procesul de transferare, de la profesor la elev, a responsabilităţii pentru învăţareare ca rezultat dezvoltarea abilităţilor de autoinstruire şi educarea responsabilită-ţii pentru propria învăţare. Aşadar, profesorul trebuie să posede arta educaţiei,

care constă în a situa elevul în cîmpul de forţe propice, ce i-ar asigura o dezvoltareintegrală şi echilibrată. Şcolii îi revine misiunea de a-i învăţa pe elevi ceva desprelumea în care cresc şi se dezvoltă, iar profesorii trebuie să fie conştienţi de posibi-litatea ca aceste oportunităţi de învăţare să fie utilizate, alimentate şi descoperitepentru a dezvolta o nouă înţelegere a ceea ce înseamnă să înveţi şi să creşti în soci-etate. Răspunzînd provocărilor, curriculumul modernizat la literatura universalăare ca finalităţi: instaurarea unui cult al lecturii, întemeiat pe plăcerea lecturii şipe afirmarea libertăţii elevului – prin însuşirea unor competenţe-cheie/transver-sale şi transdisciplinare, dar şi a unor valori şi atitudini – de a identifica repere

artistice majore şi de a participa – implicit şi explicit – la conştientizarea/formareaideii de canon literar universal .

Page 10: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 10/108

10 Literatura universală

Actualul curriculum la literatura universală operează o importantă deplasarede accente de pe abordarea informativă pe cea formativă a învăţării, urmărind săinstruiască elevi capabili să gîndească critic, să se situeze creativ în spaţiul cultu-

rii, să orînduiască adecvat operele literare în contextul valorilor universale, dar şiîn propriul sistem de valori.

Astfel, elevul, studiind pe parcursul a trei ani literatura universală, în finaltrebuie să ajungă o persoană capabilă să se orienteze în viaţă prin comunicare efi-cientă în diverse situaţii, capabilă să sesizeze frumosul şi să-şi exprime atitudineatangenţial cu valorile estetice şi etice, pregătită să-şi dezvolte în mod independentşi creator competenţele de care are nevoie pentru a se implica activ în viaţa socială,conştientă fiind de necesitatea şi funcţionalitatea acestora; deci o personalitate cuun ansamblu de cunoştinţe, atitudini şi, nu în ultimul rînd, aptitudini comunica-

tive/literare formate pe parcursul şcolarităţii.

Page 11: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 11/108

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Formarea competențelorspecifice disciplinei

2.1 Metodologia formării competenţelorspecifice disciplinei

În secolul al XXI-lea virtuţile învăţămîntului formativ nu pot fi ignorate, darnu se pot şterge cu buretele nici reuşitele excepţionale ale învăţămîntului informa-tiv. Şcoala prezentului şi a viitorului nu se poate împăca cu formarea unor compe-tenţi semianalfabeţi. Trebuie să formeze  personalităţi creative şi competente. Or,

în condiţiile existente, elevul nu reuşeşte să înveţe în clasă. Profesorul, pornit dela verificarea temei pentru acasă, abia dacă împarte lecţia în două părţi, cea de-adoua fiind rezervată predării temei noi. De fiecare dată elevul este pus în situaţia săasimileze informaţii şi să le prelucreze independent acasă, pentru a fi verificat data

 viitoare. Astfel, timpul de lucru al elevului se dublează: ascultare pasivă şi colectarede informaţii în timpul orelor şi rezolvare/memorare nedirijată după terminareaacestora. Elevii, în aceste condiţii, nu învaţă sistematic, ci ocazional, ca să ia notela anumite materii. Aşadar, învăţarea acasă e destul de incoerentă şi ineficientă. Înnoile condiţii singura soluţie este învăţarea în clasă, care trage după sine o mulţime

de alte modificări: locul lecţiilor de predare trebuie luat de activităţile de predare-învăţare-evaluare, profesorul renunţînd la rolul său de emiţător , preluînd sarcinade a declanşa, a conduce şi a controla afectiv procesele de învăţare.

Pornind de la noţiunea-cheie, definită de S. Cristea, metodologia procesuluide învăţămînt reprezintă ansamblul de principii normative, de reguli şi procedeeaplicabile diverselor discipline şi forme de instruire. Sensul restrîns al conceptuluide metodologie a procesului de învăţămînt vizează modalităţile practice de valo-rificare a procedeelor şi a mijloacelor didactice în vederea eficientizării activităţiide predare-învăţare-evaluare şi reprezintă astfel teoria care vizează definirea, cla-sificarea şi valorificarea metodelor-procedeelor-mijloacelor didactice în vedereaoptimizării permanente a activităţii de predare-învăţare-evaluare. Această viziu-ne pedagogică, de inspiraţie curriculară, conferă metodologiei didactice valoareaunei teorii sistemice şi praxiologice, care angajează la nivelul de predare-învăţare-evaluare un ansamblu de tehnici de eficientizare a acţiunii de instruire. Tehnicilede eficientizare a activităţii de predare-învăţare-evaluare – respectiv, metodele,procedeele şi mijloacele didactice – formează structura metodologiei procesuluide învăţămînt.

În noul context, un loc aparte are proiectarea. În cadrul teoriei generale a cur-riculumului, noile educaţii, prin problematica generală, tematica specifică şi me-

Page 12: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 12/108

12 Literatura universală

todologia integratoare angajată în diferite situaţii existenţiale, oferă informaţii şisugestii semnificative pentru reconstrucţia unor modele de proiectare interdiscipli-nară, pluridisciplinară, multidisciplinară şi transdisciplinară – toate cu deschidere

spre educaţia permanentă şi spre autoeducaţie (S. Cristea, Noile educaţii în peda- gogia postmodernă).

Cele mai relevante particularizări vizînd exercitarea acestor funcţii din perspec-tiva centrării pe elev se referă la personalizarea acestora. Întrebările pe care trebuiesă şi le acorde profesorul înainte de a-şi exercita funcţia de planificare ar fi: Pentrucine planific? Cum voi atrage elevii în procesul de planificare? Cele planificate vor corespunde intereselor tuturor elevilor? Ce capacităţi individuale ale elevilor pot dezvolta în urma implementării celor planificate? Ce va avea de cîştigat clasa înansamblu şi fiecare elev în parte în urma realizării planului? (V. Chicu, Psihopeda-

 gogia centrată pe copil )Aşadar, profesorul va avea grijă ca prin unităţile de învăţare potrivite să dez-

 volte subcompetenţele rezervate pentru o anumită treaptă de liceu, care, la rîndullor, vor forma competenţele specifice disciplinei Literatura universală.

Studiul literaturii universale, ca şi studiul literaturii române, va orienta li-ceanul spre formarea competenţelor valorice, care vor fi prioritare şi vor antrenacompetenţele lectorale. Competenţele valorice schimbă accentul de pe cunoaştereşi analiză pe receptare şi acţiune. Se va promova insistent strategia de lucru pe textşi nu despre text, dezvoltînd capacitatea de a aprecia. Potrivită, în acest context

– abordarea didactică a textului artistic – este taxonomia lui Krathwohl, care pre-supune înlănţuirea următoarelor operaţii:

•  a recepta: a-l sensibiliza pe elev faţă de existenţa anumitor fenomene şi a anu-mitor stimuli, adică a-l incita să le recepteze şi să fie atent la ele (contactuldirect cu textul artistic, vizita la muzeu, vizionarea spectacolului, audierea me-lodiei etc.);

•  a răspunde: se doreşte ca elevul să fie suficient angajat într-un subiect, un fe-nomen ori o activitate pentru a năzui să le descopere şi a avea plăcerea de a le

aprofunda. (urmează lectura din proprie iniţiativă a textelor relevante, apoiorice alte materiale, important e să-şi extindă aria de informare);

•  a valoriza: comportamentul este destul de consecvent şi de stabil pentru a că-păta caracteristicile unei convingeri ori ale unei atitudini. Elevul manifestăacest comportament, în circumstanţele corespunzătoare, cu destulă coerenţăpentru a se considera că el deţine o valoare; interiorizare a unui ansamblu de

 valori specific ideale. Comportamentul este motivat nu de dorinţa de a plăceaori de a se supune, ci de angajarea individuală în contextul valorii fundamen-tale care determină comportamentul;

•  a organiza: oraganizarea valorilor într-un sistem, determinarea raporturilorcare există între acestea pentru a stabili care sînt cele dominante şi profunde.

Page 13: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 13/108

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conceptualizarea fenomenelor, utilizarea conceptelor pentru a crea legăturiîntre fenomene, între valori. De exemplu, a avea convingeri în privinţa marilororientări pe care ar trebui să le adopte societatea;

•  a caracteriza: valorile au locul lor în ierarhia valorilor individului şi sînt orga-nizate într-un fel de sistem cu o coerenţă intrinsecă. Ele reglează comporta-mentul individului; e vorba de construirea unui sistem coerent şi stabil de va-lori, idei, credinţe şi atitudini, în care fenomenul are locul său; comportamenthabitual, filozofie a vieţii, viziune asupra lumii conform cu acest sistem. Deexemplu, a trăi, în mod armonios, fiecare zi cu convingerea că fiecare persoanămerită consideraţie şi sprijin.

(M. Minder, Didactica funcţională)

Componentele competenţei – cunoştinţe, aptitudini, deprinderi, aspecte exis-tenţiale – corelează frumos cu această taxonomie. Or, studiul literaturii universalepresupune lecturi diverse, care pot fi completate, extinse prin film, spectacol saualte genuri de artă, fără a ne dezice şi de celelalte taxonomii. Deci, specificul lite-raturii vizează capacitatea de a citi independent, de a interpreta, a comenta, a ana-liza, de a discuta diverse texte atît literare, cît şi nonliterare; implică şi extinderiprin relevarea sintezelor transdisciplinare sau compunerilor-paralelă.

De exemplu, formînd subcompetenţa: Identificarea şi analiza componentelor  principale ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei literar , profesorul va

urmări cunoştinţele pe care le are elevul (despre genuri, specii, erou liric/personaj,prozodie, figuri de stil, moduri de expunere, didascalii, capitole, acte etc.), ce abi-lităţi şi-a format (identificare, analiză, comentare, apreciere, descriere, comparare,sintetizare, evaluare, elaborare), ce atitudini exprimă faţă de valoarea operei, cum

 vor fi acestea aplicate în cotidian, în ce măsură îl motivează să înveţe dincolo delecţii (investigare, documentare, lectură suplimentară, conexiune cu alte ştiinţe şiarte) şi, desigur, capacitatea de a comunica despre şi cu ajutorul celor învăţate.

Prin urmare, obiectivele nu dispar cu desăvîrşire din cîmpul de vedere al pro-fesorului, ele fiind necesare proiectării activităţilor concrete pentru oră, ca paşide intrare în studiul unei teme. Competenţa nu este altceva decît ieşirea din oră,finalitatea acesteia şi, prin urmare, un rezultat al tuturor obiectivelor urmărite. Eaînsumează 5 componente: savoir, savoir-faire, savoir-être, savoir-devenir, savoir-dire, adică f iecare competenţă presupune în sine realizarea mai multor obiective:

Componentasavoire, savoire-faire, savoire-dire

Taxonomia lui Bloom

Componentasavoire-être şi savoire-devenir 

Taxonomia lui Krathwohl

A cunoaşte: a defini, a şti, a reproduce,a cita A recepta: a asculta, a înţelege, a primi, aaccepta, a se interesa

Page 14: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 14/108

14 Literatura universală

A înţelege: a determina, a selecta, a explica/reexpli-ca, a rezuma, a decoda

A răspunde: a consimţi, a empatiza, a vrea,a manifesta interes

A aplica: a identifica, a rezolva, a studia, ainvestiga, a compara, a deosebi A valoriza: a adera, a se implica, a pleda, asusţine

A analiza: a formula, a comenta, a inter-preta, a descifra, a elucida

A organiza: a dezvolta, a sistematiza, aierarhiza, a conceptualiza

A sintetiza: a sistematiza, a deduce, a in-titula, a justifica, a conchide, a încadra, aargumenta, a elabora

A caracteriza: a personaliza, a interioriza,a-şi asuma

A evalua: a prezenta, a aprecia, a indica, a

exprima, a pleda, a contraargumenta

2.2 Corelarea competenţelor şi subcompetenţelorcu activităţile de predare-învăţare-evaluare

Competenţa culturală şi cea de comunicare rămîn a f i un deziderat fundamen-tal al şcolii, în general, şi al profesorului de literatură, în particular. Pornind de laacestea două, literatura universală a devenit disciplină şcolară, iar curriculumulmodernizat, prin minimalizarea teoriei, trasează perspective de formare a celordouă competenţe.

Cultura e privită ca sistem de valori împărtăşite de o comunitate, sistem atîtconservat, cît şi dezvoltat în permanenţă. Mai mult ca în cadrul altor discipline,la orele de literatură universală elevul va cunoaşte culturile diferitor popoare, înapropiere şi completare a culturii propriului popor. Astfel, tînărul în formare îşiconturează identitatea prin iniţiere în orizontul cultural al lumii. Scopul edu-caţiei culturale este construcţia de sine şi integrarea elevului în lumea în caretrăieşte.

Din această perspectivă, autorii şi operele de referinţă ale literaturii universaleconţin teme, concepţii, valori atît din trecut, cît şi din prezentul imediat al ele- vului. Multitudinea universurilor desprinse din creaţia literară a lumii presupunîntîmplări, destine umane, concepţii, mesaj profund, stări, atitudini şi pasiunidesprinse din realitate. În acest fel, elevul, prin intermediul literaturii universale,comunică cu semenii săi din întreaga lume despre viaţă.

Cea de-a doua competenţă, competenţa de comunicare, vizează două aspectecomplementare (după Alina Pamfil), şi anume: formarea capacităţilor de comu-nicare (comprehensiunea şi producerea de text oral şi scris) şi asimilarea unor cu-

noştinţe metaliterare. Cele din urmă sînt indispensabile primului obiectiv. Pentrua înţelege un text literar/metaliterar şi pentru a produce propriul text, elevul are

Page 15: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 15/108

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

nevoie de cunoştinţe metalingvistice şi metaliterare, în baza cărora îşi va formaabilităţi de interpretare, analiză, sinteză etc.

Prin urmare, competenţele specifice disciplinei Literatura universală res-

pectă riguros coordonatele principale ale viziunii moderne asupra disciplinelorumanitare.

La rîndul său, fiecare competenţă presupune un şir de subcompetenţe, părţi aleîntregului, dezvoltate prin intermediul activităţilor de predare-învăţare-evaluare,cu angajare de conţinuturi. Relaţia dintre competenţa specifică, subcompetenţe,conţinuturi şi activităţi poate fi ilustrată astfel:

Competenţa/subcompe-tenţa specifică

Relaţionarea subcompe-tenţelor cu unităţile de

conţinut

Activităţi de predare-în- văţare-evaluare

Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literareşi metaliterare din literatura română şi universală

Folosirea unor strategii variate de lectură în ve-derea comprehensiunii şiinterpretării textului literarşi/sau metaliterar

Lecturarea unui text lite-rar în funcţie de registrulstilisticDescoperirea fenomenelorliterare prin lectura inde-pendentă a textelor literare

şi metaliterareDeterminarea, prin lecturăintensivă, a specificului şimesajului textului meta-literarLecturarea/recitarea expre-sivă a operei liriceLecturarea pe roluri a tex-tului dramatic etc.

Lectura pe niveluriLectura ghidatăLectura împotrivăLectura interogativăLectura intensivăSINELG

Lectura criticăLectura analitică şi inter-pretativăLectura personalizatăLectura expresivă/artisticăJurnalul de lecturăRecitalul

Identificarea şi analizacomponentelor principaleale operei literare din pers-pectiva genului şi a specieiliterare

Identificarea şi analizaelementelor de prozodie întextul liricAnaliza stării eului liric înelegie/meditaţieCaracterizarea personajuluidintr-un text epic/dramaticRecunoaşterea şi comenta-rea modurilor de expunere/tehnicilor narative într-untext epicComentarea structurii tex-tului dramatic

Asocieri libereAsocieri forţateReprezentări graficeJurnalul de lecturăJurnal cu dublă/triplă in-trareComentariul literar în bazaalgoritmuluiPlanul de ideiCubulDin fotoliul autorului/per-sonajuluiJocul de rol

Page 16: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 16/108

16 Literatura universală

Comentarea structurii tex-tului dramaticIdentificarea momentelor

subiectului unui text epicComentarea relaţiei dintretitlu şi conţinutul operei etc.

Analizarea şi sintetizareainformaţiei asupra circula-ţiei temelor şi a motivelorliterare în context naţionalşi/sau universal

Comentarea motivuluiliterarCompararea a două texte,din literatura românăşi/sau universală, dinperspectiva temei şi/sau amotivelor literareSintetizarea informaţiilordescoperiteFormularea concluziilordespre semnificaţia temelorşi motivelor literareArgumentarea fenomenu-lui de circulaţie a temelor şimotivelor literareFormularea concluziilorşi a judecăţilor de valoare

asupra textului literar/me-taliterar etc.

Harta conceptualăTabelul sinopticScrierea reflexivăArgumente pe carteleEseulSintezaProiectul individual/degrupTurul galerieiDezbatereaPînza discuţiei

Comprehensiunea şi interpetarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale literaturii universale prin raportare la epocă,

curent literar/cultural sau mişcare literară

Identificarea şi analizatrăsăturilor dominante aleunor curente sau mişcări

literare/culturale

Cunoaşterea trăsăturilordefinitorii ale curentuluiliterar

Identificarea trăsăturilorcurentului într-un textAnaliza particularităţilordominante ale curentuluisau mişcării literare/cultu-rale etc.

GraffitiHarta conceptualăTabelul sinoptic

6 De ce?Fişa de cercetareReQest

Încadrarea operelor literarede referinţă într-un curentliterar şi/sau în contextulcultural în care acestea aufost create

Cunoaşterea reprezentan-ţilor şi operelor de referinţăale diferitor curente litera-re/culturaleÎncadrarea argumentată aoperelor în romantism/rea-lism/modernism etc.;

Diagrama cauzelor şi efec-tuluiStudiul de cazArgumentarea în patrupaşiÎn căutarea autorului/cu-rentului literar

Page 17: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 17/108

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Motivarea influenţei con-textului istoric şi culturalasupra operei literare etc.

Lupa imaginarăLicitaţia de idei

Interpretarea unor temeşi motive aparţinînd unorestetici/modele literarediferite

Comentarea motivuluiliterarCompararea a două texte,din acelaşi curent sau dincurente diferite, din pers-pectiva temei şi/sau a moti-

 velor literareArgumentarea fenomenu-lui de circulaţie a temelor şimotivelor literare etc.

Diagrama VennGrafic TAnaliza comparatăComentariul literarSintezaTabelul sinoptic al temelorşi motivelor

Stabilirea unor conexiuniîntre viziunile asupra lumiireflectate în texte literareaparţinînd diferitelor cu-rente/mişcări literare

Compararea a două texte,din curente diferite, dinperspectiva temei şi a viziu-nilor asupra lumiiSintetizarea informaţiilordescoperiteExprimarea scrisă/orală aopiniilor proprii despre otemă/motiv literar etc.

Diagrama VennDezbatereaPînza discuţieiArgumente pe cartele

Compararea trăsăturiloresenţiale ale unor opereliterare reprezentativepentru varii spaţii literare/culturale

Compararea textelor re-prezentative ale romantis-mului francez şi ale celuigermanStabilirea de conexiuniîntre reprezentanţii realis-mului universal şi ai celuiromânescUrmărirea evoluţiei simbo-

lismului francez în compa-raţie cu cel românesc etc.

InvestigaţiaDiagrama VennDialog imaginar între douăpersonaje/doi autoriDecuparea titlurilorConferinţaCongresulPledoaria literarăAcvariul

Seminarul socratic

Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal

Identificarea unor conexi-uni motivate între literaturaromână şi literaturile altorpopoare

Stabilirea inf luenţelor ro-mantismului german/sim-bolismului francez asupracelui românescRecunoaşterea elementelorde mitologie (teme, motive,

simboluri, personaje) înliteratura cultă universală şiromână

Discuţia de tip panelDiscuţia ghidatăEseul argumentativ CiorchineleGîndeşte-perechi-prezintăMozaic

Page 18: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 18/108

18 Literatura universală

Comentarea semnificaţieiizvoarelor de inspiraţiepentru un autor/operă etc.

Interpretarea unor opereliterare din literatura uni-

 versală şi literatura românăîn vederea formulării unor

 judecăţi proprii asupra lu-mii şi a problemelor funda-mentale ale fiinţei umane

Formularea judecăţilor de valoare în baza unui textSintetizarea ideilor des-prinse din operele literareuniversale şi româneşti, dinperspectiva temei şi a pro-blemelor abordateComentarea propriei opiniiîn raport cu mesajul textuluiliterar/metaliterarExprimarea unei opţiuni des-pre sistemul axiologic al ope-rei literare/metaliterare etc.

Lectura ghidatăComerţul cu o problemăForumul de discuţieFRISCOPălăriile gînditoareArgumentare în patru paşiDezbatereaScriere reflexivă

Compararea evoluţieimişcărilor/curentelor dinliteratura română cu miş-cări/curente din literaturauniversală

Descrierea fenomenelor lite-rare universale şi româneştiIdentificarea asemănărilorşi deosebirilor dintre cu-rentul literar şi curenteleanterioare acestuia

Stabilirea legăturilor dintreliteratură şi artele conexe, încadrul mişcării/curentuluiCompararea evoluţieiaceluiaşi curent în diversespaţii culturale etc.

Diagrama VennGrafic TStudiu de cazMozaicSeminarul socraticDiscuţie de tip panel

Acvariul

Dezvoltarea comunicării orale şi scrise

Aplicarea unor strategii decomunicare orală şi/sau

scrisă în vederea interpre-tării şi/sau analizei textuluiliterar/metaliterar

Exteriorizarea stăriipostelectorale

Comentarea operei con-form algoritmului de anali-ză a genului/speciei literareArgumentarea posibilită-ţilor de expresie ale opereiliterare/metaliterare etc.

Maratonul de scriereInterogarea multiprocesuală

Manuscrisul pierdutCaută pe cineva carePixul în paharPrezentările publicePledoaria literarăScrisoarea literară

Aplicarea unor tehnici deelaborare a diverselor tipuride compoziţii

Elaborarea textelor în ma-niera curentului literarComentarea textului liric/

epic/dramatic/metaliterarCaracterizarea personajuluiîn baza parametrilor propuşi

Scrierea reflexivăScrierea imaginativăScrierea argumentativă

Eseul structurat/nestruc-turatConferinţa

Page 19: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 19/108

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Elaborarea unui eseu de tipreflexiv/argumentativ Sintetizarea informaţiilor

descoperite în texte meta-literare: referat, recenzie,cronică etc.

Evaluarea reciprocăAutoevaluarea lucrărilorscrise

Exprimarea orală şi/sauscrisă a opiniilor asupraunor texte literare şi nonli-terare

Raportarea problematiciioperei literare la cotidianComentarea valorii operei/curentului literarPersonalizarea discursuluioral şi/sau scrisValidarea prin exemple aopiniei personale etc.

Lasă-mi mie ultimul cuvîntDin fotoliul autoruluiCerculGhemulPrezentările publiceEmisiunea în directInterviu în trei trepte

Page 20: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 20/108

20 Literatura universală

Sugestii de predare

3.1 Repere şi modalităţi de aplicarea strategiilor didacticePentru aplicarea eficientă a instrumentarului didactic, vom parcurge un glo-

sar, cu scop de precizare şi diferenţiere, al termenilor pedagogici necesari profe-sorului oricărei discipline.

Metodă

• Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop.

• Manual care cuprinde reguli şi principii normative pentru învăţarea sau pen-tru practicarea unei discipline, a unei arte. (DEX)

• Ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate înrealizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţilor de instruire/edu-caţie proiectate de profesor/educator. (Sorin Cristea)

• Acţiune cu funcţie (auto)reglatorie proiectată conform unui program careanticipează o sută de operaţii ce trebuie îndeplinite în vederea atingerii unuirezultat determinat. (Gilbert Landsheere)

• Un anumit mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de în-

 văţare, mai mult sau mai puţin dirijată, care să se apropie pînă la identificarecu una de cercetare ştiinţifică, de urmărire şi descoperire a adevărului şi delegare a lui de aspectele practice ale vieţii.

•  O modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul căruia elevii, sub îndru-marea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc şi îşi aprofundeazăcunoştinţele, îşi formează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şipractice, aptitudini şi atitudini.

Clasificarea metodelor

• După criteriul istoric: clasice şi moderne.• După modul de organizare: frontale, individuale, în perechi, de grup, combinate.

• După tipul de strategie: algoritmice şi euristice.

• După funcţia didactică: de transmitere şi dobîndire a cunoştinţelor, de formarea priceperilor şi deprinderilor .

Procedeu

• Mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat, mod de a proceda, mijloc,modalitate.

• Soluţie practică adoptată ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lu-cru. (DEX)

Page 21: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 21/108

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

•  Operaţii subordonate acţiunii declanşate la nivelul metodei de instruire pro-pusă de profesor şi adoptată de elev. O componentă sau o particularitate ametodei. (Sorin Cristea)

Pentru acurateţea limbajului de specialitate, e necesară precizarea că metodanu e procedeu/tehnică, ci un ansamblu corelat de procedee care, adecvate sco-pului, asigură realizarea metodei. Numărul sporit de tehnici moderne, intrate încircuit, este asimilat de către profesori ca metode, fără a reuşi să stabilească o in-terdependenţă dintre acestea ca parte a unui întreg.

Strategie

• Parte componentă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, pla-nificării şi desfăşurării operaţiunilor militare. (DEX)

• Manieră de abordare a educaţiei necesară pentru realizarea unui scop specific.Presupune mecanismele de proiectare şi operaţionalizare a demersului didac-tic. (Sorin Cristea)

•  Un mod de alegere, de combinare şi organizare optimă a metodelor şi mij-loacelor de învăţămînt, în vederea atingerii unor obiective.

Situaţii de aplicare a diverselor metode/procedee de învăţare

Metoda Descriereametodei

Situaţiide aplicare

Suport

GIST Metoda este centrată pecăutarea ideii principaleîntr-un text literar/non-sau metaliterar.Elevii citesc un alineatşi-i fac rezumatul în 2propoziţii/15 cuvinte.Apoi citesc al doileaalineat şi procedează la

fel. La al treilea pas, li sesolicită să facă rezumatulcelor 4 propoziţii pe carele-au obţinut, astfel re-uşind să facă rezumatulpropriului rezumat. Sepoate continua pînă cîndîntregul text va fi redusla 2 propoziţii/15 cu-

 vinte, acestea conţinînd

ideea principală a frag-mentului.

– la etapa iniţială de obser- vare a textului;

– la investigarea unui pasajimportant;

– la discutarea deznodămîn-tului;

– la studiul textelor de isto-rie şi teorie literară.

Textul/frag-mentul pentrurezumare

Page 22: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 22/108

22 Literatura universală

Fluxulmemoriei

Elevii citesc în perechiacelaşi text. Fără a fidirijaţi de profesor,

fiecare elev se opreşte înmomentul în care îi aparanumite analogii cu ex-perienţele anterioare delectură şi de viaţă, îm-părtăşindu-le colegului.Se recomandă texte scur-te, incitante, cu situaţiicomplexe.Sînt puse ulterior în

discuţie momentele celemai interesante pe care şile-au amintit elevii.

– în momentele de captare aatenţiei;

– la investigarea textelor

scurte: schiţe, povestiri,eseistică;– la studiul curentelor mo-

derniste şi postmodernis-te, care presupun intertextşi referinţe culturale vaste.

Secvenţe detext adecvate

Decupareatitlurilor/Compi-laţia

Metoda constă în relaţio-narea logică a titlurilorneobişnuite. Fie acesteasînt propuse de profesorşi aparţin diferitor scrii-tori, fie sînt selectate deelevi din cuprinsul unui

 volum al autorului stu-diat. Important este caelevii să realizeze o scur-tă scriere imaginativăfolosind ingenios titlurileoferite.

– la studiul curentului mo-dernist/postmodernist;

– la cercetarea universuluiartistic al unui autor;

– la studierea literaturii dinpunct de vedere tematic;

– pentru intrarea în temă, la

captarea atenţiei;– la evocare, pentru a reca-

pitula cele studiate ante-rior.

Titluri origi-naleCopia foii decuprins a unui

 volum

Cartea deidentitatea narato-

rului

O metodă de cercetareşi interpretare a textuluiepic, scris la persoana I.

