Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

308
)4 z 44 2 o cr E 3 I) www.dacoromanica.ro

Transcript of Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Page 1: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

)4z442ocr

E3I) www.dacoromanica.ro

Page 2: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

LITER NTURAROMANA VECIIE

www.dacoromanica.ro

Page 3: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Lyceum 63

www.dacoromanica.ro

Page 4: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

LITERATURAROMANA VEOHE(1402-1647)

Introducere, editie Ingrijità§i note deG. MIHAILA §i DAN ZAMFIRESCU

Vol. I

EDITURA TINERETULUI

www.dacoromanica.ro

Page 5: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INTRODUCERE

Prezcnta antologie, destinata deopotriva pro-fesorilor, elevilor, studentilor fi tuturor ittbitorilor literaturiinoastre vechi, se deosebefte de cele ce i-att precedat prin d,ouätrasaturi esentiale.- in primal rind, ea cuprinde, in n'are parte,texte ce n-au mai figurat nieiodatti intr-o antologie a litera-tura ronzdne vechi, in al doilea rind, fiind vorba de primaetapa a istoriei literatura ronzdne, ilustratä de serien i in ceami mane parte de mica intindere, ne-am plata fixa ca princi-pia de baza, ori de cite ori a fost posibil, reproducerea inte-grata a textelor, singura care da cititortatti sentimental uneiettnoafteri depline a obiectului.

Intentia noasiril a fost de a reuni aici, In dotta vola-nte, texte pina acum aproape inaccesibile cititorului nespe-cialist, intrucit craa impräftiate prin diverse publicatii,unele de mult epuizate sau aparute in tiraje sub Iteccsitatilecontemporane.

Astfel alcatuita f i cuprinzind in cea mai mare parte texteintegrale, in transpunere ronzaneasea din limbile slavona,latina, greaca, italiana fi germana', sau in original, tn timbaromana a seco ¿clon al XVI-lea fi al XVII-Jea, cartea defatii urnzarefte mai inalt decit o reeditare, la indemina oritzti,a tuturor scrieritor reprezentative din secolul al XV-leacita upar prinzele serien i originale ale literatura rointinepina spre sfirfitul prinzei junzatati a secolului- al XVII-lea,adica pina in ajunal tipáririi Cazaniei Ni Varlaam ( 1643),al redactärii avnicii lui Grigore Ureche (in preapta anului1617) moment ce marchcaza damita exceptionalei infloriria literatura noastre verhi, de-a lungul untti secol intregfi al aparitiei Noului Te3tament de la Dälgrad (Alba Julia,1618), insentnat, printre altele, prin proclamarea necesitatiitimba ¿iterare urda a talaron ronzdnilor, Aceastä antologieincearcei sil contureze, prin alegerea fi rinda inca textelor,

5 www.dacoromanica.ro

Page 6: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

profilul primei epoci din istoria culturii f i literaturii popo-rului roman , sei descopere conftiintei culturale contemporanedimensiunile reale ale evolutiei noastre spirituale En epoca'eche. Autorii antologiei an pornit de la o imagine proprieasupra secolelor al XV-lea, al XVI-lea ci inceputului sec.ak XVII-lea, considerind creatiile din acest ra,stimp nu ca oprefata" a literaturii secolului al XVII-lea, ci ca o etapape deplin conturatä, cu un pro fil ciar, ca o prima treaptadecisiva pentru intreaga evolutie ulterioarei a con§liintei desine a poporului f i culturii romeine.

Este vremea de glorie militara fi politica ilustrata de Mirceaeel Beitrin, V lad repe,s, ,Ftefan cel Mare, Neagoe Basarab,Mihai Viteazul, cEnd Tarile Romane joacei un insemnat rolIn istoria europeanei si detin un loe Ensemnat pe harta politicaa continentului. Intr-adeveir, in acest reistimp de doua seco le

jurnatate, literaturet romana inregistreaztl o serie de serieniliterare En sensul larg al cuantului, adecvat epocii medie-vale, caracterizata printr-un anurnit sincretism al genu-rilor de valoare incontestabila, ce pot sta cu cinste aleituride creatiile sinzilare ale celorlalte popoare europene: Leto-pisetul de cind s-a 1neeput Tara Moldovei, Invdt6turile luiNeagoe Basarab, Cronicile lui Macarie, Eftimie ci Azarie,Istoria lui Mihai Viteazul, eiteva scrieri hagiografice, operalui Nicolaus Olahus care apartine republicii literelorlatine", dar f i poporului din care s-a ridicat , textele aparti-nind genului oratoric" publicistic" soliile lui V ladTepe, qtefan cel Mare, s9tefeinita Vodei , memoriile lui MihaiViteazul f i altele.

Comistiinta de sine a poporului roman, reflectatei in documen-tele ser/se ale vremii hrisoave, corespondenta diplonzatica,pisanii, solii, cronici, opere literare cu un caracter mailarg , corespunde acestei politico-militare f i avEntuluiartei ci culturii. Oamenii acestor timpuri vorbesc lucid, cumodestie, dar fi cu fermitate, de nzisiunea pe care le-a lucre-dintat-o istoria: aceea de a fi zidul creVinatatii", adica sta-vira En calea expansiunii feudalisrnului otoman, feudalismce s-a dovedit dezastruos pentru viata politicci f i spiritualaa popoarelor asupra ceirora a aval staptnire directa.

6 www.dacoromanica.ro

Page 7: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Stranzofii noftri au tra it Cu, o intensitate maxima sentimen-tal biruinta asupraunor adversari de multe ori mai numerofi,ca fi durerea Enfringerilor temporare sau mihnirea provocateide tradarea unor aliati in care-fi pusesera nii dejdea. Esteo experienta istorica din care s-au la murit" fi cristalizattrasetturile specifice ale poporului roman, afa cum le va Enregis-tra istoria: realismul sau, simtul exact al posibilita tilor,modestia In victorie, taria monad' in temporara infrEngere,vitejia Tara seaman in apararea painEntului stramosesc, lute-meiata pe convingerea ca dreptatea cauzei ce o apara este eaEnsafi un zid in calea navel' litorilor, En sfirfit, clarviziuneapolitica, ce ftie sa wad departe fi sa pdstreze, sub cenufade deasupra, flacara renafterii viitoare.

Este o impresionanta epoca istoricd : a luptelor necurmatepentru drep tul poporului romein la existentd de sine stead"-toare; a biruintei, la capatul a dou'd secole incheiate, In carepoporta roman a reufit sd oblige imensa imparätie turcea,scda renunta la cucerirea T a' rilor Romezne, multumindu-se caun tribal, care, defi: greu, nu le-a f t irb i t legile, obiceiurile,libertatea de a gEndi qi a serie fard controlul qi amenintarea dinafara

Este in acelafi amp o splendida epoca artistic : a minia-tu ii de o frumusete unica, iefita de sub pana lui Gavria Uric dela Neanzt, pe vremea lui Allexandru cel Bun, fi continuatatz ei g i latii d fcoala copistilor fi h ini'aturiftilor moldoveni;a ctitoriilor lui qtefan ce Mare, Rada cel Mare, Neagoe Ba-sarab , Petra Raref ; a picturilor de la Voronet fi Sucevitafi a introducerii In cultura romii net a noii arte moderne, creatdde Gutenberg.

Din aceastd Encordare uria,sa, fizicd fi morala , pentru apara-tea pdmintului stranzofesc, fi in acest climat general de progreseconomic fi avint cultural pe toate planurile, s-a n'dscut oliteratura, care, defi scrisa in cea mai mare parte mir-o limbdstrain'd slavona, limba de cultura a Entregulai Maraprecum f i in latina, polond, greaca fi chiar in italiana, poartapecetea gindirii fi a simtirii romdnefti din acele ampuri. Leto-pisetul de and 8-a ineeput Tara Moldovei, supravegheatde domn, InvätAturile lui Neagoe Basarab, Cronica lui

7 www.dacoromanica.ro

Page 8: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Mihal Vitcazul sint, peste veacur, oglinda limpede in careprofilul moral si constiinta de sine a poporului ronzebt apargrandioase si pure. !Y i nu numai in aceste opere, cu o structurdlilerar-istorica deliberara, se oglindeste fizionontia spiritualaa oamenilor acelor vremi, el si in scrisori, in solii, memoradiplomatice, dosunzente de cancelarie, inscripta pe zidurilebisericilor sau pe pietre de mormint. Din bate strabate ecottlunor vremi de epopee, pe care an incercat sa le facenz a re-ira i En inima si gindurile cititorului de azi, prin mijlocireanzarturalor din toate scrierile mentionate nzai sus.

Dar literatura secolelor al XV-lea, al XVI-lea i din primeledecenii ale secolului al XVII-lea nu are numai aeest rost,de og-linda ci revelator" al entitatii noastre istorice sispiritualeihtr-una din-epocile xele mai reprezentative. Ea ne da fi Ma-s ur a nivelului atiza de cultura romana En ansamblul matararaseiritene si europene in genere. Obiceittl incetatenkt in istorio-grafía noastra litepara' , de a rezerva acestei etapa de eitevasecole numai clava pagini, perspectiva falsa ori numai insu-ficienta in care a fost privad- capodopera acestor vremi, in-vatáturile lui Ncagoe Basarab creatie ce sta in litera-tura universalei pe acelasi plan valoric ea opera unui Erasmusori Montaigne au creat impresia, gresita, cei numai o dataca secolul al XV II-lea, si anume în pragul celei de a douajumatati a lui, prin Varlaanz ci Grigore Ureche, alturazulavira in Irá ca adevarat intr-o etapa de mari creatii.

In realit ate, pentru cine se °preste mai mult asupra izvoarelor?ni regii noastre mosteniri spirituale, este evident cd tocmailiz aceasta perioada se constituie traseiturile esentiale ale mi-li rii romüne, originalitatea ei, capacitatea de a exprima unaltos specific .si a da expresie unor orizonturi. fi unorproprii, de crestere. Personalitatile ri operele cele mai repre-zentative sint exponentii acestor orizonturi i acestor

Dupa inceputurile literatura religivase din primii aniai secolului, al XV-lea, cea de a doua junte:date a acestui veaceste dominatei , in Moldova, de Letopisetul lui stefan cel.

-Atare, atit de inzpresionant, incit Il vedem raspindit in acela,.sitimp san inca tirziu spre trei puncte cardinale: En Apus (Germa-

8 www.dacoromanica.ro

Page 9: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

nia), in Rasdrit (Rusia) fi in Nord (Polonia), ca fi sed-sorile sale politice de circulatie ettropeand

Ce e drept, in Tara Romdneascd, spre deosebire de Moldova,istoriografia apare mal tirzio, in primele decenii ale sec.al XVI-lea, impletitei ca genul religios al hagiografiei ,(Ga-vriil Prottal ), fiitzd Elisa eontinaata de letopisetul anonimal fdrii, pierdut in forma originald.

Secolul al XVI-lea vede imbinarea curentelor occidentaken traditia räsariteand, a umanisnutliti apuscan ca cel bizan.tin, a Reforma ca aspiratiile i imperativele fauririi unidinstrunzent de expresie natiotzal liniba romana' Merara ,

in local celei traditionale, de Empluma slavona. Trei numestralacesc pe orizontul secolulai al- XVI-lea : Neagoe Basarab,En primal p'dtrar, Nicolaus Olahus, in al doilea fi al treilea,fi diaconul Coresi, mestefugarul ce consacra in a doutt juma-tate a veacultti triumful limbii romdne prin marea inventiea e.pocii nzoderne tiparul si care, plecind din TaraRonuineasea, se instaleazei la Brasov, In mima teritoriuluiromdnese, de unde mesajul ceirtii In limba poporului va iradiapetutindeni.

Daca Neagoe Basarab monumentalizectza traditia bizantino-slavd sub zodiile noi ale Europei mockrize, de care nu estestreiin (solii sai stretbat drumurile Budei, Raguzei fi L'ene-tiei, ajungind pina la Roma), Incheind astfel grandios o evo-lutie culturalci , ale ea' rei inceputuri sint puse in secolul al X- lea,,Nicolaus Olahue anticipeaza structura viitoare a culturiiromtinesti, asa clon_ o vor cunoafte secolul al XVII-leaprimele decenii ala secolului urnzator. El. este un precursor

lui Miron Cosan, al S tolnicului Constantin Can tacuzinosi al invalatului voievod Dinzitrie Cantenzir, in descriereapanzinittlui romtinese, in afirmarea unitatii etnice si a originiilatine a tuturor locuitorilor lui. Conconzitent, Despot l'odaincearcä sa implanteze umanismul fi fcoala de tip unzanistin Moldova, unde aduce din Germania pe Johann Sommersi ande, pehtru prima oard, face sa fie atrita idee(' originii'atine, amintind nzoldovenilor datoria de a fi la inaltinzeattreimosilor lor, romanii. Un secol nzai ilrziu, aceastd con-stiintd latina va cdpeita local principal in opera lui Miron

9www.dacoromanica.ro

Page 10: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Costin Ñi a S tolnicuslui Constantin Cantacuzino. Dupa NicolausOlahus fi Despot Voda, cu umaniftii sai de import, un altreilea sol al vremilor noi este, in Tara Romaneasca de asteidata, Pet u Cer el, ale cärui peregrineiri in Franta fi Italia,marcate pe plan literar de un inzn in italiana tip rit la V ene-aia, premerg fructuoaselor aid' torii ale Stolniculuiew tacuzin,ofi a carui curte, servitei de italieni, in care secretarul seiuSivori, onticipeaza curtea lui Brincovtanu, fi el Enconju-rat de mefteri din Italia fi tinind pe linga sine, pentru limbileoccidentale, pe Anton Maria del Chiaro. Toti aceftia repre-zintli , ca fi Coresi, timpzzrile noi fi principiul occidental,modern, in cultura romeinei . In personalitatea fi opera lor sepot distingo primele semne ale unei tran,sformari structu-rale marcind trecerea culturii romiinefti de la etapa medievalei ,dominata de traditia bizantino-slava, la etapa nationala, defi-nitei prin triumful limbii romane ca limbei a culturii fi litera-turii, prin conftiinta unita tii romanilor de pretutindeni fiprin mindria originii latine. Acest principiu, streibatut deadierile wnanismului apusean fi slujit de tipar, dei culturiiromane din secolul al XVI-lea un impuls non, care nu nzaiputea veni din sudul Duneirii, izvorul traditiei bizantine,fiindcd intreaga Peninsula Balcanied intrase in letargiaprovocata de cucerirea otomanei.

Cele doua principii din Apus fi Raseirit se intrepatrundsau coexist& Neagoe, principe de Renaftere, cu educatie filectura id sariteana, dar ca o sensibilitate fi o gindire moderna,ca fi a lui Machiavelli, este dublat de Gavriil Protul, hagio-graf athonit de cea mai evidenta expresie ortodoxa' eclesiastica.Olahus fi Despot Voda Ant contemporanii lui Macarie, Ef-timie fi Azarie, fete bisericeti, nutrite cu literatura de spe-cialitate" fi hand ca nzodel pe bizantinul Manasses. Aceftitrei cronicari moldoveni, care-fi transmit f tafeta in redacta-rea cronicii farii, sint Ewa creatorii unui runt stil in litera-tura romana fi, in acelafi timp , continuatorii traditiei istorio-grafice a Moldovei, incepute stra lucit in secolul precedent, carese va arma neintrerupt pied la Neculce fi dincoace de el.Ei elaboreaza arta naratiunii istorice, invatind din modelelefi izvoarele straine cum sei infei tifeze realitd tile nationale fi

10www.dacoromanica.ro

Page 11: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pregatind instrumentele pentru marea fcoala a cronicarilordin secolul urmator. Grigore Ureche ifi va elabora cronicasa topind, cu o exceptionalä arta de a Embina f i restructuraizvoarele, cele doua variante ale Letopisetului lui stefaneel Mare fi cronicile lui Macarie fi Azarie (Eftimie i-aramas necunoscut) ca fragmente din cronica lui Bielski fi dinCosmografia lui Gerard Mercator. Viola lui Nifon cronicaf i seriere publicisticci puternic polemica, sub masca hagiogra-fiel cronicile lui Macarie, Eftimie fi Azarie, invAlAturilelui Neagoe f i chiar Letopisetul de elnd s-a Ineeput TaraMoldovei, care continua a fi redactat f i dupa anal 1500,fac din secolul al XVI-lea, incontestabil, un secol de Inflo-rire a -literaturii minarle origenale fi totodatä al apari(ieiprimei opere roma* nefti de valoare universal. Pe-de alta parte,aceasta varietate de scrieri, de tendirtte f i de personalitäti,futre care se ridica cele douä mari figuri Neagoe f i Olahus

reprezentind chipul deopotrivit orientat spre Räsärit f iApus al culturii romanefti, constituie un fenomen unic inacel moment in aria cultural sud-est europeana de traditiebizantina, ande cucerirea turceasca pusese capat infloririide odinioara. Numai En Rusia, care se afla En plina afirmarepolitica fi cultural , mai g&sim o vitalitate cultural asema-n'atoare, de-sfeifurEndu-se Ensa Entr-o mai strictä respectare atraditiei rasa' ritene, En vreme ce cultura romana realizeaza,deja, sinteza intre Apus fi Rasarit. Secolul al XVI-lea roma-nese degne, astfel, un loe aparte in tabloul cultural al Europeirelsaritene fi sud-estice fi En ansamblut cultural european.

Acest secol se incheie sub semnul epocii lui M ihai V iteazul,care inagureaza o nona etapa, un non ciclu istoric, din aledi rui premise va rasari cultura secolului al KV II-lea f i dinprimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Epoca lui Mihaiavea sa fie, peste aproape trei secole, al turi de a lui iytefancel Mare, unza din pilonii conftiintei nationale romangtif t o sursa de inspiratie permanenta pentru literatura moderna.Deocamdata, ea marcheaza o renaftere politicei fi moral,dupa citeva decenii de lenta fi grea decadenta, soldate eu otendinta pronunfata a imperiului otoman de a-fi intindestapinirea directa la nord de Manare. Aceste decenii umbrite

11www.dacoromanica.ro

Page 12: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Out 'Usa recuperate in nunzai 8 ani, granttele raporturilorpolitice dintre ronzani i imperiza otonzan sint din non mil-surate trasate in vechile conventii de genialul militar, acoz ni Taima a raszinat, ca pe vrenzuri a lui Itefan cel Mare-,En toata Europa. Literatura acestei epoci reflecta tocmaiacest sentiment puternic de primikara istoricei", de renoytez ea unzli popor, caruia asuprirea Ii ajunsese la os, -trezind tlinadincuri energii uriaye, ce parean definitiv amortite. Pie eafaptele vitejevi ale lui Mihai sint narate de straini ca Bal-tazar TValther sau Stavrinos, unul privind lucrurile cu ochiioccidentalilor, celcilalt tu sperantele huna balcanice incliberarea de sub juol otoman, fie de donznul insuyi, inntenzoriul. cätre ducele Tnscanei, fie de croniea prelucratäIn familia cápitanilor sai, Buzegii, bale concorda En acro impresia de nzonzent istoric exeeptional. ContemporanCtrat s-au infelat, iar scrierile lor au slujit, nzai tirzin, camodele, izvoare si principizt insufletitor, lui Beilcescu pentruRomânii sub Mihai Voievod Viteazul. Cu Istoria lui Mi-hai Voll sin Pátra;wu Vodä, cunosculd in compilatia ero-zzicilor muntezze, alcatuita la mijlocul secolului al XVL1-lea(Istoria Tulrii RonAne§ti), incepe, de alud, f i literaturaromana' in limba nationala, asca cum, in limba slavond,adcvarata literatura romana originará: incepe czt Letopisetulde d'Id s-a Inceput Tara Moldovei.

Dona decena nzai tirzin apare intiia incercare de istoriguniversala in linzba romana, Cronograful lui Mihail Moxa,scris in :luna anului 1620, din indenznul episcopului Teofilal Rinznicului, viitorza mitropolit al Tarii Ronzcine.yti dintimpul lui Matei Basarab. Acest Teofil fuscse staref la Bi-strita olteana unde s-au gasit tiparituri coresiene, fi a foste4tigat pentru ideea carta in linzba poporului, devenind,ca ierarh, un promotor hotarit a linzbii nationale incultura. Contemporan al vremii eroice al lui Mihai, Teofilinzbina interesul pentru li»zba poporului en interesul pentruistorie, fi nu intinzpliitor in CronografuIscris din indemnulsan, pe baza de izvoare bizantino-slave, apar accente de nzin-drie patriotica. Moxa dci o frunzoasa relata/ e a victorieilui Mircea cel Batrin asura lui Baiazid, prelucratd pe

12www.dacoromanica.ro

Page 13: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

baza sttrselor slave, $i Cronografulsau va inspira pe Enzinescuin, .Scrlsoarea, III. Asadar, bazele istoriografiei in linzbaromtina, care va dobindi o intiltime artistica .,si ideologicaimpresionan ta la mijlocul si in a dazta jumatate a veacului,Nit in Moldova, C11 Ureche sr' Miron Cost in, cit fi in TaraRomaneascii, cu Stolnicza Constantin Cantacuzino, sintpuse in primele decenii ale acestui yaw, in Tara lionzcineascii ,de uncle porn ise miscarea de regenerare politica sub conducerecrlui Mihai Vitectzul.

Printre cei care contribuie la fixarea in scris a evenimente-lor, lasindu-ne cronica anilor 1602-1618, este si calugärulgrec Maid. de Pogoniana, cunoscut sub numele de Mateal Mirelor, fiindcá, -desi, in realitate staret al manastiriiDealul, el purta tillul onorific de mitropolit al Mirelorleparhie din Asia Mica , pe care n-a vilzut-o niciodata Mainal Mirelor define un loc important in istoria culturala aprimelor decenii din sec. al XV II-lea, rtu nunzai prin cecace face, dar si prin ceca ce senznific'a persoana si opt', a sa.Secolul al XV II-lea va fi caracteri:.-..at, intre altele, si prinrolza insemnat si in esenta pozitiv pe care-1 joacci elementalcultural grec. Renascuta dupti prabwirea din 1453, lumeaelenicii activii indeosebi in sfera comertulta, ajungind sti aca-pareze viata economica a imperiului otoman, gaseste in TarileRomane un teritorizt liber de controlul tlirect al sultanulai,"'un refugiu si o bazti de actiune in eliberarea patrici pierdute.Multi greci se a$aza in Muntenia si Moldova, se castitoresccu piimintene conditie absolutti pentru a prima cetale-nia" romanli si se asinzileaza idcalurilor de lupta antioto-mana ale societa tii romtinefti, care eran si idealurile grecilor.O colaborare politica si o simbioza &Wahl , din care aufolosit anzbele popoare, se incheagti as! [el, fi S tavrinos cin-tind faptelc lui Miltai Viteazul, in care vedca un eliberatoral lumii balcanCee, este primul exponent al acestei noisituatii.Al &aka este Maki al Mirelor, care indeamna la prieteniepe greci ql ronzani, condaninti pe primii and vin la nordde Duntire s exploateze poporul, in calitate d executoria4-birtani, indeamna pe tatiniii sa nu utte merttele cultztrateale grecilor qi sii nu se ridice impotriva lor cu urii Defi nu

13www.dacoromanica.ro

Page 14: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

a scris in ronzänefte, Matei al Mirelor apartine fromdne, ca un simbol al prieteniei celor cloud popoare, alcolaboreira lor En propel firea culturalei comunei fi al lupteipentru libertate. Cronica sa a fost, de altfel, En cea mai nzareparte tradusa çi integratei cronicii nationale. Pe de altaparte, opera lui Maid, al Mirelor, care ocupei un loe binemarcat in istoria literaturii neogre efti, vadeVe influentaputernica a culturii romeine: sfaturile catre Alexandruslat evident inspirate de InvaVaturile lui Neagoe Basarab,pe care se pare ca el le-a tradus in grecefte.

Antologia noastra se inch le ca cloud mari personalitei tice deschid galeria de spirite ilustre din secolul al XVII-leaf i primele decenii ale secolului urnlätor, printre care se numara.Grigore Ureche, Miron Costin, V arlaam , Dosoftei, NicolaeMilescu, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Rada Popescu,Antinz Ivireanu, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce. Operatuturor acestora necesita ample editii integrale, care, de altfel,s-au ci realizat pentru cei mai multi dintre ei. In schimb,ceea ce este mai caracteristic in scrisul lui Petra MovilaUdrifte Nästurel, din punctul de vedere al antologiei de fata,poate fi adunat in copertile une carti de felul acesteia. Pen-tru prima oara se apeiresc aici, in traducere ronzetneascaintegrala, sfaturile lui Petra Movila catre fratele salt MoiseMovilei la urcarea pe tronul Moldovei, precum ci dedicatiadin 1645 care Vasile Lupa. Prezentei romeineasca" In cul-tura Entregului Rdsarit $i Sud-Est european, Petra Movilaa slujit causa culturii rasaritene, a fost un precursor al En-noirilor epocii lui Portz cel Mare, un sprijinitor al progresu-lui cultural in Tarile Romane, un factor Ensemnat In ridi-carea nivelului cultural al ucrainienilor, En mijlocul ceiroraa peistorit. Datorita lui, Kievul a redobindit in veacul alXVII-113a ceva din gloria de odinioarei.

UdriVe Neisturel, care n-a lasat ceirti proprii, ci numaicloud importante traducen, una din latina En slavona, altadin slavona in romana (dacil nu cumva el este traducatorulVietii lui Nifon f i al Invdp.turilor lui Neagoe), reprezintä,in schimb, tipul animatorului cultural", al ideologulaiune domnii, juctind in vrenzea lui Matei Basarab, cumnatul

14www.dacoromanica.ro

Page 15: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

sau, rolut de ministru al culturii". El cinta in versuri ski-Pone, dupa modele ce cunoqteau mare reispindire in Ucrainalui Petra Movilei , pe Basarabi", fiind din acest punct devedere un precursor al lui Eminescu, evocator f i el al Basa-rabilor... datatori de legi fi, datini". Sentimentul unei traditiipolitice nationale, simbolizatif de Basarabi, se uneve cadorinta reinvierii epocii de streilucire culturalei a lui NeagoeBasarab, pe care-1 propune model i termen de comparatiepentru Maid Basarab, descendentul s'6u. Udriye Na'sturelcrea deci fi notiunea une traditii culturale. Insufletit deaceste idei, distinsul carturar, cunoscei tor al linzbii latine,a anti inrudire ca romana o proclama in termeni categorici,a rezqit sei contribuie la intensa opera culturalei din vremealui Matei Basarab, operei ce va fi reluatei la un nivel superiorde iyerban Cantacuzino fi Constantin Brincoveanu, sfeituitila rinda-le de acel UdriVe Na'sturel al celei de a doua jurnei-teiti a secolului al XV II-lea, care a fost Stolnicul Can-tacuzino.

In pragul noii epoci culturale fi literare, marcatei de tria-da formatei de V arlaam, Grigore Ureche 5.i ,S'imion ,ytefan,antologia noastra se oprege. De aici inainte, pqii cititoruluicontemporan sint mult mai bine calezuziti de istoriile literare,fi dorinta lui de lectura a vechilor autori mutt mai binesatisfeicuta de numeroasele fi adesea excelentele editii alemarilor scriitori f i carturari din aceasta epoca. Rostul nostraa fost de a-1 parta printre realitel tile f i operele unor etapemai putin cunoscute, dar fara de care nu se poate explicaceca ce a urmat, fiindca ele sint temelia.

Speram a fi infer' ptuit, En felul ace,sta, calauziti de entu-ziasnzul pentru dezvaluirea literaturii noastre vechi fi, easprijinul celor ce-au Enteles eforturile noastre, un act deculturei nu lipsit de ceca ce se numqte, ea un cuvint, actua-Mate".

G. MITTAILA §i DAN ZAMFIRESCU

www.dacoromanica.ro

Page 16: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

2

NOTA ASUPRA EDITIEI

In cele ce urmeazA, consideram necesar sil damcueva lainuriri asupra modului cum a fost alatuita cartea de fata,expresie a unor preocuplri i idei comune. Planul ei a fost stabilitIn amanunt de ambii alcatuitori ai antologiei, fiecare alegindulipublicarea *i prezentarea scrierilor ce intrau mai direct in sfera sade preocupari; este drept insa ca cele mai multe texte au fost ingri-jite de primul dintre cei doi colaboratori. De altfel, fiecare prezen-tare la texte este semnata Cu initiafele Ingrijitorului, astfel ca. citi-torul va putea afla Cu uprinta contributia fiecaruia.

Textele scriso sau pilstrate pina astazi In alto limbi decit romanasint publicate aici numai in traducere (Cu o singura exceptie,lui Petru Cercel, pe care-1 dam originalul italian), fie prin rovi-zuirea talmacirilor existente, fie prin transpuneri noi la textelenepublicate anterior In limba romana, fie, In sfir*it, prin preluareaunor traducen i existente, !apt mentionat la fiecare caz In parte. Tete-le romane5ti au fost transcrise interpretativ dupii originale, potrivitregulilor Indeob*te acceptate in editarea textelor literare vechi, citmai apropiat de ortografia actualai, iar In unele cazuri au fost prelua-te din editii *ffintifice recent°, citate in notele introductive.

Sint necesare precizari la urmatoarele litere chirilice: i = ásaupotrivit pronuntilrii actual° (la sfir*itul cuvintelor, neav md, de

celo mai multe ori, valoare fonetica, nu se transcrie, la fel h)* = ea sau é (atunci ciad in limba romana actuala se pronun(a e);a = ea, La sau e; sau Z; ,r% = in, im, i, n sau rn, in functiede contextul fonetic ; 1h, p it, ir, potrivit pronuntarii reale.Pentru celelalte litere precum *i pentru transliterarea strictii inansambht, ce se deosebe*te intrucitva de transcrierea interpreta Elvacititorul poate vedea regulile adopto te In Crestomatia romanied,Intocmitil sub conducerea acad. Iorgu Iordan, vol. I, Bucure*ti,Ed. Academiei, 1962, p. 144 lik7.

17www.dacoromanica.ro

Page 17: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Parantezele drepte [ ] marcheaza, In cazul traducerilor, cuvinte§i expresii introduse de noipentru completarea unor lacune sau expli-carea unor pasaje; In cazul textelor rorndne0i ele semnaleaza literelesau cuvintele restituite de Ingrijitorii editiei; la ambele tipuri detexto, paranteze drepte slut folosite, de asemenea, pentru transpune-rea vechii cronologii In cronologia actual.

Parantezele rotundo marcheazti, In primul caz, variante ale tra-ducerilor (folosite foarte rar) sau, In al doilea, literele suprascrise Inoriginal §i coborite In rind, In editde.

Notele introductive la fiecare text *i-au pus drept scop sl fixezelocul pe care-1 ocupà fiecare scriere In peisajul literar i cultural alepocii respective, a explice In putine cuvinte specificul ei, valoarea1iterar60 ideologica, aducind uneori fapte i interpretdri noi. Bibl io-grafia citata la fiecare dintre ele cuprinde numai sursele textologice§i lucrarile folosite In mod special. De aceea, ne Ing5cluim a indicaaici, pentru cilitorii dornici a-0 completeze informatia, studiile*ieditiile de cronici ale lui Ioan Bogdan savantul care a avut ceamai mare contributie la d scoperirea §i valorificarea literaturii românevechi, In special a istoriografiei, In limba slavona §i polon& ,citate In cuprinsul antologiei', yrecum gi urmatoarele istorii aleliteraturii romine*ti vechi, In care se gAsqte §i o bogatii bibliografie:N. Iorga, Istoria literaturii romdnefti, vol. I, ed. a II-a, Bucure§ti,1925; N. Cartojan, Istoria ate, aturii romdne vechi, vol. I 0 II, Bucu-rqti, 1940-1942; Al. Piru, Literatura romeind veche, ed. a II-a,BucurWi, E.P.L., 1962; Istoria literatura romdne, vol. I, red, resp.acad. Al. Rosetti, Bucure*ti, Ed. Acad., 196; George Iva§cu, Isto-ria literaturii romdne, 1, Bucure§ti, Ed., *tiintificg, 1969. 0 viziunemult Imbunatatità asupra vechii culturi §i literaturi romAne*ti inlimba slavonri poate fi gAsitg In lucr6rile publicate de-a lungul ulti-melor trei decenii de E. Turdeanu, dintre care ciiArn aici: La littéra-ture bagare au XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains,Paris, 1947; Les Principautès .Roumain es et les Slaves du Sud: Raportslittiraires et religieux (Siid-ost Institut Miinchen), 1959; L'activitélitterraire en Moldavie a l'époqu,e d'Etienne le Grand (1457-1304),extras din Revue des &ides roumaines, vVI, 1960, p. 21-66+11 pl.;

1 0 bunä parte din studiile sale slut reunite acum intr-un volunide Scrieri alese, Bucure§ti, Editura Academiei, 1968.

18www.dacoromanica.ro

Page 18: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

L'activité littéraire en Moldavie de 1504 ei 1552, extras din aceea0revista, IXX, 1965, p. 97-142-I-II pl., §i altele, raspindite Indiverse publicatii romane*ti§i straine. Adaugam aici, pentru a incheia:Dan Zamfirescu, Studiigi articole de literature% romdnd veche, Eucurqti,E.P.L., 1967,51 G. Mihaila, Istoriografia romdnel veche (sec. al XV-lea

tnceputul sec. al XVII-lea) in raport cu istoriografia bizantincl gislavd, in Romanoslavica", XV, 1967, p. 158-202.

De cite ori a fost necesar am insotit textele de note explicative,redactate de Ingrijitorul fiecarui text.

In pregatirea antologiei de fata am solicitat concursul mai multorspecia14ti, al caror nume 11 mentionam de fiecare data In noteleintroductive. Dona except.ii insä se impun: la solicitarea unuiadintre noi (Dan Zamfirescu), prof. Aurel Decei a binevoit sa prega-tease& trei texto emanind de la Mihai Viteazul, lar colegii asist.Rita Dobroiu §i lect. Eugen Dobroiu, de la Universitatea din 33ucu-rqti, au tradus i Insotit de note textele lui Stavrinos §i Matei alMirelor. Tuturor le exprimam aici multumirile noastre.

G. M1HAILA. §i DAN ZAMFIRESCU

www.dacoromanica.ro

Page 19: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SECOLUL AL XV-LEALITERATURA RELIGIOASA. IN LIMBASLAVONA.

GRIGORIE TAMBLAC

Inceputurile literaturii romano originale in timbaslavona sint legate de consolidarea statelor feudale romanevti vi organi-zarca, superioara a hiscricii, care a delinut timp indelungat, aläturide cancelariile domneyti, corttrolul culturit scrise. Depavind fazainitiala a inscriptiilor In timba slava veche (atestate pe teritoriul%dril noastre Inca din sec. al X-lea al XI-lea) vi a copicrii de manu-scrise slavone (cele mai vechi pastrate, serse pe teritoriul Viril noas-tre, sint din sec. al XIII-lea al XIV-Ica), carturarii cunescatioriai acestei lhnbi trec in secolul al XV-lea la rcdactarea unor serienioriginal°, mai Intii cu caractcr religios, iar apoi vi laic. Asile!,urind dupti ce in Valle Roma'ne se scriu primal° acte de cancelarle

blavone ajunse pina la noi (cel mai vcchi pastrat din Tara Romaneascadateaza din 1374, iar din Moldova, din 1388), apar cele dintiiiscrie-ri original° in aceasta timba, datorate egumenului Nicodim dela Tismana, calugarului Filotei, fost logofa' t al lui Mircea cel Datrin,vi carturarului hulgar Grigorie Tamblac, care vi-a desfavurat o partedin activitete in Moldova,

Dar daca despre Nicodim, ve* din sudul Dunarii, de la care s-apastrat o frumoasa Evanghelie, copiata in 1'104-1405, vtim doar dieste autorul a doua scrisori cu continut rcligios adresate patriarhululbulgar Eftimie al Tirnovei, jntre anii 1385-1391', In schimh, scurtele

i Vezi E. Turdeanu, Les premiers ecrivains icligieux en Valachie:l'hdgouniène Nicodème de Tismana et le »toine Philothee, Revue desétudes roumaines", II, 1954, P. 134. Cf. E. Lazarescu, Madi)» dela Tismana fi rolul slitt in cultura rontdneascti, Roma.noslavica",XI, 1965, p. 237-285; Ion-Radu Mircea, Cel mai vechi manuscrisminiat din Tara Romflneascd: Tetraevanghelul popii .Nicodint (14011405), ibidem, XIII, p. 203-221; Dj. Sp. Radoji6i6, Bulgaralbani-toblahos" et serbalbanitobulgaroblahos" deux caractèristiques ethni-quesdu Sud-Est europeen du XIV-e et XV-e siècle. N icodème de Tismanaet Gregoire Camblak, Ibidem, p. 77-79.

21www.dacoromanica.ro

Page 20: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

imnuri religioase (numite Pripeale) ale fostului logofat al lui MirceacelBatrIn (13 6-1418) s-au pastrat in mai multe manuserise slavo-romOne §i ruse,ti din sec. al XV-lea al XVII-lea, fijad chiar tipa..rite IncepInd din 1536 (de catre cunoscu tul tipograf sirb Boiidar Vu-kovie [citeste: Bojidar Vukovicip , iar apoi traduse si publicate siIn romane§te (Incepind din 1703)1. Valoarea lor literara este redusa,§i de aceea desi importante ca fapt de cultura In sine nu levom reproduce In antologia de fata.

In schimb, vom reproduce aici un fragment .dintr-o alta scriereapartinlnd aceleiasi epoci, si anume Piitimirea sfintului loan cel .11Tou,scrisa probabil in anul 1402, la Suceava, de catre Grigorie Tamblac.

N cut la Tirnova, In Bulearia, In jurul anului 1361, Qn feTambl te unul din ucenicii cei mai de seam& ai marelui carturarbu 1, patriarhul Eftimie al Tirnovei. Dui:4 caderea Bulgariei subtutei, Isi desfasoarä activitatea pe ling& patriarhia din Constanti-nopol, iar apoi devine egumen al manastirii slrbesti din DeZani,unde compune serien i istorice si religioase. In anul 1401 este trimisIn Moldova, de catre patriarhia din Constantinopol, cu misiuneade a aplana conflictul dintre aceasta si biserica lash, In fruntea careiafusese hirotonit mitropolitul Iosif Musat, Intre anii 13 7-1391.

Misiunea iscusitului diplomat Grigorie Tamblac s-a incheiat infavoarea moldovenilor, prin recunoasterea In iulie 1401 de catre patriar-hia din Constantinopol a ierarhilor localnici. Mai mult, Tamblac arttmas ettva timp aici la Suceava (puna In 1404), cu care prilej a rostitIn biserica mitropolitana mai multe predici, ce s-au pastrat In manu-scrise slavone2.

big daca actstea au mai mult o lnsemnatate religioasa si documen-tara, In schimb, o alta scriere a sa, comgusa probabil In anul 1402,depaseste sfera religioasa, fiind In acelmi timp un pretios text literar-istoric. Aceasta este Mucenicia sfintului f i släQitului mucenic loan_c_ctNoy,. core a fose chinuit la Cetatea Alba, alcatuita In slavona medio-bulgara, cu prilejul aducerii moastelor acestuia la Suceava, capitala

Vezi E. Turdeanu, art. cit., p. 136-144; Tit Simedrea, Pripealelelui Filotei Monahul, Romanoslavica", XVII (sub tipar).

9 Ulterior, In 1415 a devenit mitropolit al Kievului, iar In 1418a participat la cunoscutul conciliu de la Constanta (Germania), lacare s-a Incereat o Impacare Intre bisericile catolica si ortodoxa.A murit in 1419 sau 1420.

22www.dacoromanica.ro

Page 21: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

de atunci a tar ii, de la Cetatea Alba, malt fu e mar Lii izat de tatai ipe la 1330.

Acest personaj, cu nurnele de loan, era un negustor din Trapezunt(Trebizonda), port pe Vu'rnul rtistir't an al Märir Ncgre. Venind uo corabie a unui italian catolic pmd la Cetatea Alba, este OM deacesta cdpeteniei tdtarilor din cetate, cd ar vrea sd treata la relipdgind a acestora. Nevrind sd-§i renege credinta cre§tind mo,te-nit& de la strämo§i, dupä cum spune el loan este supus la chini ri§i omorit de &Are tatari.

Dacd povestirea vigil i martiriului acestuia este pdtrunsd despiritul religios obi§nuit al operelor hagiografice, in schimb d scrie-rea oraplui Trapezunt *i a Cetätii Albe, dar mai ales relatarea adu-cerii rnoa§telor noului Mint la Suceava cuprind elemente realiste,aceasta din urind reprezentind marcarea unui fapt petrecut sub ochii-autorului. Lucru semnificativ, aceasta din urmd parte a Mucenicieisfintulta loan cel Nou este redactata la timpul prezent, ceea ce subli-niazd autenticitatea ei.

Pitstrata In mai multe manuscrise, dintre care cel mai vechi din1439, copiat de cunoscutul miniaturist Gavriil Uric de la Neamt(azi la B.A.R.1, mss. slay. nr. 164, ff. 324-330), prelucratd ulterior,tradusti in române5te §i amplificatd de mitropolitul VarlaamIn Carte romdneascd de invalliturd (1643), aceastd scriere s-a integratliteraturii române nu numai prin faptul di a fost scrisd la noi, ciqi prin circulatia ei ulterioard. Povestea muceniciei lui loan cel Nona inspirat i pe autorii frescelor de la Voronet §i Sucevita, care autranspus In imagini scrierea lui Grigorie Tamblac.

In filologia romäneascà modern& scrierea lui Grigorie Tamblac afost pus& in lumind pentru prima data de episcopul Melchisedec*tefänescu, primul editor *i traducdtor al versiunii originale, dupdmanuscrisul citat maisus: Viala sr loan cel Nou de la Suceava, scrisd

limba slapond de mitropolitul Grigorie Tamblac f i tradusd de prea cf.sa episcop Melchisedec, in Revista pentru istorie, arheologie §i filo-logie", an. II, vol. III, 1884, p. 163-1742. De curad textul a fost

1 B.A.R. Biblibteca Academiei Republicii Socialiste Romania(pin& in 1948, Biblioteca Academiei Roman*

2 Episcopal Melchisedec a consacrat §i un amplu studiu vietiioperei lui GI igorie Tamblac, in acela0 ntunikr al revistel, astdzi

23www.dacoromanica.ro

Page 22: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

reprodus, Cu facsimile, si tradus In limba bulgara moderna intr-unvolum special, cuprinzind si un amplu studiu, aptout la Bofia,:P. Rusev A. Davidov, Grigorii Tamblak p Rumilnia i p starata ru.manska literatura [Grigorie Tamblac in Ronzdnia f i En literatura romdraveche], Sofía, 1966.

Mai jos reproducem in traducere, folosind aceastti din urmtt editie(p. 106-109 si f. 329b-330a) i transpunerea mai veche a episcopuluiMelchisedec (p.173-174), partea finala a scrierii lui Grigorie Tam-blac, avind in vedere valoarea ci documentara.

G. M.

Mucenicia sfintului i sliuvitulni mucenieloan cel Nou, care a fost chinuit laCetatea Alba

Scrisi do Grigorie, monah í prezbiterFn marea bisericii a Moldollahiei

[...] Toate acestea au ajuns la auzul binecinstitoruluidonan a toattl Moldovlahia §i tinuturilor de la Mare, deHrjstos iubitorului §i marelui voievod lo[an]l Alexandru,biírbat Impodobit Cu multe virtuO, dar i iubitor de muce-n-ici. Indatti ce a aflat de moatele mucenicului §i cuprinsfiind de dorinta lor, cu sfatul celui ce atunci cirmuiacelebiserice§ti, preasfintitul arhiepiscop Iosif, trimite un boier

depa5it, reprodus i In alte dota publicatii. Dupa amplul sfudiuin parte depäsit, de asemenca al lui A.I. Iatimirski, GrigoriiTanzblak, St. Petersburg, 1904, vezi, acum in urma: E. Turdeanu,Chégoire Camblak: faux argunzents d'une biographie, Revue des étudesslaves", XXII, 1946, p. 46-81, si capitolul respectiv din Istoria nabillgarshata literatura, I, Sofia, 1961, p. 327-344 (autor V. Velcev).

/5, forma preseurtata in documentele i scricrile medievale anumehii kan, adtiugat inaintea aceiuia al doranilor %ttrii, dupti manierabizantino-bulgari.

24www.dacoromanica.ro

Page 23: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cu destulä oaste sä aducä la dinsul cu mare einste trupulvrednic de slavil al mucenicului.

Primindu-1 in curind cu mare chiste si cu osirdia cuve-nitä, 11 1ntlmpinä cu toli cei sltiviti ai säi si cu mult poporde oameni ai lui Dumnezeu, Inca si cu arhicreul si cu totclerul bisericesc, cu lliclii si cu ctideln4e si cu miruri bine-mirositoare. Se apleacii spre racla sflntului, cuprindemult patimitul trup, atinge ochii si buzele sale de mlinilclui, varsä multe lacrimi de bucurie. D. proclamä päzitoral tarii -sale, si asa 11 aseazä cu cinste In prea-sflnta mitro-polie, in luminata sa cetate Suceava, scaunul silu [...]

www.dacoromanica.ro

Page 24: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

EPOCA LUI TEFAN CEL MARE

Letopisetul de elnd s-a InceputTara Moldovel

Prima scriere romaneascli laic& in limba slavondeste letopisetul Moldova, alcatuit la eurtea lui*tefan eel Mare (14571504) §i continuat In timpul urma§ilor sai. Autorul sau autorilanonimi ai acestei serieri desigur dieci din cancelaria domneasckcare redactau sub Indrumarea voievodului §i a marelui logofitt aufolosit pentru perioada de la Drago § voievod (1352-1353) pin& la

tefan cel Mare traditia oralä §i unele insemnäri analistice !Acutein prima jumätate a sec. al XV-lea, lar pentru epoca marelui volevod§i deceniile urrnAtoare au insemnat aproape an de an evenimentelecele mai importante din istoria

Textul letopisetului Moldovei seris la curtea lui *tefan cel Marenu ni s-a pästrat in forma originalft, ci in còpii §1.prelueräri ulterioare,dintre care cea mai apropiatä de protograf este intitulatä Letopisetulde end s-a ínceput, Cu voia lui Dumnezeu, Tara Moldovei. Aceastäcopie a f ost descoperitä la Tulcea Intr-un manuscris din sec . alXVI-lea,originar din Moldova, §i publicatk en studiu ci traducere, de loanBogdan in volumul Cronice inedite atingd toare de istoria romdnilor,Bucure§ti,1895,p. 1-78 §i plan§ele I XIX (DupA moartea lui I. Bog-dan, manuscrisul a fost treeut la B.A.R., unde se pästreazä In colectiamanuseriselar slave, nr. 649). I. Bogdan a numit acest letopisetde la Bistrita", Intrucit a presupus cä redactarea lui a fost InceputaIn timpul lui Alexandru eel Bun, In aceastrt ctitorie a lui. Cu eltivaani In urinä, P.P. Panaitescu 1-a numit Letopisetul anonim al Moldovei,tiLlu nu Intru totul potrivit, Intruelt §i celelalte variante pästrateslat tot anonime. A§adar, eel mai bine ni se pare eà procedeazä aceicercetätori care 11 denumeso cu titlul sàu, i anume Letopisetul deend s-a inceput Tara Moldovei.

Prin structura sa, letopisetul are patru pa* inegale ea intindere:Par tea I , de la Drago § (1352 ; In text, gre§it: 1359) pinä la Alexandrucel Bun (1400, In text gre§it: 1399), care reprezintd o simplä enume-rare a domnilor §i a anilor de domnie ai fieekruia (cu uncle gre§eli)i

26www.dacoromanica.ro

Page 25: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Parea a II-a, de la Alexandru cel Bun (1400-1432) pi' a la *tetancel Mare (1457), in care stirile sint mai exacte si mai detailate, men-tionindu-se nu numai voievozii si anii de domnie, ci si unele razboaie,luptele pentru domnie din alfil 1432-1457, legaturile de rudenie aleunor domni etc. ; Parten a III-a, cea mai ampla, de la urcarea petron a /ui *tetan cel Mare (1457) pina la moartea lui (1504), careconstituie o naratiune istoriceste exacta, detailata si ingrijita, enpreocuparl /Iterare si refiectii morale, fiind cea mai va/oroastt din¡ntreg textul ; Partea a IV-a, de la urcarea pe tron a lui Bogdan al111-lea, fiul /ui *tetan ce! Mare (1504) pina in 1507, cind textul sointrerupe la mijlocul unei fraze, Intrucit ultimele file ale manuscri-sului s-au pierdut.

Contirtuarea cronicii domnesti si dupa aceasta data este confir-matl insa de celelalte variante ptistrate, si anume Povestit ea pe seandespre domnii Moldovei, cunoscutti sub numele de Letopiseptl de laPutna, §i de una din prelucrarile straine Cronica moldo-polond ,

Prima dintre acestea, redactatti la manastirea Putna, pe baza textuluiinitial alctituit la curtea domneasca, se pastreaza in dona copii sla-vone din sec. al XVI-lea (una poate fi si de la Inceputul sec. alXVII-lea), care duc povestirea pina la 1518, respectiv 1526, in timpulnepotului lui *tefan cel Mare, *tefttnita vodli (1517-1527), si intr-otraducere romineasca, efectuata de Vartolomei Mazareanu in 1770,si copiata in anul 1800 (duce povestirea pina in 1518, dar reprezintao varianta deosebita de celelalte dona). Cea de-a doua varianta sepastreaza In trei manuscrise polone din sec. al XVI-lea, al XVII-leasi al XVIII-lea, fiind probabil tradusa si redactata in polonti saucel putin copiata de solul Nicolae Brzeski [Bjeski] in 1566. Este inte-resant de remarcat ca data Intemeierii Moldovei apare in aceastacronica: 1352; In ea se relateaza istoria %bid pina in 1564.

Letopisetul Moldovei s-a. p6strat de asemenea In alte dona pre.lucrari straine: Cronica moldo-germand (in limba germana medievala)din copia lui Hartmann Schedel, efectuatti in 1502 si cuprinzindnumai domnia lui *tetan cel Mare, de la urcarea pe tron pina in 1499(ptistrata in Biblioteca de Stat din Miinchen) ; Cronica moldo-ru,sd,pastrata in sapte clIpii rusesti din sec. al XVI-lea si al XVII-lea sicuprinzind o Iegenda despre originea latina a poporului romAn,urmatti de o varianta prescurtata a letopisetulni Moldovei, de laDrago s pina la urcarea pe tron a lui Bogdan al III-lea (1504).

27 www.dacoromanica.ro

Page 26: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

k§adar, In epoca veche au circa/at mai mite cbpii i prolucrliriale letopisetalui Moldovei, dintre care uneIe au fog folosite de primulcronicar ce a scris In limba romana, Grigoro Ureche, catre mijloculsec. al XVII-lea. Ele erau de asemenea cunoscute lui Miren Costin§i altor cronicari din secolele al XVII-Ica §i al .XVIII-lea, dupäcum se poate constata din uncle mentiuni ale acestora §i din traducereacitata mai sus a lui Vartolomei Mazarcanu.

lstoriografia moderna, roinana §1 straina, a luat cuno§tinta deteat° aeeste variante ale cronicii moldovene§li din sec. al XV-lea§l de la inceputul scc. al XVI-lea prin editiile ruse§ti si poIone dela sfir§itul sec. al XVIII-lea §i mijlocul sec. al XIX-lea, apoi prinacelca ale lui B.P. Ilasdeu si mai ales ale lui Joan Bogdan, care adescoperit §i-a publicat cea mai mare parte a lor. Dupa I. Bogan,au mai adus contribut.ii in aceasta direct io istoricul polon O. GOrkafreurka], lar la noi I.C. Chitimia §i P.P. Pariaitescu.

In afara de volumul citat mai sus al lui I. Bogdan, mentionamaiei urmatoarele editii fundamentale: I. Bogdan, Vcchile cronicemoldovencsti pina la Ureche, Bucure§ti, 1891; Idem, Letopisclul luiAzaric, 13ucure§ti, 1909 (extras din Analele Academiei Romano",Memoriile Sectiei istorice, seria II, t. XXXI)'; I.C. Chitlmia, Gionicalui Stefan ccl Illare (Versiunea germana a lui Schedel), Bucure§ti,19 i2; Cr011icileslavo-romane din sec. XVIXVII, publicate dei. Bog-dan. Editie revazuta i completata de P.P. Panaitescu, Bucure§ti,Ed. Academiei, 1959.

Importanta litcrara a Letopisclului de cind s-a inceput Tara Moido-vei este exceptionala, intruelt aceasta scriere reu§e§te sä surprindanu numai datele principale ale istoriei Moldovci, ci §i sentimenteleacelor care o apärau de navalitori dinspre toate punctele cardinal°,In prime/ rind gInduri/e §i sentimenteie genialului militar §i om politicce statea in fruntea luptei pentru independenta, *tefan cel Alare.Moldova eroica' si glorioasil zugravita de acest Letopiset va fi din nonevocata cu fraze intregi traduse din cronica slavona de catreGrigore Ureche, care a preluat aproape In Intregime aceasta scriereIn Letopisetul sail. La rindul lui, Ureche va inspira pe Alecsandri §ipe Sadoveanu, primul In Diunbrava Bo*, celalalt In Viala lzi ;Stefan

1 Studiile din aceste volume au fost reproduse in Serien i alese,270 467.

28www.dacoromanica.ro

Page 27: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

ce! Mare §iFratii ¡den. Se poate spune ca adevarata literatura roma-neasa, aceea care da expresie unor realitäti i sentimente profundnationale In locul sentimentelor *i faptelor conventionale din Muce-nicia sfintultti loan cel Non, ja na*tere o data cu Letopisclui Moldovei.Do aici Incepe drumul prozei istorice romane*ti, care va culmina Increa-tia lui Mihail Sadoveanu.

Dam mai jos traducerea integrala a Letopise pata de cind s-a inceputTara Moldovei dupa manuscrisul original *i editble lui I. Bogdan*iP.P.Panaitescu. Am folosit pentru aceasta traducerea rnai veche alui I. Bogdan, pe care am revazut-o integral atit sub raportul exac-titatii, cit*i al stilului, folosind *i unele sugestii din versiuneaP.P. Panaitescu (vezi ed. cit., p. 1-23).

G. M.

Letopisetal de chut s-a inceput, Cu voialui Dumnezeu, ará, Moidovei

In anul 6867 [1359] a -venit Drago § voievod din Taralingurea.scg, din Maramures, la vinat, dupa ñu zimbru,sit domnit 2 anil.

Dupä el a domnit fiul sä'u, Sas voievod, 4 ani2.Dupti acesta, fiul säu, Latcu voievod, a domnit 8 ani-Iar dupä el a domnit Rogdan voievod 6 ani3.*i a domnit f iul Musatei, Pe tru voievod, 12 ani4.lar dupä el a domnit fratele säu, Roman voievod, 3 ani'.Dupä aceea a domnit fratele acestuia, *tetan voievod,

7 ani6.lar dupä el a domnit Iuga voievod 2 ani7,

DOMN II MOLDOVEI

In anul 6907 [1399], luna aprilie 23, s-a ridicat domnIn Tara Moldovei Alexandru voievod8, iar pe Iuga voievod1-a luat Mircea voievod8. *i a stápinit Alexandru voievodTara. Moldovei 32 de ani si 8 luni si a. murit hi nul 6942[1434], ianuarie 1, si a. fost Ingropat in mänästirea ilistrita,pe care el Insusi o zidise10. Vesnica lui pomenire.,

*i i s-a näscut cel dintii fin, numit Ilievoievoa, in anul6917 [1409], iulie 20, din cneaghina Neacsa. lar *tetan

29 www.dacoromanica.ro

Page 28: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

voievod s-a ntiscut din Stanca, in anul 6919 [1411]. larPetru voievod s-a ngscut din Marina, fiica luí Mitrin(Merin)11, in anul 6930 [1422].

In anul 6933 [1425], octombrie 23, si-a luat Ilie voievodsotie i a adus-o GhidigolnsimbAtà, iar duminica s-au cunu-nat. Si i s-a n6scut un fiu In anul 6935 [1427] si i-au datnumele Roman, iar Olehno s-a na.scut In anul 6946 [1438]august 17, si a murit la Cetatea Albg, in anul 6963 [1455].Tot atunci Petru voievod, numit Aro», s-a ridicat domnla Movile (Mohile).

Si a, fost lntliul ràzboi Intre fiií luí Alexa,ndru voievodla Loloni, sí A 'knit Stefan voievod pe Ilia voievod. Siit. sthpinit Ilia voievod dupg. moartea tatglui sAu, Alexan-dru voievod, Singur 21 de lull'. Iar dupa razboml de laLoion' a st4Init singur tara 22 de lunils.

Al doilea rbboi o, fost la Dgrmanesti, in anul 6942J1434], februarie, Ziva 1, la rasata de carne, luni, si abiruit Stefa.n volevod.

Intr-al troika rAzboi a venit Ilie voievod din TaraPseasc.a.' si a lovit pe Stefan voievod la Podiaga 9i l-abiruit In anul 6944 [l436]U, august 4, vineri.

Iar al patrplea rázboi fost la Piperesti, in anul 6944[1436], luna friartie $, Jo!.

In an.ul 6941 (1439], noiembrie 28, au venit tAtariiau pradat 0114 la Botosani (Dotusani). Si iarAsi au venitin anul 6948 [1440], decembrie 12, si au ars Vasluiul

anul 6952 [1444], ml, vinerf, inalntea pogodril $fin-tului Duh, prins Stefan Voievod pelas voievod çl 1-4orbit.

In anul 6957 [1449], luna octombrie 12, a venit Bogdanvoievod 9i a lovit pe illexandrel voievod la Thratilani,aproap6 de tirgul Romanului, 9i l-a omorit o multime deboieri (pitni); Qancea logofAtul fi Costea Andronic si multialtii au fost 0Moritl.

In anul 6959 (1451], luna ootombrie 16, a venit Petravoievod. numit Aron, noaptaa si a °taut asupra lui BogdanVoievod la Moseni, vineri, in zori, si i-a tgiat capul.

30www.dacoromanica.ro

Page 29: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In anul 6963 [1455], martie 25, a lost razboi la Movile(Mohile) cu Alexandre', vi a biruit Aron pe Alexandrel via fugit la Cetatea Alba vi acolo vi-a dat stirvitul.

In anul 6965 [1457], luna aprilie 12, marea mare, a venittefan voievod, fiul lui Bogdan voíevod, asupra luí Aron

voievod, la local numit Hreasca, linga Doljevti, vi a biruittefan voievod, cu ajutorul lui Dumnezeu15, vi a luat schip-

trul Moldovei.In anul 6969 [1461], iulie 5, a lovit cu razboi 5tefan

voievod tara secuilor.In anul 6970 [1462], iunie 22, au lovit pe 5 tefan voievod

cu tunul la cetatea Chiliei.In anal 6971 [1463], iulie 5, vi-a luat efan voievod

doamna pe cneapina Evdochia din Kiev, sora taruluiSimeon (Semen).

In anul 6973 [1465], luna ianuarie 23, joi, la miezulnoptii, a intra,t 5tefan voievod In Chilia vi a Impresuratcetatea. i a petrecut acolo joi In pace, lar vineri dimineataau lovit vi au Inceput a darlma cetatea Chiliei. 5i astfel aubatut toata ziva vi s-au luptat pin& seara. lar slmbata s-apredat cetatea vi a intrat §tefan voievod In cetate, cu voialui Dumnezeu i a ramas acolo trei zile, petreclnd vi Iludind

Dumnezeu vi Impaciuind pe oamenii din cetate. *1 1, apus acolo pircalabi pe Isaia vi pe Bihtea vi i-a Invatat alpazeasca cetatea de limbile necredincioase. i astfel s-aIntors ca toatä oastea In cetatea sa de scaun a Sucevei. iava a poruncit mitropolitilor vi episcopilor säi vi tuturorpreotilor, sa multumeasol lui Dumnezeu pentru darul cei-a facut Dumnezeu cel de Sus, Savaot, cel ce pe heruvirnise odihnevte.

5i dupä doi ani, In anul 6975 [1467] s-a ridicat craiulunguresc numit Matiav vi a napädit la Totruv cu toata putereaungureasca, In noiembrie 19. Ia,r la 29 noiembrie au venitIn tlrgul Romanului vi In ziva a 7-a a lunii decembrie auars tirgul. i astfel 8,u ,ajuns ping la Baia. In 14 ale luniidecembrie, luni spre marti, s-a Implink gindul lui Dumne-teu cu 5tefan voievod vi a navalit noaptea asupra ungurilorla Baia. 5i i-a dat Dumnezeu In mlinile lui 5tefan voievod

31 www.dacoromanica.ro

Page 30: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si ale ostii sale si mare multime dIntre dinsii u fost omorlti.lar craiul a fost sAgetat atunci In lupta. 5i a,stfel s-au In-tors rusinati pe altä cale mai scurtä, §i nu s-alatcum credeau ei, ci s-a intimplat cum a fost voia lui Dumnezeu,pArintele atottator. Cä'ci zize: SA nu se laude prealnteleptulcu Intelepciunea sa ci sit nu se laude puternicul cu putereasi, sit nu se laude bogatul cu bogittia sa. lar 1ntr-alt loo zice:Precum au cA'zut cei puternici, iar cei slabi s-au lncins cuputere, to astfel sä. 1ntelegem cii biruinta de la nhnenialtul nu poa,te veni, decit de la Domnul Dumnezeul puteri-Joe°.

lar In acelasi an a pradat stefan voievod tara secuilor,i acesta a fost a doua prAdare a lor.

In anul 6978 [1.470], luna februarie 27, In marea brinzei,a avut loo pritdarea §i nimicirea BrAilei de &are 5tefan,voievod.

Itt anul 6979 [1471], ianuarie 16, marti, a fost tAiat IsaiaN orni cul cu Negrilä paharnicul si Alexa stolnicul.

In anul 6979 [1471], luna martie 7, joi, a fost raboi cuRadii] voievod la Soci. i a biruit stefan voievod, cu milalui Dumnezeu§i cu ajutorul puternicului Savaot Dumnezeu.

a omorlt mare multime dintre ei. Iar toate steagurile luiau fost luate, si chiar marele schiptru al lui Radul voievoda fost luat. i multi viteji au fost prinsi atunci, care au §ifost taiati. A lasat cu via/A numai pe doi boieri mari, peMircea comisul c pe Stan logofAtul.

In acelasi an, In august 29, a fost un mare cutremur pestetot pAnaintul, In vremea clnd sedea domnul la prInz.

In anul 6980 [1472], luna septembrie 14, si-a luat stefanvoievod doamna, pe cneaghina Maria de la Mangop.

In anul 6981 [1473], luna noiembrie 8, luni, a ImpArtit5Lefan voievod oastei sale steaguri la Milcov. i au pornitdin nou, Impreunl cu Bàsiirab, asupra lui Radul voievod.

IntlInindu-se In aceeasi lunA, In 18, joi, la locul lumitCursul Apei, s-au bAtut acolo ping seara, asemenea §i vineri,si stnabata pinA seara, adicA pinA In 20 ale aceleiasi luni.SImbittit spre duminia a lAsat Radul voievod toate alesale in tabärä §i a fugit cu toatA oastea In cetatea sa de scaun,

32www.dacoromanica.ro

Page 31: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

numitä Dimbovita. lar In 23 a sosit .5tefan voievod cu toattioastea sa si a impresurat cetatea Dimbovita.- i in noapteaace.ea a iugit Radii]. yoie_v_od .din_cetate In.-24 ale aceleiasiluni, miercuri, a luat 51efan voievod cetatea si a intrat inea. i a luat si pe doamna lui Radul voievod, 0 pe singurasa fiicä, si toate comorile lui, si toate vesmintele, si toatesteagurile lui. i a petrecut acolo trei zile, veselindu-se,lar apoi s-a 'tutors In cetatea sa de scaun, Sucea,va. i atuncimitropolitul cu -tot clerul bisericesc i-au Malt o minunatäsi prea frumoasä Intimpinare, dar mai mult au proslavitpe Dumnezeu pentru toate cite le däduse robului sä-u, Ste-fan voievod. i acolo A fäcut atunci mare osp'ät mitropolitdlor§i vitejiler std. lar pe Basarab 1-a läsat sä domneascg inTara Basarabeascil, si a domnit o lung. lar RaduI voievoda fugit la turci si, luind cu sine 15.000 de turci, 1-a lovitpe Basarab joi, decembrie 23, si a biruit pe Basaxab 0 toatäoastea lui, iar acesta insusi a fugit in Tara Moldovei. larturcii au venit pe urma lui Bäsärab si au asezat tabrirl laBIrlad, in decembrie 31, vineri. Si apoi au slobozit nä'-vrapii si au prädat tara si s-au intors. Si au prgdat si InTara Munteneascg cei ce au fost cu Bastirab.

In anul 6982 [14741, luna octombrie 1, a luat Stefanvoievod cetatea de la Teleajin si a tgiat capetele pIrcalabilor0 pe femeile lor le-au adus, si multi tigani au luat atunci,iar cetatea au ars-o. In aceeasi lunä, In 5, a fost räzboi cuungurii si cu Tepelus si i-au biruit. lar in 20 ale aceleiasiluni au bAtut si pe Bäsarab.

In anul 6983 [1475], ianuarie 10, marti, a fost razboila Vaslui cu puterile turcesti si a biruit atunci te.fan voie-vod, cu mila lui Dumnezeu si cu ajutorul lui Iisus Hristos,Tiul lui Durnnezeu celui viu, care s-a ntiscut d'n r eacuratafecioarg spre mintuirea noastril. .5i i-a dat Dumnezeu pe ei,limbi necredineioase, In ascutisul sabiei si au cgzut atuncimultime mare nenumärat'ä si au fost prinsi de vii multiMil de numär, care de asemenea au fost tiliati; numai peunul 1-au läsat viu, pe fiul lui Sao pap. *i steagurile lorimpreung cu schiptrele -cele mari au fost luate, mai multde. 40 de schiptre. lar 5tefan voievod s-a tutors cu toti ostenii

333 - Literatura romAnil veche, vol. I

www.dacoromanica.ro

Page 32: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

sgi ca un biruitor In cetatea sa de scaun, Suceava, qi i-auier¡it in IntImpinare mitropolitii 9i preotii, purtInd in mlini8f inta evanghelle 9i slujind ,9i lgudincl_pe Dumnezeu pentrudarul cel de sus 9i binecuvIntind pe domn: SI trg.iascg dom-null" Si a fost atunci bucurie Intre oameniqi intre toti domniidimprejur 9i la toti cre9tinii dreptcredincio9i, pentrucg abiruit Domnul limbile pggine cu mina robului san, Io[an]Stefan voievod. lar Stefan voievod 1nsu9i a fgcut atuncimare ospgt mitropolitilor 9i vitejilor sal 9i tuturor boieriloral, de la mare ping la mic. Si multe daruri a impgrtitatunci o9tirii sale intregi, laudind pe Dumnezeu pentrucele IntImp late.

In anul 6984 [1476], luna iulie 26, vineri, venit-a insuáitarul turcesc, numit Mehmet beg, ell toate puterile sale9i cu Iigsgraba voievod, cu toata oastea sa, asupra luiStefan VOieN od. Si a lacut razboi cu ei la Valea Alba 9i aubiruit atunci blestematii de turci cu muntenii cei hicleni.Si au cazut acolo vitejii cei buni 9i multi boiei i marl, 9i o9te-nii cei buni 9i tineri, 9i oastea cea bun6 si viteazà, gi husariiogteni viteji s-au prApAdit atunci. i mare intristare a fostatunci In Tara Moldovei si in toate tgrile si domniile dimpre-jur si la cre9tinii dreptcredincio9i1 cind au aflat cg au cgzutvitejii cei buni 9i neinfricati, 9i boierii cei mari, 9i o9teniicei buni 9i tineri, 9i oastea cea bung 9i viteazg. 9i aleasä,Impreung cu husarii cei viteji, sub mlinile limbilor nacre-dincioase 9i pggine 9i sub miinile pgginilor de munteni,care au fost oft* cu pAginii si s-au luptat Impreund cuel Impotriva cre§tinuälii. Si astfel au prädat tara 9i auvenit ping la Suceava 9i au ars tirgul, 9i s-au Intors prgdind9i arzInd tara.

In anul 6985 [1477], decembrie 19, a riiposat roaba luiDumnezeu doamna Maria de la Mangop.

In anul 6987 [1479], iunie 22, a Inceput sá se zideascgcetatea Chiliei 9i s-a isprgvit In acela9i an, bile In 16.

In acelaái an, iulie In 25, a rAposat Bogdan, fiul luitefan voievod.In acelagi an, august In 8, duminica seara, a räposat

roab a lui Dumnezeu cneajna [domnita], fiica lui Alexandru

34www.dacoromanica.ro

Page 33: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

voievod, lar marele [vornic] Stanciul" a raposat la 3 ziledu_pa dinsa.

In anul 6989 [1481], luna fulie 8, duminica, a fost räz-boi cu muntenii çi cu TAOluv la Minnie vi a biruit iarävi§tefan voievod, cu mila lui Dumnezeu 1 cu rugaciunilepreacuratei maicii lui Dumnezeu 0 ale tuturor sfintilorçi cu rugaciunea sfintului çi slavitului mare mucenic Pro-copie18. §i au fost ucivi o multime foarte mare, fara numär,iar toate steagurile lor au fost luate i nici unul nu a ramas,iar toti vitejii i boierii au cazut atunci. §i se va pomeniacel razboi c1 acea moarte pina la sfirvitul veacului. laratunci a cazut i andrea In acel razboi vi a fost adusingropat linga tatal sail, la Doljevti. lar domnul §tefanvoievod a lasat sii domneasca in Tara Munteneasca pe Vialvoievod Caluggrul, care a faptuit viclenie fatä de domn,caci a clat ajutor turcilor, chid au luat cetatile vi au arstara, vi a mers pe urma celorlalti domni munteni i nu s-alepadat de ei. lar domnul stefan voievod s-a intors de acolobiruitor cu toata oastea sa i cu toti boierii sai in cetatea sade scaun a Sucevei. §i a facut acolo *tefan voiel od ospatmare mitropolitului c1 episcopilor vi boierilor sai i intregiilui ovtiri; vi multi viteji a numit atunci vi a daruit multedaruri i vevminte scumpe boierilor sai i vitelilor ci intregiilui ovtiri; vi pe toti, dupa vrednicie, i-a trimis pe fiecarela ale sale vi i-a invalat sà laude vi sa b incur% i t ,.e pe Dula-nezeu pentru cele intimplate, chi de la Dutotiezcu a fostceea s-a intimplat.

In anti' 6990 [1482], raartie 10, a luat 5tefan voievodcetatea de la Craciuna vi a wzat pe pircalabii sai Vilcea

Ivanco.In anul 6991 [1483] a inceput a se zidi cetatea de piatra

din tirgul Romanului.In anul 6992 [1484] au venit turcii asupra cetätii Chilia

0, impreuna cu ei, in ajutor, acel blestemat caiugar, Vladvoievod, i cu muntenii vi au luat-o in iulie 14, miercuri,In timpul pircalabilor Ivavco vi Maxim. In ace1a0 an, inaugust 5, miercuri, an luat i Cetatea Alba, in timpul pirca-labilor Gherman ci Oana.

353*

www.dacoromanica.ro

Page 34: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In anul 6993 [1485], septembrie 1, s-a dus .5tefan voievodla craiul lesesc i s-au intilnit la Colomia. lar in timpulacela au venit turcii cu Hruet pinä' la Sueeava si au arstirgul, in septembrie 19, lunii iar marti s-au intors prädindgi arzind tara.

In anul 6993 [1485]; luna dgcembrie, a fost rtiiboi c'uturcii si cu Malcoci la CtitItibuga si a biruit stefan voieved,cu mila lui Dumnezeu.

In anul 6994 [1486], luna martie 6, luni, a fostcu Hroet la .5chei (Bulgari), pe Siret, si 1-au prins i i-autiia capul.

In anul 7004 [1496], luna iulie 26, marti, a rtipo'tat -robullui Dumnezeu Alexandru voievod, fiul lui stefan voievod,si a fost ingropat lîng sträbunul stiu Alexandru voievod,In mänästirea de la Bistrila. Vesnica lui pomenire.

In anul 7005 [1497] s-a ridicat craiul lesesc numit Albert,cu toate puterile sale, cu inseläciune, esupra lui stefanvoievod, zicind cä merg impotriva turcilor, ca sä ia cetälileChilia si Cetatea Albà. li atunci domnul (tefan] voievoda trimis in intimpinarea craiului lesesc numit Albert pesolul säti, jupan Isac vistiernicul, cu multe i mari daruri.lar craiul a primit darurile cu buntivointä si a trimis inapoi,cu cinste in pace, In sol la domnul stefan voievodiaräsi spus cu inselriciune c5 se due impotriva turcilor ;si a mai trirnis si craiul pe solii säi la stefan voievod. lardomnul voievod, ospätindu-i bine, i-a trimis cu cinsteinapoi, la ale lor. i ianiii, dupil vorbele lor inselätoare,domnul stefan voievod a trimis soli la crai pe bbierii säicredinciosi, jupan Ttiutul logoftil si jupan Isac vistiernic,cu multe i mari daruri. i astfel craiul a trecut riul Nistrupe la Mihalcea 19, de ceastä parte, cu toate °stile sale,si au venit pInti la Cotmani, la marginea Tini Moldevei.Iar acolo au prins pe solii domnului ,5tefan voievod i i-autrimis la cetatea Liovului. i atunci a väzut stefan voievod0i a fost ingelat de legi i astfel a poruncit intregii sale'osti sii se adune in tirgul Romanului. Iar ei [lesli] au petrecutacolo la Cotmani sapte zile 4i [apoi] au ntivillit la ,5 ip inti.Iar intro timp domnul §tefan voievod a intärit si a orinduit

36www.dacoromanica.ro

Page 35: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

o strajil i i-a trimis impotriva lesilor la vadul de la tIrgulCernAutilor, pe riul Prut. lar domnul 5tofap A oievod insusia ?omit- din-Su sea-va , -in likaa august-Q7i-du-mirticii, laws-tea'sa, in tirgul Romanului. 5i in aceeai zi i-au adus de 1astraja 6 le,i, dintre care Po 3 lesi i-a trimis la tarul turcesc,iar pe ceilaltd a poruncit sa-i spinzure. i astfel &midi lesesca venit ou toate puterile- sale la cetatea Sucevei, duminiCA,In luna septembrie 21. Iar in 26, marti, spre sear5, au inceputsa, bata cetatea Sucevei. *i astfel au bAtut-o 3 spttimini,-Eliza, si noaptea, dar n-au reusit nimio. Iar domnului 5tefaRvoievod i-a venit ajutor de la craiul ungure,sc numit Las-1ilu20,.care era frate ca Albert, craiul lesesc, 1.2.000 de o,teni;0 at Li era _Birtoc, voievodul Ardealului", care 13irtocvolevod era si cuscru cu *tefan voievod. 5i astfel Birtocvoievod 1-a rugat pe domnul *tofu' voievod 86-1 Impacecu craiul lesesc, iar domnul *tefan voievod abia j-a filcutvoia, pentru impiicare. *i asa a trimis Birtoc pe solii sai lacraiul lesesc ca sii meargti [apoi] si el Iraqi la crai. *i astfels-a dus la crai si i-a Impacat, dar ale( ca stt se intoarcilPC aceeasi cale pe unde veniser5. Tar domnul *tefan voin od,ospatind si daruind pe Birtoc voievod cu multe si maridaruri, 1-4 hiisat sa place Inapoi la ale sale.

*i la 1.9 ale lunii octombrie, joi, s-a lntors craiul lesesc,dar nu a pornit pe aceeasi cale pe care venise, ci pe altàcale, pe unde era Ora_ intreag6. Deci s-a mîniat *tefanvoievod si a gonit pe urma lor ca ostenii sii i cu douti miide turci, si i-a ajuns la marginea ftigetului Cozminului.*i a luat-pe Dumnezeul cel de sus in ajutor i i7a lovit joi,luna octombrie In 26, si cu mila lui Dumnezeu í cu ruga-ciunile preacuratei Maicii Domnului si cu rugaciunea situ-tului i shàvitului mai^e mucenic Dimitrie, izvoritorul de

-rmir, a biruit atunci domnul *tefan voievod i i-a batut.li astfel i a gonit prin tägetul Cozminului, omorindu-isi tAindu-i. §i a fost atunci Were mare Intre lesi de armelemoldovenesti ì toate schiptrele crAiesti au fost luate simulti boieri si voievozi mari de-ai leibor au azut acolo

multi oaste a azut atunci f,4-1 toate tunurile cele mari,eu care loviseril cetatea Suoeava, au fost luate atunci

37www.dacoromanica.ro

Page 36: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

multe altele mici vi mai mici, pe care nu este Cu puting ale Invira. lar craiul Insuvi cu ovtenii rgmavi s-au adunatIntr-o tabArd 11110 satul Cozminului vi de-acolo s-au dusla Cernäuti. lar ovtile lui stefan voievod mergeau deopotrivdcu ei, bdtIndu-se. *i. a sosit veste domnului stefan voievodcd mai Vine o altd oaste leveascd In ajutorul craiului levesc;vi. astfel domnul stefan voievod a chemat pe Boldor, voie-vodul (hatmanul) su, vi i-a dat oaste vi 1-a trimis In Intlm-pinarea acelei ovti vi i-a poruncit sd se batd cu &NH. iastfel Boldor a luat oastea vi a trecut rlul Prut vi a Intilnitacea oaste slmbdtd seara, lar duminicd, octombrie In 29,au bdtut vi acea oaste, cu mila lui Dumnezeu vi cu noroculdomnului stefan voievod. i a fost vi acolo, In ziva aceea,mare tdiere printre levi de armele moldovenevti vi a cdzutvi acolo multä oaste le§easa, la locul numit Lentevti. larcraiul nu vtia de venirea acelei ovti &are dinsul vi cum apierit, dar nici oastea aceea nu vtia de infrIngerea craiului.Iar luni, octombrie In 30, iargvi a fost dat Inapoi craiul de laCernduti vi a trecut riul Prut, vi de acolo a fugit cu putiniovteni vi de-abia a scäpat. lAr domnul *tefan voievod 1118110a slobozit toatd oastea sa, pe fiecare la ale sale, vi astfela poruncit tuturor vitejilor vi boierilor säi sd se adune Inziva de sfintul Nicolae In tIrgul numit Ifirldu. Deci s-austrIns toti In acea zi vi acolo a ¡lent atunci domnul atefanvoievod mare ospät, tuturor boierilor sdi, de la mare pingla mic, vi multi viteji a numit atunci vi i-a ddruit cu daruriscumpe, pe fiecare dupd vrednicia sa. §i i-a trimis la alelor vi i-a invätat sd laude vi sil binecuvinteze pe Dumne-zeul cel de sus pentru darul ce le-a fost dat, pentru cdtoate sint cu putintd de la Dumnezeu.

In anul 7006 [1.498], luna mai, a pradat Malcoci Cu turciiTara Leveasa vi a ajuns la 25 de pdprivti (mile) mai sus deLiov vi dupä aceea s-au Intors, prädind vi arzInd tara.

In anul 7006 [1498], luna iunie 22, a mers *tefan voievodIn Tara Leveascd vi a prädat-o. Atunci au ars vi cetateaTiribo122 vi multe averi au luat din cetate, vi multi jolniriau scos de acolo, care toti au fost täiati, iar pe alti multii-au ars in cetate. i cetatea Buceaci a suferit mult atunci

38www.dacoromanica.ro

Page 37: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cetatea Podhaet a fost arsa. lar de acolo au pradat pinala Liov çi apoi s-au intors si au trecut dui Nistru de ceastaparte, Rugg Halici, si au pradat in aceasta parte si pe submunti si au ars si au pustiit tara Podoliei. i astfel a veniteu multa izbincla in tara sa.

In anul 7008 [1500}, luna mai 11, luni, a raposat roabalui Duranezeu Maria Despina, doamna dorruaului Radulvoievod, domnul Ungrovlahiei, tare fusese adusa de stefanvoievod, ciad a fost luata eetatea Dimbovitei, si a ingropat-ocu cinste in manastirea sa de la Putna. Vesnica ei pomenire.

In anal 7012 [15041, luna iulie 2, ma*, a raposat raullui Dumnezeu, domnul Ion stefan voievod, domnul TariiMoldovei, cain la al 3-lea ceas din zi. i a fost In acelasi an,inainte de moartea lui, iarna grea i foarte aspra, cura nufusese niciodata. Iar in timpul verii au fost ploi marirevarsari de ape si inecuri din pricina apelar mari. aluat, in locul sau, schiptrul Maldovei fiul sail, Bogdanvoievod. i a domnit Ion stefan voievod 47 de a.ni si 2luni çi trei saptamini.

In anul 7015 [15071, octombrie 28, a intrat doranul IonBogdan, voievod in Tara Munteneasca ca toti ostenii, lalocal Ratezatii, la Movila Caiata, de cea parte a Ribnei(Rimnicului). i acolo a venit de la RaduI voievod un sor,un cälugar cu numeie Maximian, fiul despotului, taruisirbesc23, si a rugat pe domnuI Bogdan voievod cu multarugaminte sa se impace cu Radul voievod, fiindca sinteticrestini si de acelasi neani". i multe vorbe au fost intre din-sii i multa rugaminte din partea calugarului. IarBogdan voievod, vazind atita rugaminte, i-a facut voiapentru impacare. i astfel a trimis cu dinsul pe un sol alsau la Radu.1 voievod. [Iar -acolo a jurat Radul voievodrou toti boierii sai pe sfinta evanghelie ca va tine pace ves-nica si hotarul dupa hotarele vechi. §i domnu/ Bogd.anvoievod,,vazind atita rugaminte si juramint, a facut [la¡el si s-a tutors in pace la ale saler.

39www.dacoromanica.ro

Page 38: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

NOTE

1 In realitate, Drago s a domnit aproximativ intro 1352-1353,anu/ 1359 fiind acela al ureärii pe tron a lui Bogdan I, tntemeietorul,de rapt, al statului independent Moldova.. Confuzia datelor se dato_reste alcatuitorului de mai ttrziu al acestei parti a letopisetului,caro se baza pe traditia orala, sau vreunui-copist ulterior, caci Cronicamoldo-polona cla anul 1352. Gresala apare si in Letopisetul de la Putna(ambele variante), i in LetopiseiulpiriiMoldovei al lui GrigorcUreche.

Aici si mai jos adoptam datele evenimentelor istorice dupa.:N. lorga, Istoria romdnilor) vol. III, IV, V, Bucuresti, 1937; C. C.Gitt-rescu, Istoria romdnilor, vol. I, ed. 5, Bucuresti, 1946; vol. II (partea 1

2), ed. 4, 1943; Istoria Romdniei, vol. II, red, resp. acad. A. Ore-tea, Bucuresti, Ed. Acad., 1962; Diclionar enciclopedic romdn, vol. IIV, Buouresti, Ed. Politica, 1962-1966, folosind i notele lull. Bog-dan si P.P. Panaitescu din editiile citate.

2 Aproximativ intre anii 1354-1358.8 Este omis aici Bale, fiul fui Sas, care n-a domnit dccit !bag°

putin, ,fiind alungat de Bogdan I (1359-1365). In 'urma groc]iiunui copist intermediar, Latcu (cca. 1365-1374), fiul lui Bogdan(nu al lui Sas), e citat Inaintea tatalui sau (gresalil prelt(ata si deGr. Ureche). Ordinea corecta apare /ma in Letopiselul de la Fuina(ambele variante) si in Cronica moldo-polond

Circa 1374-1392 (deci oca. 16 ani, nu 12).5 mire anii 1392-1394.6 Era din neamul Musatinilor, nu ins& irate cu Rothan. A domnit

aproximativ hare anii 1394-1399 (circa 6 ani).Intre august 1399 februarie 1400 (deci in 2 ani).

8 In realitate, Alexandru col Bun s-a urcat pe tron In februarie1400.

ILircea cel Batrin, domnul Tarii Romane5ti (1386-1418)..Domnia lui Alexandru cel Bun a durat intr-adevär 32 de alai

(nu si 8 luni), caci a murit la t ianuarie 1432. Data 6942 (1434)este sigur o gresala a copistului, caci de la 1399 (sau 1400) pina la1434 sint 35 (sau 34) de ani, nu 32. De altfel, mai jos, al dam razboidintre fiii lui Alexandru cel Bun este datat 1 februarie 1434.

L Bogdan admite numele Marin, notat friar in textuL slavon21derin,

40www.dacoromanica.ro

Page 39: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

12 Este vorba despre Gueldigold, guvernatorul Podoliei (veziC.C. Giurescu, Ist. rom., 15, p. 508).

Lupta de la Loloni a avut loe In octombrie 1433.14 De fapt, In 1435 (anuI 1436 este o greplA a copistului).36 Este interesant de semnalat cä LetoRisejta de la Putita, dupl ca

mentioneaa *i a doua lupa de la Orbrc, spune: Iar dupg aceea s-aadunat toatil tara, cu presfint Hut mitropolit cur Teoctist i cu aju-torul Jul Dumnezeu 1-au uns In domnie pe Siret, la locul ce se nume*teDereptate (In originalul slavon se folose*te tocmai acest cuvint româ-nescl*i pha'acum". Aceea*i *tire e preluatä *i de Gr. Ureche (Letopi-setulretrii Moldovei, ed. a II-a, P.P.Panaitescu, Bucure*ti,E.STP.L.A.,1958, p. 91). N. Iorga presupune ca Dereptate Sc afla linga Suceava,(1st t om., IV, p. 125).

12 Parafraari din Psaltire: Ps. 49, vers. 7, 11, *i Ps. 18, vers. 40.17 Stanciul era probabil mare vornic (euvintul respectiv sau al tul

asemäniltor a fost omis de copist).15 In 8 iulie este ziva slintului Procopie, dupg calendarul ortodox.12 Forma romanizatil a numelui satului Milialkov, de pe cur,111

superior al Nistrului.20 Vladislav al III-lea Iagellonul, rege al Ungariei (1490-151.6).21 Bartolomeu Dragffy, de origine rorniin din Maramure* turma;

al WI Drag), voievod al Transilvaniei (1493-1499).Cetatea Terebovlea.Maximian sau Maxim, descendent al despotilor slrbi Bt ancas -id.

avind numele laic Gheorghe, se cAlugarise In 1495 *1 venise In 1503In Tara Romttneascri. A devenit mai tirziu, pentru putin timp, mitt o-polit al Trtrii Rorniine*ti, avInd strInse legrituri cu Neagoe Basarab(veriOh. I. Mnisescu *.a., Isterfa bisericii ronzdne, vol. I, Bucuresti,1957, p. 307-309).

24 Toxtul completat dupri Cronica moldo-polonet *i (INA Letopiseitalui Gr. T.Treche.

26 Ultima parte a frazei a fost reconstituita de I. Bogdan pe bazaCelor dourt cronici citate In nota precedena.

www.dacoromanica.ro

Page 40: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SCRISOAREA LUI VLAD TEPESCATRE MATE! CORVIN

(11 februarie 1462)

Cea de-a doua junatate a sec. al XV-lea ne-a'bat citeva documente de mare insenmatate, care expun conceptiadomnilor romani asupra rolului Tarii Romanesti si al Moldovei Inlupta popoarelor Europei contra expansiunii otornane.

Una din primele scrisori de acest fe!, care este nu numai un memo-riu politic, ci si o naratiune istorick o fill de cronica redactataIn limba latina, la dictarea lui Vlad Tepes, este cea trimisa de vitea-zul domn roman regele Matei Corvin la 11 februarie 1462, din cetat aGiurgiu. In ea voievodul muntean expune rezultatele incursiunilorsale la granite Imperiului otoman, In urma provocarilor turcestisi solicit/ ajutor in lupta grea pe care o prevedea si pe care avea s-odud. pentru apärarea tarii, In cursul anului 1462. El subliniaz5,pentru prima data In termeni atit de clari, ideea cti, ajutind pe romanisa-si plistreze independenta in fate tendintei otomano de a-i transformain supusi ai sullanului, celelalte popoare, vecine si independenteaon-taauie la propria Ion apärare. Prin lupta lor pentru independentä,romanii fac din tare lor un zid in calea expansiunii turcesti spreEuropa. Lichidarea acestui zid ar fi insemnat drum liber pentru °stileturcesti spre Ungaria si Europa apuseana.

Copia acestei scrisori, a lcdtuitti d secretarul su Radu Gramatieula fost deseoperita de Nieolae Iorga intre copiile meditului,cului i geografului gel man Hartmann Schedel, plistrate In Biblio.teca de Stat din Miinchen (nr. 19-648, f. 69v si urm.), si a lost publcata, en un comentariu si note, de loan Bogdan, In cartea sa V ladrepeg gi naragunile germane gi rusegtt asupra lui. Studitt critic, Bun-resti, 1896, p. 82. Reproducem mai jos textul acestel scrisori(fag adaosul enpr instad eunmerarea pierderilor turcesti pr ic inn itede Vlad Tepe), in tradueerea Jul N. Iorga, publi lnta. in Scrir.ori deboten, serieori de domni, ed. a, Valenii de Mull te, 1932, p. 163-167,

42www.dacoromanica.ro

Page 41: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

traducers pe care am revAzut-o ca concursul colegului dr. C. Poghire,profesor la catedra de limbi clasice a Institutului de limbi giliteraturi strAine --, Universitatea din Bucuregti.

G. M.

[Copie a serisorii cutre preainallatul domn,regele Ungariei, de la Fiad, voievodul PriiTransalpine', din pärtile turcesti]

Preainaltate Principe si Doamne, milostivnouä. I In alte scrisori am scris Ma'riei Tale cum tureii,dusmanii cei mai erunti ai crucii lui Hristos, au trimis lanoi solii ion cei mari, ca sä nu mai tinem pacea si legaturaMeal si intocrnita intro Maria, Ta si noi si al nu mai ser-ham nunta2, ci sa ne alipim numai de dinsii si sa mergemla Poarta imparatului insusi al turcilor, adica la curtea lui;lar daca nu ne vom lasa de pacea ii de legatura si de nuntaMariei Tale, atunci nici turcii nu vor voi sa tina pace cunoi. Au mai trimis si pe un sfetnic de frunte sal imparatuluiturcesc, anume Hamza beg de Nicopol, ca sal hotarasca'granitn la Dunäre, pentru ca, daca acel IIamza beg ar fiputut sa ne aduca in vreun chip, cu siretenii ori pe credintä,ori cu alta inselaciune, la Poarta, bine, iar de unde nu,O. caute a ne prinde si a ne duce prins.

Dar, eu indurarea lui Dumnezeu, pe and mergeam sprehotarul acela, am aflat despre siretenia si viclegugul lorgi noi am fost aceia care am pus mina pe acel Hama beg,In tinutul si in tara lor, linga o eetate numita Giurgiu.Deschizind turcii cetatea, la strigatele oamenilor nostti,eu gindul ca sa intre ai lor, ai nostri amestecindu-se cuei au intrat si _au dobindit cetatea, pe care am si ars-oindata. i am ucis oamenii si femeile, mari si mici, carelocuien de la Oblucita si Novo Selo, unde se varsa DunäreaIn Mare, ping la Rahova, care se aflä ling Chilia, din jos,la mica departare, si pinä la locurile Samovit si Ghi-ghen, in numär de 23 884 de turci gi de bulgari, In afarä

43 www.dacoromanica.ro

Page 42: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

de cei ce au ars prin case sau ale caror capote n-au fost inftl-tisate dregatorilor no4tri.

Maria Ta stii ea, de asta datar acesteain paguba lor, a celor care ne tot Indemnau ou staruintelelor sa Wain pe crestini si sa ne alipim lor. Deci saMaria, Ta, ca a,ni cälcat pacea cu ei nu pentru vreun folosal nostM, ci pentru cinstea 111driei Tale si a sfintei coroaneMariei Tale si pentru pastrarea, oretintitäii intregi si pen-tru Intdrirea legii catolice.

Vazind ei coca ce am flout, au Orbit gilcevile i cer-turile pe care le aveau pinä acum In toate alte pàri,atitdinspre tara i coroana oca sfinta a Mariei Tale, at sidin toa.te celelalte pärti, i i-au aruncat toad turbareaasupra.-ne. Cum se va deschide vremea, adica primavara,au de grind sà vie dusmaneste, cu toata puterea lor.vaduri n-au, caci vadurile lor de la Dunäre, in afarä. deVidin, am pus sa le arda, sa le nimiceasca i sd le facd pustii.Deoarece pe la vadul Vidinului prea putin pot sa ne aduc'ävreun räu, ei ar vrea sa-si aduca vasele de la, Constantino-pol i Galipole, pe Mare, la Dunäre.

