[Type text]

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte În Oameni!”

Lista finală a celor mai frecvente întrebări și răspunsuri privind

implementarea proiectelor POSDRU

Contract de servicii nr. POSDRU/7/7.1/AT/51

Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor de a implementa operaţiuni cofinanţate prin axele

prioritare 1- 6 ale POSDRU 2007-2013

Activitatea 4 Elaborarea și diseminarea listei celor mai frecvente întrebări

A.4.1 Realizarea și actualizarea listei celor mai frecvente întrebări și răspunsuri urmare a

desfășurării serviciului de formare și a serviciului de tutorat, precum și diseminarea acesteia

în rândul beneficiarilor POSDRU

Consultant – Consorţiul format din Lattanzio Advisory SpA și Magnum SRL

2 | P a g e m a i 2 0 1 5

1. Ce document prevalează în cazul în care se constată inadvertențe între buget,

cererea de finanțare și contractul de finanțare?

Răspuns

În conformitate cu prevederile contractului de finanţare (dispoziţiile art.15 (2) pentru

modelul standard aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2591/2013 şi, respectiv,

dispoziţiile art. 14 (3) pentru modelul standard aprobat prin Ordinul MFE nr.

965/2014), în cazul unui conflict între prevederile anexelor contractului de finanţare şi

cele din contractul de finanţare, prevalează dispozițiile contractului de finanțare.

În situația în care există necorelări între anexele contractului (de exemplu între

Cererea de Finanțare și Buget) se impune analiza acestora și verificarea dacă aceste

necorelări sunt de natură a afecta implementarea proiectului. În funcție de situație,

beneficiarul va iniția o modificare contractuală prin care să corecteze inadvertențele

sesizate sau, în baza dispoziţiilor art. 6 A (2) şi 11(2) pentru modelul standard

aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2591/2013, respectiv art. 5 (2) si 10 (2) pentru

modelul standard aprobat prin Ordinul MFE nr. 965/2014, va anunța autoritatea

competentă (AMPOSDRU/OIPOSDRU) și va solicita, în scris, punctul de vedere

oficial al acesteia cu privire la situația creată.

2. Care este modalitatea prin care pot fi modificate prevederi ale Acordului de

parteneriat?

Răspuns

În conformitate cu prevederile cap. II. B. 1. g) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.

104/18.03.2015, Acordul de Parteneriat se modifică prin Act Adițional.

3. Se pot face modificări contractuale prin notificări sau acte adiționale înainte de

ridicarea clauzei suspensive?

Răspuns

În conformitate cu prevederile cap.II. alin.3 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.

104/18.03.2015, se pot face modificări contractuale și în perioada de la semnarea

contractului și până la momentul îndeplinirii clauzei suspensive.

3 | P a g e m a i 2 0 1 5

4. Poate Beneficiarul solicita AM/OI delegat modificarea Contractului de finanțare

prin act adițional/notificare ori de câte ori este nevoie sau trebuie să aștepte

intrarea în vigoare a celor anterioare?

Răspuns

În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 Cap. II,

alin. 4, dacă noile modificări solicitate sunt condiţionate de modificări solicitate

anterior, dar încă neaprobate, beneficiarii pot depune noi acte adiționale/notificări

doar după ce au fost aprobate modificările contractuale solicitate anterior.

Pe cale de consecință, în situația în care noile modificări solicitate sunt independente

de modificările solicitate anterior, dar încă neaprobate, beneficiarul poate depune o

nouă solicitare de modificare contractuală, fără a aștepta aprobarea celor anterior

solicitate.

5. Care este modalitatea de stabilire a procedurii de achiziție în cazul în care

pentru aceeași activitate sau pentru activități diferite sunt responsabili doi sau

mai mulți parteneri?

Răspuns

Achizițiile se vor face în mod distinct de către fiecare partener în corelare directă cu

bugetul aferent fiecărui partener, prevederile acordului de parteneriat și legislația

aplicabilă derulării achiziției respective.

6. Cum se calculează valoarea estimată a achiziției: per total buget sau per

partener?

Răspuns

Valoarea estimată a achiziției se calculează pentru fiecare partener în parte, în

conformitate cu dispozițiile art. 8.23 a Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015

şi a cap. II, F a Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 conform căruia „la

stabilirea achiziției, se va ține seamă de tipul de achizitor, de scopul atribuirii, de

valoarea liniei/subliniei bugetare alocată pentru fiecare membru al parteneriatului”.

Astfel, fiecare partener va achiziționa produse/servicii/lucrări prin aplicarea

procedurii corespunzătoare și în conformitate cu bugetul propriu stabilit prin Acordul

de parteneriat cu privire la respectivele achiziții.

4 | P a g e m a i 2 0 1 5

Prevederile instrucțiunilor se coroborează cu prevederile O.U.G nr. 34/2006 (pentru

beneficiarii/partenerii - autorități contractante), respectiv ale Ordinului MFE nr.

1120/2013 (pentru beneficiarii privați, în situațiile în care nu sunt autorități

contractante) și care stipulează că este interzisă divizarea contractului de achiziție în

mai multe contracte distincte de valoare mai mică, precum și utilizarea unor metode

de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de

achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor legale care instituie

obligații ale autorității contractante/beneficiarului privat în raport cu anumite praguri

valorice.

7. La ce curs valutar se estimează valoarea achiziției?

Răspuns

Întrucât valoarea estimată a contractului de achiziţie trebuie să fie determinată înainte

de iniţierea achiziției, cursul valutar valabil este cel publicat de BNR pentru data

întocmirii Notei justificative privind valoarea estimată sau cel de la data achiziției, în

cazul achizițiilor directe. Dacă în urma elaborării specificaţiilor tehnice se constată că

valoarea estimată la momentul demarării achiziţiei depăşeşte valoarea prevăzută în

contractul de finanţare, beneficiarul privat poate suplimenta această valoare din

bugetul propriu sau din bugetul contractului de finanţare numai după ce obţine

aprobarea Autorităţii de Management/ OI delegat.

8. Există obligativitatea Beneficiarului de a verifica actualitatea valorii estimate

înainte de efectuarea achiziției directe, deşi suma este prevăzută în bugetul

aprobat, iar în procesul de evaluare a fost verificată modalitatea de estimare a

costurilor?

Răspuns

În conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr.1120/2013, beneficiarii privați au

obligația ca dosarul achiziției directe să cuprindă o ”notă privind determinarea valorii

estimate”, respectiv Ordinul stipulează ca valoarea să fie ”actualizată la momentul

achiziţiei, dacă este cazul”.

În concluzie, beneficiarul va elabora nota de determinare a valorii prin raportare la

valoarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor de la momentul la care dorește să

achiziționeze direct, actualizând, dacă este cazul, valoarea prevăzută în bugetul

aprobat la finanțare.