În urma lecturii opereielevul completează ocarte de identitate a na-ratorului:Nume:Domiciliu:Specie:Naţionalitate:Date despre familie:Studii:

Aspect fizic:Obiceiuri:Calităţi:

– în timpul lecturii indepen-dente, pentru a fi discutatăîn momentul verificării

lecturii, evocării, sintezei,orei de recapitulare şi eva-luare;

– în grup, în momentulcercetării unui text dedimensiuni reduse;

– se poate organiza şi eva-luarea reciprocă a cărţii deidentitate elaborate, urma-tă de discuţii şi dezbateri;

– poate deveni fişă de porto-foliu.

Rubricile ne-cesare cazuluiconcret

Page 23: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 23/108

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Defecte:Preferinţe:Antipatii:

Perspective de viitor:Rubricile pot fi modifica-te de profesor sau de elev în funcție de situaţia delectură. Poate fi elaboratăla fel o carte de identitatea personajului/autorului.

EI3R Metoda presupune 5 paşiriguroşi şi este una deinvestigaţie.1 – Evaluează: se sca-nează vizual cuprinsultextului/cărţii pentru oprognoză, o părere ge-nerală.2 – Întreabă: se fixeazăcîteva întrebări la carecred că vor găsi răspunssau cele care vin primeleîn minte despre subiectul

textului.3 – Reciteşte: se citeştetextul în întregime, sepot lua notiţe, se pot facesublinieri.4 – Recapitulează: dupălectură, se face o reca-pitulare a celor înţelesepentru a vedea dacă s-agăsit răspuns la întrebă-

rile iniţiale.5 – Revizuieşte: se reci-teşte textul pentru apro-fundare şi extindere.

– la studiul textelor meta-literare: istorie, critică,teorie literară, cu titlurisemnificative;

– la investigarea textelorscurte: schiţe, povestiri,eseistică.

Texte potrivitepentru investi-gaţie

Fişa decercetare

Elevului i se propune săcerceteze una sau maimulte surse de docu-mentare (metaliterare înspecial) şi să completeze

o fişă:Titlul ________Autorul ———

– la studiul textelor metali-terare: istorie, critică, teo-rie literară;

– la investigarea eseuluiliterar;

– la studiul mai multorsurse metalingvistice caredezbat o problemă de

Fişe standar-dizate saurubricile fişei,dictate elevuluiTextul/frag-

mentul pentrucercetare, dacăse propune spre

Page 24: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 24/108

24 Literatura universală

Ideiidentifi-

cate

 Argu-mente

textuale

Opiniaautoru-lui

 Argu-mentetextuale

Concluzii:

limbă (etimologie, numeproprii etc.);

– se potriveşte ca temă pen-

tru acasă;– pot fi colectate în portofo-liu.

realizare lalecţie

Portofoliul

persona- jului

Poate cuprinde:

– fişa de cercetare a per-sonajului;

– cartea de identitate;– CV-ul personajului;– citate din operă şi din

critica literară care sereferă la personaj;

– scheme, reprezentărigrafice care-l reprezintă;

– diagrame şi grafice

comparative;– fişa clinică de observa-

re psihologică;– imagini, secvenţe din

filme;– eseuri de caracterizare,

de prezentare în para-lel;

– sinteze.

– la studiul oricărei opere

epice sau dramatice;– la compararea persona-

 jelor din diferite curenteliterare;

– la studiul de caz;– în cadrul proiectelor de

grup şi individuale;– la orele de recapitulare.

Găseştepe cinevacare

Elevii primesc un ches-tionar elaborat de profe-sor. În cazul unui numărredus de întrebări, aces-tea se pot dicta în caiete.Elevii circulă prin clasăpentru a discuta cu cole-gii şi a înregistra răspun-surile. Se continuă pînătoţi găsesc răspunsurila întrebări. Urmează odiscuţie.

– la discutarea subiectuluiunui text ce urmează afi studiat. Întrebările vor

 viza detaliile acestuia,astfel verificîndu-se şi ca-litatea lecturii;

– la recapitularea module-lor;

– la abordarea aspectelortransdisciplinare;

– pentru revizuirea terme-nilor şi noţiunilor literare.

Chestionarul

Page 25: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 25/108

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Congresul Un elev expune o comu-nicare pregătită anterior.Profesorul intervine,

solicitînd altui elev sărezume ce a fost spus,să adreseze întrebări, săcontinue, să contrazică,să argumenteze, să exem-plifice etc.Elevii sînt motivaţi să fieatenţi şi flexibili în timpulactelor de comunicare.

– la prezentarea unui refe-rat;

– la lectura unui eseu;

– în timpul verificării teme-lor de acasă;– la prezentarea unui produs

al cercetării individualesau de grup din timpullecţiei.

Fişe de lucru pentru sarcini individuale, în perechi sau în grup1. Din aforismele propuse pentru captarea atenţiei se omit cuvintele subliniate.

Elevii completează enunţul, discutînd variantele posibile. La final, se comparăcu originalul. Maximele sînt selectate fie în concordanţă cu tema textului stu-diat, fie din creaţia autorului propus, fie din texte metaliterare despre fenome-nul literar pus în discuţie.

Dragostea este reducerea întregului univers la o singură făptură şi preamărireaunei singure făpturi pînă la îndumnezeire. V. Hugo

Dragostea este un duşman pe care nu-l poţi birui corp la corp, ci doar prin fugă.M. de CervantesDragostea, ca şi focul  , nu poate să se menţină fără o alimentare permanentă.

La RochefoucauldDragostea cea mai puternică este cea care-şi poate manifesta slăbiciunea.

P. CoelhoCel mai generos dar pe care ni-l aduce iubirea sînt aripile sale. G. G. ByronFemeia va fi întotdeauna pericolul tuturor  paradisurilor . P. Claudel A gîndi niciodată n-a împiedicat de a iubi, dar a iubi întotdeauna împiedică a

cugeta. M. Auclair2. Caracteristicile diverselor curente literare sînt prezentate într-o fişă comună.

Elevii selectează trăsăturile unui curent. Fişa se potriveşte pentru orice curentstudiat. La ora de sinteză finală, elevii ar putea să le clasifice pe toate.◆ Primatul sentimentului asupra raţiunii.• Vocabular neologic, structuri gramaticale complicate.▷ Personaje din diverse categorii sociale.▶ Referinţe culturale vaste.• Figuri de stil intelectuale şi mai puţin afective.

■ Caracterul normativ, moralizator.◆ Evaziunea în trecut, tradiţie, istorie, vis.

Page 26: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 26/108

26 Literatura universală

▶ Incipitul neobişnuit■ Puritatea genurilor şi speciilor▶ Sfîrşitul straniu, ambiguu

◆ Personajul neliniştit, revoltat, visător, singur, care evolueazăîntre extreme

▶ Prezenţa elementului (auto)biografic▷ Tematică socială• Personaj apatic, contemplativ şi vanitos.

■  Clasicismul

◆  Romantismul

▷ Realismul

•  Modernismul

▶  Postmodernismul

3. Fiecare elev primeşte un careu pe care trebuie să-l completeze, acasă sau în cla-să. Fişa poate deveni anexă de portofoliu. Criteriile pot fi modificate conformexperienţei de lectură a elevilor.

Aminteşte-ţi un personaj care:

Are o familie fe-ricită

Atinge culmile suc-cesului în carieră

Are o avere bună Are un animal-prieten

Iubeşte banii Este însetat de cu-noaştere

Se lasă condus deemoţii

Niciodată nu estesincer

Este imprevizibil Nu e fericit în dra-goste

Îşi iubeşte multpatria

Este admirat de toţi

Moare absurd/banal Moare eroic Se sinucide Este omorît

Se citesc mai multe variante, astfel elevii recapitulează universul personajelorcunoscute. Se fac corectări, precizări şi dezbateri.

Problematici restrînse oferite ca sarcini individuale sau de grup,

la captarea atenţiei sau la evaluare şi extindere:• Un text destinat unei reviste pentru tineret/de literatură este scris pe două pa-

gini, dar redacţia a fixat limita de o pagină. Redactăm articolul.

• Ne-am propus să organizăm o serată de poezie simbolistă/romantică şi avemintenţia de a-i invita la participare pe colegii noştri din clasa paralelă/de la pro-filul umanist. Printr-o scrisoare, încercăm să-i convingem să se implice activ,astfel prezentîndu-le scopul şi specificul activităţii.

• Am făcut rost de un film/spectacol în baza unei creaţii din literatura univer-

sală şi dorim să ne convingem colegii să rămînă după ore să-l vizionăm. Avemdreptul la o pledoarie orală de 5 minute.

Page 27: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 27/108

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• În şcoală se organizează un concurs teatral. Nu ne putem decide în privinţaoperei pe care o vom prezenta. Argumentăm opţiunea pentru textul/fragmen-tul potrivit.

• Biblioteca instituţiei a hotărît să facă o achiziţie de carte nouă pentru literaturauniversală. Ni s-a solicitat părerea pentru elaborarea listei de titluri. Indicăm5-10 cărţi, însoţind cu 1-2 argumente fiecare propunere.

3.2 Diversificarea şi combinareaactivităţilor de învăţare

Dacă la întrebarea CE voi  face? răspunde curriculumul, atunci profesorul sin-gur va găsi răspunsul potrivit la întrebarea CUM voi face? Literatura de speciali-tate trece în revistă diverse forme de învăţare, de la cele în care domină acţiunea

frontală, la cele axate pe acţiunea în grup. În contextul dat, sugerăm un aspect– acţiunea individuală, ce presupune activităţi independente, studiul la bibliotecă,lectura suplimentară, elaborare de proiecte. Aici se ascunde secretul, în manieraconcretă de a repartiza conţinutul aici şi acum. Deşi adecvarea unei forme şi aunei metode depinde de competenţa pe care avem a o dezvolta, de conţinutul ales,de profesor, de elev, totuşi este îndreptăţită favorizarea celor cu caracter formativ şi va trebui să ne supunem acestor necesităţi dacă vrem să formăm indivizi capabilide producţie sau de creaţie şi nu numai de repetiţie (C. Oprea, 2003), aşa cum sînt

 jocurile didactice, studiul de caz, dezbaterile, atelierele de lectură. La acestea dinurmă ne oprim în continuare, iar pentru clasa a XII-a ar fi bine să ajungă labo-rator, un amalgam de forme de învăţare: individual şi frontal, pe alocuri în grup.Sugerăm acest fapt deoarece avem în faţă cititori formaţi, ajunşi aproape compe-tenţi. De aceea ar fi potrivit dacă vom încerca la clasa de elevi să organizăm astfelde laboratoare. Desigur că se cere aici măiestria pedagogică a fiecărui profesor înraport cu diferite criterii: competenţe, conţinuturi, resurse. Dar această formă deactivitate ar putea rezolva problema lecturii în secolul al XXI-lea, perioadă în caretelevizorul şi internetul sînt la ele acasă. Laboratorul de lectură vizează achiziţio-narea competenţelor generale, cum ar fi:

• lecturarea şi comentarea unor opere de referinţă din literatura naţională şi ceauniversală;

• interpretarea unui text literar din perspectiva valenţelor poetice, a particulari-tăţilor de gen, specie, curent literar;

• identificarea unor interferenţe, locuri comune dintre diverse texte literare,dintre fenomene literare şi alte genuri de artă;

• formarea gustului estetic pentru lectura de valoare şi a gîndirii critice în raportcu operele literare sau textele teoretice studiate;

•  cultivarea sensibilităţii estetice, or, citirea şi interpretarea sînt operaţii mentaleatît de strîns înrudite, încît deseori par nediferenţiabile, afirma M. Călinescu.

Page 28: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 28/108

28 Literatura universală

Este important cum organizăm lucrul în laborator. În ultima treaptă de liceualegem un text din lista recomandată sau la discreţia noastră, conform tematicii,de exemplu: romanul Peplum de A. Nothomb – Aventură şi călătorie; Quo vadis de

H. Sienkiewicz – Condiţia umană; Portretul lui Dorian Gray de O. Wilde – Geniul,demonii şi absolutul etc.

Sugerăm ca elevii să fie antrenaţi în activitate, să asculte activ. În sala de clasăelevii, cu textul în faţă, să citească (pe rînd cîte 3-4 capitole), instaurînd astfel uncult al lecturii, afirmîndu-şi libertatea de a identifica repere în cîmpul de valo-ri, ceea ce şi urmăreşte curriculumul. Laboratorul vine să întregească abilităţilelectorale ale elevului, formate deja atît la etapa gimnazială, cît şi cea liceală, şi săscoată în evidenţă valorile latente ale textului; iar elevul la această vîrstă repre-zintă modelul lectorului, pe care îl poate păstra şi după absolvirea liceului, dacă

adolescentul şi copilul supravieţuieşte în noi, în fanteziile noastre, în curiozitateanoastră, în capacitatea noastră de uimire, după cum spunea M. Călinescu.

Elevilor li se propune să fie atenţi, să asculte activ, selectînd cuvinte necunos-cute, indicii de timp şi spatiu, substantive proprii, care, ulterior, să fie grupate,elevii alegînd criteriile (Antroponime, Toponime). Mai întîi e necesar să se lucre-ze cu vocabularul textului. O tehnică potrivită ar fi harta lexicală, completînd-oparţial în clasă, apoi definitivată acasă, elevul fiind astfel motivat intrinsec – for-marea unei culturi a comunicării – dar şi extrinsec – ştiind că evaluarea finală vainclude şi aspectul lexical. De ex.:

Cuvintele noi identificate în text

Forma inițială Definiția lexicografică Sinonim

Asociație sau exemplu Enunț propriu

Dacă vocabularul textului permite, atunci e bine să se acorde o atenţie spo-rită expresiilor şi locuţiunilor cu statut de aforisme, care pot deveni proverbiale.

Pe lîngă faptul că elevii vor analiza relaţiile lexicale, e potrivit să se oprească şila mesajul acestora, comentînd diverse aspecte privind valorile general-umane:Binele, Frumosul; Bunătatea, Responsabilitatea, Inteligenţa, Toleranţa, fiecare înparte stabilind o ierarhie valorică proprie şi, desigur, motivînd alegerea, fie cuargumente din lecturi, fie din experienţa personală.

Acasă elevii vor rezuma fragmentul citit, vor stabili relaţiile dintre personaje, vor defini problemele, motivele. La următoarea întîlnire, elevii vor rezuma oral, vor completa un poster cu motive, altul cu problemele abordate. Cu fiecare îna-intare în subiect se va umple și posterul respectiv. La încheierea citirii, obţinempostere cu toate aspectele unei interpretări. Un alt aspect este comentarea titlului,a relaţiei acestuia cu subiectul romanului: titlul, fiind cartea de vizită a textului,

Page 29: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 29/108

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

poate fi reluat sau nu în operă, poate fi metaforic, poate deveni motiv central sausimbol etc. Elevii vor identifica situaţiile unde apare titlul cărţii, care le-ar înlesniînţelegerea şi interpretarea şi sub aspect semiotic a textului. Se vor discuta, în cele

din urmă, întrebarile frecvente despre utilitatea, actualitatea, structura romanu-lui, finalizînd cu Pînza discuţiei, pornită, de exemplu, de la afirmaţia: Dacă eucitesc cu plăcere o frază, o poveste sau un cuvînt, e că au fost scrise cu plăcere (R.Barthes), raportată la recenta lectură.

Dacă, de exemplu, alegeţi romanul Quo vadis de H. Sienkiewicz, el oferă un mo-del de lucru cu sistemul de personaje, putem defini relaţiile între ele, statutul social,evoluţia fiecăruia etc. Ne permite să comparăm textul din literatura universală cuCreanga de aur de M. Sadoveanu, din literatura naţională, elevii identificînd locuricomune, motive, simboluri, probleme, valori etice şi estetice: creştinismul, motive

biblice: al păcatului, al iertării, al sacrificiului, al vieţii veşnice, al drumului; crucea,dreptul fiecăruia la alegere, credinţa, libertatea, iubirea aproapelui. Diagrama Vennar fi tehnica aleasă la acest moment al lecţiei, iar în urma activităţilor vom aveacertitudinea că am dezvoltat/format subcompetenţele: Identificarea unor conexiunimotivate între literatura română şi literaturile altor popoare; Interpretarea unor ope-re literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor 

 judecăţi personale asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane.Această formă de învăţare ar fi potrivită şi în clasa a XI-a, la studierea post-

modernismului, fără a lăsa în umbră aspectul de teorie literară ce vizează aparte-

nenţa la gen, specie, curent literar. Un text potrivit ar fi Numele trandafirului deU. Eco, roman care oferă posibilităţi de analiză şi interpretare a acestor aspecte,în primul rînd prin faptul că este un exemplu de roman total (filozofic, psiho-logic, social, poliţist, istoric, Bildungsroman), în care se regăsesc toate aspectelepostmodernismului universal (fragmentarea, indeterminarea, nereferenţialitatea,ludicul, carnavalescul, ironia, participialitatea, parodia, limbajul reprezentînd un

 joc deschis de semnificaţii). Cu acest din urmă roman, care a încheiat studierealiteraturii universale în această etapă, liceenii îşi exprimă părerea despre frumuse-ţea lecturii şi plăcerea interpretării, oferită de posibilitatea descifrării unui semn,a unui simbol, despre multele conexiuni pe care le faci, ca cititor, în timpul pro-cesului, despre crearea altui text, pornind de la ceea ce lecturezi. Frumuseţea dea deveni personaj al romanului pe care îl ţii în mînă te mobilizează să recunoştică există cu adevărat ceva numit lectură literară, cărţile, de fiecare dată producînd aceeaşi plăcere a complicităţii, a contopirii şi mai ales, în plus, a regăsirii, la sfîrşit,a sentimentului de înrudire, după cum afirma Perec.

3.3 Realizarea interdisciplinarităţiiLiteratura universală, prin concepţia didactică a disciplinei, este deja axată pe

interdisciplinaritate. La nivel de competenţe, dar şi de conţinuturi recomandate,

Page 30: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 30/108

30 Literatura universală

este vizat studiul comparat al literaturii naţionale şi universale. Astfel, profesorulnu-şi poate proiecta demersul didactic fără a presupune perspectiva deschideriispre literatura română. Propunem în continuare sugestii pentru alegerea şi anali-

za comparată a textelor.

Literatura universală Literatura română Elementul comparativ  

Mitologia/AntichitateaHomer, Iliada, OdiseeaSofocle, Oedip rege

M. Sorescu. UliseL. Blaga. UliseN. Stănescu. Calul troianN. Labiş. Alege-ţi arcul Nina Cassian. Nefericitul UliseI. Voronca. Ulise

I. Manolescu. PenelopaL. Blaga. Oedip în faţa sfin-xului

Personajul mitologicMotivul călătorieiMotivul Penelopei, al ca-lului troian, al lui Ahile, alarcului

Literatura popoarelororientaleEpopeea lui GhilgameşCîntarea Cîntărilor Rig-Veda

Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarteN. Stănescu. Pricina şi sensul literaturii, EnghiduAl. Russo. Cîntarea RomânieiC. Baltazar. SulamitaM. Eminescu. Scrisoarea I  

I. Barbu. Oul dogmaticN. Stănescu. Oul cu iris

Semnificaţia personajuluiRetorismul şi modelul li-terarFrumuseţea femininăMotivul cosmogonic

RenaştereaM. de Cervantes. DonQuijoteG. Boccaccio. Decamero-nul/O mie şi una de nopţiW. Shakespeare. Hamlet 

L. Blaga. Don QuijoteM. Sorescu. Don Quijote şiSancho PanzaV. Romanciuc. Din poveţele luiDon QuijoteJ. L. Borges. Parabola lui Cer-vantes şi a lui Don Quijote

M. Sadoveanu. Hanul AncuţeiM. Sadoveanu. Neamul Şoimă-reştilor Nina Cassian. Hamlet 

Conotaţia personajelorMesajulValoarea simbolică a perso-najuluiPovestirea în ramăMotivul răzbunării tatăluiDrama interioară

ClasicismulLa Fontaine. FabuleP. Corneille. Cidul Molière. Avarul 

Al. Donici. FabuleV. Alecsandri. Dan, căpitande plaiB. Ş. Delavrancea. Hagi TudoseG. Călinescu. Enigma Otiliei

I. L. Caragiale. În vreme derăzboi

Caracterul moralizatorEroul legendarMotivul avariţiei şi al rela-ţiilor de familie

Page 31: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 31/108

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

IluminismulJ. Swift. Călătoriile luiGulliver 

Dm. Cantemir. Istoria ieroglificăV. Alecsandri. Istoria unui galbîn

Parabolă iluministăCălătorie în lumea moravu-rilor umane

RomantismulLiricaPoemul epic

din lirica lui M. EminescuI. Heliade-Rădulescu. Zburătorul M. Eminescu. Floare albastră,Luceafărul, Sărmanul Dionis,Geniu pustiuAl. Macedonski. Noapte dedecembreA. Busuioc. Inscripţie

Motivul visului, singurătă-ţii, izolării în naturăIpostaza eului îndrăgostitIpostaza damnatului, revol-tatuluiMotivul căutării de absolut,al cunoaşterii, al transcen-derii, al dualităţii universaleMitul lui Prometeu

RealismulStendhal. Roşu şi negruH. de Balzac. EugenieGrandet G. Flaubert. DoamnaBovary L. Tolstoi. Anna KareninaG. B. Shaw. Pygmalion

L. Rebreanu. IonB. Ş. Delavrancea. Hagi TudoseG. Călinescu. Enigma OtilieiC. Petrescu. Jocul ielelor M. Eliade. MaitreyiN. Stănescu. Către GalateeaV. Romanciuc. Pygmalion al cuvintelor 

Motivul parvenituluiDescrierea, portretulMotivul avariţiei şi al rela-ţiei părinţi-copiiPersonajul femininMotivul triunghiului conju-gal şi al iubirii pasionaleBărbatul guru – femeiadiscipolRelaţia autor – creaţie

Motivul creatorului

Modernismul şi postmo-dernismulLiricaJ. Galsworthy. ForsyteSagaM. Proust. În căutareatimpului pierdut R. Musil. Omul fără în-

suşiriE. Hemingway. Bătrînul şi marea

Poeţi români moderni şi post-moderniM. Preda. MoromeţiiC. Petrescu. M. Eliade.V. Gheorghiu. Ora 25M. Sorescu. IonaA. Busuioc. Un om a vorbit cumarea

Motivul familiei şi al con-flictului dintre generaţiiFormula ionică, nararea lapersoana ICăutarea de sineTema totalitarismului şiefectele lui asupra demnită-ţii umane

Motivul biblicElementul cosmic vs. umanLupta omului pentru supra-

 vieţuire, dar şi în numeleidealului

Copilărie, adolescenţă,tinereţe

I. Creangă. Amintiri din copilărieL. Blaga. Hronicul şi cîntecul vîrstelor B. Ş. Delavrancea. Bursierul Otilia Cazimir. A murit LuchiI. Teodoreanu. Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, La Medeleni,LoreleiM. Eliade. Romanul adolescentului miop

Page 32: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 32/108

32 Literatura universală

M. Drumeş. Elevul Dima dintr-a şapteaS. Popescu. ExuviiG. Şovu. Liceenii, Extemporal la dirigenţie

G. Ibrăileanu. Amintiri din copilărie şi adolescenţăA. Busuioc. Cînd bunicul era nepot 

Aventură şi călătorie V. Alecsandri. Istoria unui galbînI. Creangă. Povestea lui Harap-AlbM. Sadoveanu. Baltagul, Fraţii JderiM. Eliade. MaitreyiR. Tudoran. Toate pînzele susF. Florian. Zilele regeluiI. Groşan. O sută de ani de zile la porţile Orientului

Arta iubirii Lirica românească de dragosteV. Voiculescu. LostriţaI. Teodoreanu. LoreleiC. Petrescu. Patul lui Procust M. Eliade. Maitreyi, Nunta în cer 

Război şi pace V. Alecsandri. Dumbrava roşie, Dan, căpitan de plaiM. Sadoveanu. Fraţii JderiL. Rebreanu. Pădurea spînzuraţilor C. Petrescu. Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război

I. Druţă. Frunze de dor, Povara bunătăţii noastre

Condiţia umană M. Preda. Cel mai iubit dintre pămînteniC. Petrescu. Patul lui Procust V. Horia. Dumnezeu s-a născut în exil M. Sorescu. Trei dinţi din faţă, IonaV. Gheorghiu. Ora 25N. Dabija. Temă pentru acasă

Timpul eului M. Eliade. Memorii, Jurnal, Încercarea labirintului, CorespondenţeN. Steinhardt. Jurnalul fericiriiM. Preda. Jurnal intimG. Ibrăileanu. Amintiri din copilărie şi adolescenţăG. Bogza. Jurnal de copilărie şi adolescenţăR. Petrescu. Catalogul mişcărilor mele zilniceM. Cărtărescu. Jurnal G. Liiceanu. Scrisori către fiul meu, Jurnal de la PăltinişO. Paler. Deşertul pentru totdeaunaE. Simion. Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizianP. Martinescu. Jurnal intermitent 

Studiul comparat al literaturii universale şi naţionale nu este unica perspectivăde abordare interdisciplinară. Evidentă este posibilitatea relaţionării disciplinei

Page 33: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 33/108

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

cu altele dintre cele şcolare (istorie, geografie, arte, informatică, ştiinţe), dar şi dinafară (psihologie, filozofie, sociologie), atît timp cît literatura universală este partea culturii şi civilizaţiei în general. Prin proiectarea şi valorificarea studiilor de caz  

este vizibilă această abordare, menită să pună în valoare inteligenţele multiple aleelevilor, dar şi nevoile multidimensionale ale societăţii de astăzi.

Studiul de cazStudiul se poate realiza individual sau în grup. Este o formă netradiţională de

învăţare prin investigaţie şi problematizare, dar şi una de evaluare. Stimuleazăformarea competenţei de a învăţa şi de a comunica despre cele învăţate. În plus,este un model de trans- şi interdisciplinaritate.

Finalizarea: referat, eseu, comunicare ştiinţifică, articol, portofoliu, poster,

prezentare Power Point, CD, pliant, ziar, broşură etc.Teme posibile: Familia; Specificul literaturii interbelice; Literatura scrisă defemei; Autenticitatea jurnalelor literare; Sinucideri în literatură; Respectarea fide-lă a surselor în nuvelele/romanele istorice; Monologul interior, de la psihologie laliteratură; Sinestezia în simbolism etc.

De exemplu:

1.  Tema: Relaţia părinţi – copii. Sugestii de particularizare a temei:

▷ Condiţii pentru asigurarea relaţiilor armonioase, rolul familiei în formarea

copiilor.▷ Cauzele conflictelor şi ale relaţilor tensionate dintre generaţii.

▷ Părinţii, ca modele pentru copiii lor.

▷ Tradiţii, valori, drepturi umane – evoluţie sau degradare.

Texte de referinţă:W. Shakespeare. Hamlet, Regele Lear Molière. Avarul H. de Balzac. Eugenie Grandet 

I. Turgheniev. Părinţi şi copiiF. Dostoievski. Fraţii Karamazov J. Galsworthy. Forsyte SagaA. Camus. Străinul B. Brecht. Mütter Courage şi copiii eiD. H. Lawrence. Fii şi îndrăgostiţiJ. D. Salinger. De veghe în lanul de secarăM. Preda. MoromeţiiL. Rebreanu. Pădurea spînzuraţilor, IonG. Călinescu. Enigma OtilieiI. Slavici. Mara etc.

Page 34: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 34/108

34 Literatura universală

ProblematizarePornind de la investigaţii în psihologie, determinaţi cauzele conflictelor dintre

părinţi şi copii şi deznodămîntul acestora, pe de o parte, şi condiţiile unei relaţii armo-

nioase în familie şi impactul ei asupra formării personalităţii tinerilor, pe de altă parte.Exemplificaţi cu secvenţe de texte/personaje. Formulaţi concluzii argumentate.

PrezentarePuteţi completa prezentarea prin asociere de imagini sugestive, secvenţe de

filme, spectacole care ilustrează tema, tabele şi diagrame cu date statistice la su-biect, postere de sinteză, joc de rol etc.

2. Tema: Literatura exilului. Sugestii de particularizare a temei▷ Autori exilaţi

▷ Subiecte incomode▷ Teme şi motive specifice literaturii exilului

Autori şi texte de referinţă:Ovidiu, A. Puşkin, M. Lermontov, A. Soljeniţîn, V. Nabohov, A. Mickewicz,

M. de Unamuno, M. Kundera, A. Nandriş-Cudla, V. Horia, V. Gheorghiu, A. Co-truş, M. Eliade, P. Goma, M. Vişniec

Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994

ProblematizarePornind de la investigaţii în domeniul istoriei, determinaţi specificul epocilor

totalitariste şi soarta oamenilor de artă în perioadele respective. Sintetizaţi temeleincomode regimurilor dictatoriale, cu exemple şi citate din opere. Motivaţi „febracreatoare” a scriitorilor exilaţi.

PrezentarePuteţi completa prezentarea prin asociere de imagini sugestive, secvenţe de

filme, spectacole care ilustrează tema, tabele conceptuale, documente istorice,secvenţe de corespondenţă, postere de sinteză, dosare, portofolii etc.

