Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

32
7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015 http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 1/32 Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu LINGVISTICĂ ROMANICĂ  Note de curs (Numele i siglele trimit la Bibliografia fundamentală) ș BIBLIOGRAFIE FUNDAMENTALĂ Obligatorie  Enciclopedia limbilor romanice (ELiR), Editura tiin ifică i Enciclopedică Ș ț ș Bucure ti !"#" $ %ero% secretariat &'' ș Elena g*rcibabă-Bogdan  Introducere în filologia romanică (Note de curs), +niversitatea de tat ,Bogdan Petriceicu asdeu /a0ul 12!2 0ttp344555.usc0.md46ocuments4Note712de712curs4&ilologie712Romana4Introducere 7127/879En712filologia712romanic7/:7#8712g7/8791rcibab 7/:7#8712E.;6</.pdf note de curs pe internet BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ Iordan Iorgu  Lingvistica romanică. Evolu ie. Curente. etode, ț Editura 9cademiei Bucure ti !"=1. ș Rein0eimer R>peanu anda  Lingvistica romanică. Le!ic " morfologie " fonetică, Editura 9ll Bucure ti 122!. ș ?agliavini /arlo #riginile limbilor neolatine, Editura tiin ifică i Ș ț ș Enciclopedică Bucure ti !"@@. ș 9lberto V9RV9R<  Linguisti$ue romane. Cours d%introduction,  Presses universitaires de Namur 12!2 $ %ero% secretariat !

Transcript of Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

Page 1: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 1/32

Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-RădulescuLINGVISTICĂ ROMANICĂ

 Note de curs(Numele i siglele trimit la Bibliografia fundamentală)ș

BIBLIOGRAFIE FUNDAMENTALĂ

Obligatorie Enciclopedia limbilor romanice (ELiR),  Editura tiin ifică i EnciclopedicăȘ ț ș

Bucure ti !"#" $ %ero% secretariat &''ș

Elena g*rcibabă-Bogdan  Introducere în filologia romanică (Note de curs),+niversitatea de tat ,Bogdan Petriceicu asdeu /a0ul 12!20ttp344555.usc0.md46ocuments4Note712de712curs4&ilologie712Romana4Introducere7127/879En712filologia712romanic7/:7#8712g7/8791rcibab7/:7#8712E.;6</.pdf 

note de curs pe internetBIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

Iordan Iorgu  Lingvistica romanică. Evolu ie. Curente. etode,ț  Editura

9cademiei Bucure ti !"=1.șRein0eimer R>peanu anda Lingvistica romanică. Le!ic " morfologie " fonetică,

Editura 9ll Bucure ti 122!.ș

?agliavini /arlo #riginile limbilor neolatine,  Editura tiin ifică iȘ ț ș

Enciclopedică Bucure ti !"@@.ș

9lberto V9RV9R<  Linguisti$ue romane. Cours d%introduction,  Pressesuniversitaires de Namur 12!2 $ %ero% secretariat

!

Page 2: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 2/32

INTRODUCERE ÎN LINGVISTICA ROMANICĂBibliografie obligatorie

E'iR3 articolul romai!e (neolatine) limbiI. Limbile romai!e"eolatie (ramură a marii familii indo-europeneA provenite din

latină) >n ările de origine din Europaț

!. rom*na (inclusiv dialectele sud-dunărene3 arom*n istrorom*n meglenorom*n)3Rom*nia R. oldovaA Bulgaria Crecia erbia +craina +ngaria!. italiana3 Italia1. sarda3 Italia $ ardinia8. occitana (gascona3 dialect occitan sau limbă distinctă)3 &ran aț:. franceDa3 &ran a Belgia Elve ia 'u%emburg onacoț ț

. catalana3 paniaA &ran aț=. spaniola3 paniaA@. portug0eDa3 PortugaliaA#. retoromana (dialecte sau limbi distincte3 roman a $ Elve ia retoromanaș ț

centrală4ladina dolomitică friulana $ Italia)

". dalmata $ dispărută la sf*r itul sec. !"3 Pen. 6almatăA descoperită i descrisă deș șC. I. 9scoli!2. francoprovensala $ grup de dialecte3 &ran aț

II. R#$%&'irea limbilor romai!e( limbi romanice >n afara Europei3franceDa canadianăfranceDa din 9lgeria aroc ?unisiaspaniola americană3 9merica 'atină (de ud i /entrală)ș

 portug0eDa braDiliană3 BraDiliaetc.

III. A 'o)a geera ie a limbilor romai!e(ț   limbile pidgin i creole (creola franceDăș

0aitiană din Cuadelupa artinica CuFana &ranceDă RGunion etc.)

Bibliografie obligatorieE'iR3 articolele Romaia o)#* !reole romai!e+ %i'gi)ri romai!e

SCURT ISTORIC AL LINGVISTICII ROMANICEBibliografie obligatorie

Elena g*rcibabă-Bogdan  Introducere în filologia romanică (Note de curs),+niversitatea de tat ,Bogdan Petriceicu asdeu /a0ul 12!20ttp344555.usc0.md46ocuments4Note712de712curs4&ilologie712Romana4Introducere7127/879En712filologia712romanic7/:7#8712g7/8791rcibab7/:7#8712E.;6</.pdf 

Bibliografie fa!)ltati,#Iordan

P*nă la >nceputul sec. !" nu se poate vorbi de cercetări cu caracter strict Htiinific>n domeniul limbilor romanice.

1

Page 3: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 3/32

E%istă >nsă unele >ncercări de studiere a lor >ncă - a.))l Rea/terii0 Este vorba>n primul r*nd de tratatul marelui poet italian DANTE 9lig0ieri &e vulgari elo$uentia.