5 | P a g e m a i 2 0 1 5

9. Este obligatorie, pentru beneficiarii privaţi, prospectarea pieţei și în cazul

achiziției directe?

Răspuns

În vederea estimării valorii pentru achiziția directă, achizitorul are obligaţia de a

calcula şi însuma toate sumele plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără

taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în

care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau

majorări ale valorii contractului. Astfel, estimarea valorii pentru plata achiziției se va

realiza prin calcularea prețurilor existente pe piață a bunurilor/serviciilor/lucrărilor

care fac obiectul achiziției, în vederea asigurării eficienței utilizării fondurilor

respective.

În conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr. 1191/2014, beneficiarii privați au

obligația de a verifica actualitatea valorilor estimate în cererea de finanțare,

modalitatea fiind similară cu studierea pieții efectuată la momentul scrierii acesteia

(cataloage, oferte de preţ etc.). În vederea estimării valorii achiziției directe, nu este

necesară prezentarea justificării necesității contractului de achiziție și nici a studiului

de piață, achizitorul având posibilitatea să facă estimarea prin orice metodă dorește

(analiza pieței, solicitare directă de oferte, raportare la proiecte anterioare, potrivit

unei proceduri interne etc).

În cazul achiziției directe, realizate conform Ordinului MFE nr. 1120/2013,

documentele obligatorii sunt: nota de determinare a valorii estimate, documente

justificative (ex. comandă, bon fiscal, factură, contract etc.) și documente care

dovedesc îndeplinirea contractului (ex.: PV de recepție/furnizare, PV de predare-

primire etc.), în timp ce OUG 34/2006 statuează că achiziția directă se realizează pe

bază de document justificativ.

10. Care este semnificaţia sintagmei “demararea achiziţiilor” şi când se consideră

demarate achiziţiile directe?

Răspuns

Indiferent dacă achiziția se realizează direct sau printr-o procedură, momentul

demarării achizițiilor poate fi prima etapă necesară pentru derularea acestora,

respectiv întocmirea ”Notei privind determinarea valorii estimate”.

6 | P a g e m a i 2 0 1 5

În cazul proiectelor din DMI 6.1, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii

AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art.7 (3), ”beneficiarul/partenerii au obligația de a

demara toate procedurile de achiziție în maxim 30 de zile de la începerea

implementării proiectului, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, mai puțin

achizițiile aferente structurilor de economie socială”.

11. Se poate depune o cerere de plată în situația în care prefinanțarea nu a fost

recuperată integral?

Răspuns

Condiția impusă pentru a putea depune o Cerere de Plată conform Instrucțiunii

AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015, art. 3.3.b., "Prefinanțarea acordată beneficiarilor

a fost cheltuită în integralitate sau prefinanțarea disponibilă la nivelul fiecărui

beneficiar/partener nu acoperă plata facturii/facturilor/documentelor care atestă

obligațiile de plată scadente ale fiecăruia dintre aceștia", nu se referă la recuperarea

integrală a prefinanțării, ci la disponibilitatea materială a acesteia în conturile

beneficiarului/partenerului respectiv.

Astfel, dacă prefinanțarea disponibilă în cont nu poate acoperi necesarul unei

cheltuieli (fie în situația în care prefinanțarea a fost cheltuită integral, fie că suma

rămasă în contul de prefinanțare este insuficientă) atunci, respectiva cheltuială, poate

fi inclusă într-o cerere de plată.

12. Este posibilă depunerea unei cereri de plată în condițiile în care, deși a fost

solicitată prefinanțare, aceasta nu a fost încă primită?

Răspuns

Raportat la disp. art. 3.3. lit. b) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015,

depunerea unei cereri de plată, la momentul în care prefinanțarea solicitată nu a fost

încă primită, este posibilă întrucât sunt respectate dispozițiile citate mai sus ale

Instrucțiunii nr. 103, respectiv:”... prefinanțarea disponibilă la nivelul fiecărui

beneficiar/partener nu acoperă plata facturii/facturilor/documentelor care atestă

obligațiile de plată scadente ale fiecăruia dintre aceștia".

13. Când se deduce contribuția proprie în cazul accesării mecanismului cererii de

plată?

Răspuns

7 | P a g e m a i 2 0 1 5

În conformitate cu dispoziţiile art. 174 , alin. (3) din O.U.G 64/2009 cu modificările

și completările ulterioare, pentru a beneficia de mecanismul decontării cererilor de

plată, beneficiarii unici/liderii de parteneriate/partenerii, alții decât cei prevăzuți la art.

5 și 6 din același document, au obligația de a-și plăti integral contribuția proprie

aferentă facturilor incluse în cererea de plată. Conform art. 175, alin. (1) aceeași

beneficiari au obligația ca, la cererea de plată, să anexeze și dovada plății contribuției

proprii aferentă facturilor cuprinse în cererea de plată.

Obligația de a face dovada contribuției proprii la momentul depunerii cererii de plată

este prevăzută doar în cazul facturilor incluse în cererea de plată. În ceea ce privește

cheltuielile salariale, precum și a subvențiilor și a altor cheltuieli care nu presupun

facturi emise de către furnizori, beneficiarii vor achita contribuția proprie la

momentul plății efective integrale a acestora.

14. Este necesară depunerea unei notificări în cazul în care se dorește mărirea

numărului de ore alocate unui expert, salariul lunar rămânând același?

Răspuns

Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 prevede la Cap. II, punctul C faptul că

nu este necesară inițierea unei modificări contractuale privind modificarea numărului

de unități și, concomitent, a valorii unitare în situația încadrării în valorile unei

sublinii bugetare „cu excepția liniilor bugetare „Cheltuieli Salariale” și „Cheltuieli

FEDR”. Notificarea nu este acceptată deoarece aceleași linii bugetare sunt explicit

declarate excepții. Astfel modificarea se va face prin Act Adițional în baza Cap. II. B.

1. al Instrucțiunii 104.

15. Care este forma contractuală de modificare a valorii totale a unei sublinii

bugetare cu peste 10%, dar fără să afecteze totalul capitolului din care face parte

cu mai mult de 10%?

Răspuns

Această modificare se face prin iniţierea unui Act Adițional. Instrucțiunea

AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 reglementează utilizarea notificării doar pentru

modificări ale valorii totale a subliniilor bugetare cu maxim 10%, „cu excepția liniilor

bugetare „Cheltuieli Salariale” și „Cheltuieli FEDR”.

Pentru modificări mai mari sau egale cu 10% a valorii totale a subliniilor bugetare

este obligatorie încheierea unui act adițional conform Cap. II. B. 1. al aceleiași

instrucțiuni.

8 | P a g e m a i 2 0 1 5

16. Ce tip de modificare a contractului se impune pentru introducerea unei noi

sublinii bugetare?