3. Tema: Călătoria. Sugestii de particularizare a temeiPrin metoda Citate, elevii pledează pentru una sau mai multe afirmaţii, anga-

 jînd texte literare cunoscute şi exprimîndu-şi opinia personală în raport cu moti- vul călătoriei drept cunoaştere, iniţiere, început, perspective, aventură, relaţii noi,suspans, pierdere şi rătăcire etc.

Afirmaţii despre călătorie:

•  Călătoria exprimă o dorinţă profundă de schimbare interioară, o nevoie de noi şinoi experienţe, mai degrabă decît o deplasare locală. (Dicţionarul de simboluri)

•  Cel care nu-şi părăseşte casa spre a vedea întreg pămîntul plin de minunăţii,acela-i ca o broască în fîntînă. (Panchatantra)

Page 35: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 35/108

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

•  O călătorie de o mie de kilometri începe cu un pas. (Lao Tse)

•  Cred că mitul lui Ulise este foarte important pentru noi. Ca şi el, fiecare dintrenoi va călători, va căuta, sperînd să ajungă, şi apoi, fără îndoială, regăsind pa-

tria, căminul, se va regăsi pe sine însuşi. (M. Eliade)•   Adevărata călătorie a cunoaşterii nu constă în căutarea a noi ţinuturi, ci în a

avea ochi noi. (M. Proust)

•  Omul care călătoreşte seamănă cu o piatră dusă de apă: asperităţile ei se ne-tezesc şi totul ia forme rotunjite. (J. E. Rekliu)

•  Ce este o călătorie dacă nu o încercare de a vedea cum, în alte condiţii, sufletul nostru rămîne acelaşi? (Ana Blandiana)

•  Plăcerea pe care ne-o poate procura o călătorie nu este decît accesorie. Călăto-

rim pentru a ne educa. (A. Gide)•   Misiunea călătoriei este de a explora lumi noi, necunoscute, de a căuta noi for-

me de viaţă şi noi civilizaţii, de a pătrunde acolo unde nimeni nu a mai ajuns.  (J. L. Picard)

Autori şi texte de referinţă:Homer. OdiseeaL. Caroll. Alice în Ţara Minunilor, Alice în Ţara Oglinzilor J. Swift. Călătoriile lui Gulliver 

D. Defoe. Robinson CrusoeJ. Verne. Copiii căpitanului Grant, O călătorie spre centrul Pămîntului, Ocolul lumii în 80 de zile

A. de Saint-Exupèry. Micul prinţ G. G. Byron. Peregrinările lui Childe Harold Novalis. Heinrich von OfterdingenG. de Maupassant. Bulgăre de seuA. Camus. Străinul H. Hesse. Jocul cu mărgele de sticlă

T. Mann. Lotte la Weimar, Moarte la VeneţiaU. Eco. Pendulul lui Foucault, Numele trandafiruluiR. Zink. Cititorul din peşterăB. Atxaga. Memoriile văcuţei MU şi alte opere din literatura română

ProblematizarePornind de la investigaţii în domeniul istoriei şi geografiei, determinaţi în ce

măsură literatura devine o sursă de cunoaştere a lumii. Determinaţi intenţia auto-

rilor de a trata călătoria ca pe o experienţă cognitivă sau una interioară. Exprima-ţi-vă argumentat opţiunea pentru o cunoaştere „statică” sau una „în mişcare”.

Page 36: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 36/108

36 Literatura universală

PrezentarePuteţi completa prezentarea prin asociere de hărţi, imagini sugestive, secvenţe

de filme, tabele conceptuale, secvenţe din jurnalele de călătorie, postere de sinte-

ză, portofolii etc.Se poate propune pentru completare un tabel generalizator de tipul:

Motivul literar al călătoriei

În basme În literatura SF În restul speciilor literare

Scop

Destinaţie

Mijloace

De asemenea, proiectul individual şi cel de grup rămîne a fi unul eficient pen-tru orele de literatură universală, avînd în vedere numărul mic de ore rezervatdisciplinei. În plus, această formă asigură una din componentele oricărei com-petenţe şcolare: capacitatea de a învăţa permanent. Motivînd elevii pentru parti-cipare într-un proiect, ne asigurăm că ei învaţă şi dincolo de lecţii, angajîndu-sepersonalizat. Un avantaj al metodei este şi aspectul interdisciplinar al efortuluidepus de elev, el fiind în situaţia cumulării diverselor competenţe, dar şi a cerce-tării subiectului din mai multe perspective.

Este mai simplu decît studiul de caz prin evitarea aspectului problematizatpropus cercetării şi îndeamnă elevii mai mult la selectare, analiză şi sistematizarede informaţii. O sugestie de proiect, potrivită abordării unei teme sau a unui ro-man complex, ar fi:

Proiect de grupUnitatea de conţinut: SimbolismulConcepte operaţionale: simbolism, simbol, sugestie, corespondenţe, sinestezie

Tema de cercetare (tema poate fi unică pentru întreaga clasă sau segmentatăpe aspecte pentru fiecare grup):

Corespondenţe în poezia simbolistă franceză şi cea bacovianăTimp rezervat: 2-3 săptămîni de lucru; 1-2 ore de prezentare.

Condiţii de realizare a proiectului:Grupele de lucru (formate din 5-6 elevi) schiţează un plan de activitate, alcă-

tuiesc o bibliografie la subiectul propus pentru cercetare şi o investighează, re-partizează sarcinile de lucru, revin la fişele de lectură, la jurnalul de lectură şi la

operele date, cercetează dicţionarele de teorie literară, identifică textele simbolisteadecvate, le analizează, le clasifică, selectează fragmentele cele mai elocvente pen-

Page 37: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 37/108

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tru ilustrarea temei, elaborează un tabel, o schemă pentru informaţia descoperită,identifică valoarea poeziei simboliste franceze şi române, consultă aprecierile cri-ticii literare referitoare la aspectul cercetat, formulează concluzii şi opinii proprii,

selectează imagini potrivite în vederea ilustrării anumitor efecte ale imaginilorsenzoriale, desenează, elaborează formula de prezentare etc.

Unitatea de conţinut: Romanul de aventură/RealismulText: Alexandre Dumas. Cei trei muşchetariTema proiectului: Franţa secolului al XVII-leaTimp rezervat: 2-3 săptămîni de lucru; 1-2 ore de prezentare.Surse: romanul studiat, enciclopedii, surse istorice şi geografice, internetAspecte investigate, ca sarcini pentru grupurile de lucru:

• sistemul politic: regele şi cardinalul;

• relaţiile externe: războaie, intrigi;

• rolul bisericii;

• dinastia Ludovic;

• parisul: arhitectură, tradiţii;

• vestimentaţie şi viaţă mondenă;

• transporturi şi comunicaţii.

Condiţii de realizare a proiectului:

Grupele de lucru (formate din 5-6 elevi) schiţează un plan de activitate, al-cătuiesc o bibliografie la subiectul propus pentru cercetare şi o investighează,repartizează sarcinile de lucru, revin la fişele de lectură, la jurnalul de lecturăşi la operă, cercetează sursele istorice, identifică secvenţele de roman la aspec-tul investigat, le analizează, elaborează într-un tabel, o schemă, o formulă desistematizare a informaţiei descoperite, consultă aprecierile criticii literare re-feritoare la aspectul cercetat, formulează concluzii şi opinii proprii, selecteazăimagini potrivite în vederea ilustrării anumitor concluzii, desenează, însceneazăfragmentele ilustrative etc.

Prezentare: referat însoţit de fotografii, imagini; galerie foto, prezentare PowerPoint, secvenţe de filme documentare cu comentarii, dramatizarea fragmentelorce elucidează tema etc.

Pentru depăşirea competenţelor specifice şi asigurarea competenţelor-cheie(competenţa de comunicare într-o limbă străină)/transversale, putem valorificacunoaşterea de către elevi a limbilor străine. Li se solicită contribuţia atît la ana-liza împrumuturilor lingvistice şi la lecturarea numelor proprii, cît şi prin sarcinicomplexe de traducere de text.

Se poate porni de la oferirea modelelor de traducere, mai ales în cazul existen-ţei mai multor variante pe acelaşi text:

Page 38: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 38/108

38 Literatura universală

Poezia „Не жалею, не зову, не плачу...”  de S. Esenin (prima strofă)

Nu mai plîng, nu chem şi nici nu-mi pasă,Toate pier ca fumul alb de meri.

Aurul tomnatic mă apasă,–Nu mai pot fi tînărul de ieri.

Traducere de George Popov 

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,Toate trec ca floarea spulberată.

Veştezit de-al toamnei mele frig,Nu voi mai fi tînăr niciodată.

Traducere de George Lesnea

Nu jelesc, nu chem – va trece totulCa şi-al merilor în floare fum!Veştezirea dacă-mi dă cu cotul –Tînăr nu-s, nici n-oi mai fi de-acum.

Traducere de Nicolai Costenco

Nu regret, nu chem şi nu mă zbucium...Trece tot ca fumul alb din meri.Podidit de toamne, n-aud zbuciumulTinereţii mele de mai ieri.

Traducere de Igor Creţu

Se discută cea mai reuşită traducere. Mai tîrziu li se solicită propria variantă.

3.4 Centrarea pe elev Lecţia centrată pe elev este un principiu al şcolii moderne şi o condiţie de

realizare a învăţămîntului formativ. Profesorul de literatură universală ţine contde acest aspect la alegerea conţinuturilor adecvate, la proiectarea activităţilor depredare-învăţare, la evaluarea competenţelor. Astfel, factorul motivaţional pentruînvăţare este unul central şi indispensabil actului didactic.

Alegerea conţinuturilor tematice şi a textelor de studiu nu este una arbitrară,ţinîndu-se cont doar de preferinţele profesorului şi de rezervele bibliotecii şcolare.Ea mai depinde de particularităţile de vîrstă şi individuale ale elevilor, de nevoileşi aşteptările lor, de condiţiile socioculturale ale timpului. Profesorul alcătuieşte„lista de lectură” consultînd sugestiile psihopedagogiei şi investigînd potenţialulpropriului grup de elevi. Dacă e să pomenim despre nişte recomandări generale,ar fi potrivit să ne amintim despre vîrstele cititorului.

• Cititorul-erou, etapă la care cititorul se identifică cu un personaj, în special cucel pozitiv. E caracteristic pentru cititorii începători, de vîrstă mică.

• Cititorul gînditor, care include acei elevi ce caută echivalente în ceilalţi, reflec-tează despre semnificaţiile şi valoarea operei literare.

• Cititorul interpret poate fi considerat acel cititor care interpretează textul şiconştientizează că părerea lui este doar una din cele posibile. Găseşte argu-mente şi contraargumente. Poate abstractiza, compara, sintetiza.

• Cititorul matur îşi alege lecturile motivat şi cu discernămînt, conform proprii-lor nevoi, atuuri şi aşteptări.

Elevul de liceu se încadrează, preponderent, în vîrstele a doua şi a treia, adică

gînditor şi interpret. În foarte rare cazuri se poate atinge vîrsta lecturii mature,fapt provocat şi de vîrsta biologică, dar se pot remarca trăsăturile acestui tip, dacăprocesul este favorizat de anumite condiţii obiective sau subiective. Cunoaşterea

Page 39: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 39/108

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

 vîrstei elevului-cititor permite selectarea optimă a textelor de studiu, dar şi alege-rea activităţilor de învăţare şi evaluare, pentru ca acestea să devină un garant altransferului pe nevoia de subiect activ, conştient şi critic al învăţării.

Centrîndu-ne pe interesele şi aşteptările elevilor, ne racordăm la realitate şiprin diversificarea formelor de evaluare. Potenţialul în domeniul tehnologiilor sepoate valorifica prin solicitarea proiectelor de grup, prezentate în format audio-

 vizual, iar competenţa de comunicare într-o limbă străină admite lectura în ori-ginal a textelor universale şi exerciţiile de traducere.

3.5 Utilizarea TICPentru a scoate în evidenţă metodele clasice de predare şi pentru a demonstra

că rolul de informator al profesorului nu este unul lipsit de importanţă, e potrivit

ca modelele tradiţionale să fie combinate, corelate cu cele moderne, sau utilizarealor să fie însoţită/facilitată de computer şi de alte mijloace audiovizuale.

Vizionarea filmelor şi spectacolelor în baza operelor studiate, însoţite de croni-că teatrală şi cinematografică, elaborarea propriilor prezentări, filmuleţe, în formăde proiect individual sau de grup, vor încuraja formarea nu doar a competenţelorspecifice disciplinei, dar şi a uneia din cele zece competenţe-cheie/transversale:competenţa digitală, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale.

O prelegere despre teatrul absurdului şi rolul lui Eugen Ionesco în fondareaacestuia devine atractivă prin structurarea ei într-o prezentare Power Point, care

 va conţine date semnificative, teze şi particularităţi ale operei, imagini potrivitedespre autor şi spectacol. În acest fel vor fi antrenate inteligenţele multiple ale ele-

 vilor, se va realiza o armonioasă relaţie interdisciplinară, iar competenţa culturalăa elevilor va fi formată prin intermediul unui conspect modernizat.

Page 40: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 40/108

40 Literatura universală

Page 41: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 41/108

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Sugestii de evaluare

4.1 Evaluarea axată pe competenţe.Evaluarea formativăÎn cadrul învăţămîntului formativ, lecţia nu se rezumă la predare–învăţare,

ea nu este proiectată ca un interogatoriu, nici ca un interviu, ci apare drept ceamai indicată oportunitate de învăţare, căci este concepută în triunghi, ca un sis-tem al interferenţei celor trei activităţi: predare–învăţare–evaluare, ce se desfăşoa-ră concomitent şi, numai cînd formează o unitate, asigură eficienţă. Dintre acestetrei componente ale spiralei educaţiei, ultima, de obicei, este neglijată în procesul

de proiectare şi desfăşurare a instruirii. Nu trebuie însă uitat faptul că procesul deinstruire depinde în mare măsură de modul cum este proiectată evaluarea. F. Joiţăsusţine că evaluarea este un proces de bază în instruire, alături de predare şi învăţa-re, şi arată eficienţa, eficacitatea, progresul, reuşita, succesul, performanţa şcolară.Aşadar, evaluarea este începutul unui sfîrşit cu un alt început – proces. Evaluareade proces (a rezultatelor şcolare) presupune o anumită strategie, în realizarea căreiatrebuie oferite răspunsuri la următoarele întrebări: cui foloseşte evaluarea? pe cine evaluăm? cînd evaluăm? cu ce instrumente evaluăm? Necesitatea de a evalua progre-sul sau performanţa elevului derivă din obligaţia de a şti unde se află în acel moment

acel elev, în raport cu o scară de evaluare. În literatura de specialitate se susţine cărealizarea procesului de evaluare pedagogică vizează următoarele operaţii:

•  Măsurarea reprezintă activitatea de evaluare care asigură consemnarea unorcaracteristici observabile, exprimate în termenii cantitativi sau/şi prin descrie-ri concentrate asupra unor zone restrînse de manifestare.

•  Aprecierea reprezintă operaţiunea de evaluare care implică interpretarea fap-telor consemnate, în funcţie de anumite criterii calitative, specific pedagogice,independente în raport cu instrumentele de măsură folosite în cadrul unei me-

tode sau strategii.•  Decizia reprezintă procesul de evaluare care asigură prelungirea într-o notă

şcolară, caracterizare, hotărîre, recomandare.Deci, evaluarea comportă permanent măsurări: cantitative sau calitative.

În procesul de formare-evaluare a competenţelor, evaluarea autentică este unadin problemele esenţiale ale educaţiei moderne. Evaluarea axată pe competenţe ecea mai nouă în acest context, ea trebuie să fie funcţională, racordată la social şi lacerinţele vieţii. Profesorul va avea grijă să evalueze fiecare activitate de învăţare,asigurîndu-şi astfel feedbackul util. Întrebările inerente explicaţiilor la clasă, sar-cinile imediat următoare, realizarea temelor de acasă, probele curente, gradul deimplicare în discuţii ş.a.m.d. – toate sînt părţi ale evaluării.

Page 42: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 42/108

42 Literatura universală

Profesorul va propune astfel de probe care pot să-i ofere un tablou cît mai realposibil despre formarea competenţelor, evaluînd performanţele elevilor la mo-mentul dat, în raport cu competenţele specifice şi subcompetenţele ce derivă din

acestea la fiecare clasă.În contextul modernizării evaluării, evidenţiem că proiectarea şi realizarea

corectă a evaluării înseamnă abordarea în viziune integratoare a procesului deformare, care este unul unitar, şi racordarea la competenţele specifice ale discipli-nei Literatura universală.

Profesorul, pe parcursul demersului instructiv-educativ, va practica evaluareainiţială, evaluarea formativă şi sumativă.

Evaluarea iniţială se organizează la început de treaptă, de an, de modul. Deobicei, nu se acordă note, căci are funcţia de diagnosticare. Aceasta oferă cadrului

didactic un punct de reper în raport cu cunoştinţele, aptitudinile şi deprinderiledeja formate ale elevilor.

Evaluarea formativă are un caracter continuu, este frecventă, înscriindu-se îndesfăşurarea învăţării. Acest tip de evaluare este analitic, cu ajutorul ei se iden-tifică erorile şi se detectează punctele slabe ale învăţării, astfel proba îi oferă pro-fesorului un feedback util. Evaluarea formativă urmăreşte stimularea elevului şinu judecarea acestuia; concomitent, se evaluează competenţa vizată, capacitateamobilizată, adică  produsul  şi procesul . Ea se desfăşoară cu scopul de a amelioraactivitatea în ansamblu, din care cauză se integrează în procesul de învăţare, în-lesnind înlăturarea la timp a neajunsurilor.

Evaluarea sumativă intervine în momente precise, încheind o unitate de în- văţare, o perioadă şcolară. Acest tip de evaluare realizează o constatare în termenide succes şi de eşec, arată ce ştiu, ce înţeleg, ce pot face elevii.

Dat fiind faptul că evaluarea face corp comun cu predarea-învăţarea, metodeleşi tehnicile de evaluare sînt foarte variate, de la cele preferate de evaluarea forma-tivă, care iau puţin timp, pînă la cele cronofage, care solicită elevului activităţi decercetare, observare, selectare.

În timpul orei, profesorul va apela la tehnici de predare-învăţare care presupunîn sine şi evaluarea. De exemplu, graficul T evaluează dezvoltarea gîndirii criticeprin lectura operelor de referinţă ale literaturii universale, ca şi în cazul: Goriot esteun om de prisos pe faţa pămîntului sau Realismul balzacian e demonizat . Oricarealte idei cu caracter bivalent sînt potrivite pentru a urmări capacitatea elevuluide a-şi formula atitudinea personală într-o problemă, capacitatea de a lua decizii.Această tehnică poate genera o discuţie în vederea formulării concluziilor.

Dat fiind faptul că literatura universală studiată la liceu are un caracter com-parativ, sugerat şi de competenţele specifice obiectului: 1. Folosirea analizei tema-

tice şi structurale la receptarea textelor literare din literatura română şi universală;3. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal , o tehnică

Page 43: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 43/108

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

potrivită evaluării curente este diagrama Venn. Elevilor li se solicită să lansezeidei/caracteristici specifice şi comune în raport cu două personaje, două texte, doiscriitori, cum ar fi: Julien Sorele din Roşu şi negru de Stendhal şi Ion din romanul

cu acelaşi titlu de L. Rebreanu; romanul Quo vadis de H. Sienkiewicz şi Creanga deaur de M. Sadoveanu; M. Proust, În căutarea timpului pierdut şi C. Petrescu, Ul-tima noapte de dragoste, întîia noapte de război. În vederea aprecierii individuale,personalizate a unui subiect luat în discuţie, se va folosi tehnica linia valorii, princare se poate urmări educarea toleranţei şi a f lexibilităţii în exprimarea opiniilorfaţă de o problemă controversată, fiind utilă la evidenţierea nuanţelor, a poziţiilorextreme. Fiecare persoană decide singură unde se va plasa. Se va discuta real, numimat, evidenţiindu-se poziţiile elevilor aranjaţi într-o linie, prin argumenteleformulate. Prin această tehnică evaluăm comportamentul unui personaj literar,

impactul comportamentului acestuia în comunitate, de exemplu, după studierearomanului O tragedie americană de T. Dreiser sau la finalizarea romanului AnnaKarenina de L. Tolstoi.

Evaluarea formativă sau curentă poate fi organizată şi desfăşurată atît în scris,cît şi oral, pentru o secvenţă de învăţare sau în interiorul unei unităţi de învăţa-re. Profesorul va verifica competenţele de înţelegere şi de interpretare a textuluirecent citit, studiat. De exemplu, elevii clasei a XII-a studiază în cadrul unităţii Aventură şi călătorie romanul scris de A. Nothomb, Peplum. Ca probă de evaluare

curentă, profesorul poate folosi testul construit din itemi semiobiectivi:• Formulează, într-un enunţ, cronotopul romanului.

• Prezintă două date despre narator.

• Formulează 3 întrebări asupra textului şi răspunde la ele.

• Alege o afirmaţie făcută de către un personaj, cu care eşti de acord, motivea-zăţi alegerea.

• Comentează, în spaţiul rezervat, valoarea contextuală a afirmaţiei: Lasă-miîn pace cărţile, în numele respectului pe care ar trebui să ţi-l insufle lucruriledispărute.

• Redactează un text argumentativ, respectînd paşii: prezintă ideea, raţiona-mente, exemple, sinteză: Romanul „Peplum” de A. Nothomb – o lecţie despretoate cele.Un alt context potrivit pentru folosirea testului, ca probă de evaluare curentă,

ar putea fi unitatea Literatura latină. Acest test este construit atît din itemi obiec-tivi, cu alegere duală, de tip pereche, cît şi din itemi semiobiectivi. Testul verificăachiziţiile făcute de elevi la acest subiect:

• Clasifică scriitorii din lista propusă conform principiului genului literar pro-

movat prin opera lor: Seneca, Fedru, Cicero, Ovidiu, Catul, Virgil, Horaţiu,Caesar, Terenţiu, Plaut.

Page 44: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 44/108

44 Literatura universală

• Uneşte cu o linie numele autorului din coloana A cu textul potrivit din coloa-na B:

A  B

Ovidiu „Bucolice”Horaţiu „Metamorfozele”Virgiliu EpodeLucreţiu „Despre natura lucrurilor”

Epitalamuri

• Încercuieşte litera A, dacă enunţul conţine un adevăr şi F, daca e un fals.

▷ Horaţiu compară cuvintele în „Epistola către Pisoni” cu fructele dulci.

A F

▷ Drept sursă de inspiraţie pentru poeţii neoterici au servit poeţii alexan-drini. A F

▷ Fabulele lui Fedru au fost scrise în versuri. A F

▷ Cauza transformărilor descrise de Ovidiu în „Metamorfoze” este întîm-plarea. A F

• Subliniază cu o linie sintagma care defineşte genul literar al cărui creator esteCicero:

a) dialogul filozofic; b) scrisoarea literară; c) portretul literar.

• Numeşte două trăsături distinctive ale comediilor lui Terenţiu.• Comentează versurile horaţiene, respectînd structura unei astfel de lucrări:

„Eu n-am să fiu răpus în întregime,/Va vieţui ce e mai bun din mine”.

O metodă complexă de evaluare rămîne eseul structurat şi eseul nestructurat, care testează capacitatea elevului de a-şi susţine punctul de vedere, de a lua o ati-tudine prin felul original şi creativ de interpretare. Prin aceste probe de evaluareurmărim formarea la elevi a competenţei specifice materiei Literatura universală:Dezvoltarea comunicării scrise, şi a subcompetenţei: Aplicarea unor tehnici de ela-

borare a diverselor tipuri de compoziţii.Pentru realizarea eseului structurat de caracterizare a personajului literar,elevilor li se poate propune următorul algoritm:

• Locul şi importanţa personajului în operă.

• Rolul personajului în viaţa socială zugrăvită de autor.

• Principalele trăsături fizice şi morale, cu repere din text.

• Individualitatea personajului.

• Atitudinea autorului faţă de personaj.

• Atitudinea noastră, ca cititori, faţă de personaj.• Aprecieri asupra realizării artistice a personajului.

Page 45: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 45/108

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

În scopul de a înlesni aprecierea textului, evaluarea acestuia, chiar notarea,putem elabora (împreună cu elevii) următoarele criterii şi indicatori:

Criterii/

Indicatori

nota 5 – 6 nota 7 – 8 nota 9 - 10

1. Respectareastructurii: intro-ducere, cuprins,încheiere.

Este prezent cu-prinsul ± introdu-cere, încheiere

Se respectă struc-tura, dar se atestăcarenţe în cuprins

Prezenţa introduce-rii 30%cuprinsului 60%încheierii 10%

2. Competenţa deinterpretare apersonajului

Prezente punctele1, 2, 3 din algoritm,fără citate*

Atestăm realizareapunctelor 1, 2, 3 +4, 5, 6 din algoritm*

Realizarea tutu-ror punctelor dinalgoritm, cu citate

adecvate*

3. Corectitudine(ortografie,punctuaţie, sti-listică)

Total nu mai multde 6 – 8 greşeli

Total nu depăşeşte5 greşeli

Se admite 1 stilisti-că, 1 ortografică, 2de punctuaţie.

4. Respectarea spa-ţiului

1 pagină 1, 5 pagini 2 pagini

*Prezenţa reperelor din text este în favoarea notelor 6, 8, 10.

O altă modalitate de realizare a unui eseu structurat, ca probă de evaluareformativă, poate fi cubul. Elevilor li se propune să redacteze, pe 1,5–2 pagini, uneseu metaliterar, folosind operaţiile cubului. Acest moment e posibil de realizatîn baza poeziei Sonet de J. W. Goethe. Pentru eficientizarea lucrului, elevilor li sesugerează următoarele operaţii:

•  Defineşte noţiunea sonet .

•  Asociază cuvîntul din titlu cu simboluri din mitologia naţională sau universală.

•  Compară imaginea centrală din textul dat cu imaginea asemănătoare din alte

texte din literatura universală sau naţională.•  Analizează: a) axa lexicală a textului; b)sistemul de imagini artistice; c) prozo-

dia; d) stările eului liric; e) trăsăturile dominante ale curentului literar.

•  Aplică definiţia sonetului pentru textul dat.

•  Apreciază valoarea artistică a poeziei.

Eseul dat poate fi evaluat în baza următoarelor criterii:

Criterii/Indicatori Minim Mediu Maxim

1. Respectarea structurii:introducere (1), cu-prins (2), încheiere (3).

2±1

 ⁄ 3 1+2+3± 1+2+3

Page 46: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 46/108

46 Literatura universală

2. Comentarea textuluiconform algoritmuluipropus

1,2,5 1,2,3,5±1⁄2 1,2,3,4,5,6

3. Respectarea spaţiului 1 1,5 2

O problemă rămîne eseul nestructurat. Profesorul însă îi poate obişnui pe elevisă respecte şi în acest caz ordinea operaţiilor intelectuale, pentru ca acel care citeş-te să vadă cum s-au dezvoltat gîndurile celui care a scris.

De exemplu, un eseu-meditaţie, redactat în baza versurilor poetului G. Leo-pardi:

Să-ţi aminteşti de tot ce-a fost odată,/Chiar dacă-i trist, şi încă te mai chinui,  

poate fi evaluat conform următoarelor criterii:Criterii/Indica-

torinota 5 – 6 nota 7 – 8 nota 9 - 10

1. Respectareastructurii: intro-ducere, cuprins,încheiere.

2±1⁄3 1+2+3± 1+2+3

2. Valorificarea

imaginii centralea textului.

Nu este valorificată

imaginea.

Este valorificată

imaginea.

Este valorificată

imaginea şi comen-tată

3. Corectitudinea:stilistică, orto-grafică, punctua-ţională

Total nu mai multde 6 – 8 greşeli

Total nu depăşeşte5 greşeli

Se admite 1 stilisti-că, 1 ortografică, 2de punctuaţie.

4. Respectarea spa-ţiului

1 1,5 2

5. Originalitateaideilor (subiectiv)

Profesorul va porni de la subcompetenţe pentru a şti care sînt competenţeleelevilor. Va alege, de exemplu, o subcompetenţă pentru clasa a XI-a şi va formulao probă diagnostică.

Subcompetenţa 2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent lite-rar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create poate fi evaluată astfel:

Citeşte fragmentul propus şi redactează, pe o pagină, un text argumentativ, în

tehnica PRES, respectînd trei alineate, în care să convingi că textul dat se înscrieîn postmodernism.