+n interes deosebit preDintă prima parte a cării >n care el arată că e%istă 8 limbiromanice3 italiana ' lingua del si, provensala JK occitanaL K lingua d%oc Hi franceDa Klingua d%oil . ?ratatul lui 6ante este cea dint*i mărturie a sesiDării provenienei limbilor 

romanice dintr-un iDvor comun Hi cea dint*i >ncercare de a le clasifica.Rea/terea reia contactul cu antic0itatea greaco-romană face ca interesul pentrucercetările lingvistice să crească iar oriDontul >n acest domeniu să fie mai larg dec*t al predecesorilor. Mn această perioadă apar lucrări consacrate problemelor de limbă i >nș

pania cea mai importantă fiind gramatica lui Elio 9ntonio de NEBRI9.Mn $e!0 12314 se >ntemeiaDă academiile e%istente Hi astăDi 9cademia della /rusca

(!#8) Hi 9cadGmie &ranOaise (!=8:) cu menirea principală de a cultiva limba naională prin publicarea unei gramatici Hi a unui dicionar.

Mn $e!0 15+ filologii >Hi >ndreaptă preferine mai mult spre literatură dec*t sprelimbile romanice.

9devăratul creator al romanisticii este &riedric0 DIE60  MnaintaHii lui au fost &r.

Bopp (care a inaugurat comparatismul lingvistic Hi prin aceasta studiul strict Htiinific allimbilor indo-europene) i germanistul aob Crimm (creatorul lingvisticii istorice care aș

eviden iat legăturile istorice dintre sunetele limbilor germanice Hi sunetele limbilor ț

clasice i a arătat că modificările fonetice nu se fac la >nt*mplare ci potrivit unor legiș

determinate). BaDat pe lucrările lui Bopp Hi Crimm 6ieD a elaborat >n !#8=-!#:8ramatica limbilor romanice, >n care a descris fonetica morfologia Hi sinta%a acestora Hia aplicat >n acelaHi timp metoda comparativă Hi cea istorică cre*nd metoda comparativ-istorică. 9stfel a luat fiină lingvistica romanică. 6ieD a >mpăr it limbile romanice >n 1ț

grupuri3 oriental (rom*na Hi italiana) Hi occicental (franceDa vec0e vec0ea provensală Koccitană franceDa spaniola portugeDa). El este i autorul primului dic ionar etimologicș ț

al limbilor romanice.

Mn a 'o)a .)m0 a $e!0 17 o personalitatea remarcabilă a Italiei a fost CraDiadioIsaia 9/<'I indo-europenist Hi romanist. El a creat dialectologia italiană Hi romanicăca disciplină cu adevărat Htiinifică. < limbă romanică rămasă p*nă atunci aproapenecunoscută speciali tilor dalmata >Hi datoreHte introducerea ei >n preocupărileș

romanisticii tot lui 9scoli.Mn &rana Caston Paris este repreDentatul cel mai strălucit al filologiei franceDe din

sec. !". El a studiat faDele vec0i ale limbii Hi literaturii franceDe. etodele >ntrebuinatede el au contribuit la progresul filologiei romanice >n general.

Qil0elm EER-'SBTE3 REQ (ed. III !"8)A gramatică a limbilor romanice

LATINABibliografie obligatorie( E'iR articolele lati#+ lati# t&r8ie+ lati# ,)lgar#+ latină

creHtină latină medievalăA lati#+ ifl)e9# :+ A%%e'i; <robiBibliografie $)%limetar#

g*rcibabă-Bogdan>n franceDă3

0ttp344fr.5iipedia.org45ii4'atin  Varvaro

8

Page 4: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 4/32

LatiaÎ!a'rare geealogi!#( limbă din marea familie indo-europeană'imbă moartă dar continuată prin limbile romanice Hi folosită ca limbă de cultură p*nă >nDilele noastre inclusiv'imitată iniial la 'atium (de unde numele) >n Uurul Romei apoi răsp*ndită >n tot

Imperiul RomanS)r$e(  cunoscută printr-un număr foarte mare de documente literare Hi epigrafice (Kinscripii) Hi descrieri<erioa'ele i$toriei l0 latie

- ar0aică- preclasică- !la$i!#- postclasică- t&r8ie- medievală- neolatina (latina modernă)

Tr#$#t)ri(- fonetice3- accent muDical (ridicarea vocii)- cantitate vocalică cu rol fonologic (distinctiv)- morfologice3 limbă fle%ionară sintetică- 8 genuri- = caDuri- declinări- sintactice3- topică liberă- verbul la sf*rHit

Latia ,)lgar# (populară) $ latina orală (K vorbită) opusă latinei clasice prin abateri dela normăA comună >ntregului Imperiu RomanA la originea limbilor romaniceS)r$e principale (te%te cu abateri de la normă)3

- inscripii funerare (unitare >n tot Imperiul) graffiti (Pompei)- documente- tratate- unele opere literare comedii (pentru caracteriDarea unor personaUe) ‒ 

- te%te creHtine- gramaticiA ppendi! *robi- glose (K e%plicaii >n te%te) glosare

Tr#$#t)ri (deDvoltate >n limbile romanice)3 - foeti!e(- acentul muDical >nlocuit cu accent de intensitate- abolirea opoDiiei de cantitate vocalică- sincopa (K căderea vocalei neaccentuate interconsonantice)3 uir i dis non

uirdis + rom. verde, fr. vert 

- creHterea numărului silabelor desc0ise (K terminate >n vocală)- morfologi!e(

:

Page 5: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 5/32

- progresul analitismului (prepoDiii au%iliare)- reducerea caDurilor  - reducerea declinărilor- rolul unor demonstrative se apropie de al unor articole (ine%istente >n

latina clasică)

- construcii verbale perifrastice- sintactice3- topica tinde să devină fi%ă- le;i!ale(- cuvinte e%presive (buccagula, comederemanducare  rom.  gură,  fr.