Deci, Maria Ta, milostive Do-imne, daca voia MariaTale este sa ai lupta cu ei, atunci stringe-ti toatXt Oratot poporul de oaste, aft calaretii, cit i pederstrasii,adu-i in aceasta tara de peste munti a, noastra i binevoiestesa te bati aici cu ei. Iar daca nu vrei sá vii Maria Taatunci fii bun si trimite-ti oastea intreagä in parldle tran-silvane ale Mariei Tale, Inca de la sarbatoarea, SfintuluiGrigories. Daca Insa Maria Ta nu vrei sa dai toa,ta oastea,atunci da' numai cit ti-e voia,, macar Transilvania si pártilesecuiesti. Iar daca Märia, Ta voiesti sà ne dai vreun ajutor,atunci Maria ta sá fii bun a nu ne zabovi, ci sá ne zpui cuadevarat gindul Mariei Tale. Pe omul nostru, care aducescrisoarea, de data aceasta sa nu-1 intlrzii, ma rog, Maria.Ta, ci sá mi-1 trimiti inapoi, indata i iute. Pentru c. innici un chip nu vrem sa lasam in drum ce am Inceput, cisá ducem lucrul la capat. Caci, dacä Dumnezeu cel atot-puternic va asculta ruga'ciunile çi dorintele crestinilorva apleca auzul cu bunavoing spre rugäciunile

44www.dacoromanica.ro

Page 43: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si si ne va da astfel de biruintti Impotriva páginilor, dusmaniai c,rucii lui }frisios, va fi cea mai mare cinste si folosajutor sufletesc pentru Mirla Ta si santa coroaná a MárieiTale si pentru toatä. crestingatea ceo. adevtiratá ; deoarecenu, vrem s fugim. lnaintea sílbàticiei lor, ci sá avem, Inerice chip, luptii cu ei. lar dacá vom ajunge, fereascá Dum-nezeu, la un sfIrsit ráu si va pieri aceastä täriF,earti a noastril,nici Mária, Ta nu vei avea folos i inlesnire de asa ceva,pentru cl va fi spre paguba crestinätätii Intregi. De altmin-teri, s5. trezi ce va spune Mdriei Tale acest om al nostruRadul Farma [Gramaticul], ca si cum am grtii i oi de faVIcu Mária Ta.

Din cetatea Giurgiu, in ziva a cincea [joi], de stirbiltea-rea fericitei fecioare Scolastica4, anul 1462.

NOTE

Tara Romaneasca.Vlad Tepq s-a casatorit Intr-adevar, ulterior, cu o ruda a luí

Mate'. Corvin.3 Ziva de 12 martie.4 Sfinta catolicil, ce se serbeaza la 10 februarie, care 4n 1462 a

fost miercurea. Deci scrisoarea e de joi, 11 februarie, imediat dupaaceasta sárbatoare.

www.dacoromanica.ro

Page 44: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SCRISOAREA LTA STEFAN CEL MARECATRE PRINCIPII CRESTINI (25 IANUA-RIE 1475) SI SOLIA SA CATRE DOGELEVENETIEI, EXPUSA IN SENAT DE IOANTAMBLAC (8 MAI 1477)

Dintre numeroasele documente interne gi externece ni s-au pästrat de la Stefan cel Mare, reunite In monumentala editiepublicata de Ioan Bogdan, la Insärcinarea Ministerului Instructiunii,ca prilejul implinirii a patru sute de ani de la moartea marelui voie-vod (1504-1904)1, doul prezinta o deosebita Insemnätate politickgi literarä.

Primul este o scrisoare-circulará adresata principilor cregtinidupa victoria de la Podul InaIt (10 ianuarie 1475), scrisoare remarca-bilä din toate punctele de vedere"2 gi care ar trebui sl figureze lalocul de ciaste In toate cärtile de cetire gi de istorie ale tineretuluinostru"2.

Trimisä din Suceava la 25 ianuarie 1475, serisoarea s-a pastrat Introj copii diferite dupd o traducere mai veche italianä (douä In Biblio-teca Ambrosianä din Milano gi una In Biblioteca San Marco dm Vene-tia) gi intr-o traducer° germanä incompletä din sec. al XV-lea(inBiblioteca de Slat din Viena). Copiile din Milano au fost publicated^ C. Esarcu In revista Columna lui Traian", VII, 1876, P. 420-422,c-a de la Venetia In Monumenta Hungariae Historica, sectia IV,fase. II (Acta Estera, vol. V), Budapesta, 1877, p. 301-302, iartraducerea germanä de N. Iorga, In Acte gi fragmente cu privire la isto-r a romdnilor , vol. III, Bucuregti, 1897, p. 91-92. I. Bogdan a repro-

1 Editia a apärut in 1913, cu titlul Documentele lui .5.tefan_selMare, vol. I-11, Bucure.7ti. Docum ntele descoperite ulterioran fost publicate de: M. Co tächescu, Documente moldovenegti de /a.Stefan cel Mare (SuplimPnt...), Iagi, 1933; Idem, Documente de laStefan cel Mare, Iagi, 1948; D.P. Bogdan, Acte moldovenegti din anii1426-1502, Bucuregti, 1947.

2 I. Bogdan, Documentele lui %Stefan cel Mare, vol. II, p. 231.8 C.C. Giurescu, Leona romdnilor, vol. II, partea I, ed. 4, Bucu.

regti, 1943, p. 65.

46www.dacoromanica.ro

Page 45: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

dus In Documentele lui iStefan cel Mare, vol. II, p. 319-323, versiu-nea din Venetia, Insotita de o traducere, In care a luat ea bazivarianta a doua din Columna lui Traian". Originalul scrisorii afost redactat probabil In latina, lameIt se adresa puterilor catolicedin centrul si apusul Europei, sau In slavona (din care a fost tradusapoi In latinti), si de aici In italiana si germana.

La dot ani dupti scrisoarea de mai sus si la un an dupa drama-tica batalie de la Valea Alba Razboieni (26 iulie 1476) Impotrivanumeroasei armate a lui Mahomed al II-lea, $tefati col Mare, preva-end noi atacuri ale turcilor, se adreseaza printr-o solie special&venetieniror si Papal, corlad ajutor pentru apararea nu numai a Orasale, ci a Intregii crestinatati, cum Meuse In 1462 Vlad Tepes.

Aceast& solie deosebit de importanta a fost Incredintata de tef anunchiului doamnei Maria" din Mangopl, loan Tamblac, care a expusla 8 mai 1477, In fata senatului venetian, textul redactat dupa dicta-rea domnului2.

Textul soliei s-a pastrat In traducere italiana, In cadrul Delibe-rarilor senatului venetian (Deliberazioni secrete del Senato), cu indi-catia ca s-a tradus de greco". A fost publicat de C. Esarcu, mai hailIn C olumna lui Trojan" si apoi In volumul te fan cel Mare. Documentedescoperite In arhivele Veneliei, Bucuresti, 1874, p. 62-67; ulteriora fost reprodus In: E. de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoriaromdnilor, vol. VIII, Bucure§ti, 1894, p. 23-25. loan Bogdan aretiplrit textul lui Esarcu (cu unele emendatiuni si variante dupaWitia Hurmuzaki), Insotindu-1 de o traducere si un comentariu, InDocum,entele lui 'Stefan cel .Mare, vol. II, p. 342-351.

Reproducem mai jos traducerea romaneasca a celor doul. scrisori,In versiunea data de I. Bogdan, tintnd seama, pentru a doua, si deaceea a lui N. Iorga, din Scrisori de boieri, scrisori de domni, ed. a,p. 169-173, si beneficiind de concursul colegului dr. G. Lazarescu,lector la catedra de limba italiana a Institutului de limbi si lite-raturi straine.

I Vezi N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. IV, Bucuresti, 1937,p.. 190-191.

2 Asupra datei vezi Istoria Romdniei, II, red. resp. acad. A. Otetea,Bucuresti, Ed. Acad., 1962, p. 525.

47www.dacoromanica.ro

Page 46: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Includerea lor In antologia de tata. se justifica nu numai prin faptulea reprezinta documente diplomatice de mare Insemnatate, ci §1 nara-/itmi-emotionante, ceimplinesc letopisetul domnesc ì pisania de laRazboieni (1496), pe care o reproducem In continuare,

G. M.

[Scrisoarca lui Stefan, cel Mare dare principiicregtini (25 'miliaria 1475)]

1

Catre coroana ungureascä gi care toate tä-rile In care va ajunge aceasta scrisoare, sänätate!'

Noi, stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn alTarii Moldovei, ne inchinam Cu prietenie you'd tuturorcarora le scriem gi va' dorim tot binele ci va spunem domnii-lor voastre ca necredinciosul imparat al turcilor a fost demultä vreme gi este Inca pierzätorul intregii cregtinätäti,gi in fiece zi se gindegte cum ar putea sA supuna i sä nimi-teaseä toata eregtinatatea. De aceea, facem cunoscut domnii-lor voastre 06, in zilele Bobotezei care a trecut, mai susnumitul turc a trimis In tara noastra gi Impotriva noas-trä. o mare ogtire, in numär de 120 000 de oameni, al care¡crlpitan de frunte era Soliman paga beglerbegul; ImpreunaCu. acesta se afloat toti curtenii sus-numitului turc gi toatepopoarele din Romania2, i domnul Tärii Muntenegti, cutoata puterea, lui, ci Assan-beg, gi Ali-beg, gi Schender-beg,gi Grana-beg, gi Ogu-beg, i Valtival-beg, gi Serefaga-beg,domnul din Sofia, gi Cusenra-beg, ci Piri-beg, fiul lui Isac-paga, cu toata puterea lui de ieniceri. Acegti mai sus numitierau toti c'äpitanii cei mari, cu ogtile lor.

Auzind ci vazind noi acestea, ara luat sabia in mina gicu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru atotputernic ammers impotriva dugmanilor cregtinätatii, i-am biruiti-am alcat In picioare, gi pe toti i-am trecut sub a,scutigursabiei noastre; pentru care lucru laudat sa fie DomnulDumnezeul nostru. Auzind, despre aceasta, paginul Impa-

48www.dacoromanica.ro

Page 47: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

rat al turcilor §i-o, pus In gind razbune §i sa ViDr', inluna mai, -cu capul SU i cu toata puterea sa impotrivanoastra §1 sa supuna ¡Ara noastra, care e pearta cre§tini-tatii §i pe tare Dumnezeu a ferit-o pina acum. Dar daeg.aceasta poarta [a me-,,tinat5tii], caro e tara noastra, va fipierduta Dumnezeu srt ne fereasca de a§a cevaatunci toata cre§tinatatea va fi in mare primejdie.

De aceea ne rugam de domniile voastre sa ne trimiteti pecapitanii vo§tri intr-ajutor impotriva du§manilor cre§tina-tatii, ping mai este vreme, fiindca turcul are acum multiprotrivnici §i din toate partile are de lucru cu oameni ce-istau impotriva cu sabia in mina. lar noi, din partea noas-tra, fagaduim, pe credinta noastra ere§tineasc5. §i cu jura-mintul domniei noastre, ca vom sta in picioare §i ne vomJupta ping la moarte pentru legea creOineasca, noi cu capulnostru. A§a trebuie st faceti §i voi, pe mare §i pe uscat,dupa ce, de data aceasta, cu ajuterul lui Dumnezeu celuiatotputernic noi i-am taiat mina cea dreapta. Deci fitigata fara intirziere.

Data in Suceava, in ziva de'ftntu1 Pavel, luna ianuarie25, anul Domnului 1475.

*tefan voievod, domnul Tärii Moldovei3.

Expunerea domnului loan Tamblac, solstraucit al domnului $telan, voievodulMoldovei, tradusl din greaert In latinil,cuvint de cuvint, dupg cum urmeaza. 1477,mai, ziva 8

Prea inältate principe oi domn I Acesteasint lucrurile pe care le spun cu gura mea eu, loan Tam-blacrsol §i unchi al domnului stefan voievod, din partea lui.

Ca toate acestea s-au savir§it din partea turcilor in tarasa, Luminatia veastra trebuie sa fi auzit de la multi. E ade-varat insti ca cele ce au urmat nu i s-ar fi intimplat, daca arfi §tiut ca principii cre§tini §i vecini cu dinsul au sa se poarte

494

www.dacoromanica.ro

Page 48: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Cu el a§a cum s-au purtat. Olci, de0 avea juräminte f iinvoieli Cu din§ii, ei l-au in§elat, §i astfel a palit ce-a pli.-tit. Invoielile 0 jurämintele ce eran intre din§ii cuprindeau[prevederea] ca tati trebuiau sa fie gata 0 sa ajute in onceloa pe acela dintre domni impotriva cAruia ar fi mers tur-cii. i totu§i, cu toatá nädejdea mea intr-in§ii, mi s-aintimplat nenorocirea pomenita4. Caci, data nu ar fi fosta§a, al fi Meta una din doug: ori m-a§ fi impotrivit Cuadevärat vrajma§ului la trecatoares §i nu l-a§ fi läsa.t BAtreacä, ori, daca aceasta mi-ar fi fost Cu neputing, a§ fiincercat BA scap pe locuitorii tärii mele 0 nu at fi sufcr'tatita paguba. Dar m-au lAsat singur, §i mi s-a IntImp atcum am elms mai sus. i dacA vrAjma§ul ar fi fost singur,n-ar fi fost tqa de r u; dar el a poruncit sa vie cealaltTarg Romä eascda, de o parte, 0 tätarii, de alta, lar .eI FLU d a venit in persoanii cu toatA puterea lui, §i m-ainconjurat de trei parti 0 m-au gasit singur pe mine, cutoti osta§ii mei impr4tiati, ca sa-§i apere casele ion. Gin-deascA-se Luminatia VoastrA cu cit ma intreceau la nuinar,cind impotriva mea singur eran atitea puteri. Eu, impreunAcu curtea mea, am fäcut ce-am putut, §i s-a intimplatcum am spus mai sus, care lucru socotesc ca a fost voialui Dumnezeu, ca sa ma pedepseasa pentru pacatele mele;§i l'Audat sa fie numele lui I

DupA ce intr-adevär vrAjma§ul a plecat, am Ili:nu lip-sit de once ajutor din partea cre§tinilor, pentru ca ei nunumai cA nu m-au ajutat, dar au fost futre din§ii unii carepoate au simtit plAcere pentru paguba fäcuta mie §i täriimele de catre pägini.

In aceasta vreme a venit la mine secretarul LuminätieiVoastre 0 mí-a spus ce i s-a poruncit, 0 mi-a fagä'duit multelucruri din partea Luminatiei Voastre preacre§tine, carede bunavoie va ginditi la binele cre§tinilor ii la nimicireavrajmaqului ion. Lucrul acesta m-a bucurat ii mi-a datmare nädejde; §i am ramas parca lini§tit, and mi-a opuscil din banii trimili in Tara Ungureasca §i din altii voiavea §ti eu ceva ajutor 0 folos. i totu§1, eu cerusem cavoievodul Basarab sa fie alungat din cealalta Tara Romit-

50www.dacoromanica.ro

Page 49: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

neasca vi 85 fie pus acolo un alt domn crevtln, anume Dr5cu-lea, cu care sti ne putem Intelege Irnpreunä'. Am Induplecatchiar la acest luau pe M'aria Sa Craiul ung,uresc, ca 85se Ingrijease5 vi el, din partea sa, ca Vlad Dr5culea sa ajungtidomn. Si, Induplechadu-se In sfirvit, el a trimis sa-mi spun5ca sA-mi adun oastea vi sfi merg 85 pun pe numittrl donutIn Tara Româneasa. Si ava am Mont indatä vi am mers,eu dintr-o parte vi cApitanul craiului dintr-alta, ne-amunit vi am pus In domnie pe zisul Drikulea. IsprAvindaceasta, el m-a rugat sà-i las, pentru paza lui, oamenide-ai novtri, c5ci in munteni (valahi) nu se prea Incredea;vi i-am 15sat 200 de oameni din curtenii mei. Si, f5cfndacestea, am plecat. Dar numaidecit necredinciosul Basa-ra.ba s-a Intors vi 1-a g'äsit singur vi 1-a omorit; çi Impreungcu. el au fo t omortti toti oamenii mei, afar5 de ze6e.

Lucrul Etcesta aflIndu-1 noi Indatà, l gAsindu-semine secretarul Lumiatiei Voastre vi auzind vi el cele Intlm-plate, mi-a zis cá nu cumva mi-ar face plAcere sit-I las a

fiinda venise vremea sl se 1ndeplineasca cele ce-mispusese din partea LuminAtiei Voastre. Eu 1-am sfiltuit s6nu ¡acá aceasta, din pricina iernii, care era foarte asprä ;era cam pe la 10 ianuarie. i-am spus c5. poate sä scrie vi s4feet prin scrisoare. El Ins& mi-a raspuns: Aceasta o voiface In persoana, nu pot s-o fac prin scrisoare". 5i mi-acenit tut om care sit mearga frapreunfi cu el vi pe care sa-1aiba tovaräv la hatearcere, vi a hotiirlt, frnpreunä' cu mine,sá se Intoardi de sfintele Pavti. V5z1rd cu adevärat grijavi graba ea, eu 1-am %sat s5 piece vi i-am dat un om;am rAmas cu vorbele sale ca cu un Meru lndeplinit.

Pe alti domni crevtini, vecini cu mine, n-am vrut in-tr-adevä'r sd-i mai incerc, ca s5 nu m5 vgd iar5vi Invelat.Lumingtia Voastra vtie ce neintalegeri slnt Intro dinvii.Din pricina aceasta, cu mare greutate poate fiecare sa-vivada abia de treburile sale; iar treburile mele r.imtn, derievoie, fArá ajutor. Cred chiar ch' craiul unguresc a facepace cu Tara RomttneascA vi cil atunci va fi cu mult mai r5u.De Roma, adApostul çI eadejdea mea Mitt la prealuminataDomnia Voastr5, pe care o rog sl binevoiasc5 a mä ajuta.

514*

www.dacoromanica.ro

Page 50: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Nu vreau sä mai spun cit de folositoare este pentru tre-burile cregtine aceasta -tara a mea; saco lesa ea este de prisos,fiindca lucrul e prea limpede, ca ea este cetatea de aparare aTarii Ungure§ti §i a Poloniei gi straja acestor doua craii.Afar'ä de aceasta, fiindcä turcul s-a impied-icat de mine,raulti tregtini an ramas In linigte de patru ani. Agadar,fiindca sinteti domni cregtini gi sinteli cunoscuti ca cregtini,eu vin la prealurtiinata Domnia Voastra, cerind ajutorulvostru cregtinesc, spre a Ostra aceastä tara a mea, folosi-toare pentru treburile cregtine, gi fagaduiesc ca orice dargi once ajutor imi veti trimite, eu I" voi intoarce Inzecit,de cite ori veti avea nevoie gi ve-ti cere dar numai Impotri-va paginilor oriunde yeti porunci farti nici o zabava.Atara de aceasta, Luminatia Voastra va face o rapta fdartecinstita, ajutInd pe un domn cregtin. Atlta cer acum, giaceasta fiindca gtiu ca turcii vor veni In vara aceasta iaragi-asupra mea [...]

Apdar, acestea sha lucrurile ce mi-a poruncit sä le aducla cunogtinta voastriii, gi apoi celalalt lucru, ca am scrisorigi cuvinte de dus catre Prea Sfintul Parinte. Daca DomniaVoasträ Imi -yeti da voie, ma voi duce; daca vi se pare fusaea nu e bine sa merg [nu m'a voi ducer. Toatä nädejdeael gi-o pune In Domnia Voastra gi cere ajutor de la boomiaVoasträ gi sprijin de la alti cregtini. *i dac'ä Dumnezeu vai rea sä nu fie ajutat, din doua lucruri unul se va intimpla:eri aceasta tara va pieri desigur, ori voi fi silit, de nevoie,-s'ä mä supun päginilor. Lucrul acesta fusa nu-1 voi faceniciodata, vrind mai bine de o suta de mii de ori moartea,decil, aceasta. i igi pune nadejdea In Domnia Voastre.

NOTE

I Aceastä adresit se aflä numai in versiunea de la Milano. Inversiunea germanä, incompleta, din Viena (sec. XV), ea are forma:Proa strälucitilor, prea puternicilor si nobililor domni a toatä cree-tiniltatea, unde se va aräta sau auzi aceastä scrisoare a noastrti".

52www.dacoromanica.ro

Page 51: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

s Se inteleger (fostul) Imperiu Roman de Rasarit (Bizantin)"..Measta subscriere se afla numai In versiunea italiana de la

Milano.Aici nu apare numai alternarea constructiei indirecte cu

directa, IntÎlnit deseen i in soliile si scrisorile din sec. al XV-leat,cum spune I. Bogdan, ci faptul ea loan Tamblac avea in fall sicitea deci textul scris, dictat diacului de tefan cel Mare insusi.

' Se intelege; la trecatoarea Dunarli (nota lui I-. Bogdan).In Hal,ltrà rlu1iia. ihprosie interesantá, fiindca e o dovadá

pentru see, XV 00onifti1i4a originii comune a moldovenilor cu mun,twit. Se stie. ca VIohi, Valaehia se numea nu numai Tara Roma,-neasca, el si Moldova "kTletais. MaiQr, Vlachia Minor). Cf. Volobskazemlja Moldat'sk zemlia in documentele interne moldovenestisi in izvoarele polone (nota lui I.B.). Tot atit de semnificativadau-gam noi este faptul ca aceastkp4ma mentiune a constiintei origin'i

mune a poporului nostru provine de la marele domn t fan-.Tamblac vorbeste din nou liber, ca si la inceput, dar mai jos

revine din non si se exprima la ,persoana I, in numele lui ,5tefan cel_Mare.

8 Lipseste in text.Ultima propozitie e din nou la pers. a III-a.

www.dacoromanica.ro

Page 52: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INSCRIPTIA LUI §TEFAN CEL MAREDE PE ZIDUL BISERICIIDE LA RAZBOIENI

(1496)

La 20 de ani dupa infringerea temporarti de laValea AlbaRazboieni, de catre un inamic mult superior numeri-mete, amintirea acesteia stgiruia Inca vie in memoria viteazului Ste-fan ei a poporului. Pentru pomenirea oetenilor care s-au jertfit aturicipentru pastrarea independentei rii, marele voievod ridica in 1.496biserica din satul Razboieni, in apropiere de locul bataliei. Pisani&agezata atunci pe peretele sudic al bisericii este unul din documentelecele mai impresionante ale epocii, ea fiind alcatuita desigur sub supra-vegherea-directa a domnului, in formulari care o apropie in mod evi-dent de partea respectiva a Letopisetului de end s-a inceput TaraMoldova (sub anul 1476) ei de solia sa catre venetieni (1477).

In istoriogyafia modernd aceasta pisanie a fost publicata i comen-tata pentru prima data de episcopul Melchisedec, in memoriul In-scription a de la mändstirea Rabozeni, judetul Neamtului, tiparitAnalele Academiei Romane", seria II, t. VII, 1884-1885, sectiaa II-a, Memorii i notite, p. 171-203 (ei in extras). Ulterior a fostreprodusa i comentata de mai multe ori, printre altii de N. Iorga,In Inscriptii din bisericile Ronzdniei, III (Studii gi documente cuprivire la letona romdnilor, vol. XV, 1-2), Bucuresti, 1905-1908,vol. I, nr. 96, p. 43-45, ei vol. II, nr. 659, p. 230, iar acum, In urmade prof. M. Berza el colab., In Repertoriul monumentelor gi obiecteltrde artd din timpul lui ,Ftefan cel Mare, Bucuresti, Ed. Acad., 1958,nr. 14. p. 139-144 (cu bibliografie)1.

Cea mai cuprinzatoare apreciere asupra acestei inscriptii apartinemarelui istoric N. Iorga, care a sintetizat-o In clteva fraze din cursulsp.0 Istoria literaturii romdnegti. Introducere sinteticd, Bucureeti,11929: Dar puneti alaturi inscriptia de la Razboieni, aceea dictata.

Vezi reproducerea fotografica la G. Bale, Bisericile lui .Ftefanchi Mare, Bucuresti, 1926 (Buletinul Comislunil Monumentelorfitorice", an. XVIII, 1825), fig. 110, p. 81.

54www.dacoromanica.ro

Page 53: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

de stefan eel Mare. Ce nu fncape In citeva cuvinte numai 1 A venitMohammed din tara pagtnilor l-a biruit pe dinsul acolo, la Ras-boieni, la Valea Alba: una din cele maifrumoase pagini de literatura,Caci aceasta este literatura. Aici nu mai este subiect de lmprumutnici forma copiata, ci sub iectul este durerea unui popor intreg si formaaceea care se creeaza In Insusi focul acestei duren" (p. 41).

Reproducem aici traducerea din Repertoriul citat, cu unele miciImbunatatiril.

G. M.

[Textul inscriptiei]

In zilele binecinstitorului si de Hristos iubi-torului domn Io[an] stefan voievod, din mila lui Dumnezeudomn al Tärii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, In anul6.984 [1476], iar al domniei sale anul al 20-lea curgator, s-aridicat puternicul Mahmet, impAratul tureen, cu toate pute-rile sale räsäritene ; l Inca i Basa,rab voievod, numit Laiotà,a venit cu el, cu toatä tara sa basarabeasca. i au venit saprade 1 sä ja Tara Moldovei ; si au ajuns pind aici, la loculnumit Valea Albä. Iar noi, stefan voievod i cu nostrilAlexandru, am legit Inaintea lor sl am Mutt mare razboicu ei, In luna iulie 26; çi cu voia lui Dumnezeu, au fostInfrinti erestinii de pägtni. i au cäzut aici multirne mare deesteni ai Moldovei. Tot atunci i tätarii au lovit TaraMoldovei din eeia parte.

De aceea a binevoit lo[an] tefan voievod cu buna sa voint4si a zidit acest läcas in numele arhistrategului Mihai/ silntru rug siesi i doarnnei sale Maria T fiilor säi Alexandrugi Bogdan si Intl% amintirea i pomenirea tuturor pravoslav-nicilor crestini, care au pierit aici. In anul 7004 [1496],iar al domniei sale anul 40 curgiltor, In luna noiembrie S.

O transpunere in versuri, Cu titlul Pisanie, datorata poetuluiGeorge Lesnea s-a tiparit In revista Cronies, an. 1I,, nr. 2 (73) dip1 iulie 1%7, p. 1.

55www.dacoromanica.ro

Page 54: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SECOLUL AL XVI-LEAEPOCA LUI NEAGOE BASARAB

EPILOGURILE PRIMELOR TIPARI-TURI ALE IEROMONAHULUI MACA-RIE IN TARA ROMANEASCA (15081512)

La o jurnatate de secol dupd prima carte tipnritrta lui Gutemberg (Biblia, latinn de la Mainz, 1445), Tara Romdneascas inscrie printre primele centre tipografice din Europa rnsdriteanti.Intr-adevar, la numai 25 de ani de la aparitia cclei dintli carp slavecu alfabet glagolitic (Missalul sau Liturghierul din 1483, imprimat laVenetia) si la 18 ani de la primele tipdrituri chirilice de la Cracovia,mesterul tipograf muntenegrean, ieromonahul Macarie, este chematde doranul Tarii Românesti, Radu cel Mare (1495-1508), sn scoatacnrti de slujbd In limba slavond, atit pentru tunic noastre, eft si pentruVirile slave vecine. Mamie tipdrise trei carti bisericesti In °resit'Cetinje [Tetinie] din Muntenegru, hare 1493-1496, dar fusese nevoitsd piece de acolo, In urma ocupatiei turcesti.

In Tara Româneascrt, probabil la Tirgoviste, Macarie scoate desub teascurile noii tipografii trei citrti de slujbk tn I imba slavond medio-bulged, si anume Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Eeanghelia..rtal (1512), aflindu-se sub patronajul directa! donmilor tdrii Radueel Mare si Mihnea (1508-1509), Vlad cel T hint' (1510-1512), Neagoeftqsarair(1512 1521r. In ce thasurdaceste cdfti implineatf un Insemnatrol cultural nu numai In Tdrile Romdne, ci si in Virile slave vecino,

sede din faptul en, printre exemplarele pdstrate, unele se gnsesc In

Vezi P.P. Panaitescu, inceputurile tipografiei In prile Romdne,In: Liturghierul lui Macarie. 1508, Ed. Acad., Bucuresti, 1961,p. XXXIIILXIII. Ipoteza mai veche, reluatd In Limp deV. Mol in, cti aceste art' ar fi fost tipdrite la Venetia lasà numeroaselatrebtiri fun rdspuns, astfel cti n-am putut-o lua aici In consideratie(Vezi studiul situ , Venise, berceau de l'imprimcrie glagolitique et cyril-lique, extras din Studi veneziani", VIII, Floren(a, 1966).

56www.dacoromanica.ro

Page 55: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

bibliotecile din aceste tari. Se gtie ca, dupa incetarea activitatii tipo-grafiilor din Cetinje 71 Cracovia, abia in jurul anilor 1517-1519,Fr. Skorina tiparegte citeva carp chirilice la Praga, iar la Moscova,Ivan Feodorov igi incepe activitatea tipografica In 1.56'i (dupli ce otipografie anonima publicase citeva cacti incepind cu 1555).

Descrierea primelor tiparituri romanegti, ca gi a celor care au urmatpina in 1830, a fost facuta de loan Bianu, Nerve Ilodog gi Dan Simo-nescu, cu bogate reproducen, in Bibliografia romdneascd veche, vol.IIV, Bucuregti, 1898-1944 (in continuare, prescurtat ERV)1.

Avindu-se in vedere marea insemnatate culturala a celei dintliliparituri romanegti, aceasta a fost reprodusa rece,nt, la initiativeAcademiei, intr-o editie fotografica, cu prilejul Implinirii a 1150 deani de la aparitie: Liturghierul lui likkarie, 1.508. Cu un studiu deP.P. Panaitescu gi un indice [bibliografic] de Angela gi Alexandru

Bucuregti, Editura Academiei, 1960.Dam mai jos, dupa aceasta editie, epilogul Liturghierului, tiparit

pe ultima fila (in editia fotografica, p. 255-256), In traducereaP.P. Panailescu (p. XII), cu miele mici modificari. Reproducem, deasemenea, epilogul Evangheliarului din 1512, tiparit sub patronajullui Neagoe Balarab. Foloshn pentru aceasta .1'.acsimilele din BRV, I,p..18-19, i traducerea de la p. 17-18, pe care am reviLuit-o Cuatentie. Dap& cum a aratat P.P. Panaitescu In studiul citat mai sus(p. .LIV XLVI), acest epilog, mai amplu declt cel al primei tipari-turi, este aproape idea tic cu al Octoihului tiparit de acelagi MacarieIn 1494, la Cetinje. Este interesant de semnalat ca acelagi epilog seAstreaza, cu modificarile de rigoare, gi In tipariturile lui DimitrieLiubavici de la TIrgovigte, dintre 154.4-15(17,gi chiar In unele tipa-rituri in limba slavona ale lui Oprea logofatul gi Coresi, incepInd cu1556, ceea ce subliniaza continuitatea hare cele trei generatii detipografi.

G,M.

I Vezi gi editia de popularizare a prof. Aurelian Sacerdoteanu,Predosioviile cdriilor romdnqii. I. 1,508-1647, Bucuteegti, 1938.

57www.dacoromanica.ro

Page 56: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Epilogu1 Liturghierului (1508)]

Atotvdzdtorului si preabunului Dumnezeuslava si mdrire, celui ce face sä se Implineascd once faptä.band, care este Inceputd. Intru dinsul, lui slavä si putere Invecii vecilor.

S-a Inceput aceastä sí Intl carte numità Liturghie dinporunca domnului loran] Radul voievod, cdruia sd-i fie ve,-flied pomenirea.

i s-a sfirsit aceastä carte din porunca celui Intru HristosDumnezeu binecredincios si de Hristos iubitorului si deDumnezeu phitului si prealuminatului domn Io[an] Mihneamare voievod a toatä Tara Ungrovlahiei si al Podunaviei,f iul marelui Io[an] Vlad voievod, in intliul an al domnieilui. S-4 trudit Intru aceasta smeritul ieromonah Macarie.In anul 7016 [1508], crugul soarelui 16, al lunii 5, indic-tionul 11, luna noiembrie, ziva 101.

[Epilogul Evangheliarului (1512)]

AtotvAzatorului si preabunului Dumnezeu,elavá si mdrire, celui ce face sd se Implineasca once faptàbunä care este Inceputd intru clinsui, lui Owl si putere,In vecii vecilor, amin.

Pentru cd Dumnezeu, cel cdruia intru treime ne Inchinäm,A binevoit a umple biserica sa cu sfinte cArti pentru slävireasi folosul cititorilor, drept aceea si eu, Intru Hristos Dum-nezeu binecredinciosul si de Dumnezeu pitzitul si domninsusi stdpInitor Io[an] Basaraba, mare voievod si domn atoatd Tara Ungrovlahiei si al Podunaviei, fiul preabunu-

1 Anal este dat dupa stiluI de la 1 ianuarie, §i nu de la i septem-brie, cum se obi§nula pe atunci In Tara Roraneasc . falte detaliiasupra dattirii, la P.P. Panaitescu, op. cit., p. XIVXVI).

58www.dacoromanica.ro

Page 57: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lui si marelui domn Io[an] Basaraba voievod, am rIvnit,cu ajutorul Sfintului Duh si cu dragoste catre dumnezeestilesi sfintele biserici, de am scris aceasta de suflet mlntuitoarecarte Tetraevanghel, pe care Duhul Sflint prin gura apos-tolilor a revarsat-o spre stiing si lmplinirea slaviriidumneze'rii celei de trei ori stralucitoare, areia In unane Inchinam. hog deci pe cei tineri si pe cei virstnici slpe cei batrini, care -yeti citi sau veti serie, pentru dra-gostea lui Hristos, sa Indrepta4i, iar pe noi, care cu oslrdiene-am trudit la aceasta lucrare, stt ne binecuvIntati,pentru ca, finpreuna slavind pe Taal, din care sint toate,pe Fiul, prin care sInt toate, si pe SfIntul Duh, Intru caresInt toate, sit aflam aici pace si milli, iar dincolo sa nebucuram de lumina si fericire.

Din porunca domnului Io[an] Basarab mare Voievod, eu,robul ltii Hristos, ieromonahul Macarie, am ostenit pentruaceasta carte In anul 7020 [1512], crugul soarelui 20, allunii 9, indictionul 14, luna iunie, ziva, 25.

www.dacoromanica.ro

Page 58: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

GAVRIIL PROTUL

Pina in al doilea deceniu al veacului al XVI-lea,litt.ralura original a in Tara Romineasca este reprezentata de epistc-lele cu caracter toologic trimise de Nicodim de la Tismana patriarhului.Eftimie al Tlrnovei, din pacate pierdute, 5i de Pripealele monahuluiFilotei, a caror valeare literara este redusa. Prima creatie In stare stirivalizeze cu operele sremarcabile ce se scrisesera intro timpIn Moldova, s-a nascut din colaborarea unuia din cei mai culti simai talentati domni romAni, Neagoe Basarab, cu un ctirturar de pe teho tare, Gavriil, conducatorul sau Protul"(protos In grece5te ins amnaI ' z 1 conduca or) comunitatii calu aresti de la M ntele ,Athos.

utea pune e , pe dad in Moldova literatura hagiograrcd (dla gr. hagios shut si grafo a scrie) i cea istorica au luat n c-tore succesiv, la distanta de citeva decenii, prin Macenicia lui loaneel Nou i Letop'seful de chid s-a Inceput Tara Moldopei, in Tara Re-mAneasca aceste cloud genuri literare, specifice evului mediu, apardeodata, hnpletindu-se In cuprinsu/ aceleiasi serien.

Nifon este, evident, In primul rind o hagiografie tipica.,o biografie de dint, plina cu elemente imaginare (minuni) i cu laudela adresa celui apoteozat. Ea urmare5te viata lui Nifon Inc pind dela na$tere, contine lauda parintilor sai, descrie ucenicia viitoruluistint, momentele principale ale vietii sale, apoi mill cum, dupamoarte, apar semnele clasice ale sfinteniei: corpul nu putrezesteface minuni. Toate acestea slut sabloane ale genului, In cuprinsulcarom ni se relateaza. de fapt, cu multe stiri exacte, biografia unu1patriarh al Constantinopolului, care a pastorit tare anii 1486-110313i 1497-1198 si despre caro exista o seama de date adunate si pre-zentate in lumina stiintei moderne de chive istoricul Nico/ae M. Pe-pescu (Nifon II, patriarhul Constantinopolului, extras din AnaleieAcademiei Romane, seria II, tom XXXVI, Bucuresti, 1914). Planulsi eonvenientele librare ale genului apar in toate vieWe de sfinti,

60www.dacoromanica.ro

Page 59: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

dar aid se impletesc mai vizib II cu -date reale, elernentul de fantasticreligios fiind destul de redus. Prin aceasta scriere si prin Mucenicialui loan cel Nou, dotal specii ale genulut hagiografic biografiaunui sfint si rnartiriul sInt reprezentate In literatura medievalkrcunkneasca la un nivel literar ce suporta comparatia cu produselede aeest gen din alte literaturi. De aceea, In cazul de fata publicamtextul In intregime, pentru ca cititorul de azi sa la cunostinta destilta §i-procedeele unui gen literar care a test, cum spunea N. Jorge,nuvela si romanul cvului mediu".

Dar dacá privim mai atent aceasta viata de sfint, vedem cil ciernen-tul hagiografic este, In mod vadit, mai mult un pretext pentru a vehi-Cute elementul politic si istoric, a ca'rui pondere este mutt mai mare,si case a determinat, de fapt, chiar redactarea operei. Astfel, in vremece Mucenicia lui loan cel Nou nu cuprindea decit un foarte mic pasajCu referire la realitatile din Moldova, pasaj reprodus integral In an.to-logia noastra, Viala lui Nifon acordk un mai mare numar de paginirelatrtrii evenimentelor politice din Tara Romaneasca dealt biogTa-fiei insasi a stintului. Nu e greu de vrtzut ca avem aici, In bunk parte,o cronicci a anilor 1501 (data la care Nifon vine in tara, chemat de Raducol Mare si-1 ajute In opera de reorganizare si asezare a bisericii subautoritatea domneasca) pita spre 1520. Aceasta si explica' de ce lamijlocul secolului al XVII-lea, chid a fost alcktuita o compilatie acronicilor rnuntene intr-o lucrare unitara, intregul fragment cu carac-ter de cronica a fost inclus intr-Insa, lasindu-se la o parte doer lace-putul si sfirsitul, care priveau exclusiv pe Nifon. Diferentele dintreversiunea cu care ne intilnim In cronica si accea din manuscrisele incare Viala lui Nifon apare ca o scriere de sine statatoare Ord destulde pu tine, si au fast semnalate pen tru prima °aril de Petre $. NasturelIn a,rticolul Recherches sur les redactions greco-roumaines de la Vie deSaint Niphon II, patriarche de Constantinople", aparut In Revue des&tides sud-est européennes",,t. V, 1.967, nr. 1-2, p. 41-75.

Nu este greu de vazut ea' istoria anilor 1501-1520 este scrisii dinpunctul de vedere al lui Neagoe Basarab, a carui domnie bleeps inianuarie 1512 9i se Incheie in septembrie 1521 cu moartea aomnului,tit arma and boli ce II rapeste, Mar Inca, unei activitäti politice 0culturale exceptional de bogate. Neagoe luase domnia In conditii tragi-ce urinind la tron dupti uciderea predecesorului stint. Vlad col Tinar;fapt caro i-a chinuit consiiinia toata viata. Noi nu cunaastem cu

61www.dacoromanica.ro

Page 60: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

xec:Mate cauzele conflictului dramatic ce a dus la rkscoala puterniceitamilli a Craiovestilor, care adoptase pe Neagoe, impotriva lui Vladcel Thar. Cert este a, apelind la ajutor turcesc, Craiovestii si partidaboiereasck ce le era aliatk au detronat si ucis pe domnul legitim,punind pe tren pe Neagoe, fiu adeptly al lui Ph-1m Craiovescufin nelegitina al lui Basarab Tepelus. Ajuns lu culmea strklucirii sale,dupd ce devenise vestit in tot Rkskritul prin daniile sale bogate,printr-o politick de ajutorare a crestinilor de sub jugul otoman si prinminunata sa ctitorie de la Curtea de Arges, Neagoe a fticut apel la unck.rturar din afara tirii sk sale biografia fostului sku indrumAtor,Nifon, furnizindu-i insk stirile de istorie a Tk.rii Romknesti In luminacare li convenea. Tocmai faptul ck.Gavriil era cunoscut in vremea luica un cArturar de prestiglu i totodatk era strkin, deci mi cunosteaexact evenimentele, ci le relata cum le auhise de la Neagoe, serveafoarle bine interesele domnului: in primal rind, dei scria istoria%aril asa cum liconveneadomnulni, el nu putea fi bknuit de pkrtinire,nefiind de-ai si amestecat In luptele interne; in al doilea rind, elcunostea amAnuntele vietii lui Nifon (ea fost ucenic al sfintuluicdlugAr la Athos) i, in sfirsit, nimeni mai bine cleat Gavriil Protul"nu pu tea elogia opera de ctitor a toatk. Sfetagora" (Sfintul Munte)1[114 taita de Neagoe. Iatit de ce o hagiografie s-a transformat tntr-ocreatie apartinind in bunk parte publicisticii politice,amestecind pam-fletul la adresa dusmanilor lui Neagoe eu elogiul, In bunk parte meri-tat, al domnieisi persoanei acestuia. Viata nnui sfint a deven it, astfel,un document Work de mare valoare si o treatie literal% ce a avut oinfluent& incontestabilti asupra dezvolttirii literaturii muntene. Eaa servit de izver letopisetului tArii i cronicii Ini Rada Popescu, inaintede a servi ca sursk de inspiratie lui Alexandru Odobescu pentrn nuvelaMihnea eel Mu. Citind Viaja Jai Nifon §i nuvela lni Odobescn, sevade eft de strins s-a tinut autorul rnodern de textul hagiografuluidin al doilea deceniu al veacului al XVI-!ea.

Vials lui Nifon a lost Boris& dupk. 15 august 1517, chid a avut loesfintirea solemn& a bisericii Curtea de Arges, i chiar dupii zidireamitropoliei din Tirgoviste despre care este vorba deci cel mai&lame in anul 1520 sau In ultimul an al domniel lui Neagoe:bebun5. seam5., Gavriii Protal, care a stet o vreme in Tara Romilneasci§i a avut desigur strinse legAturi cu domnul, a nutrit o sinceri admi-ratio pentru acesta sl a fieut din hagiografia sa in acelasi timp o

62www.dacoromanica.ro

Page 61: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

biografie a lui Neagoe gi o cronick a tuturor faptelor sale mal Insemnatepe plan politic, dar mai ales cultural-bisericesc, acestea interesledu 1in special pe un protos al Athosului_

Limba in care a fost redactat textul initial ramine un subiectde discutie. Majoritatea cercetatorilor, bazlndu-se pe faptul ca existarnai multe prelucrari neogrece#ti din secolul al XVIII-lea, sustinca Gavriil #i-a redactat opera in greaca bizantina, din care a fosttradusa pe de o parte In romaneste, pe de alta In neogreaca, dar subo forma mult prelucrata. Textul initial nu a ajuns pina la noi. Ver-siunea romaneasca, una din cele mai frumoase din toata culturanoastra veche, este din secolul al XVII-lea si e cea mai veche pastrata,fiindca prehicrarile grece#ti apartin secolului al XVIII-lea, lar unadin ele chiar inceputului sec. al XIX-lea.

Cel mai vechi manuscris al versiunii romane#ti e din 1682 #i a fostcopiat de ierornonahul loan ot Bistrita la schitul Trivale de 'mg&Pite#ti. Dar e mai presus de Itndoiala ca traduc r a s-a f ut cu crtevadecenii in urml, #'' anume pe vr m a lui Matei Basarab. Tr ducaloruleste proba)) I Udri,le N u el un cartu ar din cercul lui. Aceastàyerma are o serie de slavonisme, ceea ce i-a facut pe alti cerceta-tori, intre care gli D. Russol, Era presupuná futre textul grecesc #i celromanesc un intermediar slavon, #i acesta pierdut.

Parerea noastra este ca, in ceea ce prive#te existente unui originalIn greaca bizantina, dovezile aduse labia astazi ramin neconcludente.Cele patru prelucrari neogrecesti din secolul al XVIII-lea n-au avutla baza' acest presupus original bizantin, ci versiunea romdneased, dusala Sfintul Munte in a doua jumlitate a sec. al XVII lea sau In sec.al XVIII-lea de unul din numero#ii calugari greci din minastirileinchinate", si acolo traduse in neogreaca, dar cu multe adaosuri rliomisiuni tata de textul romanesc. Nici una din aceste prelucrári nupretinde a traduce pe Gavriil, ci se marturisesc fara ocol prelucrariMute pe baza Insemnarilor" lui Gasriil, despie care, Cu exceptiauneia singure, nu spune in ce limba erau. Argumentul fundamentalIn sprijinul parerii noastre il constituie faptul ca pretutindeni in pro-lucrarile neogrece#ti familia Craiove#tilor este numita neamul Basa-rabilor", or, confuzia tntre Craiovelti #i ceea ce s-a numit dinastia

1 Studii istorice greco-romdne. Opere postunte, tom I, Bucure#ti,1939, p. 21-25.

63www.dacoromanica.ro

Page 62: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Basarabilor" dateaza de la mijlocul sec. al XVII-lea si este opera luiUdriste Nasturel, autor de versugi la atema Basarabilor. Neamul Ea-siirdbese"..sint numitidescendentli Craiovestilar tocmai p entra ca Nea-goe si-a zis ca domn Basarab. In secolul al XVI-lea Basarab" nueste fug nume de familie. El devine nume de familie doar de la MateiBasa; ab.,Inseamna ca in originalul Viefli lui Nifon nu exista aceastilidentificare a Craiovestilor cu Basarabii. Ea a aparut in traducerearomaneasca, reflectind ideologia politicä a vremii lui Matei Basarab,si de aici a trecut in prelucrarile neogrecesti.

Cele mai vechi si mai apropiate de originalul românesc dintreaceste, prelucrari slut dou'a. aproape identice intre ele pastrateIn codicil grecesti 610 si 715 din biblioteca manastirii Dionisiu dela Muntele Athos, manastire unde se pastreaza racla cu moastelosfintului Nifon si care a fost bogat däruita de Neagoe (portretul lui,impreuna cu Teodusie, este zugravit la locul ctitorilor). Ms. 610 alost copiat in 1754, celälalt, dupti plirerea lui Russo, putin dupa1775", deci mult dupä ce versiunea româneasca circula deja in maimulte manuscrise. Textul din ms. 610, cu variantele din 715, a fosteditat stiintific de bizantinologul Vasile Grecu, insotit de o traducerea editorului (Viata sfintului Nifon. O redactiune greceascc1

editata, tradusa i insolita cu o introducere de Vasile Grecu, Rucu-resti, 1944).

Neindoielnic, aceasta prima prelucrare, in doua variantefoarteapropiate, a servit ca text de baza pentru alte doua prelucrari.Una, datorata lui Nicodim Aghioritul, a aparut in colectia de vieti desfinti Niov 'ExX6r.ov neptixov filtouç clEtoX6yonq &cep6pcov &row, Venetia,4803, i nu e altceva decIt prescmtarea variantei din me. 610 (vezipentru aceasta D. Mazilu, Contributiuni la studiul Vietii sf. N(fon,patriarhul Constantinopolului, Bucuresti, 1928). Alta, si ea pre-zentind aceeasi particularitate a identificarii Craiovestilor cuBasa-rabii, a fost publicata recent, pentru prima oara de Petra NasturelIn studiul citat. Evident, dei copistul ultimei variante afirma caGavriil a scris in greceste, el n-avea de unde s-o stie, informalla fiinddeci fictivd, din moment ce textul luat ca baza de aceasta varlautase trage tot din versiunea rom&neasca. Exceptind aceasta ultima va-.rianta, toate celelalte au fost traduce In romaneste. Prima prelucra.re,In varianta din ms. 610, a fost trimisa de Nicodim Aghioritul starc-tului Partenie al Argesului i tradusa din neogreaca in româneste.

64www.dacoromanica.ro

Page 63: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Le pastreaza in Biblioteca Academiei R.S. Romania in manuscriselenr. 1947, 8373, 3707 §i 4460, ultimele doutt copii de pe 3373(cf. D. Mazilu, op. cit.,§i V. Green, op. cit., p. 20). A doua prelucrare,publieata In Neon eklogion §i In alte editii, a fost tradusa §i tiparitain 1815, la manastirea Neamtu din Moldova, in v9lumul pe luna augustal Vieglor Sfinglor. S-a retiparit apoi, cu intreaga coiectie, la Bucu-re§ti in 1836 §i la Ploie§ti in 1873 (dupti D. Mazilu, op. cit.). Variantagreceasca tiparita s-a tradus §i in ruse§te, fiind publicata In A.307dcnuti Ilamepun, vol. II (vezi Nicolae M. Popescu, op. cit., p. 17)

Versiunea romaneasca realizatti la mijlocul sec. al XVII-lea do.pe un text slavon, care poate fi intermediar, dar poate fi §i originaluiscris de GaVriil in slavond (stilt dovezi categorice ca el §tia §i foloseaaceasta limba), limba oficiala a cancelariei §i bisericii in Tara Roma-neasca pe vremea lui Neagoe Basarab, s-a ptistrat in multe manuscriseCel mai vechi e din 1682 (ms. 464 BAR), un altul, copiat la un lee cuinvdgiturile lui Neagoe Basarab, a fost in biblioteca lui Stefan Can-tacuzino, deci nu e mai nou de 1716 (ms. 109, Bibl. Acad., fil. Cluj).Viala lui Nifon In aceasta varianta se mai pastrea71 In manuscriselenr. 3488 din sec. al XVIII-lea, nr. 1062 din 1727, nr. 1069 din 1817.nr. 2714 din 1816 §.a. O editie critica., pe baza tuturor manuscriselor§i euprinzind toate variantele grece§ti §i romane§ti, nu exista.

Dupti ms. 109 Cluj, aflat pe atunci la Bucure§ti, Viata lui Nifona fost editata. in 1865 de B.P. Hasdeu in Arhiva istorica a Romiiniet"tomul I, partea a 2-a, 1865, P. 132-150. Textul din ms. 464 a fosteditat la Bucure§ti, in 1888, de Iosif Naniescu §i C. Erbiceanu. Ace-la§i text a fost reeditat, Cu multa acuratete, §i insotit de o pretioasaintroducere, de indice §i glosar, de catre mitropolitul Tit Simedrea,In 1937, sub titlul Viala f i traiul sfintului Nifon patriarhul Constanti-nopolului. Introducere f i text, Bucure§ti, 1937. Este ultima §i cea,mai Mina editie existenta. Am reprodus-o integral in antologia noastrii,imprumutind §i o serie de explicatii din note §i glosar, fapt mentionatde ciscare data prin

D. Z.

655 Literatura romanA veche, vol. Iwww.dacoromanica.ro

Page 64: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Tiata si halal sfintiei sale parintelui nostril..Nifon, patriarbol Tarigradului, caro austrfilucit Intro mite patemi i ispiteTar'glad si in Tara lYfunteneascii, serisado Chir Protul adecì niai =roleSfetagoriei

Blagoslovit Dumnezeu earde au dat noaoa Intologe [Invägtura]' Sfintei Scripturi i lucrurile ce s-auOcut den nefiing In fiintd, ca un dar mare a lui Dumnezeuoäruia nimenea nu-i poate 864 numere màriia sau multimea,taro n-are numär ; eh cu cit vom marturisi einstea i märireasfintii sale, Cu a-Ma mai mult sä Inmulteste. Deci sä. nu(no) Jenevim spro iticruriIe cele buiae, ce cu ma,re nevoingsà ne päzinra le umplea, care ne tomes° o luptare neador-initä.; i 84 ne gaim spre ascultarea minunilor celor preainf[rtimisetate ale Iui Dumnezeu. Cà iota cà nice pro noinu fi e-au lepädat sfintiia sa de pärintii nostri cei d [edemunea, sä nu uitäm, ce viat,a i rainunile, cele ce au Ricut ei, nile-au arätat, eu scripturtt si trai-al lor l-au Infrumusetat.Derept ac,eia, acel da l:" cum era dentliu asa si acum nu somai Inputineazà, dupä euvintul ce au gräit Dumnezeulnostru /isus Hristos Intr-acesta chip ziclud: Eu slut cu voiping In sfirsitul veacului. Pentru-aceia nu sk schimbI niciIntr-aceste vremi de la ceia ce-1 ceara ca tot dedinsul ce,spre lauda lui Dumnezeu Tatälui celui ceresc, iatà i acum sitotdeauna den destul sà Inbogäleste si sà Inmultestebiserica.lui Dumnezeu i 84 InfrumseteazA cu prea euviosii si Ing/-duitorii2 s6i, cum se-ar zice cà sti Inpodobeste ca cu netopietri seumpe Cu märggritariu, sau ea cu o °tuniná inpletitaeu multe feliuri de flori mirositoare.

Caror pietri si raärg riteri si flori sá Inchipueste i pärin.telui nostru Niculae, c aa i-au fost numele sfintiei sale

dupa sfintul botez. Jug.' mai apoi, deea s-au Inbr4-eat in haine alugtiresti, fu chiemat Nif on, carele s-oufoarte nevoit sá petreacti viiata cu Ingäduinta lui Dumnezeu ;§i si umplu si asupra, sfintii sale cuvintul care au zis

66

www.dacoromanica.ro

Page 65: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dnmnezeu catra. Itremila prorocul:- Mai nainte pilaf nufusesi nascut, te-au sfintit si mai nainte dA zamislirea ta,te-am ounoscut intru israilteni site-ara pus Intrupraznuire".

Dirept aceia iata. i sfintiia sa, s-au pus astazi inainteanoastrA i ne chiama spre praznuire pre carele 1-au aratatsi 1-au crescut la aratare ostrovul ce1 ländat carele sA °MamaApelapov4, ce este tuturor vestit, dentru care multe feliuride izvoare prea intelepte ale invalitturaor s-au arga sifu de mare lauda pentru si inii parinti carii, dentr-ace1ostrov, multi s-au aratat facatori de minuni; dentru care slacest dint í prea intelept i infranasetat u cuvinte sfintiiasa--parintele nostru Nifon s-au aratat, de a earui viatatraiu iata ni sä apropie si cuvintul. Ce Bà socotim pre era..

incepatura si sí frìtul, ca se ca,de i radticina siodra,slele ce au crescut BA le spunem si sA le aratam.

Pro tatal sfintiei sale chiema-1 Manuil, iar pre poreclezicea Harip; iarA pre mun0.-sa o chiema AIariia; oamenide neara mare si de ruderue boereasca, izvorind cu toataaverea si lauda si cu lucruri bune In tara Dalm4ii5. DeoiInca fiind el la znoiia lui sluga credincioasa in curtea luiGheorghie doinnul Dalmatii6 i vatah de copii den casa,fu pirit i muz-evirit de Manea Hlapen, care avea acestnurne de neamul sau, si-lbaga In puscdrie i vreaO jale, iatuí fiind om dirept; fu clevetit de vrAjma,sii ca silpiiae. Ce Duinnezeu, cel ce-izbavestetoti direplii den moartecum zice si Scripture, acela au mintuit si pre acesta Cumestesugul doamnei Irinei7 den tara Dalmaii, ea-1 trimisepe sup t cumpAt cu carti la un frate al ei, ce-1 chiema Toma,care era voivod lit ostrovul Pelipovuluis. Iara voivoduPdeca1-au v'Azut, indata 1-au priimit cu mare cinste si asa s-aumintuit de moarte.

lar de nasterea lui asa, fu: ca acolo, Intr-acel ostroy,inpreuna' nu1tei9 tata-sau Manuil 19 de Moil o jupineasa ceo cherna Manila, de care am zis mai sus, fatà de boeri mare,cu care au fA' cut 2 coconi i o f atá. ; si mult BA nevoia In viiatasa cu toad credinta intru toate bunatatile.i asa slpristävicu pace, lar jupmeasa-i lui Mariia cu multe varsari de la-crtimi si jale au ramas pentru barbatul ei, pe cum este

175*

www.dacoromanica.ro

Page 66: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

obiceiul firei omenesti. far pentru coconii ce-i ramasese,ea12 tot sa mai Intorcea si sa mai mIng1ia de acea plingeremulta; si avea multa usIrdie pentru dinsii. Deci pre celmai mare 11 deadoi3 la domn sA slujeasca, iar pro Nicolae11 deade la un dascal sa. Inv* carte, iar fata o opri la dlnsapentru minglere. Deci Nicolae atIta avea dar de Invattiturg,sit In putina vreme Intrecu pro toti cei ce era cu dinsul laInvatatura si atita, era ascutit la minte, clt toata dascaliia,filosofului o au strabatut cu Intelepciunea sa14. Dupá aceiaau nemerit la un pärinte calugar, pro carde 11 chiema Ioasaf,dascal si providet,15, de la care au Invatat si mai bine togaInvatatura; si de la dinsul au Inbracat si haine calugarestisi fu chiemat Nifon. Si putinel petrecund la dinsul, sit mutade la dinsul Intr-alta lature, ca se vaza si traiul sfintilorsi proa cuvioslor parinti, do la carii au adunat toate buna-tatile ca si albina cea nevoitoare, sale strInge toate floraecele bune caro-s de treabi si de cinste lui Dumnezeu sidomnilor si tuturor oamenilor. Asa si Intr-acesta chip s auaratat si efintiia lui cu nevointä; si spre dorinta lucrurilorcelor bune Ea Inpunge till° acelasi tic ca si albina, si oreundeauzia ca sit nevoeste cineva Intru lucruri bune, indata mergeaacolo pentru sa vaza lucruri desevirsit. i niceodata n-augregit, nici osteneala lui nu-i era In desert, dupa cum zicePavel apostol: Cei ce pohtia aceia au si dobindit".

Ca auzi de un pa'rinte anume Zahariia, carde läcuia Incetatea Nartei", om sufletesc si plin de toate bunatatile,stiind carte greceasca si sloveneascos, care venise denSfetagora 19 de la mangstirea Vatopedului; veni la dinsulsu plecata smerenie si ispovedi ear° dinsul toata taine, sa0-1 priimi BA-i fie tata sufletesc. Iar el deaca vazu firea luicea smerith, 1-au luoat la sine si-1 facu caluga'r desavirsitca mai nainte numai ci avea Incepiltura calugarii de la feri-situ' Ioasaf providetul, cum s-au zis de acest lucru mai sus..

i nepregetind, 1-au si dieconit mitropolitul cetatii Nardiei,pro care 1-au hirotonit fericitul si manic Nicolae patriarhulIustiniianiei cei dintliu 20 si 21* al tuturor bulgarilor si R122sirbilor si al Arvaniei23 si al altor laturi, pro carele 1-auchtemat ispravnicul cetatii Linardiei de la TArigrad in tara

68 www.dacoromanica.ro

Page 67: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Obridultii, la Iustiniianiia cea mare. Ca intr-aceavremetoatelaturile §i cetatile §i satele era fugite de la bisericile Tarigra-dului pentru al optulea sabor, care vrurit sa-lfaca la Florintalatinii coi de§erti de mint e24. Deci toate bisericile pravosla,'vnicilor sa tocmia, de la marea biserica a Iustinianii25 ceimari, care este in tara Ohridului29.

Jarit Za,hariia §i cu Nifon putina vreme lacuind acolo,vrurä sit mearga in tara Ascolunului", alrora mulfi li seinpreunara intre Belli; §i purcesera de la Iustinia,nii uniipre uscat iar altii in vase pre mare §i sosira la o cetate marepre nume Dracea29, care este in Ora Ascolunului §i acolos-au suit In cetate Cruei29, fiind de la. Dracea, co, la 6 milede loc. i au mers la Gheorghie ispravnicul Alvanieicaruia li zicea Schenderbeg", §i-i priimi cu mare bucurieqi cu dragoste, ea Inca mai Inainte auzise el de viiata lor{CCa Malta §i de ajuns ; §i luo pre Zahariarl ca" se-i fie luiduhovnic §i invälatoriu F,li indireptatoriu tuturor oamenilor

tocmitoriu mintuirii tuturor ; iar pre Nifon, cu blagoslo-veniia arhiereului cetatii Cruei, 1-au preotit acolo, chi. §ipre acel arhiereu II" birotonisi iar34 fericitul Nicolae patri-arhul".

Decii nu dupa multä vreme cu voia lui Dumiiezeufpentrur6 multimea pacatelor fu trimis pacato§ilor toiagulInvataturli c 1 de fier dupa cuvintul prorocului, ca pentruit vatatura certarii sit sit intoarca ia,r &Ara Intelepciunecea intreaga ; sit ridica.ra turcii de la Rasarit gicuprinseratoate laturile spre Apus teem, pin' la marea Ochianului"§i pina la Alvaniia §i tot ce afla, ado., Facia §i aprindea".Deci oamenii väzind spaimä ca aceia §i groaza, fugia, cineincotro putea; unii la mare, altdi pre in pe§terile muntilor§i ale pamintului. Iar fericitii parinti vazind lucruri caacestea, adusera-§i aminte de cuvIntul lui Pavel apostolcarele zice: dati lee miniei" ; a§ijdirea §i de cuvintul Isaieiprorocul carele au zis: pOiti oamenii miei §i intrati Incamara voastra §i sii. väl ascundeti putunel pin' va treceminiia lui Domnului Dumnezeu". 15i au lasat Alvaniia",§i au venit iar la mare cetate a Ohrideanului; §i intrara Incetate §i aflara Inlauntrul cetafii o minästire mare §i vestita

69 www.dacoromanica.ro

Page 68: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

a Precistei i petrecea in mare miregiere.i e pretutindineaveste de /andil bunätätilor Zaharii, c'd era darul lui Duranezeucu dinsul.

Deci intr-aceia vreme rämasä vaduvd biserica cea, mareUstinianii cei dentliu, care era patriarsie, pentru pristà-

virea sfintiei sale pärintelui Niculae patriarhul çi trimise lasfintiia sa, pärintele Zahariia cu mari rugäciuni, ca ea iaCîrma sfintei biserici-. Iarä sfintiia sa nice intr-un chip nuvru ; ci neavind ce face, pentru rugä'ciunea clirosului si a-näroadelor fu i färá de voe patriarhu tuturor bulgarilor,sirbilor, arbtinasilor si altor 'alai. Si sezu spre scaunul celnail_ ca. o luminare sine slesnia si au K,scut loarte binebiE,erIca cea mare a Ustinici coi dentiiu i i-au cirmuit prototi i i-au indireptat cum se cade cu invätätura legii cresti-nesti, ci arhiereului. Si nu fu lumina numaiaeia lature, ce toatà lumea, au luminat, pentru ale cliruibung-tali toti läuda pre Taal ce! ceresclo.

Dupä aceia nu trecu multi" vrerne, co iarä. 6à intimpläinpiedecare rea si cuprinse scirbà i intristäciune mare bise-rica Iustiniianiei. CA fu trimis de la Tarigrad Marco Xilo-carav, de Arnim" inpäratul turcesc, sä fie patriarh laIustiniianiia, cea, mare si au scos pie Zahariia patriarhulden seaun; aceste fäcu inpäratul and. avea dragostefoarte mare cäträ Marco. Deei Zahariia patriarhul last"scaunul i merse la Tarigrad denpreunä cu fiiu säu eelsufletesc, cu. Nifon, ea vina pentru care fu scosden seaun. O jale, ea' cloaca, au sosit la Tarigrad, nu zabovivreme multi", ci si räzboli; intru care boalá îi deade sufle-tul in miinele lui Dumneräu; si-1 griji fericitul Nifon ca pieun tatà sufletesc çi piistoriu al sau ce era si cu mare jaleIl ingropä brindu-si blagoslovenie de la, dinsul, cum secad°, inpreuna eu toti citi era acolo.

Deei Nifon läsä Tarigradul si raer se la Sfetagora,cä foarteidorear sulletul lui sà vietuiaScd intr-acel stint loe, ea sicerbul ae izvoarale apelor, care dor, cu voia lui Dumnezdu,curind I-au dot indit. Si au Triers eätrà pärintele chir Daniilprotul, carele tinea, eirma a toatà Sfetagora, de la care aubloat blagosloveniia si au MCI'S la, minästirea lui Hariton

70www.dacoromanica.ro

Page 69: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si au 1mblat pre la toate pestirile çi chiliile si pe la toateschiturile cele mari si cele mici, care slut inprejurul Cariei"si au cersut rugäciune ci blagoslovenie de la toti pärintiicei sufletesti si s-au Induleit de invititurile lor iau Invitatde la dinsii sfat bun. i au mers In pesteri la Crit vi acoloau aflat niste cilugiri nevoindu-se cu fapte bune i cu multiribdare postind si ajunind, carii eri hrìínia numai den lucrulmlinilar sale si sii lipi de dinsii si Nifon, hränindu-seel den mestesuE,m1 scrisorii, cii seria foarte bine si fiumos;

aso, petrecu acolo cu dinsii multà vreme. Si de acolo fuchiemat la mare lavria, sf1ntului Atanasie däscalecgtoriulsfintului mimic al Atonului9 si petrecu acolo mai bine deun an. Deei de acolo au mers la mlnistirea, Dionisatul.pentruinvatatura srnerenii; la care minästire cu mare bucurie /-auprinnit si sil pleca cu totul obiceiului i tocmelii minästireiçi s-au lleut de ell, toti mai mic si toati poslusaniia" cudragoste o umplea, cit esi in toate laturile lauda bunitätilorlui.

Deci sil intimpli de rimase 1ntr-aceia, vreme hiserica ceamare a Solonului" vilduvil de arhiereu i ccrcaiii cetiiteniidenpreuni cu clirosul bisericii, pretutindinilea sit afle undevaom ea acela, care sii poatä fi hernia unui lucru ca acesta side Invägtura bisericii si al cetitii. Jari Dumnezeu cel ceall zis ca sii streluciasci lumina dentuneree i lucrurile celede tainä la aeve ea se descopere, acela nu vru mai,multfie ascunsa cetatea, care sta, in virful muntelui, ce au ariltatbunätätile lui aove; i micar ce si indoia a priimi cistiaarhieriei47, pentru frica greotitii si lauda cea desartä aacestii lumii, luo si lira de voe cirma arhieriei". i numaidealt s-au aprins cu rivna cea bund spre invätitura si sprelndireptarea cea blind a bisericii, invitind pre toti ca setie toemelele sfintilor Apostoli ei a sfintilor Ptirintieri fereasci de nedireptiti ci sa se nevoiasci In, ascultareasfintei i dumnezeestii Liturghii, intru care adue preotiipentru oameni jertvi necruntil ci cinstitä lui Dumnezeuinpreunä cu toti sfintii, rugAndu-se si vä 1npreuneze luiIIristos. Asijdirea zicea: milostenie sil nu si lipsasci de lavoi, ce depururea sa ave/ atri gtraci 4trà viduve

71www.dacoromanica.ro

Page 70: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

gli cAtrd niipAstuiti gi cAträ. cei neputernici, °nil striini gicatre cei den temnitA, cAtrA flAminzi gi cAtrA cei goli f}ituturor celor lipsiti sit le dati den destul gi neoprit, pentruea gi voi pre cest pilmint sA dobinditi insutit mai mult;iarA intru inpArAtia ceriului viata cea, de veci, dupA cum auzis Domnul nostru Iisus Hristos - gi sA vä. feriti de toatespurcticiunile gi hiclegugurile, ca A fie cu voi toatA sfintirea.Aga totdeauna avea invAtaturA far de lene, IAnii clnd gispre mai inare scaun gi cinste vru Dumnezeu sA-1 nalte.CA deaca puserA pre sfintiia sa arhiereu la Solon, nu trecuvreme multti, ci BA pristavi fericitul Simeoan patriiarhulTarigradului.

Deci se adunan A toti arhiereii den iparhiia patriiarhuluiea sa aleagA om de mate spre acea treabil, BA indereptezebiserica lui Dumnezeu gi alesdrA pre fericitul Nifon, instinu oamenii, ce judecata lui Dumnezeu; gi i sA Inclinarátoate nAroadele gi naultamia lui Duranezeu pentru dinsul.Iatá arhireii umplind49 toate lucrurile asupra sfintii salehirotonitu-l-au cu einste ce i se cAdea gi I-au pus In scaunulpatriergesc gi i sA inchinarti toti ca unui stApin, gi loundblagoslovenie de la dinsul, sA dusgrA carii pre la lAcagurilelor cu mare bucurie gi veselie. IarA sfintiia sa deca au luoateirma mumei bisericilor50, numaidecit chiemA pre toti, ca cuo trimbitA, cittrA lauda lui Dumnezeu gi ditrá folosul a totlucru cel bun: ca sii fereasca credinta cea buná gi sA fieIntreagit gi aleasA de plevele gi de neghina ereticilor, de lacarii s-au depArtat toatti sfintirea, °A n-au vrut BA tie Invil-tritura Apostolilor gi, a Sfintilor PArinti, ce s-a,u inchipuitcu totul Ovreilor, carii n-au vrut sA tie prorociile sfintilorproroci gi ale sfintilor patriiargi. Pentru care lucru s-augi Inputinat de la dingii toate minunile gi toate jertvele,di s-ati lepttdat de Dumnezu; pentru aceia le-au venit asuprátoatA miniia. CA cum este credinta fArA de fapte moarte, asgi faptele f Ara de credinta slut moarte. De acea,sta nevoin-du-se In toatI vremea pre multi au indereptat" eu invätà-tura pre cala direptAtii. i fu tuturor cine cum 11 vrea, easu clgtige gi sa doblndeascA pre toti, dupa cuvintul lui Pavelapostol.

72www.dacoromanica.ro

Page 71: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Tara diavolul, cel ce nu iubegte binele, vazind atila indi-reptare pacatogilor, carii scapa den megtegugurile i Hole-gugului sail, nu putu rabda rana i slabiciunea cu care sajunghe ca cu o tapa ascutita, puse-'i inpotriva sfintii sale giaflA omeni pre voiaOt vi-i Indemna asupra sfinii sale gi auinpletit pizme hiclene cu piri52 atitea de multe, cit 1-auscos den scaunul patriergase. 0, pizma diiavolului, iata dece lumina intunecit biserica lui Dumnezeu Atottiitoriu153.Iara sfintiia sa egind den scaun, lauda numele Domnului°Ores° pentru toate lucrurile cite i se intimplase i mersela Sozopulul" Elispondului, carele era aproape de mareo.

acolo era gi o minastire a sfintului Ioa,n Predtece56sa priimi la minastire de potreen inpreuna cu calugariiviiala mai predesupra f 'rei 57 orneneiti, pentru care fu estitgi Linda in toate 'attune, atita cit venia toti de pretutin-dinilea la slii4izt sa, de lua invatatura de folosul sufletelorsale, cit tuturor le toemia mintuirea cea sufleteasca gimergea told pre la casele lor indereptati i cu mare bucurielaudind pre Dumnezeu gi pro sfintul Nifon. Pentru carelucru, cu ajutoriul lui Dumnezeu, lar fu chiernat la scaunuldintiei sale cu mare cinste de tot narodu153. Deci iar straluciluminat soarele cel nevus i Incillzia pe toll cu veselia in-vataturiio sfintii sale. Dupa aceasta nu trecu -vremeco i ra nu putu rabda, vrajmagul diiavolul sa -ma luminainvataturii sfintii sale, ce sa aprinse cu pizma spre izgonasfintului. §i au indemnat oamenii de au mers de 1-au piritla Amira inparatul times° gi-1 trimise la paza In cetateaOdriiuluio acolo s-au salagluit la. o biserica A sfintuluiApostol gi mai dentliu mucenic" tefan arhiediacon. Decimid acolo n-au schimbat luptarea i podvigul" sau incaro era deprins, adeca cu ajunul i cu ruga gi cu altofapte bune, ce Inca mai virtos sa nevoia sä, umple toatatocmeala sa, intru care maese deprins. Pentru caxe lucru cuIndraznire vora putea zice, ca egi vestea bunatatilor salepresto tot pamintul, cit sa auzi i In Tara Rumaneasca.

infelese i domnul 63 Radul Voivodul carele gi [selduse" vi-1 vazu cu ochii sai vi-1 pricepu barhat desevirgitgi la chip gi in cuvinte gi In fapte gi sa mira mult de barba-

73 www.dacoromanica.ro

Page 72: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si rugh pro sflntul ea se vio In tara lui,pehteste tara route tare. larh' BlIntul zise: Doamne, mAriiata, vezi Instrti goaria si paza ce o am eu de la vrájmasii ceiadevArati ai lui Dumnezeu; darA eu cum voiu putea veniIn tara ta?" Iarh domnul zise: nu puna grija aceasta, ce olash' sh fie asupra mea". Sfintul patria,rh zise: Cum stii,

lndath trimise Radul VodA la InpArtitie de cersu precest pastor mare si nu i 60 InfrImse voia, ce se knplu,

deade Inpäratul 65. i trimise de grabh de aduse sfintulIn tarasa deade toate pre minA, zicindu-i: eu sä domnesc ,iarA tu sh ne lndereptezi i Bä' ne Inveti legea lui Dumnezeu

sh fii tan.' i phstoriu rnie ci tuturor oamenilor si solitoriu- la Dumnezeu". Iarä sfIntul aflA turma neplecath si neascul:tätoare si biserica izveitith i cu obiciaiure rele i nesoco-tite,. i chiemh pre toti egumenii de la toate minhstirilethrhi Ungrovlahii si tot clirosul bisericii i fheu &Aber marede inpreunä cu domnul i cu toti boerii, cu preotii si cu mire-nii i slobozi izvoare de inviitAturà limpede si necurmat.*i le spunea den Sfinta ScripturA si-i invAta pre totiadhpa uu apa milei credintei cei adevArate. Grhia-le denpiavila si de lege, de tocmirea b'sericii si de dumnezeestileslujbe, -de doranie si de boerie, de mimistiri si de bisericisi de alte rinduri de ce trebuia. i tocmi toate obieiaiurilepro pravilà si pre ashzAmintul sfintilor Apostoli. Deciihirotoni si 2 episcupi si le deade i eparhie hotäritA, c,arecit va birui66; si-i Invht,A cum vor purta grijA, si cum verpaste oile cele cuvint'Atoare carele slut date-si in seamá,ca se se lnderepteze toatä tara de la arhierei.

lard domnului zise: Tie, doamne, stl cade sà Indereptezipro coi strimbi cu judecatA tare si InfricosatA si dreapth,dupd cuvIntul lui Dumnezeu carele au zis ehträ. MoiseInghduitoriul sAu i card toti feciorii lui Israil, grhind:«iath v-am dat legea mea si judecata i Indereptarea Inmlinile voastre. Ce sh nu fhthresti nici a mie Wei a mare,nici a väduvà nici a venitic, nici pre cel sä"rac sA nu-1 milu-esti cu judecata, nice de cel bogat sA te rusinezi i BA-i f AAA

cljudecata este a lui Dumnezeu". IarA In sfinta Evan-glielie zice: «nu judecareti In fAtärie, ce judecati pre direp-

74www.dacoromanica.ro

Page 73: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

tato),. .*1 igr au mai zia Duranozeu Israiltenilor: «de vetiptizi Iowa mea i voti.umbla dupä poruncile mele si le vetifaco, da-va-voiu ploae In vrenica ei si pamintul va ola roda

pomii poaniele lor si va vor rilminea ramasità den pre-sosala griului si a vinului si va va prisooi vin Inca 1 pina invremea .araturii. i plinea o yeti mince cu satiu i veti raniIn tara voastra cu biruintA si cu tarie mare; l voiu da paceintr-Insa si osti nu vo: treca uren ea. *i veti biruipe totivrajniasii vostri cj ver cadea innaintea voastra çi vor birui5 de ai vostri pe 100 de vrajraasi, iar 100 pre 1 000. *i voiucauta spre voi cu milà i và voiu blagoslovi si va voiu

voiu pune legea mea pro voi i eu và voiu fi voaoDUT11310ZCII, iard_voi yeti fi mie omenii miel, lar de nu veilasculta, nici veti face poruncile mele, nice va veti pleca,pune-voiu pro voi67 seceta. 0 lip sä i samanaturile voastre leveti samäna In zadar si osteneala voasträ o vor mince vraj-masii vostri. *i voiu" intoarce fain mea despre voi69 si veticadea voi innaintea vrajmasilor vostri si le yeti fi robi sivor stapini vrajmasii vostri ei veti peri nefiind goniti denimea. *i voiu face de và va fi ceriul ca de fier si pämintulca de aramä si toata virtutea voastra sa va pune in .zadar

pamintul nu va da roada sa, nici pomii nu vor face poame,*i voiu trimite asupra veastra fiara salbatice de pro pamintde Vá vor manca ci vor inputina si pro voi i dobitoacelevoastre. *i yeti peri de sabia tuturor limbilor, care, vor veniasupra ireastra si va fi Ora voasträ pustie i curtile voastre

- pustii. Çli deca va veti dezlupi da mine si eu ma voiu deziugima voiu departa de voi; asa graeste Domnul Sfântul

Israil »"7°. Acestea i alte multe ca acestea inválaturiden sfinta Scripture-. *i Inca mai zicea: betiia si-curviia cutotul sä sA lepede de la voi c ea sa.' dezsadacineze; ca. au zisapostolul: anunta este curata si pat nespurcat ¡era

curvarilorci precurvarilor va judeca Dumnezeu. Pentru curvie BA'inneca lumea cea dentiiu, iar mai apo i Sodomul cu 5_ orasesä, prapadi si arse cu loo i piatra pucioasa pentru sedomiia,adeca caci curvia cu parte barbäteasca ; ea' acolo sa arataeapul spuréaciuniei cei mai mari. Deci fratilor fugiti decurvie si de toatä necuratiia, cum zice Pavel, si umblati

75 www.dacoromanica.ro

Page 74: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

dupti curritie, ca si vedeti pro Dumnezeu. Acestea zic voaosi le piziti daca v6,71. este voia si mostenati 1npiritiia eeacereascal".

Taxi pizmasul diiavolul vizind invitituri_folositoare desuflet ca acestea, nu putu ribda, ce fece" multe mestesugure

hiclesugure ca si goneasci pro fericitul Nifon den taraPanoniei", cum si Wu In chip ca a,cesta,. 0, vai si amar,zise domnul Radul Vodil denpreuni cu boierii: pase si esiden tara noastri, cii viiata F;1 trailli si 1nvititurile tale noinu le putem ribda, cii strici obiceaiurile noastre". Iari sfintulNif on deca auzi asa neste cuvinte nebune i turbate ca ace-stea,74, sä miri i zise: nu asa, doamne, nu asa. Ce te Indire-pteazi dupi legea, lui Dumnezeu si pre tine si pre boieri, cami cumva si porniti i si aduceti miniia, lui Dumnezeu asupravoastril si In tara voa,stri ; chi viz ci f in legile voa,stre curIndva si se slobozi pre voi. Tari mie nimic nu-mi este de acesteace-mi zicetd voi, cii puterea, si tiria mea este legea, ce fin i derusine si firäfäÇàrie griese lnnaintea mirii tale si boierilortuturor. Ci pre suru-ta, care o ai miritat dupi Bogdan firilege, avInd el muere cu lege si o au läsat Mn . de nice o vinisi au luat pre soru-ta, el este curvariu si soru-ta ca o prea-curvi. Ce-i desparti si di birba,tului muerea sa i potolesteminiia lui Dumnezeu mai nainte pinä nu se porneste prevoi". Iari aceste cuvinte foarte atitarii i miniiari mimadomnului i Indati goni pre sflntul denaintea sa i poruncisi nu-1 mai bage nimenea in salad, nice si-1 socoteascä, nicisi-1 cinstea,sci75.

Iari dumnezeescul Nif on nimio nu MO semi, nici grijiade aceia ce-si punea nidejdea spre Dumnezeu, dupi cumzice prorocul: nu vii nidijduireti spre domni, nici pre fiiomenesti", Dumnezeu trimisä corbul de hränia pre Ilieproroc, asijdirea pizi cu bucate pre Da,niil proroc cu Avacum,In chip ca, acesta puízi i pre acesta. Ci un cocon de boeri,ce-1 chiema Neagoe, care era mai mare peste vInitori,asa ficu Dumnezeu den cele amari dulci si den cele pizmasiicu prietnicii, ci aducea bucate de hrana sfIntului si aeve

Intr-ascuns cu Indemlnarea lui Dumnezeu, Uhl nice otemere. far fericitul Nif on 11 inta'ria cu invAgturile sale, ca

76www.dacoromanica.ro

Page 75: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

se creascA i sä se Inaltä In toate faptele cele bune i sä serddice In noroc bun si sd fie pldcut Innaintea lui Dumnezeusi a, omenilor, cum mai apoi, cu rugdciunea sfintii sale,umplurd amindoaod. Iar Radul Vodä tot tinea pizmd neschim-bat pro sfintul si nu putu folosi nimio nici cu fried, nici cualte amAgele, pind iar sä plecil el sfintului eu smerenie si-1chiemd In taind zise aceste cuvinte amAgitoare, grAin-du-i asa: Pärinte, iartä-ne sfintiia ta si aibi si sfintiia taertilciune de la noi ; avutie citd-ti va trebuisii n-aibi pdrere rea nici pro mine, nici pre boeri. i pentruinsurarea lui Bogdan Inca nu te mesteca, cd el au luoat bla-goslovenie de la alti sfinti arhierei; iar tu pasd cu paceoreunde vei vrea i roagil pro Dumnezeu pentru mine ;unde vei licui, eu tot voiu purta grijA pentru hrana tace-ti va trebui, tot iti voiu trimite"". Atuncea rdspunse si in-tul cu Indräzneald si ca unui om prost ji zise: Radule, Ra-dule, tu si prietinii tdi cu multe rugilciuni m-ati adus intara wasteá si m-ati pus sd vä invdt legea, lui Dumnezeu.Deci, de v-am Invdtat ceva räu i färd de lege, spuneti voi simiirturisiti fArddelegile mele ; iar de faceti voi fdrä de lege,cum si la artitare i aeve vä vedeti i vit aratd faptele voa,stre,cit ce mä goniti fAr' de dreptate den taravoa,strd? CA ce v-amspus adeverinta? Ce eu Insä mit voiu duce dupd euvintulvostru, iar voi rilmineti In päcatul vostru. i pre mine iaryeti sit mä cdutati In vrcine care nu mä yeti afla, ce -yetiSit muriti In päcatul vostru si nu va sd fie cine sä vä ajuteintr-acea vreme".

Çi deaca zise asa, esi den tail si veni la locul care-i porunciDumnezeu, cum si lui Avraam acela In Eliu. lax acesta iartrecu pren Machidonie i pren Tuteliia i merse in sfintulmunte, carele sit chiiamd Aton77, ca se so petreacd acolo inlocul carele este fäggduit cilugitrilor. i cura merse acolo,indatil sil prinse de läcas In sfinta i marea rainastire a Vato-pedului ; i cei ce doria, clstigard si dobindirä pre cela ce-1jitluia,si sä bucurarA si multumirä lui Dumnezeu pentruacest lucru. i deca auzirä, mergea told dentr-acel si lut mun-te cu userdie, ea la un izvor curAtor de viiatä, de la care totiisi mestia bauturd de veselie trupeascä sufleteascA.

77www.dacoromanica.ro

Page 76: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

läcui sf intul intr-acea minästire mai Inuit de 1 an; si intr-a-tita vreme läcui sfintul acolo, pre 2 den frati, carii mersesecu densul, trimise-i cätrà Dumnezeu; iar pre al treil ea lasä-1sä mearg'ä in cetatea Solonului si-1 intäri cu rugäciunile saleca sil se sfinteasc6 cu sfirsitul mucenicilor ; carele i dobindi

pätimind multe munci sil sfirsi pentru legea i dobinuicununa in trei vità: cu postul, cu ascultarea si cu munca.lar mult pätimasul seu trup, al lui Macarie , cii asa, chiemapie acel mucenk, si fu ingropat in Solon, iar sufletul dantu-este actim cu ingerii 1 cer.

Decii cumnezeescul Nif on pricepu cä va sà f ie aproapepetrecaniia sa si se bucurd sufleteste si sil veseli ; si luo cusine poslusnicul cari-i rämäsese, pre Ioasaf , si trecu munteleceea parte si merse la minästirea Dionisatului si sà prinse delaces acolo, eh' si mai nainte acolo läcuise; ci Dumnezeuvru &aid- sävirseascä sfintul viiata acolo. latil cit petrecuacolo in toate era tocma cu alti frati c cu mincarea eupostul ci cu osteneala si Mil de preget, atita, °it le era altorfrati rusine de smerenie si de nevointä a lui. C6 era tuturorchip invätäturä si de mustrare si sit nevoia spre toate pos-lusaniile i tuturor fratilor la toate slujbele le ajuta: la moarä.mergea de mäteina si la maghernitä ajuta, si la magupie78asijdirea, si la alte poslusanii la toate, atita cit striga ostenin-tele lui, cum si eu 1-am vazut fäcind lucruri ca acestea.ce as putea spune smereniia sa cea multà ci ostenintele fuiCti nu spun numai fratii carii sint läcuitori intr-acea minel-stire, ce si altdi dentr-alte minästiri denprejur toti spun simärturisesc, cà era nevoitor spre slujbe si spre ispovedaniisi spre pocaintä si spre curälie; si pre altdi pre toti Ii certasi-i mnväa zioind: amar, fratilor si päriatilor, celuia ce-1va afla moarta nepocäit, cä in iad nu este pocdintä". Si premulti i-au scos tocina den gura diia,volului ; si pre multi denpägini, turci, armeni, papistasi si de alte erese au tutors dei-uu botezat c i-au uns cu sfintul mir ; si i-au adus in credin--ta cea adevdratti a pravoslaviei mai Inuit de ci 000 de sufle-te". lar pre citi misei au miluit si säraci cciti au Kos.; denrobie, zic, cà aceia, n-au numtir ; ala era de milostiv si buatuturor si dumnezeesc dirept.

78www.dacoromanica.ro

Page 77: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Si Dumnezeu proslavi pro coi ce-1 proslavia chiemgla sine. Tara sfIntul cunoscind Cu adevarat trecerea sa dentr-aceastä lame, i st bucuril sufletul foarte si Indata chiematnti fratii si le spuse de vremea petrecanii sale si cum 11chiema Hristos la Inparatiia ceriului cea. gatita; bla-goslovi cum este obiceaiul si.sa ertg cu toti i math catratoti dragostea, iar nu pizma. Si clti Meuse lui ràusi nacazsi-ati era blestämati, pro toti Ii erta si-i dezlega ca un ucenicadevarat al lui Hristos, cu al caruiia trup si singe sapricestui. 5i asa ii dedo sufletul In mlinile sate si l[u]olumina luminilor ceresti In care este Hris(es. Si ce era denpamint, pamintului lasa. Si cu multe eîhtri, de la tc4icalugarii den toate minastirile muntelui Atonului,-sagroig trupul lui cu mare cinste In luna lui a,vgust, In 12zilo, and era cursul anilor de la zidirea lumiei 7016 [1508].Si apuse zarea denaintea atot ocaiul i ramasà tare tchti,fratii plingere si tinguiala fgra de minglere si nu era' niciunul dentr-lnsii carii sa nu fie varsat lacrami pentru lip-sirea pgrintelui, i Invatatorului celui bun a toatä lumea.

lar Iosaf, poslusnicul lui Nifon iubitoriului de Dumnezeu,lasa toata jalea si Intristarea, nevoindu-se sa umple po-runca pgrintelui sàu i merse numaidecit In Tarigradtoomi toate poruncile sfintului foarte bine si patimi acolomulte munci pentru legea. Iar apoi 11 si arse in foc turciisi sa Invrednici si el cetei mucenicilor. Ca si de aceastaInca marturisise sfIntul Nifon mai nainte ca si de TaraMunteneasca, clnd zise catrg eghemonulso Radu, graindasa: vaz, zice, pogorIndu-se pre voi i pro tara voastrgpentru netocmirea bisericii i pentru multimea Meade-legilor voastre rnîniia luí Dumnezeu."

Decii deco, esi fericitul Nifon den tan Pa,nonii, nu trecuvreme multg ce cgzu eghimonul Radul /ntr-o board groaznic4si cumplita si alte rautati multe 11 Inoungiurarg. Si nu se maiusura =Toile, ce de ce mergea, de aceia BA mai 1ngreuia,grijilo.Si sá scornira In tara rautati çi giloevi çi bisericiinetocmiro çi sa sfirsi Radul Vodtt 1ntru In niste timplari roleca acentea". lar mainainte de potrccaniia sa el cauta pe preadint, cum iseso el, §1, nu-1 aflam era aufletul lui plin de,

79 www.dacoromanica.ro

Page 78: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

fricg. vi de eutremur. i atuncea pricepurg. totl cä se umplucuvintele sfintului, care zisese mai nainte de Radul Vodavi de Tara Munteneasca. Iari trupul Radului Vodg. 11 ingro-parg. In mormintul, care-I Meuse in tinda bisericii In min6-stirea den Deal, unde este hramul Sfintului Nicolae filca-toriul de minuni, care o zidise den temelie In domniia sa totde piatrg. cioplità i stilpii uvi/or i ferestrile tot demarmurtí cum sà vede vi acum bisericà frumoasä vi minu-natil; iar a o zugrrivi el n-au apucat, cc apoi s-au zugAvitcu porunca lui Neagoe Vodà cu väpsele82 i cu 8,11r .

Decii dupä moartea lui , boerii nu se putea. voi pre cinevor pune domn. C'd unii zicea: sg." fie cesta; iar altii: ha cela;vi era gilceavä vi ceartg intre dinii, dupii cuvintul Evanghe-liei ce zice: and se va, Inptirti casa adinsia-vi", atunceava pustii. i ava fiind ei inp5richiati, r5dicarg caul asupralor pentru pticatele lor, cum zisese siintul Nif on, vi puserädomn in scaunu181 Virg i pro Mihnea feciorul Dracei armavu185.

cum aptica domniia, indatà sà dezbracti lupul de pieleaoti astupg.' urechile ca aspida i ca vasiliscul88, iar arculv1-1 incord6 i gati sägeti de sggeta i sabiia vi-o fulgeramina vi-o Intgria spre rape. i prinse pre toti boerii cei mari

alevi i-raunci cu multe munci i cumplite vi le lua toataaVutiia vi se mica, cu jupinesele87 lor i cu fetele" lor inna-intea ochilor lor. Decii unora le-an Valet nasurile vibuzele,pre altii i-au spinzurat vi pre altii i-au,innecat ; iar el sti in-boOtea i crevtea ca, chediul pin la ceriu implea toatàvota sa.

Iarà pro un -neam ca,rele era mai ales vi mai temätoria deDumnezeu, cgruia era numele de movie Banovitii, adecg.Ms6r5bevtii80, el cu multe am'agele i utele i cu grele jug.-minturi sà lega cu boerii carii era de acel neam, ca nu-i- vaomori, nici nu le va lace nice o nevoe i Melt vi c4rti de jurbi-mint vi de afurisanie. Iarà el in toate zilele s5pa groapacugeta cum va putea face sg.-i piarià l neam. ul lor, ea se nuse mai pomeneascg. In ora Panoniel. Tar ruggeiunea sfintuluiNifon nu-1 slobozia nici nu-1 läsa sii le fad)." nici un rtiu, cetoate mevtevugurile cele hiclene ale lui ea note pälajeni s6strica. lar el fiind indemnat tot de r6utate flrei sale, chiema

80www.dacoromanica.ro

Page 79: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pro Stoican sveatnicul lui eel mai mare" si intrd numai cudinsul In pimnita, domneascà si scoasd pre pimniceri afard,iar cu voia lui Dumnezeu rdmasil un copil, care era i el deacel neam spre care fdcuse sfat piarzti. i cloaca, vdzu prenedireptul domn cil intrà In pimnitil, el sil umplu de friedsi de groazä çi neavind unde fugi, intril intr-o bute Bach' dese ascunse, cii asa tocmi Dumnezeu. .5i. cum intril in pimnitddomnul cu Stoican, incepuril a sa siltui: cum si In ce chipvor lace sil piarzà pre acel neam, cugetind cd in pimnitä.este nimeni sd-i auzà. Decii deca obirsird9'sfatul, chiemd pim-nicerii si le zise sil le dea sii bee, vin, de unde va fi mai bun;si deca bäurä, esi domnul i Stoican den pimnitd veseli,gindind cii n-au auzit nimeni sfatul lor cel lidian. Deciidupil dinsii esi i copilul furis si nu spusece-si cduta treaba i slujba lui, pin' and vreme i pri-lej de spuse pdrintilor lui si neamului silu celui maimare toate lucrurile si hiclesugurile calcdtoriului de jurd-mint domn.