Răspuns

În situația în care sublinia introdusă aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli Salariale"

și "Cheltuieli de tip FEDR", este necesar a se iniția un Act Adițional în baza Art. II.

B. 1. A4) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015.

În situația în care sublinia introdusă nu aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli

Salariale" și "Cheltuieli de tip FEDR", dar introducerea ei conduce la creșterea

Capitolului Bugetar din care face parte cu mai mult de 10% inclusiv, este necesar a se

iniția un Act Adițional.

În situația în care sublinia introdusă nu aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli

Salariale" și "Cheltuieli de tip FEDR", dar introducerea ei conduce la creșterea valorii

liniei bugetare din care face parte cu mai puțin de 10% din valoarea Capitolului

Bugetar respectiv, este necesară depunerea unei Notificări în baza art. II. A. 1. a3) din

Instrucțiunea 104/18.03.2015, cu condiția ca nici alte capitole bugetare să nu fie

modificate cu mai mult de 10%. În cazul în care şi alte capitole sunt modificate cu

mai mult de 10%, inclusiv ca urmare a introducerii subliniei, atunci este necesară

inițierea unui Act Adițional.

17. În cazul în care un expert efectuează deplasări în interesul proiectului, pentru

îndeplinirea sarcinilor asumate prin contractul de muncă şi fişa de post, va ponta

în fişa de pontaj lunară și raportul de activitate şi timpul de deplasare în

teritoriu?

Răspuns

Având în vedere:

- disp. art. 111 din Codul Muncii care stipulează “timpul de muncă reprezintă orice

perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și

îndeplinește sarcinile și atribuțiile stabilite prin fişa postului şi contractul individual

de muncă”;

- disp. art. 3 din Anexa la H.G. 1860/2006 cu modificările și completările ulterioare

privind Drepturile și Obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe

perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul

localităţii, în interesul serviciului, care stipulează “executarea sarcinilor pe perioada

delegării se consideră muncă prestată în realizarea obligaţiilor ce revin persoanei

delegate la locul ei de muncă”,

9 | P a g e m a i 2 0 1 5

un expert poate ponta timpul de deplasare în teritoriu, în condițiile în care cheltuielile

asociate sunt făcute cu respectarea principiilor unui management financiar riguros,

având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-eficienţă și cu

respectarea condițiilor legale în ceea ce privește deplasarea.

Un exemplu de nerespectare a principiilor unui management financiar riguros este

deplasarea managerului de proiect exclusiv pentru a depune un act adițional la

AMPOSDRU- OI POSDRU delegat, în situația în care același rezultat se poate obține

prin servicii de curierat rapid la un cost mult mai scăzut.

18. Mai este necesar ca beneficiarii/partenerii neplătitori de TVA să depună la

cererile de rambursare Certificatul ANAF şi Declarația pe proprie răspundere

privind nedeductibilitatea de TVA eligibilă solicitată la rambursare?

Răspuns

Nu, având în vedere faptul că la pct. 8 aferent Pasului 2 de la art.2 din Instrucțiunea

AMPOSDRU nr.103/2015 se precizează faptul că Certificatul ANAF/Declarația se

depune cu ”respectarea legislației naționale în vigoare”, în conformitate cu

prevederile Ordinului MFE nr. 1147/2014 pentru modificarea Instrucţiunilor de

aplicare a prevederilor art. 11 ind.1 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind

regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin

programele operaţionale, aprobate prin Ordinul Ministrului Afacerilor Europene nr.

204/2011.

Conform acestor reglementări, doar „solicitantul finanţării din instrumente

structurale care se identifică drept persoană juridică înregistrată în scopuri de

TVA” are obligația de a depune ”o declaraţie pe propria răspundere privind

nedeductibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile incluse în

bugetul proiectului propus spre finanţare”.

19. Cheltuielile necesare implementării proiectului angajate/efectuate anterior

clauzei suspensive sunt eligibile şi se pot rambursa?

Răspuns

În conformitate cu prevederile contractului de finanțare, contractul intră în vigoare la

data semnării lui de către ultima parte. Luând în considerare prevederile art.3 (1) lit.a)

din Ordinul MMFPS nr. 1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei

cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU 2007-2013,

10 | P a g e m a i 2 0 1 5

printre condițiile necesare pentru declararea unei cheltuieli ca eligibile se află și cea

cu privire la faptul că o cheltuială trebuie ”să fie efectiv plătită de către beneficiar de

la data intrării în vigoare a contractului de finanţare/deciziei de finanţare sau de la

data menţionată în contractul de finanţare/decizia de finanţare”. Pe cale de

consecință, cheltuielile efectuate în cadrul proiectului de la data intrării în vigoare a

contractului și până la data îndeplinirii clauzei suspensive sunt cheltuieli eligibile și

pot fi solicitate la rambursare.

20. Pentru determinarea încadrării remunerației unui expert în plafoanele maxime

de referinţă ale cheltuielilor cu personalul se ia în considerare experiența

generală sau specifică?

Răspuns

În vederea încadrării remunerației unui expert în plafoanele maxime de referință ale

cheltuielilor cu personalul, începând cu data de 19.03.2015, în temeiul Cap. III al

Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/2015, prin experiență profesională se va înțelege

experiența profesională specifică necesară pentru ocuparea unui post în cadrul

proiectelor POSDRU 2007-2013.

Astfel, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii sus menționate (Cap. III, alin. 3) și

a principiului constituțional de drept (art.15(2)), respectiv neretroactivitatea legii,

”analiza privind experiența profesională specifică se va efectua pentru toate

persoanele care vor ocupa posturile/funcțiile din cadrul proiectelor POSDRU 2007-

2013”. În acest sens, experții care erau deja implicați în proiecte la momentul intrării

în vigoare a Instrucțiunii nr. 104/2015 vor fi analizați în conformitate cu prevederile

conținute în Ghidul Solicitantului Condiții Generale aplicabil la data depunerii

proiectului respectiv.

21. Procentul de 10% pentru cheltuielile de informare şi publicitate se calculează

prin raportare la valoarea totală a cheltuielilor directe validate, conform GS CG

2014, la valoarea totală eligibilă validată a proiectului, aşa cum se precizează în

contractul de finanţare, sau la valoarea totală a cheltuielilor directe validată din

care se scad cheltuielile de tip FEDR validate, aşa cum se precizează în

Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 103?

Răspuns

În conformitate cu prevederile contractului de finanțare (modelul standard aprobat

prin Ordinul MFE nr. 965/2014) aferent cererilor de proiecte depuse conform

11 | P a g e m a i 2 0 1 5

Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2014, la art.14 (3) se stipulează faptul că ”în

cazul unui conflict între prevederile anexelor contractului de finanţare şi cele din

contractul de finanţare, prevederile contractului de finanţare prevalează”, respectiv

în cazul în care există un conflict între prevederile Ghidului Solicitantului Condiții

Generale și clauzele contractului, atunci mențiunile agreate prin contractul de

finanțare vor prevala.