bouc-e rom. a m/nca, fr. manger  >n loc de os, esse)- diminutive (auris non oricla + rom. urec-e, fr. oreille)

ROMANI6AREABibliografie( E'iR romai8are+ !re tii$m+ )rbai8are+ Romaia+ Romaia %ier')t#+ș

Romaia o)#

Bibliografie suplimentară (>n limba franceDă)30ttp344555.a%l.cefan.ulaval.ca4francop0onie4I?;&R;s!;E%pansion-romaine.0tm

 Romanizare: 1 sensuri30. (rar >n rom*nă) repreDentare >n alfabetul latin (transliterare sau transcriere) a unor 

elemente scrise >n alt sistem de scriereA sinonim3 latini1are

2. adoptarea de către popula iile auto0tone din teritoriile cucerite de romani a3ț

- limbii latine- modului de via ă romanț

- culturii romanilor IntereseaDă lingvistica romanică >n sensul =0

Romai8area( fenomen istoric comple%3- >n primul r*nd lingvistic (K factorul primordial i definitoriu al romaniDării) dar iș ș

- social- cultural- etnic- religios

Co'i iile fa,ori8ateț  ale romaniDării3- prestigiul cultural social i economic al limbii latineș

- contacte >n teritoriile >n cauDă >ntre popula ia auto0tonă i cetă eni latinofoni (Kț ș ț

vorbitori de latină) prin- includerea unui teritoriu >n Imperiul Roman administrarea lui prin cetă eniț

latinofoni- stabilirea >n aceste teritorii a unor coloni ti latinofoniș

- preDen a >n aceste teritorii ( >n castre) a unor unită i militare romaneț ț

formate din cetă eni latinofoniț

- stabilirea >n aceste teritorii a unor veterani- căsătorii mi%te

Page 6: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 6/32

- >nvă ăm*nt latinț

- religia >n limba latină (adoptarea cre tinismului $ >nsoită de adoptareaș

limbii latine)- deDvoltarea re elei de drumuriț

- crearea Hi deDvoltarea oraHelor civile (urbaniDarea) $ centre de iradiere a

latinităii de propagare a romaniDării- rela iile economice dintre popula ia auto0tonă i latinofoni (circula iaț ț ș ț

negustorilor latinofoni stabilirea lor mai ales >n ora e i >n a eDările civile de peș ș ș

l*ngă taberele militare)- acordarea cu timpul a unor drepturi politice i apoi a cetă eniei pentruș ț

localnici

Co$e!i #(ț  >nvă area de bună voie a limbii latine de către localnici.ț

Fa8ele romaniDării32. latina numai limbă oficială (a administraiei armatei coloniHtilor) folosită de

localnici numai >n relaiile cu romanii!. prima faDă a romaniDării propriu-Dise (bilingvism)3 latina $ Hi limbă vorbită principalul miUloc de comunicare al >ntregii populaiiA limba auto0tonă $ limitatăla utiliDarea locală Hi familială

1. romaniDare ireversibilă3 latina $ miUlocul unic de comunicare abandonarea limbiiauto0tone

D)rata romai8#rii3 >n funcie de3- intensitatea procesului- statutul cultural al limbii auto0tone

Romaia K ansamblul teritoriilor care continuă civiliDaia romană Hi >n primul r*ndlimba latină prin constituirea limbilor romanice

6intre provinciile Imperiului Roman ) a) fo$t romai8ate  ‒  Romania pierdută (>ncare limbile auto0tone nu au fost abandonate de localnici au suferit numai puterniceinfluene ale limbii latine)3!. regiunile elenofone (K vorbitoare de greacă) ale Imperiului Roman1. Done iDolate din vestul Pirineilor (basca)8. sud-vestul Balcanilor fosta Iugoslavie Bulgaria:. nordul 9fricii (9lgeria aroc ?unisia). 9nglia=. NE Belgiei@. Cermania#. Elveia (e%cepie3 au fost romaniDate Elveia Romandă cantoanele CraubWnden

?icino)". 9ustria

Romaia o)#( regiuni e%traeuropene care nu au aparinut Imperiului Roman dar >ncare limbi romanice s-au e%tins din sec. !=

=

Page 7: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 7/32

SUBSTRATUL LIMBILOR ROMANICEBibliografie( E'iR substratA celtic substrat XA traco-dac substrat XA

Bibliografie $)%limetar#(>n limba franceDă)3 >tt%(""fr0?i@i%e'ia0org"?i@i"IterfCA7re!elig)i$ti)e  

>tt%(""fr0?i@i%e'ia0org"?i@i"S)b$trat  'angues 0ttp344fr.5iipedia.org45ii4Caulois;(langue) Gralit$0ttp344555.a%l.cefan.ulaval.ca4francop0onie4I?;&R;s!;E%pansion-romaine.0tm

E%plicarea evoluiei Hi a diversificării latinei Hi prin factori e%terni4elemente etnice(contact influene interferene)3 substrat superstrat

SUBSTRATULDefii9ie( totalitatea elementelor pătrunse Hi conservate din limbile populaiilor cuceritecare după o perioadă de bilingvism au fost părăsite la adoptarea noii limbiS)b$trat)l romai!( elemente %#tr)$e - lati# Hi conservate >n limbile romaniceBa8ele !er!et#rii Htiinifice a substratului romanic3 din !##! CraDiadio Isaia 9scoli

6ificultăi3 limbi dispărute insuficient cunoscute (atestări iDolate)E;ager#ri >n plus Hi >n minus9celeaHi fapte atribuite substratului superstratului evoluiei interneai important >n franceDă (celtic galic) rom*nă (traco-dac) ‒ 