Decii deca auzird asa, i cunoscurd cd slut adevilrate cuvin-tele lui, ei sd adunarä de se sfätuird si luard' avutie si oa-meni cit puturd i trecurd Dundrea, de ceai parte. i scilparätoll din cursa Mihnei Vodd cdlcdtoriul de jurdmint, ed eraDumnezeu cu dinii i rugdciunile sfintului Nif on patriar-hul, si nu putea nimenilea sä se potriveascd Ion, ca i luiMoisi marele proroc. Iar zvdpäiatul domn diaca auzi de pri-begiia lor, de pärere rea i se schimbà firea i bucuriia, i ea'intoarse In tristilciune miniia si urgiia ce avea spre

atita nimic nu putea sd le strice nimio, ce In pizmille-au ars curt ile i casele le-au rdsepit. lar citi au aflat de acelnekrn rärnasi, pre tuti i-au muneit cu multe munci ; pre uniii-a,u i omorit si mindstirea lor, care a92 facia ei pre 2,1111Bistritii93, din temelie 0-u räsipit si biserica Sfintilor Apo-stoli, care o zidise Neagoe, socotitoriu194 lui sveatii Nifon,sii fie de Ingroparea mortilor, jail o au sfdrimat ; inert sipomii i-au tdiat i i-au dezrAddeinat. i rd"dicti mare goandasupra acelui neam blagoslovit. lard preotilor de pren sktele

816 www.dacoromanica.ro

Page 80: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lor, tuturor le-au täiat nasurile spre badjocura bisericii. *isá ispitia i sä. sfirituia s arzä tuti egumenii de pre la toate

alte räutäti multe vrea sä fug.. Ce Dumnezeu,cel vilzätoriu de inimi gi de cugete, nu vru sá lase sá cazädireptii in mimile muncitorilor95, ce-i mintui de moartea ceacumplitä.

Decii acei boeri direpti pre carii-i ferise Dumnezeu denmlinile muncitoriului, de carii sá zise mai sus, mersera lainparätie i spusera inpäratului toate räutAtile Mihnei Voda.Iará. Inpäratul deca auzi aga íi intelese eà slut cuvintele foradevärate, fäcu sfat cu dingii denpreunä, socotind In ce chipvor putea face ea se goneaseä. pre Mihnea Vodá den scaunultrìhPanoniei. *i le puse doran pre Vladul°6, fratele RaduluiVodd core fusese damn. innaintea Mihnei Vodal, de care s-auspus mai sus, ca. ei II cergura pre acela de la inpäratul. Deciiziso inpäratul catra dingii: iatà, eu vá dau pre dinsul inmiinile voastre gi pre voi in miinile lui, iar pro Dumnezeuin mijlocul vostru. Deci de yeti face voi lui vr-un hiclegug,sau -de va face el voaog, Dumnezeu 86 vá piarzd de pro fatapämintului, cu tot neamul vostru". Iarg. ei zisärä. tot : amin.*1 jurará juramint Vladul Voda denpreunä cu boerii Innainteapagii Dunärii". *i le deade inpäratul oste mare gi purcea-sera. *i deaca sosirä la Dunäre, iarä Meuse jurä'minttea lui Mehemet paga al Dunärii. *i zise neamul Bäsäräbegti-lor: aga, de vom umbla noi cu hiciegug i de nu vom slujidomnului nostru Vladului Vodä. in direptate, sä piEtrzä neamul

numele nostru dentr-aceastä tara in veci" ; ri ziserä tot,iamin. Agijdirea Vladul Vodä. zise &Ara Mehemet paga: devoiu face eu vreun räu acestui neam sau vr-un hiclegug,sabila ta sà tae capul mieu cu mare rugine i 85.

pierzt neamul mieu dentr-aceastä tall"; i iarä ziserätoti: amin.

*i age, trecurl. Dunärea cu toatä ostea, i deaea trecura,inpartira oastea in 3 pilcuri gi un pile luo Neagoe, nädä'jdu-indu-se spre ruga sfintu/ui Nif on pärintelui seu. lar Mireea,feeiorul Mihnei Vodä, deca intalese aga, merse pro supt cum-OA, la minästirea Cotmeanei, care sá chia3nä ospätal eel de

82www.dacoromanica.ro

Page 81: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

sara., adeca.metohul Coiii, si de Oprasna sa fdcu gilceav'Smare de oafiaea lui Neagoe. i auzind acestea feciorul MihneiVoda, degrab numai ci au scapat cu un fecior al lui Stoican;de care s-au zis mai sus, pre o fereastrd noaptea desculti;descinsi si MIA islice. Iar Neagoe ii tae ostea ; iard pre oiti nutae, pre told li prinsä vii ; numaice scapd feciorul muncito-riului Mihnei si al lui Stoican desculti i dascinsi, cum s-auzis mai sus, iar armele le-au luoat. i Inpacd minastirea sialugarii de fried' ce avea. WA' feciorul Mihnei Voda au merSla tata-seu spus toate cu multa frica. lard' el deca auziasa, sa spdre, i zise catra ei: Cine au facut voao aceasta?"Ei ziserä: Neagoe vatahul de vinatori". Aceasta auzindMihnea Vod'd, sa umplu de frica i zise: De vreme ce fácupuiul leului asa, dara and va veni leul cel mare, ce vaface?"98 i aeiia sá sculd den scaun i fugi In tara ungu-reasca si acolo sá ddstepta dentr-acea fried. Iar altiirasipirá prin toga Tara Munteneasa i nuera nimenile ajute, ca asa ajuta rugaciunea fericitului Nifon i mIniiaceia ce au prorocit sfintda sa s-au umplut.

Decii au sezut Vlad Voda in scaun çi veni toatä tara de i seinchina adusera daruri multe si se Intoarsdra iardcinepre la case-si cu mare buctirie. lard 'Vlad Veda' cu ajutoriullui Dumnezeu crestea Intru mai mare bucurie si In bunatati

In cinste, pina an au tinut sfatul acelui neam dirept. IaraMihneaVoda au azuL In eresul hulei Duhului SfInt". Cacum e tot tinutul Apusului de pudrezeaste cu marele Rim Ineresele sale si cum au perit al doilea Julian calcatoriul pentruInchinarea idolilor, asa si acesta pentru luptarea DuhuluiSf Mt, cá s-au Inprietinit cu ungurii si au inpletit mreja hi-cleana asupra tindrului Vlacl Voda i venira asuprä-i.deca sä. lovirá otile, iara Danciul marele vornic ajuta Vla-dului Voda CA era si el de un neam iar bun si dirept, si biruirapre oastea alatoriului ci hulitoriului Mihnei Vodd çi fugirdtoti rusina,ti In tara ungureasa. i veni miniia lui Dumne-zeu pre Mihnea Vodd, al doilea Iulian, si fu ranit de viteazulDumitru Iacsici si muri ; pre carele trimisese Duranezeu capre sflntul mucenic Mercurie asupra pagInului Iuliian.ea sveatii Nistor de au ucis pre Liia eu ruga lui sveatii Dimi-

836*

www.dacoromanica.ro

Page 82: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

trie, asa si acest Dumitru Iacsici, pentru ruga MI seveatliNifon, au rdnit si au ornorit pre urItul muncitoriul, preMihneal® i statu ea Finees In tara Madiamului pentruovrei i furd luerurile lui pro Ingdduintil; asa i acest Dumi-tru s tau si fu pre Ingdduinta tuturor ; i sd opri rdzboiul sidobindi lauda. den neam In neam.

Iar de Vlad Vodd esi veste mare pretutindinea pentrurdzboiu si de noroc bun pind chid au tinut sfatul acelui neamales de Dumnezeu al Bäsdribestilor. lard deca lepàdà sfatulacelui neam i priimi al altera, ca Avesaluom fecioriul luiDavid and s-au sculat asupra tätäni-seu asa si Vlad Veda aupriirnit sfatul fArd-de-legiuitoriului Bogdan si sdri asupraacelui fericit de Dumnezeu neam, a.tuncea pogorl si pro din-sul miniia a lui Dumnezeu. Cá deaca sä íuti Vlad Voddsa atip foarte cu mlnie mare asupra acelui neam dirept, caretocmise i ijddrIse Bogdan cel fdrä-de-lege pre carele afuri-sise fericitul Nifon si 1-au lepddat den sfinta, biserich pentruprecurviia lui, cum s-au spus In cuvintul mai dentliu, grdiaminciuni cdtrd domn pentru tindrul Neagoe zicInd asa:Doamne, eu am cu adevärat cd Neagoe va se te scoatäden scaun, iard tu nevoeste se-i sfärlmi capul sa,u se-i tainasul sau se-i scuti un ochiu". Deci domnul foarte li priimisfatul lui, pdrindu-i cd este adevdrat sisd ispiti sá fact). acestlucru i trimise sá aducd pre acel neam dirept, pre iubitulNeagoe, la dänsul. lard alti boeri deca Intdleserti ziserd dom-nului: Doamne, pdräseste-te de aceasta, nu a,sculta, cuvin-tele lui Bogdan, ad Neagoe este cu adevdrat fecior al nostru

n-are intru sine hiclesug, cum stiu toti boerii Tilrdi Mun-tenesti cu toatä adeverinta". lard domnul zise: Deca este

voi-I aduceti çi jurati pentru dinsul". lar ei nevoia se-Iinpreune sit stea cu Bogdan de fall ; ce el ciactitoriul si afuri-situl totdeauna sfdtuia pro domn spre uciderea lui Neagoesi a neamului Mil". Asa, totdeauna Indemnind Bogdan prodamn, 84 aprinse Cu minie spre uciderea lor i vrea sit nustie nimea de aceasta. i de n-ar fi trimis Dumnezeu pre uncrilugär de le-au spus, pro toti i-a,r fi pierdut. Ce cu ajutoriuIlui Dumnezeu i pentru rugäciunea sfintuIui Nifon sä mln-tuird de mlniia §i de xnoartea cea ndprasnicd si au scdpat

84www.dacoromanica.ro

Page 83: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

la .un ostrov den care au trecut Dunarea, ca Isus Naviinlordanul. Si mersera iara la IvIehemet pasa si-i spusara toatepatimile cite li s-au intimplat de la Vlad Voda. Iar pavase aprinse cu dumnezeirea spre rascumpiirarea acelui neam,macar de si era el ptigin si strinse oaste mare si trecu Duna-rea dinpreunä cu dinsii i facu ràzboiul linga oraF,ail Bucuresti

birui pre oastea Vladului Veda'. Iar el väzind oastea luíbiruit i ctizuta, vru se fug; iar cu inpiedecarea lui Dum-nezeu, fu prins de oastea, lui Mehemet pasa si-1 adusera inBucuresti la pap, legat. Iar deca-lvazu pasa, zise-i cu ocara:O, calcatoriu de jurtimint I iatà sä-li fie dupà cuvintul jura-mintului tau si sa tac sabiia mea capul tau". Cum RI si Implu,cá insusi pasa, cu mina, lui, i-au taiat capul In oaras In Bucu-resti supt un par, ca i pre Avesalom cind 11 segeta Ioav fiindel Incurcat de par de ramura unui stejar in lunca Efremului.i sa umplu judecata i rascumpararea lui Dumnezeu cea

direaptai". Si luoarä trupul de-1 duserä la minastirea denDeal, care o fäcuse frate-säu Radu 'Veda, de-1 ingropara.

lar pentru cela ce-i zicea ei pentrupizma di va se se radicedomn, ca sa.-1 piarza, pre acela Dumnezeu cu voia sa si cu minasal-au -uns ui 1-au pus domn. Si au zis ca i Eremie prorocul:mai nainte de nasterea ta te-am samnat si te-am ales sä fmai mare Intru Israilteni. Iar e/ niel Intr-un chip nu vrea sase place sa fie domn, ce cu glas mare zise °Mal tot nhrodul:Puneti alt domn pre ca,rele veti vrea dinpreunä cu sfatulnostru, iar pre mine nia ertati ca nu voiu fi". Iar narodulstriga tot si zicea catra dinsul: Jag, nu va Dumnezeu sä fiealtul, nici noi, ce numai tu sá fii noao doran I" Jata i aicisa intimpla cum si demult in legea veche: Saul s-au esit dinminte si Ioatan au cazut de sabie, iara. David fu radicat in-pä'rat. Deci i Neagoe sa pleca glasului naroadelor i luocorona si scaunuP" a, toata Tara Rumaneasca si indatä facujudecata i direptate lntre oameni. Si cum radicä Davidchivotul 104 legii Domnului, asa i Neagoe Vodä raffled bise-rica oca cazuta si puse pre Ma,carie mitrupolit a, toa,ta. TaraRumaneasca, Plaiului si Severinului, cu blagosloveniia luiPahomie patriarhul, de la. Tarigra,d1°5. Decii dintr-aceavreme pin'astazi s-au potolit tara §i s-au inpä'eat de

85www.dacoromanica.ro

Page 84: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

gileeav l bisericile sä veselirl; cä asa ajuta ruga sfintu.lui Nifon..

Iar Bogdan eel afurisit nu vru s. fugil, ce eu judecata luiDumnezeu nu-1 lásà, pentru muzäviriia ce muzavirise prosfintul Nifon i pentru hicleniia lui , ce cäzu In mreaja ceahicleanä si-1 apucarà ea pre o hiarä inseldtoare, care BA prindecu amindoo picioarele In eursä; si se vinà el in latul carelevrea sti vineze pre Neagoe. C6 fugind de Neagoe Vodd ea deun leu, deade in Dunäre, i setipà de corcodel iar de sarpe fuapucat'" , si-1 duserä_. la Neagoe Veda. Iar el deaca-1 vAzuintr-atita pedepsä, zise-i: O, vai de tine ocaanice1071 Daràazutu-ti-s-au sti faei hiclenie ea aceasta? CAce nu te-i temutde Dumnezeu, cela ce stie si vede toate stiutele i nestiutele?Dar pentru ce värsti hielesugul täu eel f Ilrà de lege atita singe?Iatd de toate te ert pentru Dumnezeu si de acum. innaintete poedesti de räutiitile tale; iarà a.vutiele cele domnesti,earele le-ai luoat tu färä dereptate si le-ai ascuns, se mi lespui si nu vei TAO nici o nevoe. lar de nu, pacatul sà fie proeapul täu si pre sufletul täu". Iar el nu vru sä spue nimio,ca-i intuneease diavolul eel ce iubia el, mintea si Mima;pentru care lueru multe munei au luoat, pinä ce all dat sisufletul, cum i-au prorocit si de aeeasta sveati Nif on, de i-auzis: eä cu rea moarte va se moarä Bogdan. Iar trupul lui nicefierile, nici paserile, niei pämintul108 nu l-au putut minca,ce numai ce s-au pojorlit si au negrit intru räutatea tuturor.

pierdu Dumnezeu pro toti vrtijniasii lui Neagoe Vodäi-au plecat supt picioarele lui, i toate avutdele i le-au

descoperit si pàmintul izvori bunnate si rod. i multArniatoti lui Dumnezeu pentru domniia lui, edei cà s-au spodobitaeve a vedea domn ea acela.

Decii ii veni cuget i gind bun dumnezeese in mima lui, casi mai de Inuit Teodosie cel mie inpäratio sà mute moastelesfintului loan Hrisostom de la Cucus in Tarigrad ca se deaertare si tämäduire maicei sale Evdoxiei inparäteseiuo,intr-al aceluia chip sä asemänä si crestinul Neagoe Vodä.

trimisä den boerii sai cei credinciosi cu eärti la sfintulmunte al Atonului sá adueä moaste sfintiei sale pärinteluiNif on patriarhul, ea sA eurateaseä. i sá Wagduiaseä. gre§ala.

86www.dacoromanica.ro

Page 85: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Radului Veda si al altora, carii Mouse räu si inii sale si färde vinä. Si deca sosird boerii la Sfetagora, merserl la mina-stirea Dionisatului si sA inchinara bisericir cum este obiceiulcrestinesc; i luind blagoslovenie de la pärinti, deader& car-tea" domnului In mina egumenului si a bätrInilor, iar eiInchinarä. Si deaca cetirä cartea, socotirä toate pre amäruntulsi s6' mirará toti de acel lucru mare si de cererea domnului,cum vor face. Si nice Intr-un chip nu cutezarä a indràznispre acel lucru, sä-1 dea, nici vrea sä lasä pre nimea sä seapropie 85 destupe mormintul sfIntului, ce nuraai 8.6 Implurätoti de fric5 i de cutremur. Tar sluga cea credincioas5.112,ce era trimis pentru acel lucru, merse la dinsii si le zise:Sfinti pOrinti, nici o fricä de aceasta s5 nu vá fie; ce se neertati, 06' noi ne na'däjduim spre credinta domnului nostru,care are catrà sfintiia sa i nimea nu va avea nici o primej-die, nice voi, nice noi". Atuncea ei zisárA: Faceti cumeste voia". Si indatä luo sapa sluga cea mai mare, cäruia eranumele Danciul logofät" si chiemInd credinta domnuluisäu, care o avea c'átrd fericitul Nifon, lepädä toatä frica silncepu de säpd pina ajunse de moastele sfintului. Decii lescoase afarä si le b5gA Intr-un secriu de lemn cu mirosaläbuild; si sá adunara toti cillugärii de la toate minästirilesi venir5 de se Inchinarä sfintului si säruta raoastelemind lui Dumnezeu, celui ce au proslälvit pre robul seu celmult nevoitoriu i ziser.d: Fericita pomenirea ta NifoneIndireptätoriul parintilor çi bavälatoriul a toatä lumea 1" Siaciis arätà Dumnezeu minuni: ca vindecii pre un cälugär,care era de multi ani mut, si pre altul de durerea capuluipre altul de friguri, si pro altii pre multi de multe feliuri deboale Ii tämädui.

Decii -11 ingrijirä bine si cucinstei

ca pre un cinstit, si-1trimiserä in tara Panoniei la dornnul Neagoe Vodä. Si trimi-sera cu sfintiia sa §i pro chir Neof it, om ales si dint, asemä-nindu-se parintilor celor mai de demult, carele era den cetateAhila den Evrosta Elispod" i cu aiÇi calugäri de la mina"-stire. Si deaca sosir'á In Tara RománeascA, degrabA Meliatjtire doranului Neagoe Vodä. Iarà el adunà tot clirosul biseri-oii i tori boerii, a§teptind pre pärintele seu ce! sufletesc.

87www.dacoromanica.ro

Page 86: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

deaca sosir5 la scaun, lar domnul cu credinta suflotuluisi a inimii cuprinse cosciugul cu moastele sflntului In brate,stand cá slut ale iubitoriului s5u, si le stiruta cu lacrAmicu multa veselie Inpreunil cu tot norodul crestinesc. i duser5sicriul cu moastele sflntului, cu toti oamenii, Intru cinstitamIn5stire Dealul, unde este hramul sfintului i f5.ctitoriu1 deminuni ierarh Niculae, si-1 puserti desupra mormIntuluiRadului Vod5 flcurtt' bdenie toatA noaptea Inpreunit cudomnul Neagoe Vod5, rugindu-se sfintii sale pentru ertà-ciunea p5catu1ui Radului

Vod5'carele, 111'5. de dreptate,

leptidat pre sfintul de la sine si 1-au gonit den Ora sa.Ia ascultali ce fticu Dumnezeu. Gind fu despre sí

utrtinii vrInd Dumnezeu sti arate aeve ertarea pticatuluiRadului Vodti si al al tora, carii Ii Meuse nevoe i sclrb5sfintului, vilzu sin gur Neagoe Vodd descoperire ca aceastade la Dumnezeu: uncle s-au rupt scoabele cele de fier i aco-peremintul mormIntului Radului Voc1à i degrabti sà desf5-cur5 marmurile i sä ivi trupul din Muntru al Radului Vod5,groaznic i intunecat, plin de puroi si de putoare. Iat5 aciisse deschise säcriul cu moastele sfintului Nifon i izvori de lasfintul izvor de apil i sp51à tot trupul Radului Vod5.ax51á luminat. i apoi iax Insesi toate lncuitorile i pietrilesingure s-au lnchis i s-au Incuiat, ca i mai nainte. j slartità i domnul Radu Vod5. lui Neagoe Voda filcu maremultAmire, pentru lucrul cel de milostenie ce au f5cut pentrudinsul. i aciis fu un sunet oarece i sá duse denainteaochilorlui, iara Neagoe Vod5 sà sptire veni in fire. i socoti deminunea sfintului Nifon cum este adevhat ertaxea RaduluiVodit si multtimia lui Dumnezeu de aceasta i sflntului Nif onftic5toriul de rainuni ; cum apoi vtizu i cu ochii sitj aeve tru-pul Radului Vodti ertat. Asijdirea si alt5 minune f5cu sfintiasa di [se] ardt5. Insusi sfiatiia sa lui Neagoe Vodit zise:

mieu, Neagoe, socoteste cu dea,dinsul i vezi cit totira5 tin Ma, dice c5." slut cu darul cel bun al Duhului SfInt,tti tati s5xut5 cu credintd moastele mele si s5 umplu lndoit dedar bun ; numai cutaxe boer si-i spuse i numele careleeste n-are credinta cAtrA mine, niel alma moastelemole. Ce ia =into sIngur, de vezi lucru adev6rat". .5i cum

88www.dacoromanica.ro

Page 87: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

zise asap fu nevdzut. lard Neagoe Vodd dona se desteptd,cdutd §i vdzu pre toti oaracnii särutInd moastele sfintului;iar cela ce-1 spusese sfintiia sa, el trecu cu mestesug ca Intr.a,scuns si nu-i bg5. nimeni samti. lar Neagoe Vodd deacavdzu asa,, el 11 chiemd la sine si-i zise: Ce va se fie aceasta,ca told boerii i oamenii sdrutil moastele sfintului , iar tu nuvei Ea' le sdruti? Dard In ce chip hulesti pre sfintiia sa a§a?"5i Indatd-1 cuprinse fried i cutremur, oft li mai esia Buffett]]de nu vrea märturisi pro sfintiia sa, cà este sí Int. i indatächiemä numele sfIntului Nifon i deade laudä si multämiresfintii sale, pentru mila ce filcu cu dinsul ; si dintr-acel emsmaxe credintä avea acel boieri cAtre moastele sfintii sale115.Asijdirea i alte minuni multe si artitdri fece Dumnezeu Intoate zilele cu moastele preacuviosului sti'u ; si tot cine mer-gea la dinsul i chiema numele sfintiei sale Intr-ajutoriu,toaà vindecarea si sänäta,te dobindia de la dinsul.

Decii domnul Neagoe Vodä väzind cà fac moastele sfintu-lui atitea minuni, deade de fäcu sicriiul tot de argint curat

polei cu aur si-1 infrumseld cu märgdritar frumos i cualte pietri scumpe si cu jmalt, i deasupra pre plehupä, scrisechipul sfintului Intreg; iar jos, la picioarele sfintului, säserse pre sine in genuche, rugindu-se sfintdei sale116. si-1trimisä cu mare cinste la mintistirea Dionisatului, inpreundcu sfintiia sa pdrintele chir Neofit mitropolitul si eu credin-ciosii stii hoeri. i deaca-1 dustird la minästire iard ctilugdriide-acolo dederd lui Neagoe Vodti poclon capul sfintului si omind i blagoslovenie de la piirintii cei sfinti, carii era inmIndstire, ca se fie de sfintire si de ajutoriu dornnului. lardcl priimi Reek daruri cu mare bucurie ca si Rfoisii proroctablele legii vechi, si le purta tot cu sine pre unde mergea,si In curte si In biserica; iard In cale le purta in caritä casiIsra,i1 racla legii. lard In muntele Atonului pre groapa sí In-tului zidi bisericä frumoasd In numele sfintului Nifon; iarmingstirea o au inbogälit cu multä avutie si multe zidiri auMeutsi

Iatä de aceasta pinà aici.far m Indstirea, lui Ariton, care de opte sà chiamd. Cotlo-

muz, care o-u Inceput a o zidi den temelie Radu Vodti, Nea-

89 www.dacoromanica.ro

Page 88: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

goo Vodä o-u sävirsit i cu toatefrtimsetile i podeabele o aupodobit den läuntru i dina,fara, iar Inprejur o au ingrà'ditcu zid117. i o au Mcut biserica sfintului NicolaeMetitoriul deminuni cu turle, chilii si trapezarie, imniasi magupiia,maghernila, grädina si poarta mieàsi mare, bolirig si ospä-tärie si dohirie jitnitäçi vistirie i alte case de toatätreaba.Iar biserica si chuliile le-au umplut de främseti i li-au savir-sit de acoperemint; iar biserica si tinda o au acoperit totcu plumb si au pus pe la ferestri cu sticle si o au si tIrnositcu blagosloveniia arhiereului 0 a protului i a altor egumenide la alte mänästiri. i fticu. cinste 'pare tuturor si-i drirui cudaruri mari i sä duserti carii-si pre la locurile sale, cu marebucurie multämind lui Dumnezeu. Asijdirea fäcu o prista-niste M Ascaluri la mare118, sti fie de coräbieri si o corabiemare, alta mica' cu tot ce trebueste si o au zidit cu zid Impre-jur ; si au fäcut o culd cu arme si cu tunuri118 sä le fie de pazä.Si alte metohuri cu de toate au zidit si au fticut si bine le-atocmit, den care are minástirea mult venit. i au pus numeleei: Lavra cea mare a Täräli Muntenesti".

Iarti Layra a lai sveadi Atanasie120 toatti biserica cea mareCu oltariul i cu tinzile le-au innoit. 5i au inpreunat plumbulcel vechiu eu altul nou si o au acoperit toatri de iznoax6;toatä cliserni1ai-1 o-u zidit din temelie ; i au Mcut vase detreaba bisericii de aur si de argint si zeveqe122 cusute cude aur prea infrämsetate au dat, Mcut si mertic marecite 90 000 de talere pe an123

lar In Lavra a lui sveatli Evtemie fäcätoriul deminuni, pre sus pre ziduri au adus apà cu urloiu1125, ea de2 mile de loo de departe, si cu multá bogAtie o au inbogätit.Tar einstita a lui Doamnä, Debpina, dat-au o zävase, cusutätot sirmti de aur i prea infrämsetatä, sä o pue Innainteasfintei i Mattoarei de ruinuni icoa,nei, in care este scris chi-pul Preacuratei Fecioarä i Maicii lui Dumnezeu Mariia,care sä chiamä Portärià care au venit pre mare la aceaminästire cu mare minune, cum sti 016 scris de dinsa.

lar la mlnästirea Pan tocrator au faeut /nazi zidituri ca §ila Ivera, i au däruit multe daruri128.

90www.dacoromanica.ro

Page 89: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In Lavra cea mare a, Ililanclarului iarA au adus apit, tot cala Iver.

lar in lAudata minAstire Vatoped tocmi sil se dea milli prean ca si la Lavra lui sveatii Atanasie, i au pus pre facatoareade minuni icoana a Preacistii un mAr de aur cu margaritar

cu pietri scumpe; i zidi i pimnitA mare din temehe.inpodobit i in marea minAstire Xeropotanz, ca

fAcut o trapezarie din temelie i pimnita'lar la sveati Pavel au zidit o culA den temelie, sa fie de

strajA.Ce vom mai inmulti cuvintele, spuind toate minastirile pe

rind I? CA toate minastirile den sí mt muntele Antonului le-auInhogAtit cu bani, cu sate, si dobitoace Inca le-au datmulte ziduri au facut. i fu ctitor mare a toata Sfetagora.

Iar biserica cea mare sobornica din Tarigrad au adunatplumbul cel vechiu si au cumparat si altul nou Inca mai multsi o au acoperit toatd de iznoava. i toate chiliile den patri-ersie li-au innoit i patriersiia cu bani i cu multe darurio au inbogAlit.

sfIntu nzunte a Sinaei cu toate vasele bisericii i cu altadaruri multe le-au imbogatit si au facut si mertic mareva.

Iar sfinta cetate a lerusalimului, Sionul, care este mumabisericilori28, asijdirea o au ddruit si o au inboggit, depreundcu toate bisericile den prejurul ei. i alte minastiri de la WA-serit toate asijdirea.

In magura Misiei, mineistirea Oreiseului'29, unde sintmoastele sfintului Grigoriefacatoriul de minuni, tinda biseri-cii o au zidit si o au acoperit cu plumb si pre tronul cu moag-tale au facut un cerdacel de piatra si 1-au zugrAvit frumos si1-au poleit. lar pe tronul cu moastele au pus un covor de mal-tase, cusut tot cu sirruA de aur.*i la metohul aceiiasi

minastiri,care s'A cheama Menorlina, au zidit o casa inane sa fie deodihna minastirii, in care sa face toate slujbele ce trehuia.

Iar in Eladaln, sfinta minastire anume .11Ieteor13' o auimbogAtit cu multe daruri si multe ziduri au fäcut.

Asijdirea si in Petlagoniia, minastirea anume Descvitino au inbogatit; si in Machidoma minAstirea ce BA chiamaCusnita o au miluit. Iar in inagura Catesca, care sä chiama

91 www.dacoromanica.ro

Page 90: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

acum Cuceina133, multe lucruri au facut *1 alte bisericltoa,te, çi lacaprile calugare*ti hrania çi luca çi acolo zidurica *i pre la alte locuri.

Ce vom mai spune deosebi lucrurile çi minastirile1.34, Carele le-au miluit? Sa zicem depreuna toa,te cite slut InEvrota, in Trachiia, in Elada, In Ahiia, in Elliric, In Cam-baniia, In Elispod, in Anglia, In Machidonie, in Tetuliia,In Sermie, in Lugdonie 135, in Petlagoniia, in DalmatiianG*i in toate laturile de Raserit 'Ana la Apus *i de la Amiaza-zi pin' la Amiaza-noapte137, toate sfintele biserici le hril-nia çi multa milà pretutindinea da. *i mai virtos pre ceice se striina pen pustii *i pren pe*teri *i pre In schituri,farade nice o scumpete Ii hrttnia.*i nu numai cre*tinilor fu bun,ce çi paginilor, çi fu tuturor tata milostiv asemenindu-seDomnului celui cerese, care streluce*te soarele sau çi ploa*i pre cei buni *i pre cei I'M, cum arata Sfinta Evanghelie.

Si mai -virtos In Tara Munteneasca mari çi minunate mi-nastiri au facut. *i arhimandriia sfintului çi purtatoriuluide Dumnezeu parintelui n.ostru Nicodim, care sa chiamaTisinana, hramul Adurmirei Preacuratei Nascrttoarea luiDumnezeu *i pururea Fecioara Mariia, toata biserica o auacoperit cu plumb *i alte lucruri a,u obir*it. lar la, minas-tirea den Nucet, unde eite hramul sfintului çi marelui muce-nic Gheorghie, multe au innoit *i pre facatoarea de minuniicoana a sfintului mucenic batut-a,u Insu*i Neagoe Vodaou cui*oare un mar de aur curat, impodobit cu margaritar

cu pietri scumpe. *i au dus icoana, cea fäcritoare de mi-nuni den Tarigrad, pre care era samnat chipul Domnuluinostru Iisus Hristos Atottiitoriul, care mai nainte o jun-ghiase un ovreiu cu hangeriul. *i cum o junghe, indata e*iizvor de singe den locul hangeriului, oft stropi *i haineleacelui ovreiu; iara el de frica nu vazu stilt hainele stro-pile de singe, ce numai ce vazu singele care era pre icoand.*i as,a fiind el cuprins de spaimà ca aceasta, aruncil icoanaintr-un put, care era luir-o pimnii,a, ca *Lei in pimnita in-tr-ascurrs junghliase sfinta icoanä. Decii eçi afara, ca chidn-ar *ti el de acea minune nimio, *i cum e*i afara, indata-1timpinara ni*te oameni çi deca-1 vazura ca este ap crunt

92www.dacoromanica.ro

Page 91: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

de singe pre haine, 11 prinserti si-1 intrebarti: ce va se fieaceastd? lar el väzind hainele crunte, Ii fu a mraturisiaeve si el minunea icoanei i alergarä toti denpreunä lapi i scoaserä icoana afar. Tar singele tot izvortiia denurma hangeriului neoprit, atita cit i apa aceia se Meuserosie de singe "8. 0, mari stilt minunile tale Doamne IisuseHristoase Dumnezeul nostru I Care lucru deca väzu acelovreiu, crezu In Hristos Fiul lui Dumnezeu i sà botezael cu toatä. casa lui. Asijdirea si alti ovrei multi, carii vä'-zurti cu ochii lor acea minune mare, sä. botezarä. Pentrucare minune este pretutindinilea serse i vestità. Jar mu-tarea acei icoane din Tarigrad in Tara Rumäneasca asafu: cä se arätti in vis domnului Neagoe Vodä aceastil sfIn-tä. icoanä si-i zise sti o mute din Tarigrad In tara sa, care lu-cru si Mcu. lar Radu Vodä mult sä nevoise mai nainte sü oaducä in tara sa, ea si alte sfinte i dumnezeesti icoanemoaste sfinte, ce lui nice cum nu i s-au dat. Tara chid Ii fuei voia, atuncea si dumnezäescul lucru s-au sevirsit si s-aupautat.Pre care cu mare bucurie i multämire o astepta dom-null" Neagoe Vodti i cu multà cheltuialä o au adus..5i deacao au adus, cu dragoste o au priimit i i-au Mcut cununa totde aur curat si o au podobit cu märgäritariu ales si cu altefeliuri de pietri scumpe.

sparse mitropoliia den Arges den temeliia ei si zidi inlocul ei alta sfintä bisericá tot de piatrá cioplitä si netezitti

säpatti cu floriu. i au prins toate pietrile, pe dinläuntruden dos, una cu alta, cu scoa,be de her cu mare mestesug siau värsat plumb de le-au Inttirit. i au Mcut prein mijlo-cul tinzii bisericii 12 stilpi nalti, tot de piaträ cioplitä si

foarte fiumos i minunati, carii inchipuesc 12Apostoli. si sfintul oltariu &supra prestolului Incà filcuun lucru minunat cu turlisoa.re vtirsate. Tar ferestrile bi-sericii si ale -oltariului, cele de desupra si ale tinzii,tot seo-bite si rrabiltute prin piatrti cu mare mestesug le fäcu ; si lamijioc o oeoli cu un brit" de piaträ. inpletit In 3 vite i cio-plit cu flori i poliit; biserica cu oltariu, cu tinda inchi-puind svinta si nedespärtita/41 Troite. Iar pre supt stra-sina cea mai de jos, inprejurul a toatti. biserica, Men ca o

93 www.dacoromanica.ro

Page 92: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

strasina tot marmura'albà, ciopIita cu flori si o[al rtebite si sepate frumos. Iara acoperamintul tot cu plumbamestecat cu cositor; i crucile pre turle tot poleite cu anr;si turlele tot cioplite cu flori i unile facute sucite; si 1n-prejurul boltelor facute tot steme de piatra cioplitä cu mes-tesug si poleite cu .8i Mau un cerdacel denaintea bise-ricii pre 4 stilpi de marmurd pestritä, foarte minunat, bol-tit si zug,ravit i Invalit si acela cu plumb. Si fäcu scara bi-sericii, tot de piatra scobita cu flori si cu 12 trepte, säma-nind 12 sementii ale lui si pardosi toata biserica, tin-da i altariul, inpreuna si acel cerdäcel, cu marmurä alba.*i o lnpodobi pre din1Suntru si pre dinafarà foarte frumos,si toate scobiturile pietrilor dinafara le vopsi cu lazur al-bastru si florile le polei cu aur. Si asa vom putea spune caAdevarat ca nu este asa mare si sobornica ea Sionul, careleIl Mo.' Solomon, nice ca sfinta Sofia, care o au fault ma-rele Inparat Iustiniian, iara cu främsetea este mai prede-supra acelora.

cum zise sfintiia sa Nifon patriarhul Inca Radu [lui]Vo-da ca se va muta mitropoliia den Arges In Tlrgoviste, ceRadul Voda nu s-au Invrednicit a o muta, iarä cu NeagoeVeda s-au inplut cuvIntul sfintiei sale, si [cu]'" a lui bla-goslovenie zidi mitropolia In Tirgoviste mare si frumoa,sacu S turle si tot rätunde, cum sä satura ochii tuturpr de ve-derea. ei143. i Inca mai zidi i alta biserica In Tirgovisteden temelie, hramul sfintului si marelui mucenic Gheor-ghie, cu o clopotnita naltä pre tindä. Iara acea mindstire,Coziia, de care am povestit, au Innoit biserica eea veche siau pus icoane prea frumoase: sfinta si nedespärtita Troitesi a prea curatei Despuitoare si a lui Dumnezeu Naseto re

pururea Fecioara Mariia, si alte poale de analoghiu 4 siodiijdii multe si frurnoase. Cit acea mintisfire aN ea loe 145fära gileeava si alese de petrecerea calugareasca, depaitatade lume si plinit de toate bunatätile, en munti mari i cuvai si ocolitä cu mi rlu m%re, i izvoara mari simulte Inprejurul ei. 5i are toatä hrana calugareasca, poeni

livezi, nuci i alti pomi roditori Para de numar, vii i gra-dini ; i acolo cura piatra pucioase, si tot panaintul inpre.

94www.dacoromanica.ro

Page 93: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

jurul ei este pämint roditoriu, care si noi am väzut cu ochiinostri arel loe si i-am zis pümiritul cel Mgaduit.

Iatä intra acesta chip avea nevointä si de dumnezeescullucru carele era 14 Arges. De acum pentru lungime sä spu-nem mai pre scurt i sä facem si sfirsitul acestii carti.porunci Neagoe Vodit si pohti sà vie toti arhiemandritii denmuntele cel sfint al Atonului, deinpreunä cu egumenii dela toate minästirile si serse si cartie. Iar Gavriil protuldeca väzu cartea si scrisoarea domnului1-40, aciis chiemäpre told egumenii de la toate minästirile cele mari: de laLavra, de la Vatoped, de la Iver, de la Hilandar, de la Xe-ropotam, de la. Caracal, de la biserica lui Alimpie, de laHaritonul Cotlomuz care este Lavra Rumâneased, de labiserica lui Filotei, de la Xinof'47, de la Zugrav'48 care estelavrä bulgäreascä, de la Simensc149, de la Dohiar, de la la,-vra ruseascalo, de la. Pantocrator, de la Constamonit, dela sveatii Pavel si de la Onisat'", de la, biserica lui sveatäiGrigorie si de la Simonpetra.152. Acesti egumeni toti venirä.

ighimonul Neagoe in Tara Rumâneascä, denpreunä cuGavriil protul carele fu zis mai sus. Decii chemä domnulsi pre Teolipt Tarigrädeanul, care este patriarh a toatä lu-mea si cu dinsul 4 mitropoliti: de la Seres, de la Sardie, dela Midiia si de la Melichini53; si venirà i ei priimi dom-nul cu mare cinste. 5i cherart si pro egumenii den tara sapre toti si pre tot clirosul si merserà dinpreung cu Neagoeighimonul Panonii i cu Macarie mitropolitul (Arai la mi-nästirea cea noaoä i minunatà de la Argis. 5i fAcurä vecer-nie colivä in lauda Adormirei Preacuratei Näscätoarealui Dumnezeu si deade de luarä toti oamenii den colivä dupeobicinä. Apoi fä'cu cinä, ca Be se si odihneascä oamenii läu-dind pre Dumnezeu; iar dupä cin.ä., tocará i fAcurä bdenietoatä noaptea patriarhul i ighimonul denpreunä cu

carii fura zisi mai sus, cu protul cu toti egumeniiSfetagorii i ai tärtii. Si sä ruga lui Dumnezeu cu rugdciuni

cu cintäri154, iarä altii oamenii zicea toti gospo] di pom-ilui.'55. Si sfirsirä bdeniia, cind se värsa zorile. Decii decatrecu 1. cias de zi, in luna lui avgust in 15 zile, traserä clo-potele, ca se meargá patriarb.ul cu mitropolitii i cu tot

95 www.dacoromanica.ro

Page 94: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

rosul denpreunä, sä tärnosascd biserica. Tard prestolul, inoltariu, tocmi-1 fl asezú insusi Neagoe Vodd cu mlinilesale ipre sfintiri sia,seza si Riciitoarele de rainuni icoane a luiPantocrator si a Precistii in biserieäla locul lor, inpodo-bite tot cu aur si cu pietrii scumpe. Asijdirea puse si altesfinte icoane in bisericd cite ineäpurd si in tindä pentrestilpi156. .5i cele din tindä era cite cu 2 fete si pe desupracu boite säpate cu mestesug si poleite. i era, acele icoanetoate ferecate cu argint curat i poliite cu aur, intre careicoane era si chipul sfintului Nifon, ferecat tot cu am; si Cupietri scumpe infrämsetat, atita de minunat eit nu poatenaintea omului sá inchipuiascä i sá spue. Decii deca tärnosiràbiserica i asezard toate lucrurile si le sfintird, odihnirdputinel i lar mersera la bisericä domnul Neagoe Vod.à sidoamna lui Despina i coconii, carii Ii ddruise Dumnezeu

cu toti boerii, fiind patriarhul cu mitropolitii si cu totiegumenii,si clirosul in bisericd. lard deca sfirsirà dumne-zeiasca liturghie fdcu domnul ospät, mare si veselie tuturoroamenilor si-i därui pre toti, pre cei mari si pre cei mici,pre sdraci si pre vdduve, pre 'nisei si pre cei neputernici,

tuturor eiti li se cddea, mild le deade.Iar slujba, care ea Meuse fericitului Nifon se blagoslovi

de Teolipt patriarhul si de tot soborul sà se facä i sd' seasazd pretutindinea. i tocmirä de fAcurà si slujba sfin-tiei sale cu vecernie, cu uträne i cu liturghie.

puserd pro chir sà fie arhimandrit intr-aceeaminäs Lire noauä si-1 blagoslovird sá fug liturghie cu be-dernit,1.158. Asijdirea toti citi vor fi [dup51159 dinsul tot säpoarte bedernita, ,si blagoslovenie sä. deade de chir Teolipt pa-triarhul si de tot soborul, cum si mai nainte se didease i sä.Meuse in Tismana cu blogoslovenie lui Filotei patriarhul.

tocmirä sá fie acestea mindstiri amindoo cinstite intr-unchip si arhimandrii i scaune mai mari de cit toate minäs-tirile TEirdi Muntenesti. i sil fäcu lucrul acesta cu marelegaturä si cu groaznic blestäm.

Iar mitropoliia s-au mutat de la Arges in Tirgoviste, sicum zise mai nainte sfintul Nifon, acum sä' umplu de Teo-lipt, patriarhul Tarigradului si de Macarie mitropolitul

96www.dacoromanica.ro

Page 95: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

de Neagoe Vodä, domnul Ugrovlahii, si de told boerii cei marisi cei mici si de tot sfintul sobor. i asa sa tocmi, ca de acumniceodatä, in kveci, sä nu mai fie mitropolie In Arges, cesä fie minästire i arhimandrie; iar In Tirgoviste sà fie mi-tropolie stätätoare, cum s-au asezat. i sà fäcurä aceste lu-cruri cu mare oprealä si blestem, ca sä. nu se mai cläteaseä,nici se se mute In veci, nice de patriarh, nici de mitropolit,nice de domn, nice de boeri, nice ()data.

Acestea toate sä asAzara chid fu cursul anilor 7025, luna,lui avgust 17 zile, in zilele credinciosului domn lo NeagoeVoevod si a celui Teolipt patriarhul Tarigradului si a luiMacarie mitropolitul Ugrovlahii, In slava lui Dumnezeusi In främsetea i lauda a toatà Tara Munteneaseä. Direptaceia fäcurä laudà domnului si boerilor si cuvinte de cinstesi a toatä curtea lui i tuturor oamenilor tärai. Decii bunul

iubitoriul de Hristos domnul Neagoe Vodä le fAcumare cinste si-i darui cu multe daruri si-i läsä.16° de sedusäräi toti, cari-si pre la locul säu.

laräi minAstirea, cea noao den Arges o ingrädi inprejurcu curte de zid si In läuntru curtii Rim multe chilii &Mu-gäresti si o InfrAmseVä cu tot feliul de trebuintil; fäcu tra-peza,rie si maghernitä, magupie i povarnà de olovinäml,pivnitä i clopotnità naltä, si puse clopot e mari i cu altefrämseti cu de toate o impodobi si o fAcu asemene raiuluilui Dumnezeu. larä. In mijloc era acea cag dumnezeiascastind ca i pomill cela al vietii. Ce Insä nu asa; ctt dintraacela Minearli stremosii nostri poama morii, iar dentraaceasta sA mänincii dtagtoriul de viiatil imp si singe alDomnului nostru lui Iisus Hristos, care sä' junghe In toatezilele lntru ertarea. Ocatelor si In viiata de veci.

Acestea fäcu bunul credincios domn Io Neagoe Vodti,fericità sä. fie pomenirea lui, si totdeuna crestea i sä. In-multia bunätä-tile lui In inima acestui bun domn. i scoaseslujbà sirugaciuni dreptului i fericitului Nifon pärintelelui i sprijinitoriylui seu; iar rugaciunile lui 11 päzea, enpace In Domnia sa, si pre toti vrtijmasii lui lì supunea suptpicioarele lui. i cum inältà pre Avraam rugäciunea i dra-

977 Literatura roman.1 veche, vol. I

www.dacoromanica.ro

Page 96: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

gostea i credinta lui Melhisedec, si cum intdrird rugaciu-nile lui Samoiil proroc i arhireul pre David asupra luiGolied, asa i acum ajutarà rugaciunile sfintului Nifon luiNeagoe Voda domnul Panonii.

Iar fericitul Nifon i atuncea i acum tot este Cu noi ne-vazut si macar de si dan-tueste in cer cu ingerii, iar cei celäcuesc pre pdmint i chiama sfintul lui nume, nu se lip-sesc de ajutoriul lui i credem cà i dupd moarte trdieste,dupä. cuvintul Domnului nostru Iisus Hristos, care zice:Cel ce va crede intru mine, niticar de va i muri, va invia".lar acesta den nasterea sa fu tot rob dirept inpdratului ce-resc i ptistoriu iiar nu argat, si sfint sfintilor si bisericiitrimbig cu glas mare, care chiamd toatä pravoslaviia spreintelegerea cea dumnezeiascd, care rdsuna tare si zice: Fiipmenesti, pin'd cind veti fi cu inimi grele, pind cind yetiiubi cele desarte siveti cerca minciunile? Sd stiti ea au mi-nunat Domnul pre preacuviosul seu"

0, framsetea pusnicilor i cirmaciul cel bun al pusni-cuori Carele esti incepator negilcevitor si vazdtoriu de celedumnezeesti si sprijinitoare .cal&ä inparatilor i domnilorcelor buni credinciosi si ajutor grabnic; carele supui suptpicioarele lor pre toti vrajmasii i pizmasii si fringi coar-nele tuturor hulitorilor eritici, care slut uritd lui Dumne-zau, i dai pace si liniste a toatd lumea, dumnezeestilor bi-

oamenilor crestini si pastorilor carii indrepteazd di-rept i adevärat cuvintul lui Dumnezeu, asijdireamie spdsenie, celuicree am scris dumnezdiasca ta viiag dennestling' si neinvátatura. mea. Ce Irish cu prea sfintele talerugaciuni, cite am auzit cu urechile mele den sfinta si feri-cita ta gurd si de la alti barbati credinciosi, care si eu In-sumi le-am vazut acestea i eu Inca' le-am dat oamenilor,Ca sa elute si sä laude desavirsit dumnezeiasca-ti patimd

frdmsetea mdrirei tale, intru slava lui Dumnezeu. Ca sinoi toti sd ne invrednicim 362 milei si bunei intimpldri aDomnului nostru Iisus Hristos, cdruia i se envine toatáslava, cinstea i inchindciunea, cu al lui fdrä de inceput

98 www.dacoromanica.ro

Page 97: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Tata §i prea bunul §i sfintul fäcktoriul de viiatti Duh, acumpururea §i in vecii vecilor Amin.

Sf1r.,situl traiului sfintiei sale pàrintelui nostra.1Vifon patriarhul.

NOTE

I Intregire dupri Arhiva istorica", I, p. 133 si mss. rom. BAR,3488, f. 207 r.

2 Traduce aici ca si in Inatlitturile lti Neagoe Basarab pe slavo-nescul oyrogrants = indatoritor, slujitor, cinstitor. 0yroTrum =a se face placut, a sluji, a cinsLi.

3 Este obiceiul ca la calugarire O. se schimbe numele cu unul lace-pInd cu aceeasi

4 Forma corupta a numelui slavonesc al Peloponezului: oc,rponBeam:ion". Traducatorii in neogreaca corecteaza i dau In parantezanumirea actuala: Eixz*,7repí (p4i.6v lleXo7.6vviaov) isteívm+ Riv 67coice

vúv 6voixgeTact. Alcopiaq patrie adica au avut pre laudatul Pelopo-nisul (adedi pre aceia care-acum se numeste Moreia)" cf. Grecu,ed. cit., p. 32-33.

5 Denumirea antica a teritoriului Serbiei. Stilul foIosit atit descrutorii de limba slavona cit si de cei de limba greaca In tecoleleXIV XV se caracterizeaza prin tendinte arhoizante. Ei folosesccuvinte_si denumiri vechi grecesti, care n-au legatura cu realitatilecontemporane lor. La noi In acest stil serie cronicarul Macarie, carevorbeste de satrapi" si ipati" in legätura cu boierii lui Petru Rares.

Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei (1427-1456). TS.7 Sotia. lui Gh. Brancovici. TS.9 Despre Toma Cantacuzino, sotul Irinei Brancovici, vezi pe /arg

N.M. Popescu, op. cit., p, 33, nota 6. Avem aici alta forma coruptadin denurnirea slavond a Peloponesului.

9 D. Russo considera ca expresia traduce grecescul auvirpEllledc(Aco trecuta si In intermediarul slavon de care nu se Incloia.Dar Gavriil Protul, care era bilingv, cunoscind i greaca si slavona(a tradus din greaca In slavona) putea tot atIt de bine compune directIn slavona aceasta constructie influentata de limba greaca.. in con-textul celorlalte argumente, aceasta pare explicatia reald Muss° vedea

997*

www.dacoromanica.ro

Page 98: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

un grecisin i in expresia harnic unui lucru ca acesta" expresie ce artraduce pe cgtog irpecytucT6 vog". Dar in rusà este bine cuna-'scut5. forma MATT, nocronnomy MOTT nena"1

113 In mss. Munuil.1 In mss. Nor.12 In mss. ja.13 Verb perfect simplu, pers. 3: dildu. E forma etimologicd mai

uproape de limba latinà. Latineste: dedil.14 Aceastd stiintA vastä atribuità sfintilor este un loe comun al

hagiografiilor. Se pare totusi cà Nifon a fost un om cult si de acestfapt va profita ucenicul stiu, Neagoe Basarab.

Slavonism: Inseam:a prooroc, cu darul de a ,prevedea. Hpo-BlIg'bT11 = a prevedea.

18 In mss. ca.17 Vezi si Nardia si Linardia: cetatea greceascti Arta, capitala

Epirului. In versiunea neogreacti: Ek r5Ndep8ag18 0 dovada a existentei acestor ctirturari bilingvi, din care facea

parte si Nifon i Gavriil Protul.Numele slavonesc al muntelui Athos. Inseamnti Sfintul Munte".

29 Denumirea arhaizantà a Ohridei. Mitropolia de aici fusese infiin-tata de marele impärat bizantin Justinian (527-565),

21- In mss.22 In mss.23 In mss. Alrvaniei. Albania. In limba romeinti veche, albane-

zilor li se zicea24 Este vorba de Conciliul de la Ferrara, mutat apoi la Florenta

(1438-1439) la care s-a incercat unirea bisericii ortodoxo cu cea cato-HO. A fost initiat de impdratul Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-V48) in speranta ea va putea obtine ajutoare contra turcilor de laapnseni. Unirea", promulgat6 la 6 iulie 1439 in biserica Santa Mariadel Fiore din Florenta, a produs puternice frAminttiri interne In bise-rica ortodox4. Catolicii 11 socotesc al VIII-lea sinod ecumenic darortodocsii nu-I recunosc.

20 In mss.26 Si biserica Moldovei s-a orientat, se pare, ctitrelObrida, Proble-

ma este Ina controversatti.27 In ms, 464: In tara Ascudonului". Mai jos in tara Asculu-

nului". Am corectat dupà textul din rus. 109, Cluj, editat de Hasdeu

100www.dacoromanica.ro

Page 99: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In Arhiva istorica a Romaniei". Vers. greach are: au trecutacolo spre Ascalon (IIpòç -r6v 'Acrxrawv(x). Asealonul (AcrxiXov)este un port la Mediteranä In vechea Palestina *i apare ea atare InVechiul Testament. Intrebarea este cum de-1 gtisim aici, fiinda nuexistä nici o localitate cu acest nume In Peninsula balcanica, i cuatIt mai putin o tarä" numita a Ascalonului". Din exprésia facuo priatanf*te In Aseaba la mare sä. fie de corabieri", care apare maideparte In legaturä cu ajutoarele lui Neagoe pentru muntele Athos,N.M. Popescu deduce ca Asealonul vechiului Testament ar fi capatatintelesul de port In genere". Dar dictionarele limbii eline, bizantinesau neogrece*ti nu atesta sensul de port" pentru cuv Intul Aax&Xov",care *i In versiunea neogreaca a Viegi apare ca toponimic. Problemanecesitä' o cercetare speciara'.

28 Traduce pe slavonescu Draj, numirea datä de slavi vechiuluiDurazzo, port la Adriatica, acum Durres, In R.P. Albania. CA acestport s-ar afla In tara Ascalonului" este o inovatie a autorului saua traducatorilor Vieii lui Nifon.

Kruji5 capitala fortificata a lui Shanderbeg.3° Gheorghe Castriota zis Skanderbeg (n. 1405m. 1468), celebrul

erou national al Albaniei. Conduce räscoala antiotomanä din 1443 apoporului albanez, eliberind o parte din teritoriul Albaniei, cu centrulla Krup. Respinge repetatele Incercari ale imperiului otoman de arestabili dominatia asupra Albaniei.

31 Intregire dupá Arhiva istorica", I, p. 134 *i mss. Ac. R. 3488,f. 209 v.

32Tn mss. ci.33 In mss. e.3° Aici cu sensul de tot", acela*i".39 Daca se poate admite ca Zaharia i cu Nifon au trait ca fugani

In Croia, In schimb nu se poate admite ceca ce se poveste*te maideparte, ca Scanderbeg a ales ca duhovnic al &Au *i al oamenilor säipe Zaharia *i ea Nifon a fost preotit de arhiereul Croii, cari *i acestaar fi primit sfintirea de la patriarhul Nicolae al Ohridei. GheorgheScanderbeg pare a fi catolic dupa revenirea sa in Albania. Legäturilelui cu curia papala sint amicale *i dese. Dup5. cererea lui Scanderbeg,papa Calist dä In sept. 1457 indulgenta celor ce vor contribui la reedi-ficarea bisericii SI. Nicolae din Alessio i elnd canderbeg muri

101www.dacoromanica.ro

Page 100: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Alessi() la 17 Ianuarie 1468, el Isi gsi odihna In aceasta bisericä a Sf.Ni-Cola°, deci In o bisericä catolica. La 18 sept. 1457 papa Cal ist indeamnape Scanderbeg sa staruiasca In sincera sa devotiune pentru Ingrijirea

apararea credintei catolice. Hopf serie ca de la 1448 Scanderbeglupta contra semilunii, credincios credintei catolice. E greu deci deadmis ca un calugar ca Zaharia, care venea din Athos, a putut fi duhov-nicul unui'catolic. Este peste putintä de admis ca Nifon a fost preotitde episcopul Croii. Aceasta arhiepiscopie"apartinea scaunului roman.Din vremea lui Scanderbeg este cunoscut ca arhiepiscopus Craiensis"Paulus, care fusese numit de papa nuntiu In Albania, Serbia si partilevecine i deci este exclus ca el sa fi fost sfintit de arhiepiscopul Ohri-dei". N M. Popescu, op. cit., p. 35-36.

36 Intregire dupa Arhiva istorica", I, p. 134 si mss. Ac.R. 3488,f 209 v.

37 Russo vedea in marea Och ianulu i" un grecism" räinas din ori-ginalul grec. Dar gasim pina si In basmele rusesti na okean moresirokoe" (Afanasiev, HapoOnwe pyccrue cnaanu, vol. 2, Moscova,1957, si In Mine.

38 Expeditia, conclusa de insusi Mohamed II, a avut loe In prima-vara anului 1446. cf. N.M. Popescu, op. cit., p. 36.

38 in mss. Avaniia.48 Aceste ,,date" despre pästorirea lui Zaharia la Ohrida stilt In

Intregime inventate de hagiograf. Un Zaharia, patriarh al OhrideiIn jurul anului 1466 nu exista". N.M. Popescu, op. cit. p. 38.

Spre deosebire de cronicari, pentru hagiografi preocuparea deadevarul istoric nu exista. Ei se comporta fata de istorie ca autoriimoderni de romane istorice, In genul unui Al. Dumas, W. Scott sialtii.

Pentru Russo Amira" este Inca un grecism" categoric .Dar cuvIn-tul se gaseste In texte pur slavone si nu e un nume propriu, ci sinoni-mul cuvintului sultan: Velikomu amirea Suleimanu" (marelui amiraSoliman): Cronica lui Macarie, p. 88. Pogibe Baiazit amira" apierit Baiazit sultan", Cronica slrbo-moldoveneased , In Cronicile slavo-romdne din sec. XVXVI, p. 190.

Intregire dupa fuss. Ac.R. 3488, 7. 2 r.43 Capitala" Muntelui Athos, unde-si are resedinta protosul..14 Este verba de minastirea Lavra" cu hramul Sf. Atanasie

Atonitul", cea mai vechs de la Athos, Intemeiatä de &ding:awl Atha-nasie In anul 963.

102www.dacoromanica.ro

Page 101: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

45 Slavonism: ascuitarea,adied Implinirea obligatillor edlugdresti.46 Ntrmele slavonesc al Tésalonicului, trecut gi In limba veche ro-

maneasca.47 In niss. arhiereiei.48 In mss. arhiereii.49 Slavonism: cu sensul indeplinind.

Adicd a devenit patriarhul Constantinopolului.6' In mss. Inderptat.62 In mss. rmpb.

Molivele destituirii nu au nimic de a face cu diavolul, ci cuIncuredturi in leg:aura, cu averile patriarhiei ecumenice. Vezi N.M. Po-pescu, op. cit., p. 445, de unde se vede gi cá Nifon n-a cedat atit desenin scaunul, ci s-a bdtut pentru el gi apoi pentru a reveni patriarh.Era un om ambitios gi dominator, cum s-a dovedit mai tirziu, cinds-a arnestecat In antagonismele politice din Tara Romaneascii.

" In rnss. Sozopului.-55 Oragul Sozopolis din golful Burgas.Elispondul" (Hel/espentui)

este un arhaism stilistic.56 Slavonism: loan Botezdtorul, numit In greceste Prodromur,

adic5. inainte mergdtorul",cuvint tradus exact de slavonescul Predtice.67 In MsS. fierei.

Pentru imprejurdrile htmegti" ale revenirii sale vezi N M. Po-pescu, op. cit.

59 Petre**. Ndsturel (art. cit. p. 56) crede cd este o g,regald a cop is-tulur, in lee de desele-i invdtaturi". Cum Ins:a avern veselia invdtd-.turii sfintii sale" gregala de cop iere e putin probabild. Trebuie cautatiland explicatie, fiinded toate copiile românegti au aceastä. gregalli".In slavond HECEAll inseamnd gi bucuros, pi:dent, blind. Traducdtorulroman a retinut numai sensul de veser . Dar veselia" nu e Waal aiciIn acceptia profana, cum crede Nästurel, ci spirituald: In traducerileNoului Testament, cele 8 fericiri" se Ineheie cu bucurati-vaveseliti ca plata voastrd multd este In ceruri". Iar ceva alai departe InViap lui Nifon: *i bisericile sei veselira". Deci...

Numele slavonesc al Adrianopolei.61 Traduce expresia: I11peomIk4f liparolutprotov, flume/0

dat arhidiaconului *tefan, primul cregtin ucis de pàgîni. VeziFaptele Apostolitor, cap. 7.

Slavonism: noAgiir = In vocabularul ellugdresc., disciplinaspiritual& ce §i-o impune, sarcina.

103www.dacoromanica.ro

Page 102: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

83 In mss. dumnul64 In mss. i ad use. Pentru emendarea textului, v. Diaconul Nic.

M. Popescu, Nifon II, patriarhul Constontinopolitliti, Extras din Ana-hie Acad. Rom., 36 (1914), p. 51 (78).

65 Pentru conditiile in care a venit Nifon in Tara Romaneasca,vezi N.M. Popescu, op. cit. Semnificativ e ea in versiunea greceascaacest episod apare mult dezvoltat, si se aratä ca Radu cel Mare 1-acunoscut cu ocazia calatoriei la Constantinopol pentru ducereabirului.In versiunea romana, care exprima aspiratiile de independenta aleepocii lui Matei Basarab, acest amanunt nu apare si el n-a fost, pro-babil, niel in original.

66 Cele doua episcopii intemeiate de Nifon slat aceea de RimnicNoul Severin si de Buzau, existente pina astazi.67 In mss. voiu, sigur scapare de condei influentata de van, ante-

rior.68 In mss. coi.69 In mss. ()obi.70 Sint asemanari izbitoare intre aceste inviltilturi, puse in gura

lui Nifon, si ideile exprimate de Neagoe, care i-a ascultat sfaturile,In Inveittiturile ditre Teodosie. Citatele biblice sint de fapt lungi para-fraze si referir* din felurite texte biblice, in special din Deuteronomiu(a doua lege).

71 In mss. (Jo.72 Verb perfect simplu, pers. 3, forma etimologica, latina fecit:

f acu.Denumire arhaizanta pentru Tara Romäneasca.

7iIn mss. agastea.Adevarata natura a conflictului era alta: puternica familie a

boierilor Craiovesti urmarea tutelarea domniei care, in eforturile eide intärire a au toritatii domnesti, a incercat sa se sprijine pe fact iuneaAvala Craiovestilor, a boierilor buzoieni. In fruntea acestora se aflaun refugiat din Moldova, Bogdan, pe care domnul Il ridica in rang indauna Craiovestilor, facindu-si-1 si ruda. Craiovestii au ctstigat dapartea lor pe Nifon, incercind s'a-1 foloseasca, pentru marele sau pre-stigiu, impotriva lui Bogdan si a gruparii rivale, si indirect contradomnului insusi. Riposta a fost alungarea patriarhului care trig esteadäpostit de Craiovesti o vreme, pina Ord acestia sint obligati sa.cedeze ti Nifon trebuie sa piece. Era deci vorba de un joc al fortelor

104www.dacoromanica.ro

Page 103: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

interne, In care orgoliosul patriarh s-a Itisat antrenat, cu veleitati dea domina, dar din care a iesit Infrint.

76 Evident, avem aici imaginea oficial." a evenimentelor, cerutäsi sugerata de Neagoe )3asarab, dar se Intrevede suficient fermitatea

totodata diplornatia lui Radu cel Mare,, care voia sa evite o agitatiemai larga, ceea ce a si reusit.

77 Fonetismul slavonesc: Afon pentru Athos.78 Brutarie. TS.79 Este un sablon nelipsit din vietile de sfinti aceste convertiri

In proportii de mas5., i dovedeste ca preocuparea de adevär nu faceaparte dintre regulile genului.

89 Russo vedea In cuvintul eghemon un grecism, dar este un cuvintintilnit si In textele slavone. (Vezi i cronica lui Macarie, p. 80)MGM parte din grecismele si arhaismele stilistice. 11 gäsim si InMucenicia lui loan cel Nou de Grigore Tamblac.

SI Toate aceste represalii" ale divinitatii pentru alungarcatului sint pure näscociri, care exagereaza conflictul cu Bogdan al M ol-dovei, evitat de mitropolitui Maxim Brancovici, cum povestestecronica lui Macarie.

82 in mss. Bmit.ltene.Adinsu prep. folosità numai cu pron. personal Intre"

adiase. In limba sec. al XVI-lea i In cea din prima jumatate a sec. alXVII-lea adinsu, exprimind un raport de reciprocitate, apare In cons-tructii In care pronumele subject este identic cu pronumele comple-ment. De aici rezulta cà poate avea fie inteiesul prepoziliei intro",fie al pronumelui Insusi" (In special chid pronumele subiect si pro-numele complemept contin ideea unei pluralitali). Ex. voi adinsuvoi" si voi intre voi" (Insiva) sau voi Insivä". in a doua parte a sec.al XVII-1ea, apar contexte In care pronumele subiect i pronumelecomplement nu mai reprezinta aceeasi notiune iar adinsu este intre-buintat numai cu intelesul prepozitiei Intre". Ex. chid se va Impärticasa adinsu (=adinsia-si), atuncea sä va pustii".

84 In mss. scaul.Mihnea cel Räu este cunoscut de documentele epocii ca fiu nele-

gitim al lui Vlad Tepq. Nicilieri nu e vorba de un Dracea armasul",care In varianta din LetopiselalTdtii, Romdnesti apare Dracea armasulde la Muesli". Dacä acest letopiset a utilizat izvoare slavone dinsec. XVI, este posibil ca traducdtorul Vietii sä le fi folos it pentru

105www.dacoromanica.ro

Page 104: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

rirea genea/ogiei lui Mihnea. Numai o curcetare speciala In legaturilcu acest enigmatic armas poate sa ne spuna dacil e vorba de un perso-naj istoric atestat de vreun document sau de o confuzic- Cu poreelade Draculea" po care o purta Vlad Tepes. Interesant de constatat eaIn greceste avem utòç T013 Apr:mu aptLetcrY) illtxvocç 61.16v.orn fecio-rul lui Dracu armasul, Mihnea cu nurnele" si fara localitatea Manesti.Adica asa cum e versiunea romanä. a Vietii lui .Nifon. Dar aceastainformatie, oricum tirzie, fiindca apare In texte din sec. XVII, vineIn contrazicere cu marturia categorica a unui izvor contemporan Cu

Tepe5: Povestirea despre Draculea V oievod , a card copie cea mai vechedateaza din 1486. Aici se spune limpede ca pe viitorul Mihnea (numitMihai) 1-am Want aici la Buda, fugise de la Imparatul turcesc laregv . Inca inainte de casatorie, Dracula l-a fa'cut-eu o fatd" (Cronicileslavo-romdne, p. 213). Asadar, era un fiu recunoscut de doma, §i nuadop tat de un boier de la Manesti. Drepturile sale la domnie erau recu-noscute si de sttltan. Marturia povestiiii rusesti concordä cu scrisoarealui Mihail Bocignoli raguzanul catre Gerardo Planio, din 29 iunie1524, reprodusa si de Anton Maria del Chiaro. Nici Bocignoli, carestatuse in tara iJ cunoscuse pe Neagoe ca boier Inainte de ali domn,nu stie nimic de vreun Dracea armasul", ci 11 considera pe Mihneafiul lui Tepe. Daca existenta armasului" din Manesti se va dovedi

atunci avem de a face cu o ticluire tirzie, din sec. XVII,asupra genealogiei lui Mihnea cel Rau. Prezenta ei i In varianta gre-ceasea devine o dovada absoluta, ca si identificarea Basarabilor cuCraiovestii, ca izvorul versiunilor neogrecesti este versiunea roma-neasca.

86 Trecute de Russo printre grecisme" dovedind un original grecinitial aspida i vasiliscul erau de mult preluate ca neologismé"curente de slavona prin intermediul traducerilor din greceste. Formagreceasca este 41 ácrTrcç arpe veninos, cu genetivul acriscRog.

Forma slavona este, la nominativ, am-111ga, cum apare In V iata luiNifon, i cum a intrat si In limba româna'. Acelasi luern cu cuvIntul(3cccoacx0G care des( mn aza o reptila imaginara, balaur, scorpie,si este In slavona Bacn welch, asa CUM e In romaneste. In vocabu-Iarul religios erau termeni curenti.

87 In mss. jupinese.88 In mss. fete.

106www.dacoromanica.ro

Page 105: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

99 Acest Banovitii, aded. Bäsärdbe*tii" este sigur opera trtducä.-torului, fiindeä nurnai dupei ce banii Craiovei s-au recrutat multä vremedintre Craiovefti li se putea spune Banoveli", nu atunci chid abiaunul singur, ,Barbu, era ban. Si numai in sec. XVII se putea punesemnul de egalitate intre Banoveti §i Bäsäräbe*ti,frindcrt in primeledecenii ale sec. XVI neamul nu era numit dupg. Basarab (Neagoe),ci dupd Pirvu Craiovescu, tatal säu adoptiv, numindu-se Pirvulestii".Cine credo ea In originalul V ietii lui Nifon, supravegheat de Neagoe,putea fi subliniata astfel inrudirea domnului cu Craiove*tii, ignorlea el negat sistematic aceastä inrudire, arätindu-se in documentefiu al lui Basarab Tepelu*, §i Wind pe presupusul tatA, Pirvu, stidoarmä sub lespedea de la Snagov, färd a-1 aduce la Arge,5.

99 Nu existä un dregator mare cu acest num.e in sfatul lui Mihneacel Räu.

91 Deci sensul este: terminaserei, sau sfirsiserif de la si. obrtdati,O. nu In.ceput cum se atribuie in expresii ea de la obir§ie".

92 In mss. o.93 E vorba de Minästirea Bistrita din Oltenia, despre a ark exi-

etentä cea maí veche marturie dateazä din 1494.94 Denumirea de socotitor" al patriarhului pe care i-o dä. Viala

lui Ni fon nu insomna un fel de secretar" cum spune tratatul Is to-ria literaturii romtine ci purtätor de grije", supraveghetor", ocro-titor". In Moxa, Cronograful: (Baiazid) puse socotitori pe la toatevadurile", adicä paznici. In invillcituri: nimeni nu-§i mai aduceaam in I e de dìnii, niei ii mai socotia". In Cazania lui Varlaam, Muce-nicia lui loan cel Nou de la Suceava: Si pre svintiia sa (e vorba demoaVele sfintului!) luä (Alexandru cel Bun) §i puse socotitoriu i feri.toriu domnieí sale" (Ed. Byck, p. 458).

Slavonism: MX4IITEAb. chinuitor, chitin, tiran.98 Vlac1 ce! Tindr sau Vladut, domne§te fare februarie 1510 §-i

ianuarie 1512.97 Mehmed Beg Mihaloglu", sangiacul de Nicopole era, se pare,

un ere$tin renegat, mare feudal ot ornan care-§i c4tigase in imperiuo situatie de evasiindependentä. Prietenia i alianta luí eu Craiove§tiiera o manifestare tipica de autonomie feudald fatrí de puterea centralä.Cf. Manolo Neagoe, D spre politica externel a lui Ncagoe Basarab in,,Studii", Tom. 19, 1966, nr. 4, p. 745-764.

107www.dacoromanica.ro

Page 106: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

98 Aceasta declaratie push' in gura lui Mihnea cel Rau are rosin'de a sublinia fitiatia lui Neagoe din Pirvu Craiovescu. Se stie caMatel Basarab descindea din Marga, fiica lui Pirvu Craiovescusotia lui Marcea Postelnicul. Daca Neagoe era fiu nelegitim al luiTepelq, doar infiat de Pirvu, atunci Marga si Neagoe erau doar fratidupa mama, nu si dupa tata. Dar neamul Pirvulestilor" isi revendicadeplina rudeniecu marele Basarab voievod, de unde ambiguitatea tex-tului romanesc Cu privire la originea acestuia: nu se spune categoricnici ea era fiul iui Pirvu, nici ca nu era fecior de doma, dar se face.tot posibilul sa se anexeze familiei Basarabestilor" acest voievodglories de odinioarä.

Adica trecuse la catolicism. Ortodocsii epocii aceleia considerauformula filio que, prin care se exprimk ideea ea' Duhul Stint" purcedesi de la fiul", ca o insulta la adresa Duhului Stint".

1°° Mihnea a fost ucis la Sibiu, la 12 martie 1510, in fata catedra-lei catolice, acum evanghelice, unde este si inmormintat. Eveni-mentul e povestit, dintr-o alta perspectiva, si de Nicolaus Olahus.

101 S-a interpretat acest pasaj ca un jurämint al boierilor prin cares-ar fi adeverit descendenta lui Neagoe din Pirvu Craiovescu i s-arinfirma genealogia lui domneasca'. Dar textul este si aici voit confuz.Alti boieri" nu inseamna Craiovestii, caci acestia eran ei insisi im-plicati (cum se vede mai departe) si apoi, daca s-ar fi doritaccentuareafaptului cá ei au atestat originea boiereasca a lui Neagoe, nimic nu-1imp iedica pe traducator sa o f ecru Dar din text nu reiese de loc faptulca boierii ar fi marturisit ca Neagoe nu e fiu de domn. Expresia fecioral nostru", atribuita la alti boieri", dar nu lui Pirvu însui, care-iera tata adoptiv, nu inseamdi In acest context fecior de singe. Boieriidepuneau marturie doer ca Neagoe 7/U umblä dupä domnie, ca n-arelntru sine hiclesug", nu ca el n-ar fi cop ilul lui Tepelus.

102 De remarcat faptul cá si in prima parte a Invätäturilor se insistaasupra rascoalei lui Avesalom si se dan Mime fragmente din VechiulTestament, ceea ce arata ea lui Neag.oe apropierea dintre destine/eproprii si unele intimplari biblice Ii era familiara.

103 In mss. scaunului. Scene, oricita exagerare cuprinde atunciprezintape Neagoe refuzind trout'', a minteste totusi de alegerea

lui 5tefan cel Mare la Direptate, asa cum o povestesc variantele put-nene si mai tirziu Grigore Ureche.

108www.dacoromanica.ro

Page 107: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

101 In mss.: chiotul corectat dupa. mss. 109. Chivotul legii",un fel de lada In.tare se pastrau cartile legii atribuite lui Moise.

10 Asupra acestui Macarie, i Imprejurarilcrr numirii lui, vezi arti-colul citat al lui Petre *. Ndsturel, p. 56-58.

1" Irnaginea este luata din Varlaam í Ioasaf. Pilda este reprodusaIn intregime In parea I-a din Inveiteiturile lui Neagoe Basarab dove-dind unitatea ce exista Intre cele doua opere.

1" Slavonism: °Hamlett& nefericit, nenorocit, sarac.1" In mss. peineitul.100 E vorba de Impäratul bizantin Teodosie II (!i08-450).110 Eudoxia, sotia Imparatului Arcadius (395-408). Fiind critica-

ta pentru viata ei u5oara de catre loan Hrisostom, patriarhul Con-stantinopolului, l-a trimis pe acesta In exil unde a 5i rnurit.

111 Adica scrisoarea.112 ffl mss. cridincioasei.

Nu este pomenit In documente un Danciu logora.t. Si. fi fostDanciu Craiovescu, unul din cei patru frati Craiove5ti, sau un dregatorcare nu apare in divan?

114 Ahila Anhialos. Evrosta Elispod = Europa Helespontului,vechea provincie europeana din jurul Constantinopolului. (T.S.)

115 un loc comun al vietilor de sfinti ca sa apara neap:dratcineva ce nu crede In minunile lui 5i sa fie astfel adus la credinta.Am zice ca e un poncif ultracunoscut, 5i nu putem lua aceastti Intim-plare ca o dovadrt de libera cugetare" in Tara Romaneasca la dataaceea, cum au facut unii cercetatori.

116 Descrierea nu corespunde exact, Intruclt Neagoe nu apare lapicioarele sfintului ca In tablourile ctitorice5ti, ci lingti el, primindu-iInvätaturile. Autorii versiunii grece51i au corectat deci, avInd In ftabloul, pe la picioarele sfintului" cu inaintea sfintului", cum esterealitatea.

117 Pentru lucrarile lui Neagoe la Athos vezi Marca Beza, Urmeromdnei in Rdsaritul ortodoa., Ed. II, Bucure5ti, 1937, Teodor M.Bodogae, Ajutoarele romeineti la manastirile din S fintul Munte Athos,Sibiu 1941 5i Petre *. Nastlurel, Apereu critique des rapgorts de la Vala-chic et du mont Athos des origines au début du XV lesiecle, in Revue desétudes sud-est européennes": Tome II, 1964, IVe 1-2, p. 93-126.Turnul lui Neagoe de la Cutlumu5, In M. Beza, op. cit., p. 56. Pentrualte donatii Mute acestei manastiri, Nasturel, op. cit., p. 99.

109www.dacoromanica.ro

Page 108: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

119 Vezi nota 19. Pristaniftg, din slavonä, inseamnä port, refugiu,loe de odihnä pentru coräbieri. (TA.)

119 In mss. turnuri.129 Vezi nota 44.121 Incäpere specialä in m'änästire unde se ptistreazta' luminäri,

cearä, Muffle, untdelemn etc., necesare serviciului liturgic, precumdaniile aduse de credinciovi la praznicul bramului. (T.S.)122 Slavonism este perdeaua care acoperä vederea credinciovilor

spre altar in unele momente ale slujbei. Cum la ea priveau credincio,domnii fäceau donatii de zdvese pe care-vi scriau numele brottauchipul, spre a-vi invevnici numele vi amintirea.

123 Suma este calculatä de traductor in moneda secolului XVII,cáci talerul" nu circula in sec. XVI. Este exagerat5.. Probabil di nutrecea de 10.000 aspri. cf. Nästurel, op. lit. p. 101.-102.

124 MInilstirea Iviron" cu hramul Adormirea Maicii Domnului"fusese cldditä de georgieni (iviri) cärora le-a apartinut 'Ana In sec.al XIV-lea.

125 Conductä din tuburi de pämint ars.129 N. Iorga credea c. aici au fost trimise surguciul vi coroana lu

Petru, fiul lui Neagoe, dar este vorba daavezarea lor la icoana Panto-crator" de la mindstirea Argev.

127 Pe muntele Sinai, unde Biblia spune cä Moise a primit table/elegii de la Dumnezeu, exista de multä vreme o comunitate calugä'reascilasemenea celei de la Athos. Multi domni romiini au fäcut donatiiacestor minästiri. In secolul al XVII-lea, unul din fratii Cantacuzini,Mihai, a Meat aici o cal:aerie. La intoarcere a zidit o minastire careiai-a dat numele Sinaia, in amintirea acestei cälätorii. Dupl numeleminästirii luat apoi numele localitatea de pe valea Prahovei.

129 Petre $. Na'sturel considerä ca este o grevald vi ar trebui maicabisericii" cum e in Letopiseful Teirii Romdnefti (Recherches... p. 52).

129 E vorba de minästirea Oreqcovila ziditä de despotul Lazär alSerbiei sub muntele Kuceaino (T.S.). Autorul arhaizeazä numindSerbia cu numele vechii provincil romane: Moesia.

130 In mss. Eleda.131 Pe stincile Meteore din apropierea muntelui Pindului, stinci

la poalele cArora se 016 localitatea Calabaca, In Greciacontinenta15,se allá mai multe mineistiri, ca vi la Athos. Numele de Meteore nu-IToartä nici una. Daniile lui Neagoe au mers probabil catre min'astirea

110www.dacoromanica.ro

Page 109: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Schimbarea la fatä",unde se pästrau traditii In acest sen.s.Cf.M Beza,op. cit. p. 80 gi 83. Tot acolo §i alte danii romäne*ti la minästirilede pe Meteoro.

132 Cea mai veche qi mai bogatä mindstire din eparhia Ohridei,aflatä in tinutul Petlagonia din jurul oraplui Bitoha (T.S.)

133 Vezi nota 129.134 In MSS. nuinastirir.135 In mss. Lucidonie.13°- Numele arhaizant al Serbiei..137 In mss. noape.138 Alt poncif al hagiografici, fdril nici o legriturri cu realitatea.

Pornind de la premisa gre*itä cit evreii au rästignit pe IIristos,biserica a cultivat ideea cä printre opozantii cre*tinismului s-ar aflacei caro r-au dat na*tere, dar a promovat totodatä ideea convertiriilor la cre*tinism. De ande oevreul care se converte*te», nelipsit inmulte hagiografii, ca un fel de personaj neapärat necesar In piesä. *iIn Illuccnicia lui loan cel IVou apare un evreu care trage cu arcul Instint, dar i e lipesc degctele de coarda, i atunci credo *i se conver-te*te I Evident, sintern in domeniul imaginatiei pure, dar oameniiacelor vremuri luau de bunetoate aceste naivitati.

139 In mss. duntnului.140 In mss. dutnnul.141 In mss. neeptirtita.142 Completare dup5. Mag. Ist. IV, p. 262 i Arhiva istorica",

13, p. 148.143 In 1520 *tim dintr-o scrisoare a lui Neagoe mitropolia

era gata. Deci Viata lui Nifon a fost scrisä dupl aceastä data%144 Acopertimintul ce se a*azA peste pupitrul (analoghiu) care sine

evanghelia in timpul lecturii.145 In mss. lor.148 Cartea" fiind de fapt scrisoarea, inseamnä ca scrisoarea" de-

semneazti aici semnätura autografd, sau chiar scrisul insu*i al lui Nea-goe Basarab.

147 Forma slavoneascit a numelui minästirii Xenofon de la Athos.148 Mindstirea Zografu.149 Probabil minästirea Esfigmenu de la Athos. cf. Bodogae, op.

cit., p. 286.

111www.dacoromanica.ro

Page 110: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Minastirea Sfintul Pantelimon, supranumita Rusikon"centrul monastic al calugarilor rusi de la Athos.

151 Minastirea Dionisiu, uncle se aflau moastele Sf. Nifon.152 In mss. Silonpetra.153 Corect: Melenic, oras din Bulgaria sudica, resedinta metropoli-

tana. Serdica este numele antic (Serdica) al Sofiei, actuala capital.a Bulgariei. Midia azi orasel turcesc pe Marea Neagra, aproape deintrarea in Bosfor (T. S.).

154lii rms. Cuointeiri.155 Doainne milueste".156 C9J:Cetdrile contemporane ale istoricului de arta Emil Lazä-

rescu au confirmat intru totui aceasta informatie. Domnia sa a si des-coperit doua din aceste icoarie. Vezi E. Lazarescu, O icoanci pulincunoscutei din secolul al XVI-lea si problema pronaosuluiMdmIstirii Arge,sului in Studii si cercetäri de istoria artei". Seriaarta plastica, tomul 14, 1967, nr. 2, p. 187-199.

1" Iosif apare in documentele vremii. El indeplineste o misiunediplomatica in Transilvania pentru Teodosie.

1" Vesmint liturgic In forma de romb, facut din stofd scortoasarezistenta si impodobit cu o cruce sau cu o icaanä brodata. Se poartaIn timpul slujbei sfintei liturghii, atirnat de cingatoare, cam la trial-imea genunchiului drept (T. S.).

159 intregire dupa mss. Ac.R. 2714, f. 100,' ì dupa Arhiva istori-ca.", I, p. 49.

160 In mss. Mse.161 AcLich' acoperis cu tabla de cositor.162 In mss. incrednicitn.

www.dacoromanica.ro

Page 111: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INVATATURILE LUI NEAGOEBASAAAB

Neagoe Basarab define, in literatura noasirä veche,locul lui Eminescu In literatura moderna: este expresia integralä, lao Inaltime neatinsä de nici un alt creator, a profilului moral si a vale-rilor intelectuale ale poperului romän Intreg. Contemporan al unoradin cei mai mari ginditori si moralisti europeni, ca Erasmus dinRotterdam, Luther, Machiavelli, precedind cu putín aparitia luiMontaigne, Neagoe 33asarab nu le este cu nimio inferior in intensitateagindului, simtirii, patosu/ui moral *i suflului umanist al operei.Inveigiturile sale reprezinta una din marile carti ale literaturii euro-pene din veacul al XVI-lea. Faptul acesta nu a inceput s'a fie recuno-scut decIt In ultimii ani. Multa vreme, cu toate aprecierile elogioasede care s-au bucurat din partea unui Hasdeu, Iatimirski, Stoian Ro-manski.s.a., Inedgiturile lui Neagoe Basarab au fost considerate doarcea mai Insemnata opera a literaturii romane In limba slavona sau,In cel mai bun caz, a literaturii romane (metal. La minimalizarea lorsi-a dat concursul In special teoría nefericita a neautenticittitii",care sustinea ci Invagiturile au fost serse mult dupa moartea lui Nea-goe, In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, sau chiar in secolulal XVII-lea, de catre un calugar ignorant in treburile Iumesti",care a atribuit opera unui domn celebru, ca si-i dea mai mare impor-tanta. Demostene Russo, P.P. Panaitescu si altii, care au sustinutaceastä teorie, considerau opera o comp ilatie putin originali, alatuitäIn cea mai mare parte din extrase luate din scriitori bizantini prinintermediare slavone si din scriitori slavi. Ultimele cercetdri,care au analizat sub multiple aspecte personalitatea lui Neagoe,problema autenticitatii, structura literara a operei i tehnica folosirtiízvoarelor, au. demonstrat categoric falsitatea teoriei lui Russo *ia adeptilor sal. S-a arätat nu numai ca toata argumentarea neauten-ticitatii sau a caracterului haotic al compozitiei literare este subredä,prabusindu-se In fata unei critici serioase, dar *i ca procedeele dupti

C. Noica a numit-o totusi- Intlia mare carte a culturaromanesti".

1138

www.dacoromanica.ro

Page 112: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

care Neagoe a ales si imbinat pärtile extrase din izvoare dovedesegastul ski literar i indeminarea de a cladi, chiar si cu aceste caramizistraine, imbinate insa_cu. intime portiuni absolut originale, un edi-Hola unitar, armonios, strabatut de aceleasi idei, de acelasi spiriti

invataturile lui Neagoe Basa- rab au fost scrise in limba slavona,intre 1517 si 1521, de celebrul domn pe care Hasdeu Il numea acestMaro Aurellu al Tärii Romänesti, principe artist si filozof, care neface a privi cu uimire, ca o epoca exceptionala de pace si de culturaIn mijlocul unei intunecoase furtune de mai multi secoli, scurtul,interval dintre anii 1512-1521"2. Versiunea slavonä originará sepastreaza Intr-un singar manuscris, copiat in Tara Romäneasca, pro-babil chiar in cancelaria lui Neagoe, pentru uzul personal al domnuluisau pentru una din marile manästiri ale tarii. °riman, asa cum dove-dese filigranele hirtiei, manuscrisul este contemporan cu domnul aami opera o contine3. Nu se stie in ce Imprejuari, manuscrisul aajuns in secolul al XIX-lea in m'infle unui fotograf bulgar, care l-avindut 33ibliotecii Nationale din Sofia, unde se pástreaza pina astäzi.Din pacate, dei foile pastrate sint in bunä stare, (load treimi din elelipsesc, intrucit manuscrisul a ajons in posesia Bihiiotecii cu multefoi dezlipite si foarte multe pierdute. In 1904, cele 98 de file cuitoscutela data aceea au fost editate de slavistul rus P.A. Lavrov, in lucrareaCaosa. nauaaaTeamme Boesoam eaoamcooro Hoanaa Hamo u cianyOeoaocnio, St. Petersburè, 1904. Aceastä editie a fost reprodusä,fä'rl modificari in al ara aranjarii textului in succesiunea fireasca indi-cata de versiunea romäneascá, de catre P.P. Panaitescu, in volumulCronicile slavo-romeine din sec. XV XVI, publicate de loan Bogdan.Editie revazutd si completatd de P.P. Panaitescu, Bucuresti, Ed. Aca-demiei, 1959, p. 215-316. Noul editor a insotit textul aavon deprima lui traducere moderna in limba romana. Recent, G. Mihäil'aa descoperit inca. 13 file in manuscrisul de la Sofia necunoscute lui

Veii bibliografia completä a problemei la Dan Zamfirescu, Studiisi articole de literatura romeina ()eche, Bucuresti, 1967, studiul: !m'a' la-turile lui Neagoe Basarab. Problema autenticitalii.

Cuointe din. bátrini, vol. II, Bucuresti, 1879, p. 439.3 G. Mihaild, Doua fragmente inedite din textul slavon al Inva

turilor lui Neagoe Basarab catre fiul sa u Tcodosie, extras din Romano-slavica", XIV, 1967, p. 360-361.

114www.dacoromanica.ro

Page 113: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Lavrov, lnregistrate in 1921, pe- care le-a publicat in transcrierefotocopie, Insotite de traducere, tn Romanoslavica", XIV, 1967.Ulterior, prof. Damian P. Bogdan, care anuntase i dinsul descoperi-rea unor fragmente din invd gituri, dar farä a indica unde si In celmprejurari, a fäcut cunoscut faptul ea este vorba de aceleasi frag-mente descoperite independent si publicate de G. Mihailal;

Versiunea slavona a lost tradusä, in cea mai mare parte, in greacabizantina, probabil In prima jumatate a secolului al XVII-lea. De-mostene Russo presupunea credem cu temei ct traducatorule cunoscutul carturar grec Matei Mirelor. Versiunea greacl sepastreaza intr-un singur manuscris, la manastirea Dionisiu de la Athos,unde se Old si cele mai vechi prelucrari neogrecesti ale Vielii lui Nifon.A fost editata, cu o traducere romaneasca, de prof. Vacile Grecu:invei fti turtle lui Neagoe Basarab,domnulTetrii Romdneyti (1512-1521),Versiunea greceased, editata si insotith' de o introducere si traducereIn romaneste de Vasile Grecu, Academia Romand, Studii i Cercetari,Bucuresti, 1942. Versiunea greack' contine intreaga partea a doua a

cu exceptia capitolului,VI si a citorva fragmente dinalte cap itole, lasate la o parte de traducator din diferite motive. ParteaI, care este mai multo antologie de texte, n-a fost tradusä, ori nu s-apastrat. Este in afarZi de indoialä ca la baza versiunii grece$tiversiunea

Versiunea romaneasca a fost realizata la mijlocul secolului al XVII-lea, de pe manuscrisul slavon pastrat acum la Sofia, sau in orice cazde pe o copie intermediara (daca a existat asa ceva). Aceastä versiuneeste sing,ura care ni s-a pastrat complet. Din compararea ei cu origi-nalul slavon, care reprezintä exact o treime, se poate constata fidell-tatea si eleganta traducerii. Limba romana din invdtd turi este unadin culmile la care a ajuns limba literara In epoca veche, si nu o datauiti ca ai de a face cu o traducere, intr-atita fraza are o ritmica si oarmonie neajunsa de nici o alta traducer° a epocii. Autorul acesteitraducen i este unul si acelasi cu traducatorul Vietii lui Nifon_(cum aobservat primul M. Gaster), probabil Udriste Nästurel.

Gel mai v-echi manuscris in care ni s-a pastrat integral textul ver-siunii romanesti a invtittiturilor a apartinut domnului Tarii Romanesti

I Vezi Damian P. Bogdan, Pagini inedite din prototipul .inväldturilor lui 1Veagoe Basarab, In Familiaa, 1968, tu.. 3, martie, p. 5.

115C*

www.dacoromanica.ro

Page 114: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

teman Cantacuzino (1714-1716) si se pastreaza acum la Bibiloteca-Academiei R.S. Romania, Filiala Cluj, mss. rom. 109. Tot intr-o forma''completa mai gtisim aceastä versiune in mss. 3488 din B.A.R. Cu unele'omisiuni din prima parte, Inveigiturile au fost copiate in 1781 de SayaPopovici din Rasinari (mss. 3572 B.A.R.). Existä si o prelucrare dela inceputul sec. al XVIII-lea, ptistratil in mss. 1060 din 1727.

Prima oarä, versiunea romaneasca a fost editata de loan Eclesiarhulla Bucuresti, in 1843, cu titlul Înpätáturile bunului si credinciosztluidonzn alTdrii Romdneoi Neagoe Basarab ciitre FiulsduTeodosieVoievod.Aceasta editie a fost reprodusa cu litere latine de care N. Iorga, laValenii de /glint°, in 1910, adilugindu-i pisaniile mAngstirii Argesuluisi (loud alte invataturi, deosebite, aflate In mss. 464 i publicate deIosif Naniescu, impreund cu Viata lui Nifon. Editia Iorga da' o alta'impartire gresitä in 11 parti, in loe de dou4, cite gut in manu-scrise si in tiparitura din 1843. In prezent, este in curs de aparitieeditia versiunii romanesti pregatita de Florica Moisil si DanZamfirescu, editie ce are la baza' mss. 109 Cluj, fiind insotita si de onoua traducere, integrala, a manuserisului de la Sofia, datorita luiG. Mihuiilií. Dat fijad faptul ca aceasta editie este precedata de un am-plu studiu introductiv, unde slat cercetate toate problemcle in litigiuprivind Invalatarile, structura literar-ideologicd a operei, personali-tatea ií epoca lui Neagoe Basarab, in scurta introducere de fag nu aminsistat asupra personalitatii autorului si asupra continutului generalal serierii sale. Tot din aceastä canal, ca si din cauza volumului preamare al scrierii, am retinut pentru antologie numai citeva parti dinInvelteituri, in versiunea romaneascà din sec. al XVII-lea, i anume:capitoluI 3 .dia partea a doua, care este, de fapt, cea dintli creatie ora-torica propriu-zisä a literaturii romane, capitolul VII, din care nu seda decit textul in mod sigur original, läsindu-se la o parte un fragmentimprumutat fara schimbare din izvoarele bizantino-slave i capitolulVIII Despre solii fì rdzboaie, eel mai intins si important, iarasiintregime original. Se foloseste textul editiei eitate.

Aceste treicapitole slut reprezentative pentru trei aspeete ale perso-nalitätii filosofice si scriitoricesti a lui Neagoe: unul ne ()Lrà imagineaoratorului, dublat de un mare liric se pare unul din cei mai puterniciJa literatura vremii , celelalte doua ne 1nfa4iseaz6 pe moralist,

116www.dacoromanica.ro

Page 115: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pe engeteltorul politic profund, contemporan al lui Machiavelli. Ceea c,etrebuie retinut ca element comun este profunda undd de umanitate,spiritul de dreptate, modestia si totodatti dirzenia de neinfrInt, atunciclnd este vorba de a apura independenta si demnitatea tärii si a dom-niei. Putine literaturi se pot mIndri In momentul acela i chiarmai tlrziu cu o expresie asa de sintetich, de clarh si de categorich,a ethosului si a complexului de valori ale poporului ce le-a näscut.