Page 47: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 47/108

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

„Am aflat, de asemenea, dintr-o frază a Sfintei Hildegarde, că acea umoaremelancolică pe care o simţisem în timpul zilei şi pe care o puneam pe seama dul-celui sentiment de suferinţă, seamănă în chip primejdios cu sentimentul pe care îl

încearcă cine se abate de la starea armonioasă şi perfectă pe care omul o încearcăîn paradis, şi că această melancolie nigra et amara este dată de suflarea şarpeluişi de instaurarea diavolului. Idee împărtăşită şi de necredincioşi la fel de înţelepţi,pentru că mi-au căzut sub ochi rîndurile atribuite lui Abu Bakr-Muhammad IbnZaka-riiya ar-Razi, care într-o Liber continens asemuia melancolia de dragoste culicantropia, care-l împinge pe cel atins de ea să se poarte ca un lup. Descrierea luim-a strîns ca o gheară de gît: mai întîi îndrăgostiţii apar schimbaţi în trăsăturilelor trupeşti, vederea le slăbeşte, ochii li se adîncesc şi-şi pierd lacrimile, încet-în-cet limba li se usucă; ajunşi astfel, îşi petrec ziua întinşi cu faţa în jos şi, în sfîrşit,

noaptea rătăcesc prin cimitire ca lupii.În sfîrşit, nu am mai avut îndoieli asupra disperării stării mele cînd am văzut

citatele strălucitului Avicenna, în care dragostea este denumită drept un gînd ne-întrerupt, de natură melancolică şi ia naştere prin gîndirea neistovită la trăsături-le, gesturile sau purtările unei persoane de celălalt sex (cu cîtă fidelă autenticitatereprezentase Avicenna cazul meu!): ea nu apare ca boală, dar devine boală cînd,nefiind mulţumită, se transformă în gînd obsedant (şi de ce oare mă simţeamobsedat eu care, Dumnezeu să mă ierte, fusesem din cale-afară de mulţumit? Sau

poate că ceea ce se petrecuse în noaptea trecută nu era mulţumire în dragoste?Dar atunci cum se mulţumeşte această boală?), şi ca urmare se capătă o mişcareneostenită a genelor, o respiraţie neregulată, acum plîngi, acum rîzi, şi pulsul bate(şi într-adevăr că şi al meu bătea şi respiraţia mi se întretăia în timp ce citeamrîndurile acelea!). Avicenna sfătuia să se urmeze o metodă fără de greş, pe careo propusese şi Gallenus pentru a descoperi de cine s-a îndrăgostit cineva: să ţiimîna pe pulsul bolnavului şi să rosteşti multe nume de persoane de celălalt sex,pînă ce se constată la ce nume ritmul pulsului se accelerează; şi eu mă temeam căpe neaşteptate avea să intre maestrul meu, să-mi apuce braţul şi să-mi spioneze în

pulsaţia vinelor secretul meu, fapt de care m-aş fi ruşinat foarte...”(U. Eco, Numele trandafirului)

Elevul nu va şti numele autorului ca să nu-l inf luenţeze la formularea judecăţi-lor de valoare în raport cu sarcina propusă, pornind de la textul dat.

O tehnică de evaluare a competenţei interpersonale, morale, a competenţeiculturale, a competenţei de învăţare, este proiectul, recunoscut ca tehnică mo-dernă de învăţare şi de evaluare, avînd la bază investigaţia amplă, în realizareacăruia sînt necesare respectarea unor etape şi o planificare în timp. La literatura

universală este deosebit de eficient, materiei îi sînt rezervate cîte 1-2 ore, de aceeaelevul are oportunitatea să se manifeste ca un bun lector, capabil să aprecieze, să

Page 48: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 48/108

48 Literatura universală

interpreteze, să sistematizeze, să aprecieze cele citite, creînd un proiect, fie in-dividual, fie în echipă. Folosirea acestei metode începe în clasă, prin definireaşi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe parcursul cîtorva zile sau săptămîni

– timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul – şi se încheie totîn clasă, prin prezentarea în faţa colegilor şi a profesorului a produsului realizat.Proiectul poate fi aplicat atît în cadrul activităţii individuale, cît şi în cadrul ac-tivităţii de grup. Subiectul proiectului va fi ales de profesor sau de elevi, totuşisugestiile profesorului au un rol decisiv şi trebuie stabilit apriori că sarcinile dateelevilor implică abilităţi precum interesul sporit faţă de subiectul propus; dorinţade creativitate în această activitate de cercetare; cunoaşterea din timp a resurselormateriale; ancorarea în realitatea cotidiană privind alegerea subiectului etc.

În timpul realizării proiectului se evaluează capacităţile/competenţele elevilor,

cum ar fi:• utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;

• adecvarea metodelor de lucru şi a instrumentarului ales la obiectivele propuseprin proiect;

• folosirea corespunzătoare a materialelor şi echipamentelor din dotare;

• oferirea unei soluţii corecte în rezolvarea de probleme;

• realizarea cu acurateţe a produsului, din punct de vedere tehnic;

• posibilitatea generalizării problemei;

• calitatea prezentării proiectului.

Din literatura de specialitate reiese că pentru realizarea evaluării formativetrebuie să rezervăm cel puţin 10 minute din ora disponibilă, iar pentru cea suma-tivă, 45 de minute.

Acest tip de evaluare pregăteşte elevul de evaluarea sumativă. Apreciază com-petenţele de comunicare orală şi/sau scrisă. Ca metode şi tehnici de evaluare orală,profesorul poate utiliza: interviul, chestionarul, pixuri în pahar, secvenţe contra-dictorii, dezbateri. Profesorului îi aparţine decizia finală: să dea ori nu note, căci

un astfel de tip de evaluare nu cere obligatoriu notă. Important, în acest context,este criteriul de evaluare. Elevul trebuie să ştie ce se cere şi cît costă fiecare opera-ţiune efectuată. Modul în care este şi se simte evaluat inf luenţează performanţeleşi reuşita sa şcolară, iar cunoaşterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, îl face peacesta mai conştient şi îl motivează să se implice în sarcină.

4.2 Evaluarea sumativăEvaluarea este o activitate complexă, care îşi propune reliefarea competenţelor

elevilor şi a calităţii actului didactic la disciplină. Pe lîngă evaluarea curentă, cucaracter formativ, un rol important are şi cea finală, de natură sumativă. Dar li-

Page 49: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 49/108

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bertatea profesorului este de a varia metodele şi formele ei de la evaluarea prin testsau eseu structurat pînă la portofoliu, proiect, poster etc.

Lectura şi interpretarea operelor literare sau a textelor teoretice vor urmări în

continuare formarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă ale elevilor, maicu seamă atunci cînd profesorul va miza pe elaborarea unor discursuri de tip ar-gumentativ. Evaluarea sumativă, ca şi cea formativă, va aprecia competenţele decomunicare dialogată şi monologată, orală sau scrisă. Pentru a îmbunătăţi adapta-bilitatea elevilor la varii situaţii de comunicare, se vor alterna tehnicile tradiţionalede evaluare cu cele moderne, echilibrînd şi evaluarea orală în raport cu cea scrisă.

Cunoscuta metodă de evaluare sumativă prin test rămîne o prioritate a profe-sorului, fiind cel mai „măsurabil” produs al elevului. Nu vom reaminti cerinţelede structurare a itemilor într-un text şi nici nu vom insista asupra mecanismului

de elaborare a baremului de corectare şi notare. Doar vom oferi, pentru sugestie,o variantă de evaluare de acest tip.

Unitatea de conţinut: Romantismul Competenţe specifice:Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare din lite-

ratura universalăComprehensiunea şi interpetarea textelor literare de referinţă ale literaturii uni-

versale prin raportare la epocă, curent literar 

Dezvoltarea comunicării scrise(evaluarea a 3 competenţe specifice din 4 este un indicator al evaluării suma-

tive)

Se dă textul:

Şi simte Childe că nu-i deloc făcutSă steie-aici prin sălile mondene,Nici gîndul să şi-l ţină n-a putut,Cum alţii şi-l ţineau, în lunga lene.A rîs oricînd de fracuri şi jobene,

Străinele păreri nu şi-a impusŞi, deci, uitînd de-acele săli obscene,Cu gîndu-i de pribeag pe drum s-a pus,Fugind de toţi – tăcut şi nesupus.

Amicii lui sînt sus, în munţi pustii,Pe val şoptit e ţara lui natală,Acolo-s zorii nalţi şi azurii,Acolo marea-n vînturi se răscoală.

Peisaj cu stînci, o vale jos domoalăI-aduc în suf let cîntec cald şi blînd,

Page 50: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 50/108

50 Literatura universală

O lume dintr-o lume ireală.Printre semenii săi e trist şi mut –Un şoim învins, cu-aripile tăiate,

E parcă prins din muntele-i temut,Ce poartă-n vînturi ziduri crenelate,Priveşte-n jur şi-acelaşi gînd se zbateÎn pieptul lui puternic, dar rănit,Şi, sîngerînd, cu-aripile, cît poateSe-aruncă-n gol, el nu se vrea robit,El moartea vrea sau cerul nesfîrşit.

G. G. Byron. Peregrinările lui Childe Harold 

Pentru a demonstra înţelegerea textului literar, scrie răspunsul la fiecare dintrecerinţele date:

• Propune cîte un sinonim contextual pentru: lene, a se răscula, ireală, temut .

• Demonstrează, prin 3 enunţuri, polisemia verbului a se pune.

• Selectează din text 3 imagini vizuale tipic romantice.

•  Comentează, în cîte un enunţ, figurile de stil subliniate, numind tipul acestora.

• Identifică antiteza dintre strofa 1 şi 2, descifrîndu-i semnificaţia în 3-5 enun-ţuri.

• Demonstrează apartenenţa fragmentului la romantism, prin 3 argumente tex-tuale.

• Pornind de la versul final, caracterizează-l în 1,5-2 pagini pe Childe Harold,referindu-te şi la alte 2 texte/personaje cunoscute, din literatura universală sauromână.

Formă complexă, care integrează mai multe competenţe ale elevului, rămîneeseul structurat. Prin elaborarea textului, elevul demonstrează argumentat cu-noştinţele achiziţionate, abilităţile de lucru (analiză, comparare, sinteză, evaluare),

dar şi atitudini, opinii personale reperate pe secvenţe de critică literară. Importantpentru profesor este momentul de selectare a fragmentului de text sau a citatului degeneric. Dacă alegerea e bună, atunci plăcerea scrierii este asigurată, iar parametriiformulaţi vor angaja plenar personalitatea creativă a elevului. Formularea şi ordo-narea parametrilor/reperelor se cere a fi clară, concisă şi accesibilă. Un exemplu:

Unitatea de conţinut: Condiţia umanăTipul de compoziţie: eseu structurat Competenţe specifice:

Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare din lite-ratura universală

Page 51: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 51/108

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Comprehensiunea şi interpetarea textelor literare de referinţă ale literaturii uni-versale prin raportare la epocă

Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal 

Dezvoltarea comunicării scrise(evaluarea tuturor competenţelor specifice este un indicator al evaluării su-

mative)Enunţul-item: Elaborează, în 2-2,5 pagini, un eseu structurat cu genericul:

Lanţurile au redactat definiţia libertăţii (Tudor Muşatescu), valorificînd mesajultextului de mai jos.

„Imediat îşi făcu apariţia şi supraveghetorul.— Ieşiţi în jumătatea cealaltă!

Vai de acei care adormiseră! Începură să boscorodească, să se foiască, să-şi tra-

gă pîslarii în picioare. (Nimeni nu-şi scoase pantalonii vătuiţi. Fără ei înlemneştisub aşternut.)— Ptiu, blestemaţii! îngînă Şuhov. Nu era, totuşi, supărat prea tare pentru că nuadormise încă.

Cezar îi întinse două pişcoturi, două bucăţele de zahăr şi o felioară rotundăde salam.— Mulţumesc, Cezar Mihailovici! zise Şuhov. Iar săculeţul daţi-mi-l mie să-l punsub cap. Sus e mai în siguranţă. (Şi-apoi cine va căuta la Şuhov?)

Cezar îi dădu săculeţul. Şuhov îl puse sub mindir şi aşteptă ca supraveghetorul

să-i mîne pe ceilalţi, iar el să stea cît mai puţin desculţ, pe culoar. Dar supraveghe-torul îl zări şi-i arătă dinţii.— Ei, acolo în colţ!

Şuhov plecă desculţ. Toţi papucii pe care i-a cusut i-a dat altora. Lui nu şi-aoprit. El e obişnuit desculţ. Şi-apoi papucii se confiscă la fel ca toate celelalte.— Hei! Hei! zbiară supraveghetorul.— Ce-i, vreţi ciomege, hoiturilor? îşi făcu simţită prezenţa şeful barăcii.

Şuhov e acolo, lîngă perete, aproape de closet. Sub picioare podeaua e umedăşi dinspre tindă trage un ger îngheţat. Au ieşit toţi, iar supraveghetorul mai cerce-tează o dată, să vadă dacă nu s-a ascuns cineva în întuneric. Dacă numărătoareanu iese e nenorocire.

Li se dă drumul la cîte unul înapoi. Şuhov trecu al optsprezecelea şi o luă lafugă spre patul său. Ţîşni sus.

E în regulă. Se întoarse şi Cezar. Şuhov îi înapoie săculeţul. Curînd veni Alioş-ka. E un nepriceput, le face tuturor pe plac, dar nu cîştigă nimic.— Ţine, Alioşka – zise şi-i întinse un pişcot. Alioşka zîmbi.— Mulţumesc, dar nu ai pentru tine!— Mănîncă! Eu nu am, însă cîştig întotdeauna. Îşi băgă bucăţica de salam în gurăşi începu s-o molfăie. Miroase a carne, a carne adevărată! O înghiţitură şi gatasalamul.

Page 52: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 52/108

52 Literatura universală

Restul mîine dimineaţă şi îşi trase peste cap aşternutul subţire şi murdar.Adormi pe deplin mulţumit. Astăzi a avut o zi bună. Nu l-au băgat la carceră,

brigada n-a fost mînată la „Orăşelul socialist”, la prînz şterpelise un terci, zidise

peretele cu voie bună, cîştigase cîte ceva de la Cezar, găsise puţin tutun şi nu seîmbolnăvise mai rău. Trecuse o zi senină, aproape fericită.

Astfel de zile a trăit Ivan Denisovici în lagăr, trei mii şase sute cincizeci şi trei.Iar dacă socotim şi anii bisecţi, trebuie să adăugăm încă trei zile...”

 Aleksandr Soljeniţîn

Repere pentru elaborarea eseului:

• Definirea conceptului de libertate umană

• Localizarea acţiunii din fragmentul propus

• Reperarea şi comentarea informaţiei referitoare la mediul de viaţă al persona- jului

• Interpretarea sugestiei imprecaţiilor din text

• Motivarea „contabilităţii” finale

• Impresia de ansamblu pe care o lasă condiţia lui Ivan Denisovici Şuhov 

• Descifrarea motivului fericirii pentru un deţinut

• Exprimarea argumentată a propriei opinii în raport cu impactul totalitaris-mului asupra demnităţii umane

• Realizarea unei conexiuni cu un alt personaj dintr-o operă literară cunoscută,reliefînd detaliile ce le apropie. (Se recomandă paralela cu romanul Maestrul şi Margarita de M. Bulgakov sau Ora 25 de Virgil Gheorghiu)

Potrivit pentru elevi, dar şi pentru profesor este eseul semistructurat. Acestapresupune un şir de indicatori, dirijîndu-l pe cel care scrie şi facilitînd elaborareaunui barem pentru cel care verifică. În acelaşi timp, lipsesc parametrii concreţi,ce ştirbesc, uneori, din originalitatea textului redactat. Chiar dacă elevul primeş-te unele indicaţii de realizare a textului cu privire la surse sau aspectele ce se cerelucidate, acesta nu se simte încătuşat de parametri. De exemplu:

 Mare e moartea, peste măsură,Sîntem ai ei cu rîsul pe gură.Cînd, arzătoare, viaţa ne-o credem în toi,Moartea, în miezul fiinţei,Plînge şi creşte în noi.

(R.M. Rilke)

Enunţul-item: În limita 1-1,5 pagini, elucidează conceptul de moarte şi viaţăîn viziunea lui R.M. Rilke şi a lui L. Blaga, pornind de la starea şi atitudinea eului

liric reflectată prin intermediul imaginilor subliniate.Texte blagiene de referinţă: Gorunul, Greieruşa, Noi şi pămîntul, Stelelor ş.a.

Page 53: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 53/108

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluarea prin poster este una recomandată pentru literatura universală por-nind de la numărul redus de ore, dar şi de la multitudinea aspectelor investiga-te. De exemplu, la finele unităţii  Mitologia elevii ar putea generaliza achiziţiile

într-un poster, pe un aspect anume: Personaje mitologice, Motive mitologice, Mi-turi fundamentale etc.

Aprecierea posterului se face prin urmărirea unor indicatori:

• conţinutul: exactitatea, complexitatea şi corectitudinea cercetării;

• capacitatea rezumării şi esenţializării;

• claritatea prezentărilor scrise: utilitatea posterului, corectitudinea ortografică,stilistică, punctuaţională;

• impactul vizual: folosirea culorilor, simbolurilor, ilustraţiilor; centrarea mate-

rialelor şi acurateţea elaborării.Putem solicita ajutorul elevilor în evaluarea produselor, prin Turul galeriei sauUnul stă, ceilalţi circulă.

Mai mult decît o colecţie de lucrări ale elevului, mostre din munca sa, porto-foliul reprezintă o formă de evaluare sumativă nu doar a competenţelor, dar şi aperformanţelor atinse de elev. Mai ales că portofoliile presupun o mare varietatede produse prin care se pot măsura rezultatele copilului: verbale, grafice, logico-schematice. Şi, un plus indiscutabil, portofoliul urmăreşte dinamica rezultatelorşi îi solicită permanent autorului perfecţionarea nivelului atins, devenind un in-

strument de autoevaluare. În acest fel, portofoliul însumează toate competenţeleşcolare ale elevului plus cele de învăţare permanentă.

Pentru profesor, portofoliul reprezintă o busolă: el oferă o imagine a niveluluiatins de elev, include atitudini şi dificultăţi de învăţare, astfel permiţîndu-i profeso-rului să-şi modifice şi să-şi adapteze demersul didactic la nevoile discipolilor săi.

Această formă de evaluare este una dintre cele mai potrivite pentru un feed-back măsurabil prezentat părinţilor şi cadrelor didactice de la alte discipline, atîttimp cît portofoliul include în sine relaţii interdisciplinare.

Două dintre scopurile cele mai importante ale portofoliului rămîn a fi:• profesorul foloseşte portofoliul pentru a-i ajuta pe elevi să muncească sistema-

tic, să-şi analizeze produsele, să se autoevalueze şi să-şi sporească performan-ţele, fără a se opri la nivelul atins;

• profesorul se urmăreşte pe sine în portofoliile elevului, gradul de motivaţiepe care îl cultivă elevilor şi estimează nivelul de pregătire a acestora pentruevaluarea finală.

E foarte important ca un portofoliu să fie structurat pe rubrici, să prezinte unsumar clar şi mai mulţi facilitatori. Deseori rubricile pot fi intitulate de către elevi

prin imagini artistice, metaforice, de exemplu: Cufărul cu noutăţi, Aleea scriitori-lor, Parte de carte, Templul muzelor şi altele.

Page 54: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 54/108

54 Literatura universală

Dacă titlul elevii îl aleg singuri, atunci conţinutul rubricilor trebuie recoman-dat de către profesor:

• Noţiunile de teorie literară în scheme, tabele conceptuale, reprezentări grafice,

conspecte de reper .• Fişele de lectură ale elevului.

• Fişele biografice ale autorilor studiaţi.

• Lucrările elevilor, repartizate pe subcapitole: evaluări curente şi sumative, com- poziţii literare, texte meta- şi nonliterare, creaţii proprii etc.

• Informaţii suplimentare.

•  Materiale audiovizuale: casete, prezentări multimedia, discuri, poze, afişe, desene.

• Reflecţii şi sugestii din exterior: recenzii, aprecieri, analize din partea profeso-

rului, diplome.Propunem şi unele criterii de apreciere a unui portofoliu:

• Respectarea principiului valoric în selectarea materialului.

• Prelucrarea conţinutului şi prezentarea optimă a acestuia.

• Prezenţa materialelor proprii şi a notelor personale.

• Includerea relevantă a informaţiilor suplimentare.

• Structurarea portofoliului şi prezenţa facilitatorilor. Aspectul estetic.

• Dinamica progreselor.

Ca formă netradiţională de activitate, portofoliul presupune şi unele riscuri înperfectare:

Posibile greşeli Strategii de perfecţionare

Portofoliul conţine preamulte mostre de lucrări.

La început de activitate trebuie precizat scopul portofoliului.Elevii trebuie ghidaţi în selectarea lucrărilor.Sînt elaborate de comun acord criteriile de selectare a mo-strelor.

Portofoliul este comple-tat de la caz la caz şi nupresupune o activitatesistematică.

Elevii trebuie să primească periodic sarcini pentru portofo-liu, pînă vor conştientiza rostul şi specificul acestei metode.Evaluarea portofoliilor se face la început mult mai des şi secomentează rezultatele.

Elevii nu revin la porto-foliu, astfel acesta devinenefuncţional.

Profesorul să aibă mare grijă faţă de cerinţe şi să le soliciteelevilor sarcini motivante şi valoroase, care presupun reve-nirea la ele.

În portofoliu predomină

materiale copiate, xeroxa-te, scoase din internet.

Cea mai mare parte a notei să se acorde pentru creativitate

în elaborarea materialelor proprii.Se pot organiza expoziţii cu cele mai reuşite lucrări.

Page 55: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 55/108

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Portofoliul nu conţinedovezi ale progresului.

Elevii să fie antrenaţi în procesul de selectare.La sfîrşit de portofoliu ar fi indicată o rubrică de notare, încare să fie înscrise aprecierile verbale şi nota fiecărei verifi-

cări, ca la finele catalogului şcolar.

Profesorului îi estegreu să ofere un feed-back permanent, maiales unul scris.

Verificarea portofoliilor se poate face selectiv.Se pot implica şi elevii.

Evaluarea portofoliuluieste complicată, inexactăşi subiectivă.

E necesară o grilă de evaluare în baza criteriilor de aprecie-re, pe care s-o cunoască şi elevii la început de activitate.Politica de notare a portofoliilor nu trebuie să fie una desupraapreciere.

Elevii pot fi şi ei implicaţi în evaluare.

Activitatea în sine esteuna cronofagă atît pentruelev, cît şi pentru pro-fesor.

Portofoliile trebuie puse în aplicare treptat.E bine să utilizăm portofoliile şi la ore, astfel apreciindu-leimediat.

Portofoliile implică pro-blema transportării/pă-strării lor.

Se stabilesc clar scopurile şi criteriile de colectare a materia-lelor.Se analizează posibilitatea portofoliilor electronice.

Page 56: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 56/108

56 Literatura universală

Proiectarea didactică

5.1 Recomandări metodice pentru proiectareade lungă durată pe claseProiectul didactic de lungă sau de scurtă durată este unul din instrumentele

de bază necesare profesorului în construirea unui demers educaţional eficient şide calitate. Diversitatea unităţilor de conţinut şi varietatea textelor reprezentativeale literaturii universale, complexitatea evoluţiei fenomenelor literare în lumeaîntreagă şi multitudinea perspectivelor de abordare a acestora fac din proiectareaactivităţii la disciplină un proces de creaţie personalizat pentru fiecare cadru di-

dactic.Se recomandă următorii paşi în vederea unei proiectări eficiente la literatura

universală:

Pasul 1: Lectura personalizată a curriculumuluiProfesorul îşi determină libertăţile şi limitele acestora: libertatea de acţiune se

manifestă în ordinea de parcurgere a temelor/conţinuturilor, la alocările de timp,în selectarea textelor de studiu şi în proiectarea, combinarea activităţilor de în-

 văţare şi de evaluare.

Pasul 2: Proiectarea de lungă durată• Delimităm unităţile de conţinut şi stabilim succesiunea lor. Raportăm uni-

tăţile de conţinut la specificul elevilor, la posibilităţile de valorificare a su-biectelor propuse. Inventariem termenii-cheie în scopul autoevaluării, dar şial prognozei demersului didactic. Această procedură ne va ajuta şi în stabilireanumărului de ore rezervat fiecărei unităţi de învăţare.

• Particularizăm competenţele specifice/subcompetenţele la conţinuturile aso-ciate temei.

• Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei în raport cu competenţele vi-zate. În detalierea conţinuturilor tematice ne ghidăm de rubrica cu termenii-cheie din curriculum, astfel asigurîndu-ne de corectitudinea şi coerenţa ştiin-ţifică a demersului educaţional. Selectăm textele optime pentru explorareaconţinutului tematic. Ţinem cont de accesibilitatea textului, atît ca prezenţăîn bibliotecile şcolare/în librării/pe internet, şi ca formulă artistică adecvată

 vîrstei şi pregătirii elevilor/profesorului.

• Verificăm în ce măsură ansamblul competenţe–conţinuturi permite o evalua-re pertinentă; eventual, renunţăm la unele conţinuturi, pe care le vom avea în

 vedere pentru altă/alte unităţi de învăţare. Fixăm locul, durata şi forma eva-luării sumative.

Page 57: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 57/108

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Notă▷ Proiectarea de lungă durată se întocmeşte la începutul semestrului/anu-

lui şcolar.

▷ Este absolut personalizată şi deschisă.▷ Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situaţia

din clasă.▷ Poate fi revizuită şi redactată pe parcursul anului/semestrului.

Proiect de lungă durată, clasa a X-a

Unitateade conţinut

Competenţe/subcompeten-ţe specifice

Conţinuturitematice

Texte Nr.deore

Începuturileliteraturiiuniversale

MitologiaAntichitatea

Literaturapopoarelororientale

• Folosirea variatelor strategiide lectură în vederea înţele-gerii şi interpretării textuluiliterar

• Analiza şi sintetizarea in-formaţiei asupra circulaţieitemelor şi motivelor literareîn context naţional şi uni-

 versal• Aplicarea unor strategii de

comunicare orală şi scrisă în vederea interpretării textu-lui literar

• Exprimarea orală şi scrisă aopiniilor personale asupratextelor literare

Mit, mitem,legendă mitică.Timp şi spaţiumitic.Personajul mi-tologic.Personajuleroic.

Erou legendar.

Teme şi motiveliterare.Teatrul antic.Comedia şitragedia.

Homer. Odi-seea (mitulsirenelor,mitul Pene-lopei etc.)

Epopeea luiGhilgameş

Sofocle. Oe-dip rege

126

4

2

Evaluare Competenţa pragmatică Proiect de grup „Refacerea mi-tului în literatura cultă”/„Mituriuniversale fundamentale”

2

Evul Mediuşi Renaşte-rea

•  Folosirea variatelor strategii delectură în vederea înţelegerii şiinterpretării textului literar

• Analiza componentelor ope-rei literare din perspectivagenului şi speciei literare

• Analiza şi sintetizarea in-formaţiei asupra circulaţieitemelor şi motivelor literare

în context naţional şi uni- versal

Literatura me-dievală. Poe-mul eroic.

Afirmarealibertăţii decreaţie în epo-

ca renascen-tistă.Umanismul.

Cîntecul Nibe-lungilor 

G. Boccaccio.Decameronul  (1-2 povestiri)

8

2

2

Page 58: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 58/108

58 Literatura universală

• Formularea unor judecăţipersonale asupra lumii şiproblemelor fundamentale

ale fiinţei umane• Aplicarea unor tehnici de

elaborare a diverselor tipuride compoziţii

Povestirea înramă.

Teatrul renas-centist. W. Shakes-peare. Hamlet  4

Evaluare Competenţa pragmatică Eseu nestructurat în baza uneiafirmaţii

2

Clasicismul • Folosirea variatelor strategiide lectură în vederea înţele-gerii şi interpretării textuluiliterar

• Analiza componentelor ope-rei literare din perspectivagenului, speciei şi curentuluiliterar

• Analiza şi sintetizarea in-formaţiei asupra circulaţieitemelor şi motivelor literareîn context naţional şi uni-

 versal• Identificarea şi analiza

trăsăturilor dominante aleclasicismului

• Formularea unor judecăţipersonale asupra lumii şi aproblemelor fundamentaleale fiinţei umane

Conceptul declasicism.Regula celortrei unităţi.Personaj clasic.Caracter mora-lizator.

Molière. Avarul 

4

Evaluare Competenţa pragmatică Caracterizarea în paralelă a per-sonajului

2

Iluminismul • Folosirea variatelor strategiide lectură în vederea înţele-gerii şi interpretării textuluiliterar

• Analiza componentelor ope-rei literare din perspectivagenului, speciei şi curentuluiliterar

• Analiza şi sintetizarea infor-maţiei asupra circulaţiei te-melor şi motivelor literare încontext naţional şi universal

Ideologia ilu-ministă şi uni-

 versul tematic.Romanul deaventură şicunoaştere.