Com%artimete ale limbii(onomastică

toponimefr. miens, L3on, *aris, 4erdunrom. rge5, 6u1ău, Carpa7i, ure5, 8imi5, 8urda

le%iccca o sută de cuvinte (denumind accidente de teren floră faună meHteHuguri etc.)

rom. mal, 7ărm brad, copac ciută, cioc/rlie, măgar grapă, 7arcfr. berge sapin alouette, mouton c-arrue, soc

fonetică(controverse3 sau evoluii interne)e%plicaii3 deprinderi articulatorii (baDa de articulare Hi de audiie)rom. ă

fr. 9tratamentul lat. :t   fr. it, rom. pt; lat. '9/?E  fr. lait, rom. lapte

morfosinta%ărom.3 contopirea genitivului cu dativul postpunerea articolului 0otăr*tfr.3 sistem vigesimal galicismul c%est ... $ui 

SU<ERSTRATUL LIMBILOR ROMANICEBibliografie( E'iR superstratA germanică francă influen ă XA slavă vec0e influen ă Xț ț

Bibliografie $)%limetar#0ttp344555.a%l.cefan.ulaval.ca4francop0onie4I?;&R;s!;E%pansion-romaine.0tm(:. 'es grandes invasions germaniYues et le morcellement du latin)

@

Page 8: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 8/32

uperstraturile limbilor romanice3 germanic (viDigot ostrogot vandal franc longobard burgund) slav3

- germanic >n Romania occidentală (absent >n dalmată i rom*nă)A unele influen eș ț

germanice diferiteA cea mai importantă influen ă $ francă >n franceDă (cca =22 cuvinte)ț

inclusiv adUective substantive abstracte verbe

- slav >n rom*năSU<ERSTRATULDefii ie(ț limba (limbile) populaiilor migratoare aHeDate >n spaiul romanic Hi care

după o perioadă de bilingvism sf*rHesc prin a fi absorbite de idiomul romanic.'imba de superstrat lasă urme >n le%ic (inclusiv >n onomastică3 toponimie

antroponimieA >n formarea cuvintelor) c*teodată >n fonetică Hi rar >n morfosinta%ă.6in momentul >n care superstratul >Hi >nc0eie aciunea se poate considera că limba

s-a constituit.uperstratul romanic repreDintă totalitatea elementelor din limba romanică

 provenind din limba popula iilor migratoare >nvingătoare care s-au stabilit pe teritoriulț

Imperiului Roman i au adoptat treptat latina părăsindu- i >n cele din urmă limba proprieș șca urmare a procesului de bilingvism./onceptul de superstrat preconiDeaDă influenta factorului etnic asupra evolu iei latineiț

i a diversificării lingvistice a Romaniei.ș

BaDele teoretice ale superstratului au fost puse de Q. von Qartburg pentru a e%plicadiferen ierea lingvistică a unora dintre teritorile romaniDateț

Rom&a+  iDolată de celelate limbi romanice i >nconUurată de limbi din diferiteș

familii are >n ceea ce prive te superstratul o istorie cu totul deosebită de aceea aș

limbilor neolatine occidentale. 'a introducerea elementelor slave >n rom*nă au contribuit0otăr*tor lungile perioade de bilingvism slavo-roman.

Influen a slavă a >nceput destul de devreme i nu s-a manifestat numai >n limbă ciț ș

>n toate ramurile culturii i civiliDa iei (organiDare Uuridică ecleDiastică).ș ț

Influen a slavă >n rom*nă este foarte importanta i pentru că rom*na a primit dinț ș

slavă forman i productivi. 6intre prefi%e amintimț ne<, ră1<,  iar dintre sufi%e <ac, <că,

<aci, <eală, <nic, <an, <i te, <i ă.ș ț   Influen a slavă se face sim ită i >n sistemul fonologic rom*nesc mai pu in >nț ț ș ț

morfologie i p*nă la un anumit punct >n sinta%ă.ș

/uvintele de origine slavă sunt numeroase i importante3ș

- multe adUective ca drag, bogat, sărac, slab etc.- multe substantive i verbe 3ș boală, trup, a iubi etc.

R<ZN[3ubstrat3 ?R9/<-69/trat3 '9?INuperstrat3 '9V

S)%er$trat)l $la, - rom&#

Influen a slavă a fost prima survenită >n timpul formării limbii rom*ne datorităț

migra iei triburilor slave (care traversau teritoriul Rom*niei de astăDi). Este interesantț

#

Page 9: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 9/32

faptul că slavii au fost asimila i la nord deț  6unăre >n timp ce au asimilat aproape complet popula ia romaniDată sud-dunăreană.ț

Influen a slavă a continuat >nț  Evul ediu >n special prin folosirea limbii slavone biserice tiș   >n scop liturgic i ca limbă de cancelarie p*nă >nș  sec. !#. /elelalte limbi>nvecinate (toate slave cu e%cep ia limbii mag0iare) au influen at rom*na.ț ț

Influen a slavă se simte la nivel at*t fonetic c*t i le%ical.ț ș

P*nă la 127 din vocabularul limbii rom*ne este de origine slavă (aiubi glas nevoie prieten). ?otu i multe cuvinte slave suntș  ar0aisme  i se estimeaDă căș

doar !27 din le%icul rom*nei moderne este de origine slavă.

< importantă influenă asupra limbii rom*ne >ncepe cu miUlocul sec. odată cumigraia slavilor pe teritoriile de la sud de 6unăre (unde asimileaDă populaia auto0tonăsau o dislocă spre sud) Hi pe cele de la nordul fluviului convieuind cu daco-romanii Hitreptat fiind asimilai. Procesul este activ >n sec. @-!2 Hi are drept consecine bilingvismulslavo-rom*n reorganiDarea bisericii Hi oficierea sluUbei după model slav >n limbaslavonă precum Hi organiDarea statală >n cneDate Hi voievodate. \i după sec. !8 >n diferiteetape istorice limba rom*nă a recurs la >mprumuturi slave prin intermediul limbilor vecine (bulgara rusa uraineana s*rba).