De asemenea, la art.10 (1) din contractul de finanțare se menționează faptul că, în

cazul modificărilor determinate de instrucţiuni/decizii AMPOSDRU, aceste

modificări vor intra în vigoare la data menţionată în actul normativ respectiv.

În aceste condiții, începând cu data de 19.03.2015, data intrării în vigoare a

Instrucțiunii nr. 103 emisă de AMPOSDRU, se vor avea în vedere prevederile

menționate la art. 8.11 alin.5, respectiv ”suma totală validată pentru cheltuieli cu

informare și publicitate trebuie să se încadreze în suma estimată pentru această

categorie de cheltuieli conform ultimei variante de buget aprobate, fără a se depăși

cuantumul estimat aprobat și procentul obținut prin raportarea sumei totale validate

la valoarea totală a cheltuielilor directe validată din care se scad cheltuielile de tip

FEDR validate”, luându-se în considerare nedepășirea procentului admis în

Contractul de finanțare.

Totuşi, în cazul în care sunt contracte de finanţare (modelul standard aprobat prin

Ordinul MFE nr. 965/2014) intrate în vigoare ulterior datei de 19.03.2015, vor prevala

prevederile Contractului, așa cum au fost agreate de către părțile semnatare.

22. Când se depune la OI/OIR graficul estimativ de depunere al cererilor de

rambursare pentru proiectele a căror contract de finanţare respectă modelul

standard aprobat prin Ordinul MFE nr. 965/2014?

Răspuns

Începând cu data de 19.03.2015, pentru contractele de finanțare semnate după această

dată, în conformitate cu prevederile art. 8.1 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.

103/2015, Beneficiarul are obligația de a completa și transmite la AM/OI delegat

Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare (Anexa 9 la

Instrucțiune), în termen de 10 zile de la semnarea Contractului de finanțare.

12 | P a g e m a i 2 0 1 5

23. Care sunt termenele de depunere ale cererilor de rambursare pentru proiectele a

căror contract de finanţare respectă modelul standard aprobat prin Ordinul

MFE nr. 965/2014?

Răspuns

Beneficiarii vor depune cereri de rambursare conform graficului estimativ privind

depunerea cererilor de rambursare depus şi aflat în vigoare. Graficul poate fi

modificat/actualizat de maxim 3 ori pe parcursul implementării dar, la apariția unor

situații excepționale neimputabile beneficiarului, se pot solicita noi actualizări peste

această limită, în maxim 20 zile de la apariția situațiilor respective, însă nu mai târziu

de 15 zile înainte de termenul de depunere al următoarei cereri de rambursare.

În situaţia accesării mecanismului cererilor de plată, în conformitate cu art. 3.4 din

Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 103/2015, există obligativitatea depunerii trimestrial

de către beneficiari a minim o cerere de rambursare obișnuită, de valoare cel puțin

egală cu suma prefinanțării de recuperat aferentă Cererii de plată depuse în intervalul

respectiv de 3 luni.

24. Care sunt obligațiile AMPOSDRU din punct de vedere al procesării și efectuării

plății aferente cererilor de rambursare?

Răspuns

În conformitate cu dispozițiile art. 4^1 din OUG 64/2009 cu modificările și completările ulterioare:

În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către

beneficiar la AM/OI POSDRU a cererii de rambursare întocmite conform

contractului de finanţare, AMPOSDRU notifică beneficiarului plata aferentă

cheltuielilor autorizate din cererea de rambursare sau, în cazul plăţilor directe,

notifică beneficiarului autorizarea cheltuielilor din cererea de rambursare.

Pentru depunerea de către beneficiar a unor documente adiţionale sau

clarificări solicitate de către autoritatea de management sau de organismul

intermediar, termenul prevăzut la alin. (1) poate fi întrerupt de mai multe ori,

fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depăşească 10 zile lucrătoare.

În cazul ultimei cereri de rambursare depuse de beneficiar în cadrul

proiectului, termenul de 20 de zile lucrătoare poate fi prelungit cu durata

13 | P a g e m a i 2 0 1 5

necesară efectuării tuturor verificărilor procedurale specifice autorizării plăţii

finale.

25. Experții din echipa de proiect, care se încadrează în categoriile de grup țintă

eligibile ale proiectului, pot beneficia de activitățile acestuia?

Răspuns

Experții din echipa de management a proiectului nu pot face parte din grupul ţintă al

aceluiași proiect.

Experții care implementează activitățile proiectului nu pot face parte simultan și din

echipa de implementare și din grupul țintă.

26. Persoanele care dețin un anumit nivel de calificare pot participa doar la

programe de calificare de nivel superior?

Răspuns

Nivelul de calificare se analizează în strictă legătură cu Clasificarea Ocupațiilor din

România (codul COR), pentru fiecare ocupație în parte și nu la modul general.

Documentul care precizează nivelul/nivelurile de calificare în cadrul fiecărei ocupații este "Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu

certificate de calificare" și care este actualizat periodic prin Ordine comune ale

Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și

Ministerului Educației Naționale.

Persoanele care dețin un Certificat de Calificare Profesională sau o Diplomă/Certificat

de Absolvire (inclusiv situațiile reglementate de Ordinul Comun M.E.C. - M.M.S.S.

nr. 3228/2002), în cadrul unei ocupații clasificate conform COR, conform

"Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu

certificate de calificare":

pot participa la cursuri de calificare din cadrul aceleiași ocupații clasificate

conform COR doar pentru un nivel superior celui deținut sau

pot participa la orice cursuri de calificare profesională, indiferent de nivel, în

cadrul oricărei alte ocupații clasificate conform COR pentru care nu dețin un

Certificat de Calificare sau alt document de atestare al calificării.

14 | P a g e m a i 2 0 1 5

Absența unei calificări în cadrul unei ocupații se declară de către persoanele din

grupul ţintă inclusiv prin declarație pe proprie răspundere.

27. Poate fi considerată dublă finanțare situația în care sunt solicitate spre decontare

cheltuieli cu formarea profesională pentru o persoană care a mai

participat/absolvit un curs similar de formare profesională într-un alt proiect

finanţat din FSE?