D.Z.

I. lar a lui Neagoe voevodul Invátáturácatri fie-sAu Theodosie i cAtrá alti domni,cAtrá toti, cum s. cade domnilor sa §azá lamas'á si cum vor mima si vor bea.

FAtul mieu, eu am gindit cá asa sá cadedomnului sà caza la mag cu boierii s'Ad cei mari cj Cu ceimici. Cindu sade domnul la masà, intii pohtéste trupul luis'd milnince si sà bea. Apoi pohtéste si veselie multà. Iartu, faul mierf,Th'd nu cumva sä-ti slobozesti mintea sprevcselie, ca omul in lumea aceasta sade futre via-Va' si futremoarte. Pentr-adia S cade sà te socotesti foarte bine, sánu-ti slobozesti mintea de tot spre veselie, nici iar spre In-trist6ciune. CA d'A te vei intrista foarte, décii toti din casata i toate slugile tale s'a vor intrista çi sà vor ingrija; iarde vei vrea sá.' faci voia lor i s'a' te veselesti cu totul, aceaveselie fdr de mäsurà va m'Infla pre Dumnezeu si va osebisufletul oxi ului de la dinsul. Ci In vrémea acéia, mai binesa fie pldcutd veseliia ta lui Dumnezeu, decit oamenilor,ea nu te-au ales, nici te-au uns oamenii spre domnie, ci Dum-nezeu te-au ales si te-au uns si a aceluiapläcére s'A faci. Decicind vei sklea la masá, te socotéste sA fie toate veseliiletale plAcute lui Dumnezeu i lingà tine mai sus s'A' caza totbojari si sfétnici buni si alesi, iar oameni nebuni çi rbiz-vrätiti nicicum s'a' nu tii 11110 tine. CA' zice prorpcul: Cu

cuvios vei fi si cu alesii, ales vei.fi i cu cei strimbi

117www.dacoromanica.ro

Page 116: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

te vei räzvrAti". Dreptu acéia, fhtul mieu i eu dupg cu-vintul prorocului, 1ti aduc aminte si te lnvät, c4 de vei fiIn toate zilele cu cei alesi, In toe,te zilele çi In toa,te coasiu-rile te vei folosi de sfaturile si de inväläturile lor die bune;iar de vei fi cu coi nebuni si izvratiti &ell si tie Ili cade afi nebun i izvrait.

iaräsi sà cade domnului s4 aibà la masa sa multo fe-liuri de tobe si de vioc.,Te si de surle de veselie. Asa faceti sivoi Innaintea ostilor voastre si ce veselie yeti sti ma,i mare,faceti ca sà sá veseleasc6 cei ce v4 iubescu. lar voi, deaca

rasunindu-vg gla,suri ca acéstea, nu sà cade s4 vä. ducä.mintea spre dinsele, sau aträ jocurile céle de multe feliuri,care sà fac si vin pentru numele vostru dentr-alte tärli. Caomul cela 41 duce tot gindul spre cintece i spre jocuri caacéstea, acela n-are rainte deajunsu. Dar cum vei putea fitu domn si s4 te chemi oamenilor sare si izvor, den care säisA adape told oamenii i s5-ti dai mintea cu totul spre seo-pote' si spre jocuri ca, acélea? CA deaca, vor vedea altii cumfaci tu si aceia vor vrea iar asa sA fa,c4 si fiind tu doren,vor vrea sä priveasa la alea ce si tu vei privi. Deci cumIi vei indrepta, si-i vei 1nväta, asa, vei sa le dai si searna.

Pentr-adia te invät i eu, fAtul mieu, de -t-e voia sä fiiunsul lui Dumnezeu, i s'd cade toate scopotele i jocuriles4 le Iasi jos. CA asa sA cade domnului, sá-si veseleasa os-tile, iar mintea 86 nu ti-o pleci catrà dinsele, deaca ti-e voia86. fii des4virsit in intreg. Ci acéle scopote sä. rdsune Inna-intea ta si voia ostilor tale Inc4 sä." o umpli, ci Insa te nevo-iaste SA umpli i voia Dumnezeului täu, carele te-au unsu.

nu-ti ingreuezi trupul cu betii, c6 multi zic: bunäiaste bäntura cea mult4". Dar cum iaste bunA? CA omul dea-ca sä inbat4, de are si minte multà, el o piiarde; de areralini vitéze, nici de un folos nu-i antu ; de i-ar fi picioarelerépede, nimic nu-i sporescu si de are si limb4 dulce si vor-bitoare frumos, nici cu acéia nu poate gräi. Deci, cum nuiaste rea betia, cind toate madularlle omului nici de unfolos nu sint trupului au? Dar lui Dumnezeu si oamenilor,cum va putea sA f acà vreun lucru de trealiä? Ina s-altäMutate irvoraste si iase de la, bertie, cA omulletiv, lntli tru-

118www.dacoromanica.ro

Page 117: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pul si-1 bolnavéste -särac4ste casa piiarcle mintea.Décii deaca-si piiarde mintea, el ti piiarde i sufletul. Sauia-ni sa vedem cu betiia, ce lucru de folos am facut sau amdobindit, far decit ne-am bolnävit trupurile, ne-am saracitcasele, ne-am pierdut minteal Decii deaca ne-am pierdutmintea, noi am dazlupit si pre Dumnezeu de-la noi i celce iubéste bäutura multa, acela nu sä va cherna urmatoriului Hristos, ci va fi chemat ca un dobitoc. Pentr-acéia, fd-tul mieu, mai bine iaste sii iubesti bäutura cea multä site chemi dobitoc, au bine iaste sii te chemi urmatoriu lui1-Instes?

lar slugile tale le (14 sä bea din dästul si cit vor vrea. Situ Inca' sä bei, ce cu masura, ca sii poata birui mintea ta peyin, iar s'a nu biruiasca." vinul pre minte; i sii cunoascamintea ta pre min-tile slugilor tale, lar sa nu cunoasca mm-tea slugilor pre mintea ta.

La betie, pre nimeni 8ii nu däruesti, macar de ti-arlì sluga cit de draga'. Sau de veti avea vreo minie pre cinevade la trezie, tu sa nu o aräti pre sluga ta la betie i sa-1 ur-gisesti. Sau de vor vrea sä pirascA cineva pre altii la tinela belie, iar tu sa-i ingaduesti pin la trezvie. Sau de-ti yagresi vreo slugä, fiind beat, tu-i ingádue, pentru ca tu 1-aiinbatat, deci cum 1-ai inbätat, asa-i si ingadue. Dreptu

zic sa nu däruesti pre nimeni la betie, pentru c'd."una-ti vei piiarde din avutie, alta-ti vei pune nume räu.Ca vor zice asa: Blam2 acum la cel domnu neharnic,ea iaste beat, deci pin iaste treaz el nu va sa nedaruiascä, iar deaca sa inbatä, el îi piiarde minteanu stie cu ce da". lata ca. sintu 2 rautat,i, ea intlipierzi din avutia ta, iar a doao, tu-ti dobindesti i numede hula. Si inca-ti mai zic: 1 betie sa nu te minii nicisa osindesti pre nimeni, ca çi aceasta inste alt lucru rausi de puvégte, ca vor zice toti Sa' nu mérgem 85. BUM sätivorims la cel domnu, eä deaca sä inbata el isi piiarde min-tea si are artag: ci ne va infrunta i Inca' de nu ne va si piar-de«. Pentr-acéia fatul mieu te twat: la betie rtici sii d5.-ruesti pre nimeni, nici eh' urgisesti, ci de ti-e voia sii daru-esti pre cineva, tu il däruiaste dimineata la trezvie Cu

119www.dacoromanica.ro

Page 118: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

vinte dulci, deaca ti-e voia, si multuineasca cel ce i-aidat da,rul si sä-ti sä'rute si mina. Iar deaca, ti-e voia sä teminii sau s'ä urgisesti pre cineva, sau judeci, jar dimi-neata, la trezvie 11 judecd, cu toti boiarii täl si-i ia searna.Decii cum 11 va ajunge judecata, asa-i fä, chi ea deaca, skila masä, nu iaste lege sä judeci nici sà däruesti. Ci are masaobiceaiul sáli de veselie, s'ä sä veseleasa toate °stile tale

slugile de tine.Asijderea, and säzi la masä i vei sä-ti asezi la masä boiarii

cei mari si cei al doilea si cei mai mici si pro a,ltii toti iartu de atuncea sà le pkesti locurile, ca la a dooa sädére sànu le sehimbi rindurile, cä'ci cà deaca pui sluga, ta la mash'Intr-un loe, iar al doilea rindu tu-1 pui mai jos, décii in-tr-acel ceas i sti intristeaza mima, i sä. scirhéste. CAci 04el sä nädäjduia dentr-acel loe ce au skut intii, säcistige alt ice mai sus, ia,r tu, pentru unu/ carele-ti iastetie mai drag, tu-1 dai mai jos. Pentru acéia i sà intristeazamima, si sà vatämä ca cu o ranä, cà inima omului iaste casticla, décii sticla, deaca BA sparge, cu ce o vei mai cirpi?Drept acéia, Iàtul mieu, and vei tocmi boiarii si slugile-ti mesa si-ti vor veni cineva din cei ce-ti vor fi mai dragisi vor sta in vorbä, 86 nu cumva sä muti pre vreunii dincei mai de jos si pre ceilalti pui sä azá rnai sus. Ceice stilt la masii, aceia sàsazä.; cä pre acoja i-ai tocmit i i-aiaskat. lar celorla,Iti, care slut tie dragi si stau In vorbd,tu ia pine si bucate dennaintea ta i vin, si le dà cu minata, sä.' mä'nince i sä bea. Décii deaca, le vei da, bucate, tule (Id i cuvinte bune den gura, ta, ca i Sfinta Scripturàmärturiséste si zice: Unii ma,i bine sä bucurä' si sà vese-lescu si mai bine multumescu de cuvintele cèle bune, decitcum multumescu altii de ospéte si de bäuturi. C'äci cä omulInteleptu, cit ti vei ada,oge si vei lungi cuvintele cèle bune,atita mai multu sä va folosi i va multumi; iar de-1 vei ve-seli cu bdutura i cu mincarea, mai rea räutate vei

§i tu fältul mieu, de-ti vei infolosi slugile'pururea, cu cuvinte dulci, tu Inca vei dobindi folos; iar de-1 vei slobozi trupul spre betii, Mr de lucru, foarte räu te

tvei zminti, cà bäutura cea multà, mari räutäti face [...]

120www.dacoromanica.ro

Page 119: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

II. Invätäturft a luí Neagoe voevodfie-sau Theodosie voevod i aft% alti domni,esatrA toti, pentru solii çi pen,tru razhoaie

0, fatul mieu Theodosie i voi alti domnifrati toti, din cit am putut cunoaste cu firea i a pricépe

de rindul solilor, cum sà vor cinsti, chid vor veni sA' fie lasfat i vor fi oameni mari si de la domni crestini, carii credIn domnul nostru Iisus Hristos i preacuratei lui maici.Acestea soli, carii vin la voi, unii vin ca sä facà jurAmin-tu i legAturA, iar altii vin ca sà facA pace, altii sà voroveas-cà lucruri de treaba, lar unii vin pentru dragosteasi pentru prieteniia, iar aorea,4 vin aitii cu cuvinte as-pre si de vrajbA, cum le ia,ste invätAtura si porunca de ladomnii i stäpinii lor. CA' la domni multi soli de in multepArti vin, si cu multe feliuri de solii. Iar voi sA nu cins-titi numai pre cei ce vor aduce vesti bune, ci sa cinstitipro cei ce vor aduce vesti réle, cA asa sA cade. sä fie toticinstiti de voi intr-un chip si däruiti cà cu acea putineacinste ce le yeti face, iar ei multu vor läuda numele vostrusi-1 vor innälta. CA domnul carele are minte, nu-i trebuiasteintr-aceastA lume altA avntie, fär numai numele cel bun.Cäci ca deaca va avea nume bun, décii i avutie Incá vaface, iar domnul cela ce iaste scumpu si cautà tot spre

si nu dA pentru scumpétea lui nimunui nimic, acela in-susi îi piiarde numele cel bun. Décii, deaca-si piiarde nu-mele cel bun, dar avutiia de ce folos va sä-ti fie? Pentru a-céia eu te invAt, fatul mieu, si pre dumneavoastrA alti frati

domni, pre toti, säl faceti asa cum zic eu, cà mie-mi pare säfie ma,i bun numele cel bun cleat avutiia cea, multd. CA deyeti fi indursátori i darnici in viata voasträ i dupà moarteincA sä va pomeni numele de bine si nu sa va uita nici-odatä. CA omului din toatä lui cea multA ce are,nimio nu i sä va cunoaste, fàr numai numele cel bun si bu-nätätile ce va fi Mcut pre aceastä lume. Dreptu a,céia, fra-tii miei, and' auziti cà vin la voi soli mari, carii cred in dom-nul nostru Iisus Hristos si preacuratei lui maici, iar voi s'atrimiteti innaintea lor cinste i bucate si bAuturA den dAs-

121 www.dacoromanica.ro

Page 120: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

tul, pin vor veni si la seaunul vostru cel domnescu. Dócilatuncea to0 boiarii vostri sä fie str1nsi Hugh' voi i 1npodo-biti frumos, cine cu ce va avea bun si cu cai buni i 1npo-dobiti bine cu rafturi5. Iar sfétnicii cei bätrini niciodatade linga tine sä nu sa rdazlipeaseä. Décii, deaca veld auzicà s-au apropiiat solii de scaunul vostru, atuncea voi sa väorInduiti boiarii, carii vor fi mai de ispravä i inpodobiti,cu cai buni, sa iasti lnnaintea lor i 84 le facä cinste pinla gazda lor. 5i iar pentru cinstea voastra, deaca sà vorasäza, voi atuncea Inca sä le faceti cinste mai multa si sale trimiteti de toate, de prisosealä, ca sa uite cinstea ce auavut pre cale iar'de la voi. Cà cunoasterea si socoteala solu-lui iaste cinstea. 5i sa aiba de toate de ajunsu si sa nu-i lip-seasca niei de mincare, nici de bdutura. i gazda solilornu fie aproape de voi, nici de gradinile, care vä primbatide voi cu sfétnicii vostri. Décii sä nu-I tii mult, nici sa-1.zabovesti, ci numai 2 zile sau 3, pin sa va odihni. Dupaacéia sa-1 chemi si In zina acéia ce vei vrea sä-1 chemi, iartu 1ntli sa-linpodobeti jatiul bine, cu ce-ti va fi dat Dum-nezeu si tot divanul tau si toate casele. 5i sa telnpodobestisi tu, cu haine fdarte frumoase si mai virtos sa te inbraci Indragostea i In puterea lui Dumnezeu, deaca-ti este voia sa-ti fie intr-ajutor. Si sa esi cu mare slava sà azi in jrqiultau cu multá smerenie si svétnicii täi cei batrini Inca Bi-'s.aza pe scaunele lor, unde le iaste locul i li sà cade. Iar bo-iarii cei tineri, inca sa fielnpodobiti cum BA envine si frumossi sii stea toti de-a rIndul, inprejurul tau. Asa si alte slugi,toate sa stea pre rindu, care unde-i va fi locul. Dé-iialegi dentr-1nsii Oliva oameni vrédnici trimitd sächeme solul sä-si dea soliia, iar tu sa sazi i sii cugeti decele dumneziesti, iar nu de céle lumesti si de nimio. i dupiice va veni, tu sii socotesti toate cuvintele lui cu socotintasi cu luare aminte, care 11 va fi invatat stäpina-sau sa zica,macar bune, macar réle, macar cu blindéte, macar cucu toate le tine In mintea ta si nimio dentr-insele sa nuSi nici BA te foarte bucurf caci va spune cuvinte bune, niciiar sa te minii caci va spune si va zice cuvinte de rau. Ci-Iintrea.ba de toate cu blind* i cu smerenie, apoi li zi aqa:

122www.dacoromanica.ro

Page 121: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dar acuma ai a mai zice alte cuvinte de la domnul tau?lar el, deaca va zice cá nu mai sint, ca ce mi-au zis stapinulmieu, toate le-am graft", tu sal nu-i mai räspunzi nici un cu-vint inpotriva, cá de-i vei mai raspunde ceva, nimio nu veifolosi. Sau cine stie ; cá sau vei zice cuvinte inpotriva, vor-belor lui, sau ha, décii cuvintul iaste ca vintul: deaca iasedin gurä nici intr-un chip nu-1 mai poli opri i macar clä. te-ai&Ai i ziva si noaptea, nimio nu vei folosi. Ci deaa-ti va dasolul soliia, iar sä-1 trimiti sä.-1 petreacä cu cinste pin lagazdà i dupá solie iar sal-1 cinstesti. í toate cuvintele lui,cite au zis, sa le tu i In minte si nimeni sa nu te stie ; ci de-tivor fi adas vesti i cuvinte, macar bune, macar réle, tu sä nute intristezi, ci sà aibi f ata si chip vésel &Ara toti si satrebi Intl i cu dragoste i cu dulceatä pre boiarii tài cei naarisi pre sfétnicii täi cei hatrini si le zi asa: Dragii mieiboiari

iubitii miei sfétniCi, acum cest sol au venit la noisi am vazut toate vorbele lui si cuvintele lui le-am auzit.tr-acéia intreb pre dumneavoastrá boiarii miei cei bätrini,pre toti, ea' sinteti batrini i ai vazut multe lucruri si bunesi réle. Ci a,cum trebuiaste sa vá sfatuiti inpotriva sfatuluisolului, ea voi sinteti dreptarea mea si nadéjdea mea siyeti putea mai bine, atita sà socotild, ca sà putem da raspunsubun solului inpotriva cuvintelor lui. Ca doar _de va daDumnezeu de va fi räspunsurile noastre mai bune si mai.;instite cleat cuvintele solului, care au adus la noi de ladomnu

Asa sa-ti intrebi told boiarii, iar tu nici un aspunsu sanu le dai, ci numai ci-i asculta pre told cu dragoste si-itreabä. Sal nu-ti f ie rusine sau sa te -Pi mare, cugetind sauzicind in mima ta: Eu fiind domnu cum poate fi de intrebtoti boiarii miei de gat si ei sint slugi mie?" CA i iei robilui Hristos sint, si dar de vor fi unii dentr-insii, ingdduindlui Dumnezeu mai bine decit tine? Pentru ch. tot domnulcare nu-si va intreba boiarii de sfa,t, acela nu f ace

bineCasingur Pavel apostol marturiseste i zice: Niciodatá nuvom putea noi ajunge urma mosilor noVsi.". Si la EvanghelieInca graiaste domnul nostru Iisus Hristos si zice: Amar ce-luia ce s . sfätuiaste singur si pre :altul nu-1 Intreabä

123www.dacoromanica.ro

Page 122: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Drept acéia §i voi fratilor, nu va sfàtuii e,dinsu voi-si6 pre-cum zice domnul Hristos, ci de toate sfaturile Intrebatipre boiarii vostri si pre sfétnicii vostri.

, fätul mieu si voi fratilor, ell iaste de binepre bojari si pre slugile voastre in toatà vrémea i sà vasfatuiti Cu dîncii In tot ceasul, sà luati sf at si de la eel maride la cei ai doilea si de la cei mai de jos, ca asa sa cade.Sá mergi cu dinsii intr-un loe de tainä i sa sfätuiti toate sf a-turile si care vor fi mai bune, voi le primiti in inimile voas-tre, iar care nu va vor fi de f olos, voi le räsati. i sä nuopresti pre nimeni sä nu gräiascA la sf at: Iatà cá cuvinteletale nu ne sint nici de o treabä, ca." gräisi niste cuvinte inzadar". i toate cuvintele ale tuturor le priiméste a fibune iar i pentru cinstea voastra ; pentru eh' tot sfét-nicii si boiarii f ac sfaturile, iar deaca sii isprävéste i sii toc-méste sfatul bine si cum sa cade, décii numai lauda ci poh-vala domnului iaste preste toa,ta lumea, iar sfétnicii ci boia,riiintru nimica nu sa pomenescu i zic toti: Harnic si vréd.-nic si intelept domnu iaste acesta ci vrédnic de a sa pomenisi de a sä f erici in toate lucrurile lui". Iar de sä va zmintisfatul si nu va fi sf at bun si cu chibzuiala, décii nimeni nuva vinovali pre sfétnici nici pre boiari, ci numai pre domnusi vor zice: Acesta iaste domnu nebun si nu i sä cade Iui saf je intre doinni". Pentr-acéia trebue sii te sfätuesti cu boiariiin tot ceasul, macar de slnteti ci domni si putérnici. Cadomnul sa socot4te ca un dear mare si nalt, cind are nistepazitori f oarte buni de-1 päzescu curätescu de toate uscä-ciunile ci secäturi le si de alte lucruri care nu skit de treabä.Deci pin 11 curatescu pazitorii si-I pilzescu di toate rautätileçi primejdiile el cré;te frumos si face multe f eliuri de flori

sa lnnalteaza minunat si frumos si sa lauda numele luipresto tot pamintul, iar numele pazitorilor lui nimeni nuip ma i pomenéste. lar deaca-lparasescu pazitorii si nu-1 maipilzeseu, el sä, pustilaste ci nici locul nu i sä cunoaste sinumele lui piare ci tréce ca o umbra. Asa ci domnul, pin 11Weseli sfétnicii si boiarii lui cei batrini, cu sfat bun si-1curatescu de toate sfaturile céle réle si de naravurile célerélel lauda lui si Intelepciunea i sil lntinde spre f ata a tot pa-

124www.dacoromanica.ro

Page 123: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

mintul i numele lui cel bun sä proslä'véste pre toatesi zic toti: Tu esti ma,i vrédnic si mai inteleptu decit toti".lar nu zic cá fac boiarii vostri acéle sfaturi, ci laud5. totpre domnu i numele lui proslä'vescu. lar boiarii mä'car desifac ei sfaturile céle bune, nimeni nu-i stie niciPentru acéia iaste bine sä primiti sfaturile cu bucurie, cas5. nu sä umple cu voi cuvintele, carele zic in Sfinta, Scrip-turä asa: Amar celuia ce sä socoteste el insusi deosebi, iarpre altu spre nimeni nu intrea,bä de sfat, c'ä acela nu iastenici de o treabti domnului sdu i sä piiarde el insusi i s5. vacherna nebun pentru semetiia". Dreptu acéia fratilor i ftitulmieu, pre toti boiarii vostri mingliati si sA ziceti ctitràdinsii: Auziti bojar, intä ce cuvinte ne-au adus solul astáziIDeci acum vti sfAtuiti sti stim ce räspunsu imi vom da inpo-triva solii lui". Asa zi ctiträ boiarii tä'i si le dä pace sti facäsfat innainteata. Iar tu, fätul mieu, sti taci, sti nu zici nimioinnaintea lor, ci numai sA bagi seama s5. vezi potrivi-se-vorsfa,turile lor cu cuvintele solului, an ha. Décii deaca 'veicunoaste cti au cuvinte de a sti potrivi cu ale solului, tu lezi asa: Acum päsati toti pe la gazde si vti mai sfiltuiti deosebi asttizi si pin dimineatil i vA rugati lui Dumnezeu darne va dilscoperi alte sfaturi mai bune, ca sA nu poatil biruisolul nici intr-un cuvintu i dimineatä iar s5. veniti la minesä-mi spuneti cum ati mai &die.

Neil deaca vor mérge ei pre la gazde, ia,r cuvintele lorsä fie infipte in inima ta, ca si ale solului. i sculindu-tede acolo pasä in casa ta cea de odihnti curdteste inima cutoate bunätätile si-ti vino In toatá mintea si te roag6 luiDumnezeu si preacuratei lui maici si zi: Doamie Dumne-zeul mieu, pre tine nädtijduiiu, izbävéste-mä di`toti cei cemA gonescu i mä mintuiaste, ca, sá nu apuce cindva, ca

sufletul mieu doamne cuvint bun si inimä treaz-vä', ca din somnu vestirii cei bune a intelégerii tale.dA doamne sA pricep si-mi trimite cuvinte i vorbe den däs-tul, de la dreapta ta .cea putérnicä', ca cu ajutoriul i cusfatul tä'u sä biruim cuvintele si vorbele solului. däcuvinte din dästul, ca sá gräescu F,4 i innaintea boiarilormiei, cd tu esti cel ce grilesti bine toate, Hristoase Durrine4

125 www.dacoromanica.ro

Page 124: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

zeul nostru si tie trimitem laudä in sus, cu fär de inceputu-lu-ti tatd si cu bunul f Acätoriul de viaa a lui duh. Acumsi pururea si in véci, amin!" Décii, deaca te vei ruga asa,tu socoteste cuvintele solului si ale boiarilor Mi, décii techibzuiaste si tu cu mintea ta, dar de-ti va da Dumnezeupricépere mai buriä decit tuturor si vei pu lea, invinge cu soco-teala mintii tale cuvintele solului. Si deaca vei vedeavei cunoa,ste cd iaste sfatul au bun, tu nu te läuda, nici tetinea ea ca mäestriia socotintii tale iaste aceasta, ci rnultn-méste lui Dumnezeu, care au intärit mima, ta, cu gind ca,acesta si trimite in tainä sfintele bisérici i M bdenii i rugA-ciuni la Durrmezeu si &à milostenie säracilor, cà acéia iastejertvá vie si nevinovatA innaintea, lui Dumnezeu.

Si iarAsi sä.' chemi boiarii tdi la tine si sa le zici: Paceintro voi bojar, doar veti fi aflat alt sfat mai bun". Iardeaca, vor zice ei: Ba doamne, tot sfatul cel de eri a,vem, iaraltul mai bun noi n-avem", atuncea tu sA le rAspurrzi si sdle zici: Ascultati bojar, eu asa am cugetat in inima, mea,cd va fi mai bine"... Si spune gindul tdu i socoteala tainnaintea lor. Décii deaca vor zice toti cà iaste sf at bun acestasi sd fie intre noi i cu aceasta vom birui cuvintele solului",tu nu te truf i, ci multuméste lui Dumnezeik, care te-au in-tärit si te-au dat minte sä grdesti ale ce slut mai de f olosinnaintea boiarilor tdi. far deaca vor zice toti: Ba doamne,naai bun iaste sfatul care I-am sfAtuit mai nainte told", voifratilor i f eii miei, nu và rusinati de dinsii, nici và truf itisi sal vA mîniiai, ci ziceti: «Ni dar, iubitdi miei boiari, carecunoasteti cä sint mai de treabd si mai bune, noi acélearäspundenji, dupd cuvintul prorocului, cA zice: Uncle vorzice oamenii toti sd fie, sà fie!» Asa si eu zic voao, deaca zi-ceti toti sA fie mai bine asa, si eu incA cu pace poruncescus'A. fie dupd cuvintul vostru.

msA iar vg. intrebati: Iatà cä. sfatul 1-am Merit si 1-amintocmit ; dar acum cum sà cade sd cinstim solul? Ospäta-l-vom intii, au dArui-l-vom, au da-i-vom rAspunsul, au cumvom face?". Iar ei, deaca vor zice: Ba, doamne, mai naintesä. cade sd-1 ospetezi bine i frumos, dupd acéia li vei darAspunsul si-1 vei därui", décii, voi iubitii miei vA too-

126www.dacoromanica.ro

Page 125: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

miti päharnici, scoateti Ohara de argint frumoase si si-1Th. si asdzati toate frumos, ca sà sä: mire si solul de aceapodoabd i rinduiald build, care eà nu o fi vaut el la std.pinä-sdu niciodatd, ci BA' laude pretutindinea ce au vdzutsi sà povesteascd. Pentru ca §i aceasta iaste o cinste a dom.nului aleasd i ldudatd. Asijderea, i masà s'd gdtesti frumoasä:

sà faci multe feliuri de bucate i sà aducd tot pre rind,unile dupre allele i b'äuturi sà scoti de unde vei avea maibune si mai dulci.

iar sä te srätuesti intii sä vezi la- mash' ce vorbe si cegraiuri vei vorbi cu solul, ca nu cumva sä vorbesti niscarelucruri far de ispravd si niscare cuvinte de nimic, apoirizä solul de tine. Cdci cà vinul améstecä inima omuluisi-1 face b'ärbat, si vésel. i cugetä multe lucruri desartesi cuvinte de nimic gräiaste. Pentr-acéia sä: nu te MC:Lunemima, f iind beat, sä grdesti cdträ sol niscare cuvinte däsarte,ci ale ce ai cugetat la trezvie, acéia sà i vorbesti. Iarintelepciunea si vitejiia de la betie, sà nu o crezi mäcar dete-ar pdrea ea sint cit de bine tocmite, eä: cuvintele de labetie stria ale ce ai cugetat la trezvie. intr-altu chip, cumvoi mai putea zice? Cura ar face cineva niste bucate bunesi sà a,runce cineva vreun lucru spurcat Intr-insele; déciiIicautd nu numai bucatele sà vérse ci i vasul sd..1 spargd.Ap, stricd si cuvintele de la betie.

deaca vei gdti acéstea ce sint de treabd toate si le veitocmi, ît invatà boiarii cum sà vor cinsti. i sd nu treacdde ici colea, sau de colea ici, ci sd stea toti intocma. Apoic*md citiva voinici, oameni frumosi si de folos si-i tri-mite sd chéme solul si deaca va veni, tu 11 pune la masä cuboiarii tdi si-1 cinstéste bine, cum iaste légea i obiceiul.sd nu-1 silesti cu vinul, ca sd.ti vazd si el intelepciunea.Dupd acéia, iar sä-1 petreci cu cinste pin la gazdä. Décii gd-tOte citiva din slugile trimite dar, cu mare cinste.

iar sd--1 chemi si-i dà rdspunsul de toate pre rind. i de-tiva fi zis el tie cu minie, tu-i zi lui-cu blindke, sau de-ti vafi gräit cu scandal, iar tu sd-i ráspunz.i cu cuvinte de pace.

spune tot pre amäruntul zi: Pentru cutare lucruiatä ce aspunsu ddm, si pentru cutare, iatd ce". i te ne-

127www.dacoromanica.ro

Page 126: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

voiaste s5 fie toate r5spunsurile tale mai bune si sä fiesttipinului solului ce, niste sä'geti deacä le v.a auzi. Iar de-ivor zice boiarii tài toti cä nu trebue ospätezi pre acelsol, doamne, ci-1 däruiaste numai-si-i dà m5ria ta rAspunsul

meargä sänätos I" tu, Ritul mieu, sä te nevoesti sä-igätesti dar, si s5.-i trimiti iar pre slugile tale. i sä-1 chemila tine si dai raspunsul tot cu blIndéte, precum iasteobiceiul si cum te-am Invälat i te-am arätat si mai aus.

chid va vrea solul sd s5. Intoarc6 la stäpInul säu, tu iardai oameni sä-1 petreacà pin va esi din tara ta. Cum ai

trimis i Innainte, la Intimpinare a.a, f5 si la petrecanie, casä s'd mire de unde i-au sosit atita cinste, de care el nu sän5.d5jduia.

Iatä acum toate ale solilor, cum trebuie, le-am vorbit.lar deacavada,Dumnezeu, cu mile, sa,, sälietoatecuvintelesolului biruite de cuvintele tale, atunce tie mare numeslävit fi 1-Aleut, iar stäpin51-s4u multd intristare i mihnirevei fi trimis pre solul lui. Ci i atunci, iar nu sä cade sä telauzi In trufA, ci sà intri In cämara ta si cdzind Cu fata josla Tämint, sä te rogi lui Dumnezeu, zicind asa: Bine-timultumescu doamne Dumnezeul mieu, cA pentru mila -tacea, ne-ai .invrednicit pre noi robii täi coi neharnici, deam biruit sfatul potrivnicului nostru. Iar noin-amfost har-nici sàfa,cem aceasta,, ci tu bine ai voit". Asa sà multumesti luiDumnezeu, c5. Dumnezeu iaste milostiv si IndurAtor si de va.vedea cá-i multumesti, ia,r sä nu te lauzi, décii Intru told vaadaoge pricéperea i so-coteala, i sfaturile tale nimeni nule va, putea muta. Acéstea toate le-ai luat In f Hap si voiata ti-o ai umplut si pro sol 1-ai trimis la domnu-säu cu cinste.Deci acolo vor sä-1 intrébe zicä: Ce ai isprävit?"/ar el rAspunzInd va zice: Doamne, ràù am isprävit In par-tea noastr5, cd acolo am dus_pleave i gunoae. Ci fu tot sfatulnostru biruit ì nimio n-au bägat In seamä cuvintele noastre,nioi au cäutat spre dinsele, cá au avut altu sfat bun si prenoi mult ne-au Infolosit. in locul cuvintelor noastre célede nimio, iar ei m-au umplut de multe cuvinte ea, märgäri-tarul si pro mine foarte m-au cinstit si m-a,u ddruit bine,nimio nu. s-au temut de noi. i au stat neclatit i slut

128www.dacoromanica.ro

Page 127: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

harnici, eft situ m-am mirat de intelepciunea i sfatul lor. Si-

de acura n-ai ce-i ma,i ispiti -cu cuvintele, c. ne-a,u ramasintru toate soliile ce am solit". Acéstea spu_indu solul, dom-nu-säu foarte se va Intrista,, iar numele tau se va innàla cu

pentru lauda solului s'au i pentru räispunsurile tale,cu ca,re i-ai infrint mima.

Décii va astepta si el sä.-i trimiti sol si tu, pre vreun boja-r de ai tai cu sfat bun si cu cuvinte neclatite, cum i-au spus

solul lui. Iatá acum fratilor i tu fdtul mieu, toad laudaia,ste a voastra i sá proslävéste numele vostru cu rnàrie. Iarcind yeti vrea, sà obirsiti8 sfatul i yeti cadea in nepricépere

veti vrea sá trimiteti iar la acel domnu pre un om nevréd-nic, care nu va sti purta soliia, si cuvintele voastre, ce väva duce in tristaciune si in sclrbe, iar pre demnul acela,-1 vaveseli. $i de aceasta Inca väl invat cu tot deadinsul: cum atisilit mai nainte de ati facut sfat bun si ati biruit cuviritelesolului cu intelepciunea, voa,strä i v-ati f Aleut multä pohvala,iar pre domnul cela,lalt foa,rte intristat, asa i acum foartevá nevoiti de va sfatuit,i bine si cum sä cade, si dupa cumiaste obiceaiul.

Intli sá v'ä rugati Jul Dumnezeu, cu toatä mima, ca sává intarea,seà mintile i cu socoteala voastra sa socotiti totiboiarii vostri si pre cari-i vei alége i vei socoti in mima tac'ä va purta bine si Cu cinste cuvintele tale si far de fricäla acel domnu pre acela sa trimiti. Lisa iar sfatuindu-te cutoti svétnicii táisi de aceasta. Ca, sä nu cumva sà graiascacineva pentru vreun om deLai lui sä.-1 trimiti si acela nuva fi vrédnic de acea slujba, iar tu Il vei trimite pentru voiacuiva si el nu va putea umplea, voia ta i slujba,ta cu cinste.Ca si in Sfinta ScriptuTä märturiséste si zice: Niciodatàcinstea i venitul sá nu-1 dai altuia". Asa, si tu, pentru ces'a-ti pierzi tu insuti cinstea pentru voia euivai Cà vai dedomnul cel ce-si da cinstea, altuia i vai de tara céia, care'o stäpinescu multi I Ci de-ti va fi vreo sluga dragg, tu ja dinavutiia ta tit vei vrea i fa pre voia lui. Cà mai bine sä pierzidin avutiia ta, decit den cinste-14. Iar sol sá trimiti pre cine,va fi intelept i vrédnic.

1-299 Literatura romMia veche, vol. Iwww.dacoromanica.ro

Page 128: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Décii mai na,inte, pin nu-1 inveti de trebile solio, tusocotOte ce daruri te-au adus solul celuialaltu domnu careau venit la tine. Aga trebuiagte gi tu sti trimiti acelui domnucu solul ttiu, Inca ea' socotegti sa fie darul care i-1 vei tri-mite tu mai bun gi mai frumos deal, al domnuluicare ti 1-au trimis intii, ca sh sti mire el cind va vedea darullde la tine gi sit zic6: Mare lucru Eu de-abia ag fi v5.=,zut un lucru minunat i frumos ca acesta, iar el iatä c5 injI-au ddruit mie. Dar la dinsul incit cite vor fi rtimas? 1"deaca te va l'áuda aga i acéia tacit iaste cinste mare. Ia,rde-ti va fi a trimite intii tu sol la acel domnu, tu te sfatuiaFftecu boiarii tai, sil vezi cadé-se-va sil trimiti dar acelui domnuau ha. Deci, deaca-ti vor zice ei: Trebuiagte, doamne,sit sii. trimeatil cu dar", tu sti ca,uti ce dar vei avea maifritunos gi mai scumpu, acela sii. trimiti, tot pentru cinsteata. i atuncea sii chemi sluga ta, pre care vei sit trimiti solvi-1 invatil vi-i spune gindul ttiu, care-1 va fi ales Dumnezeusä fie mai bun gi destivirgit gi sil silegti &a' fie sfat Cu soco-tintä gi de cinste gi mai bun decit cel dintli, ca sit fie giacolo cu indreptare spre cinstea voastr5. Cil intii te-au fostmai lesne, cri ai avut invättituril den sfatul celuilalt domnugi de-ntrebarea boiarilor trti, iar acum tu vei sil trimiti sfat,de care vor BA sil invéte altii dintr-insul. Pentr-a.céia, silfaci sfat bun gi vrédnic de cinste.

Apoi sä chemi sluga ta in tainä, pre care-I vei fi ales s5.tie sol gi vorb4te cu dinsul cuvinte dulci gi zi: Paul mieu

sluga mea cea dreapt5, eft sfat gi socotealti ne-au (la Dum-nezeu de am priceput, noi te-am Inviltat. Iar chibzuialamintii omului, cine-o va putea pricépe, son cine va putea'BA' prosltiveascäacolo cinstea noastrti, sau mintea ta cine o vaputea întutri, ca sit grtiegti acolo la acel domnu cuvinte careuí ne fie noao de cinste. Nimeni, fätul meu, nu poate

lace acéstea. crt eu aceast5. intelégere o am de la, Dumnezeucerutä, gi mi-o au dat s'a' o gi inteleg i sä o gi fac. Jatìl, pinacum te-am invätat dinpreunti cu totiboiarii miei, iar acum eute invät in tainit gi egti numai tu cu mine. Eu voiu sit te in.vat de unde vine intelepciunea omului i mintea ì sfatul§i toate thriile noastre cite slut intr-a.ceast5.1ume. De nic5ieri

130www.dacoromanica.ro

Page 129: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

dentr-alt lee nu yin, Rir numai de la singur fiiul lui Dum-nezeu, ca,re au fost i Mariei, curatei fecioare, fiiu. CA eu,fraul mieu, cind voiu sA fac vreun sfat sa,u vreo vitejie, saucind imi veni vreo véste ceva, numai In ei ceiu si rog si-mifie ajutor si intArire Hristos Dumnezeu i preacurata a luimum'A. lar tu, iatá cd acum mergi de la noi cu invätAturanoastrA ; drept acéia te invdt ca si pre mine, sá iai pre Dum-nezeu s'a-ti fie intr-ajutoriu. i fd rugA in toatti vrémea, sito roagd i précistei s'a-ti fie ajutoare. i s'A ma crezi, Raulmieu, eh' de má vei as culta si vei face cum te-am invdtat,atunci chid vei vorbi ca acel domnu i vei fi pldcut si in-gilduitor lui Dumnezeu, numai acélea, ii vor veni in gindu,de vei grAi, care te-am invdtat noi i care-ti va da iar Dum-nezeu intr-acel ceas, cuvinte bune.

Dupd acéstea, haul mien, iar te invilt: intli sil te pranticu curdtia, si in toate noptile s'd stai pro rugrt, sä rogi prodomnul Dumnezeu sd te intdreasca in cinstea neastra, cualsi mai nainte am rugat pre Dumnezeu i ne-au intärit sifost cinstea noastrá mai sldvità declt a celorlalti domni. Ci

acuma, dar de va da Dumnezeu de va fi cinstea noastrilinch' si mai innállatá decit atunci I CA' aici ne ia,ste si mai les-ite, cá ne sfrauim i intrebilm unul pre altul, iar acolo nulei fi Cu mine, nici cu priiatnicii tdi, sit aibi cu cine te sf5-Lai. Iar ei tot s-or sfälui stl te biruiasca si pro tine din cu-vinte, i BA' vor nevoi cinstea noastrd sd o supue. Pentr-acétate invdt ail aibi pre Dumnezeu intr-ajutor si pre preacuratalui maicd i aceia-i,i vor ajuta vor de, sfa,t i rilspunsumai bun decit te-am dat noi".

Drept acéia, chid vei vrea Sri invei sluga ta, iar tu sà rd-dici In Wind panaghie° sfintA. pentru dinsul si eilzind eu fatajos la pdmint, te roagil i zi asa: Preacuratil nilseiltoatede Dumnezeu, fecioard, acum toatd nädéjdea, noaslrä o puipre tine si sluga, noastril pre mina, ta o &tin, sil-i fii sprijini-t °are, i cinstea, mea tu sä o intilreSti, ca s:A-ti multumescu ne-incetat. CS. toatà cinstea mea de la al täu iubit fiiu iasteki de la, tine, preacuratd a lui Dumnezeu ndscraoare".

Decii, deaca BA va duei de la tine solul t'Au, cu invdtAturdca aceasta, iar tie sa nu-ti fie cu aceasta invAtaturil §i pro

131www.dacoromanica.ro

Page 130: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dumnezeu uiti. Ci pin va umbla sluga ta In solie, lartu tot sä faci rug:GI i bdeniel° si mai virtos milostenie, deacaliiaste voia sä-tifie s/ujba ta deplin si proslaveasa Dum-nezeu cinstea ta i voirea, inim.ii tale i sä-ti inveti sluga,chid va vrea a5, grgiasca, lntli sä-si rklice glad in sus la Dum-DCZ011, décii atuncea sit vorbeascä, i cu ajutoriul lui Duranezeuva face de sä vcr mira tati de rdspunsurile lui, zicind: Deunde esirä acéaete cuvinte tocmite si cu temei i bune?"Iar iale vor fi trimése de la domnul nos tru Iisus Hristos,doar del a fi ascuItat si pre voi Durnxiezeu. lar deaca, va esisluga ta de la acel domnu si-/ va pe tréce cu cinste pin la gazdä,atuncea el va vorbi cu toti boiarii säi si va zice:. Cu adevä.rat fu cum ne-a,u spns solul nostru, Ca' väzum i noi insine cu-vintele lor frumoase i Intregi i intelépte si cu, temei".Iar solul lui, care au fost venit mai nainte la voi, el Inca vaincépe a zice: Cu adevärat, doamne, ia.ste cum am spus eu,cá n-aveti cuvinte care sä gräiti Impotriva lui?". 5i deaca sä.va Intimpla sä fie asa, décii numele täu cel bun, intru toatesä va proslavi, cu mare veselie, iar aceia mult sá vor intrista.

Décii, cind va veni sluga voastrà din solie i va aduce lu-crul isprävit dupd voia inimii voastre, iar voi iar sá nu väläudati, nici sa gInditi cä arel lucru s-a,u tocrnit dintru "nte-Ieptiia voasträ, ci iar sä multumiti lui Dumnezeu cu curä-

cu sraerenie si ca ingälduialà i cu rugä, cu bdeniijertva, cea vie a lui Dumnezeu, care iaste milosteniia sära-cilor. Acéstea toate sä le päziti i sä le faceti cu curatie,cind yeti cherna numele lui Dumnezeu, el sä vie far Intris-taciune. Atunce îi va fi bine, clnd va veni Dumnezeufie intru toate ajutoriu si de nici o bunnate nu te vei lipsi.Pentr-acéia fratilor i fetii miei, in toate zilele sä aveti preDumnezeu In inimile voastre si pe preacurata lui maica, catoate bunätItile vin de la Dumnezeu si de la preacurata

maicA spre cei ce sä. nädajduescu spre dinii i a,ceianiciodata nu sá vor ruina, ci de la toti vor avea ciaste.Drept acé:a, deaca veti läuda. pre Dumnezeu nelncetaveti umplea voia lui cu curätie, cu smerenie, cu priveghiiaxe,Cu rug'ä i apoi de yeti fi milostivi, décii cu adevärat yetifi miluiti, cum zice i Sf inta Evanghelie: Fericiti cei milos-

132www.dacoromanica.ro

Page 131: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

tivi, ca aceia, vor fi miluiti". Deci i voi, dupa crevintulDumnezeului nostru, fit,i milostivi. *i de vet,i da slavalauda Dumnezeului nostru, lui Iisus Hristos, ia,r el vä va, läuda,si Ira va d'arui slava, cea de sus si va va intari intru toatelucrurile lumii acestiia si nu va Ira fi de ajutor numai aici,ci i lntru imparatiia ceriului Inca va va odihni cu ceidrepti. *i in viata aceasta de acum va va fi dat de la dinsulmintea cea intreaga i deavirsità si din toate cuvinfelevoastre, care v-au dat Dumnezeu, multi sa vor indulcinumele vostru multu sá va läuda. *i nu numai numele vos-tru, ci Inca si slugile voa,stre vor avea cinste pentr-alte 0/4,dud li veti trimite pentru slujbele voastre, pentru cà vetifi urmat p runcilor Dumnezeului nostru Iisus Hristos i vetifi umplut voia lui. Iar de nu yeti urma cuvintele Dumnezeu-lui n s ru, Cu curatie, cu smerenie, Cu ruga', cu milostenie,nici Atli da laud'a. lui Dumnezeu, ci veti zice: Acé3tea noi,pentru i rednicia noastra le-am cistigat i slut pre voia nnas-tra", cé i Dumnezeu va intoarce miniia sa spre voi i vava lua, mintea, i sfatul i chibzuiala si vrednicia, i toatahirea voastra. *i cind vor veni soli de la domni la voi, einu_ s- vor indulci de cuvintele voastre nici sá vor minuna, dedinsel , ci de-abia, BA vor satura de ris si de batjocura sinumele vostru va raminea in rusine. Si nu numai numelevostru, ti i1i slugile voastre chid sá vor trimite de voiprentr-alte tari, pentru voi, vor fi ocariti si de ris. Pentr-acé. vä inväl eu i vä' spuiu, precurn ma pricep i zic,cel ce va proslävi pro Dumnezeu i Dunmez u va proslä'vipre dinsul si aici i intru imparatiia ceriului, iar cel ce nuva proslavi pre Dumnezeu, ci-si va proslavi putèrea i in-teleptiia sa, acela de Dumnezeu nu va fi proslävit. Intr-a-ceasta lume multi domni au fost i multi alesi ai lui Dumne-zeu, ci numai cei ce au proslavit pre Dumnezeu, pre aceiai-au proslavit i Dumnezeu si a,ici pre pamintu si sus intruinpäratiia sa cea, cereasca. lar cei ce n-au proslavit pre Dum-nezeu, ei nu stiura, ci far de véste veni pre dinsii miniialui Dumnezeu i sá luara toate bunatAile din miinile lor

sá lipsira si de imparatiia ceasta paminteasca si de ceacereasca i nimic nu sa alésera de dinsii. Cum si Assa, In-

133www.dacoromanica.ro

Page 132: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

p5ratul cel de demult fäcu, de nu vrn- s dea laud5. lui Dum-nezeu, ci sí lauda insusi pre sine, pentru acéia. Dumnezeu,pentru nesmereniia lui, caci nu vru sa sa -smereasca, elintoarse miniia spre dinsul si trimise pre ingerul sau si-1luo .noapLea, dezbracat den asternut si-1 arunca intr-un gu-noiu si acolo sà dazmeteci i s smeri batea totibatea joc de dinsul... Décii el aLunci, cunoscindu, pricepuca toata putérea i täriia iaste de la Dumnezeu i incepu aplinge cu multe lacrami i suspine si de-abia ti intoarseDumnezeu mila spre dinsul erta.

Vez i, fatal mieu si voi fratilor, cit iaste de rau celor ce sapotriN éAe bis luí Dumnezeu i sa tine cal iaste mare si pu-téznic j smerenie innaintea lui Dumnezeu nu face I Ca acelava fi mai apoi smerit i aici si in veacu ce va sa fie, cum.si In Sfinta Evanghelie zice: Tot cel ce sa va smeri, sö. vaInnalta si cel ce sa va Malta, 86 va amen". Asijderea si tu,fatul mieu ti voi f ratilor, de va veti innùll1a i va yetitrufi aicea, iar Duznnezeu va va amen i si nu s'a Ira al6gemica de voi. lar deaca va yeti smeri aicea, innaintea lui Dum-nezeu, va yeti innalta si va duce sufletele voa,stre in ca-mara lui cea cereasca. Eu asa Ira invat sa faceti, deaca vava fi voia sii làcuiii cu Dumnezeu.

solii cei mari Asa sa-i cinstiti i sa-i petréceti, ca. savà multumeasca toti si sA innalte numele vostru cel bun.lar care vor fi soli mici si pre aceia ce mai prostli,precum le va fi si cinstea lor, ir sa-i daruesti si pre dinsii

sa le dai raspunsu bun ca, proslaveasca toti numelotau, pentru vrednicia ta.

lar carii nu cred in Hristos, Dumnezeul nostru, nici prea-curatei lui maid, aceia n-au alto, minte, niel intelepciune,ce toata mintea i intelepciunea lor iaste mina cea Ming

darul sit le dai i sa le umpli gurile tuturor de toate.12Neil vei are a pace cu dmnii i odihna. Ce innaintea aces-tora, nimic den avutiile voastre sa nu aratati, nici scule,nici haine, nici boiarii tai sa nu s5. Inpodobeasc5. Innaintealor, ci sa te arati i sä te fad innaintea lor sarac i lipsit

nici intr-unile sa nu te falesti. Ci, cindvor veni de la dinsiisoli mari i vei gindi sa trimiti innaintea lor cinste, tu tri-

134www.dacoromanica.ro

Page 133: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

mite si le fa cinste, Insa numai cu bucate i cu bduturti. laraltd cinste sau avutie sä nu ard-ti lnnaintea lor, ca mdcarde vil s-ar filgädui eft de cu prietnicie i cu dragoste, iar totstt nu-i crezi, nici sd le ardli avutiia ta, ci Inca mai vIrtossil o ascunzi de dinsii. 5i pin ai a,vére In mIinile tale, tot leda, cil. toata Intelepciunea lor iaste avutiia. 5i c'ind vin lavoi, pdziti cu bucate i cu bduturd den ddstul i cu cu-vinte bune, iar nu cu cuvinte de tainä i cu vorbe care slutascunse, ci cu vorbe proaste, cd eu clt am socotit, asa amaflat sd fie mai bine.

Drept acéla fratilor si tu, Mail mieu, i eu cit am putut,nu atita de multu, ci putinel oarece, m-am nevoit de v-amadus aminte. Ca mai multu ni s-ar fi crizut sä và InvAdm

sä. vd ardtdm, ci poate cà i noao atita pricépere numaine-au dat Dunmezeu si nu sIntu nici eu atita, de harnic,

poat'd da Dumnezeu BA và spui si mai multu. Iar pdvoi sil. và 'Inv* Dumnezeu, sä" nu stitd numa,i acéstea ce v-amspus eu, ci mai multe si mai intelépte. i sd nu vä fie cugreu pentru aceasta scrisoare, cdci am scris, nici sd ziceti:Dar ce mare lucru iaste un sol, de ne Invatä el si ne supärdcu °cilia?" CA de n-ar fi soliile lucruri mari, dar domnii pen-tru ce le-ar socoti si le-ar chibzui cu inimile i culor? Iar cu adevärat mare lucru iaste soliia, si mai bine va.fi clnd sä va läuda numele tau, declt al celuialalt domn,care am zis mai sus. CA domnul care iaste Intelept si areminte, pentru numele sdu cel bun nu numai ce socotéstein invdtaturd de la acéste lucruri ce arll scris eu, ci Incd.mai multe sä va socoti cu mintea i va chibzui ziva si noaptea,Ca sä. doblndeascä numele lui cinste. 5i pentru cinste i sin-gele si-1 va vdrsa, cA cinstea niciodatd. n-are odihnà. Pentruacéia si mie a,t1ta, mi s-au pdrut eä. va fi mai bine. Iar pro voiiar cum vd va duce &dui si firea c'ä va fi mai bine, asave-ti face. Ce si dupd soco tenia voastrd, cindai vd va fi fardpärére rea. CA eu tot v-as fi mai lungit lnvätiltura pentru,ace,ti soli, carii vor veni la voi si tot mai zic: toate cuvin-tele ce le vor grai solii, sd le ascultati i sd le räbdati, cacicä nu slut acélea cuvintele lor, ci sintu ale stdpinilor lor,sarii i-au trimis la voi.

135www.dacoromanica.ro

Page 134: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Iar deaca yeti vedea cg cu cuvintele voastre céla bunedulci nu yeti putea potoli voia, i porurca acelui ce va fitrimes solii aceia la, voi, ci tot vä va sta inpotrivg, décii voisg nu vil dati cinstea voastril lor, ci esiti la, dinsii hrg-borila, cu numele lui I isus Hristos. 5i pentru cAci au inceputei cu rAu asupra voastra, am ng'cléjde sA' va: ajute voao Dum-nezeu, iar aceia sä. sA rusinéze.

Iar de vor fi pgginii aceia Cu osti mai multe i cu putéremai mare cleat voi, iar voi intii sä plecati lor cu cuvintebune si blinde. Deci de va: yeti putea inpdca cu acéle cuvintebune, sA stiti cg iaste ac6ia din ajutoriul lui Dumnezeu ; iardi nu vor vrea sa 8A' lnpace cu voi cu acéle cuvine bune, pen-tru necredinta lor, voi s'a' le dati i bard eft yeti putea. lar

nu iubiti räzmiritile si räzboaele, nici sa va: duel minteasg bateld cu dinsii. Milcar de v-ar indemna c'neva si din

vostri spre vrajbä, voi sA nu-i ascultati, vdzindaceia au putére mai multa: decit voi. Ca si sveatii Var-

laam zice: Ce pricepi ca: nu vei putea face, BA nu sä. apucmina ta sA WA, cA vei gresi. 5i cuvIntul cel minemos sä nu-1crezi i deaca faci bine nu-td para. räu"14.

Deci de vor veni asupra voastrg vegjma ,*i vostri i vetivedea slut cu putére mai mare decit voi, iar priatniciivostri vil vor indemna sA mergeti asupra lor far de vr me,sau vg vor sperea ca sg. esiti den Ora voastrg, s5 pribe,*ti,pre acei priiateni i indemnätori ai vostri sa nu-i credeti,cg nu va: voescu binele. CA si eu Insumi am f st pribeag,pentr-acéia va: spui cä iaste trai i hranä Cu nevoie pri-legia15 i esti de toti oamenii dosadit, Inca si de e pii ceimici si de carii sintu mai rgi. Pentr-acéia sa nu faci asa,ca: mai bung iaste moartea cu cinste, decit lata cu amar sicu ocarA. 1\u fireti ea pasgrea céia ce sg cheamg cucu, care-,i

oaolá dä le clocescu alte pAsAri si-i scot puii, ci fiti casoimul si va: pàziji cuibul vostru. CA oimul, fetii miei, area.ltä pildä si are inimg viteag i bArbata intru sine si multepgsgri oblAduiaste i biruiaste i nici de una nu-i iaste frica.,nici sä" téme i vineazg in toatä vrémea. 5i vinind el asa,odatg prinse o pasare sa.'-í fie luí de mineare si umbla, dezbura cu dinsa prin vAzduh. 5i zburind sä luo dupä dinsul

136www.dacoromanica.ro

Page 135: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

altà pasäre mare si putérnia fär de seamä, caré s chiamlvultur. i incepu a-1 goni sä-i ia vinatul. Iar soimul deacavazu zise in mima lui: Mie nu-mi iaste fria de acest vultur,c6' eu multe päsäri biruescu si pre el Il vä.z mare si putérniesi zlobiv, iar inima lui o stiu cà iaste fricoasä'. Ci nu-miiaste fricä de dlnsul, nici 11 bag in seamä, cä de-as vrea eu,numai ce mi-as lovi In arepi °dad i m-as inntilta tocmapin la cer, décii m-as lä'sa asuprä-i ddspica Cu un-ghile, c6-1 stiu cine iaste. Ci numai mä. Intristez de märirea,lui cea multà. Pentr-acéia nu mä voi bate Cu dinsul, cimai bine sä Impartu vinatul mieu i sä'-i dan si lui si voi fiI ipace. Iar eu deacä nu mä voi saura cu ce-mi va m i räml-nea, nu voi muri, ci voi träi pin iar voi mai vina ceva i voiminca de mä voi saura". i déde dentr-acel vinat ce prinsésecîLvai sä inpäcä cu dinsul. Asa si voi fratilor sinteti ca si soi-mul si multe biruiti si iaste vinatul in mlinile voastre, adecäavutiia. Deci de yeti vedea pre niscare limbi pägine sä seporneascä asupra voasträ' Cu osti grele i Cu putére mare,voi nu va potriviti lor si sá và bateti cu dinsii intr-acel ceas,ci socotiti ce le yeti slobozi din unghile voastre Tina,adea avutie, sá le dati sä' mänince, ca sä' sá näräsea,scä' devoi, cum si vulturul läsä pre soimu.

Iar deaca veti vedea, a nu vor sä' sä intoarai, voi nu vätemeti de dinsii, nici de °stile lor ale multe, ci luati preDumnezeu ajutor in inimile voastre i vä rugati zicind:Stäpine, flatoriul tuturor si Dumnezeul cel bun, noisi tem robii Val i n-am iubit lucrul acesta. Cä tu estisingur stiutoriul inimilor, care vezi i cunosti toate ini-mile, céle bune i drépte si céle réle si hicléne. Iar noidoamne, nu sintem bucurosi 86 sä facá aceastä räzmiritädupä' cum ne-ai poruncit noao, nici voim sä fie värsare desinge, nici sä' sä ude minile noastre in singe de om. lar eipoate cá doar sä potrivescu puterii tale cei mari ; cá noidoamne Dumnezeul nostru stim cä tot cel ce va veni earltine, cu smerenie i cu plecä'ciune, nu-1 vei goni de la tine.Deci si noi am plècat smereniia noasträ lor, iar ei n-au vrutsá priimeasa smereniia noasträ, ce s-au potrivit sit fiemai putérnici decit tine. Cä tu, doamne, insuti märturisesti

137 www.dacoromanica.ro

Page 136: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

zici: Cei ce CA va smeri, st va innalta, iar eel ce sä vaIrmalta, s va smeri". Pentr-acéia, Dumnezeul nostru,acum nu avem altd nadéjde, far numai singur pre tine,judecatoriul cel drept, c5. toate bunritätile de la tine pogoarA.*i acum, intr-aceasta vréme de intristaciune, doamne, aler-gam, ca sa ne fii ajutor spre vräjmasii nostri. Nu doar pentrupAcatele noastre, ci pentru mila ta cea multä., ajutä noao,Dumnezeul mintuirii noastre, intr-aceastà vréme cu nevoie

grea,". Decii intli sil te inbraci in dragostea lui Dumnezeuca intr-o platosà. Asa esi cu veselie la boiarii tai i sä nu tepriceapä cumvasi ea-0 iaste fricä, sau sáti O. fi schimbafata, ci te aratà lor vésel cheamil sfétnicii täi cei batrini

boiarii cei mari si toatä oastea ta si zi cäträ dinsii cuvintebune i dulci ca acéstea, gräind: Iatä dragii mei boiarivoi iubit ele mele slugi, c'á venirà vrajmasii nostri asupranoasträ, nefiindu-le lor noi nimic vinovati. CA' cu toatecuvintele (Me bune si dulci noi i-am mIngliat si de ar fipohtit i avutie le-am fi dat, si cu smerenie Inca ne-am smeritInnaintea lor i ne-am p/ecat ; iar ei nu vrurA Sà ia, nici cu-vintel e noastre céle blinde nu le-au bägat in seamä, nici avu-tie, nici smerenie. Ce numai au venit acuma sä ia capul mieusi inch' nu numai capul mieu, ce si capetele noastre ale tuturor.Deci eu pre voi nu voi sävä las, ci voi sa-mi pui capulpentru

ca-mi iaste mili de voi. Drept aceia, vá rog sa vA inv4eDumnezen sá va fie si voao milä de capul mieu, cum imiiaste i mie mili de capetele voastre i sá chernam preDumnezeu intr-ajutor si Cu ajutoriul lui sá iré gem ladInsii. Cá macar de sint i ei multi, Dumnezeu i-au inmultit,iar pentru neplecaciunea lor, dar de-i va pleca Dumnezeu.*i va da vräjmasii nostri si va supune supt picioarelenoastre.

Décii sä-ti tocmesti toate tunurile i °stile tot pre ate,cum le va fi rIndul. lar mai virtos sä te roe lui Dumnezeu,ea s'a-ti fie tocmirea si orinduiala la de la d'insul. Pentr-acéia sa-ti rädici gindul i mintea la cer, sä-ti pogoare si

fie Dumnezeu intr-ajutor. lar tu sä mergi dreptula fatd spre vrajmmii tIti, far nici o frica; iar caci vor fi ei

nimio sä' nu te infricoOzi, nici sä te lndoesti.

138www.dacoromanica.ro

Page 137: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

omul viteaz i rAzboinic nu sa' spare de oamenii cei multi ; cl,cum rtisipéste un leu o cireada de cerbi, si cum omoarA unlup o turmA de oi cit de mare, si cum ri1shir'ä un glontu detun multe (Le de ostasi, nu cAci iaste el mic, ci caci cAvine cu mare rane i cumplire, pentr-a,c6ia rilshiràpOte multe ate de oameni, asa i omul viteaz si barbatsi InAbor, nu sA Infricosazil de oameni multi. CA omuluivitea,z toti oamenii ii sint intr-ajutor, iar omului fricos,toti oamenii li sintu dusmani sì IncA i de ai sai iastegonit si batjocorit i hulit. *i de aceasta, filtul mieu, Incate lnvàj, sil nu umbli cu oamenii cei fricosi, ca sA nu cumvasil pierzi cinstea mea si mosiia ta. CA din moarte nimeni nu teva putea izbAvi, fAr numai unul Dumnezeu, cA Dumnezeumult iaste milostiv si te va umbri cu mila sa si-ti vaacopen i capul tilu, iar vräjmasii vor fi biruiti.

lar feciorii boiarilor Val si ai slugilor tale sit fie mailnnapoi de uncle sa va face rdzboiul. lar sil nu cumva sä.lasi feciorii boiarilor si ai slugilor tale innainte, iar tu SAte dai, sa' faci rAzboiul innapoi i aceia sil caziI in mlinilevrAjmasilor tAjsi in robie. CA deaca vor cildea feciorii boia-rilor In robie, décii toti boiarii i slugile tale te vor pArAsisi vor merge dupA Pentru acéia, te invat {Tani mieu,feciorii si Male i fAmeile boiarilor si ale slugilor taleBA fie mai indilrAt de osti. lar rAzboiul sa-1 faci sA fie defatil i sA esi la vrAjmasi far de fridi, ca' Dumnezeu iastemult milostiv. Ci cura Ii vei sluji, asa, iti va i ajutate va milui.

Décii, clnd vei vrea sA mergi la dinsii, tu Mtn s'a' rinduestitocmesti strilji sA meargä mai nainte, cum iaste obi-

ceaiul i sA mearga" una mai nainte, alta mai dui-A acéia,iar a treia sA fie tabAra cea mare. *i sil nu fie departe unade alta ci s'a fie aproape, ca sä sä auzil i sA sa stie ce fac.

de sd va Intimpla vreo Intimplare strüjii cei dintii, iasA vie sil sä. améstece in cea, de a doao, iar de va vedea sistraja de a doao, cA sil biruiaste de vrAjmas, ja Inca sil vie säsä. améstece In toiul cel mare. lar sä. nu fie departe una dealta, ca nu cumva sa' nu sA poatà ajunge curInd, sil saImpreune una cu alta, BA sA apere, ce sä. li sä prinza primejdie

13Pwww.dacoromanica.ro

Page 138: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si räs'pire. Cá straja cea dentli i cea de a dogo, iaste inimaa toatä' oastea. Decf, Bá nu cumva, vä'zind toiul cel marecA au perit strAjile, sä. S 5. 13pAim1ntéze i sä. cazI 1ntr-o vreofried mare si pentru acéia frica înii sä s4 dea in periciune.CA sträjile sintu capul i coada ostilor, iar de va vedeatoiul sträjile nebiruite, ci stind intregi, ei sä vor Inch*

cu acéia yeti birui pre vrä'jmasii vostri.Insä i aceasta zic: la räzboi härtuitori 86 nu ias4 1nnainte

8á dea hartm, &A nu sint nici de un folos, ci aceia incä infri-cosaz6 si °stile". Ci numai sä sà adune toti In fruntepin veti vedea cà stau boiarii vostri cu voi innainte, cunevointä si cu dragoste, boiarii cei mari çi cei de al doilea

cei mai de jos si cu altii carii vor fi mai capete, nimicapin atunci sà nu vä témereti, nici sà v5. Indoiti c4 Dumnezeuinste cu voi si yeti birui vràjmasii vostri, pre carii sa batcu. voi. Iar slugile care vor fi mai mici si mai proaste, macarde vor i fugi, nu vä témeti de dinsii, cá iar sä vor Intoarce

vor veni la voi nechemati. Iar deaca vor fugi boiariivostri si yeti r4minea singuri, ditch voi cu cine yeti stainna'nte i sä.' vá bateti cu vrdjmasii vostri? Ci mai bine,fetii m'ei s5.' vá dati intr-o parte. CA acea fugá ce au fugitboiarii vostri i v-au nä'pustit18, dar de va fi pentru niscarepäcate de-ale voastre, sau va vrea Dumnezeu sá vä ispiteascä

sä va vazá cu cîtá nevointá sinteld cätr5. Dumnezeu.Cá judecätile i lucrurile lui Dumnezeu gilt multe fär denumar. Pentru acéia, sä vä' páziti sä nu cä'deti In oceianie18§i sa va infritosati, cä'ci v-au 14sat ai vostri, nici sá rädicati

gräiti vreo hula spre Dumnezeu. Ci, cind yeti rädicaglasul vostru, rädicati-1 In lauda lui Dumnezeu, mäcar dev-au i päräsit i v-au läsat boiarii vostri, iar Dumnezeunu vä' va läsa. Ci sä' stringetd citi vor fi rAmas cu voi si sá váduceti intr-o parte cu dînii, iar din tara voastrà sä nu esi Li ,

ci sä sädeti Cu dînii In hotaräle voastre, in niscare locuriascunse si de tainä, unde vor fi priiateni de-ai vostri bunisi adevä'rati. Cä.' vrAjma,ii vostri, carii vor fi venit asupi avoasti 4, nu vor putea sklea mult in tara, ci sä vor intoareeinnapoi, iar pre domnul care-I vor fi adus ei 11 vor lAsaacolea, fär de o"ti. Décii voi BA luati 'num le lui Hristos

140www.dacoromanica.ro

Page 139: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

intr-ajutor l s. va, porniti asupra-i cu oaste, eä am_ nädéjdepre Dumnezeu, el tot cel ce sil va smeri Innaintea lui,va ajuta i. va supine vrajmasii votri supt picioarelevoastre.

Atéstea, fatul mien si fratii miei, vá spus si vä' sere, sästitd ce veti face In vrémea nevoilor rf,i a intristaciunilorvoastre. Iar Dumnezeu cel milostiv sui nu dea In viatavoasträ. Intimplari si intristaciuni ca acéstea. Ca Dumnezeufiind milostiv, iaräsi va Intoarce mila sa spre voi, macarde te-au si Intristat pentru pilcatele tale. i de te vei smerilui Dumnezeu, el nu te va lasa, ci In toat'a vrémea, te IraMil1.1i.

Jar aVUtlia ta i banii, care vei sui dai lefi slujitorilor,sa fie tot lingä tine, caci cind sui intimplä domnului de areprimejdie i nevoi ca acéstea, trebuiaste InUi sä aiba. avutiemulta, said miluiascd °stile i sui le dea lefi. Ca omul iasteca porumbul: cui porumbul unde afla graunte mai multe,acolo fuge; asijderea i omul, unde allá un domnu darnic

milostiv, acolo sa adunä sui sui hraneasca. Pentr-acéiate invd.t, fatul mieu, Intli frica lui Dumnezeu sui nu iasaniciodata din mima ta, nici sä' o uiti, ca frica lui Dumnezeuiaste mumä i indreptare tuturor bunatiltilor. i avutiia,ta niciodatä sui nu lipseasca de lInga tine, pentru sil-timiluesti slugile i sá le dai lefi. Iar ostile tale, pentru mila'ta ce le vei milui, ia,le nu-si vor cruta moartea lor pentrutine, innaintea vrajma,silor täi.

sa-ti alegi In vrémea razboiului 60 de voinici barbatisa fie tot Una tine si la razboi sä' nu lasi pre acestea sä meargä,ci numai sä-ti pazeasca capul tau si de ling tine 85 nu s5däpartéze. Ci si tu 8ui te nädäjduesti pre clinsii si de veibirui vrajmasii tui, ei tot sa nu marga dupa dînii sa-igoneasca, ci sä. stea Innaintea ta, macar de vei birui, macarde te vor birui, aceia tot sa fie lIngà tine.

de aceasta, fatul mieu, Ina te Invat: °Ind va fi in zivade razboi, tu sa nu stai unde vor fi oamenii mai multi,nici unde va fi temeiul i toiul ostilor tale, ca toate o,tilestreine i toti pizmasii tul acolo vor indrepta tunurile, devor bate, si toti vitéjii cei inarmati, acolo vor

141www.dacoromanica.ro

Page 140: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

vor sageta. Pentr-acéia, sa nu stai acolo, Cl cu acel 60 devoinici inarnaati, unde vor fi niscare priiateni ai täi bunisi credinciosi, si miluif,i de tine, acolo sa mergi si sä staiintro a doao sau intre a treia ceata, de laturea, ostilor, ca-n-tr-ascunsu si sii te tot pazeasc5. acei 60 de voinici si deacolo sa bagi seama sil vezi i sil socotesti, cine din slugiletale sil vor nevoi pentru tine. Décii de vei vedea cii iasteizbinda ta, lesne iaste sii intri iar In toiu si sii mergi la loculcare--ti va fi voia sti stai. lar de sa va intimplasa te biruiaseävriljmasii tài, décii ei, cu mare intime i greutate se vor pornila ceata ta ca sil te gaseasca. Pentr-adiia vii invat 01 MAOsau In a doao ceata, sau in a treia, ca de sil va intimpla s5va i biruiasca' vr5jmasii vostri, ei nu va vor goni cu toatilnevointa, eä nu vor sti in ce loe esti.

A§a te Invtit sil faci, fritul mieu, cii mie-mi pare ca asa vafi mai bine, iar tu te sfatueste cu boiarii tai si Cu cei ce veisti ea-1i vor fi priiateni. Deci de ti sä va pärea si vor zicesfetnicii Val i boiarii: noao ne iaste voia s5. stai unde itiiaste locul si rindul", tu stäi acolea. Iar de vei socoti tu sivei vedea cii iaste mai bine sä stai In ceata a doao sau in ceade a. treia, iar boiarii ta'i nu-ti vor zice, tu stai unde-ti vaOm ea iaste mai bine. Décii de ti sä va Intimpla cumvafugi din ra'zboi, tu iar cu acei 60 de voinici sii fugi si de vorfi -ei cu tine intr-o parte, iar vei birui pre vrajmasiiInsä tot sa-ti fie nadéjdea intli pro Dumnezeu, cii acela teva hräni si nu va da gilceava dreptului, In veci, ci te va'apara si tutu i apoi. i asa, cu numele lui Dumnezeu, passpre vr5jmasii tui, cii macar de ti. sa va Intlmpla si moarte,iar numele tau va ramlnea In urmä, In cinste.

Iar de vei birui tu, sa nu te lauzi si sii zici, ca. eu cupulérea mea am facut", ci iar sä dai slava lui Dumnezeu,Cu rug5, cu milostenie si cu jertvä vie, ca Dumnezeu iastemultu milostiv i in toatä vrémea te va acopen i cu mila sa.Iar de vor peri vreunii din boiarii tai intr-acea slujbá a ta,tu s'a' te nevoiesti si sii silesti pentru sufletele lor, la sfintelebisérici, ca sii vaz6 toi i s'a' 85. Indemnéze. lar feciorii lorsi rudeniile, care vor ramlnea In urma lor, multä cinste silaiha de la tine, pentru parintii lor, carii s-au värsat singele

142www.dacoromanica.ro

Page 141: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lor pentru tine, lnnaintea ta. i slugile tale earii vor firamas zdraveni, çi aceia laca sil aibál einste nefatarnicanu pentru caci v vor fi rudenii sa cinstiti numai pro aceia,niel &Ad vor fi dat cuiva mita vor lìíuda, ci iiesteearedupa cum fi va fi slujba, asa sa-i fie i darul i einsteacum îi pun ei capetele si sa nevoescu versa singele, easil dobindeascA cinste de la tine, asa si tu sa socotesti.toata cinstea ta de la, Dumnezeu iaste i elndu vor

vor dobindi slugile tale de la tine cinste i boerii, pentruslujba lor, tu Inca socotéste de vezi, facut-ai si tu niscareostenéle eAtra Dumnezeu, de te-au marit cu atIta cinste,au k? Deci de nu vei fi facut, sil nu te lenevesti, ci sa faci,iar de vei fi fácut, tu tot te mai nevoiaste sa si mai faci.CA cine BA nevoiaste pentru Dumnezeu, a,cela va doblndieinste de la dInsul si cine sil va apropiia de Dumnezeu,Dumnezeu totdeauna va fi eu dInsul. Asijderea si tu, de-t,iva fi nádéjdea tot pre Dumnezeu ii Dumnezeu va fi eutine, In vecii vecilor, Amin.

In. Cartea lui Neagoo voevod càträ chirThldica Macarie §i cata, alti egumeniieromonalti §i preoti si ciara tot clirosullcindu au Ingropat a doao oaratire la Arge§ oasele inume-sei, doanmeiNeagai, si ale coconilor lui, Petra voevod

i loan voevod, i 'a domnuei Aughelinii,Cu cuvinte §i Invilliituri do umilintil

Cela ce esti eu mila i Cu darul lui Dumnezeu ales sipus innaintea noastra, de ne luminezi i ne strälucestica razele soarelui, ca sil ne arati i sa ne Inveti calealui Dumnezeu i noao, prea iubite parinte chir vladicoMacarie"; asijderea i voi parinti, earii sinteti Cu aceiasimilà a aceluiasi Dumnezeu alesi i egumeni din sfintelemanastiri i lavre, si pentru dragostea, lui Hristos ati lasathrana vea,cului acestuia §i ati pohtit ssá doblnditi lata lui

143www.dacoromanica.ro

Page 142: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dumnezeu cea bunä i sä' ajungetd viata cea de yéci, deciDumnezeu Inch' iaste multu milostiv si bun, ci BA vä deadupä mila lui, sä nu sä lipseascä pohta voasträ de cérerea(sic!) lui; i voi preotilor i slujitorii biséricii cariisfintelor minästiri, sa primeasc5. Dumnezeu pohta i oste-nintele voastre i s5. Infloritd In ceriu In véci ca crinul.Asa si voi bojari miréni, bogati i graci, bärbati i mueri,pentru cA toti dorescu si pohtescu sA dobindeasa mila dela Dumnezeu i toti vor dobindi.

Drept acéia, o bunul mieu pärinte chiar Macarie i voiiubitorii de Hristos cinstiti egumeni si voi fratilor preoldi

poslusnici, carii totdeauna läudati pre Dumnezeu, asij-derea i voi toti citi sinteti buni slävitori22 crestinichemati miréni si aduceti i voi pohva,16.23 lui Dumnezeu intoata vremea, sä. dea Dumnezeu sä nu sä d'asparta slava luide la voil i pre mine ticaosul, incA mä ascultati cu usura-ze i cuvintele méle le auziti si le priimiti, fär de dosàdire,ca' am sä mA rog i sä. va' spuiu un dor al inimii méle, foarteamar i cu foc. Ci s5. mä ertati intr-acest ceas cäl am putinélecuvinte c'ätrá oasele maicii méle. Dreptu acéia, m5. ertatitoti, pärintii i fratii miei, cA fär de ertaciunea voasträ nuvoiu putea grai.

Acum, o maica mea si näsatoarea mea, ia ertAciune de lapärinti si de la frati, cA voi sä Incep a gräi caträ. tine cumulte lacrämi si cu gréle suspini si nenumärate. Ci te rog sämä asculti cu dragoste cA voi sA indfaznescu sä fac oratieca'tra' oasele tale céle ostenitoare. 0, maica mea i dulceatainimii méle i roaba Dumnezeului mieu, Neago, cita' dosadaa,i avut pentru mine, fiind multä vréme arcinatà cu mine,ziva i noaptea, i Inca' nu numai ziva i noaptea, ci In toatavrénaea, i in tot ceasul a,i fostu InsArcinatä i Inpoväratà cutrupul mieu, pin In vrémea céia ce-ti veni porunca, luiDumnezeu ,s6 mA nasti. Atunce, o maica mea, atitea grijiscIrbeai avut, cite ai av-ut si la moarte-ti. Décii, cu poruncalui Dumnezeu, adaose sfintiia sa tie viatä i mie nasteredupä acéia Inca' mai multe osteninte i scirbe ai petrecutpentru mine, cit stau i eu de mä mir de multimeasi nu pociu sä socotescu i sa numär ostenintele tale, eft

144www.dacoromanica.ro

Page 143: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

te-ai. ostenit pentru mine. Ce numal ee stiu pe albina, easà ostenéste i ia multu, cà acéia niciodatä de dulcetileflorilor nu s'a' poate satura nici de ostenea,16. Asijderea misä pare sa fie ja mai ostenitoare i cleat alte pasari, ce insäsocotiiu i chibzuiiu ca acéia numai ziva ce sa ostenéste,iar noaptea la se odihnéste, iar pre tine, o draga mea maica,eu te alesi mai ostenitoare &deft Musa,. Pentru ce? Pentrucä albina noaptea sa odihnéste, Inca si alte pasäri ale ceriuluitoat i pestii din fundul marii, toti atunci sA odihnescu;iar tu, maica mea, niciodata n-ai avut odihna, niel ziva,nici noaptea, nici macar Intr-un ceas, nici te-ai saturat nici-°data de ostenéla. Pentr-acéia, iubita mea maic'ä, te chem pretine, a' esti mai ostenitoare decit albina si cleat pasarileceriului i decit pestii mAni. Décii o maica mea, cind vrusesisa te odihnesti de ostené le, iar eu intraiu cu don si cu dragosteIn inima ta si de atunce ai luat alte ostenéle mai marimai multe. CA eu eram innaintea ochilor tAi mai luminatdecit razele soarelui ì nicioda,tä n-ai avut innaintea ochilortai altä' lumina mai luminoasa declt pre mine, nici mimata n-au avut Alta avutie mai draga decit pre mine. Dreptacéia, o maim mea, inima i ochii täi, pin la naoartea tanu s-au putut satura de mine si de vedérea mea i atunceanu mi Lk' intimplä sA fiu cu tine, ca sa sä sature ochii Valde mine si eu, fiiul au, sa' iau ertare i blagoslovenie de latine. i nu numai pentru cad n-am avut eu dreagoste dentoata inima catra tine n-am ajunsu sà fiu la moartea ta,ca sa sA indulceasca inima ta de mine, dea,ca nici in vrémeavietii tale nu te-ai saturat de dragostea mea, ci Inca si larnoartea ta iti ramase mima aprinsa de dorul si de mila mea

ochii täi nu se saturará de veciérea mea. lar eu, déca nu misA intimpla sä. fiu atuncea la moartea ta, mi sá umplusufletul de Intristaciune, caci ramas särac de tine si apoicazuiu in mirare mare si In nepricépere si nu stiui In ce ch'pvoiu putea face odihna sufletului [aim Décii unii Imi spuseräzicind, cl te-au intrebat: Dupá moartea ta, ce vom facepentru sufletul tau?". Iar tu ai zis: Inima, mea nicioda,ta nus-au putut satura de dragostea iubitului mieu fiiu, a, luiNeagoe, pentru acéia i eu acum dau i puiu nadéjdea sufle-

14510

www.dacoromanica.ro

Page 144: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

tului mieu si zic: cum m-am nevoit i m-am ostenit eu pentrudinsul, asa dear sa va osteni si el pentru sufletul mieu".Atuncea eu, maica mea, deaca am auzit porunca i Invataturata, care ai lasat spre mine numai ce zisi pentru ostendleletale, care te-ai ostenit pentru mine si eu Inca ma voi ostenipentru tine si pentru dragostea ce m-ai iubit i eu Inc5'. voiuiubi sufletul tau si-mi adusi aminte si de pacatele méle

gindiiu cine va fi noao mai Intru bunatatiuri. Décii,maica mea, eu cu firea mea nu aflaiu altu ajutoriu maiInbunatatit si mai milostiv declt pro Mariia preacuratafecioara i muma lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru celviu, pentru ea de la d'insa fura toate muele i bunätatile

cätra dInsa strigai O, preacurata stäpInä, mumaluiDumnezeu i preabuna ajutateare, care esti alma din toateneamurile. Ca numai pentru tine Isi Intoarse Dumnezeuf ata sa Intru bunatate, eàtrá noi, robii sái I Pentru tine ne-auaphis Inpärätiia ceriului 1 Pentru tine ni s-au däruithrana raiului 1 Pentru tine fu robit iadul i satana sa ruina'Pentru tine fum25 izbaviti den legilturi si den putrejunisi den temnitile iadului 1 Tu esti calea vietii i pentru caleata au clstigat toti dreptii Imparätiia ceriului. Tu esti vitacea adeväratä., cure ai facut noao strugurul cel copt, din carene-au cursu bauta späseniei, care iaste mai dulce decitmiiarea i cleat fagurul ei. Pentru tine turd dusi dreptiiintru inparätiia ceriului. Tu esti masa Ceu dreapta i curata,caré ne-au adus plinea cea cereasca, din curé au mlneatdreptii i Q11 luat bucuriia cea nespusa si negraita si pentrutine toti s-au bucurat". Pentr-acéia i eu, maica mea, amcugetat ca dear am doblndi ceva bucurie de la preasfintanäscatoarea lui Dumnezeu si ajutatoarea cea bung, ca noitoti din pacate sIntem nascuti i iara§i pacatului lueram.Iar pentru mila lui Dumnezeu í a preacuratei lui maice,dar nu te va lasa Bà fii usebita25 de la fata lui oca buná. Capre mine asa, má duse firea si cugetul, sa nu fie alta bucuriemai mare si mai milostivä decit maica domnului nostru,lui Iisus Hristos, catra toti crestinii care o iubescu.

Dreptu aceia si eu m-am nevoit si am linceput casa azidi sfintii sale den temelie". Dócii, pentru páctele méle,

146www.dacoromanica.ro

Page 145: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

eu nici Intr-un chip nu gindeam sa o vazu sfir§i LA, iar prea-curata fecioara' si nevinovata, maicä a marelui imparatuluicerescu, ia n-au bagat in seama pacatele méle, ci au säturatochii miei de dorul ce doream si valzuiu casa ei gata §isfirsita. i deaca vrizuiu ala, mà umpluiu de bucurie sisaltindu-mi inima de veselie zi§ In lauda ei: O, preacuratafecioara, scaunul si Mewl cuvintului lui Dumnezeu, fienumele tau läudat de acum pin In véci, cA eu robulnu m-am nadajduit sä vazu pohta, inimii naéle deplin, nicicasa ta sfir§ita". Décii, dupä acea bucurie ce ma' bucuraiu,deaca vazuiu casa ei sfir§ita, eu imi adu§ aminte de cuvinteletale ce mi-i-ai poruncit la moartea ta zicind, c6 eu ce-ti vatrebui dupa. moarte sA fac sufletului tau. Iar eu nu tiuiuce lucru va fi mare si mai bun, ci voiiu §i adu§ oasele tale,86 sA Ingroape in sfInta cas6 a ceiia ce au näscut pre Dumne-zeu. lar la aducerea oaselor tale, eu, pentru pacatele méle,iar nu putuiu veni la tine, 28, ca sA ma satur de dorul täu,ci am trimis in locul mieu pro iubitul mieu fiiu pre Theodosie§i pre dragile méle cocoane, pre Stana si pre Ruxanda, careBlau iarasi din radiicina ta §i fii §i tie, cum tti slut si eu,ca incai sa sa sature ei de dorul oaselor tale. Dar, de vrémece eu n-am fost harnic, nici intli nici acum sä viu la tine,sa ma satur de vedérea ta §i inch.' am mai trimis, o maica,mea, si pre fiiu mieu Petru §i pro loan §i pre fie-mea Anghe-Una, ca. §i aceia au fost din odraslele tale, cum sintu sieu29. Ci domnul Dumnezeu n-au bagat In seam6 fardelegile§i pacatele méle caci slut pacatos §i nedreptu, ci i-au luatCara camara cea cereasca. Deci te rog maica mea sa' nu-tipara. rau nici sä. ginde§ti ca doar n-am trimis eu pre fiimiei,pro Petru §i pre loan §1 pro fie-mea Anghelina la tine, eäam trimis. Iar de nu ma vei créde, jata ca. am trimes §i corunalui Petru si surguciul lui si diadimele.

Pentru aceéia, cu multä umilint6 si cu mare jale s,i dorgraescu §i cätra tine fiiul mieu Petrie°, ca. tu erai stilpareamea cea Inflorita, de care pururea s umbrea §i sA racoreaochii mid de inflorirea ta, iar acum stilparea mea s-auuscat §i florile ei s-au vestejit §i s-au scuturat si ochii mieiau ramas arsi §i pirliti de jalea infloririi tale. 0, iubitul

14710*

www.dacoromanica.ro

Page 146: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

mien fiiu, Petru, eu gIndeam §i ougetam sa fii domnu §isa veselqti batrInétele méle oarecind cu tinerétele tale 0sa fii biruitoriu parnintului. Iar acum, fiiul mieu, te vazuzacind supt pimint, ca un trup al fieqtecaruia sank.Intr-o vréme imi erai drag, iar acum eu te-am urlt, intr-ovréme Imi era mila de tine, iar acum mie nu-mi iaste ulna§i n-ai nici o dragoste de la noi. Intr-o viéme erai bogat, iaracum tu e§ti sirac. Intr-o vréme, fatul mieu, te vedeam prep'imintu, iar acum eu te vazui suptu pàmlntu. i In putineaNréme te arata0 ca o floare frumoasa Innaintea, ochilor miei,iar apoi numaideclt, iar te supuse0 sup tu pimint. Ca' eu poh-team sa vezi tu pre mine supt pamIntu, iar acum, dragul mieufiiu, eu vazuiu intli pre tine Ingropat. 0, fatul mieu, cácinu acopen i mai bine pre mine pamintul cleat pre tine, ce maLisa la batrInétele radle. i °Ind fu vrémea batrlatelor mélesä sa odihneasca pentru tine, tu atunce n-ai nici o grija demine §i m-ai lasat si fie totdea,una mima mea arsd §i aprinsade jalea ta i ochii miei sal fie la batrinétele méle, tot plinide lacrame, zioa §i noaptean. Ca eu a§ fi dat traiul §i zileleméle, ca si fii tu viu. i eu îi gateam haine domne§ti, ca site Imbraci cu dInsele §i si te Inpodobe§ti, ca si vesele0i ini-ma 0 fa usuci acéste lacrame multe din ochii miei. Iar acumtrupul täu si dazbraca de hainele care i-am gitit eu, i si.inbraca In pamintu, dintru caré au fost luat, dupa cum ziceDumnezeu, ea' din pämintu eti§i iar In parnintu te ei In-

Iar sufletul tau alte veden i véde, ci nu §tiu dintr-acéleveden, care va fi vizlndu sufletul tau32. Milost'vi-se-va Dum-nezeu pre tine pentru picatele méle, sä-ti inbrace sufletultäu ou mila sa, ci mi tem ca sa nu fie sufletul tau ramas cum-va nesatul de fata lui Dumnezeu, pentru picatele méle. Insä,dupi acéstea toate, iata zic: Scoa,lä, fdtul mieu, sward',ca au venit §i oasele moa0.-ta la tine §i-ti iaste §i tie mumica i mie, ca si aiMgi jale odihna lInga tine! i cu dlnseleam trimes gi podoabele tale, coruna §i surguciulu-ti §i diadi-mele. i si si pue cununa §i surguciul tau la Pandocrator33,si si Inpodobeasca cu dInsele, ca doar s-ar milostivi domnulDumnezeu spre voi §i v-ar dirui cununile céle ce nu vor tréce

148www.dacoromanica.ro

Page 147: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

niciodata. lar diadimele sä' sä pue la väsmintul precistei, casä. s milcrstiveascg spre voi i s. val acopere supt vesmintulei, la Infricosata judécatä i sá dea voao viata cea de véci,car& nu va trfce niciodatä'.

Deci acum, iubitii miei fii. i avutiia inimii rude cea scum-pa, si lumina, ochilor raiei cea stralucitoare, tu, fatul mieuTheodosie i voi, dragile méle cocoane, Stano si Roxando,acum muma mea si mow voastra sä' Ingroapä suptu pamintdupa porunca lui Dumnezeu. Pentru acéia và sculati i aler-gati caträ. Indurätoriul i despuitoriul nostru domnu i Dum-nezeu Iisus-Hristos i &WO preacurata a lui maica i cu multáfrica i umilintä. cuprindeti In brate cinstitelor lor icoane,pentru muma-mea si moasa voasträ si pentru feciorii mieifratii vostri i zicei asa: O, stäpIne Hristoase, Inpä'rateatottiitoriul, bunule si ittbitorinl cel de oameni, doamneDumnezeule eel nemincios, carele ai ziscel ce va veni catrOmine nu-1 voiu goni afarg.". Dreptu acéia i noi robii tä'i nuaflam altä dulce cleat pre tine, pentru acéia, a,lergOra cätratine ca sä ne milueti, Mg nu dupa pä'catele noastre, ci dupamila ta cea multà, card nu o stie nimeni de unde vine, nici opoate socoti. Ca noi doamne sIntem zidirea ta, ce nu lasa.doamne stramoasa noastrá si pre fratii nostri i Mpturamlinilor tale sà fie batjocoriti de sa,tana,, ci-i priiméstedoamne In cámara ta cea, bunä, nu doar ca pre niste drepti,ci ca pre niste argati de cei mai prosti".

Iatä acum, cinstite pärintele mieu, chir Macarie, si voiegumeni i preot,i i alti frati clti vä. aflati Intru Hiistos totiiar va rog, precum v-ara rugat si mai Intliu, sá aibu ertaresi blagoslovenie de la voi, cä Dumnezeu v-au tocmit i m-atiblagoslovit ca sá fac putinea, rug4 Cara oasele maicii méle.Pentr-acéia, cit am putut pricépe dentr-o parte, oarece eu amzis i m-am rugat, iar voao Incä' sá vá fie f'är de mihnealä.

iar Incä', mai plecindu-mi genunchile i fata jos, pre fatapämintului i cu multá plecä'ciune cátrá luminarea voasträ',cà am multà jale si mare dor cä'tra voi, de-aciia voi sa.' maigraescu cOträ' voi put,inéle cuvinte. Ci Inca iar vä' mai rog, casä. vä' plecati urechile cátrà smerita rugä'ciunea mea, carévoi sa mä rog &Ala' voi. Deci voi,. sfintiti parintri, färä. de

149www.dacoromanica.ro

Page 148: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pdrére rea sd primiti aceastd rugd dintr-acestu coas, c eupre nimeni n-am cu dor si cu jdluintd, ci numai ci caut cu dorcgtrd dragostea luminilor voastre. Drept acéia,çi Indreptätoriul mieu, chir Macarie, i voi iubitii miei egu:)1meni si preoti, asijderea i voi boiari, bogati i sdraci, acurtileu dinpreund pre voi pre toti vg log, cu umilintil cu ple-cAciune, cg voi BA mg rog ciltrd domnul nostru Iisus Hristospentrusufletul cd de as fi i vrut sil mg rog mai-nainte, eu n-am Indrilznit a grgi cuvIntu Card Dumnezeulmieu, cA sintu Ingreuiat i insilrcinat de phate. lar cu aju-toriul i cu blagosloveniia voastril, acum eu voiu indrgznide voiu gräi si mA voiu ruga lui Dumnezeu dinpreund cuivoi, cu toti.