Influena slavă se manifestă asupra rom*nei ca idiom deUa format. 6in slavă provin cuvinte care constituie serii semantice3 pări ale corpului omenesc ( g/t, gle1nă,obra1 ) vieuitoare (coco5, curcă, di-or, g/scă, veveri7ă, vidră) relaii umane (nevastă,

rudă, prieten, vră=ma5) unelte (ciocan, cle5te, greblă) natură (ia1, cr/ng, i1vor,

dumbravă) termeni bisericeHti (mucenic, mona-, pomană, sc-it, sf/nt, slavă) noiuniabstracte (du-, milă, muncă, noroc, nevoie, silă) la care se adaugă antroponime ( 6ogdan,

 &an, &ragomir, &umitru, i-ai, ircea, Nicolae, 4lad, 4laicu) sau toponime (Co1ia,

 Ialomi7a, Ilfov). 6e asemenea sunt de origine slavă verbe (citi, dărui, -răni, iubi, logodi,munci) adUective (drag, m/ndru, prost, vitea1, voinic) sufi%e (<ac, <alnic, <anie, <a5, <că,

<ean).

&R9N/E[3 ubstrat3 /E'?I/4C9'I/trat3 '9?INuperstrat3 &R9N/ (CER9NI/)

S)%er$trat)l germai! - fra!e8#

9similarea completă a limbii galilor trebuie plasată >n Uurul sec. . Mn perioadasec. 8-: d.. latina vorbită >n Calia are un aspect particular. Noul idiom galo3roma sauroma >ncepea să se distingă net de latină. Mnsă din sec. e%istena sa va fi bulversată

cauDa fiind un eveniment istoric care avea să fie decisiv pentru limba Hi poporul franceD3invaDia fra!ilor populaie germanică ce a dat numele limbii Hi al ării. <dată cu acesteveniment >ncepe perioada numită barbară, ale cărei trăsături sunt >n mod parado%al3,rebarbariDarea galo-romanilor Hi romaniDarea francilor.

&rancii nu au fost singura populaie germanică care a invadat teritoriul Calieiromane. Vizigoţii  s-au stabilit la vest >ntre fluviul 'oire Hi Pirinei burgunzii   >n actuala provincie Bourgogne Hi pe valea R0]nului. &rancii au format două mari ,familii3 fra!ii

"

Page 10: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 10/32

$ali!i care au ocupat provinciile din nord Hi fra!ii ri%)ari+ care s-au instalat >n parteade est.

6intre toate aceste populaii barbare se remarcă fra!ii $ali!i+ care vor migra spresud. Mn 5  apare 'ia$tia mero,igia# după numele regelui eroveuserovius alcărei repreDentant de seamă va fi regele Clovis  (:#!-!!) care după unirea tuturor 

neamurilor de origine francă Hi-a e%tins dominaia asupra >ntregului teritoriu galic.Burgundia Hi Provence au fost alipite noului regat după moartea sa de către fiul acestuia./lovis a dat numele regatului  >RNCI,  Hi a ales drept capitală  *arisul. ub

influena soiei sale regina /lotilde /lovis s-a convertit la creHtinism. Biserica oficiasluUbele >n latină aceeaHi limbă >n care se desfăHura Hi >nvăăm*ntul o limbă care se doreacorectă dar care era departe de latina clasică.

Mn ciuda ocupării >ntregii Calii  limba francă4tudesca se vorbea numai la curtearegală Hi de către ocupanii franci. Viaa >n comun căsătoriile mi%te civiliDaia superioarăa galoromanilor au meninut >n prim-plan folosirea idiomului galo-roman. Mn Uurul sec. @limba francă va ceda definitiv. /0iar Hi regii nu o mai vorbeau. Mn sec. !2 aceHtia oignorau complet. Istoria limbii franceDe >nregistreaDă numele lui  HUGUES CAPE 

 primul rege care nu mai Htia să vorbească >n limba francă.Mn perioada istoriei limbii franceDe cuprinsă >ntre sec. Hi sec. @ idiomul galo-roman suportă anumite influene datorate contactului cu limbile germanice Hi >n modspecial cu limba francilor (>n urma perioadei de bilingvism).

Mn 'omei)l foeti! se remarcă3- reintroducerea spirantei 4-4 care se va pronuna >n toate cuvintele >n

Evul ediu franceD. /uvintele din franceDa modernă care >ncep cu aHa-Disul - aspirat sunt reminescene ale unor vec0i cuvinte din limba francilor3 -aunipa + -onte -aim +

-ameau -aimgard + -angare etc.A- >nlocuirea semivocalei ? >n poDiie iniială >n cuvintele germanice

cu  g<3 ?@rra + guerre, ?arta +garde, ?ra:=o +garAon etc. &enomenul devine >n timp

foarte activ Hi se va aplica Hi cuvintelor de origine latină care >ncep cuv<

3 VIPER9+

 guivre, V+'PE/+'+() + goupil . +n caD particular >l constituie cuv*ntul fr.  guBpe,care repreDintă o contaminare >ntre francul ?efsa Hi latinescul vespa.