Răspuns

Luând în considerare prevederile Regulamentului CE nr. 1605/2002, art. 111/

Regulamentului CE nr. 966/ 2012, art. 129, ”Aceleiași acțiuni i se poate atribui un

singur grant alocat de la buget în favoarea aceluiași beneficiar” și prevederile

Regulamentului CE nr. 1083/2006, art. 54, ”o cheltuială cofinanțată din Fonduri

[Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de

Coeziune] nu va primi asistență din partea unui alt instrument financiar comunitar”,

un Beneficiar nu poate primi o altă finanţare din fonduri publice naţionale sau

comunitare în cadrul proiectul pe care îl implementează pentru activităţile ce vizează

persoane care fac parte din grupul ţintă dacă, pentru aceste persoane și pentru aceleași

activități, cheltuiala a fost acoperită deja print-un alt proiect. În acest sens, o persoană

din grupul țintă nu poate participa la cursuri de formare similare, din punct de vedere

al competențelor dobândite și înscrise pe documentul de absolvire, cu alte cursuri la

care a mai participat în cadrul unui alt proiect finanțat din FSE. Similaritatea a două

programe de formare se verifică pe baza competențelor dobândite de către cursanți în

baza documentelor oficiale de acreditare a cursurilor respective și a diplomelor emise.

28. Cum se poate evita dubla finanțare a cheltuielilor cu persoane din grupul țintă?

Răspuns

Fiecare beneficiar va stabili o metodologie în cadrul proiectului cu privire la condițiile

și modalitățile de identificare a persoanelor eligibile în vederea includerii în grupul

țintă, urmărind inclusiv evitarea plății unei cheltuieli, pentru o activitate similară,

acoperită deja din fonduri publice naţionale sau comunitare.

29. În cadrul DMI 6.1, pot face parte, din administrația și acționariatul SES,

persoanele care au deja calitatea de asociat/acționar/membru în cadrul

organismelor de administrație ale Beneficiarului și/sau Partenerilor?

15 | P a g e m a i 2 0 1 5

Răspuns

Persoanele care au calitatea de asociat/acționar/membru în cadrul organismelor de

administrație ale Beneficiarului și/sau Partenerilor pot avea și calitatea de

asociat/acționar/membru în cadrul structurii de economie socială (SES) create, cu

condiția respectării tuturor celor 8 principii care privesc economia socială și care se

găsesc enumerate la punctul 8 din anexa „Glosar de termeni” (pag. 66-67) la Ghidul

indicatorilor POSDRU 2007-2013 – varianta februarie 2014.

În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea emisă de

AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv poate fi membru fondator/asociat al unei

SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau membrii

grupului țintă.

În vederea respectării principiului economiei sociale cu privire la ”asocierea liberă și

deschisă”, conform prevederilor art.8 (5) din Instrucțiunea emisă de AMPOSDRU nr.

107/11.05.2015, Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va identifica

membrii viitoarei SES prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea liberă

și deschisă.

De asemenea, în stabilirea procedurii de asociere în cadrul SES, se vor avea în vedere

şi cele 4 situații ce pot duce la considerarea ca întreprindere unică, așa cum acestea

sunt arătate la pct. III, art.3 litera d) din Schema de ajutor de minimis „Dezvoltarea

Economiei Sociale” şi limitarea ajutorului de minimis.

30. Asociații (în cazul societăților comerciale) sau membrii fondatori (în cazul ONG)

ai SES trebuie să facă parte, în mod exclusiv, din grupul țintă al proiectului sau

pot fi și alte persoane fizice sau juridice?

Răspuns

Ghidurile Solicitantului Condiții Generale și Condiții Specifice nu conțin mențiuni cu

privire la calitatea pe care trebuie să o dețină membrii fondatori/asociați ai respectivei

SES.

În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea nr.

107/11.05.2015 emisă de AMPOSDRU, respectiv poate fi membru fondator/asociat al

unei SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau

membrii grupului țintă. În vederea respectării principiului economiei sociale cu

privire la ”asocierea liberă și deschisă”, conform prevederilor Art.8 (5) din cuprinsul

aceleiaşi instrucţiuni, Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va

16 | P a g e m a i 2 0 1 5

identifica membrii acesteia prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea

liberă și deschisă.

31. Pot fi asociați unici sau asociaţi/membri fondatori, în una sau mai multe SES nou

înfiinţate în cadrul proiectului finanţat prin DMI 6.1, salariaţii

solicitantului/partenerilor (inclusiv experţii remuneraţi din cheltuielile generale

ale proiectului)? Dar asociaţii şi/sau angajaţii solicitantului/partenerilor care nu

sunt remuneraţi, respectiv sunt remuneraţi în cadrul solicitantului/partenerilor,

dar nu ca experţi în cadrul proiectului?

Răspuns

În Ghidurile Solicitantului aferente CPP 168 și CPP 173 nu există o prevedere expresă

referitoare la calitatea pe care trebuie să o dețină persoanele care se asociază în

vederea înființării unei SES, situație susținută inclusiv de principiul economiei sociale

care stipulează faptul că, în cadrul SES, asocierea trebuie să fie liberă și deschisă

persoanelor interesate.

În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea nr.

107/11.05.2015 emisă de AMPOSDRU, respectiv poate fi membru fondator/asociat al

unei SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau

membrii grupului țintă.

În vederea respectării principiului economiei sociale cu privire la ”asocierea liberă și deschisă”, conform prevederilor Art.8 (5) din cuprinsul aceleiaşi instrucţiuni,

Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va identifica membrii acesteia

prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea liberă și deschisă.

În acest sens, se vor corela informațiile din cererea de finanțarea aprobată cu

prevederile referitoare la situația întreprinderilor legate și limitarea ajutorului de

minimis, respectiv se vor analiza condițiile care determină situația de ”întreprindere

unică” prin rolul pe care îl dețin asociaţii unici şi/sau salariaţii

solicitantului/partenerilor (inclusiv experţii remuneraţi din cheltuielile generale ale

proiectului), precum și cu privire la numărul minim de locuri de muncă nou înființate,

prevăzute în secțiunea indicatorilor.

32. Poate o persoană fizică să aibă calitatea de asociat/acționar în mai multe

structuri de economie socială (SES) nou înfiinţate în cadrul aceluiși proiect?

Daca da, există un procent minim/maxim al cotei de participare în cadrul

fiecărei SES?

17 | P a g e m a i 2 0 1 5

Răspuns

O persoană fizică poate avea calitatea de asociat în mai multe structuri de economie

socială (SES) create în cadrul unui proiect. Cuantumul cotei de participare în noua

persoană juridică ar trebui să țină cont însă de principiul economiei sociale privind

asigurarea unui drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau

de valoarea cotizațiilor, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități

economice. Totodată, față de dispozițiile punctului 4.6 Incidența ajutorului de

minimis din Ghidul Condiții Specifice CPP nr.168 și din Ghidul Condiții Specifice

CPP nr.173, care prevăd posibilitatea plafonării ajutorului de minimis “pentru

structurile de economie socială cu personalitate juridică proprie înființate de o

persoană juridică, dacă aceasta deține mai mult de 50% din părțile sociale ale

noilor structuri juridice sau deține controlul de orice fel asupra acestora”,

considerăm că nu este recomandat ca persoana la care face referire întrebarea să

reprezinte o pârghie prin intermediul căreia, Solicitantul sau Partenerul care decide

constituirea respectivei SES, să controleze, în oricare fel, pe aceasta din urmă.