O 1npilrate, atoll iitoriul Dumnezeul cel milostiv iubitorde oameni, ciard tine cat, domnul mieu si te rog pentru mie-lusaoa ta i muma mea, sil nu fie, dupg mila ta cea mare,dgspiirtitd de turma ta In propastiile die adinci nici sd fiebiruitä de fierille ale cumplite i nemilostive, Doanme,Dumnezeul mieu si pilstoriul cel bun, ci Intoarce mielusaoata In staulul tilu si o scoate din adincul propas thlor si ovéste de hiergle céle cumplite i nemilostive si o priméstein turma ta, cil numai pro mila ta ne nädiijduimu, doamneDumnezeul mieu, cil mila ta n-are nici Inceput, nici sfirsit.

pentru dragostea noastrd tu ai filcut ceriul i bled te filcusifecior lui Adam. i pentru dragostea, noastrd faAa obrazu-

lui tau cea dulce si luminatä o ai dat spre lovire de palme§i spre scuipire si ocard[...] Pentru noi ai stiltut la judecatä.Innaintea Caiafei. 0, fricg' i minune, cum robul sgdea, iarImpilratul st a In picioare si Anna 11 batjocorea, iar Impdratulceriurilor sit smerea Pentru dragostea noastrg ai läsat ce-tatea cea cereascil i te-ai pogorlt dg te-ai rilstignit trupul precruce, in cetatea ovreiasca 1mpgrate Hristoase, si te adilpardcu otet i cu fijare. Pentru noi ai luat pren palme pdtrunderede ph oane i cindu te Inpunserd cu sulita prin coaste, f Ara de

atuncea soarele sg ascunse, luna nu déde lumina ei,stálele ceriului sil 1ntunecarä' , cerimile sä. Infricosarä, pilnktn-tul den temelie sil cutremurä, intunérec fu preste toatg lu-mea. Catapeteazma biséricii sd sparse si pietrile sä sfarimar69

150www.dacoromanica.ro

Page 149: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lar maica ta i roan, tinerelul ucenic, cind te väzura spin-zurindu pre cruce, cine ar putea spune i s povesteascil la-cramile curatei fecioare Mariei, sau cine va putea grai pohtasi dorul inimii tale! Atuncea, sa pogorira toate puterileceresti, cu umilinta i cu jale mare, iar Mihail arhanglielu siGavriil cu heruvimii coi cu ochi multi i cu serafimii coi citecu 6 aripi, ei nu putea sa caute spre multimea rabdariismereniei tale ci-si acoperea fétele cu aripile8ii mira çi ei de atita rabdare i smerenie ce ai aratat catranoi, Dumnezeul mieu. Pentru acéia, stapine Hristoase, citite-au iubit i s-au inchinat sfintelor tale patemi i rästigniriitale, ei au zugravit icoane cinstitul si luminatu1i chip. Iarciti au fost necredinciosi i n-au crezut intru tine nicinici apoi, acum ei au venit catra icoana chipului tau, siinparätescui tau trup 1-au inpunsu cu hangériul. 0, minune,ca. iata ca esi dentr-insa si curse singe ca si mai nainte34.*i tu, fäcatoriul mieu, nu te-ai putut odihni[...] nici intii,nici apoi. 0, doamne, inparatul mieu, atila dragoste §i pa-terne ai pus pentru noi cif, nimeni nu poate socoti nici nu-mara milele tale cite sint, nici de and s-au inceput si pink'chid sii vor sí îri. Dreptu acéia ì eu nevrédnicul robul tau,care1e sintu mai pacatos decit toti oamenii, dinpreuna euroaba ta si muma-mea Neaga, cu zidirea ta i feciorii raiei,ne inchinam patemelor tale, ne inchinam rastignirii tale,inchinamu-ne ranelor inpäratii tale, care le-ai rabdat precruce pentru noi oamenii. *i iariísi ne inchinam ranelor celorde al doilea rindu, carele a,i rabdat pro sfinta icoa,na pentrunoi[...] i slavim inviiarea ta, Dumn.ezeul nostru, pentru cafu iadul robit i spar tu i fate satanii cea scirnava si spur-cata. fu rusinatd, iar dreptii luara viata de véci.

Vezi, fatul mieu Theodosie, cit iaste de bun DumnezeuPentr-acéia cu nevointa si cu umilinta mi te scoala si teinchina lui Iisus Hristos, ca nu sii cade sa stea inparätestile

nevinovatele rane necercetate de noi. Ci ia surguciul robu-lui lui Dumnezeu, fiiului mieu i al fratelui tau, al lui Petrusi acopere cu dinsul cinstitele rane ale domnului nostru IisusHristos. *i sii mi te inchini fatul mieu i sii saruti rana ceacinstitä a domnului Hristos, pentru muma-mea i moas,6-ta

151www.dacoromanica.ro

Page 150: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Neaga. inc5. si pentru mine sr pentru fràtiorii ti, pentruPetru i pentru Stana i Anghelina. Décii i pentru tine, f5.-tul mieu si te roag5. lui Dumnezeu sä" te miluiascA i s5.-i fiemil51 de tine si in cest veac si In cel ceva s4 fie, c's.' Dumnezeuiaste inultu milostiv si el Insusi zice: Ori cineva veni atr51mine, nu-1 voi scoate afarä". Pentr-acéia i noi càtrà nimenisä nu ne Intoarcem fétele, ci numai catrà" Indursárile ì milelelui Hristos, ca doar s-ar milostivi spre noi i ne-ar da traiulsi viata sa, care nu va tréce nicioda,t'ä, ci va träi In ani ne-treruti si nesÍîri1i, amin.

NOTE

In original: rmacogom, In traducere greceasca: 5pyava 1..tonamcfc.

In neonTeacd skopos inseamnä arie, melodie §i cu acest sens l-a Intre-buinIat aici i traducatorul Invalecturilor.

2 blam verb intr. defectiv, forma scurtatä din lmbkint (>um-bl m , latin cul ambulamus. Sensul exact al formei scurte: haid (Da)

8 SA slujim la curte". De la dvor curte In slavoneste.4 aorea. i in mss. 3488, cu Bens de alte ori.5 rafe: s.n., pl. -turi: harnasament". Din turcescul raht.e Vezi nota 55 de la Viala lui Nifon.7 In mss. 3488: ddfin. Toate celelalte au Insä deal §i tot deal

apare In traducerea greacä, deci asa a lost originalul.8 Sa si. obrugati a sfirsi, a termina.9 In original: elitTAAlldH4ri rugaciune catre Maica Domnu-

lui Atotsfinta" (ncevároc)." Denie, priveghere. Slujbl bis riceasa ce se face in ajunul

bätorilor mari, Incepind de seara Ora dimineata.1 bis: cu sensul de impotriverte.11 CuvIntul pros: are In limba veche sensul de simplu.12 In acest pasaj, In mod sträveziu sint vizati turciiläraa li se

spune pe nume. In versiunea greaca, copiatä la Athos, pe pämintlurcesc, pasajul a lost suprimat.

18 SI. Xpesep6 viteaz.26 Acestea sint adaptate la contextul politic sfaturile privi-

ghetorii din pilda privighelorii" cuprinsä In romanul Varlaamsaf. Aceasta pilda este reprodusä In prima parte a Inviiidturilor.

152www.dacoromanica.ro

Page 151: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

15 Neagoe Basarab a fost obligat sa -trcaeä granita In dou5 rInduri,prigonit Impreunti cu familia Craiovestilor de Mihnea ce! Rau si deVlad cel 'Pinar. in 1510, alungat de Mihnea col 115u a fost la Constan-tinopol. In 1512 a treeu t la Nicopole, la Mehmed ,Beg.

16 Se pare ea aici avem teoretizarea evenimentelor de la Vain Alba,cind *tefan ce! Mare a Ingäduit ostilor täranesti sa se duca sii lupteen tatarii intrati In tara, si care le robisera femeile si copiii.

17 Se dezaproba duelul de felul celui ce va avea loe la Inceputulsec. XVII Intre Stroe Buzescu si fiul hanului tdtar, duel evoeat de Bo-lintineanu.

18 napusti (a) a p5rasi" de la slavonescul napustiti.18 Slavonism. Inseamna disperare.28 Scris vb. p. simplu pers. 1; forma etimologica a lui scrisei",

din lat. scripsi.51 Pentru personalitatea mitropolitului Macarie, vezi Petre .

NLturel, Recherchessur les rédactions gréco-roumains de la Vie deSaintNiphon II, patriarche de Constantinople", In Revue des études sud-esteuropéennes", t. V, 1967, nr. 1-2. Se pare ea fusese egumenul mtngs-tirii Bistrita din 01 tenia si poate chiar dascalul de slavonie si culturaslavona al lui Neagoe Basarab.

22 buni slavitori" este un cale dupan.44ROCAdRhl" drept s15.-vitori.

23 Slavonism: laudd.24 Se pare ea e o aluzie discret'a la situatia Neagai, mama unui copil

n legitim, cum ora Neagoe, fiul lui Basarab Tepelus.25 fum: p. simplu, forma etimologica de la a fi (furAm), latinescul

fuimus.26 Slavonism : despArtita, data la o parte.27 E vorba de zidirea mindstirii Curtea de Arges care are hramul

Adormirea maicii domnului".38 in ultimii säi ani, se pare ea Neagoe a fost foarte bolnav, ceea

ce La si Indemnat probabil sa serie Inveitaturile, ea un testament carefiii sal nevIrstnici.

38 Neagoe fed oqeste un limbaj figurat pentru a spune ca acesti cop iislut morti.

38 Petru a murit probabil la 15 iunie 1520. Pe piatra lui de mor-mint este data de 15 iunie fAra an, iar In 1519 mai era In viat5.

153www.dacoromanica.ro

Page 152: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

l'81 Se,pare el Neagoe era in 1520 in jur de 40 de ani, dar in vremeaaceea se considera aceastl virstil malura, de unde faptul el Vorbeste,de bltrinetele lui". 4

33 Aluzia la credinta popularl in Vä'mile väzduhului", ilustratlsi in pictura exterioaril a bisericilor din Bucovina si räspinditti incredintele popular°.

33 Este vorba de icoana Pantocrator" reprezentind pe Iisus, carese asazd in dreapta altarului. Despre aceastä icoanl so vorbeste siIn Viaja lui Nifon.

34 Vezi nota 103 de la Viala lui Nifon. Inca o dovadl a unitilliicelor dota scrieri, una inspiratä, cealaltd scrisl de Neagoe.

www.dacoromanica.ro

Page 153: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INSCRIPT1ILE LUI NEAGOE BASARABRADU DE LA AFUMATI

DIN BISERICA MANASTfRIIARGEWLUI (1517-1529)

Asemenea inseriptiei lui $tefan cel Mare, repro-dosa mai sus, la Biserica Manastirii Argesului se afla mai multepisanii caro n-au numai un caracter comemorativ, ei i unul moralsi narativ, ce le apropie de celelalte serien i literare ale epocii, lava-titturile lui Neagoe Basarab §i letopisetele.Faptul nu este izolat, caciasemenea inscriptii se mai tntllnesc la BUCOVat (Cosuna), lingil Cra-iova (1574), la Suceava (1590)1 si in alte parti.

Uncle din inseriptiile de la Biserica Manastirii Argesului, cape-dopera a vechii arhitecturi romanesti, de la a carei zidire (1517) s-ausärbatorit de eurind 450 de an i, slut fixate pe zid si se refera la ctito-rirea lacasului, altele sint pe mormintele voievozilor Neagoe Basa-rab (1512-1521), Radu de la Afumati, ginerele sail (1522-1529),si ale membrilor familiei lor.

Dintre acestea reproducem aici troj:1) Pisania lui Neap,oe Basarab de pe cele cloud plcici din dreapta

intHirii in bisericd. Dei nedatata, inscriptia reprezinta actul de fon-dare al bisericii si a fost desig,ur fixat5 eu prilejul sfintirii ella 15aug,ust 1517, ciad au participat nu numai clericii din tara i numerospopor, ci si multi oaspeti strLuini, in frunte cu patriarhul Constanti-nopolului. Textul pisaniei, redactat In numele lui Neagoe Basarab,este o compozitio literar-morala, dictata sau inspirata de el 1nsusi,h spiritul Inviigiturilor sale. Mai mult, s-a atras atentia ca nu numaitonul si ideile generale ale inscriptiei concord/1 cu acelea ale Invagi-t trilor, dar ca chiar unele pasaje sint aproape identice ca, de exemp/u,citatul reprodus din loan Gura de Aur (Zlatoust) sau frazele In careN3agoo vorbeste despre sine ca despre un pacatos, In spiritul ideolc-

Vezi Cronieile slavo-romane din sec. XV-XVI, p. 162-163, 194196.

155www.dacoromanica.ro

Page 154: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

giei crestine medievalel. CA pisania a fostiegata In constiinta cartu-rarilor vremii si a celor din secolele urmatoare de invalcituri se vededin faptul cd, In wide manuscrise romAnesti ale acestora (de ex.,In cele din 1682, 1816 si 1817), la sfirsit se da si textul pisanieia.

Textul original (slavon) al pisaniei a fost reprodus de Gr. G. Toci-lescu, Insotit de traducere, In volumul Biserica episcopald a meindstiriiCurten de Argeg, restauratd... pi sfinlitd din nou in ziva de 12 octombrie1886, Bucuresti (f.a.), p. 32-35 (cuprinsul primei Odd In transcriere,iar al celei de a doua In desen ambele cu unele greseli i inver-sate). Am revizuit cu atentie traducerea, controlind-o cu originalul§i tinInd seama de vechea versiune romAneascA. Cititorul poate vedeafotografia celor doul placi ale pisaniei In monografia recent apärutaa lui Emil Laza.rescu, Biserica Mánástirii Argegului, Bucuresti, Ed.Meridiane, fig. 3-4.

2) Pisania lui Rada de la Afumati, de pe peretele din tre pronos ginaos (10 septembrie 1526). Dupa moartea lui Neagoe Basarab, vitea-zul sat ginere, Radu de la Afumati (1522-1529, Cu Intreruperi , apatronat desavIrsirea bisericii, zugravita In timpul sAu de mesterulDobromir, care f Acuse si picturile de la Mänastirea Dealu, In timpullui Neagoe. Inscriptia zugravita Cu acest prilej de Dobromir evocaluptele lui Radu de la Afumati Impotriva cotropitorilor turci, fiindcompusä desigur la dictarea domnului. Ea a fost reprodusä mai IntiiIn traduc,ere de catre Al. Odobescu, intr-o lucrare ramasa In manuscris,cu titlul Episcopia de Argeg (1860), si tiparitäin Convorbiri literare",XLIX, 1915, nr. 11-12, p. 1110-1111, si apoi de diversi autori.Textul original slavon a fost publicat, In desen i traducere, deGr. G. Tocilescu (op. cit., p. 44-45), iar acum In urmä, In facsimile§i traducere, In monumentala editie realizata de un colectiv, subconducerea prof. Alexandru Elian, Inscriptiile medievale ale Romci-niei. Vol. I. Oragul Bucuregti, Ed. Academiei, Bucuresti, 1965, nr. 577,p. 478-09 (cu bibliografie). Fresca a fost detasata i fixata pe obucata- de pinza, fiind adusä, dupa restaurarea bisericii, la Muzeul

Vezi P.S. Nästurel, Invdpiturile lui Neagoe Basarab in luminapisaniilor de pe Biserica Miindstirii de la Argeg, In Mitropolia One-niei", XII, 1960, nr. 1-2, p. 15-20. In Invii 0 write lui Neagoe vodd( Bcrsarab) cdtre fiulsduTeodosie, ed. N. Iorga, VAlenii de Munte, 1910,pasa.jele respective se gases° la p. 255, 306, 307.

2 Vezi si in editia citata a lui N. Iorga, p. 323-327.

156www.dacoromanica.ro

Page 155: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

national de antichitati din Bucure§ti; azi se pastreaza la Iluztul dearta al R.S. Romania, Sntia de arta feudala (In biserica, textul afost zugrävit din nou).

3) Pisania de pe piatra de mormint a lui Radu de la Afumali ianua-rie 1529). Aceasta impresionanta pisanie (din pacate, deteriorata inparte) este o scurta cronica a luptelor de aparare a Tarii Romane§ti,duse de Radu de la Afumati (20 la numar, in perioada tulbure dintre1522-1524). Dei ea cuprinde 1110,0 data mortii voievodului (deci afost terminatti dupa aceea), textul narativ ein centrul pietrei de mor-mint, de sub chipul lui Radu de la Afumati, trifati*at calare pe cal

cu buzduganul in mina, este scris la persoana I §i se refera la eveni-mente ce au avut loc numai pinä in 1524; qadar, aceasta parte a pututfi daltuita sub supraveghérea domnului §i cu textil dictat de el fin-

Partea finall reprezinta o reproducere a formulei de incheierede pe piatra de mormint a lui Neagoe Basarab insu§i.

Inscriptia a lost reprodusa in desen de Gr. G. Tocilescu (op. cit.,p. 46), iar mai tirziu in transcriere (Cu unele gre§eli), traducere §icomentariu istoric, cu completarea pärtilor lipsa, de N. Iorga, inInscriplii din bisericile Romdniei, vol. I, Bucure§ti, 1905 (Studii gidocumente, XV, 1), p. 148-150). 0 fotografie, cu textul lizibil, afost reprodusa In Istoria Romdniei, vol. II, sub red. acad. A. Otetea,Ed. Academiei, Bucure§ti, 1962, fig. 185, p. 652. Vezi §i reproduceriledin monografia citata a lui E. Lazarescu, fig. 21 §i 22. In traducereade fag am pornit de la versiunea §i completarile lui N. Iorga, contro-Find cu originalul §i aducind unele indrept-ri.

G. M.

[Pisania lui Ncagoe Basarab de pe cele douidin dreapta inträrii In biserie5]

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si Cus6virsirea Stintului Duh, Dumnezeu intru treime srävit,iat1 cu doring si osirdie am poftit i am Inceput acest

N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. IV, Bucure§ti, 1937,p. 311, spuneeti de Mina searna", sotia sa, Ruxanda, a pus sa se sape inscriptia pepiatra de mormint.

157www.dacoromanica.ro

Page 156: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cinstit hram al einstitei Adormiri a preabinecuvintatelnoastre stäpine Nascatoare de Dumnezeu, pe care am pri-vit-o si am vazut-o si am hiteles putin din dumnezeeascaScriptura, ceca ce este spus de gura stapinului Domnuluinostru, In sfinta, Evanghelie: Daeä. vom avea credintaet un graunte de mutar, se vor ierta pacatele noastre",dar nici atIta nu s-a gäsit In noi, dupä cum spune sfInta.Evanghelie: Daca va veni cineva la mine, nu-1 voi alun-ga". i iarasi zice dumnezeescul Zlatoust: Daca va lucracineva in ceasul dintli, sa-si primeasca plata dreapta ;dach va veni cineva dupil ceasul al treilea, multumit sitiiraznueasca, dactiva ajunge dupa ceasul al saselea, de nimiosä nu se Indoiasca, cad de nimio nu va fi lipsit ; daca deal noualea ceas va fi lipsit, sa se apropie, neternIndu-se denimio; daca va veni n ceasul al unsprezecelea, sä nu seteama de intirziere, &del iubitor de oameni es te stapinul Hris-tos: primeste pe cel din urmä, ea si pe cel dintli ; raingliepe cel venit In ceasul al unsprezecelea, ca i pe cel ce a lu-crat din ceasul dintii ; si pe cel din urma 11 milueste, si pecel dintli 11 minglie; i aceluia ii dä, i acestuia Ii daruieste

fapta i-o cinsteste si darul 11 laudg".De aceea, i voi, fratii mei, care ati trudit pentru acest

stint hram, daca ati fost bogati sau saraci, flämlnzi sauinsetati, vaduve sau slujitori de-ai mei, sär nu ginditi Ininimile voastre cà stäpinul Hris tos nu va lua In seama trudavoastra, ci privii, precum spune mai sus zisa sfinta Scrip-tura, ca stapinul Hristos este iubitor de oameni i primesteostenelile voastre i veti intra in imparatia, cerului.

Si eu, dar, robul stäpInului meu, Iisus Hrisos, si al maiciisale farà de prihanä, desi prin multe pacate sInt mInjit,ca nimeni altul din crestinii de la rasaritul soarelui ping laapus, mà rog sie, preacurata maica a lui Dumnezeu, pentrulucratorii ce s-au trudit la sflnta ta casti. Dacä' cineva afost In credinta crestineasca si a lucrat cu multà truda si su-doare, i foame, i sete, i suparare, si cu bataie, i cu ocarä,

158www.dacoromanica.ro

Page 157: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

prime§te, presfinta stapina, truda lor §i roaga--te pentruei celui naseut din tine, sa nu-i ru§ineze in ziva udec4ii, cisa-i numere de-a dreapta scaunului sau. Caci eu stilt negurade puente §i nici un bine n-am facut inaintea ta, Doamne,nici nu m-am trudit, nici n-am flaminzit, nici n-am fostlnsetat §i nici sudoare §i lacrimi n-am varsat, ci In toatezilele vietii mele am trait in pace §i in Indestularea, acesteilumi de§arte. De aceea, daca nu am putut sit plates° acestorlucraltori saraci, sau din scumpetea §i zgircenia mea, saudin iubirea de argint, ori de aur, ci am fost amagit de pacat,proa buna ajutiltoare, preacurata stapina, prime§te sa le fiedata lor rasplata desavIr§ita, §i voi, fratii mei, iertati-ma0 nu blestemati, iar Domnul Dumnezeu va va ierta §i prea-turata lui Maica va va milui; din ce n-am putut sa va dau,Domnul Dumnezeu §i preacurata lui maica va vor plati.Cacitu, preacurata maica a lui Dumnezeu, e§ti nadejdea tuturorere§tinilor i mie nevrednicului §i umilituluinaFut In pacate,eilei bint ill.stearpa §i smochin fara rod, caci slut oaieratacila in pustie §i nu slat vrednic sa ma numesc fiul tau,fiindca slut Ineonjurat de pacate, ci milostive,te-te, prea-carata stapIna, §i prime§te-ma nu ca pe mai sus scri§ii lucia-tori, care s-au trudit, ci precum serie In sfInta Evanghelie:prime§te-mil, prtrinte, ea pe una din slugile tale, a§a, pri-me§te-ma §i pe mine, pacatosul robul tau Io[an] Neagoeiroievod.

Clti de duhul lui Dumnezeu sint cälauziti, slut fii aiDumnezeu. Iata §i eu, robul Domnului Dumnezeului nostruIisus Hristos, Io[an] Neagoe voievod, adusu-mi-am amintedomnia mea ca multi imparati au sala§luit In Imparatiileacestea, dar putini a,u mo§tenit Imparalia, cereasca. De aceea,dar, iatä §i eu nu numai cit mit straduiesc a eirmui imparatiaa,ceasta, ci §i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi, impreuna

cu fapte bune. Drept aceea, am cunoscut cit stapinitorii,adica hnparatii, care au fost inaintea noasträ, ascultInd

159www.dacoromanica.ro

Page 158: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

aceasta, cele pämintesti bine intecmindu-le, si pe- cele cerestiJe-ati dobindit, iar pe tele pämintesti le-au läsat pAminteni-lor, dupä glasul fericitului proroc Intre impärati çi dumneze-escului pgrinte David: Feritit bärbatul care miluieste,cäci toaiä ziva se bucurä de Durunezeu". 5i liar60, cá cumilostenii se curätä päcatele".

Acestea, dar vä'zindu-le si noi, cu dorintä ei ()simile ampoftit cätre sfintele i dumnezeestile biserici a le zidi si a leinalta si a le infrumuseta, cum le-au flcut si le-au inältat

infrumusetat sfint-rapo atdi no tri mosi ci strämosis-au fäcut ctitori, cinstite bi rici u rid ickt si au infrumu-setat. Asijderea ci noi, urmind lor si avind dorintä si osirdiecätre preasfintul ci dumnezeescul hram si lacas al cinstiteiAdormiri a preasfintei, cinstitei ci preabinecuvintateistäpinei noastre, de Dumnezeu nä'scätoare ci pururea fecioaräMaria, pe care 1-am gasit domnia mea la. Curtea de Arges,därimat ci neintärit, prin bunävointa lui Dumnezeusfatul preacuratei maici a lui Dumnezeu, s-au deschisochii inimii noastre si am cugetat ca pe acest mai sus zishram sä-1 zidim din temelie, sg-1 ridicgm i sä-1 intärim ;ci i-am däruit sate si tigani ci bälti cu peste si vämi si amad6ugat [odoare] de aur si de argint si de märgäritar si pietrenepretuite.

Drept aceea, dupä trecerea noasträ, pe cine 11 va alegoDomnul Dumnezeu sä fie uns si urmas al smeritei domnieimele, stäpinitor in aceastä Tarä a Ungrovlahiei, pe acela11 juruim cu Domnul Dumnezeu, care a fäcut cerul si pamin-tul, ci cu precurata lui maicä, si ruggm pe domnia sa: Maresingur stäpinitorule si de Dumnezeu iubitule, doamnesi unsule, te rugäm pentru acest hram din non zidit, pe care1-am ridicat intru cinstea ci slava näscRoarei lui Hristos,sä nu-1 lasi s'ä fie in pustiire, ascultind pe unii räi grä' itoricätre tine, sau BA se atingä mina ta BA ja mai sus zisele odoareci scule, ci inch' si domnia ta dui:4 putere sä.-i adaugi, casä.' nu fie spre batjocura limbilor sträine ei locuinta animale-

160www.dacoromanica.ro

Page 159: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lor i päsgrilor e1 gadinelor i desfrinatelor, ci sä-i fii milos-tiv si tocmitor i päzitor ci miluitor caluggrflor ce locuiescintr-insul, ca st. fie si domniei tale ctitoria desävIrsitä,ca ci noud, celor ce am trecut din aceastä viatä desartä.Cä'ci dacä se va atinge mina ta sä ia, mie nimic nu-mi iei,si nu te blestem, ci daca vei glndi sä' iei ceva, de la preacul.rata maicà a lui Dumnezeu iei. lar dacä vei adguga si de latine, dupä puterea ta, in acest hram, s'ä fii binecuvintat deDomnul Dumnezeu, care a Mcut cerul si pämIntul, 9i depreacurata maica, lui, cäci eu, doamne si Unsule, dupa tre-cerea mea, de la nimeni nu astept sä am pomenire, ci numaide la domnia ta, iar domnia, ta sg ai pomenire In impargtia,cerului, unde este bucurie netrecätoare i fericire färä desfirsit, care va sg fie, amin".

i iarái, aducem aminte egumenilor i cälugärilor carelocuiesc aici, cg dacä cineva dintre boieri, dintre dregAtoriva aduce avutie si scule s'a' le ascundä in mänästire, fie deonce frica, egumenul si aluggrii Ski nu le primeascit in manas-tire, ca sä nu fie averi sträine In män'ästire, s'a' nu cadämängstirea In nevoie; iar egumenul si cälug'ärul care i'raprimi sä ascundä in mänästire avere sträinä s'a.' fie procletsi anathema.

[Pisaula lui Iladu do la Murrali de pe pereielediutre pronaos §i naos (10 septembrie 1526)]

intru Hristos Dumnezeu credinciosul si bine-cinstitorul lo[an] Neagoe voievod, de dumnkeesc sial Indem-4at, a ingltat din temelie acest sfint hram al preasfintei näs-&atoare de Dumnezeu i, neisprävindu-1, s-amutat spre vesni-cele läcasuri. Iar eu, Io[an] Radul voievod, din mila lui Dum-nezeu domn, m-a Inältat Domnul Dumnezeu In scaun ; qi-aunäpädit turcii cu multa aphare, ca sä' ja patria noasträ, Tara

161st Literatura romAni veche, vol.

www.dacoromanica.ro

Page 160: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Romaneasca, si m-am ridicat domnia mea culuptlnd In multe razboie, cind fiind alungati, cind gonind[pe dusmani], pina' clnd puterea i ajutorul lui DumnezeuC.1 de sus i ne-a dat Domnul Dumnezeu pace.ridicat domnia mea ochii cei sufletesti spre dumnezeestilehiserici s'a le cercetez. *i mi-a anlintit binecinstitoareadoamnä Despina, sotia binécinstiterului Nasgoe voievod,de aceastä sfintà biserica a manastirii Argesului, i am

zut domnia mea dumnezeiasca lor fapta i gindul si oste-neala lor, i am rIvnit din toatil inima sä o ispra'vesc si silma numesc ctitor acestui dumnezeesc läcas.

Dupd porunca lui Io[an] Neagoel oievod i dupa vointa lui,s-a zugravit si chipul domniei mele aici si cu preaiubita.Eotie a domniei mele, Doamna Boxa,ndo, fiica insäsi aacestor binecinstitori domni Neagoe i Despina. Pome-n cst e-ne pe noi, preacura,ta nasciltoare de Dumnezeu, In im-priratia fiului täu si ne Invredniceste pe noi a sta de-adreapta lui, amin.

s-a seria In anul 7035 [156], luna septembrie, ziva10. Mina lui Dobromir zugravul.

[Pisania de pe piati a de morminta lui lladu de la Alumaii (4 ianuarie 1529)]

114posat-a robul lui numnezeu i mult-niilostivul Radul, mare voievod i domn a toatä TaraUngrovlahiei si al Podunaviei, fiulmarelui si prea-bunuluiRadul voievod, In ami] 7037 [1529], luna ianuarie, ziva 4,crugul soarelui 7, indictionul 3.

Sa va fie stiute räzboaiele ce va voi povesti, pe care le-amfr cut eu : 1-ul räzboi cu agarenii , al 2-lea la Gub[avi], al 3-lea1. sa.tul *tefeni pe Neajlov, al 4-lea la C[lejani, al 5-lea] laCioeanesti, Al 6-lea la cetatea Bucuresti, [al 7-lea la cetateaTIrgoviste], al 8-lea la rlul Argesel, al 9-lea la [satul Plata,

1 Un mic fragment ilizibil, avind unele hiere Verse.

162www.dacoromanica.ro

Page 161: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

al10-leal4A[16mäne0i pe Telcorman [al 11-lea, cel mai lutosi mai aprig] din toate rdzhoaiele, la Gruma[zi, cu 7 san-('geacuri, al12-lea] laNicop ole, al 13-lea la 5*ov, [al 14-leala]cetatea [Poenari], cu täranii, al 15-lea la Gher[ghita,al 16-lea iar la Bucuresti], al 17-lea la orgul Slatina,al 16-lea [la cetatea Bucuresti] cu Vladislav voievod, al19-lea [la satul Ruar, al 20-lea] la Didrih

Acum zac singur aici in mormInt mic, astep tind glasulArhanghelului, cea de pe urmä trImbitä, invierea a toattllumea, prefacerea stihiilor. Rog pe col ce Dumnezeu va bine-voi sü vida' dupä noi, sä pästreze acest mic läca§ de odihnä.

caS6 oaselor mele, ca sa fie nestricat.

11*

Trei cuvinte, urmate de un rind acoperit cu ciment.

www.dacoromanica.ro

Page 162: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

CEL MAI VECHI TEXT IN LIMBAROMANA: SCRISOAREA LUI NEACWDIN CIMPULUNG (1521)

Stiri indirecte atestd faptuI a s-a scris romdneste frieddin a doua jumätate a sec. al XV-lea, iar in scrisori particulare estede presupus et s-a putut scrie si inainte. Primele mentiuni pe carele avem despre scrierea in limba ramInd se referil la concept-al juräm in-tului omagial fAcut de Stefan cel Mare in. 1485, la Colonteia, si lasocotelile orasului Sibiu, in care se mentioneazd cd in 1495 un preotromfin a redactat niste scrisori in românestel. In afard de acestea, un'lunar destul de mare de cuvinte românesti (apelative, nume de per-soane si locuri) se gdsesc incluse in documentele medievale latine sislavone din secolele al XIII-1 aal XV-lea, uneori chiar in formegramaticale romdnesti2.

Cu toate ac stea, cel dintii text românesc databil cé ni s-a pastrateste abia din primul sfert al secolului al XVI-lea: scrisoarea lui Neacsudin Cimpulung, adresatd judelui Brasovului Hans Benkner.

Dupd per oanele si evenimentele la care se referd, acrastä scrisCrarea fost datata in 29 sau 30 iunie 15213. Cam din acelasi timp (cel putinde prin 1530, d cd' nu de mai inainte) provin si primele traducen i decarti religioase din Transilvanta si Maramures, pdstrate insd in còpiinedatate si atribuite de filoloei primei jumätdti a sec. al XVI-lea4.

1 Vezi I .0 . Chlimia, Cele mai vechi arme de limbdromdneascei , Ro-ntânoslavi a", I, Praga, 1948, p. 117-127; Acad. Al. Rosettir/storia1Mbii romcine, Bucuresti, E.P.L., 1968, p. 467-468.

2 Vezi acad. Al. Rosetti, op. cit., p. 447-463.8 Vez. M tei Cazacu, Sur la date de la lettre de Neacgu de Cimpu-

lung ( 1521), in ReNue des etudes sud-est européennes", t. 1968, nr. 3,p. 523 528.

4 Pentru intreaga discutie, vezi, acum in urmd: Al. Rosetti, op . cit.,p. 465 481, 639 658; B. Cazacu, Pagini de limbci gi literaturaronadai veche, Bucuresti, Ed. tineretului, 1964; P.P. Panaitescu,I nceputurile si biruinta scrisului in limba ronuinci, Bucuresti, Ed.Acad., 1965; G. Mihdild, Contribulii la studiul calcului lingvistic( Pe baza textelor bilingve din sec. al A VI-lea), In SCL, XVIII, 1967,nr. 5, p. 529-536.

164www.dacoromanica.ro

Page 163: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Sintetizind diversele päreri cu privire la cauzele aparitiei textelorserse In limba romana, intr-o epoca in care, potrivit traditiei, seseria In Tarile Romane In slavona (limba sacra a confesiunii ortodoxe,alaturi de greacd), tot asa cum In apusul i centrul Europei se SoriaIn latina (limba sacra a confesiunii catolice), putem spune ca acesteaau fost urmatoarele: 1) evolutia societatii romanesti in cele trei pro-vincii Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, dezvoltareamicii boierimi si a paturilor orasenesti, a negustorilor si mestesugari-lor, care aveau nevoie de un mijloc de comunicare (scrisoarea luíNeacsu este elocventa din acest punct de vedere!) si de instruire itsopaccesibil i acesta nu era altul decit limba vie a intregului popor,bimba romana; 2) sfera limitata de folosire a limbii slavone la necesi-tatile biscricii si ale cancelariilor domnesti (putincle serien i literar-istorice si moral-politice originale din sec. al XV-lea si al XVI-leaprovin din anturajul domnilor sau sint opera lor ; 3) exemplulcurentelor de reforma. din Europa din sec. al XVI-lea, mai ales lute-ranismul si, In parte, calvinismul, care au fost adoptate de sasii,respectiv de ungurii din Transilvania, dupä 1530. Evident, aparitiaactelor i scrisorilor originate in romaneste se datoreste numai prime-lor cloud caLze, In timp ce pentru traducerea Artilor canonice de cult{nu frig i pentru a celor apocrife, a cartilor populare si, in parte, apravilelor) trebuie luata in consideratie cea de a treia called, pecare o vom vedea evocata cu toa La c]ari tatea In pr dosloviile lui Coresi.

Scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung se pastreaza la Arhivele Sta-fului din Brasov si a fost publicata pentru pritna oara i datatä in 1521-de N. Iorga, In colectia Hurmuzaki, Documente privitoare la istoriarominilor, vol. XI, Bucuresti, 1900, p. 843; nota 1. De atunci a fostreprodusa de nenumarate ori in antologii i manuale, bucurindu-sede o binemeritata faima. Dintre reproducerile f otegraf ice din ultimultimp mentionam: T. Bianu si N. Cartojan, Album de paleografie romi-neascii (Scrierea chirilicä), [ed. I], Bucuresti,1926, plana XIV; ed. a1I-a, 1929, pl.XV; ed. a III-a, 1940, pl.XIV; Em. Bucuta, Bibliotecasatului, Bucuresti 1936, pl. intre p. 24-25 ;Documente privind istoriaRominiei. Veacul XVI, B. Tara Romaneasca, vol. I, Ed. Academiei,1951, p. 325 (transcrierea la p. 169-170). Textul a fost redat in trans-literare de J. Byck, In Texte ronanesti vechi, Bucuresti, 1930, p. 5;41e Mioara Avram, in Crestomalie romania, intocmitä sub conducereaacad. Iorgu Iordan, vol.!, Bucuresti, Ed. Academiei, 1962, p. 149

165www.dacoromanica.ro

Page 164: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

150 (cu note explicative), si de prof. D. Cazacu, in Pagini de lindnifi literatura remind veelle, p. 24-25 (ca note explicative). In trans-crierea de mai jos am folosit facsimilele din editia Bianu-Cartojan,controlind cu reproducerea din ultimele doua editii citate.

Ceea ce surprinde in mod deosebit la aceasta prima scrisoare ro-maneasca pastrata este fraza ciará si bine construita, am zice chiarusurinta compozitiei; aceasta dovedeste cá autorul ei era un om cultsi nu se afla la prima insemnare in românege. In afara de, formulelede introducere si de incheiere, precum si de doua cuvinte slavonestiIn text, acesta este redactat cu un voeabular curent si astazi, avindaspectul fonetic foarte apropiat de limba literara actuala, caci se stieca tocmai graiul din sudul tarii a s tat la baza limbii literare romanestiInca din sec al XVI-lea. Reproducerea acestei scrisori intr-o antologiede literatura romana veche se justifica, credem, nu numai prin faptulca este primal text romanesc ce ni s-a pastrat, ci si pentru ca este ocamai veche atestare a stilului epistolar in romanc5tc,

G. M.

[Textul scriEorii]

Mudroinu i plentenitomu i 6istitontu i bogontdarovannontut jupan Han4 Begner or- Bra§ov mogo zdra-vie ot3 Neac§ul ot Dlbgopolel.

I pak3 dau Oire domnie tale zas lucrul turcilor, cum am.auzit eu a impäratul au e§it den Sofiia, §i aimintrea nu e,§i se-au dus in sus pre Dunäre. I pak sä §tii domniia, ta eaau venit un om de la Nicopoe de mie me-au spus cäl auväzut Cu ochii loi7 c6 au trecut ale corabii ce §tii §i domniiata pre Dunäre in sus. I pak sä §tii ca bagg den totes awl°cite 50 de omin[i] sä fie in ajutor In corabii. I pak 136 §tiicumu se-au prins nqte me§ter[iJs den Tarigrad, cum voi4trece acéle corabii la locul cela strimtul, ce §tii §ii domniata. I pak spui domnie tale de lucrul lui Mahamet beg, cuniam auzit de boiari ce grit megiia[i] §i de genere-miu Negre,cumu i-au dat imparatul slobozie lu Mahamet beg pre iolki

166www.dacoromanica.ro

Page 165: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

va fi voia, pren Teara Rumâneasa, iartt el sti treacl. l paksa §tii domniia ta c'd are fricti mare si BAsArabu de acel lo-tru de Mahamet beg, mai virtos de domniele voastre. I pakspui domnie tale, ca mai marele miu, de ce am inteles sieu. Eu spui domnie tale, domniia ta esti intelept si acestecuvinte s'a" tii domniia ta la tine, sri nu stie umin[i] multi,. i domniele voastre s'd vd pAziti cum titi mai bine.

I b[og]b te ves[e]lit, aminz,12.

NOTE

1 Cuvintele tiprtrite cursiv slut in limba slavon5. Trad.: Inte-leplului si de bun neam si cinstitului si de Dumnezeu drtruitului",

2 Die.3 Multä silnrttate de la".4 Din Cimpulung".5 IarAsi".6 Despre".7 Lui (gresal5 de grafie).9 Toate (diftongul oa notat prin o, ca si mai jos).9 Scris (gresit): mmter.

lo Unde." Neagoe Basarab, domnul Tririi Ronanesti (ianuarie 1512-15

septembrie 1521).12 Si Dumnezeu s'a' te bucure, amin".

www.dacoromanica.ro

Page 166: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

ISTORIOGRAFIA IN MOLDOVA SI TARAROMANEASCA IN DECENIILE AL TRET-LEA AL NOUALEA

CRONICA EPISCOPULUI MACARIE

Dupa primul text romanesc, ne intoarcem iara§i la literatura inlimba slavona, dominanta Inca in sec. al XVI-lea : trebuie sa ma i treacaInca 30 de ani pina sa consemnam din nou un text original romanescdatat, ie§it din tipografia lui Coresi. Vechiul" coexista cu noul", §isecolul al XVI-lea departe de a fi un veac nesemnificativ in istorialiteraturii romane poate fi urmarit in citeva realizari de seama Inlimbile slavona, 1atin, romana §i italiana.

Astfel, dupa Înáäturiie lui Neagoe Basarab, in rastimpul 1527-4576, se redacteaza in Moldova trei cronici succesive in limba slavona,dintre care prima, a episcopului Macarie, face legatura cu letopi etulanterior, din timpul lui stefan cel Mare.

Macarie, unul din ucenicii lui Teoctist al II-lea, mitropolitul Mol-dovei (1508-1528), a fost mai intii egu men al Manastirii Neamt (dina-into de 1523 pina In 1531)1, cel mai inseronat focar cultural moldove-nesc incepind din sec. al XV-lea, iar apoi episcop de Roman, de la 23aprilie 1531 pina' la moarte (1 ianuarie 1558, Cu o scurta intrerupereIn 1550-1551).

Inca pe cind era egumen, Macarie a primit insarcinarea din parteanoului domn, Petru Rare§ (1527-1538, 1541-1546) care a avutambitia §i a reu§it in bung mtisura sa urmeze exemplul gloriosuluiparinte, *tefan cel Mare §i a marelui logoftit Teodor, sh scrie cronicadomniei, legind-o de momentul in care vechiul letopiset ajunsese lamoartea marelui domn, in 1504.

Dupa cum am vazut mai sus, in nota introductiva la Letopisejul decfnds-a inceput Tara Moldovei, analele domne§ti au continuat a fi scrise§i in timpul lui Bogdan al 111-lea §i al lui *tefänita voievod: pentrudomnia acestora, Macarie a prelucrat, desigur, date/e dintr-una dinvariantele letopisetului de curte ce circulau pe atunci in Moldova,

1 Din 1523 s-a pastrat o Psaltire slavona copiata de el (azi laB.A.R., mss. slay nr. 505).

168www.dacoromanica.ro

Page 167: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

racordind povestirea l.rä indoiala, la indemnul noului voievod-cu pasalul din vechiul letopise¡care_descrie sfir*itul dsmanlei Jai *tefancel Mare.

Cronica alost scrisa in daca judecam dupä unanuscriselepastrate, prima redactare, inceputa dupl 1527, pare sa fi fost efectuatäpitia in 1530, a doua pina in prinavara anului 1542, iar ultima pingIn 1551, chid se incheie cronica. In forma completata, cronica cuprinde,agadar, domniile lui Bogdan al 111-loa (1504-1517) *i *tefanita Voda(1517-1527), prima domnie a lui Petru Rare* (1527-1538), scurteledomnii ale lui *tefan Lacusta (1538-1540) *i Alexandru Cornea(1540-1541), a doua domnie a lui Petru Rare* (1541-1546), aceea afiului sOu mai mare Ilia*, cel care a plecat la Istanbul *i s-a turcit(1546-1551) , i inceputul domniei celui de-al doilealiu, stefan (1551).

Dupa evenimentele dramatice din 1552, Macarie ajuns, d altfel,la o virsta inaintata nu mai avea interes sa continue cronica: ulti-mul domn din familia lui Petru Rare*, $tef an, a fost °morn In lunas-ptembrie de boieri, lar dupa domnia de trei zile a lui Joldea, a venitla tron Alexandru LOpupeanu (1552-1561, 1564-1568). Dei Ma-carie ramine in continuare episcop *1 copiaza, la solicitarea nouluidomn, in 1556, Sintagma (Prapila) lui Matei Vlastarisl, pentru conti-nuarea cronicii la porunca lui Alexandru Lapu*neanu este alesucenicul sau Eftimie. Este interesant de observat cá acesta continuatextul de acolo de unde Macarie se oprise a doua oarA, *i anume de laa doua urcare pe tron a lui Petru Rare* (1541), fie ca avea in f ata un

Copia episcopului Macarie prezinta un interes d osebit-, intrucitel aranjeaza articolele In ordinea alfabetului slav (prin traducerea dingrece*te in slavona se plstrase ordinea dup& aliabetul grecesc, care numaicorespundea in textul slay) *i adaug6 o predoslovie proprie. Tri-misa ulterior, in 1561 (dupa moartea lui Macarie), tarului Ivan ce/Groaznic, ca dar : din partea lui Alexandru Lapu*neanu, aceastaPrapild n-a mai ajuns la destinatie, flind descoperitä la sfir*itul se-colului trecut la Lvov. In prezent, se pgstreaza la Muzeul istoric dinMoscova, in colectia lui E.V. Barsov, nr. 152. Vezi G. Mihàilà, Sin-tagma (Prapila) lui Akita Vlastaris f i incepularile lexicografiei romd-nevi (sec. XV-XVII), in Studii de slavisticit , Bucure*ti, rd. Acadesnxiei, 1969, p. 9-44.

169www.dacoromanica.ro

Page 168: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

manuscris ce cuprindea aceasta varianta, fie ca a suprimat ultima parteIn izvodul sä'u, dupa curn. presupune P.P. Panaitescul (ceea ce ni separe mai putin verosimil).

Textul cronicii ni s-a pastrat in troj manuscrise. Primul, din sec.al XVI-lea, cuprinde numai perioada 1504-1530 si se afta in colectialui E.V. Barsov, nr. 1411 (pdstratil azi la Muzeul istorie din Moscova).Al doilea, copiat, inainte de ianuarie 1561, de Isaia de la milnastireaSlatina (viitor episcop de Radauti, 1565-1577), duce naratiunea pinaIn 1542 si se pästreaza in Biblioteca Academiei de *tiinte a R.S.S.Ucrainene Kiev (Colectia bibliotecii fostei Academiei Teologicedin Kiev, nr. 116, adus acolo de la lavra din Poceaev sud-vestulUcrainei) ; acest manuscris de o mare valoare pentru vechea culturaromâneascd si s'aya, cuprinde mai multe scrieri religioase si filologice,cronici bizantino-slave, Letopiseful de la Putna I, Cronica lui Illacarie§i pe aceea a ucenicului su E ftimie. In sfirsit, al treilea manuscriscuprinde textul complot al cronicii, pina in 1551 (diferentele dintrecele troj manuscrise, in partile in care concordtt, sint minime). Acestmanuscris, de o insemniltate aproape tot atit de mare ca si cel prece.dent (cuprinde scrieri religioase, cronici bizantino-slave, Letopiseptide la Plana II, Cronica lui Macarie i pe aceea a celui de al doilea uce-nic al sau, Azarie), copiat de un anonim la sfirsitul sec. al XVI-leasau inceputul sec. al XVII-lea, se pdstreazd la Biblioteca PublicaSaltilcov-cedrin" din Leningrad, sub cota O, XVII, nr. 13.

Tex tul Cronicii lui Macarie a fost publicat de doud ori, cu traducere,studiu si note, de loan Bogdan, descoperitorul ei: prima data', dupamanuscrisul de la Kiev, imp reund cu celelalte cronici din acelasi manu-scris si cu altele, in Vechile cron ice moldovenelti inainte de Ureche, Bucu-re5ti, 1891, p. 69-89 (studiu), 149-162 (text), 198-212 (traducere)si 268-279 (note) ; a doua °ara' dup. manuscrisul de la Leningrad(Petersburg), cu variante dupti manuscrisul Barsov, in Letopiselul luxAzarie, Analele Academiei Romtine", Mem. Sect. ist., Seria II,t. XXXI, 1909, si in extras, p. 20-28 (studiu), 96-112 (text) si131L46 (traducere).

Textul a fost reprodus in anii din urma de P.P. Panaitescu, in volu-mul Cronicileslavo-romdne din sec. XV-Mil, cu o introducere, tradu-cere si note (p. 74-105), pe baza versiunii de la Leningrad, dupd caraBiblioteca Academiei R.S. Romania posedd un microfilm.

1 Cronicideatlavo-romdne, p. 107.

170www.dacoromanica.ro

Page 169: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

loan Bogdan a aratat In cele doul ample audit Ca Macarie a foloq itIn opera sa ca model stilistic Cronicauniversald a lui Constantin Manas-es (istoric bizantin din sec. al XII-lea), scrisa In versuri si tradusä in

slavona mediobulgara, In proza, In jurul anilor 1335-1340. Acoastacronica a circulat si In Tiírile Romane, dupa cum se poate vedea dincopia existenta in manuscrisul ce cuprinde i Letopiseful de cind s-ainceput Tara Moldova (B.A.R., nr. 649)1 si din prelucrarea-tradurelea lui Mihail Moxa de la 1620 (vezi mai jos).

Pe alocuri chiar, Macarie a preluat uncle pasaje, care i se pareauca se potrivesc cu evenimentele i personajele descrise (de ex., fuga InArdeal a lui Petru Rares, scaparea din cetatea Ciceiului, ultimii aniai vietii lui, cu bai i ba'uturi i mtncari" etc.). Cu toate acestea, cro-nica are o valoare documentará si literal% independenta de rnodelulsau, caci partile preluate ocupa totusi putin loc in ansamblul textului.

Scriind la porunca domneasca, Macarie adopta un ton de panegiric,mai ales la adresa lui Petru Rares, folosind un stil retoric i Infloratca i modelul sàu, in timp ce pentru adversari foloseste cuvinte de oca-r1. Din punct de vedere literar, cronica prezinta un interes deosebit,caci reflecta preocuparea de a crea un stil literar Malt", In concor-danta cu conceptia epocii si dupá modelul literaturii bizantino. La fel'este demn de relevat caracterul memoralistie al cronicii, faptul ca'Macarie include In text si relatäri despre propria sa persoana, tot aqacum contemporanul situ Nicolaus Olahus o face in opera sa isLorico-geografica Hungaria (1636; vezi mai jos).

bimba slavona a lui Macarie este greoaie, din cauza retorismuluisi a infloriturilor stilistice, si pe alocuri chiar cu unele greseli grama-i'ticale.

Transpunind textul in rom5.neste (dupa manuscrisul de la Lenin-grad, cu mentionarea unor deosebiri fa( de cel de la Kiev), am urmatmai ales exemplul lui loan Bo,gdan, care a oferit o versiune adecvatastilistic, declt pe acela al lui P.P. Panaitescu, care, dorind sa fie citmai exact, a dat o traducere mai putin ingrijita din punct de vedereal stilului.

G.M.

1 Vezi editia ingrij it'd de I. Bogdan, Cronica lui Constantin Manas.sea. Traducer° mediobulgara... Text si glosar, Bucurcsti, 1922.

171www.dacoromanica.ro

Page 170: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Cronica lui Macarie]

Cele de pina aici au fost povestite cu meste-sug si bine alcatuite de scriitorii dinaintea noasträ, care nile-au liisat eu multa cinste nouä, copiilor lor ; iar cine anumes-a trudit cu ele ne este cu totul necunoscut, se vede Insa eaiubitori de bine.

Sà ne sträduim dar si noi cit ne sta in putero, intrucitne-am. apucat de aceasta, si s'á aducem firul povestirii ping.la domnia din vremile noastre, nu falindu-ne cu lnflorituriritoricesti, ci iniplinind porunca domneasca a lui Petru eelalesl, cel cumplit pentru dusmani, fiul lui stefan voievod celViteaz, si a marelui säu logorät, chir Teodor. Cad, au porun-cit nemerniciei mele, celui mai de pe urma dintre ieromo-

-nahi, smeritul Macarie, sa nu las ca lucrurile intimplate invremile si dornniile trecute i ajunse pina la noi sä fie aco-pefite de mormintul uitárii, ci sa le tree in letopiset, darnu asa ca prin scurtime sä." para Ca" sintem nevoiti a viri dinmu sabia in tea,c4, nici ca lungind vorba sa parA Ca' golim11111 cu lingura, nici ca silne inginafgm din pricina ajutoruluidarnnezeese, nici ca din pricina pedepsei sá ne pierdem cum-/151W, ci ca BA d'Am pentru toate siavá lui Dumnezeu, carepe toate spre folos le Intoemeste; prin urmare si pe acestearr.

incepem dar a impodobi cununa povestirii cu vorbe inaur impletite si a implini datoria poruncii.

Dupá sfirsitul in veci pomenitului i preasltivitului invitejie loan .5tefan voievod, a luat schiptrul domniei rodulcoapselor sale, Bogdan voievod, fiind atunci cursul anilorde §apte ori cite o olio §i inà zece, iar al doilea fiind incuts, luir-a doua din calendeie lui iulie [7012, resp.1504, iulie 2].

dupà trecerea unui an, atitat fiind de Radul, voievodulmuntenesc2, s-a ridicat cu tärie asupra lui, desi pe dreptate,Insa nu dupà cuviintà, pentru cà amindoi erau crestini.aflindu-se intre hoLarele -tgrii sale, gata de luptà, iarRadul insusi avind mare n6dejde de biruintà, erau gatasit pregateasnä prin Varsare de singe o mare bucurie diavolu-lui, dac4 milostivul Dumnezeu nu i-ar fi impiedicat prin

172www.dacoromanica.ro

Page 171: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

omsnuita u1 iubire de oameni;eáci le-a trimisun mijlocitor,adevärat fiu al luminii, pe Maxim despotul, care, nu dupämult amp cu vrednicie a fost inältat de arhiereii moldo-veni In rang de mitropolit, impodobind pinui la sL"vii sireasa din viatä scaunul Be/gradului3. Acesta deci, vorbindu-ledespre pace, nu s-a inselat in nädejdea, sa si i-a trimis peamindoi impacati la ale lor.

dupä un alt an iaräsi, nemaipatind räbda räutatea le-silor, a pornit cu räzboi asupra lor si nefiind nimeni care s'äi se Impotrivea,scä, a ajuns prädind pinä la vestita lor ce-tate Leov, pe care,de obicei o numesc asa, si a inconjuratcetatea cu oastea, täind i arzind. 5i s-a inters Inapoi, lo-vid cetätile i aducind multá pradä de acolo, qi iaräsi aajuns cu bucurie la ale sale.

Dar nu mult dupä aceea, intr-o miercuri, s-a ridicat craiullesesc4 cu toata puterea sa asupra Tàrii Moldovei, arzindsi bägind spaimä [in oameni]; au ajuns la Botäsaniprin Inconjuräri viclene au prins pe cltiva din boierii dom.,nului, iar apoi s-au Intors la ale lor.

In anii de douà ori zece isapte mii si o singurà data doi[7022, respectiv 1514] au venit o multime de tätari de laPerecop5 si au nävälit nAprasnic si färä veste asupraMoldovei si au luat mult plean, färä de numgr, oamenivite, de la Nistru i pinä. la Prut, toatä valea Prutuluia Jijiei, de la Chigheci pinä la Hotin, i toate yitele de lacimp i s-au intors in pace, implinind minia lui Dumnezeu.

In al zecelea, an al domniei sale a iesit cu räutate din TaraMunteneascä, la vreme nepotrività, adia in timpul iernii,cind tot ostasul se odihneste si räzboiul inceteazà, un oare-care TriMild, ce se num.ea pe sine fiu de domn, si a nävälitin Tara Moldovei, nelinistind Mu pe locuitorii acestei§i lovindu-se cu ostenii domnesti mai jos- de Vaslui, lapoduri, si-a dat acolo sufletul säu cal ruin, pierzind si pemulti altii impreunà cu sine.

In anul 25 peste sapte mii [7025, respectiv 1517], lunaaprilie, l-a ajuns sfirsitul vietii la Hui. i a, läsat domniafiului säu, te.fan voievod cel Tinär, care era alma de Ilonaanili a primit bineeuvintarea ungerii c'u mina preasfintiLu-

173www.dacoromanica.ro

Page 172: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lui naitropolit chiar teoçtisIP, in preasltivita. cetateSucevei.

lar chid era, in al doilea an al domniei acestuia, in luna au-gust, a pornit Alb, unul din sultanii tätärästi din Perecop,cu o multime de tiitari pägini si au trecut Mil de veste riulNiatru si au ajuns la. Prut i au inceput a präda tara de jurimprejur, duprt obiceiul lor. Aflind atunci despre ei StefanvoleA od, indatà s-a, ridicat cu ostasii si asupra, lor L i-a,infFint, ou orind paste tot. _Si s-au inecat In Prut si s-auinglodat In Ciuhru, iar pe citiau rämas, i-au gonit ping la.Nistru si acolo s-au inecat in fuga lor cea, mare; alÇii au fost.prinsi de vii. lar Alb sultanul abia, a scApat cu putini de-ai

ränit si el la cap. Ceilalti citi au putut sí fugä, au luat-ope jos, goi i färä aime, i cu rusine au ajuns in locurile lor.Slavri Dornnului Durnnezeului nostru iisus Bristos, careastfel a rrtsplätit, atunci pe vräjmasii nostri.

Am socotit e. drept sä spunem celor care dome srtasculte sceva i despre domniile sträine.

Pe vremile si in anii aceia domnea, in Tarigrad, asupraturcilor, Selim, fiul impäratului Baiazid. Acesta deci aadunat o multime de turci i putere mare si a pornit dinTarigrad i a trecut marea si s-a pregätit de räiboi impotrivaizmaelitenilor, a impärittiei Sofi7, ce se 4f16 la Räsärit, sia Mcut o luptrt crincenä cu dinsii, dar n-a,. izbutit nimic,ci a, pierdut o multime dintre ostasii stti. Si intorcindu-sede acolo i pregätindu-se a doua card', s-a dus asupraPalestinei si a luat-o impreunä." cu Ierusalimul; iar de acolos-a dus impotriva Egiptului, numit acum de care turciMisir, si a luat o cetate si a, täiat o multime de misirenisi pe fruntasii lor si s-a tutors biruitor la scaunul sàu, inTarigrad.

In anii treizeci peste sapte mil. [7030, respectiv 1522]s-a, ridicat din Tarig,ra,d impäratul Suliimen8, dupä moarteatatälui säu Selim, i s-a indreptat In sus, pe riul Dunärea,si a ajuns la, hotarele Tärii Unguresti si au inceput a peäda§i a arde tare. Si a. ajuns la. Belgra,d çi l-a bätut multävremesi nu stiu cum s-au speriat ungurii i nu le-a,u dat ajutor,nici nrau iesit impotriva turcilor. In cele din urm6 4-

174www.dacoromanica.ro

Page 173: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

denii singuri s-au predat turci,lor°; si 1-au luat, precum sialte multe cet4i, si au prA'dat tara Sremului si s-au into;sinapoi si au luat, cu sine moastele preacuvioasei maicfinoastre Para,schiva de la Belgrad si le-au dus in cetatea luiConstantin.

In acelasi 8,n, in luna septembrie, a rilposat in DomnulBasaraba, voievodul TArii Muntenesti", iar in locul-lui

s-a ivit un turc cu numele Mahmet, cayo se tr5gea din nea-mul lui; dar ce leE,,AturA are lumina cu intunericul ? Cac elepAdau t amenii de dinsul, cum fue cineva de nApirc5...

Si multi altii, asa-zisi pribegi, numiti i nenumitivreo sase insi au incercat atunci s. se ridice in domnie;dar toti au pierit intr-un singur an.

intre acestea si dup6 acqtia, intkir.du-se in domnieun oarecare Radulu i luptindu-se cu turcii, chid bkindu-i,dud fiind bbitut, de patru ori a trecut muntii spre hotareleunguresti, aducind de aco'o ajutor; si nu s-a oprit pinä cenu i-a, gonit cu totul din hotarele sale.

Sä ne intoarcem iarAsi de unde am pornit, iar despre aces-tea sä astepte povestirea.

Domnind, cum s-a zis mai inainte, Stefan cel Tingr, si-aintocmit cu pricepere cursul vietii ascultind de sfatul colorintelepti, dar vechiul dusman n-a mai rtibdat rivna cea bunti,ci a, sklit intre mai sus pomenitii mari sfetnici nesatiul,muma zavistiei, i vràjmAsie cruntti a semilnat. Umblindei cu acestea, 5te1an voievod a tiliat capul hatmanului sitotodat5 intliului s'äu sfetnic numit Arbore, in luna aprilieIn anii sapte mii si unul Hugh' treizeci [7031, respectiv1523], In curtile domnesti de la

In acelasi an, in luna septembrie, s-au ridicat asupra lui.Stefa,n voievod iparhii i eghemonii si ipatii si satrapii12si intreg sfatul, ca s'ä-lscoatil din domnie. lar stefan voievod,neavind ajutor de nicblieri, vi-a, incredintat necazul sdu luiDumnezeu, caro a suflat asupra lor duhul miniei si i-a im-prAstiat pe cAile pe care el insusi le stie, prin hotareledomniile dimprejur; putini dintre diniisi-au c5pAtat maitirziu locurile lor, cäci mai toti si-au pierdut viata in färistrAine, dupà vointa lui Dumnezeu.

175www.dacoromanica.ro

Page 174: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In anul- 7032 [1524] a bätut Stefan voievod la Tärsäuti,de cea parte a Prutului, ca la 4000 de turci, care se intorceaudin Tara Lesea,scä, i putini dintre dmnii si-au mai vdzuttara.

In anul al treilea si al treizecilea pe lingä sapte mii [7033,respectiv 1525], din nou a,u nävälit in Tara Ungureascä omultime de turci, cu de trei ori blestematul stäpinitor allor, Suliimen impäratul, la trei ani dupä ce-au supus Rodo-sul, si au bätut cu desävirsire prin mestesuguri viclene peinsusi craiul cu toatá oastea sa13 si au prdat o mare partedin tara aceea, si au cucerit si Buda, cetatea crälascA,s-au intors in pace la ale lor.

lar de atunci s-a iscat rnultà nestatornicie in acea tarä,cAci de la miazänopate s-a ridicat un crai, iar de la apusaltul ; cu cel de la apus tineau saii, cäci era neamt, anumeFerdinand, pe cel de la miazänoapte, ungur fiind, anumeIoa,n414, 11 ajuta poporul cel de un neam cu dînsuLSi, dupgvremuri, treceau cind dintre unguri de partea unuia din ei,and dintre sasi de partea celuilalt, ceea ce era o pricinäde räzboi intre ei si o mare nenorocire.

In anul 34 peste sapte mii [7034, respectiv 1526], s-a ridi-cat cu minie Stefan voievod cu toatà puterea sa, Impotrivalui Ra,dul, voievodul muntenese, Ii säptämina Arnii, i aajuns, prädind si arzind, pinä la TirRor ; iar Radu I vnievodn-a cutezat a-i sta impotrivä , ci s-a rugat de pace, si Stefanvoievod s-a intors inapoi.

Dar iaräsi in acelasi an, toamnä fiind, a intrat Stefan voie-vod in taralor, din pricina obräzniciei lar, si a trecut pe unclei-a pläcut, iar de-acolo s-a intors purtind in trupul säu boalade care si-a sfirsit viata la Hotin, In .anul 7035 [1527], lunaianuarie.

In acelasi an si lunä, dupà indemnul lui Dumnezeu, a, fostales in domnie i impodobit totodatä cu cununa domneascäPetru celMinunat, despre-care am spus citeva cuvinte mai sus.Si acesta era unul din odraslele In veci pomenitului Stefan,ascuns ca odinioarä lumina sub obroc, si a fost inaltat cueinste In scaunul domniei, dup5 sfatul obstesc, i sfintit cu

176.www.dacoromanica.ro

Page 175: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

untd.elemnul binecuvintärii de mina celni despre care ampomenit mai inainte cá a uns si pe nepotul luP5.

Dupti trecerea unui an, Implinindu-se atunci anii lumii desapte ori cinci i mii tot de atitea ori si Incä unul [7036, res-i)ectiv 1528], In 15 ale aceleiasi luni, Cu 17. zile inainte decalendele lui februarie, eadormit intru Domnul, la adincibtitrinete, miruitorul domnesc si dascàlul Moldovei, 1nitro-politul chir Teoctist, In pástoria sa, soartd ddruitä. de Dum-nezeu, iar la sävirsirea sa si-a schimbat, in slävit i ingerescchip, numele in Teodor. Era bdrbat stiutor ca nimeni altul,cäci a In\ titat pind la capdt si pe cele vechi si pe cele noi simulte fapte a sävirsit Inainte de plecarea sa cdtre Durrinezeu.

Cdluslrindu-se din fragedd tinerete, era un fgator de bine,dupä cum mdrturisesc cei ce I-au cunoscut i s-a trudit inegumenia de la Neamt 17 ani filrä" ceva, la Episcopia de J os168 ani intregi a Implinit, iar in scaunul de mitropolit a stat19 an i i aptoape 8 luni ; astfel, anii vietii lui inchinati biru-intei lui Hristos alu fost 60 si mai bine. i a plecat piirintelepe drumul cel lung, ca sd-si primeascti de la dreptul judeca-tor rdspIata cea. dreaptä .pentru tru:da sa.

sti. nu md bänuiascä nimen-ea cd laud asa pe dascAlulpärintele meu sufletesc, caci toti cei c.e cugetil bine ar spuneaceleasi cuvinte. Cäci dacti ce] ce scrie despre lucrurile lu-mesti nu are folos pentru sine, cu atit mai mutt tel ce seingrijeste de cele inalte va fi -Cu totul vrednic si de cununä.Dar eu, care cu vorb ele lui duhovnicesti m-ara hrAnit ca vi culapte si cu iubirea pärinteased am fost invdtat de dinsul,n-as fi oare vrednic de ocararobului celuklenes, care a ascunstalantul, dacä n-as aräta roadele muncii sale si dacd n-avscoate la luminä: vrednicia acestui bdrbat i dacd n-as da,dupd putintä, cinstea cuvenità pdrintelui iubitor de fiii säi?

a,cestea mai ales dupä ce a primit pace dupä. stea'duin-tele sale. Acest sfint-rdposat pdrinte a, fost ingropat cu sfin-tenie la Neamt, in mänästirea unde din tinerete fusese in-chinat lui Dumnezeu. Cu rugäciunile lui sA ne ferascii.Dumnezeu de rele, amin.

lar dupti un an, in vreme de ia,rnd, pornit-a Petra voievodprimul räzboi impotriva secuilor, neam unguresc, si a Impär-

17712

www.dacoromanica.ro

Page 176: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

it ostasii in doupIlcurisi, trecind pe doua &di de munte,au ajunp In hotarele lor; si bätindu-se cu fruntasii lor, siaici si acolo, peste tot secuii au fost infrÍni, iar cu armele derazboi au ditrimat una din cetatile lor si pe cei ce se aflauIntr-insa i-au taiat cu ascutisul sabiei pe toti, pina la unul.Si dupa ce s-au intors de acolo, Pctru voievod i i-a facutsupusi.

In acelasi an, In luna iunie, la rugAmintea mai sus numitu-lui crai Ioanäs, ca sä-i fie de ajutor impotriva nobililor carenu voiau sà i se supuna si la fagaduinta ca-i va da cetateaBistritei din acea tarA, cu tot tinutul dimprejurul ei i cutoate venituri16, si alte multe pe Hugh' acestea spunindu-iva primi de la el daca va dobindi domnia, a trimis domnulPetru voievod pe cei dintli dintre boierii sai mari, pe Grozav,marele vornic, si pe Barbovschi, apetenia ostii, si, incre-dintindu-le o parte din oameni, le-a poruncit sil iasa in fga.Brasovului, pe drumul de jos, iar pe altii i-a trimis In hota-relele lor pe drumul de sus, al Sucevii. Protivnicii insa dintreunguri, daca au auzit acestea, s-au pregatit bine de razboiImpotriva amindorur pilcuri, dar de cei de sus nu s-au in-grijit asa ca de cei de jos. Si adunindu-se nu putini din frun-tasii Ardealului si din episcopii altor tinuturi si aducind cuei arme grele, iar cei dejos fiind aproape unii de altii, mai Sll3de Brasov, se atitau unii pe altii la luptil. Dar dusmanii seariltau a fi mai tari, si din pricina armelor, pe care obisnu-iesc sa" le numeasca pusti (tunuri), i a altora mai miei aseme-nea lor, mare multime; pe unele le aveau gata, iar pe altelele pregateau. lar secuii, care se prefaceau a fi supusi, s-aualipit si ei protivnicilor. Dar crestinii chemind pe DumnezeuIn ajutor i incepind lupta cu ei, dusmanii de indatä au luat-ola fuga, dind dosul si parasind cu rusine armele despre caream vorbit mai inainte, cu carute i caläreti cu tot, desprecare stiu mai bine cei ce se ingrijesc de ele, cit au fost de folo-sitoare atunci. i au cazut foarte multi dintre dinii, lingariul Birsei, strilpunsi i taiali ucisi. Si erau ca gunoiul pa-mintului, cum zice psalmistul despre Avim cel de demult, deneam strain, la plaid Cliisului".

178www.dacoromanica.ro

Page 177: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

5i intorcindu-se crestinii biruitori din räzboi, Impreunä Cuapeteniile lor, i luind prada de la dusmani, au adus-o cumare cinste domnului Petru voievod. lar cei de sus, desprecare am pomenit mai lnainte, arätInd i ei nu mai pulingvitejie In fate, dusmanilqr i intorcindu-se cu par tea lor, auIncliinat-o de asemenea celui ce-i trimisese.

Craiul Ioangs s-a bucurat, auzind de acestea, si pe lingä ce-tatea filgOduit a' a mai adaugat mcii una,, anume Boluangsults.

Acestea dar fiind astfel orinduite, trimis-a Petru voievodpe dregOtorii ai In cettitile date lui. Bistritenii msA n-au1711t, sil dea acestora cirma, ce li se cuvenea, iar alte ceräti, a-nume Brasovul si cele dimprejurul silu, urmlndu-le pilda, s-aulop:Mat de craiul Ioaní. Atunci viteazul domn Petru voievods-a repezit el lnsusi ca un viteaz asupra lor, pentru a douaoar6 In acelasi an, In luna septembrie, si a mers minunat Im-potriva lor si a ariltat fapte de bilrbOtie. Astfel uncle din ce-til Ole pe care le-am pomenit mai Inainte, suite fiind de putero,lArA voie s-au supus craiului Ioangs, altele de fric'ä, auzindcti celelalte nu s-au putut lmpotrivi vitejiei acestui bilrbat,s-au speriat si au inceput sil se clatine i s-au alipit si ele cusupunere. i intorcindu-se de acolo Pam voievod la ale sale,dupil o stralucitd biruintO i bune orInduieli, a adus cu sine omultime de talanti de aur i alte lucruri, pe care le-a luatde la locuitorii a,celei tOri i cu tare a, stiut sii indulceasc'ädomnia,19.

intlmplIndu-se asile) acestea, pe celelalte de aici Incole,care Oa lungi, le las pentru cei ce le pricep mai bine, iarnoi sä mergem lnainte cu vorba.

In anul 7039 [1531], luna august, s-a intimplat ca domnulPetru voievod, Indreptindu-si privirile peste tot, a trimitä,'la craiul lesesc cu rugtiminte sä-i Intoarcä movía pärinteascä,ce fusese rupt4 In timpul domnilor de mai Inainte". AcestaIna nici n-a vrut sA audä, astfel 06 Petru voievod a hotOrlts-o la cu rä'zboi. Dar vràjmasii au fost mai puternici; asa avrut Dumnezeulnostru cel iubitor de oameni. De aceea

au prins indr6zneal4 §i au prädat r6u tinuturile de mar-gine.

17912*

www.dacoromanica.ro

Page 178: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Ajungind aici cu povestirearsà amintesc cd in cursul ace-kiasi an, invirtindu-se roata bisericii de la unii la 41tii, m-aajuns si pe mine smeritul in suisul ei i m-a aseza,t In scaunulepiscopiei din partea de jos a tärii, in aprilie 23.

Si acum sd-iau iarài firulVäzind, asadar, cu tristete [Petru voievod] cum strimtorau

hotarele Moldovei, a iesit la luptd aprins de mlnie si ap6trims Iutara lor, socotind c ar fi o lipsä. de vitejie si

dacd nu va rdzbuna batjocura, suferità. Astfel au cdzulea nist. e spice trupuriie lesilor, care-i stäteati Impotrivd, §ibdtind peste tot pilcurile lor si biruind pe intlii luptAtori, aacoperit ciro.purile de acolo cu trupuri, iar apele riurilor s-a,uamestecat cu singe. 5i luind cetdtile cele tari cu navalà, i-asilit sd rämind in Tara lor. S-a intors biruitor, multumind luiDumnezeu pentru izbiudd, fiind cursul anilor de la inceput7046 [1538], in sdptdmina cdrnii.

Dar, precum mi separe, nu este nimio neschimbdtor inaceasta viatd, nici puterea domneascä, nici bogätia, si nueste nici soartd fericità In viatd care sà nu fie turburatd defurtuni i intristäri. Dar ce. vor sà spund aceste euvinte?

Dumnezeu, vrind sà ne incerce, cum a ispitii cindva peJoy,si lmplinind pe cdi ascunse [gindul sdu], a.gäsit indaidpe cei mai de fi inte. Ce si cum s-a intImplat,

si povesteste cele vrednice de aducere aminte.Asa,dar, In acelasi an, era un oarecare Anhui, dregdtor

inalt, arbdnas de neam, om loarte viclean, care, cum sespune, indemna si räzvrAtea pe told. Pe fatd ardta dragostedin inimä cdtre domn, iar In taind punea la cale viclesuguri

tésea sfaturi pline de clevetiri, intovdrdsindu-si pe ceidoritori de a pune mina pe lucruri sträine si de a-si Minultiale lor pe cdi nedrepte. 5i au începul sa prindd semintele ne-credintei, si au trimis pe ascuns scrisori la marele Impàrattturcesc, cerind mazilirea.

Acesta, f did sd intlrzie de Ice, ci indatd, suflind ca vintulnäprasnic de apus i ca furtuna ce vijiie din greu, s-a aculnturlind cumplit, ea un leu, aducind Cu sine multime de osti.Ctici pe lingd turci s-au a,lipit puterile tdtarilor celor ea chipde flail, iar din fata cdpeteniile ostilor muntenesti si de

180www.dacoromanica.ro

Page 179: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

la miazänoapte eei greoi la, minte, scurti la haine i lun,gi inpicioare, s-a,u revársat cu vuet ca o apä tulbure, cäci i eiaveau acelasi gin.d ca turcii si ca un virtej trufas voiauInghitä. Hotin.ul eel cu ziduri tari si cu turnuri puternice.Intr-un cuvint, toate fiardle pilgine de prin prejur le-a ridi-cat Suliimen, prea Inglmfatul singur stäpInitor al turcilor,intocmai, cum s-ar spune, ca o pasäre uriasä cu aripi maxi carese a,runea asupra unei pásárele golase.

Iar la mijloc se zbätea capul Qs tiler raoldevenestisi de Idea-ieri n.0 se putea, glndi la. ajutor.. lar aei ce puseserä la caleaces tea, adunlndu-se unii R11. aLÇii,. Isi dri.deau pe faja greaualor Indräznealá, iar vicknia lor vräiitoreascd.pe Incetul s-adescoperit. Cäci erau minti de. päminteni ratácite si orbiteIn fala celor viitoare. lar paznicul palatului domnese, carese cherna }lira, aflind de a.cestea, le-a deseoperit. Inda.toie-vodului i i-a zis: O, vai, voievodule, boierii se srätuiese sä.te páráseascil'.

Auzind acestea, mima i s-a cutremurat, iar spaima i tur-burarea. 1-au cuprins; din aceasta pricinä lacriml ii curgeaudin °chi si dese oftári Ii ieseau din adincul inimii. i era copriveliste jalndeá si vrednicá de p11ns. Ce ráutate nu eraatunci si ce u-au indráanit ei, repezindu-se asupra lui ea nisteelini turbati. lar el, poruncind säpázea.seä bine pe-coi razvra-tii mima Indurerata i eu tata udatá de- lacrimi, a pIecattu put, ini, pgräsind pe rásculati, In septembrie 14.

Cum nu of tezi, dreptate? Ce cuvinte pot descrie cele lntim-plate? Mi se pare ea,' le-a mers vestea de /a marginile

pIná la sfirsitul Apusului.eum mergea, el inspäimintat, cu toara grab-a, ocolind pe

turci pe la spate, se Indrepta privind neabátut spremuntiiceicu virfurile aseutite §i a fost primit, spre searà, färd lmputri-vire In mänästirea, Bistrita, vrind sa." afle odihnä ostenelii.Dar nelnvátatii i dobitocii i raii, cum au simtit, au incon-jurat mänästirea si au näivälit ca niste- tapi sälbatici. Iar el,dispretuind toate, a luat-o la fugá, cäutind scapare pe un caliute, despuiat fiin,d de toate celelalte -ale sale, ea un- rob.fugar.

181www.dacoromanica.ro

Page 180: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

soare atotvägtor 1 Dar cele lutimplate de ad i inainte,ce cuvinte le pot artita?

Tovarävii säi de fugti, inaintind spre muntii nepätrunvi,s-au impriivtiat de la el, in toate pärile, unii de nevoie, altiide bunävoie, ping cind n-a mai rämas nici unul. Si a ritmas,vai lui, mai gol decit väzduhul i s-a ascuns ca luceafärul subpämint sau ca bältrinul Cronos i s-a indepgrtat fugind, ne-vtiind in cotro, in septembrie1821. i a nimerit in nivte locuripräpästioase vi stincoase i in väi päduroase i neputind 86 letreacä Ware, vi-a läsat acolo iubitul sAu cal, pe care nimenialtul nu inalecase. Trecind pe nivte &di nepätrunse, pe unclese hraneau fiarele, vi printre stinci inalte, gol, ränit la miini

descult, mergea pe un drum neumblat vi aspru marele invitejii i furiosul ca un leu in lupte. 1\lä biruevte durerea

stoarce lacrimi din ochi, ctici muntdi din fatti ii vorbeaucelui ce plingea i suspina de pierderea copiilor vi a puterii.Astf el a umblat vase zile, flämind i f 514 hranä, färtt sä vor-beascA cu nimeni i sä vadti fata cuiva, mergea rtiVäcind,mäsurind adincimea sälbaticei pustii, pinä ce, la un pirlace curgea spre Tara Secuilor, 1-au aflat nivte pescan i din acelelocuri, cùci Dumnezeu ivi indreptase cu mai multti. bunätateprivirile spre dinsul. Si indatil ce 1-au cunoscut, 1-au dus lacùpeteiìiilelor, care 1-au cinstit cum se cuvine i 1-au petre-cut pinil la Ciceiul cel cu turnurile intärite, in 28 ale aceleiaviiluni.

Dar ctipeteniile cetätii, cärora el insuvi le dtiduse aceastaeinste, aveau i ei gind räu asupra domnului i voiau sä-1 deapieirii cu once pret. Voievodul, ca om cu minte, väzindaceasta, i-a scos af arA cu mevte;ug, dind cetatea in pästraxeungurilor. &Aphid de potopul cotiopitor, ca un .al donee.Noe vi-a mintuit säminta neamului in cetatea Ciceiului,unde cu putdn inainte Ii trimisese.

Si ce s-a mai intimplat apoi? Intinzind bratele sale vidragoste pärinteascti imbrätivindu-vi copiii mici, li gruta.§i-i acoperea ea un vultur pe puivorii säi golasi. Si Intinzindiar4i miinile sale, a cuprins plingind pe inteieapta sa solde,doamna Elena. lar ea, inclevtindu-se de gitul lui, plingea cujale vi-1 gruta din toatti inima, nu ca ucigtitoarea

182www.dacoromanica.ro

Page 181: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pe Samson23 si ca Tirfdarida pe sotul situ, eroul cel viteaz24.Pe .te tot erau tinguiri si suspine, peste01 tetäteau in-piept.Dar este cu neputinta a le Insira pe toate cu Aruba, caci m-arajunge anul daca as vrea sa le povestesc ; insa nici sal le punpe toate sub obrocul uitàrii, caci a ajuns povestirea sa aratesi pe corbul cel mai negru25.

Deci craiul Ioanas, despre care am povestit mai sus, omiclean si rautacios, cai e cu limba linge i cu coada loveste.,cum a auzit de cele latimplate, indatii a trimis tox arasi de-aisai, ca sa päzeasca bine cetatea i sà inchida porile i sa nulase pe nimenrsa iasa, avind de gind sau 86-1 arunce jos depe zid, sau, surpind zidul, sà dea pieirii intreg neamul lui;turbat fiind de lacomia averii, s-a aratat ca un al doilea Ghe-limer, care a lnchis pe batrInul Indirih cu femeia si cop iiisai, el care se imbuibase cu prisosinta de binefacerile lui26,precum am spus lnainte In cursul povestirii.

0, aur prigonitor, chinuitorule prea Indraznet, urzeala deviclesuguri, tu care dezlegi limba celui Para' de glas i Inchizigura celui guraliv, tu care calci asezamintele si legile sialungi rusineat Din aceasta pricinà, frica mare 1-a cuprinspe voievod, care suspina din greu si era Intris tat si se loveaIn piept, strigind cu glas tare, si Indrepta rugaciuni cutreDumnezeu din adincul sufletului.

Dar destul am plIns cu cuvIntul toate acesteat Dumnezeus-a aplecat si, vazInd ploaia de lacrimi, s-a indurat de celce cu osirdie se ruga si i-a luminat ochii mintii, iar el, trezin-du-se ca din somn, inda,ta a trifnis pe ascuns stapinitoruluiturcesc o scrisoare lnaripata, cerind ajutor ca de la un prea-puternic. Auzind acestea semetul i marele Imparat al tur-cilor i afllnd de cele intImplate, i s-a facut mila si i-a parutLau de dinsul si a poruncit craiului Ioana's sä-i dea drumul,caci pe atunci ungurii plateau bir marelui Impärat Suliimen.Cad s-a Indurat i imparatul cel varvar de mult lncercatul[domn] i 1-a chemat la sine ca 86'4 faca [din nou] voievod.Acesta a primit cu bucurie, si-a rasa doamna i copiii i aplecat In fugä, ajungind In zbor la hotarele turcesti, dupa cea scapat de cursele rele ale unkurilor. i sosind In graba Incetatea imparateasca, prea frumoasa cetate a lui Constan-

183www.dacoromanica.ro

Page 182: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

tin, a intrat futre turnurile ei bine zidite. Indattt ce s-a ivitinaintea marelui impärat, pe neavte_ptate, a imblinzitcel varvar. *i 1-a privit cu dragoste omeneasa pe voievod1-a socotit vrednic de odihnä, iar In locul valurilor neliniv-tei i-a suris acum linivtea, din linivtea i buntitatea ta, o,singur stäpinitorule 1

Acestea, insä s-au intimplat In anii din urmä. Iar pe cind,Petru voievod se afla inca in Ciceiul cel eu turnuri bune, räz-boi varvar i crineen [purtau turcii] In Moldovlahia, jefuiaulocuintele, veselindu-se de präzile luate. Atunci i preafru-moasa cetate a Sncevei af ost, supusä turcilor vi cape o mireasäpreaimpodobitä i ca pe cea din urniä roala4 i ca pe o femeiedestrabälata au batjocorit-o. Bogätiile domnevti i riuride averi izmailtenii le-au secat ; iar semelul impärat al tur-cilor s-a intors de acolo ea un mare biruitor in cetatea linpa-r6teascä, läsind tiitor locului domnesc pe un oarecare *tefan,In vremea cgruia a fost mare f oamete in toatätaraMoldoveii a Munteniei27. *i nu mult dupà aceea, inläuntru, pe patul

domnesc, a bäut paharul neindurat al mortii.lar dupä el, un altul, un oaxecare Alexandru, poreclit

Cornea, numai cit uns bnzele cu mierea stäpInirii si ap ierit inainte de vreme28.

Dar sá indreptäm din nou cuvintul pe drumul säu i sä seispräveascä de scris povestirea.

Dupä ce Petru cel maxe la suflet arätat pe incetul pu-terca sa In cetatea impäräteascä, in toate cele unsprezeceluni era In gurile tuturor dregätoriler. *i ce sä mai lungescvorba? Marele stäpInitor i s-a aratat chiax mai milostiv decitai s'al vi 1-a trimis cu marele säu comis sä-vi ia domnia pe care-o pierduse, fiind intreruptä in anii domnilor *tefan vi Ale-xaildru. L-a ridicat astf el din injosire la Inältime §i 1-a M'outapärätor impärätiei sale. *i s-a repezit Petru voievod ca oliará din capcana vi ca un vultur din cursä vi a ajuns la Istrulcu apele frumoase. *i fiind In Bräila muntenilor, toatà mul-timea boierilor moldoveni, indatä ce au prins de veste, s-aurevärsat atit cei de la curte, cit vi cei ce erau din neamuri defrunte i strAlucite, au läsat in päräsire pe blestematul Cor-,nea i au ajuns ca inaripati la Bráila§i Cu bratele deschise au

184www.dacoromanica.ro

Page 183: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

primit pe domnul lor, i, cäzind [in genunchi], au ctipätatiertare pentru indrázneala lor. Tar pe cei thaiVinovati dintreei, pe mai sus pomenitul Mihul si pe Totrusanul, mare logo-fät, i-15sat sub paz6 in Cetatea Nola, cea cu turnuri puter-nice.

Nu mult dupä aceea, si Cornea a fost prins de niste oamenisi dus la Petru voievod si a fost dat pradä armei s,i Lranä sä-Liei, in anul 7049 [1541], luna februarie.

Din nou a v5zut Petiu voievod zi slobodà si din nou schip-trul säu a cgpiltat vrednicia cinstei dinainte; era atuncitreilea, an curgItor de chid se despärtise de el. Si nu era ni-menea care sd-i stea impotriv5. A intrat in cetatea dom-neasc6 a Sucevei cu dregätorii impärätesti care-I Insotiserd.Si adunind pe cei ce se lep6daserä de dinsul, silit de impreju-r4ri, s-a indreptat spre chinuri i cu miini varvare pe cei

ceva mai sus numiti, färä mil5 i-a tälat, le-a luatcapetele si le-a trimis marelui impärat, iar pe dreg5torulturc 1-a däruit cu daruri foarte bogate.

Nu mult dupä aceea adus de la Ciceiu si pe preaiubitasa doarnnä Elena si pe doritii si de neam bun copiii säi,Dias si Stefan.

Astfel s-au sfirsit toate aceste intimpl5ri. Jar noi le-ampovestit in scris, cum ne-a fost cu putintä, pe scurt si

dupà cum mi se pare, anulpurtind numärul de sapte oricite o mie si de cinci ori cinci, si iaräsi de cinci ori cinci[7C50, respectiv 1542], in lunä de prim5,varä.

Iar domnul Petru voievod isi mîrgîie bätrinetea cea noro-coasà cuhai si bäuturi si mincsári, s-ar zice ca o pasäre ciipene de aur sau ca o leb5Aà deasupra unor cl5diri29.

lar ce s-a mai Intimplat dupa acestea, va serie po-vestirea.

Petrecind i cirmuind astfel, cel mare la suflet si cu inimäindr5zneatä s-a lndreptat si a ajuns in Tara Ungureascä, pevalea, Oituzului, ducind cu sine o multime de cäpetenii pu-ternice si, apucind cu miinile -de pär pe Mosul i trufasulvoievod al Ardea,lului, Mailat, I-a trimis marelui amiraSuliimen. i dupá ce a sävirsit rapte vitejesti In Tara Ardea-

185www.dacoromanica.ro

Page 184: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lului si a adunat o multime de aur, s-a intors la ale sale, tre-cind In zbor peste muntii cei cu virfuri ascutite, pe la Clm-pulung.

Astfel s-au sfirsit acestea, lar noi sd ne- in toarcem iaräsi.*i pe cind le orinduia pe toate acestea ca un cm prea

Intelept, ingrijea de biserici, si lucra in frica luiDumnezeu, iar pe cei din casa sa li inväta cu multa' intelep-chifle, a cäzut intr-o boalá rea, om fiind, si din aceasta i-avenit sfirsitul vietii, al fiintei muritoare, puternice ca a uniiierou, la Suceava, in anul 7051 [1546], in 3 septembrie. *il-au Ingropat cu cinste in locasul domnesc si de rugdciunede la Pobrata.

*i cu sfatul episcopilor si al intregului sinclit [a fost -ridi-cat] la indltimea domniei i in scaunul tatälui su Ilias,6mmoale de inimd i mic de suflet ; intru nimic nu s-a arätatasemlínátor tatälui säu, ca si cum nu 1-ar fi crescut ca pe unfiu, ci pe toate le-a turburat si le-a cldtinat, inteleg bund-starea sfintei si dunmezeestii biserici i legile domnesti, iarde sdraci nu-i era mild de loe, socotindu-se pe sine preaintelept

lrtudindu-se cu prinderea pdsdrilor. 5i indeletnicindu-se cuaces tea, Ingimfatul isi alegea ziva sfetnici dintre fiiilui Agar, iar noap tea îi apleca urechile si mima la agarencespurcate, pind ce diavolul si-a gäsit cu desdvirsire locuinta inel. Cdci niciodatd nu voia sà vadd inaintea ochilor oameni inte-lepti, iar in gurd si pe limbd si mai ales in inimà i se vedeanumai pofta de a aduna bogdtie, si mare multdme de talantia adunat vicleanul: veniturile boierilor in toate chipurile departea sa le-a adunat, averile miscdtoare i nemiscátoare aleepiscopiilor í mänästirilor le-a luat cu desävirsire, iar pepreoti si pe rugálori din toatd tara, in chip varvar pa-dindu-i, pe toti i-a umplut de lacrimi si de suspine.

Dupä aceea a dat in cea din urmä nebunie, sabia sortiiascutind-o impotriva, sa, i ridicind-o spre täierea sa. CdciDumnezeu urdste, precura se zice, faptele de läcomie. Inmul-tind numdrul rdutdtilor i adäugind i altele mai rele i ne-cuviincioase, a innebunit cu totul, crtci a tliiat i capul hatma,-nului sán Vartic, iar pe a,ltd boieri pe unii i-a orbit, ahorale-a. -Wat nasul, iar altii au fugit §i au pribegit In täri

186www.dacoromanica.ro

Page 185: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

sträine pin'&' la- alto vremuri. ì astfel s-a iscat sämintanecredintei.

in anul 7056 [1548] a fost o iarnti asa de asprii, inclt si copa-cii s-au uscat.

Dar, ajungind aici in cursul povestirii30, sr), pomenesc sidesfire mine, smeritul, ce mi s-a intimplat In vremea lui.Ce-a cäzut asupra mea, va spune povestirea.

Oameni bucurosi de räul altora ci priceputi la viclesuguri autesut rainciuni pline de clevetire si le-au spus doamnei Elenasi mai ales fiului ei Iliac, si am cäzut cu strasnicä cAdere,-Crrednicä de plins ; am fost despuiat de scaun, ca un rob fugar,

cu grele incercilri nenorocite m-am luptat çi eram mai gold,ecit vraduhul. Cbici zavistia nu se rusineazd de dragosteadintre oameni, nici nu se teme de ochiul lui Dumnezeu. 0,zavistie, fiarà crudà, tigru minator de oameni, sägeatäde fier, mai ascutitä decit toate! Dar ochiul dreptätiii n-atrecut cu vederea peste acestea, ci le-a väzut bine.

Acestea au fost spuse de noi in treacil t, fiindc6 amärticiu-nea sufleteascä ne sueste sà vorbim.

Dar mergi inainte, poveste, despre domnul Ilias, cum aläsat toate ci domnie, sipe mamä, impl'eunä cu fratiisi, atras de dorinta înceläciunii agareno, a plecat parcá zbu-rind prin väzduh si, Inftitisindu-se amirei Sul iimen, s-a lepädatde bunä voie de Hristos si a primit pe diavolul. 0, vai deräcia noasträ, ce-am mai indurat ! 0, dreptate, o, soare, cumai putut rtibda astfel de fratidelegi, aci a fost un batjocoritoral lui Hristos si un inselätor al crestinilor, a fost incLitusat laminte de ademenitori vicleni,vindut blestematului .Nruhametagareanul, al ctirui nume l-a luat, de trei ori afurisitul, darmai ales [vindut] diavoluluil

Acestea s-au intimplat In vremile din urmä, cursul soa-relui fiind In anul 7058 [1550].

Iat nu mult dupä aceea, räspindindu-se faima celor intim-plate, puterea domniei n-a fost aminatä, ci de indatä s-auadunat la un loe poporul, episcopii, dregaorii si apeteniilesi tot sfatul c au dat schiptrul Indräznetului tefan ales desus mai inainte pentru intiltimea domniei, pltimddit- din ace-

187 www.dacoromanica.ro

Page 186: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lasi singe cu Ilias, dar de loc. eu aceleasi näravuri; pe acestacu ochii dulci privindu-1, ca de Dumnezeu dä'ruit, cu miinigräbite 1-au imbrätisat. Si s-a arätat ce stäpin al Tärii Mol-dovei, tin domn cu suflet luminat, cu privirea blindä', fru-mos la fan. ludan' ce a trecut la domnie, de la Intiii pa0arätat c'ä nu s-au inselat cei ce 1-au ales si pe toti Ii intäreain näclejdile lor de bine. Si iaräsi au strälucit razele drepteicredinte, si iaräsi s-a luminat zarea binefacerii, si toti deo-potriva bäudau pe voievod, si toti cu osirdie iubeau pe dom-nul Stefan, cäci era milostiv si iubitor de cälugäri i hränitorde säraci.