- continuarea palataliDarii consoanelor 4:   Hi 4 g   aflate >n poDiieiniială Hi urmate de vocala a; /9B9''+() + c!eval A ER/9?+() + marc-C9B9 + =ambe

- >n momentul sosirii francilor >n Calia vocalele desc0ise din latină-o<  Hi -i<, >ncepuseră deUa procesul de diftongare d*nd naHtere unor diftongi cu grad dedesc0idere ridicat (a doua vocală era mult mai desc0isă dec*t precedenta). &ranciivorbeau idiomul galo-roman alungind vocalele. 9ceastă particularitate a avut drept efecto a doua diftongare+ care se aplică >n special vocalelor e Hi o. Noii diftongi ei" ou suntdescrescători (al doilea element este mai >nc0is dec*t primul)3 ?E'9 + t ei le (apoi toile)A9VERE + avei r (apoi avoir ) 9OR + amour, &'ORE + fl our   (mai t*rDiu fleur ). Mn poDiie liberă a se va lungi apoi prin intermediul diftongului ae,  se va aUunge la e3ARE + maer +mer, /9N?ARE + cant aer + c-ant er  A'E + sael + sel.

Mn gramati!# influena germanică a fost viDibilă3- >n ceea ce priveHte ordinea cuvintelor în propo1i7ie3 ordinea <V

>nt*rDia de multă vreme impunerea ordinii SVO 

!2

Page 11: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 11/32

- >n cadrul sintagmei nominale influena germanică se observă >ntendina de meninere a ordinii determinant " determinat. 9ceastă situaie se observă maiales >n toponimie (Hi >n special >n partea de nord a Caliei)3  lbertville  etc. E%istă Hiformaii simetrice >n care acelaHi adUectiv se găseHte postpus >n nord Hi antepus >n sud3 >ranc-eville Hi 4illefranc-eA Neuville Hi 4illeneuve etc.

Mnfluena germanică este puternic resimită >n anumite sectoare ale le;i!)l)i09mintim3 f@-u + fief s:al=a + escalope mossa + mousseA -aunipa + -onte urgoli +

orgueil blan: + blanc bleu + blao grîs + gris etc. 6intre sufi%e menionăm3 -aud;

noir aud  Hi -ard 3 vieill ard  etc.Mn antroponimie se remarcă numele 6ert-es, Dugues, uillaume, autier, u3,

anelon etc.Prin contactul cu limbile germanice idiomul galo-roman nu s-a modificat total.

tructura limbii a rămas latină. Mn domeniul galo-romanic rolul superstratului este unuldifereniator >n sensul că >n Donele nordice elementul franc a fost mai activ >n compara ieț

cu restul teritoriului.

ADSTRATUL LIMBILOR ROMANICEBibliografie( E'iR a'$trat* arab+ ifl)e # : ț

Bibliografie suplimentară (>n limba franceDă)3 0ttp344fr.5iipedia.org45ii49rabe  

Defii9ie(  totalitatea elementelor pătrunse Hi conservate din limbile populaiilor care au venit >n contact i au coabitat cu popula iile romaniDate >n ultima faDă deș ț

constituire a limbilor romanice >ntr-o măsură destul de intensă pentru a determina>mprumuturi printr-un bilingvism par ial fără să se fi produs o fuDiune a popula iilor >nț ț

cauDă care să se fi contopit >n una singură.pre deosebire de substrat i de superstrat nu este vorba de un strat subiacent niciș

suprapus ci de unul lateral (termenul adstrat  este format cu un prefi% provenit din lat. 96

,alături) No iune controversatăA i se preferă aceea deț influen ă.ț 

A'$trat)l romai!( elemente pătrunse >n limbile romanice mai ales din arabăai important >n limbile iberoromanice (spaniolă portug0eDă catalană) arabii

ocup*nd cel pu in par ial Pen. Iberică timp de aproape # secole (@!!-!:"1) dar i >nț ț ș

franceDă occitană italiană Nu s-a e%ercitat asupra limbii rom*ne (unele cuvinte arabe au aUuns >n rom*nă prin turcăfranceDă etc.)Com%artimete ale limbii(

le%icMmprumuturi arabe >n franceDă

- unele vec0i3amiral  a1imut  baobab bdouin bled  bournous cafard  calife ga1elle -arem -asard  =upe magasin etc.- unele prin intermediul limbii spaniole3 alcve pinard  rcif  etc.- unele prin intermediul latinei medievale sau tiin ifice3ș ț

alcool  algFbre amalgame ambre arcanne camp-re c-iffre momie safran sirop 1nit- etc.• unele (mai recente) prin intermediul coloniilor franceDe din nordul 9fricii

!!

Page 12: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 12/32

• din araba algeriană3 :if<:if  matra$ue toubib ra11ia  etc.• din araba marocană3 -asc-ic- maro$uinerie

+nele >mprumuturi din arabă >n limbile indo-europene >ncep cu a< sau al  articolul0otăr*t arab. Mmprumutătorii nu i-au dat totdeauna seama că este vorba de un articol l-auș

 păstrat uneori i l-au aglutinat substantivului (adăug*ndu-i articolul romanic). itua iaș ț

depinde pentru acela i cuv*nt de la o limbă romanică la alta3 spaniola i portug0eDa l-auș ș păstrat mai des dec*t franceDa3 sp. algodGn a1Hcar  dar fr. coton  sucreA cf. >nsă i fr.ș

l%alcool  l%alcali l%algFbre etc.A >n timpul lui Voltaire se vorbea de l%  lcoran.

onomasticănume de a tri3 fr.ș 4ga etc.

E<LICA II <RO<USE <ENTRU TRECEREAȚ

DE LA LATINĂ LA LIMBILE ROMANICEBibliografie suplimentară (>n limba franceDă)3

0ttp344andre.t0ibault.pagesperso-orange.fr4'ing/ompemaine1.pdf  

?0Gories et 0Fpot0^ses sur le passage du latin au% langues romanes >n Varvaro p. 1=8-1@!