J. Swift. Că-lătoriile luiGulliver 

4

Page 59: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 59/108

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Identificarea şi analizatrăsăturilor dominante aleiluminismului

• Compararea evoluţiei ilumi-nismului în literatura româ-nă și în literatura universală

• Formularea unor judecăţipersonale asupra lumii şi aproblemelor fundamentaleale fiinţei umane

Evaluare  Competenţa pragmatică Pledoarie literară. 2

Proiect de lungă durată, clasa a XI-aUnitatea de

conţinutCompetenţe/subcom-

petenţe specificeConţinu-turi tema-

tice

Texte Nr.deore

Romantism • Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-culaţiei temelor şi moti-

 velor literare în contextnaţional şi universal

• Identificarea şi analiza

trăsăturilor dominanteale romantismului• Încadrarea operelor de

referinţă în curentulromantic

• Compararea evoluţieicurentului romantic înliteratura română și înliteratura universală

• Exprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-sonale asupra textelorliterare

Estetica ro-mantismului.

Lirica ro-

mantică:meditaţia,elegia, imnul.Eul romantic.

Proza roman-tică. Poemul.Personajulromantic.

Romanul în versuri.

Drama ro-mantică.

Mărci stilis-tice.

V. Hugo. Prefaţăla Cromwell G. Leopardi. Că-tre mine însumiLamartine. Lacul 

H. Heine. Loreley Novalis. Imnuricătre noapteM. I. Lermontov.Demonul /G. G. Byron.Pelerinajul luiChilde Harold /A. S. Puşkin. Ev-

 gheni Oneghin

P. B. Shelley. Pro-meteu descătuşat 

Fragmente detexte din litera-

tura română şiuniversală.

14

1

4

4

3

2

Page 60: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 60/108

60 Literatura universală

Evaluare Competenţa pragmatică Eseu structurat în baza unei refe-rinţe critice

2

Realism•

Folosirea variatelorstrategii de lectură în vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza componente-lor operei literare dinperspectiva genului,speciei şi curentuluiliterar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi uni-

 versal• Identificarea şi analiza

trăsăturilor dominanteale realismului

• Încadrarea operelor dereferinţă în curentul

realist• Compararea evoluţiei

curentului realist înliteratura română și înliteratura universală

• Aplicarea uneor teh-nici de elaborare adiverselor tipuri decompoziţii

Doctrinarealistă.

Proza scurtă.Momentelesubiectului.

Supremaţiaromanului.Tipologiapersonajului.Tehnicinarative şimoduri deexpunere.

Drama rea-listă.

Mărci stilis-tice.

H. de Balzac.Prefaţă la Come-dia umanăA. P. Cehov. Kaş-tanka/O’ Henry.Ofranda magilor H. de Balzac.Eugenie Grandet /Stendhal. Roşu şinegru/I. S. Tur-gheniev. Părinţişi copiiH. Ibsen. O casăcu păpuşi

Fragmente detexte din litera-tura română şiuniversală.

161

4

6

3

2

Evaluare Competenţa pragmatică Caracterizarea personajului realist 2ParnasianismModernism

• Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literar

• Identificarea şi analizatrăsăturilor dominanteale modernismului

Supremaţiapoeziei în par-nasianism.Simbolismulşi conceptulmodern depoezie.

Avangarda şipoezia mani-festelor.

Ch. Baudelaire.Pisica gîndului,

 frumoasăP. Verlaine. Cîntecde toamnăA. Rimbaud. Vo-cale

T. Tzara. Manifest P. Eluard. Cincivise

20

1

3

2

Page 61: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 61/108

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Încadrarea operelor dereferinţă în curentelemoderne

• Interpretarea unorteme şi motive ce apar-ţin diverselor curenteşi mişcări literare

• Compararea evoluţieimodernismului în li-teratura română și înliteratura universală

• Exprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-

sonale asupra textelorliterare• Formularea unor jude-

căţi personale asupralumii şi a problemelorfundamentale ale fiin-ţei umane

Criza limba- jului poetic şimanifestărileeului.

Proza moder-nă. Tehnici şiprocedee aleprozei mo-derne.

Teatrul mo-dern. Tehnicişi procedeeale teatruluimodern.

R. M. Rilke. Ele- gii duinezeAnna Ahmatova.O toamnă plînsă

E. Hemingway.Bătrînul şi ma-rea/A. Camus.Străinul /W.Faulkner. Ursul E. Ionesco. Cîntă-

reaţa cheală

2

6

2

Evaluare Competenţa pragmatică Itemi pe text necunoscut 2

Postmoder-

nism

• Folosirea variatelor

strategii de lectură în vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-

culaţiei temelor şi moti- velor literare în contextnaţional şi universal

• Identificarea şi analizatrăsăturilor dominanteale postmodernismului

• Încadrarea operelor dereferinţă în curentulpostmodern

• Interpretarea unor

teme şi motive ce apar-ţin diverselor curenteşi mişcări literare

Conceptul de

postmoder-nism.

Poezia post-modernistă.Ironia şi lu-dicul

Proza post-modernistă.Biografism.

Teatrul post-modernist.Jocuri identi-tare.

L. Hutcheon.

Poetica postmo-dernismului

A. Notley. Cînd eram vie

J. L. Borges. Car-tea de nisip

M. Vişniec. Maşi-năria Cehov 

8

1

2

4

3

Page 62: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 62/108

62 Literatura universală

• Compararea evoluţieipostmodernismului înliteratura română și în

literatura universală• Formularea unor jude-

căţi personale asupralumii şi a problemelorfundamentale ale fiin-ţei umane

• Exprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-sonale asupra textelorliterare

Evaluare Competenţa pragmatică Proiect de grup 2

Proiect de lungă durată, clasa a XII-a

Unitatea deconţinut

Competenţe/subcom-petenţe specifice

Conţinuturitematice

Texte Nr.deore

Tinereţe,aventură şi

călătorie

• Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-culaţiei temelor şi moti-

 velor literare în contextnaţional şi universal

• Stabilirea unor cone-xiuni între viziuneaasupra lumii reflectatăîn texte literare apar-ţinînd diferitor spaţiiliterare/culturale

• Aplicarea unor strategiide comunicare orală şiscrisă în vederea inter-pretării textului literar

•  Exprimarea orală şi scri-să a opiniilor personaleasupra textelor literare

• Aplicarea unor tehnicide elaborare a diverse-lor tipuri de compoziţii

Temă şi motiv literar.

Subiect şi con-flict.Personaj îndevenire.Caracter ini-ţiatic.Moduri de

expunere şitehnici nara-tive.Imagini artis-tice.

A. Rimbaud. Co-rabia beată

R. Zink. Cititorul din peşteră

B. Atxaga. Memo-riile văcuţei MU 

12

26

4

Page 63: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 63/108

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluare Competenţa pragmatică Compunere-naraţiune 2

Condiţia

umană

• Folosirea variatelor

strategii de lectură în vederea înţelegerii şi in-terpretării textului literar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-culaţiei temelor şi moti-

 velor literare în contextnaţional şi universal

• Stabilirea unor cone-xiuni între viziuneaasupra lumii reflectatăîn texte literare apar-ţinînd diferitor spaţiiliterare/culturale

• Aplicarea unor strategiide comunicare orală şiscrisă în vederea inter-pretării textului literar

• Formularea unor jude-căţi personale asupralumii şi a problemelor

fundamentale ale fiin-ţei umane

• Aplicarea unor tehnicide elaborare a diverse-lor tipuri de compoziţii

Trăire lirică a

ideilor.

Proză de idei.Caracter re-flexiv.Cronotop.Perspectivănarativă.Personaj. Ga-lerie de perso-naje.

G. Leopardi. In-

 finitul 

A. Camus. Mitul lui Sisif 

E. Hemingway.Bătrînul şi marea

12

2

4

6

Evaluare Competenţa pragmatică Eseu argumentativ/reflexiv  2

Arta iubirii • Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi uni-

 versal• Stabilirea unor cone-

xiuni între viziuneaasupra lumii reflectatăîn texte literare aparţi-

Eul liric. Ideepoetică.

Prozodie.Imagine artis-tică.

Conflict exte-rior şi interior.Dramaturgie.Acţiune dra-

matică.Replică. Dia-log, monolog.

F. Petrarca. So-nete

Anna Ahmatova. Amintire

J. W. Goethe. Su- ferinţele tînăruluiWerther W. Shakespeare.

Othello/Euripide. Medeea

14

2

2

Page 64: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 64/108

64 Literatura universală

nînd diferitor spaţiiliterare/culturale

• Exprimarea orală şi

scrisă a opiniilor per-sonale asupra textelorliterare

• Formularea unor jude-căţi personale asupralumii şi problemelorfundamentale ale fiin-ţei umane

Aparteu, di-dascalie.Act, scenă,

tablou.

4

6

Evaluare Competenţa pragmatică Itemi pe text la prima vedere 2

Timpul eului • Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar şi metaliterar

• Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi uni-

 versal• Stabilirea unor cone-

xiuni între viziuneaasupra lumii reflectatăîn texte literare apar-ţinînd diferitor spaţiiliterare/culturale

• Formularea unor jude-căţi personale asupralumii şi a problemelor

fundamentale ale fiin-ţei umane

• Exprimarea orală şiscrisă a opiniilor perso-nale asupra textelor şifenomenelor literare

• Aplicarea uneor tehnicide elaborare a diverse-lor tipuri de texte

Literatura defrontieră.

Memoralistică.Subiectivitateşi obiectivitate.Autenticul.

Genul episto-lar. Scrisoarea.Nota confe-sivă.

Jurnalulliterar. Eul

autobiografic.Introspecţia.

Confesiunea.Eul confesiv.Retrospecţia.

E. Simion. Fic-ţiunea jurnaluluiintimG. G. Márquez.

 A trăi pentru a-ţi povesti viaţaM. Eliade. Memo-rii (1907-1960)

G. Flaubert. Co-respondenţă

V. Woolf. Jurna-lul unei scriitoare

J. l. Borges. Bor- ges despre Borges

16

2

6

2

2

4

Evaluare Competenţa pragmatică Proiect individual 2/2

Textele prin bară sînt la alegere.

Page 65: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 65/108

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

5.2 Proiectarea unităţii de învăţareAtunci cînd ne propunem drept obiectiv a forma elevilor o anume competenţă

specifică disciplinei, trebuie să amintim că aceasta nu se poate achiziţiona într-osingură lecţie. Astfel, curriculumul modernizat permite profesorului să-şi fixezecompetenţele specifice nu pentru fiecare lecţie în parte, ci pentru o unitate, sec-

 venţă de învăţare. Adică, profesorul n-are decît să-şi construiască un itinerar cog-nitiv . Aceasta nu înseamnă că nu ne putem planifica o activitate de lucru, o lecţie,doar că ea trebuie să devină parte dintr-o „reţea”, după Develay, argumentînd:Disciplina de studiu este concepută ca un ansamblu de noţiuni care întreţin relaţiiunele cu altele în interiorul unei reţele.

Prin urmare, disciplina de studiu nu este o înşiruire de noţiuni, conţinutu-

ri, ci, mai degrabă, o grupare a acestora pe insuliţe de învăţare, numite module,unităţi de conţinut, secvenţe noţionale. Doar privindu-le în bloc, conţinuturileasigură formarea de competenţe şi presupun finalităţi clare. În acest fel, se distingdouă etape de ordonare a curriculumului în practică:

• Identificarea/delimitarea/determinarea unităţilor de conţinut (modulelor).Acestea sînt în deplină concordanţă cu competenţa specifică, iar fiecare de-taliu de conţinut şi fiecare activitate luată izolat presupune subcompetenţelenecesare întregului.

• Stabilirea succesiunii unităţilor, adică ajustarea lor funcţională pentru parcur-

sul didactic al semestrului, anului școlar.Unitatea de conţinut, devenită în practică unitate de învăţare, trebuie să în-

trunească cîteva cerinţe:

• să fie purtătoare de semnificaţie;

• să ţină cont de particularităţile de vîrstă şi de motivaţia elevilor;

• să valorifice achiziţiile elevilor din unităţile anterioare;

• să urmărească creşterea treptată a complexităţii conţinutului abordat;

• să presupună, în proiectarea activităţilor de învăţare şi evaluare, dar şi în ges-

tionarea resurselor, cît mai multă diversitate, interactivitate şi eficienţă;• este finită, adică trebuie să ţintească într-un rezultat, după un număr limitat

de paşi, chiar dacă acest număr este mai mare decît în cadrul altor secvenţe;

• să fie evaluată la final.

Proiectarea unei unităţi de învăţare, clasa a X-aÎnceputurile literaturii universale

Mitologia şi antichitateaLiteratura popoarelor orientale

Lecţii Detalieride conţinut Subcompetenţa vizată Activităţide învăţare Resurse Evaluare

Page 66: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 66/108

66 Literatura universală

Lecţia 1 Mit, mitem,legendă mi-tică.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversalExprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-

sonale asupra textelorliterare

Harta con-ceptualăGraffiti

(personajemitologice)Scriereaimaginativă(elaborareaunei legende)

Foi Eseu

Lecţia 2 Timp şi spa-ţiu mitic.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAplicarea unor stra-tegii de comunicareorală şi scrisă în

 vederea interpretăriitextului literarExprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-sonale asupra textelorliterare

Agenda cunotiţe para-lele (crono-top)Compararecu o descrie-re de timp şispaţiu dintr-

un romanrealistElaborareaunui incipitfabulos

Textul luiHomer.OdiseeaO descrie-re de timpşi spaţiudintr-unroman

realist(EnigmaOtiliei)

Evaluarereciprocă

Lecţia 3 Personajulmitologic.Mitul sire-

nelor.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversalAplicarea unor stra-tegii de comunicare

orală şi scrisă în vederea interpretăriitextului literar

Mozaic (pemateriale dindiferite surse

despre mitulsirenelor)InterpretareamotivuluiParalelăliterară cuH. Heine.Loreley 

Textul luiHomer.Odiseea

ImaginiArticoledin dife-rite sursedespremitul sire-nelorTextul luiH. Heine

Eseu de 5minute

Page 67: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 67/108

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Lecţia 4 Personajuleroic. Arhe-tip.

Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şi

motivelor literare încontext naţional şiuniversalFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarExprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-sonale asupra textelor

literare

Exerciţii deinterpretarea textului

(personajulOdiseu)Dezbatere

Textul luiHomer.Odiseea

Dicţio-narul demitologie

Concluziascrisă, înbaza dezba-

terii

Lecţia 5 Teme şi mo-tive literare.MotivulPenelopei,rătăcirii,arcului, de-ghizării etc.

Analiza componente-lor operei literare dinperspectiva speciei şicurentului literarFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textului

literarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversalAplicarea unor stra-tegii de comunicareorală şi scrisă în

 vederea interpretării

textului literar

ReprezentaregraficăLectura inte-rogativăTabelulsinoptic almotivelormitologice

Textul luiHomer.OdiseeaPostere

Turul galeriei

Lecţia 6 Refacereamitului înliteraturacultă

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literarFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textului

literarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupra

DiagramaVennDosarulpersonajuluiUlise

Fragmentedin altetexte dinliteraturaromână şiuniversalăce conţinmotivul

Odiseu/Ulise

Dosarul

Page 68: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 68/108

68 Literatura universală

circulaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi

universal

Lecţia 7 Epopeea.Imnul. Cîn-tul

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literare dinperspectiva genului şi

speciei literare

Termeni înavansŞtiu-Vreau săştiu-Am în-

 văţatLectura per-sonalizatăGPP

Dicţio-narul determeniliterariEpopeealui Ghilga-meş

Elaborareadicţionaruluide termeniliterari

Lecţia 8 Erou le-gendar.Personajefabuloase.

Analiza componente-lor operei literare dinperspectiva speciei şicurentului literarFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAplicarea unor stra-tegii de comunicareorală şi scrisă în

 vederea interpretăriitextului literar

Reţeaua depersonajeScrisoarealiterarăCV-ul perso-najuluiPledoarieliterară

Epopeealui Ghilga-meş

Prezentareapledoariei şi

 votarea fianlă

Lecţia 9Lecţia 10

Teme şi mo-tive literare.Motivulomorîrii

balaurului, visului,călătoriei,răzbunăriiprietenuluietc.

Analiza componente-lor operei literare dinperspectiva speciei şicurentului literar

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi

universal

GISTStudiu de cazTabelulsinoptic al

motivelormitologice

Epopeealui Ghilga-meşSecvenţe

pentrurezumare

Interpretareascrisă a unuimotiv dintabel

Page 69: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 69/108

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Lecţia 11 Teatrulantic. Cor,corifeu.

Dramă cusatiri.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literare dinperspectiva genului şispeciei literareAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi

universal

Găseşte pecineva carePantomima

Argumentepe cartele

Sarcinipentrucercetare

CarteleSofocle.Oedip rege

Prezentareaargumen-telor

Lecţia 12 Tragediagreacă.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literare dinperspectiva genului şi

speciei literareAplicarea unor stra-tegii de comunicareorală şi scrisă în

 vederea interpretăriitextului literarExprimarea orală şiscrisă a opiniilor per-sonale asupra textelorliterare

Din fotoliulpersonajuluiSimulareaunui procesde judecată/Pînza dis-cuţiei

Sofocle.Oedip rege

Elaborarea verdictului

Proiectarea unei unităţi de învăţare, clasa a XI-aRomantismul

Lecţii Detalieri deconţinut

Subcompetenţa vizată Activităţi deînvăţare

Resurse Evaluare

Lecţia 1 Esteticaroman-tismului.Contextul

istoric şiconcepţiacurentului.

Identificarea şi analizatrăsăturilor dominanteale romantismului

Termeni înavansComerţul cu oproblemă

Tabelul sinop-tic/grafic T

Textul lui V.Hugo. Prefaţăla Cromwell .Principiile

clasicismului(pentru com-parare)

TabelulPrincipii-le esteticeale ro-

mantis-mului6 De ce?

Page 70: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 70/108

70 Literatura universală

Lecţia 2 Lirica ro-mantică.Meditaţia.

Eul roman-tic reflexiv.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, speciei

şi curentului literarFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

Scrierea liberăAgenda cunotiţe paralele

Cercul

Textul lui G.Leopardi.Către mine

însumiPortretulautorului

Con-cluziilefinale din

cerc

Lecţia 3 Lirica ro-mantică.Elegia. Eulromantic

solitar şi visător.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva speciei şi curen-tului literar

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

Lanţuri aso-ciativeExerciţii deinterpretare a

textului

Textul luiLamartine.Lacul Peisaje

Eseu de 5minute

Lecţia 4 Mitologieşi folclor înromantism.Îndrăgosti-tul damnat.

Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-culaţiei temelor şi moti-

 velor literare în contextnaţional şi universalFolosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

Mozaic (pemateriale dindiferite sursedespre mitulsirenelor)Interpretareamotivului

Textul lui H.Heine. Loreley Articole dindiferite sursedespre mitulsirenelor

Evaluarereciprocă

Lecţia 5 Lirica ro-mantică.Eternulîndrăgostit.

Imnul.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva speciei şi curen-tului literar

Folosirea variatelorstrategii de lectură în vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

Aplicareaalgoritmuluide analiză apoeziei

Argument înpatru paşi

Textul lui No- valis. Imnuricătre noapteAlgoritmul

de analiză apoeziei

Prezenta-rea argu-mentului

Lecţia 6 Proza ro-mantică.Poemul.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literarFolosirea variatelor

strategii de lectură în vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterar

Jurnal de lec-turăFRISCODosarul perso-najului

G. G. Byron.Pelerinajul luiChilde Harold  (fragment).Secvenţe de

text ce conţinafirmaţii alepersonajului

Dosarul

Page 71: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 71/108

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Lecţia 7 Personajulromanticrevoltat.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva curentului literar

Jurnalul ima-ginar al perso-najului

Din fotoliulpersonajului

G. G. Byron.Pelerinajul luiChilde Harold  

Secvenţe detext

Textul de jurnal

Lecţia 8 Proza ro-mantică.Romanul în

 versuri.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva speciei şi curen-tului literarFolosirea variatelor stra-tegii de lectură în vedereaînţelegerii şi interpretăriitextului literar

GISTJurnalul dublu

A. S. Puşkin.Evgheni One-

 ghinSecvenţă pen-tru rezumare

Jurnalultriplu

Lecţia 9 Personajulromantic.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva curentului literar

Reţeaua depersonajeStudiu de cazEseu de 5 mi-nute

A. S. Puşkin.Evgheni One-

 ghin. Secvenţăpentru studiude caz

Repre-zentareagraficăa siste-mului depersonajeEseul

Lecţia 10 Drama

romantică.Conflictdramatic.

Analiza componentelor

operei literare din pers-pectiva genului, specieişi curentului literarFolosirea variatelor stra-tegii de lectură în vedereaînţelegerii şi interpretăriitextului literar

Scrierea refle-

xivăLectura peroluriPledoarie lite-rară

P. B. Shelley.

Prometeu des-cătuşat  Dialogul pen-tru lectura peroluri

Votarea

pledoarii-lor

Lecţia 11 Geniul şidemonul înromantism.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva curentului literar

Analiza şi sintetizareainformaţiei asupra cir-culaţiei temelor şi moti-

 velor literare în contextnaţional şi universal

Portretul-robotProiectul re-

gizoral pentrufilm conformalgoritmului(titlu, perso-naje, cadru,subiect)

P. B. Shelley.Prometeu des-cătuşat 

Secvenţe detext

Turulgaleriei

Lecţia 12 Tehnicinarative.Ironia ro-

mantică.

Analiza componenteloroperei literare din pers-pectiva curentului literar

Găseşte pecineva careSimularea

P. B. Shelley.Prometeu des-cătuşat 

Secvenţe cupatru tehnicinarative di-ferite

Fişa cutehnici

Page 72: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 72/108

72 Literatura universală

Lecţia 13 Mărcistilistice.Satira.

Antiteza.Detaliul

Încadrarea operelor dereferinţă în curentulromantic

Exprimarea orală şi scri-să a opiniilor personaleasupra textelor literare

CitateLectura expre-sivă

Descriereaunei picturiromantice(portret)

Citate despreromantismFragmente de

texte şipicturi ro-mantice

Textuldescriptiv 

Lecţia 14 Mărci sti-listice. Par-ticularităţide limbaj.Teme şimotive ro-mantice.

Compararea evoluţieicurentului romantic înliteratura română și înliteratura universalăExprimarea orală şi scri-să a opiniilor personaleasupra textelor literare

GraffitiTabelul sinop-tic al temelor şimotivelorDecupareatitlurilor

Fişe cu terme-nii-cheieTitluri pentruexerciţiu

TabelulsinopticTextulimagina-tiv 

Proiectarea unei unităţi de învăţare, clasa a XII-aCondiţia umană

Lecţii Detalieride conţi-

nut

Subcompetenţa vizată

Activităţide învăţare

Resurse Evalua-re

Lecţia 1 Eul liric şiideea poe-tică

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şi

universalFormularea unor ju-decăţi personale asu-pra lumii şi a proble-melor fundamentaleale fiinţei umane

ScrierealiberăAplicareaalgoritmuluide analiză apoeziei

Textul lui G.Leopardi. Infinitul PortretulautoruluiAlgoritmulde analiză

Dez- voltareafinaluluipoeziei

Lecţia 2 Trăirelirică aideilor

Lirismdeclarat

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterar

JurnaluldubluLectura

comparată

Textul lui G.Leopardi.Infinitul 

Fragmentedin lirica luiM. Eminescu

Jurnalultriplu

Page 73: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 73/108

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Lecţia 3 Eseul.

Proză deidei

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza componen-telor operei literaredin perspectivaspecieiAnaliza şi sinteti-zarea informaţieiasupra circulaţieitemelor şi motivelor

literare în contextnaţional şi universal

Investigarea

dicţionaru-lui de mito-

logieExerciţii deinterpretare

a textului

A. Camus. Mitul lui

Sisif 

Dicţionarulde mitologieMitul lui

Sisif 

Eseu de

5 minute

Lecţia 4 Exerciţiude gîndireCaracterulreflexiv 

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarFormularea unor ju-decăţi personale asu-pra lumii şi a proble-

melor fundamentaleale fiinţei umaneAplicarea unor teh-nici de elaborare adiverselor tipuri decompoziţii

Diagramacauzelor şiefectuluiCubulScrierea ar-gumentativă

A. Camus. Mitul lui Sisif Cubul

Evaluarereciprocă

Lecţia 5 Tema des-tinului şi acondam-

nării

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversalFormularea unor ju-decăţi personale asu-

pra lumii şi a proble-melor fundamentaleale fiinţei umane

Comentareamotivuluipredestinării

şi al dragos-tei de viaţăLecturacomparatăInterviuimaginar

A. Camus. Mitul lui Sisif V. Hugo.

Ultima zi dinviaţa unuicondamnat lamoarte

Aprecie-rea inter-

 viului

Page 74: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 74/108

74 Literatura universală

Lecţia 6 Personajuldamnat:Prometeu,

Sisif, Or-feu

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şi

interpretării textuluiliterarAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversalFormularea unor ju-decăţi personale asu-pra lumii şi a proble-

melor fundamentaleale fiinţei umane

GraffitiPortretul-robot

DescifrareasimbolurilorJurnalulimaginar alpersonajului

Dicţionarulde mitologieFişe de lucru

Textul de jurnal

Lecţia 7 Cronotop.Perspec-tivă nara-tivă.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literare

PiramidanarativăRezumatulRecunoaşte-rea secvenţe-lor narative şiordonarea lor

cronologică

E. Hemin-gway. Bătrî-nul şi mareaSecvenţe detext

Auto-aprecie-rea

Lecţia 8 Moduri deexpunereşi tehnicinarative

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literareAplicarea unor teh-nici de elaborare a

diverselor tipuri decompoziţii

Exerciţii derecunoaştereşi comentarea tehnicilorLectura peroluri

E. Hemin-gway. Bătrî-nul şi mareaDialogulpentru lectu-ra pe roluri

Jocul derol

Lecţia 9Lecţia 10

Personaj.Galerie depersonaje.

Folosirea variatelorstrategii de lectură în

 vederea înţelegerii şiinterpretării textuluiliterarAnaliza componente-lor operei literare

Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şi

PantomimaInterogareamultiproce-sualăDecalogulluptătorului

E. Hemin-gway. Bătrî-nul şi mareaÎntrebăristructurate

Decalo-gul revi-zuit

Page 75: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 75/108

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

motivelor literare încontext naţional şiuniversal

Formularea unor ju-decăţi personale asu-pra lumii şi a proble-melor fundamentaleale fiinţei umane

Lecţia 11 Semnifica-ţia titlului

Analiza componente-lor operei literareAnaliza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversal

Lanţuri aso-ciativeProiectulregizoralpentru film

E. Hemin-gway. Bătrî-nul şi mareaPostere şimarkere

Licita-ţia deproiecte

Lecţia 12 Lecţie-sin-teză

Analiza şi sintetizareainformaţiei asupracirculaţiei temelor şimotivelor literare încontext naţional şiuniversal

Stabilirea unor cone-xiuni între viziuneaasupra lumii reflectatăîn texte literare apar-ţinînd diferitor spaţiiliterare/culturaleFormularea unor ju-decăţi personale asu-pra lumii şi a proble-melor fundamentale

ale fiinţei umaneAplicarea unor teh-nici de elaborare adiverselor tipuri decompoziţii

CitateStudiul decazScrierea re-flexivă

Aforisme,maxime des-pre condiţiaumanăSecvenţe pen-tru studiul

de caz

Confe-rinţa

5.3 Proiectare de scurtă duratăStructura unei lecţii, scenariul didactic al acesteia rămîne a fi un echilibru

între obligativitatea recomandărilor pedagogice şi creativitatea profesorului. De-mersul didactic poate alege unul din cele patru modele recunoscute, în funcție decomplexitatea subiectului lecţiei şi a competenţelor urmărite în cadrul ei:

Page 76: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 76/108

76 Literatura universală

•  demersul inductiv – are un parcurs de la particular spre general, cu revenireulterioară la particular pentru a recontextualiza conceptul;

•  demersul deductiv – conduce de la prezentarea generalului (teorie) spre exem-

plificarea conceptului;•  demersul analogic – se merge spre noul concept prin analogie cu un altul deja

cunoscut;

•  demersul dialectic – urmăreşte învăţarea prin opoziţie, adică descoperireaconceptului nou prin comparare cu un altul diferit (descoperirea particulari-tăţilor romantismului prin contrapunere cu un text clasicist).

După alegerea strategiei, urmează proiectarea şi organizarea lecţiei pas cu pas.Aceste etape se pot încadra în una din schemele de mai jos.