33. Având în vedere că cele 10 SES în cadrul proiectului finanţat prin DMI 6.1 se

vor constitui ca SRL, cu respectarea principiilor economiei sociale, este necesar

ca fiecare dintre acestea să aibă mai mult de un asociat?

Răspuns

Luând în considerare faptul că, în conformitate cu prevederile ”Schemelor de ajutor

de minimis” aferente CPP 168 și CPP 173, economia socială reprezintă ”un grup de

persoane fizice sau juridice care se unesc pentru a-și asuma un rol economic activ în

procesul de incluziune socială, ex. cooperative, întreprinderi sociale de inserție,

ONG-uri (fundații și asociații) și alte organizații care au rol important în activități

de gestionare a unor unități de producție/servicii” (Cap. III, art.3 lit. h), iar ”structura

de economie socială” trebuie să respecte ”principiile economiei sociale, cu sau fără

personalitate juridică distinctă” (Cap. III, art.3, lit. j)), pe cale de consecință,

structurile de economie socială care se vor înființa în cadrul proiectelor aferente CPP

168 și CPP 173 vor fi organizate ca un grup de persoane/asociați și nu ca asociați unici.

De asemenea, Beneficiarul/Partenerul care are responsabilitatea înființării SES trebuie

să ia în considerare și prevederile art.8 (3) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.

107/11.05.2015 care stipulează faptul că ”numărul persoanelor fizice și/sau juridice

ce se asociază trebuie să fie determinat ținând cont de necesitatea asigurării unui

drept egal de vot al membrilor/asociaților din cadrul SES”.

18 | P a g e m a i 2 0 1 5

34. Dacă în planul de afaceri al unei SES este prevăzută înființarea unui Cabinet

individual de psihologie de către o persoană cu handicap, iar în cadrul acestui

Cabinet se înființează o Unitate protejată ce angajează alte două persoane cu

handicap, se consideră că această SES ar putea avea probleme privind

eligibilitatea/recunoașterea ca SES?

Răspuns

Conform prevederilor legale în vigoare, cabinetul individual de psihologie se

înființează ca persoană fizică autorizată, entitate care nu respectă principiile

economiei sociale așa cum sunt acestea enunțate în Ghidul indicatorilor POSDRU

2007-2013 – varianta februarie 2014 și, prin urmare, această entitate nu corespunde

cerințelor Ghidului Solicitantului cu privire la tipurile SES.

35. Persoanele între care există diferite grade de rudenie pot să aibă calitatea de

asociat/acționar în cadrul aceleiași SES?

Răspuns

Nu există o limitare legală a dreptului de asociere al persoanelor în vederea

constituirii de societăți comerciale / ONG / etc. Mai multe persoane, care se găsesc

între ele în diferite grade de rudenie, pot să se asocieze liber în vederea constituirii

unei structuri de economie socială sub oricare formă legală posibilă.

Există însă limitări date de eventuale relații de rudenie între asociații/acționarii SES

sau membrii organelor de conducere și/sau control ale acestora, pe de o parte și

asociații/acționarii/membrii organelor de conducere și/sau control ale

Beneficiarului/Partenerului care au avut ca obligație de proiect constituirea SES, pe

de altă parte. În această situație se vor avea în vedere condițiile care determină

situația de ”întreprindere unică” prin rolul pe care îl dețin persoanele respective în

organele de conducere ale SES.

36. Cum vor fi realizate achizițiile de către structurile beneficiare de ajutor de

minimis?

Răspuns

În conformitate cu prevederile art.7 din Instrucțiunea AMPOSDRU

nr.107/11.05.2015, SES cu personalitate juridică vor desfășura achizițiile prin

respectarea prevederilor Ordinului comun MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010,

19 | P a g e m a i 2 0 1 5

Ordinului MFE nr. 1120/2013, ”contractului de subvenție”/”deciziei de subvenție”,

precum și a prevederilor ce rezultă din orice document național și/sau comunitar

aplicabil schemei de ajutor de minimis, iar pentru determinarea procedurii aplicabile,

bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau similar, nu se cumulează.

În conformitate cu prevederile aceleiași Instrucțiuni, SES fără personalitate juridică

distinctă vor desfășura achizițiile prin respectarea prevederilor Ordinului comun

MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010, Ordinului MFE nr. 1120/2013, precum și a

prevederilor ce rezultă din orice document național și/sau comunitar aplicabil schemei

de ajutor de minimis, iar pentru determinarea procedurii aplicabile, bugetele SES,

pentru achiziții având obiect identic sau similar, se cumulează.

Aceeași regulă se aplică și în cazul SES fără personalitate juridică înființate de

parteneri.

Conform Instrucțiunii emise de AMPOSDRU nr.107/11.05.2015,

”Beneficiarul/Partenerul are obligația de a demara toate procedurile de achiziție în

maxim 30 de zile de la începerea implementării proiectului”. Achizițiile aferente SES

nu se supun acestui termen, care este aplicabil doar achizițiilor realizate din bugetul

care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis.

37. Angajații SES vor respecta prevederile reglementărilor şi instrucțiunilor

AMPOSDRU cu privire la timpul de lucru maxim permis (12 ore inclusiv norma

de bază)? Este necesar ca aceştia să întocmească rapoarte de activitate şi fişe de

pontaj?

Răspuns

În conformitate cu art.9 (4) al Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015,

”prevederile din Ghidul Solicitantului și Instrucțiunile AM POSDRU cu privire la

experții angajați în proiecte (normă de lucru etc.) nu se aplică angajaților SES”.

38. Echipa de management a SES (manager, manager financiar şi responsabil

tehnic) trebuie sa aibă domiciliul în mediul rural?

Răspuns

În conformitate cu prevederile Ghidurilor Solicitantului Condiții Specifice aferente

CPP 168 și CPP 173, prin aceste proiecte se încurajează înființarea/dezvoltarea de

20 | P a g e m a i 2 0 1 5

SES în mediul rural, unul dintre indicatorii evaluați în cererea de finanțare fiind cel cu

privire la numărul de SES înființate în mediul rural, neexistând nicio prevedere

expresă cu privire la domiciliul persoanelor ce vor fi angajate în aceste SES.

De asemenea, trebuie luate în considerare și prevederile Codului muncii (art.5) care

interzic discriminarea pe orice criterii care au ca scop sau ca efect neacordarea,

restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor

prevăzute în legislaţia muncii.

39. În cazul a două SES fără personalitate juridica înființate în cadrul aceluiași

partener (asociație), pentru calculul privind estimarea valorii achiziției, în

vederea stabilirii procedurii de achiziție, sumele prevăzute în bugetele celor două

SES (situate în localităţi/regiuni diferite) se cumulează (scopul achiziției este

asemănător, dar activitățile se desfăşoară în regiuni diferite)?