H0 ?rebuie e%plicată nu at*t evolu ia latinei c*t diferen ierea limbilor romanice.ț ț

10 Cor)%ereaJ latiei 'e !#tre barbariJ?recerea la limbile romanice a fost atribuită din sec. ! invaDiilor germanice.Cotraarg)met( nu este e%plicabil de e%. cum limbile germanice care aveau toate odeclinare nominală ar fi determinat dispari ia declinării latine.ț

=0 Diglo$ia lati# literar# K lati# familiar#6in aceea i epocă dateaDă atribuirea na terii limbilor romanice evolu iei limbii familiareș ș ț

>n timp ce latina clasică ar fi rămas imuabilă.

Cotraarg)mete( nu e%istă nicio dovadă a unei atari diglosiiA raportul e%clusiv dintrelatina vulgară i limbile romanice este improbabilA ipoteDa nu e%plică diferitele varietă iș ț

romanice.0 S)b$trat)lIpoteDă datorată lui C. I. 9scoli (!##!).Cotraarg)mete( limbi foarte vec0i pu in cunoscute dispărute sau pe cale deț

dispari ie foarte diferite >n timp ce marile evolu ii sunt comuneA nu se poate demonstraț ț

>n fiecare caD >n parte că fenomenele romanice provin din substrat i nu se poate proba căș

latina din epoca imperială era deUa fragmentatăA caDul 9mericii 'atine arată că influen ațsubstratului este limitată.0 <erioa'a latii8#rii 'iferitelor %ro,i!iiCr_ber după c0uc0ardt a avut >n vedere stadiul atins de latină la data primei latiniDări afiecărei provinciiA faptele atestate de franceDa canadiană i de spaniola americană spriUinăș

>n parte această ipoteDă.Cotraarg)mete( presupune că latina imperială s-ar fi diferen iat >n timpA latiniDarea aț

durat nu a fost consecin a directă a cuceririiA varietă ile nu au fost iDolate.ț ț

0 Ni,el)rile lig,i$ti!e ale latii8#riiE%plica ie propusă de Qartburg (!"8=) care a opus Romania occidentală romaniDată deț

sus >n Uos (prin coală i clasele sociale cultivate) i Romania orientală romaniDată de Uosș ș ș

!1

Page 13: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 13/32

>n sus (prin solda i i ărani)A s-au adăugat influen ele germanice diferite care au dus laț ș ț ț

diftongare.Cotraarg)mete( alege arbitrar fenomenele lingvisticeA Qartburg nu s-a baDat pe studiiistorice sociale i demografice serioase.ș

20 <rotoromai!a

R. 9. all r. R. de 6ardel reconstruc ia unei protolimbi nedocumentate pornind de la ‒ țvarită i e%istente.ț

Cotraarg)mete( caracter abstract nu e%plică fragmentarea (nu au e%istat migra ii careț

să e%plice formarea diferitelor limbi romanice)40 I,etareaJ latiei me'ie,aleR. Qrig0t (!"#1)3 nu na terea limbii spaniole de e%. trebuie e%plicată ci inventareaș

latinei medievaleCotraarg)mete( nu e%plică nimic

Co!l)8ii( ipoteDe unilaterale nelegate de istorieA a contat absen a unei norme unitareț

>nlocuită cu norme locale

MODIFICĂRILE SISTEMULUI MORFOSINTACTICDE LA LATINĂ LA LIMBILE ROMANICE

Bibliografie (ELiR 

Lati# (de la ,orfologia... p*nă la ,'e%icul...)Lati# ,)lgar# (de la ,Mn morfologie... p*nă la ,Mn le%ic...)

Fra!e8# de la ,'imba romanică cu fle%iunea... p*nă la ,labă capacitatederivativă...)

Rom&# (de la ,/onservarea genului neutru... p*nă la ,derivare sufi%ală...)Bibliografie $)%limetar#(

Elir( A!)8ati,+ Arti!ol+ Ca8+ Co.)gare+ De!liare+ Ge+ ot#r&t+ arti!ol :+ Ne)tr)+<l)ral+ <ro)me+ To%i!#+ Ui)ea lig,i$ti!# bal!ai!#

'es c0angements du sFst^me morp0o-sFnta%iYue du latin au% langues romanes>n Varvaro p. !@@-!#

H0  'atina era o limbă fle;ioar#  predominant $iteti!#  (limbă >n care valorilegramaticale se e%primă preponderent prin modificarea formei cuvintelor cu aUutorul'e$ie elorț ) cu o componentă aaliti!# redusă (trăsătură care constă >n recursul pentrue%primarea unor valori gramaticale la i$tr)mete gramati!ale(  prepoDi ii verbeț

au%iliare adverbe).Mn limbile romanice componenta aaliti!# s-a accentuat.

10 De!liarea

!8

Page 14: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 14/32

'atina avea pentru substantive i adUectiveș 2 !a8)ri( nominativ genitiv dativacuDativ ablativ i vocativ dar e%prima i numeroase func ii cu aUutorul prepoDi iilor.ș ș ț ț

6eclinarea substantivelor i a adUectivelor a dispărut >ncă din faDa preistorică aș

limbilor romanice. Numai franceDa i occitana au conservat >n perioada medievală oș 'e!liare

bi!a8)al#( !a8 $)bie!t iș   !a8 regim (unind toate caDurile oblice deci cu e%cep iațnominativului) păstr*nd ulterior numai forma 'e !a8 regim06eclinarea substantivelor s-a pierdut >n maUoritatea limbilor romanice care

 păstreaDă forme diferite numai după număr (>n franceDă numai >n !o')l $!ri$  sau laarticol).

Ea s-a păstrat mai bine >n rom*nă la substantivele feminine rom*na fiind $ig)ralimb# romai!# !are %re8it# o fle;i)e ')%# !a8+ >nsă cu !of)8ia geiti,3'ati,+ ca otrăsătură comună limbilor din )i)ea lig,i$ti!# bal!ai!#0

ubstantivele romanice !oti)# forma 'e a!)8ati, din latină3 ac. /9RB<NE<N?E N</?E (nu nom. /9RB< <N N<`) fr. c-arbon, mont, nuit, rom. cărbune,

munte, noapte.