A. Modelul tradiţional

Actualizarea sau verificareacunoştinţelor dobînditeanterior

Învăţarea noilorconţinuturi

Fixarea şi evaluarea cunoş-tinţelor dobîndite

B. Modelul „Învăţării directe sau explicite”  (J. Giasson, 1990)

Ce cunoştinţeurmează a fi

învăţate?

De ce estenecesară în-

 văţarea lor?

Cum se varealiza învă-

ţarea?

Învăţareanoilor conţinu-

turi

Cum pot fi apli-cate cunoştinţe-

le învăţate?

C. Modelul  „Ştiu – Doresc să ştiu – Am învăţat” (D. Ogle, 1986)

Ce ştiu despresubiect?

Ce aş dori săştiu?

Învăţarea noi-lor conţinuturi

Ce am învăţat? Ce aş mai dorisă aflu despresubiect?

D. Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Ref lecţie – Extindere”  

(K. Meredith şi J. Steele, 1997)

Ce ştiu şi ce aş dori săaflu despre subiect?

Învăţarea noilorconţinuturi

Ce am învăţat,cum explic şi core-lez noile achiziţii?

Unde voi aplicaceea ce am învăţat?

Vom accepta ultimul model drept cel mai potrivit şi vom urmări demersuleducaţional de la o clasă la alta, diversificînd conceptele achiziţionate de elevi.

Sugestiile de organizare a lecţiilor nu sînt paşii secvenţei didactice, sînt mai

degrabă o „bancă” de activităţi dintre care pot fi selectate doar cele potrivite re-surselor de timp şi materialelor didactice disponibile, particularităţilor elevilor,intenţiei profesorului, textului ales pentru investigaţie etc.

Page 77: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 77/108

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

CLASA a X-aUnitatea de conţinut: MitologiaCompetenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea

textelor literare din literatura română şi universalăDezvoltarea comunicării orale şi scriseDetalierea de conţinut: Personajul mitologic. ArhetipulSubcompetenţa: Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei

literare din perspectiva genului şi specieiAnaliza şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi a motivelor li-

terare în context naţional şi universalTextul: Homer. Odiseea

Sugestii pentru evocare• Formaţi cupluri mitice unind numele unui personaj din coloana A cu perecheaacestuia din coloana B:

A B

HadesOrfeuOsiris

Uranus

HerculeSamsonUliseAmorAdamEneaIasonParis

GhilgameşIgor

OedipAdonis

AgamemnonDon JuanSolomon

PersefonaEuridice

IsisGeea

DeianiraDalilaPenelopa

PsyheEva

DidonaMedeeaElenaIştarOlga

IocastaVenus

ClitemnestraAna

Sulamita

Coloanele pot fi înlocuite cu şirul numelor din care elevii formează perechi.Dacă rămînem la varianta coloanelor, atunci numele din coloana B trebuie aran-

 jate arbitrar. Numărul personajelor poate varia în funcție de intenţia profesoruluişi de pregătirea elevilor.

• Recunoaşteţi cuplurile extrase din opera Odiseea de Homer şi stabiliţi o relaţieîntre ele

Page 78: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 78/108

78 Literatura universală

• Motivaţi titlul operei în raport cu valoarea personajului

• Precizaţi dualitatea numelui Ulise-Odiseu

Sugestii pentru realizarea sensului

• Intitulaţi capitolele unui posibil roman despre aventurile lui Odiseu, restabi-lind parcursul personajului.

• Elaboraţi, grafic, harta/itinerarul călătoriilor acestuia, utilizînd semne şi sim-boluri potrivite.

• Rezumaţi, pe grupuri, capitolele/întîmplările esenţiale: calul troian, Polifem,Circe, Sirenele, Scylla, lumea subpămînteană, Calipso, pînza Penelopei, arcul ,descifrînd conotaţiile acestora.

•  Formulaţi cîte o concluzie/o lecţie însuşită de personaj după fiecare încercare.

• Judecaţi despre pedeapsa lui Poseidon.• Motivaţi durata rătăcirii: 10 ani.

• Numiţi 8-10 trăsături esenţiale ale personajului. Fiecare grup pledează pentrudouă din ele ca fiind cele mai importante (elevii le pot alege singuri sau profe-sorul le distribuie cîte 2 din listă). Se poate porni de la lucrul în perechi, apli-cîndu-se modelul „Comerţul cu o problemă”, ca pînă la final să se identificeesenţialul. La fel se poate organiza în formă de „Linia valorii”.

• Comentaţi motivele f lotante ce se conţin în operă şi semnificaţia lor artistică:

motivul calului troian (paralela cu virusul troian din reţeaua internet), motivul sirenelor, motivul tovarăşilor de drum, al arcului, al reîntoarcerii acasă, motivul  fiului, al deghizării etc.

• Motivaţi deghizarea lui Odiseu, făcînd paralela cu acelaşi motiv din poveştilepopulare.

• Căutaţi explicaţii preferinţei autorului pentru insule (majoritatea încercărilorsînt plasate pe insule).

• Apreciaţi gestul Penelopei.

• Pornind de la replica lui Circe: „N-o să le-auză nici unul dintre ei. Numai tu

singur poţi să le auzi”, comentaţi valoarea de erou excepţional a personajului• Pledaţi argumentat pentru încadrarea personajului în una din categoriile: per-

sonaj istoric, legendar, mitic, real.

• Determinaţi intenţia autorului de a prezenta în final trei generaţii: bătrînul tată – Odiseu – Telemac.

Sugestii pentru reflecţie

• M. Eliade spune: Ulise este pentru mine prototipul omului modern, dar şi al celui legat de viitor, pentru că este tipul călătorului hăituit. Călătoria sa este o

călătorie spre centru, spre Ithaka, sau cu alte cuvinte, spre sine însuşi. El este unbun navigator, dar destinul – mai bine zis încercările iniţiatice din care trebuie

Page 79: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 79/108

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

să iasă biruitor – îl constrînge mereu să-şi amîne întoarcerea acasă. Cred cămitul lui Ulise este foarte important pentru noi. Pornind de la afirmaţie, co-mentaţi actualitatea operei lui Homer.

• Opera pune în evidenţă valorile general-umane cum sînt: forţa, curajul, onoa-rea, spiritul de sacrificiu, responsabilitatea, înţelepciunea, perseverenţa. Ierar-hizaţi aceste valori din perspectiva zilei de astăzi.

• Ţinînd cont de definiţia speciilor, încadraţi opera în una din ele: poem, poves-te, legendă, mit, epopee.

• Realizaţi un text coerent de o pagină în care încercaţi să vă convingeţi un co-leg/colegii să citească Odiseea.

Sugestii pentru extindere

• Comparaţi, prin diagrama Venn, opera literară şi filmul cu acelaşi nume.• Apreciaţi civilizaţia antică în baza informaţiilor extrase din text despre navi-

gaţie, comerţ, artă militară, organizare statală.

• Exprimaţi-vă opinia despre relaţia om – zeu în antichitate.

• Proiectaţi scenariul unui film care ar avea titlul: Penelopa, Telemac etc., cuaccentul pe valorificarea altui personaj/segment de text.

• Într-un eseu ref lexiv descifraţi imaginea propriei Ithaka.

• Pornind de la textul lui J. L. Borges, organizaţi o lecţie-conferinţă cu genericul:

La începutul literaturii se află mitul, şi tot astfel şi la sfîrşitul ei . În cadrul aces-teia elevii vor prezenta postere, referate, arbori genealogici pentru unul dintremiturile fundamentale, jocuri de rol, secvenţe de film, care demonstrează re-miniscenţele miturilor în literatura cultă.

Sătul de pămînturile Spaniei, un bătrîn oştean al regelui încearcă să-şi găseascădesfătarea în vastele geografii ale lui Ariosto, în acea vale a lumii unde sălăşluieştetimpul care-a fost risipit de vise.

Într-o blajină ironie faţă de sine imaginează un cavaler naiv care, cu minteatulburată de lectura acestor miracole, porneşte să caute aventuri şi vrăji în locuri

 prozaice numite El Toboso ori Montiel.Înfrînt de realitate, de Spania, Don Quijote se stinge din viaţă în satul său natal,

către 1614. Şi prea puţin va izbuti să-i supravieţuiască Miguel de Cervantes.Pentru amîndoi, pentru visător şi visat, toată această urzeală a fost întemeiată

 pe opoziţia a două lumi: lumea ireală a romanelor cavalereşti, lumea cotidiană şicomună a veacului al XVII-lea.

N-au bănuit că anii vor sfîrşi prin a şlefui discordia, n-au bănuit că şi la Man-cha, şi Montiel, şi uscatul chip al cavalerului vor fi, pentru viitorime, nu mai puţin poetice decît călătoriile lui Sindbad sau vastele geografii ale lui Ariosto.

Pentru că la începutul literaturii se află mitul, şi tot astfel şi la sfîrşitul ei.(Jorge Luis Borges, Parabola lui Cervantes şi a lui Don Quijote)

Page 80: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 80/108

80 Literatura universală

Texte pentru comparare şi extindere

Alege-ţi arcul

De-ţi potriveşti pe suflet un vis prea larg şi greu,Dorind să-l urci cu tine sub cerul de amiază,El cade-n falduri strîmbe, împleticit de pas –Ca un veşmînt străin, te ruşinează.

Pe arcul lui Ulise zadarnic mîna pui,Nu vei curba vreodată uscata-i coastă dură,Încremenită-n tolbă săgeata va dormi –Modest, alege-ţi arcul pe măsură.

Atunci prin zeci de ţinte va zbîrnîi sonoră,Cu agerimi depline, săgeata ta de fier,Şi-o vei putea întoarce oricînd, cu semeţie,Spre nourii vrăjmaşi ce trec pe cer.

Nicolae Labiş

Nefericitul Ulise

Tocmai în clipa cîndrecunoscusem, după ani de luptă,sudoarea mării, porii ei săraţi, şimirosul Itacăi, tocmai cîndm-am prăbuşit pe ţărm, un val eu, însumi,simţind deceniile-ntinerind în mine,recăpătîndu-şi chipul prelung cu ochi ovali,tocmai atunci o iarnă bruscă,necunoscută-n veci acelor maluri,rînji cu ţurţuri aprigi ca nişte colţi de cîine

– şi cînd muşcă priveliştea uimită,îmi sfîrtecă şi mie nesăţiosul trupcu care mă gătisem să-mi podidesc iubita.Şi începu să ningă în nările-mi căscate.

Nina Cassian

CLASA a X-a

Unitatea de conţinut: Clasicismul

Competenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea

textelor literare din literatura română şi universală

Comprehensiunea şi interpretarea textului literar prin raportare la curentulliterar

Dezvoltarea comunicării orale şi scrise

Detalierea de conţinut: Comedia clasică. Caracterul moralizator

Subcompetenţa: Identificarea şi analiza componentelor principale ale opereiliterare din perspectiva genului şi speciei literare

Interpretarea unor opere literare din literatura universală în vederea formulă-

rii unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţeiumane, reflectate de clasicism

Aplicarea diverselor strategii de comunicare orală şi scrisă în vederea interpre-tării textului dramatic

Textul: Moliére. Avarul 

Sugestii pentru evocare

• Relaţionează într-un text coerent lexemele: Moliére, comedii, Franţa, comediadell’ arte, Aulularia lui Plaut, Tartuffe, clasicism, Avarul , moravuri, Harpagon

(elevii au pregătit pentru lecţie informaţii bibliografice despre autor şi au lec-turat comedia).

Page 81: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 81/108

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Pornind de la afirmaţia Sorinei Bercescu: „Comedia trebuie să fie adevărată sau, dacă nu, să dispară”, formulaţi 5 caracteristici ale comediei adevărate.

• Verificaţi dacă Avarul lui Moliére corespunde acestor aşteptări.

• Stabiliţi individual/în grup care este cel mai reuşit moment al operei, cu argu-mente şi exemple.

Sugestii pentru realizarea sensului

•  Prezentaţi schematic, lucrînd în grupuri: structura operei (grupurile pare) şi sis-temul de personaje (grupurile impare). Se compară şi se completează produsele.

• Motivaţi preferinţa autorului pentru rubrica Persoanele în locul Personajele dela începutul operei.

• Determinaţi liniile de conflict ale operei.

• Demonstraţi că Harpagon este personajul principal.• Lectura expresivă pe roluri a scenei 1, Actul I. Remarcaţi, în timpul lecturii,

trăsăturile curentului clasicist, propuse într-o schemă/listă.

• Motivaţi abundenţa interjecţiilor.

• Elaboraţi o scurtă declaraţie de dragoste în manieră clasică.

• Comparativ cu dramaturgia modernă, comedia  Avarul se distinge printr-unnumăr mic de didascalii. Găsiţi explicaţii pentru această particularitate.

• În schimb, aparteul este frecvent în comedia clasică. Motivaţi fenomenul.

• Decorul este unul nesemnificativ, impersonal, nu influenţează evoluţia per-sonajului. Explicaţi, din perspectiva curentului, renunţarea la spaţiul intim alpersonajelor.

• Identificaţi dovezi ale avariţiei personajului, ordonîndu-le într-o gradaţie.

•  Punctul culminant rămîne cel obţinut prin tehnica quiproquo. Apreciaţi valoa-rea şi efectul procedeului. Inventaţi situaţii similare legate de viaţa de şcoală.

• Motivaţi de ce opera se numeşte Avarul şi nu Harpagon, odată ce el este uniculpersonaj ros de acest viciu.

Sugestii pentru reflecţie• Selectaţi din text 2-3 replici cu caracter aforistic.

• Raportîndu-vă la timpul scrierii operei, apreciaţi importanţa ideii selectate dintext: „O căsătorie silită nu poate fi fericită”.

• Discutaţi mesajul replicii lui Valere:

Pentru a plăcea semenilor tăi, cea mai nimerită cale este să te împopoţoneziîn ochii lor cu propriile lor slăbiciuni, să te potriveşti cu ei în păreri, să le măgu-leşti cusururile şi să te arăţi încîntat de tot ce făptuiesc. Trebuie să treci fără teamă

marginile linguşirii, fiindcă orice obrăznicie, ca şi orice neghiobie, sînt înghiţite cu plăcere, atunci cînd te pricepi să le dichiseşti cu laude.

Page 82: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 82/108

82 Literatura universală

• Stabiliţi actualitatea acestei păreri despre oameni şi relaţii interumane.

• Daţi o apreciere deznodămîntului fericit al operei.

• Formulaţi, în forma unui decalog, mesajul textului.

• Intitulaţi, printr-un proverb, comedia.

Sugestii pentru extindere

• Imaginaţi-vă în responsabilitatea montării unui spectacol în baza operei Ava-rul . Sarcini de grup:▷ conturaţi portretul actorului care l-ar juca pe Harpagon;▷ descrieţi/desenaţi vestimentaţia pentru personajele din spectacol;▷ faceţi o schiţă de decor;▷ elaboraţi afişul teatral;

▷ redactaţi spotul publicitar care anunţă premiera apropiată a spectacolului.• Susţineţi, prin argumente, universalitatea comediei moliérene, evidenţiind

elementul autohton (nume proprii, obiecte de uz).

• Pledaţi pentru cea mai potrivită temă de comedie a secolului al XXI-lea: avari-ţia lui Harpagon sau arivismul Chiriţei.

• Exprimaţi-vă părerea în raport cu rolul educativ şi moralizator al teatrului.

CLASA a XI-a

Unitatea de conţinut: Romantismul

Competenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptareatextelor literare din literatura română şi universală

Comprehensiunea şi interpretarea textului literar prin raportare la curentulliterar

Încadrarea operei marilor scriitori români în context universal

Detalierea de conţinut: Filiaţii tematice în romantismul universal şi cel româ-nesc. Geniul, demonul şi absolutul

Subcompetenţa: Analiza şi sintetizarea informaţiei despre circulația temelor şi

motivelor literare în context naţional şi universalInterpretarea secvenţelor de poem romantic universal şi din literatura românăîn vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fiin-ţei umane

Textul: M. Lermontov. Demonul 

Sugestii pentru evocare

• Comentaţi afirmaţia lui G. Lukacs: „Omul epocii romantice este o fiinţă ambi- valentă, oscilînd între două epoci, între două societăţi, între două civilizaţii”.

• Prin diagrama cauze şi efect, presupuneţi cauzele tendinţei romantice „dinsprepămîntesc înspre divin şi dinspre divin înspre pămîntesc” (Rosa Del Conte).

Page 83: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 83/108

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

•  Creaţi cîmpuri asociative pentru celest şi teluric, în baza fragmentelor propuse:

a) Mîhnitul Demon singuraticPeste pămînt zbura tăcutŞi fruntea lui ca de jăraticÎşi amintea despre trecut:Cînd în lumina orbitoareCa heruvim el străluceaŞi cînd cometa călătoareSchimba cu el o sărutareŞi-alintător îi surîdea.Cînd dintre neguri de vecie,Setos de-a şti, sta urmărindToţi aştri-n caravană vie

Prin necuprinsuri pribegind.

b) Sub el cu vie frumuseţePrivelişti noi răsar din zbor,E Gruzia şi văi măreţeSe-aştern cu un bogat covor.Rai fericit, rai pămîntesc,Par plopii piramizi semeţePîraie-n zor rostogolescPe fund prundişuri colorate,

Prin tufele de trandafiriPrivighetorile-nfocateSlăvesc frumoasele, furateDe glasul dulcei lor iubiri.E totul rai şi strălucire:Şi frunzele de-un freamăt blînd,Şi mii de ierburi respirînd,Şi mii de glasuri în vorbire.

M. Lermontov. Demonul 

a) Porni Luceafărul. CreşteauÎn cer a lui aripe,Şi căi de mii de ani treceauÎn tot atîtea clipe.Un cer de stele dedesupt,Deasupra-i cer de stele –Părea un fulger ne-ntreruptRătăcitor prin ele.Şi din a chaosului văi,Jur-împrejur de sine,Vedea, ca-n ziua cea dentîi,Cum izvorau lumine;

Cum izvorînd îl înconjorCa nişte mări, de-a-notul...El zboară, gînd purtat de dor,Pîn’ piere totul, totul.

b) În locul lui menit din cerHiperion se-ntoarseŞi, ca şi-n ziua cea de ieri,Lumina şi-o revarsă.Căci este sara-n asfinţit

Şi noaptea o să-nceapă;Răsare luna liniştitŞi tremurînd din apăŞi împle cu-ale ei scînteiCărările din crînguri,Sub şirul lung de mîndri teiŞedeau doi tineri singuri;Miroase florile-argintiiŞi cad, o dulce ploaie,Pe creştetele-a doi copii

Cu plete lungi, bălaie.M. Eminescu. Luceafărul 

• Motivaţi opţiunea autorului pentru elemente spaţio-temporale vagi, incerte,aluzive.

• Relaţionaţi dualitatea spaţiilor cu titlurile poemelor propuse.

Sugestii pentru realizarea sensului

• Investigaţi fragmentul de poem ce conţine monologul-jurămînt:

Textul jurămîntului Sugestii de investigare

Page 84: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 84/108

84 Literatura universală

Mă jur pe-ntîia zi a firii,Mă jur pe ultimu-i azur,Pe blestemul nelegiuirii,

Pe veşnic adevăr mă jur.Mă jur pe clipa întîlnirii,Pe sacrul biruinţei dor,Pe-ameninţarea despărţirii,Pe visul meu nepieritor.Mă jur pe chinul prăbuşirii,Mă jur pe duhuri, pe înfrîngeri,Pe goana lor din loc în loc...Mă jur pe veghetorii îngeri,Vrăşmaşi cu paloşe de foc.

Mă jur pe iad, pe cer, pe fire,Pe tine jur ca să-mi rămîi,Mă jur pe ultima-ţi privire,Mă jur pe lacrima-mi dintîi,Pe răsuflarea ce-n tăcereRevarsă-al buzelor prinos,Pe părul lung şi mătăsos,Pe fericire şi durere.Mă jur să fug de răzbunare,Mă jur să nu mai fiu trufaş,De azi din lume va dispareCel ce-i al răului făptaş.Vreau să mă rog, vreau să iubesc,În bine iar să cred voiesc,Cu lacrimi de căinţă-alergVrînd de pe fruntea mea să ştergStigmatul flăcării divine,Să fie vrednică de tine.Şi tot ce-i viu nestingheritVa înflori de rău lipsit!Şi tot ce-i viu nestingherit

Va înflori de rău lipsit!O, crede-mă: sînt primul careTe-a preţuit şi te-a-nţeles.Ţi-am pus pămîntul la picioareŞi drept icoană te-am ales.Dă-mi dragostea ce se-nfiripă,Dau toată viaţa mea pe-o clipă!Tamara, crede-mi sfîntul ţel,Că-n dragoste, precum şi-n ură,Eu sînt statornic, eu nu-nşel.

Eu, fiul hăurilor reci,Spre stele te-oi purta de mînă,

• Citiţi expresiv fragmentul.

• Selectaţi antonimele. Comentaţi preferinţaromanticilor pentru antiteze şi antinomii.

• Comentaţi valoarea interjecţiei O, frecventăîn textele romantice.

• Retorica romantică se defineşte prin pletorafigurilor de stil. Descifraţi valoarea figurilorde stil: sacrul biruinţei dor, visul meu nepieri-tor, stigmatul flăcării divine, o zi-nsorită-nrece toamnă, Luceafărului cununa, rouace oglindeşte luna, voi săgeta spre stele etc.

• Romantismul liberalizează sursele poeziei.Visul, mitul, imaginarul devin pretexte alesubiectului poemelor romantice. Identificaţidouă elemente caracteristice fantasticului şicomentaţi-le.

• Investigaţi (ca temă pentru acasă) izvoarelemitologice ale poemului Demonul .

• Descrieţi pămîntul văzut de sus.

• Definiţi, în manieră romantică, iubirea unuimuritor.

• Exprimaţi-vă opinia faţă de principiul:

Că-n dragoste, precum şi-n ură,Eu sînt statornic, eu nu-nşel.

• Apreciaţi promisiunile Demonului.

• Imaginaţi-vă situaţia în care voi ar trebui săalegeţi între iubire şi nemurire. Argumenta-ţivă opţiunea.

• Motivaţi ultimul vers, cu referire la conciziarugăminţii, la lipsa complementelor circum-stanţiale.

• Caracterizaţi personajul în baza fragmen-tului, argumentînd apartenenţa lui la curen-tul romantic.

• Presupuneţi răspunsul Tamarei.

• Exprimaţi-vă părerea despre destinul oame-nilor de-a fi „deopotrivă de departe de oamenişi de Dumnezeu”.

Page 85: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 85/108

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Vei fi pe univers stapînăŞi draga mea vei fi pe veci.Privi-vom lumea de departe,

Neîncercînd compătimiri,Pămîntul fără fericiriŞi frumuseţe fără moarte,Pe care crimă-i şi torturăPe care nici un suflet nu-iSă-şi ducă fără teamă uraOri şubreda iubire-a lui.Ori poate tu nu ştii ce-nseamnăIubirea unui muritor?E-al tînărului sînge zbor,

O zi-nsorită-n rece toamnă.Şi te vei ofili curîndCa jertfă-a pizmelor de rînd,În lumea-ţi strîmtă şi deşartăÎntre nepăsători, mişei,Speranţe sterpe, teamă vie,Prieteni falşi şi duşmănieŞi-n trudă fără de temei,Tu între ziduri reci şi moarte,Cercînd al patimilor greu,Ai să te stingi în rugi mereu,Deopotrivă de departeDe oameni şi de Dumnezeu.O, nu, tu, splendidă fiinţă,O astfel de osîndă ai,Te-aşteaptă-o altă suferinţăŞi altfel de tristeţi şi trai,Căci duhurile mele toateSmerit te-or asculta atunciŞi servitoare minunateVor aştepta să dai porunci,

Luceafărului eu cununaSmulgînd-o ţi-o voi da în darŞi roua ce-oglindeşte lunaPe-a ta cunun-am să presar,Cu melodii a ta urecheNecontenit o voi vrăji,Din nestemate-ţi voi clădiPalate fără de pereche.M-oi cufunda în mări ca vîntul,Voi săgeta spre stele-n zbor.

Ţi-oi dărui întreg pămîntul...Iubeşte-mă!

Page 86: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 86/108

86 Literatura universală

• Exprimaţi-vă opinia despre valoarea personajului romantic prin prisma: uma-nului, filozoficului, a moralei creştine, a psihanalistului, a juristului etc. (caroluri pentru lucru în grup sau individual, la alegere).

• Identificaţi şi comentaţi motivele comune în poemul Demonul de M. Lermon-tov şi în opera Luceafărul de M. Eminescu.

Fragmente din Demonul  Fragmente din Luceafărul 

– Prinţesa tînără, Tamara,– Mă jur c-atîta frumuseţe/Pe lume nu s-a

mai văzut.

– Din rude mari împărăteşti,/O preafru-moasă fată.

Prinţ de Sinodal: zvelta lui statură, măta-se, arme.

Cătălin: viclean copil de casă, cu obrăjori cadoi bujori şi rumen, îndrăzneţ cu ochii.

– M-oi cufunda în mări ca vîntul,Voi săgeta spre stele-n zbor.

– Se arunca fulgerător,/Se cufunda în mare.– Iar ceru-ncepe a roti/În locul unde piere.

Eu, fiul hăurilor reci. Şi din a haosului văi/Un mîndru chipse-ncheagă.

– De-o frumuseţe fără seamăn.– În jurul mîndrei sale frunţi.– Era în trista lui privire atîta jale şi iubire.– Părea şi beznă, şi lumină.– Cu ochii mari şi plini de-abisuri.– Din ochi întunecaţi şi reci.

– Un mort frumos cu ochii vii/Ce scînteie-nafară.

– Cu păr de aur moale.– Pe negre viţele-i de păr.– El vine trist şi gînditor

Şi palid e la faţă;– Dar ochii mari şi minunaţi

Lucesc adînc himeric,Ca două patimi fără saţŞi pline de-ntuneric.

Mîhnitul Demon singuratic/Peste pămîntzbura tăcut.

Porni Luceafărul,/Creşteau în cer a lui aripe...

Cînd luna-ncet se va ivi...Atunci eu voi veni din hăuSă priveghez la capul tău,Şi peste pleoapele lăsateVoi ţese visuri mununate.

Şi cînd în pat se-ntinde dreptCopila să se culce,I-atinge mîinile pe piept,I-nchide geana dulce;Şi din oglindă luminişPe trupu-i se revarsă,Pe ochii mari, bătînd închişi,Pe faţa ei întoarsă.

– O fur-un dor, o soarbe-o teamă, se pier-de-n negrăit extaz.

– Tamara şade la fereastră/Oftînd aşteaptăceas cu ceas.

– Ea pasul şi-l îndreaptă/Lîngă fereastră,unde-n colţ/Luceafărul aşteaptă.

Page 87: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 87/108

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

– Spre stele te-oi purta de mînă,Vei fi pe univers stăpînăŞi draga mea vei fi pe veci.

– Luceafărului eu cununaSmulgînd-o ţi-o voi da în dar...

– Colo-n palate de mărgeanTe-oi duce veacuri multe,Şi toată lumea-n ocean

De tine o s-asculte.– O, vin, în părul tău bălai/S-anin cununide stele.

– Doar un cuvînt – atîta-ţi cer!– De cînd ţi-am întîlnit privirea,

Am început ca să urăscPuterea mea şi nemurirea.

– Mă doare că nu-s viu cum eşti.– Dau toată viaţa mea pe-o clipă.

Reia-mi al nemuririi nimbŞi focul din privire,Şi pentru toate dă-mi în schimbO oră de iubire...

Naşti spaimă-n pieptu-mi ce se zbate. Mă dor de crudul tău amorA pieptului meu coarde,Şi ochii mari şi grei mă dor,Privirea ta mă arde.

– Trista lumilor risipă– Stăpîn pe-acest mărunt pămînt– Ce-s oamenii? Ce-i truda lor?

Au fost, vor fi, se nasc şi mor.– În lumea-ţi strîmtă şi deşartă,

Între nepăsători, mişei,Speranţe sterpe, teamă vie,Prieteni falşi şi duşmănieŞi-n trudă fără de temei.Tu între ziduri reci şi moarte,Cercînd al patimilor greu,Ai să te stingi în rugi mereu,Deopotrivă de departeDe oameni şi de Dumnezeu. (cap. X)

– Dar piară oamenii cu toţi,/S-ar naşte iarăşioameni.

– Ei numai doar durează-n vînt/Deşerteidealuri...

– Ei au doar stele cu norocŞi prigoniri de soarte,Noi nu avem nici timp, nici locŞi nu cunoaştem moarte.

– Căci toţi se nasc spre a muri/Şi mor sprea se naşte.

– Trăind în cercul vostru strîmtNorocul vă petrece,

– Privea cu ură şi dispreţ

– Morţii nu visează nici bucurii şi nicitristeţi.

– Din nou trufaş şi singuratic,Pribeag rămase prin abis.