Si Indatä dupä acestea ce s-a Intimplat?Pe lesii care näväliserä. In Mold ova, uniti cu cei ce-o 011-

siserä Inainte, cumplit i-a Inspäimintat, scotind cu rivnä.sabia lenpotriva lor, plin de Indräznealà ca un cal tare degurä, si a arätat, de la cei dintli pasi si de la intliul iures, cectildurd vitejeascá avea in pieptul sälu.

Intorcindu-se de acolo, si-a indreptat fata spre preaslävitacetate a Sucevei, i, intinzind indatà puternica sape mine alungatul, un mort filtre vii, m-a chemat i cu minadomniei sale ne-a Incredintat iaräsi cirja. lar crestetul stiu1ncununat si genunchii säi si i-a plecat inaintea fetei impä-ratului Impäratilor si, din mila lui Dumnezeu, a primit un-gerea cu untdelemnul binecuvintä'rii prin mine, smeritul.

Ei, impärate a toate stäpinitor, dupä ce ne-ai dat un astfelde stäpin aratä-ne c5. este si un biruitor ales.

Acesta deci, prin voia lui Dumnezcu, a därimat altarelesi a inchis bisericile In care latunccatii armeni aduceaujertfede,arte si a stirpit necuräteniile josnice i aducerea de jertfeseirnave i toate murdä'riile, iar pe ei Insisi i-a adus pe totila Dumnezeul intelepciunii si la, lumina adeväratului botez,pe unii de bunä voie, pe al-ti" i färä de voie. Si a räsunat deLa un capät la altul al lumii trimbita cea mare, In aur f ere -can, trimbitind pretutindeni credinta lui In ziditor.

www.dacoromanica.ro

Page 187: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

NOTE

1 Petru Rams (1527-1538, 1541-1546).2 Radu cel Mare (1495 1508) .

a Gheorghe Brancovici, calugarit ulterior sub numele de Maxim.Vezi nota 23 de la Letopiselul de cind s-a inceput Tara Moldovei. Infer-matiile lui Macarie nu slut intru totul exaete.

4 Sigismund I (1506-1548).5 Perecop, istmul care leaga peninsula Crimeea de continent.

Teoctist al II-lea (1508-1529).7 Persia.8 Soliman Magnificul (1520-1566).9 Belgradul a cazut in realitate la 28 august 1521 (7029), deci cu

patru luni inainte de 1522.10 Este vorba despre Neagoe,care-si zicea Basaraba, mort, de fapt

th 1521 (luna este exacta).Radu de la Afumati (1522-1529, cu intreruperi).

12 Aici Macarie, arhaizind, intrebuinteaza nume de dernnitaribizantini pentru a desemna pe boieri.

13 Aluzie la batalia de la Mohacs (26 august 1526, nu 1525), In carea murit Ludovic II, regele Ungariei (1516-1526).

14 loan Zapolya (1526-1540), rege al Ungariei, in concurenta cuFerdinand de Habsburg (1526-1564).

13In locul acestui aliniat, manuscrisul lui Isaia de la Slatina pre-zintil o redactare diferitä:

Domnia lui Petru Voievod

In acelasi an si luna, prin bundvointa lui Dumnezeu, s-a ridicat indomnie domnul Petru voievod, fiul lui tef an voievod, de la Hirlau,fie-i multi anii, si a fost uns de mina preasfintitului mitropolit chirTheoctist.

16 Episcopia din Roman.Psalmul 83, versetele 10-11: FA cu ei cum ai facut cu Madian,

cu Sisera si cu Iab in, la riul Chison. Ei lira zdrobiti la Endor si ajun-sera gunoi, ca sa ingrase pämintul".

18 Cetatea Ungurasul, linga Rodna.19 Aici se termina textil in manuserisul Barsov.

189www.dacoromanica.ro

Page 188: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Pocutia, regiune din jurul Haliciului, ce fusese stäpinita dedomnii Moldovei, in urma amanetärii ei de cdtre Vladislav Iagel/oIn 1391, in schimbul sumei de 3 000 de ruble de argint frincesti",prumutati de Petru Musat.

21 In 1538.22 In mss. gresit: Dalida.23 Samson si Dalila, personaje biblice : Dania 1-a predat dusmaniloz

pe iubitul säu, Samson, dupà cc-i tliase pärul, in care, polrivit legen.dei, se afla puterea acestuia.

21 Tindarida, fiica lui Tindar, numi1í. Clitemnestra, care si-a ucis2(01, pe Agamemnon, dupä intoarcerea acestuia din rlizboiul Troiei..

25 Mss. lui Isaia de la Slatina adaugä.: decit negreala.26 Gelimer, ultimul rege al vandalilor in Africa de Nord, s-a urcat

pe tron in anu1532, ucigind pe predecesorul si binefäctliorul &in ,1Iildorich (numit aici Indirili).

27 Stefan Läcustä (1538-1540).29 A domnit Intro decembrie 1540 februarie 1541.29 Aici se incheie textul in copia lui Isaia de la Slatina.39In manuscris, acest fragment este plasat, datoritä une greseli

de copiere, ivaintea frazei precedente.

www.dacoromanica.ro

Page 189: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

CRONICA EGUMENULUI EFTIMIE

episcopului Macar1Q, egii mr.nul Eftimiede la Cäpriana, a continuat cronica Moldovei, scrisd de dascillul sdu,in varianta care mergea pind in 1542. El reja povestirea cu citeva luniinainte (1541), ducind-o pinà la moartea lui Petru R'arev (1546), expuneapoi domnia incheiatd ruvinos a lui I liav Rarev (1546-1551) vi pe aceeadramaticd a fratelui säu Stefan (1551-1552), dupä care urmeazà primaani ai domniei lui Alexandru Ldpuvneanu (1552-1554), din poruncacdruia scrie. Eftimie vi-a redactat cronica tocmai in acevti din urmäani vi nu cunoavtem motivele pentru care a intrerupt-o. Este adevdratcä dupä 18 septembrie 1561, deci cu doud luni inainte de infringerealui Ldpuvneanu de &are lacob Heraclid Despotul, Eftimie a fost trim iscu o solie care Ivan cel Groaznic, ducind Cu sine in dar Sintagma co-piatä de episcopul Macarie: in conditiile schimbärii domnului, cusprij in de la poloni, sola n-a mai ajuns la Moscova, iar pretiosul ma-nuscris a rdmas la Lvov'. A doua domnie a lui Alexandru Lápuvneanua fost scurtä. (1564-1568) vi insotitd de evenimente singeroase, elinsuvi fiind bolnav in ultimii ani ai vietii. In aceste conditii, putemintelege de ce cronica sa n-a mai fost continuatä de Eftimie sau dealtcineva din anturajul domnului.

Textul cronicii lui Eftimie s-a pdstrat intr-un unic manuscris, vianume nr. 116 de la Kiev, in continuarea cronicii lui Macarie. Intrucitmanuscrisul a fost copiat inainte de 1 ianuarie 1561, de care Isaia dela Slatina ctitoria lui Alexandru Ldpuvneanu construitä Mtn 15541558, rezultä' cd aceasta este o copie foarte apropiatd in timp deredactarea originalului: le despart doar vase ani. A fost editat de I.Bog,dan, in Vechile cronice nzoldovenepi kind la Creche, cu studiu, tra-ducere vi note (p. 90-103, 162-171, 212-222, 280-283), fiind reti-pdrit de P.P. Panaitescu, in Cronicile slavo-romeine din sec. XV-XVI,

Vezi mai sus, nota introductivd la Cronica lui Macarie.

191www.dacoromanica.ro

Page 190: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cu o scurta introducere, note si o versiune romaneasca modificatä(p. 106-125).

I. Bogdan a aratat ca Eftimie s-a lasat influentat mai ales de das-calul sau Macarie, desi a folosit si un anumit vocabular imprumutatdin cronica lui Manasses si din alte scrieri slavone. E posibil ca si elsa fi folosit anale scrise (pastrate in Cronica moldo-polonti) , dar in maremasurä se baza pe j)ropriile sale cunostinte, exprimind, bineinteles,punctul de vedere al domaului pe care II slujea.

Stilul lui este mai simplu i limba lui mai accesibila dectt a luiMacarie. In transpunerea textului am luat ca baza traducerea luiI. Bogdan, tinind seama si de unele variante ale versiunii lui P.P. Pa-naitescu.

G.M.

[Cronica luí Eftimic]

Plna aici este alcatuirea i truda preaosfin-titului pärintelui nostru, episcopul Macarie de Roman,iar-cele ce s-au intImplat de aci Inainte ni s-a dat poruncil

noua de cätre binecinstitorul si viteaza mladita a cre-dintei, donmul Ioan Alexandru voievodt, care mi-a poruncitmie, cel din urmä dintre egumeni, Eftimie ieromonah,sa le scriu pe scurt, pentru ca nici acestea, In trecerea ani-lor, sä" nu fie acoperite de adincimilo uitärii.

Deei nu multä vreme dupà acestea si In acelasi an, dupäasezarea lntr-a doua domnie a sa, Petru voievoc0 rid.catfurios ea un leu si s-a Inarmat cu minie i s-a pregnit te-n-wink de lupta, cu toate puterile sale, asupra luí Mailat,voievodul unguresc al Ardealului, i a ridicat si pe RadulCalugärul, voievodul Ungrovlahiei3, precum i pe eltivadin capeteniile pilcurilor turcesti, ca sa-i fie de sprijinIn luptd. Iar Ma,ilat, auzind ea se pregatese astf el de raz-boi, a fost cuprins de frica si cutremur si a trimis daruri marisi multe lui Petru voievod, rugIndu-1 de pace. Dar Petra vo-ievod n-a v-rut sa stie nimio despre acestea, ci era nelndu-

192www.dacoromanica.ro

Page 191: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

plecat i neindurat, cci voia O. se räzbune pentru releleurzeli i viclenia i Inseläciunea, i necredinta, pe care le sufe-risa din partea lui Mailat. Si s-a apucat de fapta cu bár-balie i vitejie si a iesit drept pe drumul Brasovului, iarlui Radul, voievodul muntean, i-a poruncit sii. iasä peobisnuita lor cale de munte si sä ajungäl inainte in tinuturileunguresti. Inclatä ce a auzit si vgzut acestea, Mailatpierdut cumpdtul i s-a rusinat i n-a mai indräznit cl-tusi de putdn sd le stea impotrivä, ci in grabä a fugits-a inchis in cetatea sa cu ziduri puternice numitä. n'Oras.Petru voievod, simtind aceasta, a mers cu itoate ostile saleimpotriva cetátii Fägärasului pinä aproape si a chemat peMailat la sine, pe credintá, trimitind pe Matias, marelelogorát, drept zälog In cetatea n'Oras, In locul lui Mailat.Si a venit Mailat din cetate la Petru voievod. lar acestalndatä I-a luat, 1-a ferecat bine in lanturi de fier i 1-a tri-mis la marele impärat al turcilor Suliimen. Si astfel a fostprins In cursa din care n-a mai putut sà fugä. lar domnulPetru voievod s-a intors biruitor la ale sale.

Dupà trecerea unui an, in toamnti, in luna octombrie,s-a pregátit Petru voievod iaräsi, a doua, oarä, impotrivaungurilor i a intrat In tara aceea si a cutreerat-o In vremede iarnä si multi talanti de aur a, dobindit de la domnii ace-lei täri. Si de acolo a, venit pe drumul Bistritei, iar cinda ajuns la Rodna, i s-au inglodit acolo tunurile cele mari.Si a venit In cetatea sa de scaun a'Sucevei i s-a odihnit deostenelile sale, iar apoi a plecat la Wirläu, unde a täiatcapetele lui Septilici i Avraam Rotimpan, in luna la-nuarie.

hi anul 7052 [1544], luna mai 15, a trimis Petru voievodpe fiul sdu cel mai mare, lilas, la Tarigrad, la marele Im-párat singur stäpinitor, cum se zice, la Poarta Impärä-teascä, si 1-a petrecut insusi Petru voievod cu doamna Elena

Cu toti boierii cei mari si cu tot sfatul i cu arhiereiicu toti egumenii moldoveni; pina' la Dunäre.

19313 Literatura romana' vacile, vol. I,www.dacoromanica.ro

Page 192: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dontnia lui Ilitiq Mahmet

In anal 705S [15461 luna septemhrie 3; aräposat loan Petra voievod in cetatea Sucevei si a tost in-gropat in mänästirea cea ziditá din nou de el, numità Po-brata. lar toti anii doEaniei lui d'A 19-si jumätate4.

a, läsat domnia Värii f mmi su Ilias voievod. lar lainceput acesta mergea bine si se aräta binecinstitor i blindc5tre toti i iubitor fatà de boieri si fatä de toti eei ce71ineonjurau, dar in adivul inimii sale viclene incolteaboala.

Deci in al doilea an al doniniei sale, prin zavistia dusma-nului nostru, diavolul cAci nu-i venea, la socotealä säsufere ea oamenii crestini s'a' fie in pace 7 a täiat capulcelui dintli sfetnie a,l sao., Vartic hatmanul. i de atuncis-a Inceput säminta necredintei si a pornit el a se schimbasi a, se indepärta de la dreapta si adevärata Intelepciune

_päräsind statul bätrinilor i indemnuI celor ce crescuseraImpreund cu dinsul, a !acepta sá se lepede de crestinismsi s'a-1 urascä. Cäei, dei In tinerete fusese invätat in taindecrestinesti, raai tirziu i-a pläcut mai mult legea ismaili-teanä i musulmana a lui Mahumet, lepädind dreapta cre-dinta pentru reaua credintA, virtutea peatru inselaciune

näravul cel räu, si a Inceput eu osirdie a crede si a tinede legea turcilor si de datinele lor mincinoase. S-a imprie-tenit si si-a ales stetnici si dascäli pe niste agareni detrei ori blestemati, musulmani de legea lui Mahumet.lar dintre ei cel mai viclean si mai räu prin mestesugulsä'a diavolesc i prin vräjitorie era unul cu numele Hädir,stricat la näravuri si mai stricat la suflet, i cu el stäteade vorbä i locuia, impreunä, iar acesta ti era dascäl in celeamara si rele_ i a prima Ilia säminta pe care Satana asemanat-o i a crescut-o in amindouà sufletele lor; si,

arca punind ceva amägitor in unditd, 1-a atras la sine pecel fä'ra de minte. Cäci adunind toatd otrava rä'utätii siamestecind in ea inchipuirile cugetului sä'u, a Thicat o bäu-tnrd pagubitoare pentru sufietul Iui i in cele din urinäl-a tînt in prä'pastia pierzarii pe stricatul i ademenituf,

194www.dacoromanica.ro

Page 193: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

blestematul i nepriceputul Thai. Cdc.4 estfmaLrii orau-lui deeit-euvitt-ril i1ii inv.tatura eare nu vin oe la ,ce..1 bine-credinetes? Caci daca' verbele Tele pot striea obieeiurilecele bune, cu atit mai mult obiceiul de a Bta de vorbä.cei vielenil Astf el mintea lui s-a f d'out mai rea vi s-a urnplutpeste màsr de devertaciune ud prin mult'ä îneMciunomima i s-a intdrit ea anima vi a ineeput a face mari nedrep-täti, de pared ar fi ajo,. s ï adin I r uti4iJor ; u abla canebun i, Indemitat de diavol, se apuea, de toate faptelenecuviincioase, de parc5. ar fi fost cufundat in päcateintunecat de o negara nalprasnieä. A trimia sa-i camparecu multe mii de aspri i ducati de aur femei desträhdlate,agarenee spurcate, le-a adus la sine, vi a ineeput, neruvi-naba, flià se fereascä. de vin §i de carne de poro. i, ce sä maivorbesc mult? Se impotrivaa In toste bineeinstitoarei noas-tre credinte crevtinevti. i pravoslavniee. Sfintele icoant,chipul lai Hristos vi al prea.sfintei ndseätoare de Dumnezeuvi ale tuturor sfintilor, le numea idoli, el icare era idol al-necinstei vi prieten en dia.volul. Pe preoti vi_ pe diaconifi ura, pe 4111014 Ii numea vräjmavi çi diavoli, el eare cuadevArat vi de la inceput a fost f iu i inovtenitor al dia-volului telui ucigätor de oameni. §i multe alte hule vibatjocuri facea] asupra credintei noastre pravoslavnice, pecare nu le-am raai Boris cu cleamInuntul, pentru a nu lungipovestirea. Miereurea i vinerea vi in cele patruzeci dezile, adied in postul mare, m'inca carne, ca vi in celelaltesfinte posturi. Toate acestea el le Infäptuia cu de trei oriblesternatul salu daseäl i vräjitor Hâdir, invätátor i tainäa fárAdelegii. lar lucrul i Indeletnicirea igrija lui erausä se joace cu päsarile.

Dupä toate acestea, la indemnul znamei Bale, doamnaElena, s-a pornit a munci vi a pierde vi a cazni pe boieri:pe multi i-a lipsit de oehi, pe altii i-a dat raortii lu f eluritechipuri, lar pe altii i-a sugnimat In temniite; de multapite felurite chirturi amar patimea,u vi-vi aflau sfirvitul.

Daeä au ~A-afta rân,, boicnij aulost caprinvi toti -deo mare frica vi au Inceput a fugi in Tara Leveaseä, facindu-se

195'13*

www.dacoromanica.ro

Page 194: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pribegi. Tar Iliav, care a fost humit ì Mahumet, n-aputut rabda mult, ci vi-a värsat tot veninul ascuns inläun-trul inimii sale viclene vi a scris pe toti boierii mari i raid,tot sfatul, ha vi pe vätafii din toa tä tara, de la cei dintlipina la cei din urma, s. dea birul cel mare; a poruncit sadea cbiar i mitropolitul i episcopii, a scris i toate mänäs-tirile cite ant in Tara Moldovei, vi pe -WV popiidin cuprinsul hotarelor moldovenevti la haraciul cel mare.

ce sä mai vorbesc multe, toate cele crevtinevti i biveri-cevti se aflau Intr-o mare tulburare!

lar necredinciosul 1lia a trimis pe ascuns scrisori mareluiImparat al turcilor, cu mari i cumplite juräminte viduinte, ca el dorevte i cinstevte vi imbrativeaza legea luiMahumet. Impäratul i-a poruncit atunci sá vie in graba laTarigrad, ca sa primeasca legea musulmana, dorita de el._Dar sa vezi, cu ce minciunä i viclenie a incercat sa se aco-pere i sä se ascunda I Ce a iscodit vi cum s-a prefa-cut rautaciosul 1 Spunea cuvinte fruraoase, cu blinde-te,ca zicea eu iubesc legea- crevtineasca i cred In ea,ma duo insä la impärat, ea, sa uvurez vi sä micvorez hara-ciul tärii gi al säracilor vi nu, cum zic oamenii, ca merg pen-tru turcire. Iar cine spune astfel de vorbe Impotriva mea,va fi pedepsit cu capul". i a trimis In mare grabti slugiIn toata tara, ca sä adune birul amintit mai sus, zicind

trebuie tle cheltuiala vi de drum ping. la Tarigrad,vrind prin fätarnicie vi blindete sa-vi ascunda cruzimea,caci era un lup lmbracat In piele de oaie.

Adunind apoi i chemind pe toti boierii sai i pe toti ceice erau mai de searna vi tot sfatul in gradina de la Hui, le-avorbit cu multe cuvinte invelatoare, cind culaude, chid amenintindu-i vi infricovindu-i, ca sä nu selaso ademeniti in alta tara, caci eu zicea ma due lamarele frapa'rat vi in curind ma voi Intoarce iarävi".s-a jurat cu miinile pe cinstita cruce inaintea intregului.norod cá crede cu adevärat in legea crevtineascà i cá n-areglnd de turcire. Dar in aceeavi noapte a sfarlmat crucea pecare jurase vi a aruncat-o in umblatoare.

196www.dacoromanica.ro

Page 195: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pe preasfinlitul si curatul arhienuli dascal al Moido-v'ei, chir Maearie, episcopul de Roman, pe nedrept i 'Arasobor si Wand pravila 1-a alungat din scaun, cu sfatul

lndemnul mamei saleydoamna Elena, si al lui Nour.Mitrofan, care a fast i episcop.

Apoi s-a purtat atIt de nerusinat, de para. era un cineturbat i cuprins de farmece, iar daca i-ar fi fost cu putinla,ar fi zburat prin vazduh pina la Tarigrad. Si nu, i-a päsatnici de pierderea domniei, nici de mama, nici de hali sinici de boierii sài cu care era obisnuit si de tovarasiici a ridicat o mare multime de bogalii, talanli de aur'siaspri de argint si vase de aur si de argint, bogalie adunata

pästrata de la domnii dinainte ai Moldovei, pe toate le-aluat cu sine si a pornit la drum, punind in miscare o data cuel pe mai toll boierii si -caste. Acestia msA mergeau cu.multd Intristare i scIrba i griji, &lei se temeau sa" nu fiedali pierzarii celei de pe urma. lar Ilia cel urit lui Dum,nezeu, cum s-a vaiut In hotarele turcesti, s-a umplut demare bucurie i, ajungind laTarigrad, s-a infälisat mare-lui imparat si cu multe daruri I-a cinstit. Lulnd dupa aceeacu mare bucurie pe cel Inselat i duelndu-1, 1-au turcit dupalegea lor i astfel vinä'toarea a fost gata, spre bucuria lupu-lui eelui sufletese, diavolul. Si a primit numele de Mall-met, pe care n-ar g1ei cineva, dupii cum mrse pare, daca1-ar numi MUM nAseut al Satanei i fiul pierzarii, caci

pierdut, Impreund Cu domnia, mnsui sufletur gu, carearde acum in gheena cea nestinsa. Boierii Insa ceilalliosteni s-au intors la ale lor.

Dornnia lui. ,,Steran cel Mar

In anul 7059 [1551], luna iulie 11, a luatschiptrul domniei Aloldovei Stefan voievod eel TInar,al dcilea fiu al lui Petru voievod. Si acesta la lnceput se arataa fi bun si iubitor de Dumnezeu i minglia pe tali si seIngrijea de biserici si era foarte bun crestin, iar pe arhierei,pe preuli si pe a lugari Ii linea in mare cinste, cum secuvine sà Inca once domn binecredincios.

197www.dacoromanica.ro

Page 196: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dar, nu mult dupg aceasta, s-a preschirnhat färä de veste,iar rilutatea, ca 0 cum nu s-ar fi multumit. cu cele IntimplateInainte, s-a, revärsat din nou. i a inceput sa cugete ci sä.fäptuiasal In toate asemenea fratelui sau, ha In unele`sa-1

Intreacä. CAci i acesta a adus femei destrabälate agaren-ce ci hogi turci i altil apucati de diavol. i a, Inceput sävorbeascä aspru cu oamenii obijduiascil pe toti,lar din pricina Inmultirii nebuniei devenise obraznic; eicum din obräznicie se na,te de obicei pofta de lucruri ne-cuviincioase, a lnceput 8á reverse tot felul de rautätis-a dedat la multe nedreptäti ei chinuri. Iar acest ucigae.uaurdar çi sugator de singe era plin de minia femeiciscd0 de cea bärbäteascA ei se spurca In toate faptele necuviin-cioase, aptuind desfrinari ci jafuri, omoruri i lacomiialtele asemenea acestora. Cdci era un ucigae crud ei iuteei pe multi cu felurite ei nenumarate chinuri i-a omorlt.

De aceea, era urlt i nesuferit tuturor, din pricina ucide-rilor çi a spurcatului narav de fiard, i toti au 1neeputja se Intoardi de la el 0 sa fugä ca de un earpe Ingrozitor.Pe multi i-a lipsit de ochi, le-a tdiat nasurile ei urechile

i-a aruncat In adincurile apelor.Astf el, nesocotind judecata lui Dumnezeu, legea cea mal

presus de oameni e1 dreptatea lndelung rabdatoare, a lostpe drept Incercat de minia dumnezeeascà ces neprefäcutä

nelnduratti, la podul de la Tutora, In prundul Prutului,a fost lipsit In chip näpraznic, rueinos i farä milg de dom-nie ei viatà, Mud ucis de sfatul boieresc. Astfel primiträsplata vredni,c6 de rAutatea sa ei sfireit spurcatkiviatä printr-o moarte rueinoasà, In anul 7060 [1552], lunaseptembrie 30. A domnit un an ei doua luni ei dou6 .säp-tämini.

Pomnia tut Alexandru voievod cel Viteaz ci Nou

In acelaei an ei lunä, dupä arätarea luiDumnezeu, a, fost ales ei. ridicat In domnie viteazul i prea-Inteleptul Wean, minunatul Alexandru, aflat In tinuturile

198www.dacoromanica.ro

Page 197: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lesesti-eu toi pribegii moIdoveni. cdpätat rhult autor-de la eraiul lases° si de la nobilii eei maxi ai acelei tdri,si luptätori viteji din tinuturile de margine si multi pedes-trasi, pe care obisnuiesc sd-i numeased drapi5. Cci iacesta era unul din fiii in veci pomenitului Bogdan voievod5si a fost ascuns ca odinioard lumina sub obroc ori ea lucea-färul sub pdmint. *i a, strdbdtut ca o stea luminoasd. de lamiazdnoapte si, In drum &are miazdzi, s-a 1ndreptat bdr-bdteste spre patria sa pentru a lua domnia la Moldovlahia.*i a ajuns la Nistru, Impreund Cu toti pribegii, cu cdpete-niile lésesti ca oti1e. Boierii moldoveni (si locuitorii,cum au auzit, au alergat spre Alexandru si 1-au primit cabueurie si i s-au 1nchinat. -lar el a privit care toti cu ochisenini si preafrumoasä fatd, cu mild. si 1nduiosare.

Dar Gavril marele vornic i Cu Sturdza hatmanul nuau tinut de loe seama de jurgmintele i Mgäduintele ce letrimiseserä si letneredintaserd pribegilor si le Intdriserd maiInainte prin scrisori, ci Impreund ca alti citiva pgrtasi de-ailor, si-au pus domn la ipote pe blestematul Joldea. Auzindacestea, marinimosul Alexandru voievod foarte s-a umplutde furie i minie si a trimis pe Motoc vornicul In frunteaostilor, Impreund cu ceilalti pribegi si cu leii, toti bärbativiteji In lupte, si toatä cealaltd multime a ostilor, ce erau 1n-tr-un suflet pentru Alexandru, si au nävälitnoaptea, asura lorla ipote i i-au bdtut, iar pe Joldea si pe toti boierii maricare erau cu el i-au prins i i-au adus la Alexandru voievod.Dar Alexandru voievod, ca om ca minte si prealnteleptmilostiv, i-a, invrednicit de iertare pe toti. Dupä aceea,adunhidu-se tot poporul i edzind In genunchi, s-aunat. lui Alexandru voievod ca mare bucurie i veselie, caciIn chip lumina,t s-a,u bucurat.

lar voievodul Alexandru cel Bun si Non a poruncit sd fieläsati slobozi toti cei aflati in temnite i Inchii. ,i a ajunsla Boto§ani cu °stile amintite ma,i Inainte, iar acolo i-a cin-stit binesi i-a ddruit cu multe daruri pe nobilii lesesti;de acolo acestia s-au tutors lnapoi In tara lor.

lar Alexandru voievod, eel pus de Dumnezeu, s-a dus laHirldu, unde cu sfatui tuturor i dupä cuviintä a fost ridicat

199www.dacoromanica.ro

Page 198: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In scaunul dotnnesc si miruit. Si veneau de peste tot, dintoate 1ocurile §i din toate partile, ca. sa se Indulceasca devederea fetei lui, de bunatatea si blindetea si frumusetealui si priveau la chipul voievodului ca la al lui Hristos,caci li se parea °ti este in vis, iar nu aievea, din pricinanecinstei domnilor fosti inainte din neamul lui Petru voie-vod. Credincios lui Hristos, Alexandru voievod vorbea cudulceo.ta si cu lnduiosare tuturor, cu cumpätare cuviincioasaIn cuvinte, cu blindete i lini,te i huna rinduiala, iartoti citi priveau la dinsul Inältau lauda multumitoareDumnezeului atottiitor, fiindca era bun si milostiv f atade toti oamenii. Boierii vi-au primit cu totii cinstea si ave-rile de mai Inainte, iar celor obijduiti i celor care pe ne-drept fusesera osinditi in obezi amare si In temnite, tuturorale-a aratat pe fata mila sa.

Astfel fiind lucrurile, a auzit si marele singur stapInitor,imparatul turcesc Suliimen, si de bunatatea purtarii lui,si de marea lui desteptaciune si ea are obiceiuri domnesti siintelepciune i virtute i toate cite sint spre lauda, a trimispe unul din dregatorii sài turcesti la Alexandru voievodsi f-a intarit si asezat domnia cu un minunat schiptrucu mare chiste ì l-a cinstit cu da,ruri imparatesti si a in-cheiat pace trainica. Iar voievodul 1-a cinstit bine pe dre-gätor cu multe claruri si 1-a trimis inapoi cu cinste, din-du-i insoldtori chiar pina la cetatea imp'ärateasca.

Binecinstitorul i marele domn Alexandru voievod, dupace a luat in miinile sale toata cirmuirea Moldovei si aadus pace dumnezeeasca tuturor, a fricut mare cinste bise-ricilor din Tara Moldovei si tuturor sfintelor mänastiri.Si M'e% voievodul luminoasà sarbatoare si se veseleasuflet si multumea lui Dumnezeu, care-i daduse atiteaatit de mari bunatati, Impreuna cu preaiubita sa mamaAnastasia, binecinstitoarea doamna, si cu toti boierii sai

cu ostenii ce se aflau In palatul san. Pe linga acestea, erapeste tot pace adinc'ä, care bucura auzul oamenilor,tuturora le era propovaduita comoara pacii. Si in toatälumea s-a raspindit slava inaripata despre el si despre rivnalui binecinstitoare si despre iubirea lui fat'l de Dumnezeu

200www.dacoromanica.ro

Page 199: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

fa tA de sfintele biseriei, iar numele lui s-a rá'spIndittoate tärile i imptirátiile dimprejur. 5i a,cestea dar pina

a,ici.In anul saizeci, i unu trecInd peste sapte mii [7061,

respectiv 1553], din porunca marelui Impárat al turcilor,a pornit Alexandru voievod pentru Intlia data rkboi lm-potriva muntenilor, intrind el lnsusi In hotarele lor, casá alunge pe un oarecare Ra,dul, care venise din Ungaria Inacea domnie7. Radul voievod, cum a simit aceasta, a lá-sat locul si a fugit In Tara Ungureascá, iar domnia Ungrovla-hiei a- luat-o din nou Mircea voievodg, cu ajutorul lui Ale-xandru voievod, nefiind nimeni cine sä li se impotriveas-O. 5i s-a Intors Alexandru voievod i, bucurindu-se, a.ajuns la ale sale.

Iar dup6 un alt an, In timp de primávará, a trimis domnulAlexandru voievod pe Intliul-dintre dregátorii sái, p.e Nádä-baico, marele

vornic'Incredintindu-i o parte din oamenii

sái, ca sá scoatá din domnie pe Mircea voievod, din pricinapurtárii sale rele si a, viclesugului si a necredintei si a,

cáci a,vea glnd rdu a,supra domnului nostru,Alexandru voievod. Allind de reaua credintá. a lui Mircea,viteazul domn Alexandru voievód a; trimis si a cápátat dom-nia munteneascá de la marele impgrat Suliimen pentru Pe-trascu voievod9. 5i a luat domnia Petrascu, iar Mircea. voie-vod a, fost chemat la Tarigrad.

In al dollea an al domniei lui Alexandru voievod, Inluna august, i s-a náscut un copil scump si mult doritsi fin preaiubit, Bogdan voievod.

In anul 7062 [1554], luna septembrie 3, prin iubireacáldura Indemnului lui Dumnezeu, s-a aprins d rIvntidumnezeeascil si a tinut un sfat plcut lui Dumnczeua hotárit sá-si zideascá o preacinstitá mánästire i preafru-mos hram cu numele pr easiintai -s-t4p ei-maas.t.m.má" sc A t oar e ide Dumnezeu i pururea fecioarei Maria si cinstitului eiacatist. 5i a pornit din preaslävita sa cetate de scaunceava si s-a lndreptat spre 11111 Suha, sà vadd si si aleagliloe de mánástire si sä Inceapä a, o zidi. Dar vechiului pro' iv-nic qi vrájmas al neamului °manase, preavicleanului i dus-

201www.dacoromanica.ro

Page 200: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Inamíluainelui, diavolul, nu-i venea la socotealä sA Yabdeaceasta, ci, precum un nour Intunecat -acopare yazele lumi-nosului soare, tot astfel si el a lncercat s'A otráveascà cuságeata sclrbei ì Intristdrii i suferintei pe iubitorul deDumnezeu si preacinstitul domn Alexandru voievod, ea, 88.-itaje drumul i 644 Intoarcá de la, buná.vointa, si o-slrdia lui.

Sá.y zi ce-a iscodit r5.uVáciosul diavol I MergInd Alexan-dru yo -od, curn am spus 'mai sus, spre Slatina, pe clnd.

ajuns Intre satele Corlátesti siToderesti, la, mijlocul nu-lui calul s-a poticnit i a cázut cu voievod cu tot"In apä, càei rlul era umflat. Dar dornnul Alexandru s-aaruncat pe un alt cal si a mers mai departe neabátut, sprelocul dorit i, ce, un om cu minte, a tutelas cá aceasta fu.sese o fapta a, diavolului i n-a luat-o In seamg, ci privindcu ochi veseli i pásind bà'rbäteste si cu suflet usor, a ajunsla locul hothlt, de Dumnezeu a,rätat i dorit de el, pentru azidi mtinastirea si hramul preasfintei náscnoare de Dumne-zeu. i 1-a vázut si s-a bucurat i i-a, pläcut mult si a adusmultamire lui Dumnezeu. Iar mànàstirii i-a dat numelaSlatina si a pus pe intliul cirmuitor i egumen Iacov, nu-mitMolodet, si a Intárit slintul locas cu sate si metohuri sicu alta rinduieli,scare Out de trebuintá locasului. Apoi s-alntors slavind pe Dumnezeu si pe a,devárata lui näscátoare,malea preacuratá, si a venit iarási In preasldvita cetate aSucevei.

A seria aceastá carte Isaia de la Slatina.

NOTE

7 Alexandru Lapupeann (1552.-1561, 1564-1568).2 Petru Rarq, urcat pe tron a doua oark In 1541.3 Radu Paisie, fost crtlugär, doma al Tärii Romane§ti futre 1534<te

1545.

202www.dacoromanica.ro

Page 201: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

-4 AutoruLinalude aid si anli. In care Petru Rare usese nevoit sitparAseasea tronu/...,

5 CuvInt polonez (scris la sg. drab, pronuntat drap),. Insemnindpedestras".

8 Alexandra Llpusneanu era fiu nelegitim al lui Bogdan al 111-leas7 Radu Ilie (noiembrie 155-2 mai 1553).8 Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559).0 Pdtrascu cel Bun (1554-1557).

www.dacoromanica.ro

Page 202: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

CRONICA CALUGARTJLIJI AZARIE

Cel de-al doilea ucenic al episcopului Macarie, alu-gärul Azarie, a continuat *i el in 1574 sau 1575 cronica acestuia, Inversinnea completä: el reja istorisirea exact din 1551,de unde se °prisedefinitiv invätatul episcop, cdruia Ii face un cuvint de lauda atit lainceputul cronicii, cit i cu prilejul pomenirii mortii (1558).

Acest ultim cronicar moldovean in limba slavonä scrie din peruncalui Petru *chiopul (1574-1577, 1578-1579, 1582 1591), exrunindCu compasiune moartea lui *tefan Rare* (1552), apoi d Gmnia lux Ale-xandru Läpu*neanu (in doul rinduri, 1552-1561, 1564-1568), a luiDespot Vodä (1561-1563), *tefan Toma (1563-1564) Bognan LApu*neanu (1568-1572) *i Ion Voda, zis cel Cumplit" (1572 1574), pentrua incheia cu venirea pe tron a lui Petru 5chiopul (1574). El Ii exprimlcu vehementä antipatiile, dintre care cea mai nejustificatä istorice*teeste, desigur, cea fatä de viteazul *i dreptul Ion Vodä i, intr-o oarecaremásurä, fag de Despot vodä.

Azarie s-a bazat in scrierea cronicii sale o spune el insu*idoer pe propria-i memorie (ceea ce explica' unele inadvertente) ; insehimb, s-a adresat *i el acelormi modele literare Macarie *i Manas-ses, din care a preluat cum a arätat I.Bogdan, o serie de pasaje, ce ise pärea cá se potrivesc cu unele din personajele *i evenimentele des-crise.Evident, aceasta scade din valoarea documentará a cronicii, nuinsa *i pe cea strict literarä, pe care trebuie s-o apreciem, in contextulliterar al epocii, ca o incercare de dezvoltare a stilului malt In lirnbaslavonä.

Cronica s-a pästrat, ca *i aceea a lui Eftimie, intr-un gingur manu-scris, *i anume in cea de-a doua comp ilatie de cronici moldevene*ti,ajunsä In Rusia dupg. 1749 *i pästratà la Leningrad (mss. 0, XVII, nr.13 de la Biblioteca Publicä Saltikov-*cedrin"), in continuarea var;an-tei complete a Cronicii lui Macarie. De vreme ce originalul a fost scrisIn anii 1574-1575, manuscrisul nedatat a fost atribuit, pe baza

204www.dacoromanica.ro

Page 203: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

träsaturilor paleograf ice, sfirsitului secolului al XVI-lea sau, poate,Inceputul celui urmator.

Textul cronicii a fost publicat paralel de I. Bogdan, in Letopisetullui Azarie, Bucuresti, 1909 (Academia Romänä., Memoriile Sectiei is-torie, Seria II, t. XXXI i, in extras: studiu, p. 28-51; text, p. 112125 ; trad. p. 146-158), si de A. I. Iatimirski, in azaastw-mo.caoecimaJenzonucb mouaxa Asapus, HOP.FIC, XIII, 1908, nr. 4, St. Petersburg,1909, p. 23-80 (färä traducere). A fost reprodus de P.P. Panaitescu,In Cronicile slaoo-romdne din sec. XV-XVI, p. 126-151 (intraducere,,text si traducere, cu note). Versiunea româneasc6 reprodusä mai josporneste de la traducerea lui I. Bogdan, confruntatä cu aceea a lui P.P.Panaitescu.

Cronica lui Azarie §i compilatia de cronici ce-o precede cunos-cutä sub numele lui a circulat In mai multe manuscrise, dupä cumse poate vedea din mentiunile lui Axinte Uricariul (1709-1710) in in-terpolärile la Letopisclul Tetrii Moldovei de Gr. Urechel.

Desi aceastä cronicä are o incheiere, ne-am fi asteptat ca Azariesau altcineva s-o continua, cel putin atita cit a durat domnia patro-nului säu, Petru Schiopul. Dar aceasta a fost intreruptd de douä ori,din cauza pretentiilor tot mai mari ale turcilor de a se märi tributul,ceca ce a dus la aparitia unor noi pretender* la tron, ciernen, si lapribegialuiPetru Schiopul insusi (1111591). Schimbärile dese de domnieulterioare au fäcut, asadar,imposibilä continuarea istoriografieicia le. Ea va fi reluatä, in alte conditii, in primele decenii ale secoluluiurmätor (mai precis, in anii dinainte de 1647), chid invätatul vbrnicGrigore Ureche va deschide in mod magistral seria cronicilor In limbaromänä, folosind nu numai corpul de cronici raoldovenesti succesive Inlimba slavonä (de la 1352 pinä la 1574) asa numitul letopisetmoidovenesc" ci i izvoare externe, de orientare umanistä, serseIn limbile latinä i polonä.

Asada'', cu Grigore Ureche incepe o nouä epocl in istoriografia siliteratura romäneasc5., care depdseste limitele fixate In antologia defatä, ce se opreste in preajma marilor realiari In limba nationald, luce-piad cu mijlocul sec. al XVII-lea.

O.M.

Vezi ed. a II-a P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 86 si 89.

205www.dacoromanica.ro

Page 204: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Oronica lui Azarle]

Pina aici a,u ajuns Impletirilr ritoricesti -ale pärintelui Macarie. SA' Incepem dar si no', 6are am fostsmeritul lui ucenic, Aza,rie.

Acest sfint-raposat parinte a impodobit In euvintc iscu-site, Incepind de la moartea batrinului tefari. voievod celViteaz pinä aici, povestea domnilor care au fost baaintede noi si a, celor ce au ajuns pina Ia noi, povestire alcätuitsä.din porunca lui Petru voievod cel si a fost u ade-vArat un izvor de apa a Intelepciunii, ce se revarsa. In suvoaie

umple inimile noastre, dar de care nu ne mai saturAm.Caci si noi, smeritul sä'u fiu, pasind pe urmele lui, ne vomsili sä Implinim porunca domneascä, adicá a lui Petru aldoilea2, binecinstitorul domn, cu voia, si binecuvintareapreaosfintitului rnitropolit chir Anastasie si cu mijlocireamarelui logorät loan Golgi. Cer dar iertare daca, din pricina.vremii Indelungate ce a trecut, nu voi scoa,te din uitarenu voi pomeni unele sag altele din lucrurile ce s-a,u IntimplatIn cursul anilor.

Voi Incepe deci, pe eft Inai este cu putintä, sá povestescmai departe despre mai sus numitul Stefan voievod3 siBA Inchei de Impletit cuvintele povestirii, de unde s-atrerupt i ping acum.

PET chid .viteazul Stefan domnea cu cinste crestineascasi pe toate le orinduia, vrajmasul cel viclean n-a, mai rabdatmultä vreme rIvna, cea bunä, ci a vIrIt ura In 'hoierii lui ceimari, care fuseserä cinstiti de d'insul cu binefaceri. Si ces-a Intimplat deci?

Boierii mai sus numiti, care 11 paräsiserä, adicti pribegiidin. Tara Leseasca, 8,u trimis pe ascuns scrisoare catre sfet-nicii de frunte si prin minciunä le-au furat mintile lor celeslabe. Vreti oare ziceau ei puterea In Moldova? Peputernicul efan tineretea 11 'impinge 0.4 sfatuieste sa seridice In chip varvar asupra voastra i sä Incline tara tur-cilor, ca si fratele säu Ilias". Sit vai, ce lucruri fäptuiestitu, 7nvistie S-au ridicat ca nite tilhaai asupra, i oieN iu-luívi l-au Vaiat fära milà, vai, ea pe un miel, IA cort, la

206www.dacoromanica.ro

Page 205: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

podul de la Tutora, pe Prut. Altceva, n-a mai zis decit cu-vintele acestea: O, saracà dreptate, pe tine te piing vidupA tine suspin, cci inainte de mine tu ai pierit i a,imuritl" i zAcea pe pämint, plin de singe. Era atunci cursula.nilor 7060 11.554 luna septembrie. Si a doranit un an

patru luni, vi astf el vi-a dat sfirvitul acest domn viteaz.Dar legile domniei vi stäpinirea nu s-au intrerupt,

ca vi cum ar fi primit sfat de la Dumnezeu, mai sus pome-nitii pribegi din Tara Levea,scà vi-au gAsit voievod, in ace-Iavi an vi aceeavi lunä, pe unul din boieri, Alexandru4/ales de cel de sus, om voinic i frumos la fatA,blind. Si, primind ajutor de la August, craiul lesesc, aupornit indatA sá ia domnia. Si. nu era nimenea care BA li seImpotriveascd. Au intrat deci fdrà nici o piedich i s-auadunat tot norodul i cdpeteniile ovtilor impreund cu epis-copii i boierli i cu tot sfatul, vi au inältat pe Alexandrula domnie, in- palatul domnesc din Hirldu. Si toti erau ve-sell de domnul lor, cdci era binecinstitor vi-i minglia petoti.

Dar in vremile vi in anii aceia a fost multä pieire de oa-meni in Tara Moldovei. Iar voievodul, cercetind toate ca-sele In care se pdstra, aurul i vdzindu-le pe toate goal e vineavind nixaica, voia, sd impartá norodului ajutoare, dar,nenavind 41e unde, era indurerat, se intrista i tinjea,Insdnu dupd multd vreme a adunat comori bogate din. daruri

venituri.Dupd trecerea celui de al doilea an al domniei sale, vi-a,

luat setie pe binecinstitoarea doamnä'. Roxanda, fiica luiPe-tru voievod cel Bdtrin, din care s-au ndscut Bogdançi Petru, care a,u fost bine crescuti vi dati sd invete carteçi credinta, cea, adeväratd.

Iar Alexandru voievod, cercetind cu grijá in toate pdrtileintocmind lucrurile, ca un om intelept cdci vtia doar

cá fiecine care a gustat din bunätätile acestei vieti are sdguste vi moartea._ a, trimis inainte de toate in tärile deprin -prejur, cAtre cdpeteniile popoarelor, vi a, fäcut

sä.' trdiascä. In pace cu strAinii. Dupd aceea, a inceputtag zideasa o mdndstire foarte mare, cu bisericä inäuntrul

907www.dacoromanica.ro

Page 206: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

ei, läcas al Dumnezeului meu, numit Slatina, atit de Impo-dobit cu frumuseti, Incit, dacit Dumnezeu ar vrea sä träiascáin zidiri fkute de miini omenesti si In acesta ar trAi desi-gur. i s-a Ingrijit si de celelalte naänästiri mai vechi,tärindu-le averile si miluindu-le, si a ridicat in toate pär-tile läca§uri dumnezeesti pe sä'ra,ci ii hränea miluia,iar palatele domnesti astfel toate au fost orin-duite de el cu intelepciune i pricepere.

In anul 7064 [1556], la rugämintea ungurilor, mareleImpärat al turcilor. Suliimen a trimis poruncä lui Alexan-dru voievod si lui Pätrascu, voievodul Tärii Muntenesti,si au intrat cu ostile in hotarele Tärii Unguresti si, cu sfa-tul apeteniilor lor, au pus pe craiul *tefan5 in scaunultatäui säu Ioanäs. Atunci a fost in tar5. o iarnä aprig5.ger iute, cu vinturi rele.

In anul 7066 [1553], ianuarie 1, arèsul ititre intelepti,mai sus numitul episcop Macarie, pärintele nostru i dascä-lul Moldovei, dat sfirsitul preacuvioasei i lui Dumne-zeu pläcutei sale vieti si a fost ingropat cu toatä cinsteasi cum se cuvine unui sfint, de cätre ucenicii säi, in mänäs-tirea Rica, eeq. de el ziditä. Vai, ce -strAlucitor luceafära opus! Impodobit-a scaunul Episcopiei de Jos, de la Ro-man, 27 de ani, arätind multä vrednicie Intru Dumnezeusi suflet mare in toate. Iar cine ar vrea sá inteleag5. marealui minte, pe acela 11 va Incredinta de aceasta frumosulläcas pe care cu osirdia lui 1-a ridicat din temelii preacuvioa-sei Paraschiva. Acest pärinte, care a fost numit cel fericit"incä pe cind era in viatä, multe isprävi intru Dumnezeu culiknicie a acut, cki era om cu rivna lui Hristos; destoinicIn inväläturd, meter i iscusit in cuvinte foarte stiutorca nimeni anal, precum mkturiseste i letopisetul mai susscris de dinsul, i alte multe, pe care nu le cuprindem Inaceastä scriere, aci nu voim BA' lungim povestirea.

Iar urmas in scaunul säu arhieresc a fost Anastasie,bkbat blind, iinitit, plin de intelepciune, lmpodobit dea,semenea cu smerenie sí purtind florile binefacerii pe fatasi mai alessin mima sa. In alugärie era iscusit i, dupà ce acirmuit bine si pläcut lui Dumnezeu turma lui Bristos 14 ani,

208www.dacoromanica.ro

Page 207: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

a fost ridicat in preainlatul scaun de mitropolit al preas16-Nitei cetäti. Suceava.

Daa s-a cuvenit sà pomenim si despre acestea, sä vorbimdar mai departe despre cele ce ies in calea povestirii.

In al nouälea an la domniei lui Alexandru, s-a ivit dinTara Nena-teas& un oarecare cu numele Despot6, care-sizicea fiu de domn, om iscusit in lupte, si adunind In ajutorulsäu bärbati de toate neam,urile, priceputi in rázboaie, vi-teji, aprigi ca leu 1 cu inimi indraznete, s-a repezit cavin tul aspru de la mia7änoapte, ce aduce noii intunecatisi phi i d grindina sti catea e, filrà de veste a ajuns InMoldova, si, fiind In tarä, s-a gätit de luptä, voind sà apucedomnia. *i s-a inspäimintat Alexandru auzind de acestea.indatä insá s-a ingrijit de oaste i a trimis-o sà stea impo-triva vràjmasilor. Dar inainte ca acestia sà se intIlneasc.áin tarà, väzind cá vràjmasii i-o iau inainte, s-a miniat Inmima sa, s-a inarmat bine si, impreunä cu cei ce erau cudinsul, a iesit la luptä de apärare; i s-a dat bätälia laVerbia, lingá riul Jijia. Dar unii dintre cei dintii luptätori'aran haini voievodului si de la inceput au apucat-o la

altii s-au intors inapoi, care incotro, si s-auiar voievodul a, rämas sà lupte singur, cu putini .ai

sài.*i Intelegind Inseläciunea, a suspinat zicind: Vd, maibine mi-ar fi sà tráiesc cu fiarele la un loe, decit cu oameninecredinciosil". *i, fugind pe cai iuti, a ajuns in fugà intIrgul Jasilor i s-a pregätit din nou de luptä.

Despot, insä, luind cetatea Sueevei i gäsind in ea multebog4ii, le-a impärtit ostenilor, iar partea de sus a tarii i

s-a supus. Alipindu-i si pe acestia de sine cu vorbe minci-noase si ademenitoare, s-a ridicat din nou la luptä impo-triva lui Alexandru. Acesta vázind cá dusmanii se intä-zesc, a läsat pe räsculati si a fugit cu putini in cetatea Chiliei,unde a gäsit pe doamna, Roxanda, care fusese trimisá.mai Inainte. *i a fost nu putinà plingere din pricina neno-rocirilor i a pierderii domniei. *i a zis domnul: O, doamnä'sà incetäm cu plinsul i cu Intristarea in desertl Dacti amprimit, cura a zis Iov, cele bune din miinile Domnului, dece sä nu räbdäm si pe cele rele? Domnul a, dat, Domnul a.

20914

www.dacoromanica.ro

Page 208: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

mat ; cum a. wut Domnui, asa a fast", §i ea un om inteleptfs-a gindit cu mintea pdtrunzatoare la lucruri mai de fotossi de grab5. si-a indreptat fata spre cetatea irapäräteascá.Dar Despot trimisese acolo mai dinainte i, prin darurifägAduieli, aderdenise, pe dregätorii si ostenii impärätesti,care au fost orbiti de mita. lar impäratul a trimis schiptruldomniei lui Despot, care si-a schimbat numele in Ioan.

Chid a ajuns Alexa,ndru in cetatea impäräteaseä, a vä-zut, in loe de liniste, supärare si amäräciune, dici a fosttrimis, o, nenorocitul, departe in surghiun, in cetatea

dincolo de mare. Atunci au fost plingere, lacrimisi nu putine suspine din pricina, despartirii de doamnäde copii si de prieteni.. i a rämas acolo, asteptind sä vadà-cele viitoare i rugindu-se raereu lui Dumnezeu, sá nu-1uite Cu totul.

Aicisa astepte cuvintul despre dinsul sisä spunem celor ce'vor sá asculte povestirea si despre Despot.

Cápätind stäpinirea deplinä, la lneeput se aräta blind siVrälmas al nedreptätii, dar dup5 putin timp a inceputarate veninul ascuns si räu, pe care 11 avea in inim'ä, i s-adedat la nedreptäti, asuprind pe oameni cu däri grele, de ceisäraci n-avea mi/5 si ura datinile crestine pravoslavnice;adusese cu sine sfetnici de altä /ege, luterani uriti Itii Dumne-zeu, a, cä'ror invätäturä o impärtäsea si el. Pe preoti i mä-nästirile nu le iubea ; a adunat la dinsul, vicleanul, vasele deargint si de aur si pietrelescumpe ale sfintelor i cinstiteloricoane, cele cu märgilritare tafrurausetate, din toate mänäs-tirile si s-a impodobit cu ele.

0, vai de säräcia noastr5., s-a arAtat ca un al doilea Val-tasar la nhavuri si la fapte. Cäci din pricina lui au fost sus-pine, pliasete i vaiete din partea tuturer celor obijduiti

prädati f5r6 dreptate i totri se rugau lui Dumnezeu cu jale,din adincul inimii, ca sä-i mintuiascA din ghiarele acestuitiran. Iar Du.mnezeu s-a aplecat la acestea si, väzind ploaiade lacrimi, s-a milostivit de cei ce-se rugau eu osirdie. Dum-menu, care vede toate cele ascunse oamenilor, a dezväluit,pe cAi pe care el singur le stie, un sfat citorva boieri mari din

iar acestia 1-au päcälit astfel pe Despot.

210www.dacoromanica.ro

Page 209: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Era lntre boieri un om cu numele Tomsa?, frumos la lnfa-tisare, titeaz, cu mImi puternice, piept virtos si suflet- In-draznel. Pe acesta deci l-au chemat boierii tei mari si, legIn-du-I IntIi1.cu juräminte strasnice, i-au dezväluit apoi sfa-turile lor ascunse si s-au hicredintat ea este un om de nä-dejde. Iar el, avInd dragoste caldä pentru dreapta cred.nta,a primit sfatul lor. S-au dus atunci si la Despot si i-augat spaimä In inimä, spunindu-i cà navaleste un tilharpreavestit cu numele Dumitrasco". Iar el, MA sal se gin-deasca, a trimis pe to-i ostenii säi de frunte, nemti, unguri,spanioli, leì i altii si o parte din sfat si din oameni i le-a,dat capetenie pe Toma, nestiind ce fel de orn este. Si pu-tini dintre ei stiau despre sfatul cel ascuns. far eind au ajuns

Ciuhru, au nälvalit deodata i flea' de veste asupra ungu-rilor i asupra celorlalli citi erau din neamuri de alta cre-dinta si i-au lovit i i-au biruit si n-a-scapatniei ragc,ar unulcare sä ducä vestea nenorocirii. Era- atunci numärul ani-lor 7072 [1564]ll, luna august.

dupa. acestea, Toma a fost ridicat atunci domn decatre o,tenii care erau acolo, iar el si-a schimbat numele inStefan. Si lndatä au pornit de sirg, ca sagetile fulgerului, cugind sal loveasca in Despot. Iar el, cum a auzit acestea,, i s-acutremurat mima si o mare teamal 1-a, cuprins i s-a, InchisIn cetatea, cea cu turnuri puternice a Sucevei, ia,r pe luteraniirämasi cu dInsul si pe citiva crestini de asemenea i-a inchiscu viclesug. Steia,n lug a, Inconjura,t cetatea cu osti.

Atunei, aflind aceasta, mai sus- numitul Dumitrasco a,adus cu sine o multime de osteni Inarmati, barbaticaci si el voia sa ja domnia. Astfel, pentru crestini era supa-rare din toate partile. Insa au chemat pe Dumnezeu in aju-tor i, lasind cetatea si orinduindu-se bine de lupta, au iesit

Impotriva acelora, iar lupta s-a dat la podul Vercicanilor,pe Siret. Vrajmasii au fost biruiti si tàiati, iar cu singele lorau adapat cimpurile si pämintul s-a acoperit cu trupurileasternute ale calor ucisi. In sfIrsit, Dumitrasco Insusi a, fostprins si multi din coi care erau cu el au fost prinsi vii si aufost cu totdi legaì i trimisi la cetatea lmparateascä, lasingur stapinitorul Suliimen. Iar acolo, Dimitrie a bäut

21114*

www.dacoromanica.ro

Page 210: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

paharul nelndurat al mortii, iar ceilalji au fost osinditi lamunc6.

In urma acestora, Toma socotea sT primeasa schiptruldomniei de la imp6rat, dar nädejdea lui a fost zadarnicä..Dupà ce vràjmasii au fost astfel biruii [Tomsa i aiaprinsi de rivnà, iaräsi s-au indreptat impotriva celor in-chisi in cetate si au inconjurat-o si au bAtut-o cu tot felul demestesugari. Au säpat sauturi si tunele si au facut un drumascuns si au ajuns pinà la porti si au asezat arme grelevärs'ätoare de foc, adicà tunuri, si au inceput a bate cetateacu tot felul de raestesuguri. Dar n-au izbindit nimic. 0,minune, cine a mai vg.zut sau a auzit? Cetatea noastah6tutàfàrà crulare de ai nostri, ca sà sfärime capul sarpeltii ce seincuibase intr-insal i se auzeau zgomote i strig5.te dinlauntru si din afaa, si cite o datà erau b6tutd, alteori b6-teau ei, si a tinut lupta, ziva, i noaptea, ti vgrsarea de sin-ge i pieirea ostenilor pinà la patru luni. In cele din urmä.,lupta intro frati.s-a sfirsit astfel.

Era [in cetate] un ungur cu numele Deve Petrun,acesta a fä.cut vorbe de pace cu cei din afaa. Despot 1-a che-mat la sine: O, Petre i-a zis am inteles ca yrei ea pre-dai cu viclenie cetatea i sä." fii mijlocitor al mortii noastre;dar tu iti vei da sufletul Inaintea noastal" indatà a scossabia si a fost taiat pe loc. Din aceast6 pricinä eeilali s-auturburat si ei i le-a-p6rut au i s-a Mcut famerip.' i ne-credintä. intre ei, intre ungurii i nemtii care erau cu Des-pot. i apoi au inceput sà cearä pace, rugindu-se sà li se lasonumai viata, cu strasnice juaminte, in care s-au increzut.Atunci au scos si pe Despot afaa din cetate, i a fostcat si zdrobit si a gustat paharul rusinos al unei morti bleste-mate, cursul anilor fiind atunci 7073 [1565r, luna noiem-brie.

Acum sä. ne intoarcem iaasi la povestirea despre Ale-xandru.

Daai a auzit marele singur stäpinitor al turcilor despreascoalele, turbuarile si neorinduielile din Moldova, vi-aadus aminte vi de Alexandru, care era in surghiun, i indatàa poruncit 86-1 cheme la dinsul. A privit la. el cu ochi blinzi

212www.dacoromanica.ro

Page 211: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Indurätori: O, voievodule, i-a zis am väzut a alfest ponegrit pe nedrept ; acum iÇi incredintez schiptrul dom-niei i cinstea de mai inainte; fii judecItor drept i milostivfa tti de cei sáraci !". Atunci Alexandru a primit daruri boga-te de la Mi clti se aflau in dregátorii linpä'rátesti. Voievo-dul s-a umplut de bucurie si a särit de acolo ca un 'vulturdin lat. Primind si de la Impärat osteni In ajutor, a, pornit

ia, domnia si a ajuns la Bräila.Indatâ ce a auzit de acestea, Tomsa a adunat oaste

crezindu-se mai tare, a iesit la luptá si a ars o parte a PriiMuntenesti si a präxlat-o. Dar cuvintul impäratului a fostmai puternic. Auzind despre acestea i rácind numai unsemn tätarilor celor cruzi cj cu chip de fiará', acestia au pornitasupra Moldovei ca niste ciini turbati i, luind multa' pradä,de oameni çi vite, si arzind rara, s-au hitas In pace la alelor. Acestea s-au Intlinplat In cursul anilor de la, Inceput7073 [1565]'4.

Väzind Tomsa cà nu este cu puting sä. stea Impotrivaputerii ImpArdtesti, s-a cutremurat In mintea sa si a Inceputsä se IngrijeascA de sufletul su si al boierilor care erau cudinsul. Cdci nimio nu e mai scump decit sufletul, nici Inál.timea domniei, nici dulceaa puterii, nici stápInireabogätii. i, luind cu sine toate comorile domnesti, a fugitIn 'rara Leseascä, crezind cà are sä scape de mlinile cele temute si atotputernice, dar n-a putut. Acolo 1-a ajuns solulImpäratului Suliimen si In cetatea Liovului i s-a, luat violalui ci sfetnicilor care erau impreimä cu clinsul.

lar cinstea domniei s-a Intors din nou la. Alexandruacesta a intrat [in tara], nefiind nimeni care sa-1 opreascä,si si-a pus din nou cununa i s-a arätat a doua oará.' stäpin

cgc.i fusese lipsit de domnie 2 ani si 5 luni In anul 7073[1565], luna martie'5. Iaräsi a väzut Alexandru zi slobodä,iaräsi a, devenit singur stäpinitor al Tápii, Moldovei,au strälucit razele binefäcátoare ale pravoslaviei. i s-astins tticiunele ce räspindea fumul credintei ceIei rele, cäci

fugit iarna intunecatä a necuratilor luterani si a, infloritprimávara, aducátoare de bucurie oricárei f iine, adica bu-

213www.dacoromanica.ro

Page 212: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

nästarea boierilor, lar In locul valurilor s-a anatat zimbind

Si ce a mai fost dupä acestea? A adunat dar pe uneftitoriivicleni de mai-nainte, mai ales pe boierii care se lepadasera.,.vi pe tot,i ja dat mortii vrednice de Baila, iar pe ovtenii impa-ratului, däruindu-i, i-a trimis la ale lor.

atunci s-a potolit furtuna, cu valurile cele mari, iarprin genunea vietii se putea pluti fdra turburare, caci sufladrept duhul dumnezeesc, zefirul dreptei credinte.

Nu mult dupa aceea a adus la sine din Ungro*lahia vi pedoamna Roxa,nda vi pe fiii sai cei de bun .neam, Bogdan viPetru, vi se bucurau cu totii impreuna de dulceata bunäta-tilor, duceau viata in frica, lui Dumnezeu, i cu milo-stenii catre saraci i cu binefaceri catre biserici îi ungeaumeren sufletul. Dar viga le-a fost dureroasa si adesea ca-deau In diferite boli gre/e.

S'a spunem celor ce doresc sà asculte vi un cuvInt despreimparätiile din afara. In anul 7074 [1566] s-a ridicat mareleirnparat al turcilor, Suliimen, vi a luat cu sine multe zecide mii de oameni vi s-a indreptat s'a cucereasca Tara Nem-tea8c5, dar acolo vi-a gäsit sfirvitul vietii, in lunadupa ce domnise 42 de ani, vi a lasat impärätia fiului sal).Selirn.

Iar in al patrulea an al domniei sale de-a doua, Alexandrua cäzut la grea boa,la de moarte i, intelegind ca are s'a moard,a themat pe apeteniile bisericevti vi pe preoli vi pe toti ceice erau in dregatorii vi le-a impärtavit multe invataturidumnezeevti, iar schiptrul domniei 1-a dat fiului sdu Bogdan.Si, fiind incà In viatd, a indragit mai mult cele viitoare de-cit cele de acum, iar in locul porfirei tesute In aur a imbra-cat vevnaintul de tina calugäresc vi in locul cununii de mar-gritare vi de pietre scumpe a imbrativat viga de postrig"vi vi-a schimbat numele, dupa cinul ingeresc, In Pahomie.Dar n-a mai tráit mult vi a adormit somnul cel obstese alraortii, din care nimeni nu se mai scoala. Si piatra, care'numiluevte pe cel TU vi nu eruta pe cel bun, ci pe toti ii aveazaimpreuni, a acoperit vi pe acest mare bá'rba,t, in a,nul 707611568], luna, martie.

214www.dacoromanica.ro

Page 213: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Luind Bogdan steaguldomniei i fiind Incà tinär, cirmui-toarea domniei erkmaraa sa Roxanda, iar dregatori erau Ga-vriil logotätul si Dimitrie hatmanul doamna fiind mai marepeste toti. Caci era inteleaptä ca un bArbat, cu suflet mare

impodobitä cu bunkuviintä, ca un rai insufletit,hräneste pomii cu binefaceri. i cinstea darnica doamna cumii de binefaceri pe boierii care erau sub stapInirea, ei i cudaruri foarte bogate i preacinstite Ii mingiia; i, privindIn toate pärtile, cu därnicie i necrutind aurul pentru ali-narea. celor chinuiti. de boli, värsa ploaie de binefaceriTentru neputinciosi i säraci, iar celor ce se trudeau cubätrinete grele i pline de duren i le umplea ralinile dedaruri; pe preoti cu milostenii minglietoare li indemnala rugäciune, iar aluggrilor iubitori de Dumnezeu, careisi petreceau viata curatà in mänästiri sautraiul plin de suferinte in pustie, le räcorea inimile cudese cercetäri.. Si peste tot sfintele läcasuri eran adäpate,cäci era ca un riu izvoritor de aun, ca un suvoi de argint,iar säracii beau si se ad'äpau pima' la indestulare. Era MA.foaxte bolnävicioasà cu trupul i mereu odihnea, in patmoale. i au stäpinit impreunä, fiul si mama, doi aninouä luni. i din zi in zi tot mai tare o supärau bollecereau sä fie dat lutul fiinei trupesti. a plätit [pämin-tului] datoria pe ce,re o imprumutase, Widä a räposat, Inanul 7079 [1574 luna noiembrie, i cu cinste a fost Ingo-patá In läcasul de rugäciune zidit de dinsii, Slatina.

DUpà aceasta, a rämas Bogdan singur stäpinitor si a donì-nit numai el. i era un tinär bine gout i nu-i crescuseraustata. Ayes, suflet drept la inceput, era invätat in artisi nu tinea räutatea, in sine, ci era milostiv i blind, intrutotul era invätat sä semene la obiceiuri tatAlui säti, arätind

vitejie, cä'ci era cu suflet indräznet, meter in a invirqlancea si a intinde coarda arcului, aruncind sägutile. Maitirziu insä s-au alipit de el niste oameni vicleni, vräjitori,scornitori si mai ales fäcä'tori de rele, porniti spre räutate4care i-au ros mima cu ispite, cum roade viermele lemnul celdulce, pinä ce l-au fädut s'ä indepärteze de la sine pe toldsfetnicii de frunte çi sä-si apropie altii tineri i nebuni

215'www.dacoromanica.ro

Page 214: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

mAseárici si plecat urechea la sfaturile Icir, ea °dilaceraRuvoam, fiul lui Solomon. i petrecea cu ei in glume si Injocuri, si se indeletnicea cu alergäri de cai, i impärtea to-varäsilor säi de joc i mäscäricilor toatä. averea, sa, dAruindacestora, din urmä vesminte tesute in aur i bläni moi.

Putin dupä aceea s-a, imprietenit cu oameni de altá ere-dintd si de altä.hmM, sfetnici petrecea timpul cuei, iar toate comorile domnesti, cu un cuvint, rA'u se risi-peau la necuratii si spurcatii lei. Cuvintele de bunä luya-täturá ale arhiereilor nu le lua in seam i nici nu voia sävadä la fao pe sfetnicii cu ginduri bune.

Auzind dar despre acestea, marele impärat a,1 turcilor,Selim, a trimis de mai multe ori sA-1 opreascä de la apuca-turile cele rele. Dar el n-a vrut, ci, disprquindu-si chiar tara

umblind pe ici si pe colo, plimbindu-se pe la, marginileTArii Lesesti, a mihnit si pe sfetnici, i norodul.

Ajungind insä aici, trebuie sa spunem un cuvint i desprecorbul mai negru decit negreata.

Era in cetatea Rodosului un surghiunit cu numele de loan,nu stiu cine era el si de unde i al cui fiu era, el insusi ziceaA e vitä de domn'8. Era, un om foarte siret, crud, ascutita minte, meter la, vorbá. i priceput la carte. Acesta, dar,

Cauta cu tot felul de inestesuguri, ha mai ales fä'.cea ftigä'du-eli de mitä, ca sà capete domnia, i prin viclenia se, a a,mä'gitpe dregAtorii inwärätesti lacomi de aur, iar acestia i-aumijlocit lui Ioan domnia de la impárat, dupä ce-1 legaseräcu juräminte, i astfel i s-a incredintat treapta ceaa domniei.

Cind a, ajuns in drumul sh.'u la, Istrul9 i auzind Bogdande venirea lui fioroasä , a läsat tronul tiranului si, dindu-sede bunä voie la, o parte, s-a indreptat in fugà spre täri sträi-ne. i a domnit singur, dupà moartea mamei sale, un a,ndeplin si 4 luni.

Toti cei ce erau in dregätorii i sträluceau prin neamul lorau primit cu bucurie pe domnul lor i i s-au inchinat ca,niste robi. El insä', cum a luat scaunul domniei, se ingrijeanumai cum sä adune aur. O, aurule, tirane, rädäcinä a tutu-ror relelor, urziturä a vicleniei, lepädat de Dumnezeu

216www.dacoromanica.ro

Page 215: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

prieten al dia,volului, fdedtor de rele, omoritor de prietenivinzdtor de neam, bdutor de singe, cum te invirtesti si le

strici tu pe toate, lucesti pe dinafarä. i pdtrunzi indtmtrulinimii, fdrd sä te saturi vreodatä.

ce a urmat apoi? A fost ca un nor intunecos, iar, In loede ploaie, a inceput s. curgd singe. incd de la inceput rdcneaca un leu, sà lingä singele nevinovatilor boieri, caci avea nd-rav de ucigas si singele i se Om Mai dulce decIt mustul.

unora le tdia capetele si le lua averile, Inmultind prinpiri nedrepte pe ale sale, altora le jupuia pielea ca la nisteberbeci, pe altii li sfIrteca In patru, iar pe altiri Ii ingropade vii, ca pe morti. i ce sá mai lungesc vorba? Multe si cuna-plite rd'utdti chinuri i cazne stravnice a adus oamenilor,cdci scornea. mereu cele mai istete viclenii. Iar deed gtiseape undeva aur, el 11 lua tot si-1 aducea, la sine, cäci era robaurului; pinà si pe osteni i-a lipsit de lefile lor. i pe Gheor-ghe episcopul 1-a dat focului atotmistuitor, cdci i acelaera lacom i foarte zgircit, si a pus mina pe bogdtia lui ceamare.

Dar nu numai pe acestea le fdcea fdrá rusine, ci si pe chlu-gdri ii chinuia cu multe nenorociri, temnitele erau pline decdlugári legati, mändstirile se goleau i li se luau veniturilece le aveau spre tirana tuturor, iar toate averile lor le adunala sine vicleanul, si càluguírii erau alungati de peste totca niste spurcati. i se credea pe sine mai intelept decitdomnii ce fuseserd inainte de el. Din acestea nenorocitul

atras blestemul asupra sa, jar_ minia luí Duranezeu avenit peste el. Cdci nu se tinea de dreapta credintä, huleachipurile dumnezeesti zugrävite pe peieti si pe icoane,tindu-se la närav ca un al doilea Copromm20, silea pe oa-meni sà lucreze in zilele de sdrbätoare si de duminied, si inpostul cel mare vi-a luat sotie; si nu numai el, ci si pe altiii-a indemnat sä calce legea, insurindu-se astfel.

Atunci, auzind marele impArat tureesc de grozdviilenecuviintele ce le fdcea, a trimis s5.-1 cheme la impArdlie.lar domnia a dat-o lui Petru voievod, despre care am vorbitputiin mai inainte, bdrbat de neam domnesc, nepot lui Mih-nea, voievodul muntenesc, fiul lui Mircea voievod i frate

217www.dacoromanica.ro

Page 216: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cu Alexandrur-voievodul Tärii Muntenesti21, om- veselrap i 1a privire, en Infátisarea, frumoasä i vrednieä dedomn, care a cäutat sá vinä sá ia scaunul färä räzboi i färä.luptä.

AflInd loan voievod de aceasta, s-a aprins de mimic sitndatä a ridicat o oaste numeroasd, arc*, lâncieri, osteniimbräcati In zale, cu paveze, cu tolbe de sägeti, Cu coifurisi cu scuturi. i a iesit la luptä, värsind foc pe gurä, i aars Tighina i Bräila, cetätile de la marginea Tárii Turcesti

aproape jumätate din Tara Munteneaseär fälindu-se cubiruinta i cu prada i Cu bogAtia adunatä. Dar, vai, a gus-tat din dulceatä atingind-o doar cu vIrful degetului, si aaprins asupra Moldovei de sapte ori sapte mai mult flacgraminiei räzbunätoare, ce se ridica, vai, In väzduh.

ce-a mai fost dupä aceea? Chid a auzit aceasta, Impära-tul a räcnit strasnic ca un leu, In cetatea sa Imparäteasca,a trimis la cäpeteniile neamurilor supuse lui de prin prejursi s-axidicat toatà oastea agarenilor, Impestritati cu aur sitrufasi, pe cai Impodobiti cu aur si cu arme ascirtite. Pelingá acestia s-au aläturat i pileurile tätarilor celor cu chipde fiarä si cu inima sälbatica; s-au adunat si din Ungaria22,iar din fatä a pornit Ungrovlahia, si de peste tot se revärsauca apele zgomotoase, multi ea nisipul. Atunci a iesitloan voievod impotriva lor, gata de luptä. Dar, cum s-arzice, era asemenea unei pdsäruici golase care se bate Cu opasäre de pradä, avind aripi mari çi iuì. i s-a dat o lupta

-mare ling& lacul Cahov23. i inaierIndu-se unii cula luptä strasnica, a fost biruit, vai, tiranul i rusinatmulti osteni a pierdut, iar altii au-fost prinsi de vii; i afost prins çi Ioan si pe drept a fost fäcut de batjocura, cacia fost legat de douà eämile ì rupt In douä, i astfel si-a datIn chinuri sufletul au de ueigas.

Atunci au intrat In hotarele Moldovei tätarii cei clinosi,cu räu närav, si au ars tIrgurile, jefuindu-le bunurile, iar sa-tele au fost date pradä. f focului] mistuitor. i au *us pinäla Roman, arzlnd si prädlnd; feinei frumoase si fete cu parbogat, copii de titá si fetite cu fatà fragedä, bätrini i tinerierau rápii, mamele erau ltisate färä copii, iar copiii ram'.

218www.dacoromanica.ro

Page 217: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

n_eau orfa,ni, intr-un cuvint, din fiecare virstä erau dusi Intrista robie, de la oameni ping. la vite, o multime MA' denumgr. i era, atunci mult plinset i suspin i vaet In Mol-dova.

0, tu, care esti mai räu decit ràii, Ioane, nepot al minciu-nii, fiu al diavolului, prin viclenia, i desertgciunea ta, aidat tara pieiriil

aci el nu voia s asculte de boierii sfetnici binevoitori.Asa era, mai sus numitul loan Gol'äi, cel dintii sfetnic,bat intelept i sfetnic cuviincios. Acesta, Ii arä'ta de multeori, invätindu-1, cà turcii au cuprins lumea Intreagg, cà sintputernici i fälosi si ingimfati si cà ei nu se vor opri pinä cenu se vor rgzbuna pentru batjocura, Indräznetilor. Ci dindouá alege-ti pe cea mai bung': ori capul'inainteaimpgra,tului, ori Intoarce spatele si du-te in täri sträine; darcu turcii nu te apuca, de luptäl". Dar era ca si cum ar fi vor-bit unui mort, ori ar fi cintat cintece de laudà unui surd.

Acestea, s-a,u intimplat In anul 7082 [1574]; luna iunie.Iar cind se petreceau toate a.cestea, puterea domniei s-a,

arätat zimbind bunului Petru voievod, bgrbat de neam bun,iubitor de bine, frumos, cu suflet luminat, milostiv din

fire, darnic foarte, urind nedreptatea, blind cu cei säraci,drept judecgtor, cgci, precum serie In arti, cinstea domnu-lui iubeste dreptatea. Multi au primit de la, dinsul bincfa-ceri boga,te, mänästirile si cälugärii s-au adgpat din undelerThoroase ale binefacerilor-lui si cintärile dumnezeesti auinherit iarasi in bisericile cele frumos zugrhvite, iar via-tatuturor a. Ineeimt sa curgä lin i terti träiau in liniste i ne-turburare. 0, ce liniste dai tu, sing-ur stäpinitorule, ce ininade domn binecredincioasg, precura este scris, stä" In nalinilelui Dumnezeu D6-i, Doamne, viaVà indelungatä si pacepentru mult timp, cäci el iubeste legea ta, fgrä sovaire, cumcintä David.

Acestea, au fost serse de mine, smeritul, cu toate cg. amMinas In urrag. Intru vrednicie fatä de pärintele izvoritor decuvinte alese24; am scris totu§i cu dragoste i ostenealä, pecit am izbutit cu mintea.

219www.dacoromanica.ro

Page 218: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

NOTE

1 Petru Rareq.2 Petru Schiopul (numit al doilea, dupd Petru Harm cdci In sec.

al XIV-lea §i al XV-lea fuseserd Inca trei domni cu numele de Petru).3 teran Raro.4 Alexandru Läpu§neanu.6 Ioan-Sigismund Zapolya, principe al Transilvaniei (1559-1571),

era numit de catre turoi Stefan.6 Iacob Heraclid Despotul, numit Despot Vodd.

Iconium (azi Konya), ora In sud-estul Turciei.Sfatul tdrii.Stefan Toma, devenit domn al Moldovei (1563-1564).

10 Dimitrie Vipevietki, batman al cazacilor.11 Anul este gre§it: In realitate, trebuie 1563.12 Devay Peter, dupd izvoarele ungure§ti (vezi P.P. Panaitescu,

op . cit., p. 145, nota 1; V. Motogna , Documente noi privitoal e la celderealuí Despot, Revista istoricä", X, 1924, nr. 1-3, p. 26-43).

13 De fapt, 1563.14 Data este, de asemenea, gre§itä: trebuie 1564.16 De fapt, 1564, luna fiind exacta, §i la fe] rdstimpul dintre cele

cloud. domnii.16 In realitate, In septembrie.17 Cdlug'dria.18 loan Voclä, zis cel Cumplit", era fiul natural al ha Stefan cel

Tindr (Steränitil Vodd).10 Dunäre.20 Constantin al V-lea, poreclit Copronimul, impdrat al Bizantului

(740-775), adversar al cultului icoanelor.Petru Schiopul era nepot de fin al lui Mihnea cal Rdu (1508

1509) ; tan' sdu, Mircea domnise citeva luni (oct. 1509 febr. 1510),dupä retragerea lui Mihnea in Transilvania ; fratele säu, Alexandru II,a domnit In Tara Româneascä. intre 1568-1574.

22 In original, Peonia.28 Cahul.24 Dasalul sdu, episcopul Macarie.

www.dacoromanica.ro

Page 219: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

LETOPISETUL TARII ROMANEMIN SEC. AL XVI-LEA

Este astazi un adevar stabilit ca Istoriardrii Roma-nefti, aa cum s-a pastrat in Letopiselul Cantacuzinesc, reprezinta, plait/a domnia. lui Matei I3asarab (1632-1654), o compilatie de cronicianterioare, traduse in limba romana (una din ele, istoria lui MihatViteazul, poate chiar redactata In limba nationalä), carora in timpulacestui domn li s-a adaugat o introducere, o expunere foarte lacunara*i confuza pentru secolele al XIV-lea al XV-lea *i cronica domniellull.

Prima dintre aceste cronici reunite in Istoria Teirii Romdnefti esteViala patriarhului Nifon de Gavriil Protul, reprodusa mai sus dupämanuscrisele care au transmis-o in forma independenta §i care a fostinclusä aproape integral intr-una din variantele Letopisetului Canta-cuzinesc, pentru a acopen i epoca domnilor Radu cel Mare (1495-1508),Mihnea ce! Rau (1508-1510), VlAdut (1510-1512) *1 Neagoe Basarab(1512-1521; de f apt, 'Ana dupa 1517)2.

0 varianta mai arhaica a Istoriei Ttirii Romeinesti, reprezentata demanuscrisele notate, in editia citatä, G400° (o amplificare a primei)°,

1 Vezi temeinicul studiu al lui P.P. Panaitescu, I neeputurile isto-riografiei in Tara flomdneascd , In Studii*i materiale de istorie medie',vol V,4962, p. 195-255; cf. Dan Zamfirescu, Studii gi articole de lite-raturti romclnei veche, Bucure*ti, E.P.L., 1967, p. 184-231 (In acestedoul lucrari. se citeazd *i bibliografia anterioara).

2 Vezi Istoria Prii Romdnefti. 1290-1690. Letopiselul Cantacu-zinese, Editie eritica intocmita de C. Grecescu *ID. Simonescu, Bucu-re*ti, Ed. Acad., 1960, p. 5-42; cf. descrierea *1 stema manuscriselorIn Introducere, p. XXXII-LVIII: cel mai vechi manuscris, luat ca.baza a editiei, este datat 1714-1715, intrucit provine din bibliotecalui stefan Cantacuzino, care a domnit in ace*ti ani (sigla V).

3 Vezi anexa 13 din ed. cit., p. 204-208, care reproduce partea dela ineeput, pinä la domnia lui Mihai Viteazul, dupä mss. GI, copiat

221www.dacoromanica.ro

Page 220: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

precum 0 de inanuscrisul hr. 13 de la biblioteca Naamtu--(copiat de Florea logorátul din Tara RomaneascA, la 17353, cuprinde

pentru aceastä perioadAo expunere mai scurtd, redactatà separe In timpul lui Radu de la Afumati (1522-1529, cu, mici Intre-ruperi), chid Incepe, dup6 parerea noastrd, a se serie letopisetul tAriide catre un anonim, apropiat acestui viteaz ginere si continuator al luiNeagoe Basarab2. Aceastä crania& internä a t 'aril, scrisä In limba sla-vonä., dar pierdutd In forma initdalä, a fost continua-a de unulsau maimulti autori de-a lungul intregului secol XVI-lea. Dup5 atitudineapolitic-A i maniera expunerii atlt eft se poate deduce din traducerearománeasca de la inijlocul sec. al XVII-lea, inclus6 InEetopisetul Can-tacuzinese, ea are doua psárti: una, care merge plrial la 1545 (sfIrsituldomniel lui Radu Paisie), iar a doua, care cuprinde perioada de lavenirea pe tron a lui Mircea Ciobanul (1545) pinA inainte de domniahilMihaiViteazul (4593)3. In prima parte, care poate fi socotitA o cro-nicadomneascd,favorabilä Craiovestilor i domnilor legati de aceas-tA (Neagoe Basarab, dar mal ales Radu de la Afumati), se x-primà lupta pentru independenta àrii, Impotriva turcilor; In adoua, scrisä din inspiratie boiereascd, numerosii schimbatiadesea de turci, slut privip critic, din al In schimb, Impotrivaturcilor nu se mai formuleazti niel un protest direct. Prima parte, deiexacta In ansamblu, cuprinde-mai putine date ; a doua este mai bogat'aIn d ate exacte si merge astfel pinàla c*adere a lui M ihne aTurcitul (1591),mentionInd doar pe cei doi voievozi cu scurte domnii: Stefan SurdulImai1591 august 1592) si Alexandru cel Rau (sept. 1592 sept. 1593).

Faptul ch. analele secolului al XVI-lea au fost serse In slavond estedovedit mi numai de ambianta epocil, clnd cultura rom&neascA con-tinua a fi exprimatà In oca mal mare parte In aceastA limbä, ci 0 de

Ia mijlocul sec. al XVIII-lea; cf. P.P. Panaitescu, inceputurile...,p. 203-209.

Vezi 1.1. Georgescu, O copie neettnoscutei a Letopisetullii Canta-ziaese, In Mitropolia Olteniei", XIII, 1961, nr. 1-9, p. 498-103(Introducere), 503-549 (text).

e i acurn, In urmA,siarticolulhiiPavelChihaia,AfesNegraVo a un personal iegenriar?, in Magazin istoric", III, nr. 5(26), mai19694 p. 46-52.

3 Vezi N. Jerga, Cronitile Inuraene, A.A.R. Mein. Sect. ist., Seria11,1. XXI, 1899, p. 311M2, i, mai pe larg, P.P. Panaitescu,

p. 206-209.

222www.dacoromanica.ro

Page 221: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pastrarea tutor expresii i cuvinte slavone0i netraduse trt textui ro-mânescl,

Se pune insa intrebarea: dat.a, a*a cum am-spus, analele secoluluial XVI-lea au inceput a fi serse in timpul lui Radu de la Afumaticel care a pus sä i se treaca pe piatra de mormint *irul batäliilor purtatepentru independenta tarii ('vezi inai sus) dupa domnia lui NeagoeBasaraba, cu ce moment din istoria Tara Roraäne0i incep ele? P.P.Panaitescu a aratat ca inceputul cronicii, de la legendarul Radu Ne-gru" (1290; acesta ar putea fi, de f apt., Radu I, cca. 1377-1383) pinala Radu cel Mare (1495-1508), da numai 11 nume de domni (in Incde 24), cu n.umärul de ani de domnie complet gre*it, de regula, maimare la fiecare, ca sä iasa totahil de 218 ani, citi slat de la 1294 pinkla 1508. Introducerea propriu-zisä *i aceastä. parte au fast alcatuite,apdar, mult mai tirziu, in epoca-lui Matei Basarab, de unuI din oame-nii sai,pe baza traditlei, a unor *tiri extrase din ietopiseteIe strbe*ti

bulgäre*ti*i a unor inscriptii *i documente din rainästiri3. DespreThdu cel Mare insu0, Istoria Tdrii Romdnefti spime doar ca a zidit.man.astirea Dealul 0 a a omit 15 ani (ceea ce e inexact: in realit a.te,a domnit aproape 13 ani, sept. 1495 aprilie 1508), dupa care in va-rian.ta noul se introduce Via fa patriarhului Nifon. Detaliile incep cu,domnia lui Mihnea c.el Rau, despre care in varianta arhaica se spune--eä. a domnit doi ani fara trei luni (ceea ce e exact: aprilie 1508 fe-bruarie 1510., dacl se includ icele citeva luni dui:a fuga lui MihneaIn Transilvania, ciad In tara a ramas fiul i asociatul sat/ Mireea).meazI, pe scurt, *tiri despre Vladut (1510-1512), Neagoe Basarab(1512-1521), Teodosie (1521, sub regenta" lui Preda Craiovescu,fratele lui Neagoe), luptele ulterioare pentru domnie, insistindu-se

Vezi exemple la P.P. Panaitescu, inceputurile..., p.207. Acesteexpresii i cuvinte vor fi reproduse aici cu litere cursive *i tradwe11 note.

2 Despre acesta se spune, printre altele (mss. ed.cit., p.205):Facut-au i beserici *i manästiri multe aicea in tara *i In alte tali*i atte multe bunatäti au facut in lume, care slut scrise mai pil2rgu, la o carte ce o au feicut de touts jitiile lui fi s-au dat sd fie stet-,teitoare la sfin(ta) mitropolie" (aluzia la Fiala patriarhului Nifon,care, deci; fu,sese scrisa Inainte).

inCePUtUri/e..., p. 197-204.

223www.dacoromanica.ro

Page 222: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

asupra lui Rada de la Afumati (1522-1529) i asupra luptelor duse doel impotriva turcilor.

Prin urmare, credem ca aceste anale incep ca Mihnea ce/ Rau (1508)indicarea exacta a anilor de domnie pina la Radu de la Afumati

(la Neagoe se mentioneaza chiar data exactä a urcarii pe tron: 8 februa-rie 1512) se datore0e faptului c. avern de a lace ca un rastimp de numai14 ani. Totu§i noi nu §tim cum incepeau propriu-zis aceste anale, cad,in forma ce ni s-a pastrat, trecerea de la Rada cel Mare la Mihnea ce!Rau se face simplu, Meä vreun titlu sau mentiune oarecare: dacà aexistat vreo introducere, ea a putut fi supiimata de compilatorul dintimpul lui Matei Basarab, tot a§a cum in varianta noua a fost suprimattitlul §i inceputul Vielii patriarhului Nifon.

Din aceasta cauzä, poate parea Indrazneata separarea acestei pa*dirr Istoria Tara Rominegi (sau, cum apare pe insemnarea de la cotordin:manuscrisul de la Manastirea Neamtu , Litop iseli Tetra Rum[dne.,sti])

includerea ei In antología líteraturii vechi române§ti In capitolulconsacrat secolului al XVI-lea. Dar intrucit exista un consens aproapeunanim astäzi ca aceasta parte reprezintä o simpla traducere din sla-vona, farà o interventie prea masiva a compilatorului de la mijloculsec. al XVII-lea, §i deoarece alte parti din Istoria Tetra Romcinefttidintre care una care o precede, Viata patriarhului Nifon, iar alta liurrneaza imediat, Istoria lui Mihai Viteazul au fost identificatereproduse ca atare In aceasta antologie, ni s-a pärut firesc sa umplemgolul ce s-ar fi creat prin omiterea acestei parti, pentru a da astfel oimagine completa asupra istoriografiei muntene din sec. al XVI-lea.In acest fel, se poate constata ca, de*i apärutd cu o jumatate de secolmai tirziu cleat in Moldova, datorità conditiilor rnai putin prielniceIn epoca contemporanä cu *tef an ce! Mare, istoriografia din Tara Ro-maneasca reprezintà o continuitate, realizata prin mai multe scrieriindependente in cursul sec. al XVI-lea. Epoca urmatoare din dezvol-tarea acestei istoriografii este, in schimb, sincronä cu Grigore Ureche,intemeietorul istoriografiei moldovene in limba roman& : Intr-adevär,compilarea izvoarelor anterioare, completarea i continuarea lor Inlimba romcintt s-a Meat sub domnia lui. Matei Basarab (1632-1654),contemporanul lui Vasile Lupa (1634-1653), in vremea caruia §i-ascris letopisetul §i marele cronicar rnoldovean (Ora In 1647).

Desigur, faptul ca nu avem la Indemina textul original in slavonaal analelor secolului al XVI-lea reprezintä o pierdere greu de recuperat,

224www.dacoromanica.ro

Page 223: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

dar posibilitateadescoperirii lui nu este Inca exclusa. Plnä atunci tre-buie sa ne multumim cu forma pecare ne-au pastrat-o unele manuscritaale Istoriei Tdrii Ronulnegti, dintre care ce/ mai vechi dateaza de prin1714-1715, fiind deci posterior cu 27 de ani momentului In care seIncheie Letopiselul Cantacuzinesc propriu-zis (1688)1.

Evident, acest manuscris (notat cu sigla V, pastrat la BibliotecaFilialei Academia R.S. Romania din Cluj, fondul Blaj, nr. 112) afost luat ca baza In editia critica, citat5. mai sus, a lui C. Grecescu giD. Simoaescu. Dar pentru tgrma arhaica. a cronicii, f Ara. Viala patriar-hului Nifon, editorii au dat In anexa 13 textul manuscrisului G1, co-piatve la mijlocul sec. al XVIII (tnainte de 1756, data unei Insemnaride la f. 46, pästrat In aceeagi biblioteca gi fond, nr. 91). Agadar, aicisIntem nevoiti sa reproducem textul letopisetului mai Intli dupl mss.GI, i anume de la Mihnea cel Räu (1508) pina tnaintea mortii lui Nea-goeBasarab (1521), respectiv ff. 3b-5a, In editia citat5., pe care o folo-sim, de la p.205, r. 22, Oita la p.206, r.2, iar apoi dupa manuscrisulde baza gi cel mai vechi, V, ff. 29b-36b, In editie, de la p. 42, r. 12,Ora ht p, 54, r. 7 (f ara aparatul critic2). Intructt manu§crisul nr. 13de la Manästirea Neamt, publicat dupa aparitia acestei editii, prezintäclteva &Jell interesante (In alte locuri, !Lisa, manuscrisele V giprezintá lectiuni mai bune), le vom reproduce In note, folosind editiacitata a lui 1.1. Georgescu, p. 503-509 (mss., f. la 7a.).

G.M.

[Textul letopisetului]

Mihnea voevod cel Räu, fecior Dracii arma-§ului de la Mäne§ti, acesta au täiat multiple de boieri. Iarneamu Craiovescu, ce le-au zis PîrvuleØii, au scapat de aufugit peste Dunäre, de s-au dus la Tarigrad. Iar Mihneavodä au domnit 2 ani färä 3

Vezi P.P. Panaitescu, Inceputurile istoriografiei..., p. 232-233.2 Vezi observatille prof. er.ban Cioculesctr asupra aparatului

fastidios", In Variettiti critice, Bucuregti, E.P.L., 1966, P. 39 9-44.

22515 Literatura rornfinii veche, vol. rwww.dacoromanica.ro

Page 224: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

VIklut vodà, pe acest[al 1-au adus Pîrvuletù domnu,lar Mihnea vodà au fugit ni Tar[a] Ungureasca la Sibiu.

Atuncea Dumitru Iac§iciu cu Danciul, feciorul lui TAO-luá, au venit tcur carte de la craiul §i s-au intimpinat cuMihnea voevod pe trepte, mergind in biserica papista§ilorcä iel inch' sà läpädase dà pravoslavnicii §i sä. Meuse papis-taqi; §i acolo Väiat lingà zid. Apoi, cetätiianiis-au strinsu de a ucis pro amindoi acolo.

Liar Vläduta vodä au domnit un an cu pace.Apoi Mircea vodd, fecior Mihnii vodä Dracii, au venit

din Tara Ungureascà cu multiple de ungureni de au fäcutcu VIAduta, vodä mare räzboiu la tirgu din Gherghita.Aräta,tu-se-au Pirvule§ti cu mare vitejie §i au biruit proMircea vod) §i multi ungureni au perit.

lar Mircea vodä au fugit peste Dunär[e] de s-au dus laTarigrad.