Răspuns

În vederea realizării procedurilor de achiziție în cadrul SES, se vor respecta

prevederile art.7 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv:

- SES cu personalitate juridică vor respecta prevederile legale în domeniu (Ordinul

comun MMFPS și MFP nr. 1117/2170/2010, Ordinul MFE nr. 1120/2013,

prevederile ”contractului de subvenție”/”deciziei de subvenție”, precum și

prevederile ce rezultă din orice document național și/sau comunitar aplicabil

schemei de ajutor de minimis), iar pentru determinarea procedurii aplicabile,

bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau similar, nu se cumulează.

- SES fără personalitate juridică distinctă vor respecta prevederile legale în domeniu

(Ordinul comun MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010, Ordinul MFE nr.

1120/2013, precum și prevederile ce rezultă din orice document național și/sau

comunitar aplicabil schemei de ajutor de minimis), iar pentru determinarea

procedurii aplicabile, bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau

similar, se cumulează.

40. Până la ce dată se pot face plăţi în cadrul proiectelor de pe DMI 6.1, economie

socială?

Răspuns

În conformitate cu prevederile cap X. Durata schemei, art.14 din schema de ajutor de

minimis "Dezvoltarea economiei sociale - continuarea sprijinului pentru înfiinţarea şi

21 | P a g e m a i 2 0 1 5

dezvoltarea de structuri de economie socială" aferentă POSDRU 2007-2013, axa

prioritara 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenție 6.1

„Dezvoltarea economiei sociale”, aprobată prin Ordinul MFE nr. 826/2015, plăţile

efectuate de către beneficiari vor fi efectuate până la 31 decembrie 2015.

41. Se poate modifica Planul de afaceri al unei SES?

Răspuns

În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art. 9

Funcționarea SES - aspecte contractuale și de implementare, pct.7. coroborate cu art.

10 (5) din contractul de finanțare, modificarea Planului de afaceri (Anexa 3 la Cererea

de finanțare, care reprezintă Anexa 1 la Contractul de finanțare) nu face obiectul unei

notificări sau a unui act adițional, cu excepția cazurilor care implică modificări în

sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR” din bugetul respectivei SES și, cu

condiția, ca respectiva modificare să nu aibă scopul sau efectul de a produce

schimbări în contract care ar pune în discuţie decizia de acordare a finanţării

nerambursabile sau care ar fi contrare principiului tratamentului egal al solicitanţilor.

De exemplu, se poate modifica Planul de afaceri, fără notificare sau act adiţional, în

sensul introducerii de servicii suplimentare celor menționate inițial în cererea de

finanţare şi anexele acesteia, în vederea eficientizării activității respectivei SES, cu

condiția încadrării în bugetul total al SES și cu respectarea articolelor de cheltuială

din sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR”.

În situația în care modificarea Planului de afaceri necesită transferul de sume către

sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR” sau introducerea de articole de cheltuială

noi, atunci se va iniția un act adițional.

În situația în care modificarea Planului de afaceri necesită realocări între articolele de

cheltuială în interiorul sub-liniei bugetare „Cheltuieli de tip FEDR” aferentă unei

SES, atunci se va iniția o notificare.

În toate cazurile este necesară respectarea condiționalităților privind locurile de

muncă create de SES și timpul de lucru cumulat al angajaților aparţinând grupurilor

vulnerabile.

42. Se pot achiziționa de la SES produse/servicii de către parteneri și/sau beneficiar

sau de către celelalte SES dezvoltate în cadrul aceluiaşi proiect?

22 | P a g e m a i 2 0 1 5

Răspuns

Nu există mențiuni care să restricționeze modul de vânzare a produsele/serviciilor de

către SES, respectiv fiecare SES va implementa planurile de afaceri, așa cum au fost

aprobate la finanțare și în conformitate cu prevederile legale în domeniu cu privire la

actele de comerț. Însă, vor fi luate toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de

natură să determine apariţia unui conflict de interese, așa cum sunt prevăzute în OUG

66/2011.

Se vor avea în vedere prevederile legale aplicabile cu privire la determinarea valorii

estimate (prin luarea în considerare a prețurilor produselor/serviciilor/lucrărilor

similare în piață, la momentul achiziției), respectiv achiziționarea bunurilor va

respecta prevederile OUG 34/2006 sau Ordinului MFE nr.1120/2013, după caz.

43. Poate fi structura de economie socială (SES) constituită sub forma unei societăţi

cu răspundere limitată și dacă da, în ce condiții poate fi considerată o SES?

Răspuns

Având în vedere faptul că, în cuprinsul Ghidului privind indicatorii pentru POSDRU

2007-2013, versiunea februarie 2014, la punctul 8 al rubricii “Glosar de termeni” este

prezentat conceptul de “economie socială”, precum și ansamblul principiilor ce

trebuie respectate de către o persoană juridica de drept privat pentru a putea fi

considerată ca fiind o structură de economie socială;

Ținând cont de faptul că, deși în cuprinsul GS CS CPP 168 și GS CS CPP 173, printre

entitățile enumerate la subpunctul 2.3, (“ONG-uri, cooperative sociale, asociații de

ajutor reciproc, alte organizații de caritate și voluntariat”), ca putând fi sprijinite în

cadrul DMI 6.1, nu sunt menționate clar societățile comerciale, totuși, pe de o parte,

în cadrul aceluiași subpunct 2.3 al documentului indicat, se menționează “Ca formă

de organizare, o structură de economie socială este orice entitate implicată într-o

activitate economică, respectând cumulativ principiile economiei sociale, cu sau fără

personalitate juridică distinctă”, iar pe de altă parte, în cuprinsul subpunctului 4.6

Incidența ajutorului de minimis se prevede posibilitatea plafonării ajutorului de

minimis “pentru structurile de economie socială cu personalitate juridică proprie

înființate de o persoană juridică, dacă aceasta deține mai mult de 50% din părțile

sociale ale noilor structuri juridice sau deține controlul de orice fel asupra acestora”;

Dată fiind definiția structurii de economie socială în cuprinsul acelorași GS CS CPP

168 și GS CS CPP 173, respectiv “o întreprindere al cărei principal obiectiv este cel

23 | P a g e m a i 2 0 1 5

de a avea o incidență socială mai curând decât cel de a genera profit pentru

proprietarii și partenerii săi. Ea funcționează pe piață furnizând bunuri și servicii în

mod antreprenorial și inovator și își utilizează, cu predilecție, excedentele în scopuri

sociale”;

Este posibilă înființarea unei SES inclusiv sub forma unei societăți comerciale

reglementată de prevederile Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu condiția

respectării însă a unor condiții impuse de specificitatea unei SES și de principiile ce

stau la baza conceptului de Economie Socială, în cadrul căreia SES funcționează.