– Lipsit de ţel şi de iubireŞi părăsit de năzuinţi.

Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor şi rece.

Sugestii pentru reflecţie

• Stabiliţi (în diagrama Venn sau grafic T) deosebirile esenţiale dintre Demo-nul şi Luceafărul şi comentaţi, în baza celor două diferenţe esenţiale, intenţiaartistică a autorilor, pe variante (prin tehnica celor 6 De ce? sau a Pledoariei literare):

Page 88: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 88/108

88 Literatura universală

a) Demonul este un înger căzut şi îl sfidează pe Dumnezeu prin ură veşnică: „Sînt cel al cărui ochi striveşte/Orice nădejde şi avînt,/Pe care nimeni nu-l iubeşte...” , Luceafărul îl proslăveşte pe Demiurg:  „Şi lăudat pe veci să fii/ 

Pe-a lumii scară-ntreagă...” ;b) Luceafărul şi Cătălina presupun contrariul dintre geniu şi mediocru/coti-

dian, pe cînd Demonul şi Tamara reprezintă lupta dintre Bine şi Rău.

• Eseul colectiv. Fiecare grup primeşte un început pe care trebuie să-l dezvolteîntr-un alineat de 4-5 enunţuri. La final, produsele se citesc, în ordinea indica-tă, ca text integral:

▷ Dragostea şi libertatea...▷ Dar acolo unde e iubire e şi suferinţă...▷ După un lung zbucium, nu rămîne decît…▷ În dragoste, pentru un geniu nici nu se poate altfel...

Sugestii pentru extindere

• Din aforismele propuse, alegeţi cugetările în manieră romantică:

▷ Un mare amor biruie orice în cale. (H. de Balzac)

▷  Amoru,... Visu-i şi părere,/Haină strălucită pusă pe durere. (M. Eminescu)

▷ Eros este podoaba tuturor zeilor şi oamenilor. (Platon)

▷ Ce cumplit este amorul, deşi dulce, aparent./Un tiran care nu varsă decît 

sînge inocent. (M. Eminescu)▷ Iubire, bibelou de porţelan,/Obiect cu existenţă efemeră...(I. Minulescu)

▷  Amorul e lumina inimii. (H. de Balzac)

▷ Ce e amorul? E-un lung prilej pentru durere. (M. Eminescu)

• Votaţi pentru unul din aceste gînduri.

• Contraziceţi, prin argumente, una din opinii.

• Dezvoltaţi afirmaţia într-un catren.

• Dezvoltaţi unul din ele într-un eseu de o pagină.

• Pornind de la textele studiate, dar şi de la alte fragmente pentru extindere,identificaţi trăsăturile definitorii ale modelului uman romantic. Valorificîn-du-vă cunoştinţele anterioare, completaţi tabelul:

Trăsături de-finitorii

Omul anticLuptătorul 

Omul clasicRaţionalul 

Omul romanticVisătorul, vizionarul,

revoltatul, îndrăgostitul,damnatul 

Ipostaze

umane

Ulise, Ahile,

Hector, EneidaGhilgameş

Don Rodrigo,

Andromaca,Iphigenia

Demonul, Childe Harold, Ev-

gheni Oneghin, Cain (Byron),Prometeu (Schelley)

Page 89: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 89/108

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Elemente deportret fizic

– voinic, fru-mos;

– aristocrat, ele-gant;

– frunte lată, păr răzvrătit,faţă palidă;

– ochi adînci şi trişti;

– zîmbet ironic;– degete subţiri şi reci;

Elemente deportret moral

– curajos;– sîngeros;– trufaş;

– onest;– calm;– hotărît;– tare;

– neliniştit, răzvrătit, dina-mic;

– sceptic, dilematic, interio-rizat;

– visător, sentimental, con-templativ;

Valori şi prin-cipii

– răzbunarea;– prietenia;

– demnitatea şionoarea;

– binele public;– lupta cu viciile

umane;

– libertatea;– adevărul;– cunoaşterea;

Relaţia culumea

– dependenţi desocial;

Relaţia cutranscendentul

Zeii dominăoamenii

Opinia perso-nală

• Realizaţi o sinteză despre valoarea romantismului universal şi românesc, va-lorificînd ideea lui Friedrich Schlegel: „Lirica romantică tinde să învioreze poe-zia, să o facă sociabilă, să confere în acelaşi timp poezie vieţii şi societăţii; să poetizeze raţiunea” .

• Perspective de investigaţie ulterioară şi de aplicaţii transdisciplinare:

Pictura:DelacroixGericaultDeveria

Muzica:H. BerliozR. SchumannJ. Brahms

F. ChopinF. Liszt

Cadrul istoricFranţa: Revoluţia Franceză (1789-1799), Napoleon Bona-parte, Revoluţia din 1848, Comuna din ParisMarea Britanie: războaiele cu Franţa napoleoniană, ex-pansiunea colonială în Africa şi AsiaRusia: războaiele ruso-turce, înfrîngerea lui NapoleonSUA: Declaraţia de independenţă, Războiul Civil, abolireasclaviei

Page 90: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 90/108

90 Literatura universală

În ştiinţă are loc revoluţiaindustrială.Personalităţi ştiinţifice:

A. AvogadroM. Faraday D. Mendeleev W. RoentgenL. PasteurA. Lavoisier

Bibliografie selectivă:O. Drîmba. Istoria literaturii universale (vol. 2), Bucureşti,Saeculum I.O., 2001;

F. Furet, Omul romantic, Iaşi, Polirom, 2000;V. Nemoianu, Îmblînzirea romantismului. Literatura euro- peană şi epoca Bidermeier , Bucureşti, Minerva, 1998;H. Friedrich, Structura liricii moderne, Bucureşti, Univers,1998.

Texte pentru comparare şi extindere(fragmente din lirica romantică, poemul epic, romanul în versuri

şi drama romantică)

***Şi simte Childe că nu-i deloc făcutSă steie-aici prin sălile mondene,Nici gîndul să şi-l ţină n-a putut,Cum alţii şi-l ţineau, în lunga lene.A rîs oricînd de fracuri şi jobene,Străinele păreri nu şi-a impusŞi, deci, uitînd de-acele săli obscene,Cu gîndu-i de pribeag pe drum s-a pus,

Fugind de toţi – tăcut şi nesupus.Amicii lui sînt sus, în munţi pustii,Pe val şoptit e ţara lui natală,Acolo-s zorii nalţi şi azurii,Acolo marea-n vînturi se răscoală.Peisaj cu stînci, o vale jos domoalăI-aduc în suflet cîntec cald şi blînd,O lume dintr-o lume ireală.

***De azi înainte vei tăcea pe veci,obosita mea inimă. A pierit cea din urmă-amăgire pe care etern-o credeam. A pierit.Simt acum că, în noi, amăgirile dragiau făcut din speranţe şi din dorinţe unfum. Pe veci potoleşte-te. Destulai zvîcnit. Nu mai valorează nimic bătăiletale, pămîntul măcar de-un suspin

nu e demn. Amar şi plictisealăe viaţa, nimic altceva; o mlaştină-i lumea.Nu te mai zbuciuma. Disperăpentru ultima dată.Neamului nostru destinul doar moarte i-adăruit.Te voi dispreţui de-acum încolo, natură– cu forţă ascunsă, cu brutalitatedomneşti, semănînd pericoleşi-o infinită deşertăciune în toate.

G. Leopardi. „Către mine însumi”

Printre semenii săi e trist şi mut –Un şoim învins, cu-aripile tăiate,E parcă prins din muntele-i temut,Ce poartă-n vînturi ziduri crenelate,Priveşte-n jur şi-acelaşi gînd se zbateÎn pieptul lui puternic, dar rănit,Şi, sîngerînd, cu-aripile, cît poateSe-aruncă-n gol, el nu se vrea robit,El moartea vrea sau cerul nesfîrşit.

G. G. Byron.„Peregrinările lui Childe Harold”

***PrometeuNu mă cunoaşteţi oare? Sînt Titanul,Cel ce din agonia lui făcut-aO stavilă în calea tiranieiDuşmanului, altminteri neînvins.O, pajişti prinse-n stîncă, şi torenţiHrăniţi cu-omăt, pe care-acum vă vădPrin ceţuri, hăt-departe – altădatăV-am străbătut dumbrăvile umbroaseCu Asia-mpreună, sorbind viaţă

Page 91: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 91/108

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

***Am fost născut pentru o viaţăTăcută, paşnică, de ţară!

Aici răsună mai semeaţă,Mai vie, lira-mi solitară...Mă scald în dulcea libertate:Puţin citesc, dorm cît îmi place,Iar gloria mă lasă-n pace;Nu tot aşa-n vremi depărtate,Visînd la umbră de molifţi,Trăit-am anii fericiţi?

Ce-a fost să-ntorci nu se mai poate!

Nici ani, nici suflet, e-n zadar...A. S. Puşkin. „Evgheni Oneghin”

Din ochii ei iubiţi. De ce nu vreaAl vostru spirit, azi, să stea de vorbăCu mine, cel ce, singur, a oprit –

Cum ai opri un car mînat de diavol –Făţărnicia şi puterea celuiCare va umple limpezile rariştiŞi văile, cu gemete de robi?O, fraţii mei, de ce nu-mi daţi răspuns?

Pămîntul-MumăEi nu cutează.

P. B. Shelley. „Prometeu descătuşat”

CLASA a XI-a

Unitatea de conţinut: Realismul

Competenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptareatextelor literare din literatura română şi universală

Comprehensiunea şi interpretarea textului literar prin raportare la curentulliterar

Dezvoltarea comunicării orale şi scriseDetalierea de conţinut: Tipologia personajului realist. Rolul modalităţilor deexpunere în caracterizarea personajului

Subcompetenţa: Caracterizarea personajului din romanul realist, prin analizamodurilor de expunere

Interpretarea romanului realist universal şi a secvenţelor din literatura româ-nă în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemei ava-riţiei şi degradării umane

Textul: Honore de Balzac. Eugenie Grandet Sugestii pentru evocareSarcini în baza discursului lui V. Hugo rostit la moartea lui Balzac: „Toate cărţile lui nu alcătuiesc decît o singură carte, carte vie, luminoasă, adîn-

că, unde se oglindeşte întreaga noastră civilizaţie contemporană, în care se vedecum se duce, vine, merge, se mişcă, cu nu ştiu ce rătăcire şi groază, topite în reali-tate; carte neasemuită, pe care poetul o numeşte Comedie , dar pe care ar fi putut-ointitula Istorie , care îmbracă toate formele şi toate stilurile; carte ce însumeazăobservaţia şi imaginaţia, care împarte cu dărnicie adevărul şi intimul, burghezul,

trivialul, materialul, şi care, prin toate aceste realităţi, brusc şi larg destrămate, pealocuri lasă, dintr-o dată, să se zărească cel mai sumbru şi cel mai tragic ideal.” 

Page 92: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 92/108

92 Literatura universală

• Din experienţa voastră de lectură, alegeţi o carte pe care o puteţi caracterizadrept „vie, luminoasă, adîncă”, argumentîndu-vă opţiunea.

• Potriviţi subiecte pentru enumeraţia de predicate „se duce, vine, merge, se

mişcă”.• Argumentaţi însumarea observaţiei şi imaginaţiei într-un roman realist sau în

literatură în general.

• Pledaţi argumentat pentru titlul de Comedie sau Istorie a operei balzaciene.

• Cunoscînd subiectul romanului Eugenie Grandet , selectaţi exemple de „intim”,„burghez”, „trivial”, „material”.

• Formulaţi în 2-3 enunţuri idealul romanului/personajului din roman.

• Stabiliţi legături între discursul lui Hugo şi citatul lui Jules Champfleury: „Rea-

lismul se pronunţă pentru reproducerea exactă, completă, sinceră a mediului so-cial, a epocii în care trăieşte, pentru că o atare direcţie de studiu este justificatăde raţiune, de necesităţile inteligenţei şi de interesul publicului şi pentru că eaexclude orice minciună, orice mistificare” .

• Presupuneţi, în baza afirmaţiei despre realism, că romanul este unul realist, cuexemple.

• Pornind de la acest citat, motivaţi-vă propria nevoie de literatura realistă.

Sugestii pentru realizarea sensului

Capitolul „Chipuri burgheze”  (fragment)

Domnul Grandet se bucura în Saumur de o faimă ale cărei cauze şi efecte nu vor fi pe deplin percepute de cei ce n-au trăit într-un fel ori altul în provincie.Domnul Grandet (numit încă de unii oameni moş Grandet, deşi numărul acestorbătrîni scădea simţitor) era în 1789 un meşter dogar, care trăia în belşug, ştia săscrie, să citească şi să socotească. Cînd Republica Franceză a pus în vînzare averileclerului în ţinutul Saumur, dogarul, pe atunci în vîrstă de patruzeci de ani, abia secăsătorise cu fata unui bogat negustor de cherestea. Grandet, luînd cu sine averea

lichidă şi zestrea nevestei, purtînd asupra lui două mii de ludovici, porni în depar-tament, unde, datorită sumei de două sute de ludovici dăruiţi de către socru-săuneînduplecatului republican, care orînduia vinderea domeniilor naţionale, căpătăpentru o bucată de pîine, legal, dacă nu şi legitim, cele mai frumoase vii din de-partament, o veche mănăstire şi cîteva ferme.

Locuitorii din Saumur, fiind prea puţin revoluţionari, vedeau în moş Grandetun om îndrăzneţ, un republican, un patriot, o minte ce se îndeletnicea cu ideilenoi, în vreme ce dogarul se îndeletnicise pur şi simplu cu negoţul de vinuri. Ca ata-re, fu numit membru în administraţia districtului Saumur şi înrîurirea lui pacifică

se simţi politiceşte şi în materie de negoţ. Politiceşte, el apără pe foştii nobili şi îm-piedică din răsputeri să se vîndă averile emigranţilor; în materie de negoţ, procură

Page 93: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 93/108

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

armatelor republicane o mie sau două de butoaie cu vin alb, care i s-au plătit cuminunatele livezi ce ţineau de o mănăstire de maici, rezervate ca un ultim lot.

Sub Consulat, moş Grandet ajunse primar, gospodări cu minte, chivernisi pro-

dusul viilor şi mai zdravăn; sub Imperiu deveni domnul Grandet. Napoleon nuiubea republicanii: ca atare, î l înlocui pe domnul Grandet, ce trecea drept cetăţeancare purtase bonetă roşie, cu un mare proprietar, un om cu particulă, un viitor ba-ron al Imperiului. Domnul Grandet părăsi onorurile municipale fără nici o părerede rău. Întru obştescul bine al oraşului, apucase să facă minunate drumuri careduceau la proprietăţile lui. Casa şi bunurile sale, trecute cît mai dibaci în cadastru,plăteau dări mărunţele. După clasificarea pe diferite categorii a diferitelor saleterenuri, viile sale, datorită necurmatelor îngrijiri, ajunseseră fruntea ţinutului,termen tehnic menit să indice podgoriile care produc un vin de prima calitate. Ar

fi avut tot dreptul să pretindă crucea Legiunii de Onoare. Acest eveniment avu loc în 1806...

(Traducere de Cezar Petrescu)

• Prin valorificarea surselor istorice, deschideţi paranteze pentru: RepublicaFranceză, vînzarea averilor clerului, vinderea domeniilor naţionale, Consulat,Imperiu, Napoleon, Legiunea de Onoare, boneta roşie.

• Faceţi diferenţa între legal şi legitim.

• Explicaţi schimbarea apelativului din moş în domnul  Grandet .

• Discutaţi binomul public – privat cu referire la preocupările personajului.

• Identificaţi sintagme care sugerează atitudinea ironică a naratorului.

• Judecaţi calea de îmbogăţire a lui Grandet prin căsătoriea cu fiica unui negus-tor bogat. Comparaţi cu un caz similar din literatura română.

• Elaboraţi CV-ul personajului principal.

Pentru aprofundare

• Reordonaţi titlurile din stînga, în succesiunea lor din roman. Asociaţi fiecărui

titlu cîte un eveniment important al cărţii:Din cuprinsul romanului Evenimentul central al capitolului

• Aşa merge lumea• Vărul din Paris• Făgăduieli de zgîrcit, jurăminte de

dragoste• Chipuri burgheze• Dragoste de provincie• Mîhniri de familie• Încheiere

Page 94: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 94/108

94 Literatura universală

• Comentaţi valoarea dialogului în caracterizarea personajelor, pornind de laurmătoarea serie de replici ale lui Grandet cu nepotul său, Charles:– Tata ţi-e grav bolnav... [...] Charles amuţise, palid, cu ochii ficşi.

– Da, sărmane băiat, ai ghicit! nu mai trăieşte. Dar n-ar fi nimic; e altcevamai grav; şi-a zburat creierii. [...] Da! Nici asta nu-i cine ştie ce. [...]

– El te-a ruinat, nu mai ai nici un ban. [...]

– Trebuie lăsat să treacă primul şuvoi, zise Grandet. [...] Dar băieţaşul ăstanu-i bun de nimic, se gîndeşte mai mult la morţi decît la bani!

• Realizaţi o descriere de interior angajînd imaginile: poartă de stejar, salon,două ferestre spre stradă, antice sculpturi, pendulă de aramă, cămin de piatrăalbă, tapiserii.

• Comparaţi descrierea proprie cu cea din roman.• Caracterizaţi personajul în baza descrieri de interior. Comparaţi cele trei des-

crieri şi, respectiv, personaje.

Fragment din Eugenie Grandet de H. de Balzac

Fragment din Enigma Otilieide G. Călinescu

Această casă ştearsă, rece, mută, aşezată însusul oraşului şi adăpostită de ruinele metere-zelor. Cei doi stîlpi şi bolta, alcătuind ochiul depoartă, ca şi casa, erau din tuf, acea piatră albăce se găseşte pe ţărmul Loarei şi e atît de moale,încît durata-i mijlocie abia dacă ajunge la douăsute de ani.Numeroasele şi inegalele găuri ciudat săpate deploaie şi de vînturi dădeau curbelor concave şipărţilor laterale ale porţii o oarecare asemănarecu porticul unei închisori. [...]Poarta de stejar masiv, scorojită, afumată,brăzdată de crăpături, şubredă în aparenţă, erazdravăn ghintuită cu piroane. O ferestruică

mică, pătrată, dar cu gratii dese şi înroşite derugină, se afla în mijlocul portiţei. [...]În partea de jos a casei, cea mai confortabilăîncăpere era sala. [...] Ea este în acelaşi timpanticameră, salon, sufragerie şi birou; este scena

 vieţii casnice; acolo venea bărbierul să-l tundăpe domnul Grandet de două ori pe an; acolointrau fermierii, preotul, subprefectul, băiatulde la moară.Această încăpere cu două ferestre, care dădeau

spre stradă, era pardosită cu scînduri; tăblii surecu antice sculpturi o căptuşeau pe de-a-ntregul;tavanul era făcut din grinzi aparente, vopsite

Casa avea un singur cat, aşezat pe un par-ter scund ale cărui geamuri pătrate erauacoperite cu hîrtie translucidă, imitînd un

 vitraliu de catedrală. Partea de sus priveaspre stradă, cu patru ferestre de o înălţimeabsurdă. [...] Zidăria era crăpată şi scorojităîn foarte multe locuri şi dintre crăpăturiieşeau îndrăzneţ buruienile. Un grilajînalt şi greoi de fier, ruginit şi căzut puţinpe spate, dovedea existenţa unei curţi. [...]Anticamera era de o înălţime considerabi-lă. O scară de lemn cu două suişuri lateraleforma un soi de piramidă, în vîrful căreiaun Hermes de ipsos, destul de graţios,

după un model clasic, dar vopsit detestabilcu vopsea cafenie, ţinea o lampă de petrolcu glob de sticlă. Ceea ce ar fi surprinsochiul era executarea grandiosului clasicîn materiale atît de nepotrivite. Pereţiierau grosolan tencuiţi, imitînd picturilepompeiene.

Page 95: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 95/108

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tot în sur, iar golurile dintre ele erau umplute cucîlţi şi var îngălbenit de vremuri.O străveche pendulă de aramă, incrustată cu

arabescuri de baga, împodobea căminul de pia-tră albă, grosolan sculptat. [...]Scaunele de formă antică erau garnisite cu ta-piserii înfăţişînd fabulele lui La Fontaine; dartrebuia să ştii acestea ca să recunoşti subiectele,atît de spălăcite erau la culoare şi şterse la chip,cu nenumăratele lor cîrpeli. În cele patru un-ghere se aflau colţare, un fel de bufete care seterminau cu nişte soioase etajere. [...]

Fragment din Hagi Tudosede B. Ş. Delavrancea

Intră într-o odaie mică şi întunecoasă. [...]Păreţii sînt cojiţi şi galbeni; grinzile ta- vanului negre şi prăfuite; icoanele cusfinţi şterşi; patul de scînduri acoperit cuo pătură lăţoasă, vărgată cu alb şi vişiniu.Două perne de paie la perete şi una delînă îmbrăcată într-o faţă soioasă. Pe jospardoseală de cărămizi reci. Odaie tristă,întunecoasă, un mormînt pe ai cărui ochide geam ţi-ar fi frică să priveşti. [...]

• „Odată cu Balzac începe o minuţioasă descriere a deprinderilor generale, alucrurilor care înconjoară oamenii, a străzilor, a clădirilor, a mobilierului,a operelor de artă, a costumelor ş.a.m.d. De unde clasicismul îl evocase peom într-o lume fără obiecte, spaţiul se umple acum pînă la refuz şi oameniine sînt prezentaţi mişcîndu-se printre lucruri datorate industriei lor, care înacelaşi timp îi înrîureşte şi îi exprimă.” (T. Vianu, Figuri şi forme literare)Exprimaţi-vă opţiunea pro sau contra privind valoarea descrierii/portretizăriiliterare. Exemplificaţi cu secvenţe de roman.

Sugestii pentru reflecţie

• Elaboraţi blazonul familiei Grandet.

• Motivaţi titlul romanului, odată ce personajul principal este Felix Grandet.

• Recitiţi finalul romanului şi discutaţi-l.

• Comentaţi în ce măsură destinul lui Eugenie este produsul influenţelor pater-ne, al mediului social sau al propriilor opţiuni.

• Realizaţi o pledoarie literară pentru unul dintre personajele romanului (ca

realizare artistică): Grandet, Charles, Eugenie. Prezentaţi-o în faţa colegilor.La final, votaţi pentru cea mai convingătoare pledoarie.

• Formulaţi în scris concluzia despre lumea personajelor lui Balzac.

Sugestii pentru extindere

• Imaginaţi-vă o întîlnire între Felix Grandet şi Costache Giurgiuveanu. Redac-taţi un dialog între aceste două personaje.

• Organizaţi o dezbatere privind persistenţa sau dispariţia unor tipuri umanedin Eugenie Grandet în lumea contemporană.

• Redactaţi un eseu despre valoarea prozei realiste, în care să vă referiţi la unroman românesc şi la unul din literatura universală.

Page 96: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 96/108

96 Literatura universală

CLASA a XII-aUnitatea de conţinut: Timpul eului

Competenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea

textelor literare/metaliterare din literatura română şi universalăDezvoltarea comunicării orale şi scrise

Detalierea de conţinut: Memoralistică. Subiectivitate şi obiectivitate. Autenticul

Eul autobiografic. Introspecţia. Retrospecţia

Subcompetenţa: Folosirea variatelor strategii de lectură în vederea înţelegeriişi interpretării textului memoralistic

Interpretarea secvenţelor de memorii în vederea formulării unor judecăţi pro-prii asupra lumii şi a problemei devenirii fiinţei umane

Exprimarea orală şi scrisă a opiniilor personale asupra prozei memoralisticeTextul: Gabriel García Márquez. A trăi pentru a-ţi povesti viaţa (fragmente)

Sugestii pentru evocare

• Urmăriţi fragmentele şi completaţi cartea de identitate a naratorului (fără a seindica autorul fragmentului):

Am fost mîndru cînd am îmbrăcat şorţul ce-nuşiu şi m-am dus singur la şcoală. Învăţasemdeja alfabetul, dar încă nu-mi dădeam seama

la ce ar putea folosi. Nu mi se părea atît deinteresant cînd am început să silabisesc, nicichiar cînd am izbutit să citesc fără să mai sila-bisesc, Ţara noastră se numeşte România. Darodată am dat peste cartea de citire a frateluimeu, şi, după prima pagină n-am mai pututs-o las din mînă. Eram fermecat, parcă aş fidescoperit un joc nou. Am învăţat numele

 judeţelor, ale rîurilor şi ale oraşelor şi am aflatdespre Daniil Sihastru şi Mănăstirea Neam-ţului şi cîte alte lucruri care mă uluiau. Dardupă o săptămînă, cînd am terminat cartea luiNicu, lucrurile nu erau atît de simple. Căci numai aveam la îndemînă o a doua carte. Tataavea vreo sută-două de volume frumos legateîn piele, dar erau încuiate într-o bibliotecă cugeamuri. Singurele cărţi admise erau cele carepurtau titlul sau subtitlul de Povestiri.Descoperirea că am ochii slabi şi pot devenimiop a fost o adevărată catastrofă. Nu maiaveam voie să citesc în timpul liber.

Mircea Eliade. Memorii (1907-1960)

După cum se vede, dacă tot trebuia să vinpe lume, m-am nimerit să văd lumina zileiîn streaşina unui codru din Ţara Bascilor,

pe cînd nici bine nu se sfîrşise războiul din1936. Pădurea ţinea de propiretăţile caseiBalanzategui, iar pe mine m-au arondatconacului lor; acolo era primul meu staul şiprimul meu cămin, şi acolo mi-am petre-cut prima parte a vieţii, cea mai de seamă.[...]Într-adevăr, am o inimă de păsărică; de-arfi după voia ei, chiar acum mi-aş desfacearipile şi-aş porni în zbor spre tărîmulcopilăriei. Aş ajunge acolo şi, ca un fulg denea, mi-aş lăsa pe pămînt cele cinci sute dekilograme şi mi-aş descleşta gîtlejul, mu-gind ce simt de-adevăratelea:– Trăiască Balanzategui!Dar, ce să-i faci, n-am aripi şi nu-mi potclinti trupul decît după ce-mi înfig bine înpămînt cele patru copite. [...]Am venit pe lume în 1940 şi acum veacu-ipe sfîrşite. Asta înseamnă că am şi petrecutpe lumea asta vreo cincizeci de ani.

Bernardo Atxaga. Memoriile văcuţei MU 

Page 97: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 97/108

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Eu n-am fost niciodată copil. N-am avut co-pilărie.Calde şi blonde zile de beţie copilărească, lun-

gi răgazuri senine ale nevinovăţiei, surprizeale descoperirii de fiecare zi a universului:ce sînt toate astea? Nu le cunosc sau nu mile-amintesc. Le-am aflat din cărţi, mai tîrziu.Copilăria înseamnă iubire, bucurie, zburdăl-nicie, iar eu mă văd în trecut, întotdeauna,singuratic, gînditor. Încă de copil m-am simțitîngrozitor de singur şi deosebit – nu ştiu dece, poate pentru că ai mei erau săraci? Nu ştiu:mi-aduc doar aminte că o tînără mătuşă îmi

dăduse, pe cînd aveam şase-şapte ani, poreclade moş şi că toate rudele au acceptat-o. Defapt, stăteam aproape tot timpul serios şi în-cruntat: vorbeam foarte puţin, alintările măplictiseau, mofturile mă dezgustau; iar în lo-cul gălăgiei neînfrînate a tovarăşilor preferamsingurătatea ungherelor celor mai ascunse dincasa noastră mică, săracă şi întunecoasă. [...]Trebuie să le fi fost, chiar le eram, îngrozitorde antipatic tuturor. Mi-aduc aminte că-midădeam seama foarte bine de această antipatiedin jurul meu, care mă făcea mai sfios, maimelancolic, mai posac ca niciodată. [...]Mă revăd palid şi uimit, ca în primul portret.[...] Un chip alb, de copil distrat, priveşte sprestînga şi se simte că de-acolo, din stînga, ni-meni nu se uită la el. Ochii trişti, adînciţi înorbite; gura e strînsă în silă, buzele puţin încă-lecate, ca să nu se vadă dinţii. Un singur lucrue frumos: părul moale, lung, cîrlionţat.Mama zice că sînt eu la şapte ani. Se poate.

Acest portret e singura dovadă a copilărieimele.

Giovanni Papini. Un om sfîrşit O jumătate de portret 

Îmi pun deci pantofii şi încep să scriu închip masochist, pe îndelete, despre cumam fost exclus din grupul suprarealiştilor.

Nu-mi pasă de calomniile pe care le-arputea scorni despre mine Andre Breton,care nu-mi iartă că sînt ultimul şi singurulsuprarealist, dar trebuie să ştie toată lumeaîntr-o bună zi cum s-au petrecut de faptlucrurile. Pentru asta, sînt nevoit să măîntorc în copilărie. N-am reuşit niciodatăsă fiu un elev mediocru: cînd păream opacla orice fel de învăţătură, cînd mă aruncamcu frenezie în studiu. [...]