Si au domnit Vláduta vodá anii 2.Decii fiind Pirv-ule§tii zaviditi la Vlädut vodä de oa,re-

cari pizma§i. §i ascultind minciunile lor, cerca vremedobindeascä; iar nevrindDumnezeu, ei incà au prinsu deveste §i au fugit peste Dunere, Ládicind domnu pre Neagoevoevod Basarabu §i strinsärä citeva semi de oaste, luInduintr-ajutor pre Mahmet bei, ce-i zicea Mihaioglu, viind cutoatä oastea lui la Bucure§ti, [ati] fäcut cu Vlädut, vodà ráz-boiu mare. lar ni§te boieri ai lui l-au viclenit, de i-au täiatcap[ulr.

Basaraba vodä. au §6zut in scaon fevruarie 8 väleatul70274. Dupä aceia Basaraba vodä tare s-au cäit de moartea,lui Vladutä vodä; ci au chemat patriia_r§ii, vlàdicii, epis-copii, egumenii, cälugärii, diiaconi §i s-au strinstoti in cetatea Tirgovi§tii, de au fAcut stint mir cu multerugäciuni §i slujbe dumnezeie§ti, la sfinta, mitropolie careieste fAcut[4] de dinsui.

Dupre aceia Basarab voevod au inceput a, face milosteniimari pre la multi oameni.

Fäcut-au §i beserici §i mänästiri multe §i aicea in arà§iin alte täri §i alte multe bunätäti au fäcut in lume, care sint

226www.dacoromanica.ro

Page 225: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

serse mai p5. largu, la o carte ce o au fäcut de toate jitiilelui si s-au dat sil fie statatoare la sfIn[ta] mitropolie.

Ma,i pre urnaä au fäcut o sfin[ta] mänästire la Curt[ea]de Argesu, foarte frumoasa si impodobit[a] si din läuntrusi din afarà.

Si au domnit cu bunil pace, pinil au murit In domnie.Si 1-au Ingropat in sfinta çi rninunata mänästirea lui, inArges. Donanit-au ani 8, luni 85

Iar dupä moartea lui Bilsgrab vodä s-au inältat domnPreda, fratele lui Räsilrab voevod, ea sà ie domniia luiTheodosie, nepota-sau. Iar boiarii nu 1-au priimit, ci aurädicat alt domn, pre nume Radul vodä Cälugärul, desprepartea Buzäului5. Si au venit Radul vodä cu boiarii si cuoaste, ca sä se loveascä cu Preda, la Tirgos iste, si au fostizbinda Radului vodä si au perit Preda.

Deci and au fost apoi, au venit Mehmet bei cueä-1 chemase Preda intai ajutoriu si zäbovise a veni. Si aufäcut räzboiu cu Radul vodäla Tirgoviste si au biruit Méhmetbeiu, si au prins pe Radul vodä viu si pre altii bojar. intr-acéia, Mehmet bei pentru moartea Predii, el au trimis turcide au prädat pro buzäiani rärä de véste, si au luat multioameni voinici i féte- si dobitoc mult, çi multä paguhäçi pradä au fäcut pre locul acela, MO.' pre apa Buzäului,In luna lui mai in 2 zile7. i iar s-au intors turcii la Tirgo-viste, çi a,u skut Mehmet bei putind vréme cu turciis-au intors preste Dunäre, la Necopoe, si cu Radul vodä sicu oarecine din bojar, anume: Bädica-comisul, vtir premarecu BAsärab vodä. El au täiat capul Radului vodä alugärulcu voia, lui Mehmet beiu.

intr-acéia vréme si pro Theodosie l-au ajuns moarteala Tarigrad.

lar dupä acéia, Mehmet beiu au cersut d-omniia de laImpäratul a,ici in Tara RomäheascA, zicind cd-1 pohtestetara, sä fie el domn. Drept acéia impäratul crezu pre Mehmetbei si i-au dat doraniia in Tara Rumtmeascä. Iar Stoicalogofaul, fiind Intr-a,cea vréme la Poartä In Tarigrad,curind au trimis aice In Tara Rumâneascä, la toti boiarii, casá ràdice clonal cum mai curind pre Radul vodd din Afuma,ti,

22715*

www.dacoromanica.ro

Page 226: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pentru c. piare tara de turci. Intr-aceia curind s-au adunatboiarii toti si mari si mici si toata curtea si au radicat domnpre Radul voda din Afmnati, ginerile lui Basarab voda,Ja leatul 7030 [1522]. St au venit Mehmet bei cu steag dela Poartä, cu matime de turci si au intrat in tara. IarRadul yard col Tinär s-au gatit si au iesit inaintea lui cuoaste, i au facut razboiu la sat la GlubaNis, si au ,biruitRadul vodd pre Mehmet bei si au fugit Mehmet bei, des-au mi gait inca de razboiu. lar Radul voda s-au intorsindarät In scaun, In Bucuresti. Deci peste putina vréme,Mehmet bei au venit cu multime de turci si au intrat Intara. Iar Radul vodä i-au esit inainte cu oaste. Si s-aulovit la Clejani. Si au biruit pre Mehmet bei ea dintai,si multi turci au perit ; iar cind au fost apoi, au biruit turcii.

au perit Benga9, iar Radul voda cu boierii au iugit InTara Ungureasca..

Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subasi pre la toateora*ele19. Si s-au dus Mehmet bei preste Dunare. lar presteputina vréme au venit iar Radul voda din Tara Ungureascacu boiarii si cu multi unguri. Si au trimis curInd oamenialesi, de au cuprins told subasii pren toate satele i ora.selesi le-au taiat capetele. Si au strIns Radul voda oaste mare.

iar au venit Mehmet bei cu toate °stile si sangélele gatade oaste si au in trat in tara. 5i au esit Radul vodá cu boiariiInaintea lui cu oaste, i facu razboi mare la Grumazi;si s-au sfädit, de dimineata pina seara, si multi turcidelii au perit. Iar Mehmet bei, deaca au vazut asa, au Ince-put a fugi, i Radul voda Inca s-au intors la scaun. larapoi proeletii de turci ei s-au inturnat inapoi si multi cres-tini taiara si au fost izbinda turcilor. Atuncea au peritNeagoe spatarul-si Stanciul portariul. lar Radul voda aufugit cu boiarii In Tara Ungureasca. i s-au dus la IanosGrain, si au cäzut la picioarale lui i l-au rugat sti se milos-tiveasca sä nu lase tara crestineasca12 In miinile päginilor.Intr-acéia Ianos s-au milostivitpre crestini i s-au gait deoaste cu 30 000 de unguri, tot voinici alesi. 5i au pogorit prela Rucar aice In tara, si au venit Ianos crai pin la oras la

lar Mehmet bei n-an cutezat ca sa-1 astepte, cicurind

228www.dacoromanica.ro

Page 227: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

au fugit peste Dunäre. Décii Ianos crai s-au intors inapoi cumare dar si s-a,u dus In Tara Ungureascä. i au venit Radulvodä. In Tirgoviste vésel i cu toti boiarii i s-au sfätuitcum vor lace sä scoatä tara crestineasca din mlinileglnilor de turci. i au plecat capul si s-au dus Radul vod.ä. laTarigrad, la impärälie. Intr-acéia ImpOratul au tinut preRadul voda multä vreme i n-au vrut sä-i dea nici un räs-puns, pentru cOci au avut Ora de Mehmet bei.

Deci ImpOratul a dat domniia lui Vladislav voda.au venit Vladislav voda domn Tärii Rumânesti cu steag;si au venit toti boiarii de s-au inchinat lui Vladisla,v vodä.

clnd au fost apoi, au venit i Pîrvul, banul de la Craiova",cu multi voinici alesi i s-au inchinat lui Vadislav voda.Dupä acéia Vadislav vodd s-au batut joc de Pirvul banul"si au zis sä fie postélnic In casà, si puse alt boiar ban mareIn locul 111115. lar and au fost preste noapte., iar Pirvulbanul au fugit inapoi la voinicii lui. Deci chid au fost apoi,s-au Mors curind &Are Vädislav voda gata de oa,ste si aufacut rOzboiu PIrvul banul cu Vadislav vodà si au fugitVddislav voda peste Dunare. Dupä acéia impäratul s-aumilostivit de au dat domnia iar Radului voctä.

iar au venit Radul voda domn de la Poarta, i s-aua§gzat In scaun In Bucuresti, februarie 28 deni. i audomnit Radul voda ani 7. i dupä acéia Neagoe vornecul

Dragan postelnicul ei au rädica,t oaste pre ascuns precapul Radului voda. Neil cind au prins de véste Radulvodä, el nu s-au putut stringe oaste degrab, ci numaidecitau ttigit cu fie-säu, cu Vlad vodä, la bánul Pirvul la Cralova.Deci clnd au fost Radul voda In oras In RImnic,iar boiariiau ajuns pre Radul voda, de 1-au legat i i-au täiat capul

lui i fie-sau, Vlad voda, si au perit amIndoi in ora§In Minnie, clnd au fost cursul anilor 7037 [1529].

Apoi au venit Moisi vodà, feciorul lui Vadislav vod'ä.,de la Poartä, cu steag. *i au domnit un an pol'6. i au täiatpre boiari, anume: Neagoe vornicul i pà.' Preda postelnicul.Iar alti boiari au fugit In Tarigrad st au adus domn preVlad vodà. *i au fugit Moisi vodä' In Tara UngureascA,olnd au fost cursul anilor 7038 [1530]. Deci and au trecut

229www.dacoromanica.ro

Page 228: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Z Iuni, au venit Moisi vodä_ pre Olt cu unguri si au avutrazboiti cu Vlad vodä la sat la, Viisoara. *i au perit Moisivod i Barbul banul din Craiova. *i au domnit Vladul vodaani 2 pol, §i apoi s-au inecat in Dimbovita, la sat la Popesti.

*i dupá acéia boiarii au rädicat doran pre Vintilä vodáden oras de la Slatin. s-au fAcut Vintia vodä. sfinta mänäs-tire den Menedia. *i au 014 multi boiark Deci cind a,ufost al treilea an a. domrtiei luir s-au dus Vintilò.' vodä. laCraiova, sä. vineze cerbi preste Jiiu, si s-au sfätuit Vinti15,vodá Cu. oamenii lui de tainä, acola sä tac boiari. larboiarii s-au gait el de au täliat pre Vintilá vodä in maIulJiiufui. *i au domnit Vintilà vodá ami 3 pot.. 7040'7.

Apoi boiarii au venit la sfinta mänästire ArgesuI de auluat pre egumenul Paige si 1-au rädicat domn. i i-au schim-bat numele, de i-au zis Radu vodsä. 5i au fäcut sfinta mänäs-tire Mislea, hrara sfinta, troitä. 5i dupre aceia Radu voevodau täliat pre ba,nul Toma, si pro Vlaicul logratul.

Deci preste putinä vreme au venit Laiotà Bäsgrabä vodäcu niste pribegi, anume: Stroe pribeagul i Manole kd Mi-halco i cm haiducii din Tara Ungureaseä si au avut räzboicm Radul vodä, si au biruit Laiotä vodä. pro Radul vodä.*i au fugit Radul vodä Cu boiarii la Necopoe, si au venitLaiotä Bäsärab vodä in Tirgoviste. lar chid au trecut 2 luni,Radul vodà iar au venit cu multime de turci si au avuträzboi la Fintina Tiganului si au fost izbinda Radului vodáPaisie. Atuncea. au perit si Laiotä. vodä Bäsärab, si Stroepribeagul si Manole i Mihalco. 5i au domnit Radul vodä9 ami si 8 luni18. *i I-au mazilit turcii. 5i raergind la Tarigrad1-au fäcut surgun la Eghipet i acolo au murit.

Mircea,vodsä au venit domn de la Poartä cu steag si au intratIn Bucuresti, martie 17, 7053 [1.545]. 5i trecind 2 säptämini,au taiat pre bojar, anume: Coadä vornecul, z brat ego14Radul comisul, i Dragui stolnicul, 1 Stroe spätarul

comisul, si pro multi bojari carii nu sint scrisi aici.le-a,u da,t mare muneä, pentru avutie. lar citi boiari au

scäpat, au fugit in Tara Ungureascä.. *i trecind 2 ani, iarau venit acei boieri pribégi cu oaste, pre gura Pra,ovei,si au a.vut räzboiu mare cu Mircea, voclà" la sat la Paris,

230www.dacoromanica.ro

Page 229: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

vi au fost izbinda Mircii. Atuncea au perit i Udriste vistierulTheodosie banu120.Dupä ackia. au venit liadul vodä, ce l-au zis Ilie, din

T ara. Ungureasca, cu bojari pribégi i tu multi haiduci.FAcut-an räzboiu la sat la. Mänesi.21, si fu izbinda Raduluivodrt Elias. i au gonit pre -Mircea vodä pin. In Giurgiov,perind multi oameni. Dupä. aceia. Mircea vodä iar au venital doilea rind cu hanul çi tu multi turci, de a.0 gonit preB.adul vodä' paste raunte. i au domnit vo[15. .ani S po122.

s-au mazilit de la turd i s-an dus la Tarigrad.PAtra,sco vodä, cela Bunul, au venit doran in simbAta

Pastilor 7062 [1554]. Deci trocind 3 axil den d,omniia lui,el s-au dus preste munto, in Tara

Uno6ureascä.,caqati hoiarii

lui si cu multä -oaste, trimitind preSocol vornicul In TaraLevascä, la ceta,tea de la Lvov, de au adus de acolo preIzabela cräiasa vi pre fii-säu Ianos ëraiu, asäzindu-1 precräie In cetatea ot Clujvar. De acolo PAtrasco vodä s-aututors lar in tarä, de au domnit ani 4. i u murit In scaun,septembrie 24, 7066 [1557].

Mircea vodáiar a-u vault doran al treilea rind. 5i. au tri-mis la boiarii. carii -era pribegi In Tara Ungureaseä, de i-auchemat, fAcInd mare juramint. Deci ei crezindu-1, s-a,usculat de au vault, Stänilá vornicul l cu told boiarii i cutoatä curtea, de s-au inchinat la IVIircea vodä., de credintä

legäturä ce-au fAcut. lar cInd au fost la martie 3 deni,cu mestevug mare au chemat pre StAnild vornicul i pretoti boiarii si pre araindoi episcopii i tori .egumeni cumultime de tälugari, In cetat6 In Bucuresti. iasa, färàvésteaunäpustit tntr-Invii pre hevliii Jai si pre multi turci,de i-a,u taiat pro toti, varsindu-se mult singe nevinovat.Da-va seama inaintea lui Dnranezeul j au domnit Mirceavodä5 ani si 8 lani, murind In scaun23. Ingropatu-s-an In biséricadomneaseä, in Bucuresti, septemvrie 21 deni, 7068 [1559].

Deci cind au lost a doao ElptAminä, putinei boiari, ce aufost scäpat preste munte, ei au venit cu putinea caste, deau Mcut räzboiu cu boiarii Mircii vodä, la satul RumAnesti,si fu izbinda pribégilor. Iar doamna Chiajna a Mircii vodàci cu fie-säu Pätru vodä au fugit peste Dunäre; iar boiarii

231www.dacoromanica.ro

Page 230: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

ei au rämas in Giurgiuv. i iar au venit al doilea rind deau fäcut räzboiu cu pribégii la sat larpätesti, si fu iz-binda boiarilor Mircii. Atuncea au perit Badea clucerul

alti oameni de ai pribégilor. i iar au vault doamnaChiajna cu Pätru vodä In Bucuresti. i trecind ostiptäminä, lar au vault altiboiari pritégi, pre apa Oltului,anume: Stanciul Bengäl i Matei al Margäi, i Radul, iVIlsan i alii, fäcind räzboiu cu PAtru vodà la sat la Boia,ni,avind lingà dinsul multime de turci, si fu izbinda 1Ti Pätruvodä, perind multi eameni. Atuncea au venit Stepan, velportarul de la Poartà, de au adus steag lui Pam voda dedomnie now), sä fie in locul tätIne-sgu. Mircii vodä. Adaos-auPätru vodä cu mumä-sa la, bir 5 aspri. Domnit-au ani8 si mazilindu-se s-au dus la Tarigra424.

*i au, venit in locul lui domn frate-situ Alexandru vodä,iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076 [1568].

Deci atuncea boiarii citi era pribégi incä au venit de s-auinchinat toti la Alexandru voda. Dupà acéia trecind 2 luni,iar Alexandru vodä au Inceput de au täiat multime deboiari, anume: Radul logofätul ot Drägoesti, i Mihneaot Bädéni, i sin Udriste vistierul, i Tudor ot Bucov, i VladulCaplii, i Pätrasco, i Calotä, i Stan sin Dräguletului, i Radulstolnicul ot Boldesti, i Radul sin Socol dvornicul,mesita septemvrie 1 deni. i au fäcut Alexandru vodà, dinjos de Bucuresti, o mänästire mare, hram svetaia2-5 troitä.

Tar cind au fost al patrulea an din domniia lui, luindfra,te-säu PAtru domniia la Moldova,26, fost-au poruncit laDumbravä dvornicul si la toatä boierimea Moldovei, cavie lnainte, la Focsani. Atuncea Alexandru vodä inch' allesit In timpinarea lui Pätru von, frätine-säu, de au filcutespät la sat la Säpäténi. Iar Dumbravä vornicul cu toatS,curtea Moldovei, ei au venit sä se inchine la Pätru vod6..Iar deaca s-au apropiat, ei färä véste au lovit pre Ramvodä si pre frate-säu Alexandru, gonind pre Pätru vodäpin la Braila, ir Alexandru vodä au fugit la oras, la Floci.Moldovénii Incä, fäcind aceastä izhindà, s-au tutors lamargine, la. Ionasco voda..

232www.dacoromanica.ro

Page 231: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Deci atuncea Ionaseo voda. au trimis pre Vintilä voddcu multi lotri, ca BO fie domn in Tara Rumäneased. *i auintrat in cetatea din Bucuresti, sazind acolo 4 zile27. Alexan-dru vodä. Inca au trimis pro o mama de bojari ai lui caoaste, anume: Dragomir dvornicul, i Mitrea comisul, iBratul päiharnicul, Ion pircalabul, de au lovit pre Vintilavoda si pre acei lotri fär de véste. *i atuncea au peritVintilä voclá i acei lotri toti; si iar au venit Alexandruvoda In scaun In Bucuresti. *i au adaos In tara un bir cei-au zis oae seacä. *i [a] murit In scaunul lui, inlie 25 deni,leatul 7085 [1577].

Mihnea voda au ramas In locul tatine-säu domn. i autrirais pre Mitrea vistierul si i-au a,dus steag de la Poarta.$i au adaos in tara galeata. Deci cind au fost al patruleaan din domniia lui, iar boiarii mehedinti au rädicat undomn ce i-au zis Radul Popa. *i au facut-razboiu -cu Mihneavoda la Craiova si au fost izbinda Mihnii .voda. Facut-ausi o mäng.stire, de la Tutana. Domnit-au 6 ani29. *i l-aumazilit turcii, de s-au dus la Poarta.

Pa.tru voda Cereal sin Pätrasco voda.' au venit domn dela Poartä intrind In Bucuresti august 29 deni; leatul 709229.*i au facut biserica ce iaste In cetatea Tirgovistii. *i autaiat pre Mihailä dvornicul i Dobromir banul si pe Gonteapaharnicul. *i au pus birul curtii foarte mare si gorstinäde oi. Deci trecind 2 ani de la d'omniia lui, venitu-i-aumazilie de la Poarta si au trecut rauntele cu tot ce au avut.

Mihnea vodá iar au venit domn al doile4 rind. *i au maiadaos In tail un bir ce i-au zis näpast4. *i a,u pus pre rosiiun bir loarte mare ;.si pro rnegiiasi galeatä de piine i dijmadin stupi un stup. *i au täiat pre Stanciul logofatul. Dupäacéfa s-au mazilit si el de la turci. Ducindu-se la Tarigrad,au lasat légea crestineascä i s-au fácut turc, de voia lui.*i an domnit Mihneavoda al doilea rind 5 ani.3° , 7099 [1591].

*tefan voda. Surdul au venit domn de la Poarta cu stiagsi au domnit ani I poln.

Alexandru vodá au venit domn de la Poarta cu steagsi au domnit ani 1, luni 332

233www.dacoromanica.ro

Page 232: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

234

NOTE'

Din aprilie 1508 pinl in februarie 1510.Adaugat dupà mss. nr. 13 de la Neamt (in continuare, prescurtat

N).N: Deci Calotti dvornicul si alti boieri au viclenit de Mr° VIAdut

vod5 si i-au ttliat capul luí.4 In N corect : m (5)s (i)la fev. 8 d (e)ni i (ea)t 7020 [luna februaroei

ziva 8, anal 1512].De fapt, 9 aid si 8 luni (febr. 1512 sept. 1521).Cunoscut, de fapt, sub numele de Vlad sau Dragomir Cillugdrui

(oct. nov. 1521). S-ar putea ca aici sirt fie o gresal5 de copiere, oáciram scrie consecvent Racl (nu Racial), ceea ce se explicl usor ca oconfuzie de litere fa-Vt. de Vlad.

7 N: Dup. acéia Mahamet beiu, pentru moartea Predio, el au trî.mis turcii de au robit pro apa Buslului sil-ainovit far de mast°. Caau fost jucind voinicii sí Male In horii si cum au fost impodobite asale-au luat. *i dobitoace si tot ce au gasit au luat. *i mare pagubl aufäcut pro local acela; trig pro apa Buzáului masi4a mai, 2 deni.

N adaugá: pe apa Cldnesti.N adaugl: peh[arnicul].

le N: prin toate oradle si prin toate satele.Ioan Zápolya.

12 N: Tara Româneasca.18 G': ot Craiuv[a].14 N: Pirvul pa [mare] ban.15 N: si sá puiu ban mare alt bojar in local16 [Si] jumnate (respectiv, dinianuarie 1528 piná in 'unie 1530).17 Anul 1532 (se referl la data urcArii pe tron, in sept. 1532 a lui

Vinti15, care a domnit ping in iunie 1535 ca o intrerupere in sept.nov. 1534, de catre Radu Paisie deci ceva mai mult de doi anijumgate: gresala s-ar putea datora unui copist intermediar).le Din iunie 1535 pial in martie 1545.19 Si pe fratele &au.29 N: Si au avut räzboi cu Mircea vodà la sat la Peres, so au biru it

Mircea vodá pre pribegi si au prins atuncea pro Udriste vist[i]ariulsi pre Theodosie banul si le-au taiat capetele av[gust] 26 deni. i audomnit Mircea Voila 8 ani [martie 1545 noiembrie 1552].

www.dacoromanica.ro

Page 233: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

21 In arte manuscrise corset: Mänesti.22 In total, pin/ la aceasta datä (cele douä domnii), intr-adevia'r

cam 8 ani si jumätate (a doua oarà, intre mai 1553 febr. 1554). N:*i au fost Mircea vodä. In scaun in Bucuresti de la Voznesenie [Intiltare]pinti la fev. 12.

23 In Gt corect: *i au domnit Mircea vodä anu 1, poi 0-2 luni, mu-rind In scaon. Aproape la fe! In N: ani 2 far de 3 luni [respectiv, ianua-rie 1558 sept. 1559J.

24 A domnit Intr-adevär 8 ani si clteva luni, Intre sept. 1559junio 1568.

24 Sfinta.26 Petru *chiopul.27 In mai 1574.23 hire sept. 1577 iulie 1583.39 Anul 1584, de fapt 1583: confuzia e usor de explicat, cäci noul

an incepea la 1 septembrie.39 De fapt, 6 ani.31 Intro mai 1591 august 1592.33 Alexandru ce! Rau a domnit un an (sept. 1592 sept. 1593).

Dupä aceastä propozitie hacepe Cronica lui Mihai Viteazul, cu urmä-torul titlu : De aicea sci Encepe istoriia lui Mihai yodel, sin Peitrafcovodii... (Vezi Volumul II al antologiei de fatd, unde se editeaz&integral textul cronicii lui Mihai Viteazul).

www.dacoromanica.ro

Page 234: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SOLIA LUI STEFANITA VOIEVODCATRE. REGÉLE POLÓNIEI, EXPUSAIN SEIMUL POLON DE LUCA ORA(1523)

Fiul §i nepotul lui Stefan cel Mare, Bogdan al111-lea (1504-1517) §i Stnfänitä (1517-1527), care i-au urmat la tron,au continuat pe plan extern aceea§i politica de apa'rare a tärii impotrivapericolului turcesc §i de alianta. cu statele vecine, Polonia §i Ungaria.In acest sens, este semnificativä solia lui Stefänita voievod, rostita infata regelui Poloniei, Sigismund I, §i a consilierilor sai de boierul §isolul Luca Cirjä, in primele zile ale anului 1523. Acest strälucit dis-curs"1, care s-a pästrat in limba polonä, nu este numai un insemnatdocument de politica' externa, ci §i un prepos monum- ent al elocinteipolitice a strabunilor no.stri"2, cu anumite calitati literare, ceea ce ne-adeterminat sí-1 reproducem in antologia de lath'.

Textul a fost publicat initial In Acta Tomiciana, vol. VI, Poznah,1857, p. 226-232, de unde a fost reprodus de E. Kaiulniacki[Kalujniatki] in: Hurmuzaki, Documente, vol. II, partea 3, Bucure§ti,1892, Apendice, p. 708-713 (cu trad. lat., p. 714-720). In romane§tesolia a fost tradusa mai Intii de B.P. Hasdeu, in Arhiva istorica. aRomaniei", t. I, 1865, p. 9-13, §i t. III, 1867, p. 53-54, iar apoide M. Costächescu, in Docunzentele moldovenepi de la ,,Stefeinigvoievod (1517-1527), Ia§i, 1943, care a tiparit §i textul polon,cu un comentariu (p. 530-553; raspunsul regelui la p. 553-557)3.

Reproducind mai jos, cu unele olnisiuni, textul soliei, am revazutcu atentie traducerea data de M. Costächescu ; am beneficiat, cu acestprilej, de concursul colegei Elena Linfa, lector la catedra de limb i slavea Institutului de limbi*i literaturi straine Universitatea Bucure§ti.

G.M.

236

I C.C. Giurescu, Istoria romclnilor, vol. II, partea /, p. 142.2 B.P. Hasdeu, in Arhiva Istorica a Romäniei", t. I, 1865, p. 9.3 A fost reprodusa fragmentar in tratate de istorie, precum §i in:

N. Iorga, Scrisori de boieri, scrisori de domni, ed. III, p. 182-184.

www.dacoromanica.ro

Page 235: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Textul solid]

Domnul meu, Stefan voievod, prietenulriel Voastre, mi-a poruncit ea' vá vorbesc i sá amintescMäriei Voa,stre, dupà cum *i mai inainte v-a trimis vorbä

v-a adus aminte despre faptele päginilor, cum se adunäse intäresc impotriva cre*tinätätii *i cum li pra.dä pämintul,cum li atacä i ii iau maple, ia,r noi, cre*tinätatea, nu bägämde seamä.

In al doilea, rind, uitati-vä, Märia Voasträ, ce au fäcutIn anul ce a trecut coroanei ungure*ti. Au pornit asupra, lorCu puteri mari i au luat au cucerit de la dinii Belgradul,care a fost o cetate, o poarta Inchisä' impotriva pä.gmilor,pe usca,t *i pe apä.l. Si acum, Dumnezeu, pentru pacatelenoastre, le-a descht-o *i au luat i alte orme *i au prädatSirmiul *i multe alte locuri. lar regele Ungariei i sfatul luinici acest lucru nu l-au bägat in seamä i nici nu l-au preva-zut la timp, ca sä se apere.

Càci Märia, S4, Domnul, cum a aflat cä turcii se pregätescde räzboi impotriva coroanei ungare, in mai multe rinduria dat de *tire Märiei Sale regelui voievodului Ardealului,ca sá se päzeascäl pregdteasc5. bine Wile i sá dea de*tire tuturor domnilor cre*tini qi sä-i cierne in ajutor. Sitoti domnii cre*tini i-ar fi ajutat impotriva päginilor, darMäriile Lor n-au vrut sá creadà acest lucru i titi MäriaVoastrá bine cum s-a intimplat totul, din cauza nepäs'ärii

neintelegerii dintre Märiile Lor.Si iar4i, tocmai atunci chid impAratul turcilor se pre-

gätea, sä porneascd impotriva Belgradului, solul Domnuluiera la sultan si, cind i-a dat drumul sä plece, Peri-pavai-a spus a*a: Spune domnului täu, Stefan voievod, cä' onceslujbá i-ar cere sultanul, a,a sä facä, *1 sultanul va fi bun cuel!". Si cum au inteles domnul meu i sfatul domniei sale deacesta, mult au stat qi s-au gindit. Si atunci a pregätit §i atrimis oastea impotriva tätarilor, pentru ca Märia Sa saaibsä. cum sä se impotriveasca *i sa scape de o asemeneaslujbä.

237www.dacoromanica.ro

Page 236: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

5i, dupd aceea, fdrá intirzfere, de cum a pornit sultanulcdtre Belgrad, a,si trimis la domnul meu un tulac, care este,Wuria Voastrd, un curier, cu o carte i i-a scris domnuluiraen, dindu-i astfel de stire tä. plea,c5. Impotriva coroaneiungare: Iar tu, Stefane voievod, sil trimiti oastea ta, Inajutorul nostru, in tara secuilor, i Impreundcu tine Basarab,voievodul muntenesc, iar cu voi sit fie si Mahamet, sangeaculdin Nicopole". Din pricina aceasta, domnul nostru i sfatulMäriei Sale mult s-au mihnit si s-au gindit ce trebuie sil facä,cum ar putea 135. se Impotriveascd si sd scope de aceasta, insäeel mai bun din toate i s-a pdrut acel räzboi, pe care-I ducemImpotriva tatarilor i ne apdram Ora, noastrA. Si apoi11-a ddruit] cu multa daruri, taftEme i aspri i cad, i toateacestea pentru crestindtate. Si acel tulac a plecat );4i 1-am Ingo-tit Old la hotarul tdrii noastre. Iar Basarab voievod a tri-Mi8 eu Mahamet la tecui hoierii àisi castea-

N-au trecut dona sdptdmIni dupd aceasta si a, sosit un altoldcar si l-a gdsit pe domn la razboi, asemenea tu carte,scrisd la f el, ca domnulsa place si sà se gräbeascd. far domnuls-a, lntristat foarte si asa cum a. putut, Impreund tu sfatulsdu, s-a ferit i s-a impotrivit, ca i mai Inainte, si tu daruri.Si tot, atunci a trimis la regale Ungariei si la sfatul lui si

voievodul Ardealului, a triads cartea sultanului turcilor,pentru ca ei sà crea,d4 si sd Inteleagä aceastd carte a jsulta-nului] turcilor, dar ei n-au crezut nki atunci si nici n-au vrutsà se impotriveasca si Ea se apere, cum stiti, Mdria, Voasträ ,nepdsarea i neintelegerea dintre

Dupd aceea, domnul a, dat drumul oastei si el insusi aplecat la Suceava. Si a slat In Suceava doua sAptdmInia plecat de aici cdtre HirIau i clad a ajuns In drumul Sire-tului, unde-i podul peste Siret, I-a ajuns un olacar de lavornicul din Tara de jos i i-a spus cà vine un sol mare de la,sulta,nul turcilor. Iar domnul, cind a aflat, Indatä a, trimiscärti la toti boierii i tdranii si i-a chemat iardsi la -caste,Impotriva, tdtarilor, lar pe turc 1-au Intlrziat pe drum,pind and oastea a, Inceput sil se adune.

Si cum a ajuns acel sol la domn, i-a, adus de la, sultancarte scrisd cu multd ralnie si ziclnd asa: Cine nu ascultd

238www.dacoromanica.ro

Page 237: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

porunca sultanului, e hain". i a zis asa,: Asadar, acum säunfa,ci altf el, ci sä. fii färä nici o Intlrziere, Impreunä cu acestcredincios si preacinstit Sinan-bei, care va fi cu tineva urmäri slujba voastrà, sà ocupi tara secuilor, ca sä fiea domnului nostril".

atunci, domnul nostru si sfatul säu mult s-au intristatmult s-a apärat In fa$a turcilor i apoi a vorbit. asa,:

Cum sä.' ponies° Impotriva secuilor? Cäci secuii stilt siascultä de regele Ungariei si noi axem pace cu regele Unga-

Apoi, dacà noi vom pleca lmpotriva àrii secuilor,atunci lesii vor ocupa %era mea, cad slut un4i cu ungurii,c5. regele Ungariei este nepotul regelui Poloniei, si cnezatulLituaniei asemenea, este Impreunä cu dinsii, iar tätarii departea cealaltä. Numai dad sultanul vrea sä piardä $aramea s't sà fie pustiità, dar apoi n-o sä avem de undedäm tributul". i multe a mai vorbit eu acel sol.

dui:a aceea, dad a Intelea domnuI ca e greu pentru noisi cä, vor sä ne despartà de crestinatate, Märia, $a, à stat multde vorbá si a plins cu lacrimi si a gräit boierilor säi din sfat:Boieri, bätrini i tineri, ce este mai bine sà facem, sä neunim cu pàgînii impotriva cre§tinilor, sau sà fim cu crestiniiIn buna InIelegere si In pace §i prietenie, Impotriva, päglnilor?"-Märia sa a intrebat sfatul säu, pe bätrInii din sfatul mosuluisän stefan, cum s-a purtat In trecut Tara noasträ. Moldove-neascä? Iar ei au räspuns asa Märiei Sale d Tara noastaMoldoveneasca a $inut prietenie sfintei coroane a Ungarieisi a Poloniei.i a rdspuns Märin Sa: Asa cum a fost In vremeasträmosilor nostri, In vremea mosului si pä."rintelui nostru,tot astfel i noi vom cherna pe Qumnezeu In ajutor §i peMaica Domnului si vom $ine unire cu crestinii si vom res-pinge cum vom putea pe päen de la noi".

Apoi doeanul nostru a trimis pe marele logofät si pe marelevistiernic, cu cuvinte de tainä, cum ar putea sä ne scape deasemenea nevoie. Jar acela [solul turcesc] mult s-a Impo-trivit si apoi a spus: Primesc aceastä greutate de la voi pecapul meu, pe grumazul ineu, insä dati-mi o suta de mii deaspri, In gall de alte daruri". Atunci, acesti boieri i-au spus,mai departe, sä primeasd saizeci de mii de aspri i cinci

239www.dacoromanica.ro

Page 238: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

sute de herbed, afarà de alte daTuri, caftane aurite, patrusute de mii de aspris çi cai i bläni. Si, din mila lui Dumnezeu§ i spre norocul crestinilor, turcul acela ne-a izbävit, ch'cialtfel ar fi trebuit sà ne ap'ärdm ¡Ara de neamul päginilor,in Tara, de Joss. Si domnul a. Mcut aceasta pentru cresting.-tate si nu a dat ajutor pàginilor, impotriva crestinätätii.

Si iatki, dupä aceea, sangeacul Dirstorului, care stä..-pineste Dunärea, in fata Tärii Muntenesti si a noastre,a trimis la, domnul nostru un sol al sä.'u, cu carte de la, sulta-nul turcilor, cerind sd-i dea drum [slobod] i ajutor, printara noasträ, impotriva, Märiei Voastre. lar domnul meu,voievodul, nu a primit acesta si a vorbit astfel: linpäratuleste volnic, dar noi nu putem sä facem a,ceasta, &dci avempace i prietenie cu regele Poloniei, iar tara noastil esteasezatà intre tara regelui Ungariei i àrile regelui Poloniei,si Märia Sa Sulta,nul va, duce la, pierzanie tara, noasträ".Dar am rugat pe sultan ca gdseasd alt drum, dci altfelturcii vor dlca i vor strica si tara, noastrà". Si chid Märia,Sa a spus aceasta, a, inteles Märia Sa, impreunä cu sfatulcà acel sangeac este mare dusman crestinilor.

Iar domnul nostru a, avut i a.lte supäräri la hotar si a,trimis la sultan, cu plingeri, pe pan Iurie vornicul, i mults-a plins impotriva lui [sangeacului] si a, dat darurile pentrupasale, cite treizeci de mii de aspri si, cu ajp.torul lui Dumne-zeu, acel sangeac a fost mutat din cetatea aceea.

acum, Mària, Voastr6 stiti _cti au inceput sä. ataceRodosul4, care este ca o cheie i ca o poartà inchisä." pentrutoatä. crestin6tatea Dumnezeu sà nu le ajute pentrucà vedeti Märia Voasträ, dad. Dumnezeu, pentru Ocatelenoastre ale crestinilor, le va ingädui sä cuprindä. Rodosul,atunci toat6 crestingtatea va fi sub miinile lor, Dumnezeunu dea a.ceasta. Insä domnul nostru are la, sultan un sol, tri-mis cu oimi, du$ obicei, i trei dläreti, trimii incà dinvarä, dar niciunul din ei n-a, putut sà vinä Ora acum, iardad Vreunul va veni, domnul nostru va da, de stire MärieiVoastre cit mai degrabä.

Cit priveste Tara, si domnia Munteneascä, au intinat-oa,u stricat-o si.au risipit-o si au pus acolo un turc cu numele

240www.dacoromanica.ro

Page 239: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Mahmet si au tgiat pe boieri i pe jupinese i capii, i auluat averi si au ars si cotropit tara5. Iar cei care n-au vrut säslujeasc6 pgginilor si domnului lor, si-au ales ca damn peRadul voievod6, iar acel turc a pornit cu °stile sale impo-triva lui si 1-a alungat afarg. dintub.' , In Tara Ungureascg,si a avut lupte cu el si mult räu si moarte s-a räcut.

Iar dupä aceea, voievodul Ardealuini a strIns o oasteputernicä, ca la optzeci de mii de oameni a pornitImpotriva lui Mahmet, In Tara Munteneascä, impreunä cuRadul voievod, si Mahmet n-a cutezat astepte si a plecatpeste Dungre; numai putini d'ärgbani l-au urmärit In duba-suri peste Dunäre si au ars trei sate din Tara Turceascä.

Iar dacä s-a inturnat voievodul Ardealului in Ungaria,Mahmet a venit cu patru sangeaci la Dungre si au spusdomnului nostru cä' acesti sangeaci vor sä adune oaste, darnoi nu stim care-i &du]. lar.

In ce priveste pe Märia Sa regale Ungariei, de cite ori atrimis domnul nostru, dindu-i de stire Mdriei Sale desprepggini, precum dàmsi Märiei Voastre, nu stim pe unde stäsi de crestinätate nu se ingrijeste. Dar el trebuie sg-si aperesi pgzeascg tara i domnia de pggini, cäci stiti ce s-aintimplat si ce au fäcut päginii coroanei ungare, din cauzaneingrijirii si a nepäsärii Märiilor Lor i a senatului MärieiSale [...]

Asadar, marele i bunul nostru prieten, asa sä stitiMäria. Voasträ cä' noi i sfatul nostru nu ne vom despgrtide crestingtate si de Mgria Voastrg, cit vom fi vii si ne vomputea tine din mila luí Dumnez.eu. Cäci Märia Voastrg putetisà intelegeti cite necazuri are domnul nostru din partea,päginilor. Apoi, marele i bunul nostru prieten, sg. &gut*,Mä'ria Voasträ, prin domnia i cràia Mgriei Voastre, BA nuse piardä crestingtatea, cgci, pe Dumnezeu, Märia Voasträaveti o domnie si o craie mare si un senat mare si numeras,iar toate acele fapte care slut din partea pgginilor sä leaveti pe toate, Märia Voastrg, inaintea ochilor çi sá vásculati i sá vá apärati, Cu toatä creOinRatea, Impotrivadusmanilor.

24116

www.dacoromanica.ro

Page 240: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

apoi, Maria Voastra, sá dati de stire sfintului parintePapa si imparatului i crailor i tuturor principilor crestini,ca sa se trezeasca Intoarca fata i sa stea cu toataputerea impotriva paginilor, dusma,nii crestinilor, caci MariaVoasträ stiti ce a,u fäcut paginii, in anul trecut i in anulacesta Tarii Unguresti, ping acurn, cum au stricat si au risi-pit domnia si Tara Munteneasca i a,u pus domn pe turculMahmet. Si insusi sultanul turcilor, cu toate puterile sale,pe uscat si pe mare, a pornit 1mpotriva crestinilor i asediaza.

odosul, Dumnezeu sa nu-i ajute. Si daca sa nu deaDumnezeu ar ocupa Rodosul, atunci ax cadea toata cresti-natatea sub miinile lor.

De aceea, Maria Voasträ, bagati de seamä, cit stä cu fatacatre acele locuri, caci, dacä' se va intoarce i va fi, dupavoia lui, cu f ata spre crestinätate, atunci va fi foartepentru intreaga crestinatate. Si astfel, Maria Voastra sä seingrijeasca de cele ce s-ar hatimpla atunci, cäci domnul meu,prietenul Máriei Voastre si al intregii crestinatäti, va aduceaminte si face cunoscut Märiei Voastre, iar Maria Voastra

intreaga, crestinätate sä và ridicati impreunä, cu puterea,impotriva acestui pägin in Mina prietenie i intelegere, curae unghia lipita de deget.

De asemenea, domnul meu, prietenul Màriei Voastre, roagape Maria Voastra si pe toti domnii crestini sà binevoiasca anu-1 läsa pe dinsul afarä din mila voasträ crestineascä, caciMaria Sa doreste cu credinta si cu dreptate sá fie cu putereasa numai s i-o dea Dumnezeu impreund cu crestinä-tatea si cu Maria Voasträ impotriva acestui dusman. Numaicrestinatatea si Maria Voastra sa aveti bunavointä, sä nu-1lasati afara din crestinätate si din mila voasträ. Iar dacaMaria Voa,stra yeti desparti pe domnul nostru i tara domnieisale de crestinatate, Dumnezeu vä va vedea si va plati-o,caci domnul nostru, prietenul Mariei Voastre, are maxisupäräri din partea paginatatii pentru crestinätate, cum avetiMaria Voastra insiva [...]

De aceea, Maria Voastra, puneti toate lucrurile acestealnainte çi vedeti care trebuie facute mai intii, pentru ea, sanu piará crestinäta,tea in zilele Màriei Voastre. Cad, daca

242www.dacoromanica.ro

Page 241: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dumnezeu va ingädui sä. se piardä tara §i domnia noasträ,M'aria Voastras. §tie cá. a§a se va intImpla §i altor doraniicre§tine.

Iar Märia Voasträ binevoiti a lua In seamä solia noasträ,càci aceasta este o solie foarte insemnatá. Märia Voasträaveti o domnie §i un senat mare §i numeros §i putetd sä.sfatuili §i s. chibzuiti asupra acestui lucru [...]

NOTE

BeIgradul a azut la 28 august 1521. Expresia anul trecut" seexplicá prinlaptul c5 solia plecase din decembrie 1522, avind desigurun textscris, pecare tila Luca CIrj5. 11 expune liber. In Acta Tomiciana

de aici; In editiile românesti citate, docurnentul e datat 1523, deinu este exclus ca el sä fi fost xpus i.da stirsitul anului 1522, dulacum presupune M. Costahescu (op. cit., p. 550).

2 Evident, o gresald: solul ceruse o bula de mii, lar boierii i-auoferit saizeci de rnii (vezi mai sus).

Tradus dupá textul corectat de Kalu2niacki, In Hurmu-zaki, IL, 3, p. 710.

4 Rodosul a c5zut, In cele din urmä, In ultimele zile ale antilla1,522 (25 decembrie), dar stirea a ajuns desigur in Moldova si Poloniamai tirziu.

Evenimentele avuseser5 loc In prinavara anului 1522.Radu de la Mumati.

16*www.dacoromanica.ro

Page 242: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

SCRISOARE DE LA PETRU RARE

De la cel de-al doilea fiu al lui Stefan cel Mare,nrcat pe tronul Moldovei, Petru Bares (1527-1538, 1541-1546), carea continuat cu succes, dar si cu unele infringen temporare, politicatatillui sala, ne-au l'Amas mai multe scrisori, dintre care am ales aiciuna singurä. Aceasta scrisoare concisa, dar hotarita, a fost trimisd in1540 , din Constantinopol nade Petru Bares venise pentru reca-pata tronul lui Toma Boldorffer din Bistrita, din care retinem maiales increderea in viitor, exprimata prin cuvintele: Ndajduirn... cavona fi ce-am fost, si mai mult decit atit..."

Se pästreazd in Arhiva orasului Bistrita i a fost tiparita de N.Iorga, in original (In limba germana medievalQ,su elementesäsesti),

Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea I, Bucuresti, 1911, si inromâneste, in Scrisorti de boieri, scrisori de domni, ed. III, p. 196 (cuomisiunea unui pasaj neclar). Mai jos reproducem aceastd traducere,revizuita cu coricursul lui H. Mantsch, cercadtor la Institutul delingvisticd din Bucuresti.

G.M.

[Serisoarea lui Petru Barescatre Toma Boldorffer din Bistrila

(1540, 23 iunie)]

Petru, din mila lui Dumnezeu, voievod simostean al Moldovei.

inchinäciunea noasträ cu toatä prietenia noastra s-o stitiPrea cinstite i intelepte jupine Toma, ne-ar pläcea

sà afläm de la domnia ta de sännatea domniei tale. Säcá noi sintem la Constantinopol bine sänätosi, slavä Domnu-

244www.dacoromanica.ro

Page 243: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lui, itinuti bine si in cinste de Märia Sa Impäratul si devizir; nu ne lipseste nimio, slavä Domnului. Da.c6 lucrulzäboveste, trebuie sä fim cu fall:Tare; dar nädäjduim In Dum-nezeu si apoi In Märia Sa Impäratul cä' lucrul se va schimbaIn curind, i altele.

dragä jupine Toma, cä am dat lui Toader acestascrisoare pentru jude ci sfat, si mai ales pentru dumneata:sä và sträduiti çi BA gäsiti o cale, impreunä cu judele sisfatul, ca sá aflati deplin cum Ii merge doamnei noastre sicopiilor ci, cind yeti afla aceasta, sá indemnati pe Toadera se Intoarce cu räspuns la noi, unde va auzi cal sintem.Daa. Insä n-ar voi s-o facg, vá rugam ca nici un drum sänu-i fie deschis pentru a merge in Moldova sau aiurea, cdcieste peste voia noasträ, desi pe nimeni nu-1 tinem si nu-1vrem cu sub., dar si-ar cälca jurAmIntul cj fdgkluiala ceamare. Vä. 'mai rog pentru cal, sä vä Ingrijiti de el. Si ce yetiputea face bine doamnei ci copiilor, cu hranä si alte lucruri,tot va fi plait Voi tine minte pe cine va face bine.

1\16däjduim In Dumnezeu cä vom fi ce-am los 1, si mai multdecit atit, e vom pläti tot Intocmai. A scrie mar mult nu'ne-a läsat vremea.

In Constantinopol, miercuri inainte de Petru ci Pavel,anul 1540.

[Adresa, pe verso]: Domniei sale jupinului Toma Boldor-ffer, la Bistrita, bunului nostru prieten.

Ara mills o fraza, al caret inteles nu este prea ciar.

www.dacoromanica.ro

Page 244: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INSEMNARE DE PE TETRAEVAN-GHELUL DARIJIT DE STEFAN CELMARE MANASTIRII HOMOR LA 147S

(1541-1546)

Copistii vechilor manuscrise au insemnat de celemiai multe ori anul si local ande au trudit, lasind spre arnintire ttrma-silor numele lor. Uneori, aceste insemnäri shit insä mai dezvoltate,mentionlnd evenimente istorice, ceea ce le apropie de letopisete si per-mite includerea lor in genul narativ al epocii.

Am ales spre exemplificare, pentru antologia de fatä, douä insem-nari de pe douä manuscrise, dintre care primal este celebrul Tetrzevan-ghel, daruit de Stefan cel Mare manastirii Homor in 1473 si cuprinzindcel mai frumos portret al säu.

In arana de epilogul, din care aflärn c4 manuscrisul a lost copiat,la porunca marelui voievod, de ieromonahul /N. icodim, care l-a ter-millet /a 17 iunie 1473, si de inscriptia de pe legajura de argint auritdin 20 noiembrie 1487, aceasta capodoperä de miniatura" a epociimai cuprinde deal fnsemnäri: prima, nedatatä, dar apartinind anilorcelei de-a doua domnii a lui Petru Hares (febr. 1541 sept. 1546)

relatind peregrinärile domnului, care a luat cu sine acest pretiosgiuvaer däruit mänästirii de pärintele säu, insemnare pe care o repro-ducem mai jos; a doua, scrisä un secol mai tirziu, la 25 septembrie1656, referitoare la räscurnuárarea Tetraevanghelului de atre GheorgheStefan (1653-1658), in urma unor evenimente tu/buri.

Aceste insemnari au fost reproduse i comentate de I. Bogdan, inmemorial prezentat la Academia Romanä, Evangheliile de la Homorf i Voronet din 1473 f i 1550 (Extras din Analele Academiei Romäne",Seria II, tom. XXIX, Mem. Sect. ist., Bucuresti, 1907, p. 1-7+5

-planse)2. De aici am preluat traducerea insemnärii din 1541-1546e

246

E. Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui ,5'tefan cel Mare, InCercetäri literare", V, 1943, p. 120.

2 Scrieri alese, p. 62'7-632.

www.dacoromanica.ro

Page 245: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

axtucindu-i miele modificári. In prezent, manuscrisul se aflä expus inMuzeul mi *nästirii Patita'.

G. M.

[Textul insemnärii]

Era anul patruzeci si §ase p este sapte mil [7046,respectiv 1538} ami s-a ridicat Imparatul turcesc cu toatätara sa, cu pärtile de räsärit §i cu cele tätärasti §i cu celemuntenesti, asupra acestei biete Tari a Moldovei, In zileledomnului Petra voievod; §i toata tara, s-a inspaimmtat.lar noi, calugärii de la Homor, din pricina groazei ce cuprin-sese tara, am trimis acest tetravanghel in Tara Ungureasca,In cetatea Ciceiului. i cind i s-a. intinapla,t domnului Petruvoievod s'a iasá din domnie, a trecut In Tara Ungureasca si aajuns In cetatea sa Ciceiul si a gäsit acolo acest tetravanghel§i, luindu-I la sine, in ralinile sale, l-a tinut cu sine eh timpa petrecut in cetatea Ciceiului. lar clnd s-a dus in Tara Tur-ceasca, l-a. luat "iarasi, l-a luat cu sine si la Tarigyad si apastrat si acolo In mtinile sale sfinta Evanghelie. i nupeste mult timp, aflindu-se In Tara Turceasca, s-a. milostivitde el Dumnezeu si preacurata Mi maicà si i-a däruit cununa,domniei, ca sa fie iaräsi doran al `rail Moldovei si al cresti-nilor. Si a venit cu turcii si a luat schiptrul adicä stea,gulT'ami Moldovei, si a venit cu bine in prea, slävita sa cetate descaun Suceava, si a dat iaräsi srintul tetraeva,nghel sfinteimanastiri a Homorului, pentru sufletul sau si pentru suf le-tul pärintilor säi,, al lui Itefan voievod cel BáltrIn, fiindegumen p e vremea, aceea Pa,isie ieromonahul, cel care l-afost trimis [la Ciceiu].

I Vezi Maria Ana Musicescu, Muzeul meineistirii Putna, Bucuresti,Ed. Meridiane, 1067, p. 29-30 si fig. 30-34. Ample descrieri ale ma-nuscrisului se gäsesc la E. Turdeanu, op . cit., p. 120-124 (mi bibliogr.1si in Repertoriza monumentelor ;si obieetelor de ara' din timpul lui iStefancel Mare, sub red. prof. M. Berna' Bucuresti, Ed. Acad., 1958, p 379388 (cu reproducen i si bibliografie).

247www.dacoromanica.ro

Page 246: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

INSEMNARE DE PE TETRAEVAN-GHELUL DE LA VORONET(1551)

Al doilea manuscris, din care reproducemo insem-nare, a fost copiat in anii 1550-1551 de Mihaij diaconul, la poruncamitropolitului Grigorie Roca, care l-a aruit manAstirii Voronet in1557, dupd cum rezult6 din mentiunile fäcute de copist la sfir*itulevangheliei lui Matei (26 arfril ie 1550) *i pe ultima fild (28 iunie 1551),precum *i din inscriptia de pe frumoasa legätura de argint aurit(10 februarie 1557).

Reproducem aici insemnarea din 28 iunie 1551, care cuprinde pelingä numele donatorului i copistului, o relatare, contemporana cuultima parte a cronicii lui Macarie *i in stilul aceleia, despre fiii lui'Petru Rare*. insemn6rile au fost publicate in intregime *i comentatede I. Bogdan, in lucrarea citata mai sus, Evangheliile de la Homor piVoronet... (p. 2-12 + plana VI)1, de unde prelu6m traducerea, cuunele mici modificilri2.

G.M.

[Textil!

Acest tetra,evanghel s-a scris din porunca §icu cheltuiala lui Grigorie arhiepdscopul, mitropolitul Suce-vei, cu mina mult pticnosului diacon Miha,i1, §i s-a sfir§itIn anul 7059 (1551j, luna iunie, ZiUQ 28.

Scrieri alese, p. 532-536.2 Manuscrisul este prezentat, de asemenea, de E. Turdeanu, In

L'activité littéraire en Moldavie de 1504 à 1552, extras din Revue desétudes roumaines", IX-X, 1965; despre donator vezi Gh. I. Moi-sescu Istoria bisericii romdne, vol. I, Bucure*ti, 1957, p. 338-340,In timpul descrierii lui I. Bogdan, manuscrisul se pästra in cancelariapalatului mitropolitan din Ceriauti.

248www.dacoromanica.ro

Page 247: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In acest a,n, la indemnul diavolului cel viclean, primit-avoievod putnroasa i necurata §i de suflet pierznoarea,

erezie busurmanttl. Oh, cum a trecut de la luminh la intu-neric! Cine nu va plinge, sau cine nu va ofta! Viu hind, els-a tirit in iad, fiind fin sfint raposatului Petru voievod,nepot barinului tefan voievod i mam6 avind pe evlavioa-sa doa,uana Elena.

In acela§i an s-a suit in domnie binecinstitorul Io[a,n]..5te-fan voievod, fiul mijlociu al binecinstitorului Petru voievod,§i a inceput a nu fi pe placul turcilor §i a poruncit oamenilordin Tara Moldovei s. lapede hainele dupa obiceiul turcesc,pe care incepuserä' a le punta in timpul lui 1lia voievod.*i a poruncit tuturor oamenilor 86' fie totdeauna gata, to-0din tarà, cu arme §i cu altele. Si s-a suit in domnie [in anul7059 (1551)], luna, iunie 11, joi [cind a fost F,4 i uns]2.

Musulmartl.2 Intreaga insemnare scrisä la 17 zile dupti urcarea pe tron a

lui *Wan Rare§ a fost rasä ulterior cu cutituJ, intrucit nici *tefanRare§ n-a indreptätit a§teptbirile, fiind ucis peste un an de boieri (veziCronica lui Eftintie), Intrucit urmele literelor s-au pästrat, textul afost descifrat de loan Bogdan, cArula ti apartin §i complethile dintreparantezele drepte.

www.dacoromanica.ro

Page 248: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

ZORILE UMA.NISMULUI IN TA.RILEROMANE

NICOLAUS OLAHUS

Priraul unionist de origino romink,Nicolaus Ola.hus,s-a näscut In Sibiu la 10 ianuarie 19LJ3unizul säu, Minzila (Man--zilla) a la Arges, se inrudea cu familia domnitoa.re a Tärii Romineati

fusese casätorit cu Marina, sera lui Iancu de Hunedoara: asadar,tatai säu, Stoian (sou *ter*, era vär cu regale Matei Garvin- El serefugiase, din pricina luptelor pentru domnie, In Transilvania, uncle,casatorindu-se cu Barbara Hunzar, a avut doi fii, Nicolas ill Matei,clout( fiice, Ursula si Elena.

Cel mai mare dintre ei, caro avea sa semneze in limba Mina Nice.laus Olahus (adicä Nicolae Valahul, Romanuly, a inviltat la sootilacap itularä din Oradea, devenind la virsta de 17 ani paj /a curten regeluiLadislau, apoi secretar al episcopurui in Pecs, fiirtd el tnsusi sfintitcanonic. In mart ie 1526 primeste funcria de secretar al regelui Ludovical II-lea, iar clupa' dezastrul de la Mohacs, din acelasi an, si rnoartearegelui, o urm aza pe regina va.duva Maria, in peregrinarile ei prinEuropa, 'Ana' la Bruxelles, unde, In 1531, Carol Quintal, frateleofera demnitatea de vice-reginä. a Tarilor de Jos.

Aici, Nicolaus Olahus intra In contact tu unianistii timpului, din-t care col mai celebru era Erasmus din Rotterdam (1466-1536),a itorul cunoscutului pamflet anticlerical, Elogiul nobuniei (1509), rt-fagiat pe atunci in Elvetia. N. Olahus a legat cu el o strinsa prieteniesi a intretinut o intensa corespondenta, dei nu s-au vazut niciodata..Bun cunoscator al limbilor latina i greaca, tfmanistul roman a ILsatdin aceasta perioada inai multe poezii, a/catuite In aceste iirabi, obogata eorespondentá cu umanistii enropeni al timpului i trel scrieriistorico-geografice: Hungaria (1536), urmatá de istoria lui Attila. -side un scurt Chronicon, In parte autobiografic, eonsacrat evenimentelordin timpul lui Matei Corvin pin& la mijlocul sec. al XVI-lea.

Revenit definitiv In tarl, tu 1542, este numit secretar i consilleral regelui Ferdinand (1551), apoi episcop de Zagreb si Egger- oi 41,n

250www.dacoromanica.ro

Page 249: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cele din urma (1553) arhir,piscopie str'cronin hEsitergom) 1 primatal Ungariei. In 1562 devine regent al llagada, ca loctiitor al Impira-tului Ferdinand I (1558-1564).

Ajuns pe osa mi Inaltá treaptä a ierarhiei catolice din Ungariaacelor timpuri, Nicolaus Olahns a desfilgurat o activitate intensa pen-tru regenerarea" catolicisroului In lata progreselor reformei, a tipäritarti deexegez4 religioasä iole ritual gi a dat o atentie deosebità reor-ganizAriiscolii superioare-catolice din Tyrnavia (Trnava), In Slovacia(1554), unde se studiau nu nurnai religia, dar gi clasicii latini, a ritmo-tica, astronornia gi geometria-

Inaltul. prelat i subtilulAunanist a inurith virsta Inaintatä. de75 de ani, la.Bratislava, acum400,,deani, In ziva tle 17 ianuarie 1568.A. fost InmormIntat la Tyrnavia, In apropierea gcoliictireia i-a puktato nesträmutata grijru. Morntintul ti e stajuit de un lapidar distih

Contiitur fase moriens tumuto Nicolaus OlahiQui praesul vive= Strigoniensis erat.(lace-n mormintul acesta-ngropat Nicolaus Olahus,Care-n Strigoniu, träind, fost-a arhiepiseop).

ApartinInd culturii umaniste a Europei din sec. al XVI-lea, Nico-ians Olahus este revendic,at, pe bunà dreptate, de traditia Merará amai multor popoare, atit prin originea, clt gi prin activitatea sa multi-lateralä, desfägurat5. In Transilvania, Ungaria, Slovacia gi Tärile deJosi . El gi-a purtatcu mIndrie numele de Olahus (Romálnul) pináApusul Europei gi este primul dintre cArturarii romäni a cAror activi-tate se va olesfägura In parte sau In totalitate In alte täri, 'ducIndei faima patriei: Petra Movilà, Nicolae Milescu, Dimitrie CantemiAntioh Cantemir.

Dintre operele sale, o, deosebitä hasemnätate o prezintä pentru noicartea Hungaria, scrisä In limba latinä, pe chut se afla In Belgia, caun omagiu gi o ilustrare" a tärii sale adoptive, precurn gi a celei debagtiná. intr-adevár, In aceastä operl',.difuzat5. mai Intá In manuscris

1 0 anipla monografie i-a consacrat cercetAtoruI aloya° V. Buche;Mikulas Olah a jeho deba. 1493-1568 [N. Olahus Fi vremea sa. 1493-1.568], Bratislava, 1940.

251www.dacoromanica.ro

Page 250: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si publicatä In 1735, de Matthias Bel', iar ailoi In 1763, de A.F. Kollar,kapreunä cu istoria lui Attila (publicata prima data In 1568) si cu altedocumente2, el consacra In mod special, ample capitole Tarn Roma-nesti, Moldovei, Transilvaniei, Banatului, adicä tuturorprovinciilorvechii Dacii, locuite de români, a caror origine romanä si unitate delimba o afirmä primu/ dintre romäni pe baza propriilcr aser-vatii, a izvoarelor istorice si a urmelor arheologice3. Impletind infor-matiile geograf ice si istorice cu cele etnografice si politice despre TarileRomano, el introduce in aceste-tapitole informatii despre propria-ifamilie i despre sine insusi, opera sa capatind astfel si un caractermemoralistic.

, Moldoveni spune el au aceeasi limbrt, obiceiuri si religiea si mu nten Limba lor si a celorlalti români a fost cindva romanä,

ca pnii ce sInt colonii de romani". Iar mai departe, vorbind despreromanii din Transilvania, adauga: Românii se apune cd sint coloniiomane. Dovada de acest lucru e faptul ca au multe cuvinte comune cu

limba romana. Monede romane se gA sesc multe in acest loe i ele cansti-tuie un neindoielnic semn al vechimii stápmnirìi romane prin partileacestea". Prefigurind cele ce avea sa serie despre Transilvania, pestetrei sute de ani, ftiarele patriot si luptatur-revolutionar N. Balcescu,Nicolaus Olahus descrie astfel aceastä frumoasdregiune: Transilvaniae In insa peste tot de munti inalti, mai ales de acea parte unde se des-

e de munteni: printr-o singura parte, care se aflä spre nord i spremoldoveni, are acces mai usor [...] Intreaga regiune e Oa/nag alter-flatly din sesuri si paduri, intretäiatä de ape cotite si bifurcate [...],pima de pamtnt roditor. Bogatä In yin, precum i in aur, argint, fier

In Adparatus ad historiam Hungariae..., Posonii, 1735, p. 1-38.Tot acolo se publica si Nicolai Olahi Compendiarium suae aetatis Chro-nicon... (p. 38-41). Vezi-i reproducerea partiald, cu traduce-re,la T. Cipariu, In Arhiv pentru fiiologie i istorie", nr. 39, 1870-1,p. O-775.

2 Ungaria et Atila, sive de originibus gentis , regni Hungariae situ,habitu, opportunitatibus et rebus bello paceque ab Atila gestis. Libri duo,nunc primum ex codice caesareo Olahi manu emendato coniunctum editi,Vindobonae, 1763, (12) -I- 258 p. Kollar, slovac de origine, insotesteeditia de numeroase note, dintre care unele referitoare direct la pop orulgi bimba romänä.

3O editie stiintifica au dat In secolul nostru C. Eperjessi si L. Ai-Nioolaus Olahus, Hungaria Athila, 33udapesta, 1938.

252www.dacoromanica.ro

Page 251: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si alte metale si, in plus, plina de sare; cit se poate de imbelsugataboi, fiare, ursi si pesti, asa cd nu poti invinui firea ca n-ar fi grdmdditIn acest tinut toate bunätatile traiului".

Deosebit de interesante, In capitolul consacrat Banatului, sint in-formatiile despre Podul lui Traian, de la Turnu Severin, pentru careInvatatul umanist citeaza Istoria romanei a lui Dio Cassius, scrisd laInceputul secolului III e.n., dInd In acelasi timp si textul inscriptieice ar fi fost sapatä pe pod (dar-care nu se gäseste In opera istoriculniantic). Reproducind aceasta inscriptie peste un secol jurnatate,nicul Constantin Cantacuzino, primul romin care citeazd si utilizeazaopera lui Nicolaus Olahus, afirma ca ea s-ar fi aflat pe o platra de lacapul podului, ce a fost dusa In Transilvanial.

Madar, In aceastä privinp, Nicolaus Olahus este un stralucit pre-mergator al lui Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino,Dimitrie Cantemir, care au..dus mai departe si au rdspindit ideea ori-ginii latine si a unitatii poporului roman.

De aceeasi faima s-a bucurat coresponden ta savantd a lui NicolausOlahus, editata de A. Ipoly2, si nu mai putin creatia sa poetica, difu-zatä prin scrisori si In manuscrise, tipärita partial Incepind cu 1537(Elogia la mormintuli lui Erasmus din Rotterdam) si apoi in volum,In 1906, de St. Hegediis, iar ulterior sub titlul Carmina, 1939, la Leip-zig, sub ingrijirea lui I. Fogel si L. Juhasz. Printre poeziile umanis-tului roman, numit de un contemporan poeta ornatissimus"3, se nu-mara mai multe epitafe, scrisori catre prieteni, felicitari, epigrame,o satirä si altele, compuse Intr-o latinä aleasä, sub influenta evident&a lui Ovidius, si parte chiar In limba greacä. Cele mai pretioase, atitprin idei i adincimea sentimentului, eft i prin realizarea poetica

1 Vezi Istoriarcirii Romdnesti, In Cronicari munteni, I rilucuresti,1961, p. 16; cf. si p. 62.

2 In Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria. XXV. OlahMi/dos Leyelezese [Corespondenta lui Nicolaus Olahus], Budapesta,1875 (pe coperta 1876). Vezi si prezentarea elogioasà a lui AlphonseRoersch, La coriespondance de Nicolas Olahus, extras din Bulletinde la Société d'histoire et d'archeologie du Gand", 1903,nr. 7, 12 p.,

3 Vezi St. Bezdechi, Nicelaus Olahus, prinzul umanist de origineromein(1, Aninoasa-Gorj, 1939, p. 116.

253www.dacoromanica.ro

Page 252: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

stilt elegiile serse In 1536, la moartea bunulni su prieten Erasmusisi. la aceea a fratelni sän mat mic, Matei, fost judecator le.Orästie.

m prima elegie ideea dominantä. o constituie prietenia í elogiulmareluiumanist, gloria lumii intregi", In schimb, cea de a doua im-presioneazá prin accentele de durere personal:A si revolt:a' in fata desti-nului, care rápete f.rá alegere fiinte tinere, inainte de a-si implinimenirea. Pe epitaful imaginar, ce 1-ar fi vrut asezat pe mormmtulfratelui sä.u, mort la 40 de ani, departe de el, umanistul aseza acesteversuri:

Maiorum genutt me Transalpinia genusStemmate praeclaro, hic velut hospes eram

(Tara de peste Carpati a strabunilor dintr-o vestitá vitàVia(a-mi dildu; fost-am doar oaspe aici),

ceea ca, evident, se considera si el msusi.Alte poezii,' cum sint vehementa satirä linpotriva unui blrfitor

si spirituala epigramd la adresa Casierului Reginei, dovedesc resurselevariate ale poetului, care s-a dedicat ulterior altor preocupäri. Studiatsi popularizat la noi mai Iran de autorii cu.noscutului Supllexlus Valachorum (1791 printre care Samuil Micu, loan Pivariu-Molnar, Petru Maior, Gheorghe *incai i altii2 apoi de T. Cipariu3,iar in secolul nostru de I. Lupas" i mai ales de *t. Bezdechi,carei-a consacrat o amplä monografie, traduc-ind si o parte din opera sa,11 prozä si versuri, marele carturar a revenit In ultimul timp In atentiacercetätorilor nostri, fiind prezentat In Istoria Romdniei (vol.II, Ed.Acad., 1962) nu insA i in Istoria literaturii romcine, ingrijitä. dekcadentie (val. I, 1964) , in Literatura romand veche a prof. Al. Piru( d. 2, 1962), in antologiile consacrate Unit ii (1966) si gindirii romd-

1 In afarã de editda din 1939 a Poeziilor, vezi si L. Juhasz, De car.ntinibus Nicolai Olaha in mortem Erasmi seriphs, extras din Gedenk.

hrift own?. Todestage des Erasmus pon Rotterdam, Basel, 1936,p. 316-325.

a Vezi Acad. D. Prodan, Suppiex Libellus Yalachorum, Editienouä, refäcuttt, Bucuresti, 1967, p. 79-81 (text), 496 (traducere).

s In Arhiv pentru filologie i istorie", nr. 36-38, 1870,p, 711 714, 726-733, 750-756.

4 Vezi: Doi umanisti romdni in secolul at XVI-lea, Bucuresti, 1928Extras din: Academia Românti. Memoriile Sectiunii istorice. Seria

III, t. VIII, mem. 5); Cronicari i istorici romtini din Transilvania,ed. I, vol. I, Ed. Scrisul Românesc", Craiova (f.a.), p. 5-15; ed, II,

254www.dacoromanica.ro

Page 253: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

nesti {1967)1, iar acum in urmä cu prilejul implinirii a 400 de ani dela moarte *i in paginile ziarului Scinteia i ale unor reviste literare.

Pentru a da o imagine cit mai completä *i mai reprezentativä asu-pra operei lui Nicolaus Olahus, reproducern mai jos:

Capitolele XIIXVII din Hungaria (ed. Kollar, p. 54-80), pecare le reunim sub titlul comun Descrierea Daciei Tara Romdneascd,Moldova, Transilvania, Maramuresul, Tara Somegului, Tara CrtsurilorSi, Tara Timisului, sugerat de primul paragraf din cap. XII. Amfolosit pentru aceasta fragraentele date de *t. Bezdachi (op. cit.,p. 59-63) i revazute de prof. dr. C. Poghirc, care a *i tradus, la soli-citarea noasträ, partea cea mai mare a acestor *ase capitole. Numelede persoane, localitàti, regiuni, ape *i forme de relief române*ti careapar in test in latinä sau maghiarä, le däm in forma româneaseä;pentru identificare am folosit Dictionarul istoric al localitätilor dinTransilvania, intoemit de Coriolan Suciu, vol. I-II, Bueure*ti, Ed.Acad., 1967-1968. Pentru cazurile-mai dificile (inclusiv pentru iden-tificarea localitätilor din tärile vecine) am primit concursul binevoi-tor al regretatului acad. E. Petrovici *i al profesorilor S. Jake *iB Kelemen de la Universitatea din Cluj2.

Elegiile la moartea lui Erasmus *i a fratelui sàu, satira Impo-trim unui btrfitor *i epigrama Casierului- Reginei, in traducerea lui*t. Bezdechi (op. cit., p. 85-87, 104-105, 114-115)3.

G.M.

Ed. Serisul Românese (Craiova, 1941), p. 5-15 (se den ample extrasedin Hungaria, dupä traducerea lui T. Cipariu, loc. cit., p. 711-714,726, 727-733, 753-756).

1 Antologia glndirii romdnesti. Secolele XV-XIX, partea I, Bucu-re*ti, Ed. Politicä, 1967 (introdueere*aragmente traduse de I.S.p. 19 23).

2 Volumul de f atä fusese predat editurii, and a apärut vol. I dinCalatori strdini despre Tdrile Romdne (ingrij it de Maria Hol*n, Bucu-re*ti, Ed. *t., 1968) (cu è prezentare i extrase din Hungaria), pecare 1-am mai putut folosi pentru unele corectäri. Ulterior a aparut vo-lumul: Umanistul Nicolau,s Olahus Nicolae Romdnul) (1493-15ö8).Texte alese. Studiu introduetiv §i note de I.S. Firu i Corneliu Albu,Bueure*ti, Ed. *tiintifieä, 1968. La coreetura, am luat, de asehle-nea, In consideratie unele identificari din recenzia lui Pavel Binderla prima din aceste cärti (Studii", t. 22, 1969, nr. 1, p. 143-149;cf. räspunsul Mariei Holban, ibid, nr. 3, p. 539-554).

Cu o singura modificare versul 18 de la sfir*itul primeielegii Fi-va'nsemnatd..., in loo de notatd).

www.dacoromanica.ro

Page 254: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Descrierea Daciei Tara Româneascii,Moldova, Transilvania, Maramure§nl, TaraSomeplui, Tara Criprilor §i Tara Timiplui(Din cartea Hungaria]Cap. XII. DESPEE UNGARIADE DINCOLO DE TISA

Cea de-a patra parte a Ungariei, care se aflà dincolode riul dupà afirmatia lui Ptolemeu, se numea odi-nioarä Dacia. Aceasta, atingind spre nord pärtile Sarmatiei,se intinde de la muntii Carpati pinä la, cursul riului Nistru.Spre miazà-zi se märgine§te cu Dunärea, acolo unde incepeBa fie numitä. Istru2, iar spre apus cu Tisa §i cu iazigii meta-na§ti2. Provinciile ei sint: Valahia Mare (Tara Romeineascei ),care se mai cheamä §i Transalpina (Muntenia), Moldova,Transilvania, Maramurepl, Tara Someplui, Tara Grip:.rilor, regiunea Nyiri §i Tara Timiqului.

Muntenia, care pe vremuri se spune c6 a fost botezatäFlaccia, de la Flaccus, ce dusese odinioarä acolo o colonieromanä5, se intinde de la muntii prin care se desparte deTransilvania pinä aproape de Marea Neagrä' tarà de §es,cu putine ape. Spre miazà-noapte se märgine§te cu roxanii,care se numesc acum ruteni; spre miazd-zi Cu acea parte aUngariei care e In vecindtatea cetätii Timisoara §i a cimpieiMaxons [Deliblat, in Banatul iugoslav]; spre räsärit edespärtitä de Moesia Inferioarä prin fluviul Dunärea.

Principele acestei täri se cheamä voievod §i in vre-mea noasträ e Radul8, care, puternic prin autoritate §i for-tale sale, i§i are re§edinta in cetatea Tirgovi§te. Se spune cä,la nevoie, el poate sà recruteze in tara lui §i sà punä inlinie de bätaie pinà la patruzeci de mii de oanaeni. E supusregelui. [ungur], cAruia, prin delegati, li presteazà jurä-mintul de credintä7. in aceastä provincie, din timpul strä.-bunilor no§tri §i pinä in vremea noasträ, au lost douá fa-

näscute la inceput din aceea§1 casä: una a Dlinegilor,de la Dan voievod, cealaltä a Drticulegilor, de la Dreiculea;despre ele chiar Aeneas Sylvias aminte§te in capitolul aldoilea al lucrärii sale Europa8. Din ei se aleg voievozii legi-

256www.dacoromanica.ro

Page 255: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

timi, ajutati and de armata regelui nostru, cind de armateleimpsárfitului turcilor.

§ III. In vreme a lui Ioanlluniade, voievodul Transilvaniei,care mai pe urma fu guvernator al Ungariei, voievodulDracut, dupd ce a alungat o parte din Deinwi, iar pe 810i-a ucis, a pus mina pe tron9. McInzilei (illanzilla) din Argev,care tinea de nevastd pe Marina, sora aceluiavi loan voie-vodul [Huniade], avea,, intre al%ii, doi copii: unul, pe numeStanciul, care avea vi el feciori pe Dan Fji pe Petru; altul,Stoian, adicd. ,t 'tefan. Acesta a avut bìieIi pe mine vi peMatei, iar fete pe Ursula vi pe Elena. Dreiculea, ajungind petron, prinse in cursà pe unchiul meu, Stanciul, si-1 ucisecu securea. §'tefan, bdiat hied, ca sá scape de tirania lui, cuajutorul lui Dumnezeu, a fugit la, regale Matei [Colvin),care dupá cum am auzit chiar de la tatAl melt, iar dupdaceea de la loan Bornemisza vi de la Ambrosius Sdrlain,comiti in Ungaria, ce, impreunä Cu tatal luptau subcomanda regelui botdrise in dese iinduri sa-1 clued cuoastea i sa-1 puie pe iron. Dar tatal ineu, vdzind ea desdeschimbari ce se fac acolo pentru a ajunge la tron sint primej-dioase, a preferat sà se insoare in Transilvania cu mamamea, Barbara Ilunzdr, §i sá clued o viata privatil, cleat sàajungd pe tron i, expus la, o mie de primejdii, sa fie ucis,cum au fost ucivi strabunii

Dupd o bucata de vreme, Mihnea, ruda de aproape cunoi, ca unul ce era tot din familia Deinelstilor, om foarteistet § i viteaz, e ales voievod'°. Chid acesta fu alungat dintara sa de boierii perfizi, unili cu turcul, pe la 1510, dindu-i-se garanlia publicä de cdtre Vladislav, tatM lui Ludovic, afugit la Sibiu, in Transilvania, cu solia lui, cu fini eau,Mircea, vi cu o fatd, pe care, dupa cum am aflat, a, luat-omai tirziu de salie voievodul Moldoveill.

In acest erav, nu dui:a mult timp, pe cind intr-o zi ieveadin bisericd vi era condus la locuinta lui, ca semn de onoare,de catre tatd1 meu vi de cdtre loan Horvath din Vingard,un oarecare Dimitrie Jaldie12, de naliune sirb,deodatà din ascunzivul lui, 1-8, lovit pe Mihnea, care, laaddpostul chezdviei obvtevti, era nepregdtit vi nu se avtepta

25717 Literatura romAnA veche, vol. Iwww.dacoromanica.ro

Page 256: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

la niciun räu, facindu-i trei sau patru rani vi ucigindu-Ichiar in mijlocul celor ce-lpetreceau vi al unui mare numarde curteni ai lui, ce in urma tocmai a poruncii lui Mihnea nuse inarmasera, ca sä. nu para c5. n-ar avea incredere in garan-Vile de siguranta publica ce li se dacha°. Acela, savirOndcrima, a fost fugarit de multa gloatti pina la un han apropiat

miniindu-se norodul ea a fost incalcatä garan0a, regeluicredinta obsteascg, a pierit miseleste, atins de o

..bombarda minuita de catre un om din multimea care ase-dia casa.

§ V. Aceste doua familii pinà in ziva de azi sint In conti-nua dusmänie, fiecare din ele sträcluindu-se din rdsputeri,cind cu ajutorul turcilor, cind cu al ungurilor, sa aleagavoievod din familia sa. Cel care ajunge la putere ucide nunumai pe cal din partida adversä, dar chiar §i pe cel dinpropria sa familie, chid acesta ar fi banuit ca umbla dupadomnie, i adesea, dupä ce 1-a prins, îi taie nasul sau alte partiale trupului. Acest lucru s-a intimplat vi mai inainte, dars-a intimplat i acum de curind. Petru de la Argef, unchiul

fiul lui Stanciul, de care am pomenit mai sues, mi-ascris zilele acestea din Ungaria ca a fost pus domn in Trans-alpina, de catre Mahumet, pasa al sultanului turc. Cind erape tron, dupa citva timp, a fost trimis cu armata de catreturci, un a,lt domn din familia adversa ca sá ia tronul, dupace-1 va fi alungat pe el. Dar el, aflindu-se intre cele douaarmate, l-a provocat la duel pe adversarul &au, 1-a ranit vi1-a dat jos de pe cal, insa, cind voia omoare, baronii(barones) munteni, care, adaugind in limba lor doualitere, se numesc boiaroni (boiarones)'4, recurgind la perfidie,au eliberat pe cel invins, l-au prins pe el insusi, i-au tdiatnasul §i 1-au izgonit'5. Totusi el sperd in indurarea lui Dum-nezeu, cá, alungind pe uzurpator, va spala ruvinea cu armelevi va pune iar mina pe tron prin vitejia lui. Astfel, nadejdea,mina pe om, pe cind soarta lucrurilor omenesti obisnuiestesa se schimbe. Dar, abia daca in.alta parte poate fi si-gura tovärä0a tronului, necum in Muntenia, In vremea,noasträ, chid ea, in cea mai mare parte, e supusa tiranieiturce§ti.

258www.dacoromanica.ro

Page 257: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Banulnii slut crestini, numai c5, urmind pe greet, se deo-sebesc de biserica noastra In privinta purcederii DuhuluiSfInt si it altor articole mai tolerabile. Acestea le-am addu-gat In treacilt, pentru ca obiceiurile muntenilor sä fiemai bine cunoscute.

Cap. XIII. DESPRE MOLDOVA

Moldova se märgineste la r6grit cu Mun-tenia", la nord-vest cu Polonia; la nord-est, prin Podolia,nu e prea depàrtata' de tiltari, care slut vecini cu Marea deAzov. *it principele acestei tari se numeste voievod, dar nu

expus atitea schimbhi primejdioase ca cel din Mun-tenia.q El, ca si acela, presteaz5. jurämint de credint5 re-gelui Ungariei". Acestia, pentru a rilminq, cu credintà,stapinesc din generozitatea Tegelui Ungariei, citeva cetAtiiIn Transilvania. In vremea, noastr4 domneste In Moldova,voievodul Petru [Rares]. Moldoveraii au aceeasi limba, obi-ceiuri i religie ca si muntenii; se deosebesc Ins5. IntrucItva,numai prin Imbrdaminte. Ei se tin mai de neam §i mai deispra,vh" decit muntenii. Au cavalerie excalentà. Adeseoriau piirdsit pe, regele Ungariei, deseen i au purtat .rtaboi cupolonii. in timp de razboi se zice ell pot, tidica o oaste de40 de. mii §i mai bine de oaineni inarmati. Limbo, lor si acelorlalti romani a fost eindva roman5, ca unii ce sint coloniide romani. In vremea.noastril limba lor se deosebe§te foarteInuit de aceea.; cu toate acestea, multe din cuvintele lor potfi Intelese de latini18.

Cap. XIV. DESPRE TRANSILV

§ I. Transilvania e Incinsä peste tot de muntiInalti, mai ales din a,cea lature uncle se desparte de inunteni;printr-o singura parte, care se aflà spre nord i spre moldo-veni, are acces maiusor. Din Ungaria trei cäi due spre ea,si a.eestea anevaioa,se i pline de virtoaue. Una se chearoa

25917*

www.dacoromanica.ro

Page 258: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Mesef, atre partea unde e Sornesul; alta se cheamä Cri$,pe unde e Crisul; a treia se cheamä Poarta de Fier, pe undese scurge riul Mures. Dinspre Muntenia drumul e ingust§i abrupt. Din aceastà cauzü, turcii, care au invadat Tran-silvania din aceasta parte, au fost infriati adesea chiar de oceatä mica. Din Transilvania, care e lunga de vreo treizecide mile ungurqti §i latä aproape tot atit sau ceva mai pu t in,este mai -qor sà supui lntreaga Ungarie, decit Transilvania,din Ungaria, caci drumurile acesteia pot fi upr Infundatecu copaci

Neamul acesta de oameni robuti, r5zboinici,mati, sint inzestrati cu cai buni, zdraveni. Intreaga regiunee &A.-Will alternativ din esuri §i pàduri, intretäiatti de apecotite §i bifurcate, cum vom spune putin mai departe, plinàde pämint roditor. Bogattt In yin, precum i in aur, argint,fier §i alte metale §i , in plus, plintt de sare ; cIt se poate deimbel§sugatii in boi, fiare, urkd i pe;ti, aa cd nu poli In inuifirea cà n-ar fi grämädit In acest tinut toate hunättiti'etraiului. In ea sint pa,tru natiuni diferite ca nem: unguri,secui, sasi i români. Intre ace.;tia,scqii slut consideraticei mai slabi In rttzboi. Ungurii §isecaii se slujesc de aceeai

numai cà secuii au citeva cuvinte specifice graiuluilor: despre ace§tia vom vorbi ma i pe larg la sfirsitullucrgrii.Sasii se socotesc a fi coloni§ti ai saxonilor din Germania,adu0 aci de Carol eel Mare, lucru care se adevere§te prinpotrivirea limbii acestor dour,. popoare19. Romaii se spunecà grit colonii romane. Dovadil de acest luau e faptul ettau multe cuvinte comune cu limba roman5. Monede romanese gäsesc multe in axest loo i ele constituie un neindoielnicsemn al vechimii stápînirii romane prin pàrile acestea.

In Transilvania curg riurile ieul, Bistrita, douäSomese, Mare §i Mic, cäruia i se mai spune In popor §i ViszszaFolyò, adic6 cel care curge indärät", i douà Cr4uri, odini-oard numite Crisus, cel Repede §i cel Alb20; Muresul,care se numea alta datil Amorrois, Mariszts sau Morossus;A rieul, Tirnava i Ampoiul. Acest ea, sporite apoi cu alterluri,atit In Transilvania, cit §i in afara ei, slut In cea mai mareparte naviga,bile. icul izvor5§te de la nord de hotarele

260www.dacoromanica.ro

Page 259: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

TOrii Secuiesti; acesta, unindu-se mai intii eu riul Bistrita,ud cetatea, puternia prin £1,V11tii ea si prin multimea locui-torilor21, i apoi deasupra orasului Dej, din muntii cOruia sescoate sare, se varsO In Sonzeptl Mare, care iz-voreste la poa-lele muntilor Moldovei; lingO a,cest oras [Some§ul Mare],primeste i Somepl Mic, izvorit de sub muntele Calata,aseza,t catre sud, deasupra tIrgului Dumbrava. Acesta,curgind printre doi m.unti abrupti, se vars6 in Tisa dea,suprasatului Ndbrdd22, ling6 tirgul Vcisdrosnen2ény'2. Intre izvoa-rele Someplui Mic §i Crifului Repede i Manta Romrínilor,pin6 la &rueful Mare, grit ceatile Gil6u, Alma, Huedin,Dumbrava, Sic, lclod, Mintiul Gherlii, Bobílna, Cristur,Ciceu-Mihiiefti,Ciobor. Nu departe de Dealu izvorilste insusiCriul Rcpede, loe care se numeste IzvorulCriplui; acesta,curgind spre sud si prin numeroase ràsuciri i cotituriintortochindu-se mereu in strimtorile munti19r, pard. s-arintoarce de vreo douraeci de ori intr-o singuril zi; faindmare zgomot printre stinci, curge mai Intii pc ling'ä satulNegreni, apoi, In afara Transilvaniei, pe 11ng6 cettitileVadul Crisalui i Tileagd, apoi trecind re lingO orasul Ora-dea, curge direct spre sud, primind ambele Criptri, Negrasi Alb, i se varsbi in Tisa, deasupra Csongrcidului22.Izvorul Crifului Negru se af16 In muntii Beiuptlui, aproap e decetiltuia, Batar. Al Criplui Alb este ins6 In muntii sudici aiTransilvaniei, lingd tirgul Zlatna, i curge spre sud, pe lin-g6 Baia de Crif si Taut, spre cetatea Gyzaa22 si Barge'',si se uneste in locul pomenit cu celelalte douà Crisuri. Iarizvorul riului Muref sau Mariam Isi aflà inceput in TaraSecuilor çi, primind riul Gurghiu §i allele asemenea, iviteaproape din a,ceeasi regiune, pOtrunde in inima Transit-vaniei ; acesta apoi, nu departe de tirgul Grind, mai primesteIn spre sud, In cursul sAu, riul Anie, in muntii nordici,aflati ling6 tirgul Zlatna, spre nord-est, in dreptul satelorLupa i Rimetea i tirgului Turda, In muntii Cáruia seaflil sare. De aceea e numit Aranyas (Arief), cAci, asa cumse spune si despre fluviu Tago din Spania i Pactolus dinLydia, duce nisipuri aurifere. Cad Aran yas so apune deatre unguri pentru aurit. De a,ici Muressztl insusi, primind

261www.dacoromanica.ro

Page 260: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

deasupra Albei Julia, uncle e sediulepiscopului Transilvaniei(vestità prin catedralä, multe parohii bogate i prin mor-mintul lui loan Huniade), rirnava, Ampoiul si alte rlulete,tot lIng6 Alba Julia, ci despärtind Vintul de Vurpcir, curgespre sud printre tirgurile Oreiitie i Rapoltul Mare (la doulmile de care e asezatà foarte puternica cetate Ilunedoara,la poalele Munti.lor Meridonali), nu departe de Deva, cetä-tuie aflatä pe un munte foarte C6pruta i Sub-cetate, lntre munti Ina1t,i din amindouä. pgrtile, care varsä.In el rlulete; apoi, trecind de cetatea Lipova, de Arad,prepozitur623 *i bisericà colegialá, si de cetatease varsä In Tisa lingá orasul Seghedin.

§ IV. Intro izvorul Arieiului §i varsarea lui, Incepind dela miazänoapte spre miazäzi, sInt firgurile i mosiile Sin-crai, Deem, unde se Incarcg. luntrile cu sere, Mireisl6"zt,Rimetea, Aiud, Geoagizt, cetatea Szent-Mihaly-Kav24, Lupia,Poiagani, Zlatzza, Bäciia, precum si Chibulcut [1'1'10.114a],;S'intereag, Bontida, Ludit$, Cojocna, unde se scoate sare dinmunte si alte citeva. Clztjul, pe neinteste Clazzsenburg, cumse spune crt a fost cindva Zeugma, e un oras vestit prin ave-zarca lui, prin boggii *i abundenta tuturor lucrurilorprin negustorii säi; abatia Cluj-Mciaftur, orasul Turda,lirrig6 care de asemenea se taie sere, si multe altele. Din-colo, In Tara Secuilor, Intre muntii care se Intind la räsäritspre Muntenia i prin care spre miazdzi se desparte Transil-vania de Ungaria, se Oil orasele Reghin, rirgu-Murei,Jacodul, Tirimia, Noilac, Delenii, Odorhei,Cohalm ( Rupea),Cetatea de Ballet, nu mai putin Intäritä cleat frumoasä.Orasele: Mediaf, Intärit si de la naturä, i prin mestesug,si foarte potrivit pentru folosul oamenilor ; alt oras, Braiovsau Coroana, mai demult numit Zemigethusa, asezat lamarginea de räsärit a Transilvaniei, atit de lilt:6ra si devestit prin multimea locuitorilor si a, negustorilor, cu ade-värat loo pläcut de trdit ; pe lIngä. acestea, Urg pentrumunteni i a,lti oameni sträini. Veciná cu el e cetateaBran, foarte puternicl, lncuietoarea si poarta Tra,nsilvaniei,loe de intrare pentru munteni, asezatä in loe foarte prä-pästios.

262www.dacoromanica.ro

Page 261: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Cap. XV. CONTINUAREA DESCRIERIITRANSILVANIEI

§I. De a,ci sint cele sapte orase, numiteayezdri/e seisesti: Sibiu, Sebe s sau Millembach, odinioaräSabesus, Siglzisoara, Oreistie sau Brosz, Vintul de Jos, Bier-tan §i Hosnian. Regele e cel care conf era conducerea fiectireiadintre acestea, care se numesc in popor Judetui Ilegeso.Pe 11110 fiecare din acestea mai &lilt multe orase si sate..

§ II. Sibiul, capitala color sapte asezäri säsesti, situataspre sud-est, se allá pe o colinra, unde s-au ridicat pe latu-rile aceleiasi ooline i alte cartiere. Este o fintina intr-unlee mai inalt al orasului, de unde apa, dug pe canale, cadeintr-un bazin; de el se folosesc o mare parte a locuitorilor.Pe partea de intrare dinspre apus, intr-un lee mai coborital orasului, pätrunde un brat al riului Cibinul, care curgindprin albia piing In afara zidurilor, dupä ce prinaqte maimulte riulete, izvorite din regiunile- de la nord de Sibiu25,se varsä in Olt, nu departe de Turnu Rosa. De acest brat sintpuse in miscare naori pentru cereal& si alte masinärii inoras, fabricate pentru folosul cetätenilor. Orasul e mare siputernic, si nu numai frumos prin clädiri mari, dar si in-f/oritor in tot soiul de negutätorii 0 in alte lucruri. Apoi,pe ling'ä zidurile foarte intärite, care sint late sirezistente dincauza.turnurilor dese, se intinde un sant cu apä, lat siadinc, din toate partile, in afarä de rägrit. Pe dinafaxa orasule inconjurat de pivnite de vin adinci si late, din toate par-ple, in cite trei i patru siruri, peste tot aproape de o mil'aitalicd; din cauza lor, dusmanilor nu le e permis accesulla ziduri de oriunde, ci doar pe drumuri care due din diverseregiunispre portile orasului. i acestea slut destul de intäritecu sant, cu drugi, i alte ntárituri, incit mai cä nu poate ficucerit orasul decit prin foame, din neglijenta cetäteniloreau din neintelegerea lor, prin care adesea au fost puse Inpericol cetäta puternice. Nu departe de aici, la poalele mun-tilor care se aflä spre Muntenia, este un turn puternic aflatsub stäpinirea sibienilor, care se numeste [Tumul] Rosa.Dintr-acolo au invadat adesea turcii Transilvania, pe dru-muri de munte povirnite, spre marea lor infringere.