Astfel, în situaţia înființării unei societăți comerciale destinată a fi SES, constituită în

cadrul unui proiect cofinanțat prin POSDRU în cadrul DMI 6.1, este necesar ca

activitățile cu caracter social și economic ale acesteia să fie desfășurate cu respectarea

cumulativă a principiilor ce guvernează economia socială, respectiv:

a) prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de obținerea de profit;

b) urmărirea interesului general, intereselor unei colectivități și/sau a unor interese

personale nepatrimoniale;

c) asociere liberă și deschisă, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități economice;

d) drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea

cotizațiilor, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități economice;

e) autonomie decizională, prin capacitatea deplină de alegere și revocare a organelor

de conducere, de punere în executare și de control al propriilor activități; f) organizare de sine-stătătoare, prin statutul de persoană juridică;

g) independența față de domeniul public, prin calitatea de persoane juridice de drept

privat;

h) în cazul distribuirii profitului către membri, realizarea acesteia proporțional cu

activitatea lor în cadrul organizației și nu cu aportul de capital sau valoarea

cotizațiilor, cu excepția cazului societăților cooperative de gradul 1 și a

cooperativelor de credit.

44. Cum se va realiza transferul subvențiilor către SES şi ce documente justificative

sunt necesare în vederea rambursării cheltuielilor?

Răspuns

În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art. 1

(3), în vederea transferului sumelor aferente ajutorului de minimis între beneficiar

și/sau partener și SES cu personalitate juridică distinctă, se va semna un ”contract de

24 | P a g e m a i 2 0 1 5

subvenție”, iar în conformitate cu art.1 (4), în vederea transferului sumelor aferente

ajutorului de minimis între beneficiar și/sau partener și SES fără personalitate juridică

distinctă, se va emite o ”decizie de subvenție”.

Conform art. 2 (3) din aceeaşi instrucţiune, prefinanțarea aferentă bugetului ce intră

sub incidența schemei de ajutor de minimis se va acorda într-o singură tranșă, în

cuantum de maximum 35% din valoarea totală a ajutorului de minimis, beneficiarul

fiind obligat să atașeze la cererea de prefinanțare dovada constituirii garanției pentru

suma aferentă prefinanțării, instrument care poate fi obținut și de către Partenerii din

proiect, în numele și pe seama Beneficiarului.

În temeiul art. 2 (6) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 107, în termen de 3 zile

lucrătoare de la data primirii prefinanțării aferente schemei de ajutor de minimis,

Beneficiarul/Partenerul va efectua viramentele în conturile SES.

În ceea ce privește Cererea de rambursare care conține cheltuieli aferente părții de

buget care intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, în conformitate cu art. 3

(3) din Instrucțiunea 107, se vor depune în copie:

a) Evidența cheltuielilor generată de AW;

b) Raport auditor financiar independent;

c) FIF – pentru contul de rambursare special deschis

d) Certificatul ANAF și/sau declarația pe proprie răspundere beneficiar/parteneri

certificată de organul fiscal privind nedeductibilitatea TVA eligibilă solicitată la

rambursare, cu respectarea legislației naționale în vigoare

e) Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție

f) CIM aferente personalului din SES

g) Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată)

h) Ordinul/Ordinele de plată ce atestă transferul sumelor aferente ajutorului de

minimis către SES.

În ceea ce privește Cererea de rambursare care conține atât cheltuielile aferente părții

de buget care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, cât și cheltuielile

aferente părții de buget care intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, în

conformitate cu art. 3 (4) din Instrucțiunea 107, pentru cheltuielile care intră sub

incidența schemei de minimis, se vor prezenta:

a) Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție

b) CIM aferente personalului din SES

c) Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată)

25 | P a g e m a i 2 0 1 5

d) Ordinul/Ordinele de plată ce atestă transferul sumelor aferente ajutorului de

minimis către SES.

Cheltuielile aferente subvențiilor vor fi încărcare în AW, în conformitate cu art. 5 din

Instrucțiunea 107, respectiv:

a) Documente justificative: Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție

b) Documente de plată: ordin de plată care atestă plata avansului pentru subvenție

c) Evidența cheltuielilor din AW la Cap. 3- Alte tipuri de costuri, linia 3.2 – Taxe.

45. Există un termen pentru accesarea prefinanțării pentru proiectele ale căror

contracte de finanţare respectă modelului standard aprobat prin Ordinul MFE

nr. 965/2014?

Răspuns

În ceea ce privește accesarea prefinanțării pentru partea din buget care nu intră sub

incidența schemei de ajutor de minimis se vor avea în vedere prevederile O.U.G nr.

64/2009 și ale Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015, respectiv prefinanțarea

este o sumă de bani care are scopul de a finanța proiectul anterior utilizării fondurilor

primite prin cererile de rambursare, nefiind stipulat, în mod expres, un termen până la

care se poate accesa.

În ceea ce privește accesarea prefinanțării pentru partea din buget care intră sub

incidența schemei de ajutor de minimis se vor avea în vedere prevederile Instrucțiunii

AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv Beneficiarul/Partenerul are obligația

transferului prefinanțării în conturile SES în termen de 3 zile lucrătoare de la data

primirii prefinanțării.

46. Cum se aplică art.12 din Schema de ajutor de minimis pentru DMI 3.1? Cum se

aplică actualizarea ajutorului de minimis şi care este momentul real al acordării

ajutorului de minimis - data deciziei de acordare sau data plății tranşelor?

Răspuns

Ratele menționate la art.12 reprezintă ratele utilizate pentru a calcula valoarea unui

ajutor de stat, pentru a actualiza ajutoarele de stat acordate în mai multe tranşe,

respectiv pentru determinarea dobânzii aplicabile în cazul recuperării unui ajutor de

stat incompatibil. Începând cu 01.03.2015, rata pentru România este de 2,04.

Modificarea valorii se realizează prin respectarea metodologiei prevăzute în

Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și

26 | P a g e m a i 2 0 1 5

de scont (2008/C 14/02). Responsabilitatea actualizării îi revine României prin

furnizorul ajutorului de minimis.

În conformitate cu art. 6.1 din Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 108/11.05.2015,

momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării acordului de

finanţare.

47. Deşi în denumirea CPP 176 apare sintagma “start-up”, din cuprinsul Ghidului

Solicitantului nu se înțelege dacă firmele create vor fi start-up-uri sau pot să

participe persoane eligibile care mai dețin şi altă firmă?

Răspuns

Persoanele care dețin/ au deținut alte firme nu sunt excluse din categoria grupului

țintă eligibil, conform Ghidurilor Condiții Specifice aferente CPP 3.1. sau

Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 108/11.11.2015. Prin urmare, o persoană din grupul

țintă poate aplica pentru ajutor de minimis indiferent dacă are sau nu o altă firmă, în

condițiile în care procedurile proprii stabilite în cadrul proiectului o permit.