Tata este într-adevăr omul pe care nu nu-mai că l-am admirat, dar şi l-am imitat cuînverşunare. În ultimii trei ani de viaţă atrecut printr-o profundă criză religioasă,care i-a adus mîngîierea şi iertarea. Dar în

 vremea copilăriei, cînd spiritul meu căutasă atingă cunoaşterea, nu găseam în biblio-teca tatei decît cărţi ateiste: Dicţionarul 

 filozofic al lui Voltaire, Aşa grăit-a Zara-thustra de Nietzsche...De cum am citit Zarathustra, mi-am lăsatnişte favoriţi imenşi, care mi-au acoperitobrazul pînă la colţurile gurii, iar părul meude abanos a crescut lung, ca al femeilor.[...] Patru ani cu adevărat nietzscheeni.Aceea e epoca întemniţării mele la Gerona.Atunci mi s-a respins şi un tablou la Salo-nul de toamnă de la Barcelona, pe motiv căera obscen. Tot atunci am scris, împreunăcu Bunuel, acele scrisori injurioase la adre-sa medicilor umanişti. [...] Aceste manifes-

tări erau absolut nedrepte, dar aşa înţele-geam eu să-mi afirm „voinţa de putere”.

Salvador Dali. Jurnalul unui geniu

Cartea de identitate a naratoruluiSpecie:Sex:Naţionalitate:

Date despre familie:Condiţie socială:

Page 98: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 98/108

98 Literatura universală

 Aspect fizic:Trăsături morale:Stări dominante:

Ocupaţii:Preferinţe/interese: Antipatii:Perspective de viitor:

• Identificaţi asemănările dintre aceste patru fragmente de text, ajungînd laconcluzia că toate au la bază retrospecţia.

• Descifraţi mesajul afirmaţiei lui Mircea Eliade: „Pasiunea de a salva timpulîi face pe oameni să-şi scrie propria viaţă”. Discutaţi despre relaţia timpul ac-ţiunii – timpul naraţiunii, timp obiectiv – timp subiectiv, timpul universal– timpul eului.

• Fixaţi, într-un conspect de reper, fişa bibliografică a unităţii de conţinut. Ar-gumentaţi-vă opţiunea cu referire la un titlu care v-a provocat interesul pentrulectură:

Litratura universală Literatura română

F. R. Chateaubriand. Memorii de dincolo demormînt 

F. Dostoievski. Amintiri din casa morţilor, Jurnal G. G. Márquez. A trăi pentru a-ţi povestiviaţaS. de Beauvoir. Amintirile unei fete cuminţiG. Papini. Un om sfîrşit S. Zweig. Lumea de ieriS. Andrzej. Cum am devenit scriitor: încer-care de autobiografie intelectualăV. Nabokov. Vorbeşte, memorie

A. Gide. Jurnal R. Barthes. Jurnal de doliuS. Dali. Jurnalul unui geniuV. Woolf. Jurnalul unei scriitoareJ. L. Borges. Borges despre BorgesE. Ionesco. Note şi contranoteM. Vargas Llosa. Scrisori către un tînăr romancier 

M. Eliade. Memorii, Jurnal, Încercarealabirintului

N. Steinhardt. Jurnalul fericiriiM. Preda. Jurnal intimG. Bogza. Jurnal de copilărie şi adolescenţăR. Petrescu. Catalogul mişcărilor melezilniceG. Liiceanu. Scrisori către fiul meuO. Paler. Deşertul pentru totdeaunaM. Cărtărescu. Jurnal C. Ciopraga. Despre jurnale şi memoriiI. Manolescu. Literatura memoralistică

E. Simion. Timpul trăirii, timpul mărturisi-rii: jurnal parizianE. Simion. Ficţiunea jurnalului intim

Sugestii pentru realizarea sensului

• Pornind de la datele biografice ale autorului G. G. Márquez, exprimaţi-vă aş-teptările pe care le aveţi de la cartea A trăi pentru a-ţi povesti viaţa (informaţiile

Page 99: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 99/108

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

despre autor pot fi aduse de către elevi sau oferite de profesor într-o prezentarePower Point/fişă). Activitatea de învăţare se poate realiza prin brainstormingoral, prin Predicţiuni în perechi, Graffiti etc.

• Discutaţi mottoul romanului: Viaţa nu este cea pe care ai trăit-o, ci aceea pecare ţi-o aminteşti şi cum ţi-o aminteşti spre a o povesti.

• Investigaţi fragmentele propuse:

Familia1) Mama m-a rugat s-o însoţesc să vîndă casa. Sosise la Barranquilla în di-

mineaţa aceea din satul îndepărtat în care locuia şi n-avea nici cea mai mică ideecum să dea de mine. I s-a spus să mă caute la librăria Mundo sau prin cafeneleledin preajmă, unde mă duceam de două ori pe zi să stau de vorbă cu prietenii mei

scriitori. Sosi la douăsprezece fix. Îşi croi drum cu mersu-i uşor printre mesele cucărţi expuse, se postă în faţa mea, privindu-mă în ochi cu zîmbetul năzdrăvan dinzilele ei cele mai bune. [...] Avea patruzeci şi cinci de ani. Adunînd cele unsprezecenaşteri, petrecuse aproape zece ani însărcinată şi cel puţin tot atîţia alăptîndu-şicopiii. Încărunţise, ochii îi erau mai mari şi mai uimiţi în spatele primilor săiochelari, şi purta un doliu sever, după moartea mamei sale, dar mai păstra încăfrumuseţea din portretul ei de nuntă.

– Am venit să te rog să mă însoţeşti ca să vînd casa.N-a fost nevoie să-mi spună care, nici de unde, fiindcă pentru noi nu exista

decît o casă pe lume: casa bătrînească a bunicilor din Aracataca, acolo unde amavut norocul să mă nasc şi unde n-am mai locuit de la opt ani. Tocmai renunţasemla Facultatea de Drept după şase semestre, pe care le destinasem mai cu seamăcititului a tot ceea ce-mi cădea în mînă şi recitatului pe de rost din poezia fără sea-măn a Secolului de Aur spaniol. [...] Aveam să împlinesc luna următoare douăzecişi trei de ani. [...] Supravieţuiam regeşte cu ce mi se plătea pentru notele zilnice laEl Heraldo. [...] La ziarul unde lucram nu puteam rezolva nimic. Mă plăteau treipesos pentru fiecare notă zilnică şi patru pentru un editorial, atunci cînd lipsea

 vreun editorialist din redacţie, însă abia îmi ajungeau.

[...] Nici mama şi nici eu nu ne-am putut imagina că plimbarea aceea nevino- vată de numai două zile avea să fie atît de hotărîtoare pentru mine. Acum, la pesteşaptezeci şi cinci de ani bătuţi pe muchie, ştiu că a fost decizia cea mai importantădin cîte a trebuit să iau în cariera mea de scriitor.

Gabriel García Márquez. A trăi pentru a-ţi povesti viaţa (cap. I)Traducere din spaniolă de T. Şandru Mehedinţi

• Elaboraţi o f işă de observare a personajului-narator (potrivită şi pentru porto-foliu), completînd tabelul de mai jos, pe tot parcursul lecţiei:

Profilul personajului Indicaţii prezente Informaţii deduse

Page 100: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 100/108

100 Literatura universală

Prezenţa naratoruluiNumeVîrstă

ProfesieLocul naşteriiDate despre familieApartenenţă socialăPortret fizic

Lumea naratoruluiPortret moralFapteRol în acţiuneRelaţii cu alte personajeValori

Opinia criticii literare

Opinia personală

•  Informîndu-vă despre cursul actual al valutei, transformaţi plata la ziar în lei şiapreciaţi tarifele. Discutaţi ironia şi paradoxul expresiei supravieţuiam regeşte.

• Organizaţi o dezbatere asupra gestului personajului de a abandona facultatea.

• Comentaţi relaţia dintre mamă şi fiu.• Determinaţi timpul povestirii şi timpul povestit, justificînd memorarea deta-

liilor.

• Argumentaţi caracterul subiectiv al perspectivei narative, exemplificînd cusintagme semnificative din text.

• Prin tehnica Presupuneri în perechi, construiţi scenariul călătoriei, ca cea maiimportantă pentru ulterioara carieră de scriitor.

Şcoala

2) Mi-a fost greu să învăţ să citesc. Nu mi se părea logic ca litera „m” să senumească „eme”, şi totuşi să nu se citească „emea” cu vocala următoare, ci „ma”.Mi-era imposibil să citesc aşa. În sfîrşit, am ajuns la Şcoala Montessori, învăţătoa-rea nu m-a învăţat numele consoanelor, ci doar cum se rosteau. Aşa am putut citiprima carte peste care am dat într-o ladă prăfuită din magazia casei. Era descusu-tă şi incompletă, dar m-a absorbit atît de adînc, încît trecînd pe acolo logodniculSarei a avut o premoniţie înfricoşătoare: „Copilul ăsta o să fie scriitor!”.

Au trecut cîţiva ani ca să af lu că acea carte era O mie şi una de nopţi. Povestea care

mi-a plăcut cel mai mult a continuat să mi se pară cea mai bună tot restul vieţii.Gabriel García Márquez. A trăi pentru a-ţi povesti viaţa

Page 101: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 101/108

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Rememoraţi experienţa personală de învăţare a alfabetului.

• Exprimaţi-vă părerea faţă de profesoara naratorului.

• Descrieţi, într-un text coerent, prima carte citită.

• Motivaţi rostul epitetului „înfricoşătoare”.• Discutaţi despre cartea O mie şi una de nopţi ca primă carte de lectură.

• Formulaţi-vă opinia despre rostul poveştilor în formarea cititorului de maitîrziu.

• Discutaţi ultimul enunţ.

Dragostea3) Am plecat cu autobuzul a doua zi dimineaţă ca să iau avionul spre Paris.

N-am putut scăpa de străfulgerarea că aveam s-o pierd pentru totdeauna în aceas-

tă zi de joi din luna iulie, la o oră atît de devreme, şi preţ de o clipă mi-a trecutprin cap să opresc taxiul, dar am preferat să nu mai provoc încă o dată destinul. Înavion, m-au torturat mai departe zvîcnirile căinţei. Exista pe atunci bunul obiceide a fixa pe spătarul scaunului din faţă o garnitură de scris. O foaie cu margini-le aurite şi plicul corespunzător din hîrtie velină de culoare roz, crem sau bleu,uneori parfumat. În puţinele mele călătorii anterioare le folosisem pentru a scriepoeme de adio, prefăcîndu-le apoi în porumbei de hîrtie pe care-i aruncam în văz-duh la coborîrea din avion. Am ales un azuriu precum cerul şi i-am scris prima

mea scrisoare solemnă lui Mercedes aşezată în poarta casei sale la şapte diminea-ţa, cu rochia-i de mireasă a nimănui şi părul unei asemenea rîndunele imprecise,fără să-i treacă măcar prin minte pentru cine se îmbrăcase în zori. [...]Rîndurileacelea, nu mai multe de cinci, erau menite să-i dea numai vestea că plecam în că-lătorie. Totuşi, la sfîrşit am adăugat un post-scriptum care m-a orbit ca un fulgerla amiază cînd am iscălit: „Dacă nu primesc răspuns la scrisoarea aceasta înaintede o lună, voi rămîne să trăiesc în Europa pentru totdeauna”. [...] Joia următoare,cînd am intrat la hotelul din Geneva după încă o zi inutilă de dezacorduri interna-ţionale, am găsit scrisoarea de răspuns.

Gabriel García Márquez. A trăi pentru a-ţi povesti viaţa• Din datele fragmentului, încercaţi să recuperaţi întîmplarea şi să presupuneţi

relaţia celor doi.

• Explicaţi preferinţa naratorului pentru poemele de adio, scrise în avion, şi de-cizia de a nu le păstra.

• Motivaţi alegerea hîrtiei azurii pentru scrisoarea către Mercedes.

• Descifraţi figurile de stil: rochia-i de mireasă a nimănui, părul unei asemenearîndunele imprecise.

• Precizaţi rostul post-scriptumului într-o scrisoare şi exemplificaţi cu mesajeadecvate. Comentaţi conţinutul P.S.-ului din acest fragment.

Page 102: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 102/108

102 Literatura universală

• Ştiind că acest fragment este finalul de roman, discutaţi, în formă de dezbate-re, forma deschisă a acestuia.

• Argumentaţi nevoia unui volum de continuare a memoriilor lui G. G. Már-

quez, prin referire la subiect, stil etc.Sugestii pentru reflecţie

• Discutaţi despre cele trei experienţe dominante: familia, şcoala, dragostea, capărţi indispensabile romanului autobiografic.

• Emil Cioran afirmă în Pe culmile disperării: „Ceea ce este unic şi specific înnoi se realizează într-o formă atît de expresivă, încît individualul se ridică înplanul universalului”. Relataţi una din experienţele personale similare celortrăite de personajul-narator.

• Argumentaţi, în baza celor discutate la lecţie, valoarea cognitivă, estetică, mo-rală a romanelor autobiografice (prin tehnica Argumente pe cartele, activitateadevine una de generalizare şi concluzii).

Sugestii pentru extindere

• Realizaţi un eseu de timp paralelă în care să comparaţi parcursul existenţial alpersonajului-narator cu treptele maturizării, „devenirii” unui alt personaj dinromanele studiate din literatura universală sau română. În eseul vostru, veţiavea în vedere:

▷ măsura în care destinele lor au fost influenţate de „accidente” biografice;▷ corelaţia între mediul social şi trăsăturile personajului;

▷ principii comune şi diferenţe între viziunile, idealurile, convingerile celordoi;

▷ relaţia acestora cu cei din jur;

▷ opinia criticii literare, dar şi cea proprie faţă de personajul pus în discuţie.

• Organizaţi o polemică în baza afirmaţiei: „Fiinţa poate fi salvată prin artă,prin creaţia care învinge timpul şi limitele condiţiei umane – hazardul, uita-

rea, moartea”, referindu-vă la proza memoralistică, ca formă a artei.• Sînteţi reporter la o revistă de literatură destinată elevilor de liceu. Elaboraţi

întrebările pentru un interviu luat scriitorului Gabriel García Márquez despreexperienţa de a-şi scrie memoriile (sarcina poate continua la lecţia următoarecu jocul de rol Din fotoliul autorului, Interviul sau Emisiune în direct, Confe-rinţă de presă).

CLASA a XII-a

Unitatea de conţinut: Condiţia umană

Competenţa specifică: Folosirea analizei tematice şi structurale la receptareatextelor metaliterare din literatura universală şi naţională

Page 103: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 103/108

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura românăîn vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fun-damentale ale fiinţei umane

Dezvoltarea comunicării orale şi scriseDetalierea de conţinut: Eseul. Proza de idei. Caracterul reflexiv. Tema dam-natului

Subcompetenţa: Folosirea lecturii comparate în vederea comprehensiunii şiinterpretării textului metaliterar

Sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi motivelor literare în con-text naţional şi universal

Interpretarea eseului în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii

şi destinului umanAplicarea unor tehici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii (scriereareflexivă)

Textul: Albert Camus. Mitul lui Sisif 

Sugestii pentru evocare

• Prin tehnica Asocieri forţate, relaţionaţi imaginile piatră şi munte.

• Descrieţi imaginea unui om care urcă un pietroi uriaş pe munte.

• Cu ajutorul dicţionarului de mitologie şi al cunoştinţelor anterioare, reprodu-

ceţi mitul lui Sisif.•  Explozia stelară: în centrul stelei se înscrie numele Sisif, iar elevii formulează

întrebari pentru descoperirea acestui personaj: De ce s-a împotrivit zeilor? Dece nu se revolta şi căra pietroiul? Cît avea să mai dureze? Ce soluţii ar fi putut  găsi? De ce nu îl ajută nimeni? etc. Prin asaltul de idei se răspunde la aceste în-trebări, menţionîndu-se cele mai valoroase răspunsuri.

• Sau, în forma jurnalului dublu/agendei cu notiţe paralele, sînt selectate mo-mentele cele mai importante ale mitului, cu comentarea semnificaţiei lor.

• Descrieţi starea personală pe care o trăiţi în raport cu destinul lui Sisif.

Sugestii pentru realizarea sensuluiS-a înţeles fără îndoială că Sisif este eroul absurd, atît prin pasiunile, cît şi prin

chinul său. Dispreţul faţă de zei, ura faţă de moarte, pasiunea sa pentru viaţă i-auadus acel supliciu de nespus al fiinţei care se străduie în vederea a ceva ce nu va finiciodată terminat. E preţul care trebuie plătit pentru pasiunile de pe acest pămînt.Nu ni se spune nimic despre Sisif în infern. Miturile sînt făcute pentru ca imagi-naţia să le însufleţească. În cazul lui Sisif, vedem doar imensul efort al unui trupîncordat spre a ridica piatra uriaşă, spre a o rostogoli şi a o urca pe acelaşi povîrniş

de sute şi de sute de ori, la nesfîrşit; vedem faţa crispată, obrazul lipit de piatră, în-cordarea umărului care primeşte blocul acoperit de argilă, a piciorului care-l împie-

Page 104: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 104/108

104 Literatura universală

dică să se rostogolească, braţele care-l ridică din nou, siguranţa atît de omeneascăa două mîini murdare de pămînt. La capătul acestui îndelung efort, măsurat prinspaţiul fără cer şi prin timpul fără adîncime, scopul este atins. Sisif priveşte atunci

piatra cum se rostogoleşte în cîteva clipe spre acea lume de jos de unde va trebui s-ource din nou către înălţimi. Apoi coboară din nou spre cîmpie.

Sisif mă interesează în timpul acestei întoarceri, acestei pauze. O faţă care tru-deşte atît de aproape de piatră s-a schimbat ea însăşi în piatră! Îl văd pe acest omcum coboară cu pasul greoi, dar măsurat către chinul său fără de sfîrşit. Ceasulacesta care este ca o respiraţie şi care revine tot atît de sigur ca şi nefericirea lui esteceasul conştiinţei. În fiecare din aceste clipe, cînd părăseşte înălţimile coborîndpas cu pas către vizuinile zeilor, este superior destinului său. E mai puternic decîtstînca lui.

Acest mit este tragic pentru că eroul său este conştient. Într-adevăr, care ar fichinul lui dacă la fiecare pas ar fi susţinut de speranţa în izbîndă? Muncitorul deazi îndeplineşte în fiecare zi din viaţa lui aceeaşi muncă şi destinul său nu-i maipuţin absurd. Dar el nu-i tragic decît în acele rare momente cînd devine conştient.Sisif, proletar al zeilor, neputincios şi revoltat, îşi cunoaşte condiţia mizerabilă întoată amploarea ei: la ea se gîndeşte în timp ce coboară. Clarviziunea, care ar fitrebuit să constituie chinul său, îi desăvîrşeşte victoria. Nu există destin care să nupoată fi depăşit prin dispreţ.

Albert Camus, Mitul lui Sisif (fragment)• Selectaţi sintagmele care prezintă personajul, completînd graficul T: fizic şi

moral.

• Comentaţi rostul detaliului în portretizarea personajului mitologic.

• Exprimaţi-vă părerea în raport cu ideea că pasiunile de pe acest pămînt seplătesc.

• Dezvoltaţi într-un eseu de 5 minute sau prin metoda 6 De ce? una din ideile:

▷ Nu-i pedeapsă mai crîncenă decît munca zadarnică şi fără speranţă.

▷ Dar cînd a văzut din nou chipul acestei lumi, cînd s-a bucurat de apă şi desoare, de pietrele calde şi de mare, n-a mai vrut să se întoarcă la umbra in- fernului.

▷ E mai puternic decît stînca lui.

▷ Acest mit este tragic pentru că eroul său este conştient.

▷ Nu există destin care să nu poată fi depăşit prin dispreţ .

• „Dacă există un loc comun al personajelor lui Camus, un spaţiu al lor, acestaeste universul nimănui, spaţiu străin în care sînt exilate”. (N. Balotă.  Mapa-

mond literar ) Angajînd ideea acestei af irmaţii, motivaţi izolarea lui Sisif într-olume pustie, fără alte personaje.

Page 105: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 105/108

105G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Editaţi o pagină de jurnal intim al personajului Sisif.

• Elaboraţi, în numele lui Sisif, un discurs către omenire.

• Determinaţi problema principală abordată de A. Camus: absurdul existenţei

umane, teroarea, exilul, resemnarea în faţa destinului, sfidarea tragismului,prin vot sau argumentarea pe cartele.

• Descrieţi, într-un text reflexiv, o experienţă personală de conştiinţă.

• Completaţii spaţiile goale ale enunţului, astfel încît acesta să devină o conclu-zie a textului discutat: Omul şi doreşte ,dar , astfel  .

Sugestii pentru reflecţie

• Recitiţi finalul eseului:

Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră.Dar Sisif ne învaţă fidelitatea superioară. Şi el socoteşte că totul e bine. Acest uni-vers rămas fără de stăpîn nu-i pare nici steril, nici neînsemnat. [...] Lupta însăşicontra înălţimilor e de-ajuns pentru a umple un suflet omenesc. Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit.

• Argumentaţi actualitatea enunţului: Ne întoarcem întotdeauna la povara noas-tră.

•  Prin Pînza discuţiei, pledaţi pentru rolul de învingător sau de învins al lui Sisif.

• Comparaţi fragmentele de mai sus cu un altul din eseul „Omul revoltat” alaceluiaşi autor:

În afară de sinucidere, o altă reacţie a individului este revolta instinctivă. Astfel,din sentimentul absurdului vedem născîndu-se ceva care îl depăşeşte. [...] Revolta,voinţa seculară de a nu răbda, constituie şi astăzi principiul acestei lupte. Mamă a formelor, izvor al adevăratei vieţi, ea ne ţine mereu în picioare, în mişcarea infor-mă şi furioasă a istoriei. [...] Prometeu, cel dintîi revoltat, a iubit oamenii destul demult pentru a le da în acelaşi timp şi focul, şi libertatea, şi tehnica, şi artele. Astăziomenirea n-are nevoie şi nu se preocupă decît de tehnică. Prometeu, dimpotrivă,se caracterizează prin aceea că nu poate despărţi maşina de artă. El consideră cătrupurile şi sufletele pot fi eliberate în acelaşi timp.

• Descifraţi metafora „revolta – mamă a formelor, izvor al adevăratei vieţi”.

• Enumeraţi cîteva probleme ale existenţei umane (sociale, politice, culturale)care vă obligă pe voi, tinerii de astăzi, la revoltă.

• Comentaţi enumeraţia din fragment.

• În ambele cazuri, fie resemnat sau revoltat, omul lui Camus trăieşte tragismulneîmpăcării cu omenirea. Strigătul lui, pe de o parte, şi tăcerea ilogică a lumii,

pe de altă parte, provoacă absurdul. Motivaţi contradicţia. Selectaţi exempleale acestui conflict şi din alte opere cunoscute, naţionale şi universale.

Page 106: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 106/108

106 Literatura universală

• Susţineţi sau contraziceţi prin argumente ultimul enunţ.

• „Mitul lui Sisif ” şi „Omul revoltat” prezintă două soluţii de existenţă: dispreţulşi revolta. Pledaţi argumentat pentru una din ele. Se poate organiza în maniera

Congresului.• J. Majault, în Camus: revoltă şi libertate, susţine: „De la absurd la revoltă, de

la revoltă la solidaritate, opera lui Camus depune mărturie împotriva nonsen-sului lumii şi al condiţiei umane, în favoarea omului şi a strădaniilor sale dea se ridica deasupra soartei”. Pornind de la citatul respectiv, elaboraţi un eseureflexiv despre şansa omului de a-şi depăşi condiţia, cu referinţe la personajeliterare/modele istorice şi culturale cunoscute. Se potriveşte în acest contexttehnica 6 Cum? 

• Argumentaţi preferinţa autorului pentru personajele mitologice.

• Exprimaţi-vă argumentat simpatia faţă de unul dintre personajele angajate înlupta cu absurdul. Texte de referinţă: A. Camus. Străinul , F. Kafka. Metamorfo-za, U. Eco. Numele trandafirului, E. Hemingway. Bătrînul şi marea, T. Mann. Muntele vrăjit , D. Buzzati. Deşertul tătarilor , E. Ionesco, J. P. Sartre, M. Sores-cu. Iona etc.

Sugestii pentru aprofundare şi extindere

• Citiţi fragmentul (capitolui III) din Ultima zi din viaţa unui condamnat lamoarte, de V. Hugo.

Condamnat la moarte! Ei, bine! De ce nu? Oamenii, îmi amintesc că am citit în nu ştiu ce carte în care

nu era de calitate decît lucrul ăsta, oamenii sînt toţi condamnaţi la moarte cu ter-mene nedefinite. Ce s-a petrecut atît de diferit în situaţia mea? 

Începînd cu clipa în care a fost citită condamnarea mea la moarte, cîţi n-or fimurit dintre cei care se pregăteau pentru o viaţă lungă! Cîţi nu mi-or fi luat-o îna-inte, care, tineri, liberi şi sănătoşi, aşteptau să îmi vadă capul căzînd, în cutare zi,în piaţa Greve! Cîţi, de acum şi pînă atunci, care merg, respiră în aer liber, intră şi

ies după bunul plac, mi-o vor lua înainte! Şi, de fapt, după ce să-mi pară rău?! Ziua sumbră şi pîinea neagră a carcerei,

 gamela cu zeamă lungă de pe galere, înjurătura, adresată mie, cel pe care educaţial-a rafinat, brutalitatea caraliilor şi a temnicerilor, să nu vezi o fiinţă omeneascăcare să te socotească vrednic de o vorbă şi faţă de care am aceleaşi sentimente, sătresar necontenit, fie pentru ce am făcut, fie pentru ce mi se va face; iată, după cîtese pare, singurele bunuri pe care mi le poate răpi călăul.

 Ah! Şi totuşi, e cumplit! 

• Motivaţi valoarea semnului de exclamare din primul enunţ.

• Comentaţi preferinţa lui Hugo pentru interogaţie, cu referire la caracterul re-flexiv al prozei de idei.

Page 107: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 107/108

107G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

• Demonstraţi ironia personajului-narator prin secvenţe textuale şi analizaţi-oîn raport cu situaţia acestuia (moartea iminentă).

• Dezvoltaţi ideea ultimului enunţ.

• Reflectaţi asupra dorinţei de viaţă chiar şi cînd aceasta este insuportabilă, cureferire la Sisif şi personajul-narator.

• Elaboraţi 5 întrebări pentru un posibil interviu cu unul din aceste două perso-naje.

• Elaboraţi o scrisoare în numele condamnatului la moarte către un destinatarconcret (mamă, soţie, fiu, prieten) sau către omenire. Puteţi scrie și un mesajîn numele vostru către acest condamnat.

• Redactaţi un articol reflexiv pentru o revistă de filozofie cu genericul: Oame-

nii sînt toţi condamnaţi la moarte cu termene nedefinite.

Page 108: Literatura Univ Rom

7/27/2019 Literatura Univ Rom

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-univ-rom 108/108

108 Literatura universală

B i b l i o g r a f i e

1. Baciu, M., Lungu, R., Dăneţiu, I., Stoian, A., Literatura universală. Manual  pentru clasa a XII-a, Bucureşti, Ed. Corint, 2007.

2. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Goraş-Postică, V., Lîsenco, S., Sclifos, L., For-mare de competenţe prin strategii didactice interactive, Chişinău, Ed. ProDidactica, 2008.

3. Chicu, V., Dandara, O., Solcan, A., Solovei, R., Pedagogia centrată pe copil ,Chişinău, 2008.

4. Cristea, S., Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti, Ed. Litera Interna-

ţional, 2000.5. Drîmba, O., Istoria literaturii universale, vol. II, Bucureşti, Ed. SAECULUM

I. O. şi Ed. Vestala, 1998.

6. Joiţă, E., Management educaţional , Iaşi, Ed. Polirom, 2000.

7. Leahu, N., Leahu, R., Literatura universală. Ghid de implementare a curricu-lumului modernizat în învăţămîntul liceal , Chişinău, 2007.

8. Literatura universală. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a , Chişinău,Ed. Ştiinţa, 2010.

9. Minder, M., Didactica funcţională: obiective, strategii, evaluare, Chişinău,Ed. Cartier, 2003.

10. Negreţ-Dobridor, I., Didactica Nova, Bucureşti, Ed. Aramis, 2005.

11. Pamfil, A., Limba şi literatura română. Structuri didactice deschise, Piteşti,Ed. Paralela 45, 2008.

12. Perspective, Revistă de didactica limbii şi literaturii române, nr. 1(20)/2010,Ed. Paralela 45.