263www.dacoromanica.ro

Page 262: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

§111. Nu departe de Sibiu, e alezat tirgul Oena Sibialui,de lingd care se scoate sare. Orasul Or4tie, a cdrui conducere,ereditard pentru noi, o are Matei Olahus, fratele meu, easezat intr-un loe frumos si roditor, foarte bun de locuit, da-toritä riului invecinat; aldturi, la o mild spre nord, e unsat care se chianti') Kenyér [Mug], pe latineste Panis.Lingd el se intinde cimpul cu acelasi nume [Clinpul Plinii],neted i intinzindu-se pind departe: acesta e demn de a,min-tit din cauza marelui mdcel dintre turci i unguri, pe timpulregelui Matei [Corvin], pe ciad domnea in Transilvania

Bcithory26 turcii, sub conducerea lui Balibeg, tre-cind muntii, in numär, cum se spune, de sa,izeci de miide cdldreti, au invadat Transilvania. Acest ,ytefan, adu-nind in grabd toate fortele Transilvaniei, cite s-a putut,addugindu-se in ajutor, impotriva sperantei turcilor, siPavel Chinezta27, comite de Timis, a alergat intimpineIn acel cimp ; si acolo s-a fdptuit atita mdcel de amindoudpdrtile, incit, dupá cum am auzit de la cei ce au luat partela luptd, riuletul cc curge prin mijlocul cimpiei era ameste-cat cu singe. Balibeg cu greu a sctipat printre munti cu putdnioameni, iar din Ire ai nostri cea mai mare parte au pierit.Voievodul ,y te fan Btithory cdzuse de pe calul ränit, dar,ajutat de ai sdi, a scdpat teafär si mai tirziu a ridicat pelocul unde cdzuse un mic altar, spre vesnicd pomenire afaptei, Au pierit in acea luptá i ctildretii in armurd, con-dusi de episcopul Transilva,niei din acea vreme. Mergindel insusi sd le gdseascd trupurile, le-a adus cu alai funebrupind la Alba Julia, care se aflä la vreo trei mile de acel °Imp.Atit de mare a fost piosenia acelui vrednic bdrbat fatäde oamenii sài cdzuti pentru apdrarea patriei dedusmani.

§IV. Scqii au impozite bine stabilite, pe care le dau re-gelui. Adesea totusi se cere de la ei mai mult decit e sta-bilit prin lege. Sint deosebit de sirguinciosi la munca cimpu-lui si la alte lucrdri, iar femeile fac aceeasi treaba cabärbatii, fiind foarte rezistente la ostenealti. Din acestecauze, saii sint bogati, îi primesc cu cinste oaspetiiIi trateazä, foarte bine.

264www.dacoromanica.ro

Page 263: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

§V. Feigarapl e o cetate foarte puternicá, ziditá lapoalele muntilor care despart Transilvania de munteni;in riurile care curg din munti se gásese pástaiivipesti mai delicati; i prin alte lucruri e plácut. Cetateaaceasta e ca un ducat mic, cáci boierii grit supusi romani(munteni) si ascultá de guvernatorul cetátii ca de un prin-cipe.

Cap. XVI. DESPRE RESTUL UNGARIEI,DE DINCOLO I DE DINCOACE DE TISA

§I. Peste riul Some$, care, cum am amintitmai inainte, curge mai intii spre asfintit printre doi munti,se allá In Muntii Septentrionali un tirg numit Baia Mare

altul Baia Sprie, iar lingìl acestea sint mine de aur, ar-gint i alte metale. De aici intilneste spre miazä-ziSomefului, chematä asa din cauza cá se allá intre riurileSome§. §i Tisa; in ea se allá tirgurile* Veleatin28, Seini, Me-diqul Aurit, Dobolt, Sclsar, Wi/ak28, Agni.i, Palad28, For-gola28 §i multe altele, in afará de ele.

Spre nord-vest se allá comitatul Maranzuref; aici, din-coace de Tisa, aproape de tirgul Rona, stet mine de sare,in care sarea se taie eu unelte de fier, la fel ca stincile Incarierele de piatrd. Acestea, impreunti cu cetatea Hust28,asezata' pe un munte inalt deasupra malului Tisei, si cuVysk (Vigrovo)28 i alte tirguri supuse acestora, tin de re-giunile Ungariei, sub formá de dar de nuntd.Cetatea sitirgulZewkws29, vrednic de amintit, avind o biseridi parohialábogatil in venituri; apoi mai sint poaa28, Salak28, Vdri28mai multe alte tirguri.

§ II. lar acearegiune, care se Intinde dincolo de susnumitulriu Somq i dincoace de dealurile Silvaniei si In care sintfoarte multe orase de-ale românilor se cheama Seilaj; acolo,intro alte tirguri, se vád Zaleiu29 , pe malul rásáritean alSomefului, Satu Mare, iar pe cel apusean Nemethy31. Apoispre miazá-zi intre riurile Tisa §i SOMCfI muntii Oradiei,care se 016 spre rásárit, piná la orasul Debretin, BO Intinderegiunea Nyirköz32, in care se allá tirgurile Craidorolt,

265www.dacoromanica.ro

Page 264: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Dornclnefti, Carei, Santdul Mare, Nylrb4tor22, Nagy-lcd11622, Marghita, BeWag, Seicueni, Marcos, Bjszörmény22,aíto22, &lard, Esztdr22. Alai jos de a,cestea., spre rasárit,se allá orasuI Oradea, rerdinta episcopald, unde e o cate-drain vestitä prin mormintul sfintului rege Ladislau Menlo-rul de minuni, si al impáratalui Sigismiand; in catedraläSe cintä zi si noapte, din hotárirea acestui impárat, psal-mii lui David, la mormintul lui, schimbind persoanele curindul. Cetatea e remareabiln atit prin statuia ecvesträdin bronz a Stintalui Ladislau de o mdrime neobisnuità,cit i prin märetia constructiilor pe care le-ar ridicat- episco-pal Sigismand Turzo, eindva tutorele ineu. Orasul Cu ace-Iasi name este tniat la nord de riul Crif, care, ivindu-se din-tr-un izvor márunt deasupra tirgului Huedin §i a eetntiiBotoga, se cheamä Repede sau lute, din cauza iutelii cursu-Jai gnu, avind albia plinä de multe alte riuri care II spo-res°. Dinspre miazá-zi, mai sus de cetate, se varsä in riule-tml Pecea un brat subtire al Crisului

§III. De aici se allá in vecinntate Episcopia Bihorului,Biliaria, Biharkeresztes22 i multe orase. Spre apus sintcimpuri intinse, foarte potrivite pentru hrana turmelor.Aici e orasul Debrefin, vestit grin bogatia cettitenilor, princele sase iarmaroace pe an, prin negotul de vite i altelucran. Alai jos sint Angyalhciza22, Ndcludvar22, Hosszti-pdlyi22, lipsite de ape si de lemne. Locuitorii foloses° pentrua face focui trestii, paie si lemne aduse de departe. Printreei mi-a lost cunoscut un cetätean pe nume Gaspar Bird,tare de multe ori crestea ca la zece mi de boi de vinzare.De aici spre miazázi, pe tarmul rnsáritean al riului Tisase allá Balla22, Szentmikl0822, Vlirsand, iar pe celnIalttärm al Crisului Repede e Sintandrei, Alba Ecclesia",Bekeny33 iar intre acestea doun tirgul Mezortur22.

§ IV. intre cele trei Crisuri, Repede, Negru si Alb, tinutimmit Tara CriFrilor, se allá cetatea Bazar, Chifirid;taai jos, spre miazä-zi se Insirn tirgurile Cefa, Zsadany",Mezogyan22, Kölesér33, Gyarmacl Fiizes22 §i Sarhad22. Deaici, mai spre rásárit se allá cetatea Intärità Gyula" siorasele Bezely34, Telechiu, Mica, Talpof, Peitz10.

266www.dacoromanica.ro

Page 265: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lar regiunea caro se intinde spre sud, futre riurile CPi-sul Alb si Muros se numeste Tara Mure,ului. In ea, sprodealul Mocrea, unde se faz vinuri foarte huno, sint cetatileISroinzuf, Lipova, iria, apoi, pe malul Gricului, kincota,Zeirand i Cherechiu35. De aici mai spre miazà-zi se aflä.tirgurile Simand, PAusis, prepozitura Aradului, numevestit, eetatea Neidlac, tirgurile Bozicf, Rawszhaza33, 102-tas22, Peregul Mare, Heked22, Sanctus Ladislaus33, Czon.grad22 si multe altele.

Cap. XVII. DESPRE PROVINCIATIMI4TILUI 1 VECINATATILE M

§1. Din stinca sau muntele care se inaltä.peste tirgul Caransebef, izvoräste riul Timi, care, udindacel tirg ea si cetatea i tirgul Lugoj, ai carui locuitorisint aproape toti cäldroti, deprinsi cu armata, precumgi Possa35, curge spre sud si atinge puternica cetate Timifoara,eare se cheamä asa dupti numele riului. Aceastä cetate BtáIn cales, turcilor, ca nu cumva, venind din Smederevo37peste Dunäre i trecInd Timisul, 136 poatä.' invada tinuturileUngariei. Locul acesta e Loarte populat i bogat In brandde tot felul, dar mai ales In pesti. Riul Timic, curgindmai hrtli prin cimpuri foarte

intinse'parte se varsä. in Du-

are, la mijloc Intre Smederevo si Taurunus sau Belgrad,dinspre malul nordic al riului parte, intorcindu-se spreapus, dupá te face citeva insule (dintre care eiteva, bo-gate in trestii i arbori, par, din cauza violentei vinturilor,cti se mico g si plutesc incolo si incoome), se varsá ling6 maluiräsaritean al Tisei, Ruga Tyiel, si astfel îi trimite o partea sa pia. la Duare. Regiunea aflatä filtre riurile Timissi Muros se numeste Tara Timifului.

§ II. Pe malul apusean al Timisului sint Sarad38 (petärmul de dincolo al acestuia se aflä. Ictarut si Reca0, Tzo-ria32_, Berecseiul, Ciacova, Araci37 ; cetätile Becse33 §i N.Bee'ej37 qi multe alte tirguri. In regiunea de pe malul r4s5.-ritean al Marefulai, Incepind de la 'lord spre sud, se afla

267www.dacoromanica.ro

Page 266: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

In Bizere33, Frumupni,33 , S Ezer4, Stnnzikai,Episcopatul Cenad, cu bisericd veche, vrednicd de vdzut pen-tru frumusetea locului; Zombar33, Deszlc33, Szöreg22, iarInräuntrul àrii, Zetzen4°, Zakan", Kenéz22, Horogszeg22,Senta", Drozlan", Gaiad", McinCiftur, Coke'. ta aceastdregiune o mare bog:A-tie de peste, din cauza apropierii atrei rluri cu peste. Cornelius Duplicius Scepperus, cavalerEturit, consilier secret al imparatului Carol, Cu care am of oarte strinsd prietenie, din cauza virtutilor lui, fiind insdr-cinat anul trecut cu o solio la imparatul turcilor, a trecutIncoace i apoi la belgi si, lntre alte diseutii prietenestiale noastre, intrebindu-1 eu cc crede despre Ungaria, a spuscA s-a intors prin acest tinut al Timisului i cA, desi pustiusi devastat de curind de turci, era imbelsugat In peste.Riul Timis i s-a pdrut negru i tulbure de multimea pestilor.Iar un morar, cufundindu-si plasa in riu, a, scos, ca dintr-opiscina', atita mullime de peste, Incit plasa abia putea sd-icuprindil. Acesta u-a ales din toatd multimea declt un sin-gur peste, mai mare decit alii, lar pc ceilalti i-a aruncatpe uscat ; de aceastd fapta nu putin s-a nalniat el impotrivamorarului, cal a aruncat atitia pesti buni.

§III. Intre acest riu Timi i Duneireeste o cimpie care secheamd Maaons [Deliblatji, In mijlocul paduros al cdreia searid cetatea WacIdia, iar spre Timisoara se zäreste o altä ce-tate, de eimpie, ;Seinlacal Mare. In acest cinap larg, dela cetatea Timisoara pind la tarmul Dundrii, In regiuneaIn care se al id Smederevo, cetatea turcilor, asezatii spre mia-zdzi, se spune cd se vede adesea o turma de cerbi, cer-boaice si cdprioare de trei-patru sau mai multe mii, peo intinclere de douasprezece mile unguresti i mai bine.Vindtoarea lor nu e lipsità de pericol nici pentru ai nostri,din cauza turcilor, nici pentru ei din cauza noastra, decitdacd ies la, vinat trei sute si mai bine de calareti. In regiuneaSmederevo, pe ttirmul nordic al Dundrii, sint la sir caremiazdnoapte Keve33, Dombo3, Harain33, Bussitze33, SanctusLadislaus33, Péth33, ocupate de multi ani de cdtre turci.

§ IV. De aici urmeazd Severinul, cetate mai jos de po-dul lui Traian, cu alte trei, &ova, Péth, Mehadia, supuse

268www.dacoromanica.ro

Page 267: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

turcilor. Guvernatorul axestora se numea, ban, magistrat cumare faimd la ai nostri. Sint vreo 60 de ani de cind, dinnepdsarea a lor nostri, am pierdut acest Banat. Nu departede Severin se spune cd apare un izvor, pe care localnicii 11numese al Sfintei Cruci": ape, acestuia, cum am aflat de la

foloseste la shibiciunile corpului; nu are nimio ne-curat In ea,; lesurile unor animale moarte, aruncate In elca incercare, dupd putin timp au fost date afard; noaptease vdd aici arzind niste MIA. Din aceastd cauzd, izvoraleste foarte venerat chiar de cdtre turci. Acestea le-am auzitodinioard de la slujitorii lui Barnaba Belay, banul aceluiloe, care au pdstrat amintirea lucrurilor.

V. Podul lui Traian, despre care am pomenit, a fostconstruit cu naPstesuguri minunate. Lucru care se poatevedea din aceste cuvinte ale lui Dio Cassius, pe care lereproducem: In acele timpuri zice el Traian construipeste Istru un pod de piatriI41, pentru caro nu stiu cum sd-1admir indeajuns. Minunate slut i celelalte constructii alelui Traia,n, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stil-pii, din piatrd In patru muchii, slut In numd'r de doudzeci;indltimea este de o sutd cincizeci de picioare42, in afar4de temelie, iar ldtimea de saizeci. Ei se afld, unul fatdde altul, la o distantä de o sutil saptezeci de picioare sistilt uniti printr-o boltd. Cum s'd nu ne mira'm de cheltu-iala filcutä pentru acesti stilpi? Nu trebuie oare sá ne ui-meased i felul mestesugit in care a fost asezat, intr-o apdplind de virtejuri, intr-un pdmint ndmolos, de vreme ce-cursul apei nu putea fi abdtut? Am ardtat 43làjÁmea, fluviuluinu pentru ar curge numai cu apeastd cdci peparcurs se ldteste de doud ori si de trei ori pe atit ci pen-tru cá acolo este locul cel mai ingust i cel mai potrivitpentru construirea unui pod. Cu cit spatiul se Ingusteazdmai mult aci deoarece apa coboard' dintr-o intindere

pentru a intra din nou in alta si mai mare cuatit se face mai ndva,lnicd si mai adincd. Incit i Impreju-rarea aceasta se adaug la greutatea construirii podului"44.

Acest pod 1-a ddrimat dupti aceea Adrian, lmpins dealto motive decit cele pentru care 1-a ridicat Traian. Mesta,

269www.dacoromanica.ro

Page 268: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pentru ca in once timp al anului armata romaná. s4 ABAtrecere sigura peste Dunáre contra barbarilor; acela, eanu cumva barbarii, trecind Dunárea cu ajutorul podului,sá atace puterea romata45. Mai durea i acum eitiva stilpi,resturi ale vechiului pod. Pe acest pod erau serse urmái-toarele:

PROVIDENTIA (PRIN PREVEDEREAAVG. IMPARATULUI,

VERE. PONTIFICIS ADEVARATULUI PONTIF,VIRTVS ROMANA VIRTUTEA ROMANA

QVID. NON. DOIVIET CE NU SUPUNESVB. IVGVM. ECCE SUB JUG? JATA

RAPITVR. ET E BIRUITADANVVIVSee. DUN AREA).

NOTE

1 In -original, Tibiscus, care denumea in antichitate Timisul, daracest nume e folosit aici de N. Olahus pentru Tisa. La inceputui a.ces-tui alineat, el vorbeste de provinciila ocupate pe atunci de Ungaria,flied a precise, in continuare, ea se ocupa de Tara Romaneasca si deMoldova, care eran independente.

2 Cursul inferior al Dun5.rii.3 Iasigii metanasti populatie nomad./ de neam sarmatic, sta-

bilitti la inceputul sec. I e.n. in cimpia dintre Durare i Tisa, aici cuaensul de regiunea dintre Dungre i Tisa".

4 Cea mai mare parte in R.P. Ungarä ; aici se intelege si o partedin Bihor si Sälaj.

Aceasta explicatie, care se baza pe o simpla asonanta, formidatapentru prima data de umanistul italian Enea Silvio Piccoloinini (papaPius al II-lea), in lucrarea Europa (1458), a fost repetata apoi adeseade istoricii straini si de cronicarii romani. In realitate, nunaele devalahi era folosit de popoarele germanice (lar dup5. acestea, si de celeslave, de in.aghlari etc.) pentru a desemna popoarele romanice; In Iim_bile germanice, cuvintul este de origine celtica.

Radu Paisie (1534, 1535-1545).

270www.dacoromanica.ro

Page 269: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

7 Fap tul nu mai representa o realitate din a &cam jumatate a sec.al XV-lea.

Este vorba despre cartea lui Enea Silvio Piccolomiai, Euro-pa (1458).

Vlad Tepe § numit si Draculea (tatalui san, Vlad Dracul, regaleSigismund al Ungariei Ii daduse ordinal Draconului, de undo se pareca-i provenea porecla) a ocupat tronul cu ajutorul lui faun de Hune-doara, alungind pe Vladislav II, din neamul Danestilor, in primavaraanului 1456.

" Scriind chip& relatarile rudelor i cunoscutilor mai in virsta,Nicolaus Olahus se inseala aici: Mihnea, sis col Rau, era fiul lui VladTopes (se pare ca nelegitim), deci apartineafamiliei Draculestilor (deiputea fi inrudit si ca Danestii). S-a urcat pe tron la 1508.

11 Ruxandra, devenita in 1513 sotia lui Bogdan III, fiul lui Stefancal Mare.

13 Se citeste 1acici (in text, Demetrius Iaxith).13 Petra de la Argo, fiu nelegitim al lui Radu cel mare (fiu legal"

al lui Stanciul, cum afirma Nicolaus Olahus, deci var, si nu unchi alsau?), fost egumen la man5.stirea Argo, cu numele de Paisie, a devenitdomn in 1534, schimbindu-si a doua oarä numele in Rada.

14 Aceasta incercare de etimologie, bazata pe asemanarea colordoutt cuvinte, nu este exacta: boier este un cuvint de origine slava,In timp ce baron e un cuvint german.

14 Petru de la Argo (Radu Paisie) ajunge domn la 1 septembrie1534, hilocuind pentru scurt timp, pinä In noiembrie, pe Vlad Vintila(fiu legitim al lui Radu col Mare). Redevine donin dupl. moartea aces-tuia, In junio 1535 si domneste piad in 1545.

" N. Olahus are In vedere situatia din vremea ciad Tara Roma-neasca se fatindea pina la Chilia i dincolo de acest port, ceea ce in-semna ca se afla la sud-estul Moldovei.

17 Suzeranitatea Ungariei asupra Moldovei incetase, de fapt, odata cu Bogdan I (1359), continuind apoi cu intermitente mai maltnominal si mai degraba sub forma unor alianto, mergind pind la inter-ventii directe ale domnilor Moldovei In politica Transilvaniei, cums-a intimplat chiar in anii descrisi, In timpul lui Petra Rares.

13 Alai cu sensul de eel care folosese limba latina (catolicii)",,17 De fapt, sasii au lost colonizati fa Transilvania la mijlocul sec.

al XII-lea, nu In timpul lui Carol col Mare (800-814).

271www.dacoromanica.ro

Page 270: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

29 N. Olahus omite aici Crisul Negru ; mai jos insd I/ meirtioneaza,aliituri de cel Repede i col Alb.

Cetatea Bistrita.22 Localitati In R.P. Ungard.23 Sediu al prepozitului, conduditorul administratiei unei biserici

catolice.24 Dispdrutd (Se afla la vest de Alba Iulia).20 in original: ex. Septentrionalis Siculiac plagis ortos", ceca

ce, desigur, este o inadvertentd (Siculia Tara Secuilor).28 Este vorba despre lupta datd la 13 octombrie 1479, pe CImpul

Plana.27 Adicd cnezul sau comitele.

Localitati In Ucraina Transcarpatia (U.R.S.S.).29 Magh. Nagysz516s, azi Vinogradov (Ucraina Transcarpaticd-

U.R.S.S.).39 Zehota, probabil gresit transcris.31 Intrat a cuprinsul Satului Mare.32 Vezi nota 4, rnai MS.33 Disprut.34 Neidentificatd (probabil, disOrutti).86 Azi Caporal Alexa.36 Localitate dispdrutd, lingI Recas.37 Localitate In R.S.F. Iugoslavia.38 Cetato disproutd, lingd Timisoara.39 Probabil Cenei, lingá Timisoara.49 Neidentificate.41 Lucrarea a fost Inceputd In prim6vara anului 103, sub condu-

scerea arhitectului Apolodor din Damasc, si a fost terminatd In anui105.

42 Un picior avea 29 cm.41 Pasajul la care se referd din Dio Cassius nu s-a piistrat.44 Am reprodus traducerea din Izvoare privind istoria

I. De la Hesiod la Itinerarul lui Antonius. Comitetul de redactie: VI.Iliescu, V.C. Popescu, Gh. stefan, Bucuresti, Ed. Acad., 1964, p. 6930 695 (textul original grecesc, p. 692 si 694).

65 N. Olahus rezumd aici pasajul urmtor din Dio Cassius(ibidem , p. 695).

272www.dacoromanica.ro

Page 271: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

" Cercetritorii moderni au pus la 1ndoia1A autenticitatea acesteiinscriptii. Vezi: M.J. Ackner und Fr. Miller, Die römischen Insehriftenin Dacien, Viena, 1865, nr. 16, p. 4 (cu bibliografia anterioar6; deose-biri f ati de textul de mai sus : DOMAT, DANVDIVS). Inscriptia numai este reprodusli in Corpus Inscriptionam Latinarun Cf. . §i D. Tudor,Oltenia ronzand, ed. 2, Bucure§ti, 1958, p. 53,58 (numai despre TabulaTraiani din a. 100 e.n., de pe t5.rmul iugoslav, §i despre medalia debronz din a. 105).

iswww.dacoromanica.ro

Page 272: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Eiegie la mormintul lui Erasmusdin Rotterdam

ingrijorat c5.15.tor, dac6 vrei sä. stii a cui oaseLespedea rece de-aici le-adäpogteste, te rog:

Mersul grAbit iti °presto si-ascultä a mea tinguire.Dacä. opre,ti al tä.0 pas, tu vei afla ce doresti.

Cum socotesc, auzit-ai _de dumnezeescul Erasmus,Cáci in acest univers nimeni nu fu mai vestit.

Däräpànatul säu trup odihneste-n mormintul acestaTrist, insà spiritul su cu ambrozie-i hrànit.

incä din fragezii ani el däduse dovadà de minteaSa minunatä la toti oamenii cei renumiti.

Ciad inflorita etate tindrit. trupu-i ajunse,S-a arätat pe dep/in genial duhului säu.

Harnica lui tinerete neinsetatului studiuFu inchinatä., dud el Biblia tot cerceta.

Ciad a crescut inteleptul lui cuget si-ajunse om maturpin univers ca o stea fä.rà pereche luci.

Iar cind cu pas tremurind ii sosi batrinetea, in lumeN-a mai putut inc6pea, geniul säu strälucit.

Anil tirzii, ce-ndeobste släibese ale mintii podoabe,Lui i-au sporit i, mai mult rodnicul mintii belsug.

Sá rnai rnsirui pe rind insusirile sale alese ?Nimeni in stare nu a sä le innumere, cred.

dupà cum birueste soarele stelele toate,Astfel si el pe ceilalti toti invgtati i-a-ntrecut.

Viata intreagà Ii fuse atita de neprihanità,CA 1.1. posi lua insusi tu ca fericit indreptar.

Despre aceasta ne dau märturii credincioase ale saleOpere, ce-au izvorit dintr-un cucernie talent.

Ele redau neclintita-i creding i firea,-iChipa-i, ce parCA e viu, si träsäturile lui.

274www.dacoromanica.ro

Page 273: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Ele ne-aratd si drumui eel drept in spre culmile'nalteAle stelatului cer, ce-i pregait celor buni.

lar dacd vrei a afla de ce'n1Aerdmati mi-a obrajiiinrourati, sd m-asculti rogu-te hied putin:

Chid Impdratutnvingea pe iberi In spre Soare-apune,Carol, ce este stdpin pe universul intreg,

lar generoasa lui sera doranea in Brabant si in Flandra,Ocirmuind in chip drept prin Inteleptul ei sfat:

Sta credinciosul Erasna in orasul ce-i zice Basileia,Care un mime-si lud dupd al sal impdrat.

Sufletu/ nostru era infrdlit prin virtuti i credintd,Ce ne'ndemnau a trdi si a muri la un loc.

Des de-acolo despre multe lucruri primit-am aiceaMulte scrisori, despre cari nu pot acuma vorbi.

Insdsi Regina a fost cuprinsd de-o vie'nclinareDupti acest invdlat insusi de cer inzestrat.

Ea de dorintä ardea vadd aictpe ErasmusBA discute cu el, sacre cuvinte schimbind.

Deci fu pläcutd la toti serisoarea prin care pe dinsulIi indemnam a veni, tot stdruind ne'ncetat.

Tocmai imi frigAduise prin multe scrisori c-o sá vnad*i mA vestea tot mereu ch. va porni in curind.

Ba-mi i scrisese cu propria-i mind mai multe dorinteAle curatului sdu suflet, in elte-un rdva,,v.

Tocnaai se si pregatea sa vie s5-si vadd iubitaprietenii scumpi si pdrintescul cdmm.

isä pismasa Lachesis a rupt urzitura sortitd,lar In mind-i lud Atropos firul tdiat.

Iatä de ce nu putu Erasna al-sipIineased dorinta:Astfel Ursita a vrut, astfel a vrut Dumnezeu.

Iatti de ce, sfisiat de chinuri cumplite, tristetiiPradd slut azi toemai eu, ce pentristati mingliam.

Fi-va insemnata e-o piatrd cernitá deei ziva de astdzi,Fiinded a lumii intregi scumpd podoab5 rdpi.

Scrieti dar, ceatd sfintitil a barzilor, triste distihuri,PlIngeti, o, Muze, iar voi, Grata, boeiti pe eel dus,

Cad rdposat-a bdtrinul Erasm, de-a pdrintilor nostriGard sldvit, a pierit gloria lumi.i Intregi.

27518*

www.dacoromanica.ro

Page 274: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Ce fericit as fi fost dac5 soarta-mi &Idea ing5.duintalila, de vie s5 vtid fata amicului scump I

Ce folos 1ns5 creso durerea prin lacrimi amare,Cu ne'nduratele-mi mImi pieptul mihnit lovesc,

eind Ursitoarele triste urzeala o tes si o taieDeopotrivA la toti, i renumiti, si umili?

Cdci neclintitele praguri a soartei nu poate s5 treac5Nimeni, decit clnd Ii e ceasul de sorti hotärlt.

Deci, cititor, ce te indrepti spre mormintul acesta, o vorb5,Cea de pe urrnä, spui astfel, cu gIndul blajin:

Bunul rämas eu pe veci iti doresc, o, ilustre Erasnaus,Care de-acum ai trecut printre lArbatii ceresti.

FAegie la moartea fratelui Matei

Plingeti, oh, rogu-vá, Muze I De-al vostru poet-aveti milá,lar voi o, Gratii, acum ziva cea tristä sláviti I

Insuti chiar tu, Apolon, citaréde, pe care-1 rásfatáVeselul clntec, a mea lira de-acum s-amutesti.

Voi, ZeitàÇi, ce cindva prielnice mie imi furäti,De-amäritul vost' bard va'ndepärtati de acum 1

Numai doar tu, Elogia, cositele triste resfir5-tisileste sa'neep versul cu ritm dureros.

CAci chinuit färli preget eu sint de-o cumplit5 restriste,lar al meu cuget bolnav de toropealä-i cuprins.

O jum5tate din sufletul meu de destin fu rápita,Cealaltà, care-a l'Amas, zace-n cumplite duren.

Spuneti de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimiTinere le sfisiati, vai 1, inainte de timp?

Zeii de sus pentru ce vá dAdurá atita putere,Ca 85 puteti cu-al vost'brat 85 ucideti once?

Dar cinc' cu mintea-mi främint, 15.crämlnd, intrebareaaceasta,

In usurinta-mi pe zei mà mlniez c-au fost duri.Cäci deopotrivá la toti muritorii s5rmani le stä-n cale

Moartea cumplitti si toti 8,u sorocita lor zi.

276www.dacoromanica.ro

Page 275: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Nici a lui Cresus comori nu pot peste (lima s treaca,Nici ale regilor tari brai,e n-o pot birui.

Ea spre mormintele triste rapeste-ale pruncilor trupuri,De prin ai maraelor ochi laerimi amare storcind,

Iar pe baietii ce anii-si plinesc In zadar tot ea-i furilSi Ii sileste-a porni cruda! spre negrul Tartar

5i, de indata ce vIrsta'nflorit'a sosit, ne-amenintäNumaidecit cu-a sa spaima ori Lethe, ori Styx.

Nadajduind a trai cit Nestor, junia cea mindraDispretueste-n zadar ceasul de sorti harazit.

Cind se apropie vremea ce-a noastra putere'mplineste,Vai, rup grabnic al traiului fir.

CInd ghbovita paseste Incet barinetea, untaMoarte a tot ceca ce poate mai sigur a fi.

Nu e nimio statornic In virstele noastre, i trainicN-are nimica In el traiul fragil ce ni-i dat.

South' haina, ce nu poi sà fii niciodatti'mblinzita,Spune: De ce-mi Impletesti viata cu-atItea restristi?

Au nu ti-a foat deajuns ucizi parintestii tovarasi,Nenorocirea s-aduci ori in ce loo alor mei.,

Sä bIntuesti a mea tart): cu-atit de cumplite primejdiiSi cu dusmanul tau brat sil naruesti orisice?

Pintt i propriu-mi neam tu 1-ai intinat prin o moarteSi din familia mea tu mi-ai luat ce-i mai scump.

Insa de ce de hainii zei sí ma rog eu zadarnic-,Dac'd destinul meu trist nu poate fi u,urat?

Dac'ar avea vreo putero rugile, n-ar fi darmatäTroia., si'naltul palat al lui Priam ar fi stat;

Nu si-ar fi plins zeila Thetis, alSíturi de nimfele sale,Scumpul fecior ornorit luí Paris silgeti.

Deci, fiindcd soarta prin ruga nu poi sa o schimbi, ale jaieiMele raminä ca sernn stihurile astea de-acum.

Plingeti-1, (lard, tovaräsi, si sus ridicati pe'ntristatulPrieten, pioase varsInd lacrimi pe rugu-i inalt;

Cu chiparosul cel jalnic mormintul de frate-nPiatra cea tare sapind ce va dictez:

care zac in aceasta hrub5, Matei, zis Valahul,Jude pe vremuri am fost si-n Orästie primar.

277www.dacoromanica.ro

Page 276: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Tara de peste Carpatt a strahunilor dintr-o vestal vitaViata-mi dadu; fost-am doar oaspe aici.

Cind asteptwo cu oespusa dragoste sa mi se'ntoard.Fratele, moartea-mi curma traiul In mijlocul lui.

O treeator, nu iti cadä greu de a-mi spune: (Cu bine-nVeci sa ráraii §i al tau soma fie pururea

hapetriva mini Manor

Ce flecaresti, o, haine, ce-ai ajuns o poveste-a. cetatii?Toate ispràvile4i sint date acum in vileag.

Poate s'a' fie cava mai spurcat ca a ta stricaciuneSau ca murdarul tau trai ori caracterugi infam?

Tu nici o fata de treaba nu lasi sa patrunda In stricata-tiCasä, 'o al tau adapost, fara ca tu s-o

Sa se supuna in chip rusinos silniciei lui Venussa Ii piarda astfel al fecioriei odor.

ruiti petreci Cu stricate femei o multime de vremete desfatà grozav al curtezanelor joc.

Iatil de undo provine si boala ce trupul Ii paute,Iat5., perfide, de ce pute puhavul tau hoit.

Nu este deci de mirare ca tainele ce'ncredintate4iFura,, le dai In vileag i credinta ti-o calci,

Cad madularele-ti s-au incins de licoarea lui Bacchus,Iara de minte al tau ouget cu totu-i lipsit.

Mai schimbator ca zefirul tu esti sau ca boarea lui Eurus,Ca Baltaretul din Sud, prevestitorul de ploi.

Des, cind esti beat, ti se pare ca ceru-i deschis i de-aceeaZvon räspindesti ca razboi °runt va veni peste noi.

Deci, ciad viata-ti patata-i de vitii atita de multe,far al tau trai e'ntinat de un pacat rusinos,

Spune-mi de co tot birfesti al statornicului prietenrenume,De-orisice om cu-a ta gurä'. turbata te legi?

Mare virtute-i säØii a-ti cunoaste a, ta proprie viatitLimba Llecurá ades a va'tämat pe cei rai.

278www.dacoromanica.ro

Page 277: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Asta-i credinta eu. eare-ti placea s te lauzi atita,De ai. putut divulga tot co ti s-a'neredintat?

Din fericire, nebune, nu-ti destainuii once taina,Caci tu pe fa, cura stii, grabnie amnia ti-ai dat.

Oameni cuminti mai pastreaza atitea secrete de-a tale,Care-ti vor face cindva, crede-xna, mult singe rau.

Nu vezi cá toti te arata ca degetul si c-ale taleNelegiuiri au ajuns fabula 'ntregului tirg?

Lisa te i semetesti, eind esti mai särae decit Irus,Tu, ce te tragi dintr-un neain josnio, din tata sarman,dupa ce esti deprins sà duei o viat4 stricata,Ai si curajul pe teti Inca sa-i batjocoresti?

Neleginitule, pedeapsa-ti vei lua dupa a ta fär'delege,Dacä In ceruri mai Bunt dreptele

Are sa vinä o vreme ciad tu, eu dobinda destula,Seaina-ti vei da si pedeapsa ce-ai meritat o a iei.

Casierului reginei

eictioapäta vi-i arnarit ciad e sa. plateaseaCiad verba sá ia, nu schiopateaza de loe.

Domnul BA dea ea ea meargä meren cu picioare/e strimbesa sendrepte atunci eind va fi crueificat.

www.dacoromanica.ro

Page 278: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

PROCLAMATIA LUI DESPOT VODA(1561-1562)

De la Despot Voda. (loan Iacob Eraclid, noembrie1561 noembrie 1563), interesantd figura din istoria Moldovei, grecde origine, om al Renasterii, cunoscator al limbilor latina, italiana,spaniola si franceza, ne-a ramas, printre alte documente, o procla-matie adresata boierilor moldoveni la sfirsitul anului 1561 san la Inca-putul lui 1562. In acest pretios document, Despot vorbeste in cuvinteavintate despre originea romana a locuitorilor tara i despre necesi-tatea scuturarii jugului turcesc prin unirea Moldovei cu Muntenia $iGrecia. Planurile sale marete nu s-au realizat insa, in parte datorita

faptului ca, prin unele masuri nepopulare, si-a atras adversitateabolerilor 5i a Oranilor, iar apoi chiar pierderea vietii. Cu toate acestea,numele lui a ramas in istoria Viril noastre, printre altele, prin infiin-tarea Colegiului latin de la Cotnari, condus de umanistul i prieteaulsau loan Sommerl.

Textul proc/amatiei s-a pastrat in limba italiana in Arhivele Sta-tului din Viena si a fost publicat in: Hurmuzaki, Documente, vol. II,partea I, Bucureti, 1891, p. 415-416, iar In traducere, de N. Iorga,In Scrisori de boieri, scrisori de domni, ed. III, p. 209-2102.

R-eproducem mai jos aceasta traducere, pe care am revizuit-o cusprijinul lect. dr, G. Läzarescu.

G.M.

Vezi: *t. Birsanescu, Schola latina de la Cotnari, Bucuresti, 1957;Antologia gindirii romdnefti. Secolele XV-XIX, Partea I, Bucure5tiEd. Politica, 1967, p. 28-32 (capitolul consacrat lui loan Sommer,nota i traducen i de I.S. Firu).

a In Documente Hurmuzaki, prociamatia e datatd februarie 1562",in timp ca lorga da 1561.

280www.dacoromanica.ro

Page 279: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Textul proclamatiei]

loan Despot, din mila lui Dumnezeu doranal Moldovei, lui Ioan Simi& gi altor boieri de cinste,nitate. Apoi silgtiti Cu totii impreunn cil dorinta mea nu ealta. decit sii eliberim aceastä tan g a mea de tiranie si s-oaducem in stare buni, cum a fost odatn pe vremea prea-luminatilor mei inaintagi. V-am scipat de tiranul cel maregi voievodul de neam prost, care nu se sätura sti verse singelevostru insugeasci averile voastre gi vii Meuse pe totirobi ai lui, cu sotiile i fiiivotri. Eu sint departe de gindulde a stnpini in acest chip. LW, eu sint domnul vostru ere-ditar gi nu slut de neam prost, i vii iubesc ca pe fiiifratii mei, iar fiii vogtri i averile voastre vreu sii nu fiesuptirati de nimeni. Sint cregtin gi nu voi gnsi plicere nicio-datà sil virs singele cregtinilor ; nu vreau si dati birnici nu voi consimti sil fiti supirati- de cineva. De la voinu vreau alta decit si fiti credinciogi Cu totul i ascultätori,iar aceasta va fi salvarea voastrii. Pentru cii gindul meu nue altul decit si fac ca Dunnrea si fie hotarul tnrii mele aMoldovei i sil mil rizboesc zi gi noapte cu necredinciogiiblcstematii de turci. Drept care nndijduiesc in Dumnezeucel prea inalt prin rugiciunile tuturor sfirrtilor i ingerilor

arhanghelilor, impreunä cu voi, vitejilor i neam riz-boinic, ce vii coboriti din vitejii romani, care au fricuttremure lumea ; iar voui nu v-a lipsit gi nu vn.' va lipsiinsufletirea si fa,ceti erice fapti slàvità, ci numai n-atiavut dommil vostru niscut, care CA vn cilnuzeasci la faptede cinste.

Acum, fiilor i fratdlor preaiubiti, Domnul Dumnezeulnostru vi-a adus a,minte de noi i m-a pus In scaunul pi-rintilor mei, de unde cu voi, cum zic, i cu ajutorul i ocroti-rea ce voi avea de la neinvinsul impnrat Ferdinand, domnulmeu prea-milostiv, nidlijduesc, in putini vreme, a dobindiiarngi locurile Moldovei mele pe care le tine pnginul, adicämalul Dunnrii, gi nu numai acelea, dar gi Tara RomAneascn

I Vistiernicul i favoritur lui Despot.

281 www.dacoromanica.ro

Page 280: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

si apoi toata Tara Greceascg. i nu e nici o Indoialà cà vomavea ajutor i ocrotire de la toti domnii crestini, pe mare sipe uscat, Impotriva dupnanului comun, si totdeauna, cuajutorul lui Dunmezeu, vom avea biruinVa' Impotriva lor,ell continua värsare a singelui lor. $i cu aceasta ne vomface cunoscuti lumii Intregi ca adevärati romani si cohort.tori din aceia, iar numele nostru va fi nemuritor çi vein fi

iraaginea pärintilor nostri, care s-au lä'sat apoi pradälupului, cu atita ru'ine inaintea lumii intregi.

Aceasta e ce-am voit a vá spune si ce dome de la voi.Rudelor i s/ugilor lui Alexandru voievod, la toti le daniertare Indata ce vor veni sà Eaä slujeasc6 cu credinta. A§4Sti

Despot m[anu] gropriall.

2 Cu propria mInä" Demnatl.www.dacoromanica.ro

Page 281: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

JOHANN SOMMER

Pentru ca opera lui Johann Sommer, scrisa togaIn latineste, n-a intrat sub nici o forma In circuitul culturii noastre

autorul ei n-a dobIndit Inca un loe al su In sirul color ce, deistraini prin origine, au läsat serien i originals izvorite direct din reek-tatea româneasca i aviad ca subiect aceastrt realitate. Sommer este,in realitate, Gavriil Protul al lui Despot Vocia, fära norocui aceluiade a fi fost tradus mai tIrziu intr-o admirabila limba româneasca si aintra astfel In letopisetul 4rii. Alaturi de Protul si de StavrinosMatei al Mirelor mai tirziu, Sommer se numargt printre exponentiiliterari a i unor momente istorice si culturale romanesti bine conturate.Prezenta sa intr-un paragraf de istorie a culturii romanesti nu e maiputin justificata, de altfel, decit a unui Buonaccorsi Callimachus incultura polona, sau un Bonfinius In cultura ungara, ambit italientde origine si scriind exclusiv In latineste. Johann Sommer face partedin acea categorie de carturari umanisti a caror patrio era Europaintreaga si care se simteau acasrt oriundo se ridica un nou altar slaviteilimbi la tine si noii culturi ce se nastea in vremea Ion'. Pentru a ajutala cladirea unei asemenea vetre umaniste de limba Latina, l-asecondatel pe fermecatorul de oameni Iacob Eraclide Despotul" si a devenitastfel primut clntrIref ta stihuri latine dincoace de Carpati, i primuiistoric al fenomenului monist pe plimint romclnesc.

Faptul ca n-a fost cunoscut de cei vechi, cä nu s-a Incrustatca Nicolaus Olahus, citat de Stolnicul Constantin Cantacuzino detimpuriu In constiinta culturall a epocii feudale, ca nici in epocamoderna" Sommer si semnificatia prezentei sale n-au atrae mai insis-tent atentia (Alecsandri 11 trece hasa.printre personajele dramei DespotVail) nu trebuie sa ne imp iedice a-i inlesni o prezentá la care are drep-tul In constiinta noastra. actuald. Azi, chid luam cunostinta Intr-o

Vezi G. Ivascu, Umanism i umanifti in rdrile Romdne,'scoria literaturii romdne, vol. 1, p. 55-68.

283www.dacoromanica.ro

Page 282: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

iuminä noua de Intregul nostru trecut cultural, descoperind uneoricu emotie *i nu o data cu surprindere dimensiuni *i valente nebänuitecindva, chid identifiam legAturi complexe cu mai toate marile curentode culturà ce au framintat continental nostru, figura *i scrierile luiJohann Sommer, umanistul de origine germanä ce 1-a slujit cu ere-dintä *i pasiune pe Despot Vodtt In opera sa culturalä din Moldova,prevestitoare de erä nouä, meritä la locul ce i se cuvine, aläturide domnul säu, printre precursori. Saminta pe care, impreunä, auIncercat sä, o arunce in ogorul culturii române*ti va ràsgri *i va atingematuritatea abia peste un veac, o datä cu Grigore Ureche, MironCostin, Cantemir. Ma cum Despot a fäcut cel dintli sä räsune in cu-vinte räspicate, pe aceste meleaguri, mindria descendentei romane,Johann Sommer a deschis drumul lui Cantemir, fiind cel dintli scriitorde limbá latin5. al Moldovei i autor cu peste un secol fnainte deV ita Constantini Cantemiri al primei biografii umaniste dedicateunui domn moldovean.

In studiul säu fundamental asupra Momentului Despot Vodti"din cultura romäneasc5.1, profesorul*tef an Birsdnescu rezervä un para-graf Intins (p. 91-112) lui J. Sommer, profesorul de latind al 6'coliilatine din Cotnari. Retinem, In cadrul notei de fatti, citeva date osen-Vale.

Näscut In 1542, Sommer era originar din Pirna, mica localitatesaxonä deiing5 Dresda. A frecventat cursurile Universittitii din Frank-furt pe Oder, care arma Indeaproape programul universitätii din Wit-tenberg, centru al Reformei ande profesa Melanchton, colaboratorullui Luther. Scrierile lui Sommer dovedesc o eruditie bogatä, aläturide o solidti cunoa*tere a limbii latine". Avind gustul aventurii, Im-brä.'ti*eazrt cariera armelor *i cutreerl Europa. In asemenea Impreju-räri 11 IntlIne*te pe celälalt aventurier de solidá culturä umanistäviitorul sgu domn in Moldova. In 1562 Sommer se afla In Polonia *ise pare ea a venit In septembrie la Suceava ca secretar al lui Despot,proaspät inscAunat. Timp de 6 luni amine la curte In calitate de se-cretar *i poet al curtii aparitie totalmente ineditá prin partealocului participind task *1 la expeditia de la Hotin. Pe la sfir*itul

Schola latina" de la Cotnari, biblioteca de curte gi proiectul deAeademie al lui Despot Vodd. Zori de cultura umanista In Moldova seco-lului XVI, Bucure*ti, 1957.

284www.dacoromanica.ro

Page 283: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lui martie sau inceputul lui aprilie 1563 este trimis la Cotnari sa con-duel Schola latina" de acolo, institutie de nivel mediu infiintatd deDespot dupa modelul 5colilor similar° din Europa umanistd. DomnuIproiectase 5i infiintarea unei Academii, de nivel superior, dar scurtalui domnie efectiva (un an 5i noutt luni) nu i-a permis realizarea uneiambitii a5a de mari, O va infaptui, in secolul urmator, Vasile Lupu.

Ca profesor de latina i conductor al 5colii it gases° pe Sommerevenimentele tragice in care-5i pierdu viata Despot. Reacia boierimii5i a bisericii ortodoxe inspaimintate de actiunile ereticului"Despot promova lutheranismul cuprinde deopotriva in sfera eimica seinteie de cultura umanistd de la Cotnari, pe care o stinge. Colputin deocamdatti. Sommer, scapat cu viata ca prin minune de crun-tole represiuni, trece muntii la Brapv, unde, in mediul umanist creatde omonimul sau, Johannes Honterus, i ca fost slujitor al unui domacu care Bra5ovul statuse in relatii foarte bune, se bucura imediat depretuire. Este numit profesor la gimnazinl din Bra5ov, organizat pebazo umaniste de Honterus, predincl latina i greaca veche. in 15651567 este chiar directoral gimnaziului, dupa caro trece ca gector algimnaziului din Bistrita , unde profeseaza pina in 1572. Convertin-du-se /a antitrinitarism o doctrina teologica ce contesta Sfintatreime" devine un propagator fervent aläturi de David Ferencz.,seful antitrinitarilor transilvani, devenind chiar ginerele acestuia.Trece la Cluj, ea profesor al gimnaziului de acolo, spre a fi chiar incentrul de propagare al doctrinei (pind azi Clujul este sediul 5efu/uicomunitatii antitrinitare din intreaga lame), 5i activeazd pind lamoartea sa in 1574.

Opera capitald a lui Johann Sommer este biografia umanista VitaJacobi Despotae Moldavorum Reguli, scrisa in 1574 5i tipärita primaoard laWittenberg 1111587. In aceea5i carte s-au tiparit, in continuareabiografiei, 15 elegii despre prapädul de la Moldova" sub titlul generalElegiae XV de elade Moldavica quibus etiam historia Despotica conti-netur. Parte din ele fusesera scrise cum stabile5te prof. St. Birsa-nescu chiar in Moldova, restul in Transilvania, dar referindu-setot la evenimentele pe care le tills° in Moldova. MA a fi un marepoet, Sommer se dovedeste un excelent versificator 51 un desavir5itcunosedtor al latinei clasice. E/egiile cuprind pretioase date autobio-grafice i sint un izvor istoric fundamental pentru reconstituirea atrno-sferei, proiectelor, nazuintelor scurtei, dar atit de interasantPi dom.

285www.dacoromanica.ro

Page 284: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

nil a lui Despot VodA. Prmtre aceste proiecte figureazA si intemeiereaunei biblioteci a palatului, de felul celebrei Corvine" din Budapesta.ed aced vis avea O. devinl realitate un secol mai tirziu, ciad mareleciirturar ITdriste N'Asturel, apoi Stolnicul Con,stantin Cantacuzino,Constantin Brincoveanu si Nicolae Mavrocordat vor organiza pre-¡lease biblioteci, adevArate oglinzi ale preocupArilor si informatieicarturarilor romAni ai vremii.

In ceea ce priveste biografia lui Despot, ea s-a bucurat de o bun5apreciere in ochii cereettitorilor moderni. Emile Legrand, care areeditat-o impreunà Cu elegiilel, o caracterizeaza astfel: L'ouvragede Jean Sommer est, sans contredit, ce qui a été écrit de plus sé-Tieux et de plus comp let concernant les faits qu'il raconte. Il se mon-tre trés impartial envers Basilicos". La rindul sAu, N. Iorga o socoteaoeuvre précieuse, &rite avec mesure, sobriété et mtelligence"2._ Esteinteresant de remarcat, pentru confiner* culturilor si tenduitelorIn acest complex, contradictoriu si atit de fecund secol al XVI-learomOnese, faptul cgt exact in anul in care Sommer scria Vita Jacobi,In Moldova monahul Azarie consemna, in ultima cronic5 scrisA inslavoneste, aceleasi evenimente prin optica celor ce uciseserA pe Despotsi alungaser5 pe colaboratorul sAu. i de data aceasta, ca sr in cazulVietii lui Nifon i relatärilor lui Olahus, avem doul unghiuri de vedereasupra acelorasi evenimente.

Ideal ar fi fost s5 includem in antologia de f 41 o traducere mate-gral5 a Viegi lui Despot. Ea a fost ins& integratA In volumul al II-leaal lucrArii CM tori strdini despre Tärile Romcine (sub tipar). Poate aIntreaga tiparitur5 din 1587 se va invrednici cindva de o editie Orin-/Meg, cu traducerea romOnl, parale15. co textul latins. Ne-am mul-tumit deocamdat5 sä atragem atentia asupra remare,abilei figurk a

1 Deux vies de Jacques Basilicas, Paris, 1889.2 Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jacques Basilikos

l'Héraclide slit Le Despote, prince de Moldavie, Bucarest, 1900.a Dintr-o notA de la pagina 3 a lucrArii Schola latina de la Cotnari

aflAm-c5. prof. $t. BirsAnescu a tradus, In colaborare cu prof. C. Tuca-Hue, cele 15 elegii si intentiona sti le publice. Nu §tim a fi apArutIntro timp.

286www.dacoromanica.ro

Page 285: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

lui t3ommer qi s reprodueem, aici, din cartea °Rea, tn tradueereaprof. *t. Birsanescu elegia a 10-a, poate cea mai importantrt din puneetul do vedero ce ne intereseaul.

D, Z,

Elegia a zeceaLUI DESPOT VODA, DESPRE BIBLIOTECA*I *COALA CE EL A INTEMEIAT

Aceasta era ceea ce ai putea s-adaugiinceputurilor alese,

prin care ai fi mai mult cunoscut, datoritä unei consideratiimai strälucite,

o, prea invatatule Principe, daca noua biblioteca, cocuprinde carti de tot felul ar fi fost construita,acoperisurile ei stralucitoare ar adAposti muzele fugaresi luminosul Apollo si-ar aräta noua sa podoabä.Deja cucernica religie si-a Inältat capul incetul Cu Incetulsi credinta alungata s-a tutors pe acest paraInti.Acest lucru 1i l-a arätat Lusinius, acel mare conducator

al serviciilor religioase,prin maiestria talentului säu2.Tu numai grábete neinfricat ceea ce In sfirsit a mai ramas

de Malt,Ca nu cumva din cauza cheltuielilorr inceputurile sä cadd

f Ara erect.Cea mai rnare.parte a muncii laudate a fost Invinsa

deja Apollo Iti supravegheazä cartile felurite.*i tu vei sävirsi si restul cu bani din belsug,tu, caruia curtea bogata Ii pune la Indemina mari resurse.De aci ti se va inälta o glorie strälucitoare de cinste

pieriantia,caro ca prietenä impodobeste pe coi mai vestiti bärbati.0, Despotule, trimelind nunaele care va trai in veacuri

Indelungate,faima nepieritoare te va cinta neincetat.

287www.dacoromanica.ro

Page 286: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Bogat ca Ptolomeu, care, domnind in cetatea egipteang.4,dgdea legiuiri mindre multor popoare.Totuvi, cine 1-ar cunoavte pe a,cesta, dad. instrumentele

apoliniene5nu ar sustine numele adevgrate ale stgpinului lor.Vevnicg. va rgmine intre comorile Pergamuluibiblioteca ce-vi aratà titlurile sale6;De aici vi-a tras gloria nemuritoare romanul Pollio7;el a intemeiat cel dintii in Roma sfinta casg,care, bogatg in prgzi de rgzboi, nu a lgsat sà piarg monu-

menteleinteleptilor, ori eft a fost de apäsatä in situatia ei neplä-

cutg.Vestita victorie, celebrindu-1 pe Luculluss, hotgritsg.-i minglie pletele impodobite cu frunzo.Totuvi, el nu a ievit atit de cunoscut din nici un rg'zboi

nici faptele de rilzboi nu 1-au impodobit ava de multca erou

pe cit i-au lgudat victoria artele la toate popoarele,vila ospitalierg piing de cgrtile a,dunate.

Octavie, voind sä pgstreze eterng faimacind ursitele i-au adus moartea lui Marcellus,ea a zidit o casil regeascA cu numele lui

ti-a dat-o ca adgpost Ve, o inviitatti Tale";ea a inchinat copilului ei onoruri lipsite de doliul

inmormintgrii,onoruri, care sg intread constructiile tale uriave, o mindrule

Nil,vi Italia n-a cunoscut in Roma o podoabà mai maredecit aceea ca muza sg fie binevoitoare Ng de Marcellus.Privevte pe regele coboritor din singele lui Corvinus11,care, o, Despotule, a condus o tarà ca a ta.Citg cucernicie a avut eroul vi cita grijä stgruitoare,pentru ca curtea evla,vioasá sä adune pe bunii scriitori.Lauda pe care a voit-o, a dpgtat-o chiar din anii tinereVi,pe and era incg copil era vrednic de admiratia invgtatilor.El cumpgrase tot ce are Latiul vrednic de a,ducere amintedin strtivechile serien i vi tot ce are fericita Grecie12.

288www.dacoromanica.ro

Page 287: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Sil-ti dea zeii o bätrinete rusinoasä tilharule SoEmail!0, nelegiuitule Turc, pentru ce tulburi nobila podoabä?Oare nu ti-a fost de-ajuns cä cetätile väduvite de cetäteniale Ungariei, jelesc moartea sfäpinului lor,ea sä nu mai zacä si biblioteca sfisiatä -intr-un chip

nenorocitde miini barbare inaintea picioarelor tale?Dar oricit va fi imprästiat soldatul volumele able in

bucäti,totusi el nu poate pune mina pe drepturi in contra gloriei.Mathias va träi si se va bucura de-o laudä eterna,In timp ce ceata barbarà va cädea in raormintele intune-

coase.0, Principe, päseste pe aceste cäi; pe acestea se merge

tpre stele.Celelalte vor fi ale rnortii care va veni.intre timp se cuvine ca eu sä mä ocup Cu ere§terea

copiilori totodatä A. raerg pe cgi umile,

pinà cind ei vor pune temeliile limbii latinesi vor sti sä se exprime cit mai corect in limba latinä.Fälureste sperante dernne de sufletul täu. Necredinciosul

Ap ollonu va trece cu vederea darurile atit de mari alecheltuielilor tale,lar tineretul instruit, pe care tu 11 intretii cu oareeare

cheltuieliiti va faee numele strälucit".

NOTE

1 Aluzie la favorizarea propagandei luterane de atre Despot Vodsá.Se s tie acum, In urma cercet5ri1or lui Serban Papacostea (Moldocagn epoca Reformei. Contribulie la istoria societdtii moldovenefti In veacuial XVI-lea, In Studii", XI, 1958, Nr. 4, p. 64-72; Diaconul sirb

,Dintitrie fi pene tralia Reformei in Moldova, in Romanoslavica", XV,

28919 Literatura romfin'a veche, vol. I

www.dacoromanica.ro

Page 288: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

1967, p. 211-217) ea penetratia Reformei In Moldova nu incepe cuDespot Voda, ci Ii premerge. Inainte de venirea lui Despot, Lapus-neanu pornise in 1560 o prigoana apriga impotriva luteranilor din1VIoldova, alungind din tara pe misionan. Asa Inca domnia luí Despota insemnat cu adevarat o revenire a credintei alungate".

2 Este episcopul reformat polon adus de Despot Veda in Moldovapentru a conduce opera de raspindire a Reformei.

a De la muntele Pierus In Tesalia, consacrat muzelor. Cu sen-sul deci de gloria artelor.

4 Alexandria, capita/a Egiptului, unde exista in antichitate ocelebrä bibliotecd, arsd de arabi. Aluziile la realitati 5i personalitatidin lumea antica, sau la figuri mitologice pagine facea parte din pro-.cedeele literare ale umanistilor.

Adica artele, al caror patron era pentru antici zeul Apollo.Oras antic din Asia Mica, capitala unui regat din sec. III 5i II

inaintea erei noastre. Celebru prin biblioteca infiintata aici i prinprepararea materialului pe care se seria, numit dupa numele acestuioras, pergament".

7 Asinius Pollion orator roman (76 1.e.n. e.n.), protectoral artelor, prieten cu Virgil 5i Horatio.

8 General roman (109-55 1.e.n.) invingator impreunä cu Pompeial lui Mitridate, regele Pontului. Celebru prin luxul sau 5i protectiaacordata artistilor.

9 Octavia, sora lui Octavian August. Marcellus era nepotul luiOctavian August in care romanii isi puneau mari sperante. A muritla vIrsta de 18 ani. Virgiliu Il plinge In Eneida.

12 Thalia era una din cele 3 gratii, mina a Comediei si a Idi/ei.11 Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490) a fost un pasionat

bibliofil. A intemeiat la Buda celebra biblioteca Corvina" distrusáimprastiata de °stile lui Solirnan Magnificu/.12 Matei Corvin achizitionase sistematic operele scriitorilor latini

si greci copiate de cele mai reputate ateliere de copisti ale Italiei.

290

www.dacoromanica.ro

Page 289: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

PETRU CERCEL

Tdrile Romane n-au fost niciodatd In arara Europei seriaG. Cdlinescu in 1941 si inceputurile lor dezvdluie o puternicdleudará. Prin Polonia boierii avurä statornice legdturi cu mima Euro-pei i pretendentii la domnie misunau prin Apus, avind ca loe prin-cipal de debarcare Venetia. Rdtdcirile lui Petru Corcel, autor de ver-suri italiene, simbolizeazd aceasta iradiatie"1.

Petru Cercel (n. cca. 1545) era fiul cel mai mare al lui N'Arasencel Bun, domnul Tärii Românesti (1554-1557), ajuns in 1577, inItalia, iar apoi in 1579 in Franta lui Henric al I II-lea, caruia i-a cerutsprij in pentru a urca pe tronul ocupat cindva de tatdl stiu. 0m deosebitde cult ajunsese s'A cunoascä 12 limbi, printre care italiana, fran-ceza, germana, greaca, turca tindrul fiu de voievod romdn impre-sionase pe italieni si francezi prin cunostintele si manierele sale alese,ceea ce a fdcut sà fie luat drept model de principe al Renasterii, intr-ocarte a timpului, Dialoghi piacevoli (Dialoguri phicute), a lui StefanoGuazzo, apärutd la Venetia, in 1586 si reeditatä de mai multe ori2.

In aceast5.carte, un intreg dialog, al doilea, pe care Guazzo Ib intre-tinuse in 1581 cu Francesco Pugiella, prieten al lui Petru Cercel, tra-teazil Del Prencipe della Valacchia maggiore (Despre principele Vala-hiei mari", adicd al Tdrii Românesti). In cuprinsul lui, Pugiella comu-nicd un Imn inchinat fiintei supreme, pe care tindrul voievod i-1 tri-misese din Franta si pe care-1 scrisese in rdstimpul din ianuarie 1579

februarie 1580, in parte sub influenta evidentd a lui Ariosto (Or-lando furioso, cintul XVII) si in speranta realizärii planurilor sale.

Aceastà interesantd i singular ä creatie a unui domn român dina doua jumdtate a sec. al XVI-lea, scrisd in tertine, intr-o limbd ita-Lana limpede, dovedind nu numai culturd, ci si talent poetic, a fostreprodusä la noi, mai hita de Gr. G. Tocilescu, in articolul Petru Cer.cal, publicat in revista lui B.P. Hasdeu Columna lui Traian", V,1874, p. 58, apoi fragmentar de R. Ortiz, in cartea sa Per la storia della

1 Istoria literaturii romcine de la origini pina ta prezent, Bucuresti.1941, p. 67.

La B.A.R. se gäsesc, in afard de editia han, tu& alte doul, din1587 si 1604; G. Cd.linescu reproduce in cartea sa (p. 68) o pagind cuversurile lui Petru Cercel dintr-o editie din 1610, aflatd in colectia sa.

291104,

www.dacoromanica.ro

Page 290: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

cultura italiana in Romania, Bucuresti, 1916, p. 161-162 (cu uncornentariu, p. 153-166). Mai tirziu ea a fost tradusa i amplu comen-tata de Al. Ciorä'nescu : Rugeiciunea lui Petra Cereel, Revista Funda-tiilor Regale", II, 1935, partea 3, nr. 9, 660-666, de un.de o si repro-ducem cu foarte mici modificari, pe care le mentionárn In note. Pentruca cititorii sa poatä aprecia valoarea poetica muzicalitatea origina-lului, reproducem aici i textul In italiana din editia princeps,25b-26b.

CurInd dupl alcatuirea acestei unice poezii pästrate, Petru Cerceleste chernat In 1581 la Constantinopol, pentru a primi In 1583 tronulTañí Romartesti. Dei nutrea planuri mari din care nu lipseati pre-ocuparile culturale i artistice acestea nu s-au putut realiza, dato-ritä. pretentiilor tot mai mari de tribut ale turcilor si uneltirilor luiMihnea Turcitul, ceea ce i-a adus rnazilirea In 1585. Fugind in Tran-silvania, este Inchis de guvernator In cetatea de la Hust (Maramures),unde e retinut pinl In 1587, clnd reusi sa evadeze. Aici lusa, dupamarturia lui Franco Sivori, secretarul säu, componeva in versi unacerta istoria, e si dilletava molto de la poesie (compunea In versuri ooarecare istorie si se delecta mult Cu poezia)1, dar, desig-ur, acesteas-au pierdut In peregrinärile lui ulterioare. Ajuns mai tIrziu, In 1589,din nou la Constantinopol, dupa un ocol prin Italia siFranta, si incer-cInd sa-si reja tronul, este trimis In surghiun spre insula Rh d s, de ucis i aruncat In mare, in 1590. Mindrul exemplar al Renasteriirornânesti s,i-a incheiat framtntata-i existenta terestra asa dupa cumera de asteptat serie prof. L. Pascu, In documentata m no-graf le citata. Anevoie s-ar fiputut crede ca acest neastimparat principear fi fost sortit sá alba un sí Irsit normal" In acele vremuri grelepentra rail& Române (p. 83).

Dei de la el ne-a ramas, asa curn ara väzut, o singura poezie inlimba italiana, precum si o serie de memorii politice si scrisori leg-ttede efortrile pentru ocuparea tronului (Hurmuzaki, Documente, vol.

Memoriale delle cose oceorse a me Franco Sivori del Signor Bene-detto doppo &ella m'a fartenza di Genova l'auno 1581 per andar in-Val-laehia, publicat de *tefan Pascu, In cartea Petru Cereel fi Tara Romd-neaseei la sfirTitta sec. XVI, Sibiu, 1944, p. 258 (p. CLXXXII a ms).).

292www.dacoromanica.ro

Page 291: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

XI, pub!: de N. Iorga, Bucuresti, 1900, p. 98 si urm.), nuraele luitrebuie sä figureze In istoria literaturii romäne, ca un reprezentanttimpuriu al Renasterii In Tara Româneasca.

Stäpine Damn pe-adine si pe vázduhuri,Tu, ce-ai rácut pämint i cer si mare,Pe om din lut si nev'äzute duhuri;

Tu, care din fecioarä intrupareAi vrut sä iei, Pärinte prea puternic,Ca sä-nviezi i sä ne dai iertare;

Tu, ce vä'rsindu-ti singele cucernicAi sfärimat a iadului tärieSi l-a,i legat pe dia,volul nemernic;

Tu, ce-ai deschis a ta impä'rätieSi blind te aräti i milostiv cu mine,Spre-a-mi face raiul venia mosie;

Ascultä', Tat'ä, ruga mea ce vineLa tine arzätoare si plecatà,Tu, ce-ai fost om ca sif mä'nalti la tine.

Cum voi plàti, stäpinul meu, vreodatàAtitea bunuri mie háräzite,Si ce-as putea sà-ti juruesc rAsplatá?

Mä-mbelsugasi cu daruri nesfirsite,Fiind nevrednic eu, i cu'ndurareM-ajuti mereu, mb..'ndrepti din cäi gresite.

Ti nu pui pret pe-averi sau pe odoare,Pe perle, nici pe pietre nestemate,Cä'ci tot ce e, e-al tän, stäpine mare.

De tine-au fost fäcute-n lume toate,Si omul mirsav niel c-unr pai subtireSä se fäleascd-a fi al au nu poate.

Cu o bätaie d-aripi, cu-o privireChivernisesti si-ndrepti orice fä'ptural

1 Cioränescu: cu-un,

293 www.dacoromanica.ro

Page 292: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

$i cerul, §i tarlinul de sub fire.Pläcute-altfel de jertfe nu-ti mai furä,

Alt dar declt o inirnä curatai Inchina.ta tie cu caldurä,

$i toti sà te marturiseasca, Tatä,Drept Donan al Israelului, cel careL-a innecat pe Faraon °data.

Tu vrei doar fapta bunä §i'nchinare.$i toti sà te slujim, caci §tii In minte$i-n inimä ce-ascunde fiecare.

E mica plata ce ne ceri, Parinte,$i n-o'mplinim pe toata cu dreptate,Dar tot ne vrei mo§tenil ai slavei sfinte.

Prea, multa dragoste §i bunatateArati spre noi, caci ca nesocotireO pretuim, §i numai cu pacate

Raspundem la a ta milostivire$i-al tau judet, cu care plin de fala.Calauze§ti cu bine'ntreaga fire.

Cu multa ne§tiinta §i gre§alaNoi ne trudim sa-ti darn In InchinareO inima plecatà cu sfialii,

Dar, bieti de noi, gre§im farrncetareIn fata ta, puternice'mptrate,$i-ti risipim averea-n desfa'tare.

Pin'ce Ursitele ne'nduplecateVor rupe-al anilor mei fir subtire,Imi iartä, Doamne, grelele päcate

$i-atlt de mare ai milostivireSpre mine, sluga ta cea vinovatä,Ca sä traesc cu tine-n nemurire.

$i fa-ma, Doamne, vrednic de rasplatä,Nu-mi da pedeapsa dupa-a mele vine,Ce tree mäsura ce-ar fi fost iertata.

Gre§it-am, Tata, milà ai de mine,Aprinde-mi sufletul §i ma Invata,$i fa sä vin aläturea de tine.

Ciorinescu: mogteni.

294www.dacoromanica.ro

Page 293: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Tu, ce esti cale, adevarStiu ea tot binele ce va sa-mi vieMi-1 va trimite sfinta ta povata.

Ferice de voi si-n bogatieDe stare si avere, dä-mi putereCu spaima mare sa ti-o'nchin tot tie.

lar caznä clnd avea-voi i durere,Sa fiu ca Toy- cu strasnica riThdare

sa-ti slujesc statornic 1i voi cere.Once voia, imp6rate mare,

Nespus de mult ma hucura si-mi place,De-ar fi spre bine sau spre grea'ncereare.

Mi-e gindul doar la, slujba ce voi laceMaririi2 Tale tot, mereu, caci tieCel ce-ti slujeste va trai in pace

Si va zbura la, cer cu bucurie.

Capitolo del principe di Valacchia[textul original]

Potentissirno Dio del sommo, et imo,Tu che creasti il ciel, la terra, e'l mare,Gli angeli de la luce, et l'huom di limo.

Tu che nel ventre vergine incarnarePer noi volesti Padre omnipotente,Et na,scere, et morire, ef suscitare.

Tu che col proprio sangue veramenteN'apristi il ciel, spogliasti il limbo, et poiSathan legasti raiser°, et dolente.

Tu che con sante braccia aperte à noiAncor ti mostri mansueto, et pioPer darne eterno ben ne i regni tuoi.

Ascolta Padre l'humil priego mio,

Lipse* la Cioränescu.a CiorAnescu:

295www.dacoromanica.ro

Page 294: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Che supplice, et diuoto a. te nevegno,A te che ti sesti huom per far me Dio.

Con che ti pagherò mai Signor degnoDi tanti beneficij a me largiti?Che guidardon potrò mai darti in pegno?

Stati sono i fauor certo infinitiC'hai dimostrati a me vil peccatore,Che mi gouerni ogn'hor, ogn'hor, m'aiti.,

Gemme non cerchi già d'alto valore,Nè perle oriental, ne gran tesoro,Che tu gli hai fatti, tutto è tuo Signore.

Tutte le case da te fatte foro,Ne pono in terra i miseri mortaliPur una paglia, attribuirsi a loro.

Tu con un uolger d'occhio, un naouer d'aliReggi, et gouerni tutti gli elementiI Cieli, e i regni eiechi et infernali

Altro non cerchi da l'humane menti,Altra offerta non uuoi, ch'un cor sincero,A te inchinato, sol questo consenti

Et che tu sia riconosciuto il ueroDio d'hfrael, colui che FaraoneSommerger fece furibondo, 9t fiero.

Opere cerchi sol perfette, et buoneEt ch'ogni un lodi te che dentro uedlCon prouidenza l'altrui intentione.

Picciolo è il premio, (oime) phe tu ne chiediEt se poco s'osserua, tu SignorePur ne uuoi far d'eterna gloria heredi.

Grande è la tua bonta, troppo l'amoreChe ne dimostri, ma di rado noiLo conoscia,mo, qual più espresso errore

Di par ne va con la giustitia poiLa tua, misericordia, con cui DioOttimamente il tutto volger puoi,

Ma troppa e Pignoranza el'fallo rioNostro che consecrar ti contendianaoUn cor sincero humiliato, et pio;

296www.dacoromanica.ro

Page 295: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Anzi, (miseri noi) sempre pecchiamoContra te grandemente altfe monarca,E'n vanità quel che n& dai spendiamo.

Pria Signor mio che la tremenda ParcaRompa de gli anni mei lo sta,me fralePerdonami l'offesa che mi carca.

Et la misericor4lia tua sia tale'Verso di me vil peccatore indegnoCh'io uiva, teco in eiel sempre immortaie.

Fammi Signor de la tua gratia degnoNon mi punir secondo i falli mieiC'hanno di remission passato. il segno.

Pater peccaui, miserere mei,Infiamma il cor, lo spirto, et l'alma rajaEt piacciati ch'io uenga, oue tu sei

Tu che sei vita, ueritate, et viaFanuni conoscer che quanto nel mondoDi bene hanr6, per tua bonth sol fia.

Se felice far?), ricco, et giocondoDi stato, et di tesgr, fà ch'in feruitioTuo possa usarlo con timor profondo.

Et se strati° n'haurò, doglia, et supplitioFammi con Giobbe patiente, et forte,Fammi sempre costante al tuo seruitio

Quel ch'a te piace o R.6 de l'alta Corte,A me gradisce, a me diletta ancoraO sia benigna 6 sia contraria forte,

Solo 6 l'intento mio seruir ogn'horaL'immensa maestà. tua Padre santo,Chi serue 6 te -Latta la vita honora,

Et a la fin uola al Ciel con jesta et canto.

20 - Literatura romanä Veche, vol. Iwww.dacoromanica.ro

Page 296: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

PRIMELE TIPARITURIIN LIMBA ROMANA

CORESI

Prima carte romaneasca tiparitä esto un Catehismluteran, aparut in 1544, la Sibiu, prin grija lui Philippus PictorMahler sau Moldoveanul). Din päcate, pin& acum nu se cunoaste niciun exemplar din aceasta prima tipäritura, mentionata in documenteletiinpului; in schimb, s-a pfistrat in Biblioteca Publica Saltikov-?ce-drin" din Leningrad un fragment bilingv, slavo-roman, dintr-un Evan-g't^lier, , ncdatat, dar a tribu it de cercetatori aceluiasi Filip Moldovea-nal, care 1-ar fi tiparit tot la Sibiu, intre 1546-1554.

La citiva anf dupa aceste prime tiparituri romanesti, tsi incepeactivitatea de tipograf diaconul Coresi, originar din Tirgoviste, ucenical lui Oprea lopfatul el insusi ucenic al lui Dimitrie Liubaviciconsiderat, pe drept cuvint, ctitorul crÇii romanesti tiparite.

Originea lui Coresi, diacon i tipograf, n-a fost lamurita Inca sufj-cleat pina astazi; daca printre stramosii sai se aflau greci, dupa cumpare a arato nu mole, el era insä roman, pamintean, cum se poate deduceindirect din mentionarea in documentele din sec. al XVI-lea a unuilogofat Coresi si a fiului sail, tot logofat, probabil rude cu el2. Acestlucru rezultä Inca mai ales din limba sa, autentica', pe care o gasimIn predoslovii si epiloguri, si in rivna cucare a inzestrat poporul ronaancu carp tiparite In limba nationala.

Timp de peste 20 de ani, Coresi si ucenicii sai tiparesc la Brasov,Cu sprijinul primarului orasului, Hans Bentner &proprietar al primei

I Vezi, I. Bogdan, 0 evanglielie slavonii cu traducere romcinei dinsecolul XVI, Convorbiri literare", XXV, 1891, nr. 1, p. 33-40(Serien i alese p.512-516), si acum in urmä, L. Demény, O tipeirituriielavo-romtinel precoresianii, Studii", XVIII, 1965, nr. 5, p. 1001-1038,

2 Vezi discutia, acum in urma, la P.P. Panaiteascu, inceputurilegi biruinta scrisului in lintba romc2n4, Bucuresti, Ed. Academiei, 1965,La. 13.9-157,

298www.dacoromanica.ro

Page 297: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

fabrici de /Italia din Transilvania) si al altora, pe MO undo carti decult slavone, si un nunaar de 10 carp romanesti, dintre care prima data-ta este Tetraevanghelul, aparut In 1561, iar ultima este Evangheliainvigititurti (sau Cazania a II-a) din 15811. In unele cazuri, el a fo/osittraducerile manuscrise existente, pe care desigur le-a indreptat, laaltele insa impreunti eta colaboratorii sai, preotii din *cheii Braso-vului a dat noi traducen, In graiul din sudul tarn, ce cuprinderegiunea Brasovului si care a deven it astfel baza limbiiliterare romano.

Concomitant cu Coresi, au mai tiplrit In Transilvania chili slavoneronaanesti i alti carturari; cea mai Insemnata dintre acestea este

Palia (prime/e douti carti ale Bibliei), scoasa In 1582 la Orastie, deSerban (Maul, fiul lui Coresi, si Manan diacul, tradusa de episcopulMihai Tordas si colaboratorii sal%

In antologia de fata nu retinem Insa. fragmente din traducerile tiparite de Coresi Tetraevanghelul (1561), Catehismul (1559 sau 1561)Apostolul (1563), Evanghelia cu ale (sau Cazania I, 1564), Molitvenieul(1564), Psaltirea, (1570), Liturghierul (1570), Psaltirea slavo-romdnd(1577), Pravila (Intre 1570-1580) si Evanghelia ca Inottleiturd (Caza.Ala a II-a, 1581) care nu slut opere originate, ci numai doualoguri si o predoslovie, In care slat expuse cu claritate motivate acesteiatit de insemnate activitati culturale, puse in slujba poporutui romande pretutindeni: ...deac-am va'zut ca mai toate limbile au cuvIntullui Dumnezeu In limba lar, numai noi rumanii n-avem...", amscris cu tiparul voao, fratilor rumanilor, sa fie pro invatatura".

Epilogul Tetraevanghelului din 1561 1-am transcris dupa editiarecenta, Ingrijita de Florica Dimitrescu: Tetraevanghelul tiptirit deCoresi. Bra,sov, 1560 1561, Ducuresti, 1963, f. 249b (In editie, p. 295,

Se pare ca vechea tipografie literate de plumb alo lui Coresi,trecute din generatie In generatie la alti proprietari, se mai pastrauInca In 191,1, la Brasov, chad, printr-o IntImplare, au fost rechizitionatede armata austro-ungara si date la top it : Si asa am pierdut pentru tot-deauna, chiar sub ochii nostri, uneltele din caro au iesit cärtile, deunde pentru Intiia oara Dumnezeu i-a vorbit neamului romanesc Inlimba lui" (Em. Bucuta, Biblioteca satztlui, 13ucuresti, ColectiaCartea satului", 1936, p. 14). .

2 Vezi Palia de la Ortistie 1581-1582. Text-Facsimite-Indice,Editie ingrijita de Viorica Pamfil, Bucuresti, Edit. Academiei, 1968,

299.www.dacoromanica.ro

Page 298: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

transcris la p. 1671; epilogul Cazaniii (1564), dupá fotocopia anat.*./a B.A.R., Garth veche romiineascA, nr. 13, p. 453-4n; partea origi-nal& a predosloviei Cazaniei 4 (1580-1581), dupgi exemplarulplstrat la B.A.R., Carte vechealrom., nr. II 29. In toate cazurile amcontrolat cu reproducerile din BRV, I, p. 44-455'16-525, 91-92,

cu transcrierile- din Crestomatia romanica, vol. L, p. 164-165, $idin cartea prof. B. Cazacu, Pagini de lirnbi literatura ronzdna yeche,.p. 42-43, 48-49 (ambele eu note explicative). Pentru ultima amconsultat §i editia lui Sextil Puvariu i Alexie Procopovici: DiaconulCores'', Carte ca iwdáturá (1581), vol. I. Textul, Bucure§ti, 1914(Comisia istoria a României), p. 5-7.

G.M.

[Epilogul Tetraevanghelului (1561)]

Cu vrérea Tatäh i si cu ajutoriul Fiiuluisicu sfirsitul D[u]lmlui Sf[i]nt, in zilele märiei lui Taniscrai, u, fupinui lianas Bégner den Bfasov, am avut jelaniepentru sifilntele cärti erestinesti Tetroev[an]g[hell siscris acéste siente arti de invätäturä, sà fie popilor rumä-nesti sá inteleagd, sä invéte rumAnii cine-s crestini, cumgräiaste i sf[I]ntul Pavel ap[o]s[to]l cal% Corinténi,14 capete: In sfInta beséreeä mai bine (La, gräi cinci cuvintecu inteles decit 10 mie de cuvinte neintelése In limbä

Dupä acéia và rugAm, .toti sfeni pärinti, nare vlädici,oare eprilsc[o]pil, oare popil, in arora nahil va veni acéstéeärti crestinesti, cum nainte sä ceteascä, necetind sä nujudece, neci sä skluiasca. i cu-zisa jupinului Hanes Bégner,scris-am eu diiacon Coresi ot Tirgoviste si Tudor diiac.s-uu inceput in luna lu mai, 3 zile, si s-au sfirsit in luna lughenuarie, 3G zile, v lgto2 7 mie QQ [1561], In cetateBrasov.

Seria episcapl, popl, dupl model slavon (mng In slavonâ literais se citea i).

2jfl auml".

300www.dacoromanica.ro

Page 299: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

[Eyilogul Tîlcului evangheliilor (1564)]

DOJANA CETITORILOR

Den mile lu Dumnezeu, eu, diiacon Co-rese, deac-am väzut cä mai toate limbile au cuvintul luiDomnezeu in limba lor, numai noi rumânii n-qvem siH[risto]s zice, M[a]th[ei] 109, cine ceteste sä inteleagä,Pavel ap[o]s[to]I mncà serie, la. Corintoml 155, ea intru besére-ca mai virtos cinci cuvinte cu inte[le]sul mieu sö. grg[e]sc,ca i a.lii s'ämnvàt2, decit un tunérec de cuvinte neinteléseintr-alte limbi derept acéia am scris cum am putut Tre-teevanghelul si Praxiul rumanéste. Dupä acéia, deaca amväzut jelaniea a multi preuti de Tilcul ev[an]g[he]liilor,cum sä poatä i ei prcpovcdui si a spune oamenilor invätä-turä dupä cetitul ev[an]g[he]liei, asa aiì. aflat acéste tilcureala ev[anighelliilor pre dumineci prespre an, secase denscriptura prorocilor i ap[ojs[to]lilor si celor sf[i]nti.

si deac-am eetit, bine-am ispitit si socotit si am aflatcä toa,te tilcueset adevereazä i intäresc cu scriptura sf[I]ntäsi mie tare pläcurä [si am scris cu tipariul vo-a,o, fratilorpruniânilor, sä fie pre Invätäturh. i vä, rog ca, fratii mei,sà cetiti si bine sä socotiti, eh' yeti vedea voi insivä cum cä emä.'rgäritariul i comoará ascunsä, M[a]th[ei] 55, veti afla,intr-Inse desvälatà. In 20 de arti atita invätäturà chearnu vrqi afla ca In ceastä carta. i cine va ceti piná la sfIrsitea va afla cu adetär a.' e a,a. CO. aceastä-carte aratä-ne noaopacatele noastre i ne Invatä cumu ne turn ärn si ne poctiim siunde putem a,fla ert5.ciunea päcateior noastre si pren ceputemmérge la Impärätiia ceriului si ala,lte mai toate ce trebuiastea sti crestinilor. Ce, fratii miei, untie ceartä aceastä carte

Cuvintul e cu desinenta slavong de dativ plural: cgtre Curia-teni".

2 Scris gresit: Enveitit.3 Adgugat de ming pe margine, In completarea ultimului rind de

pe pagina 453.

01www.dacoromanica.ro

Page 300: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

pre viud_ci, .cpiscoyi, popl, cälugári si pre klomni, nu ceartäpre cei buni, Te pre räi. Bunii s. nu RI pre sine, si cariivor fi cu vinä certati, ei se pocäiascä' i sä lase räutatea sisä imble cu dereptate. Amin.

Chelciug si banii pre acest lucru Indura,tu-se-au a da ju-pinul Fcro Miclaus.

Slava tebé, gospodit.

[Predoslovia Evangheliei cu(1580-1581)]

[...]Derept acéia, eu, jupinul IIirjil Lueaci,judetul den cetatea Brasovului si a tot tinutul Birsei, foartecu inimä lierbinte si cu jale aprinsä de mult jeluia laaceastä luminatä carte. Derept acéia, in multe párti am in-trebat c-am cdutat Odd o am aflat in Tara Rumâneasa., laarhimitropolitul Serafim, in cetate In Tirgoviste. Iarà dupäce o am oblicit, iarä eu foarte m-am bucurat si cu multárugAciune cersutu-am de la sf[i]ntiia, lui si mi-o au tremis.Jara eu, deaca o vä'zuiu ce invätAtura dumnezeiasca cufolos sufletului si trupului iaste lntru ja, iarA Mima mea seindulci si foarte mn sfätuii cu luminatulmitropolitul mareleGhenadie den tot tdnutul Ardealului si al Orä'ziei si cumult euros de preuti, ce le trebuia acea,stä carte, incácu toti sfetnicii miei si cu voia tuturor acestora si Cu voiarnitropolitului marelui Serafim, noi o déclem lu Coresi diaco-nul, ce era mecer invätat intr-acest lucru, de o scoa,se dencartea sirbeascä' pre limba rumâneasc5., impreunä si Cu preu-tii de la beséreca cliéilor de lingä cetatea Brasovului, a.numepop2 Iane si popa Alihai. Derep-ce cä' vrum sä se inmulteascaIn multe pärti si chipuri cuvintul lu Dumnezeu ctm sä.' seadaugà spre invätätura, legiei crestineaseti.Deci deaca vaui

Slava tie, Doamne".220pa. (In text, forma slavona).

302www.dacoromanica.ro

Page 301: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

c5: e lucru dumnezeesc, iara eu nu niai crutai den avére ce-miera daruit de Duninezeu a da la acest luau, ce (led' luiucenicilor lui, de sa tipäreasca aceasta carte Ev[an]g[he]liecu invatatura intii spre cinstea si lauda sf[i]ntei troita un.Dumnezeu i spre ¡rival:Aura legiei oanienilor crestini. C-airtfost cugetat si aceasta, ca sa fie mai lesne si mai iusor a cetisi a intelége pentru oarnenii ceia prostii. avut foartegrije mare de aceasta, ca s'a se tipareascä cum am sfatuit, canemunui sä fie acoperita, ce sä fie mai lesne spre inteles

catra cetit cu folos i cu indeninätura mai virtos cebrace vor cnti cu grijä` si cu socotinta: ce vor vrea sA caute, eivor afla. Derept acéia, voi, iubitilor crestinii lu Dumnezeu,cu dragoste i cu ininaa bunri sà priimitd aceasta earte.

Derept a,céia, si noi, gresitii si nedestoinicii i ticàboii, cariine-am trudit acicea, noi no rugarn i ne milcuim fiecaroracarei veti ceti acicea 'sau yeti propovedui altora sau vetiserie dentru ia ceva i unde sä'. yeti afla ceva neispravitbine sau gresit, jara voi sà dereptati, s'a' nu blastemati.CA ne-am nevoit s-am trudit, iara mintea noastra si ureadoara nu se-au de tonta domirit, c-am avut i noi mintenedestula i intunecata, cum doara si pre voi puteti socoti,derep-ce cA i voi insiva sinteti oameni cu inima de -Vilnaca i noi i cu fire neprecepätoare de toate. Derept acgiamultemita i blagosloviti, nu procletireti, ca si voi bl[agol-s[lo]venie sA aveti de la Domnul Dumnezeu i sä vä spodobitide-a dereapta judecatoriului derept a sta, chid va ztice:

blagoslovitii de parintele, mieu, de mosteniti celute gatita voao impärätie". i mil: Dulce rob si cre-dincios, peg In bucuriia, Domnului täu". i aceiia dulcetisi noi pentru rugaciunea voastra WA' ne spodobim cu voi,slavind Taal i Fiiul i D[u]hul Sf[i]nt in veciia veacului,amin.

a Forma veche pentru deídui.

www.dacoromanica.ro

Page 302: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

305

CUPRINS

Pag.

Introducere .... 5

Notd asupra editiei t 17

Secolul al XV-leaLiteratura reliiioasi in limba slavonä 21

Grigorie Tamblac (G.M.) 21

Mucenicia sfintului .si slavitului mucenic loan,cel Nou, care a fost chinuit la Cetatea Alba.Scrisa de Grigorie monah .si prezbiter In mareabiserica a Moldovlahiei . 24

Epoca lui stefan col Mara 26

Letopiselul de ciad s-a inceput Tara Moldovei(G.M.) 26

Letopisetul de cind s-a fnceput, cu voia luiDumnezeu, Tara Moldovei 29

Note 40

Scrisoarea lui Vlad Tepes catre Matei Corvin ( 11

februarie 1462) (G.M.) ..., 42

Copie a scrisorii catre prealnaltatul domn, Te-gele Ungariei, de la Vlad, voievodul TxiiTransa/pine, din partile turce§ti. aNote 45

Scrisoarea lui 'teran ce! Mare cdtre principiicrestini (25 ianuarie 1475) si solia sa eiltre dogeleVeneliei, expu,sä 'in senat de loan Tamblac (8mai 1477) (G.M.) 46

www.dacoromanica.ro

Page 303: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

306

[Scrisoarea lui tef an col Mare eitre principiicrestini (25 ianuarie 1475)1 48

Expunerea domnului Joan Taublac, sol str5-lucit al domnului .Steman, voievodul Moldovei,tradusd din greaca In latinä, cuvint de cuvint,dupd cum urmeazil. 1477, mai, ziva 8 49

Note 52

Inscriptia lui .Ftefan cel Mare de pe zidul bise-

ricii de la Rdzboieni (1496) (G.111.) 54

[Textul inscriptiei] 55

Secolul al XVI-leaEpoca lui Neagoo Basarab 56

Epilogurile primelor apdrituri ale icronio-

nahului Macarie In Tara Romdneascd (15081512) (G.M.) 56

[Epilogul Liturghierului (1508)] 58

[Epilogul Evangheliarului (1512)] 58

Gavriil Protul (D.Z ) 60

Viata si traiul sfintiei sale pgrintelui nostruNifon, patriarhul Tarigradului care au strAlu-cit intro patemi si ispite in Tarigrad si in TaraMunteneascil, scrisà de chir Gavriil Protul,adeca mai manic Sfetagorei 66

Note 99

invdteiturile lui Neagoe Basarab (D.Z.) 113I. lar a luiNeagoevoevod înväfäturü cdtre

Theodosie si cdtre alti domni, cdtril toti,cum se cade domnilor sàsazd la mastt si cumvor minca si vor bea 117H. Invdtaturä a lui Neagoe voevod card fie-s'auTheodosie voevod i catr5. alti domni, &ariltoti, pentru solii i pentru rilzboaie. 121

www.dacoromanica.ro

Page 304: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

¡TI. Cartea lui Neagoe voevod ciara chir v16-dica Macarie i clitrrt alti egumeni si ieromo-nahi i prenti i catra tot clirosul, cfndu auIngropat a doao oarEt in manästire la Argesoasele xnume-sei, Doamnei Neaghi, si ale co-conilor lui, Petru veeved si loan voevod,a dbamnei Anghelinii, cu cuvinte i InvatAturide umilintA 143

Note 152

lui Neagoe Basarab i Radu de laAfunzati din Biserica Mänästirii Argeplui(1517-1529). (G.M.) 155

[Pisania lui Neagoe Basarab de pe cele donapilici din dreapta intrarii In biserica] 157

[Pisania lui Radu de la Afumati de pe pereteledintre pronaos i naos (10 septembrie 1526)] 161

[Pisania de pe pitara de mormInt a Radude la Afumati (4 ianuarie 1529)] 162

Cel nzai vcchi text In linzba ronzdnd: Scrisoarealui Neacp din Cimpulung (1521) (G.M.) 164

[Textul scrisorii] 166

Note 167

Istoriografia in Moldova si Tara Rominease5in deeenille al treilea al nonftlea 168

Cronica episcopului Illacarie (G.M.) 168

l_Cronica lui Macarie] 172

Note ,, 189

Cronica egutnenului Eftinzie (G.M.) 191

[Cronica lui Eftimie] 192

Note 202

Cronica cdlugarttlui Azarie. (G.M.) 204[Cronica lui Azarie] 206

307 www.dacoromanica.ro

Page 305: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Note 220

Letopiseiul Tru Ronzeinefti In sec. al XVI-lea.(G.M.) 221

[Textul letopisetului] 225

Note 234

Solia lui tefániØ voiepod ca.tre regele Po-loniei, expusci in seimul polan de Luca Cirjei(1523). (G.M.) . 236

[Textul soliei] 237

Note to- 4,3Scrisoare de la Petra Hares (G.Mt) 244

[Scrisoarea lui Petru Rare§ catre Toma Boldor-ffer din Bistrita (1540, 23 iunie)] 244

insemnare de pe Tetraevanghelul ddruit de 'te fancel Mare Mänästirii Homor la 1473 ( 15411546) 1G.M.) 246

[Textul insemnArii] 247

insemnare de pe Tetraevanghelul de la Vdronet(1551) (G.M ) 248

[Textul insemnarii] 248

Zorile unnnienaului in Tarn° RomineNicolaus Olahus (G.M.) 250

[Descrierea Daciei Tara Romaneasca, Mol-dova, Transilvania, Maramuresur, Tara Some-sului, Tara Crisurilor si Tara Timisului (Dincartea Hungaria)]

Note 270

Elegie la mormintul lui Erasmus din Rotter-dam 274

Elegie la moartea fratelui Matei . .*. 276

lmpotriva unui birfitor 278

308www.dacoromanica.ro

Page 306: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Casierului reginei 279

Proelamaga lui Despot Vocid (!561-1562)(G.M.) . 280

[Textul proclamatieil 281

J ohann Somnzer (D.Z.) 283

Elegia a zecea. Lui Despot Vocla, despre biblio-teca i froala ce el a Intemeiat 287

Note 289

Petru Cereel (G.M.) 291

[Imnj 293

Capitolo -del Prencipe di Valacchia (textuloriginal) 295

Primele tiparituri In limba romilui.Cores''i (G.M.) 298

[Epilogul Tetraevanghelului (1561)] 300

[Epilogul Tilcului evangheliilor (1564)] 301

[Predoslovia Evangheliei cu Invätätur6(1580 1581 )] 302

www.dacoromanica.ro

Page 307: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Redactor : MARIETA CROICUTehnoredactor $TEFANIA MIHAI

Aparut 1969. Conianda nr. 8551. frirtie tiparfnalt B. de 63 g/m2. 540X760/16. Coif de Upar 19,5.A. 24 981. C.Z. pentru bibUotectie mid. 8R-3/.

Tiparul executat sub comanda nr. 90.462 laCombinatul Poligrafic Casa Scinteii", PiataSainteii nr. 3, Bucuresti Republica Socialista

Romania

www.dacoromanica.ro

Page 308: Literatura Romana Veche Vol 1 - G Mihaila Dan Zamfirescu

Vol. 1 i II Lei 11

Cultura veche este un (...) bloc (de marmurd, In care stauInci nenàscuti Eminescu i Creang5,Caragiale Sadoveanu.A descifra prezenta lor virtualà In acea materieprivind din prezent spre origini, aceasta e marea misiuna unui adevgrat istoric.

G. Cglinescd

Editura tineretului

.

simpta

www.dacoromanica.ro