6eclinarea s-a păstrat mult mai bine >n caDul %ro)melor(  fr. =e, moi  rom. eu,(pe) mine, mă.

=0 Ge)l

'atina avea ge)ri( masculin feminin neutru.Ne)tr)l a dispărut >n toate limbile romanice !) e;!e% ia rom&ei+ț  ca urmare a

confundării sale cu masculinul prin căderea lui <m final caracteristic. Neutrele plurale >n<a au fost confundate adesea cu femininul (lat. neutru pl. &<'I9 PIR9  fr. feuille, poire,

rom. foaie, pară).PreDen a neutrului >n rom*nă a fost e%plicată prin substratul traco-dac prinț

superstratul slav ca o crea ie rom*nească sau mai ales ca oț

 !oti)are a e)tr)l)i lati00 Arti!ol)l

'atina nu avea articol.?oate limbile romanice au articol 0otăr*t provenit >n general din %ro)mele

'emo$trati, I''E cu e%cep ia sardei unde provine dinț IPE.Mn toate limbile romanice articolul %re!e'# $)b$tati,)l  (fr. le loup)  !)

e;!e% ia rom&ei+ )'e e$te e!liti!ț   (lupul ) fapt e%plicat prin substrat sau evolu ieț

internă ca o trăsătură comună limbilor din )i)ea lig,i$ti!# bal!ai!#09rticolul ne0otăr*t provine din numeralul +N+.

0 <ro)mele 'emo$trati,e

'a pronumele demonstrative latina avea un sistem cu gra'e 'e a%ro%iere (fa ățde vorbitor de interlocutor i de niciunul dintre interlocutori) careș $3a !o$er,at -ma.oritatea limbilor romai!e !) e;!e% ia fra!e8ei i a rom&eiț ș care au un sistemcu = gra'e( fr. celui<ci, celui<l rom. acesta, acela.

!:

Page 15: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 15/32

0 Si$tem)l ,erbal

istemul verbal latin a cunoscut i mai multe sc0imbări dec*t sistemul nominal.ș

'atina avea : conUugări 8 diateDe (activă deponentă i pasivă) 1 aspecteș

(perfectiv i imperfectiv) 8 moduri (indicativ conUunctiv4subUonctiv imperativ) 8ș

timpuri principale (trecut preDent viitor) 8 persoane la singular i plural 8 forme deșinfinitiv (trecut preDent viitor) 8 participii (trecut preDent viitor) supin gerundivadUectiv verbal. 'a diateDa pasivă timpurile perfectului erau e%primate prin perifraDa participiu trecut au%iliarul EE ,a fi.

'imbile romanice preDintă un $i$tem total 'iferit de latină prin crearea unor oimo')ri (condi ional)ț i tim%)riș  prin recursul la %erifra8e0

9stfel limbile romanice conservă perifraDa cu a);iliar)l ABERE  ,a avea  participiu trecut3 fr.  =%ai c-ant,  rom. am c/ntat, generaliDat >n rom*nă i spaniolă i laș ș

verbele itra8iti,e  (am venit ) care >n celelalte limbi romanice inclusiv >n franceDăfolosesc au%iliarul EE3 fr. =e suis venu.

'a 'iate8a %a$i,# s-au generaliDat formele perifrastice cu au%iliarul ESSE( fr. =e

 suis aim, rom. sunt iubit  etc.Viitor)l $iteti! lati ) $3a %#$trat  >n limbile romanice fiind >nlocuit >nfranceDă cu perifraDa cu aller (=e vais c-anter) i cuș 9BERE care s-a transformat >ndesinen ăț   (=e c-anterai), >n rom*nă cu perifraDa cu a voi (voi c/nta),  ca o trăsăturăcomună limbilor din )i)ea lig,i$ti!# bal!ai!#0 

Mn limbile romanice a fost creat ) o) mo'+ !o'i ioal)l0ț

Mn fra!e8#+ %ro)mele %er$oal $)bie!t a devenit (din sec. !=) obligatori)0 

20 To%i!a or'iea !),itelor

Mn latină gra ie indicării func iilor sintactice cu aUutorul desinen elor topica eraț ț ț

destul de liber#. ?opica era de tipul SOV  (>n limba >ngriUită ,erb)l era plasat de preferin ăț la $f&r it)l %ro%o8i ieiș ț ) uneori V<.?opica este foarte 'iferit# >n limbile romanice fa ă de latină.ț

Mn limbile romanice pierderea distinc iilor caDuale a fost >nso ită de fi%areaț ț

topicii3 determinantul urmeaDă totdeauna determinatul cu e%cep ia te%telor poetice sauț

 UuridiceA adUectivul nu mai poate fi separat de numele determinat pe care de regulă >lurmeaDă (c*nd >l precedă e%primă un sens diferit)A apoDi iile i construc iile atributiveț ș ț

urmeaDă totdeauna substantivul >n timp ce cuantificatorii i adUectivele negative >lș

 precedă./omplementele urmeaDă verbul la fel adverbele de mod. 9u%iliarele precedă

 participiul.6in punct de vedere ti%ologi!+ topica este >n limbile romanice mai ales >n

%ro%o8i iile %ri!i%ale+ț   de tipul SVO0 Mn %ro%o8i iile iterogati,e+ț topica variaDă >nfunc ie de limbă. Mnț fra!e8#+ >n limba $ta'ar'+ ele se caracteriDeaDă prin topica VS0

40 S)bor'oarea

!

Page 16: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 16/32

PropoDi iile subordonate au suferit numeroase sc0imbări. 9stfel acuDativul cuț

infinitivul (/RE6< ?E RECIN9 EE) a fost >nlocuit printr-o subordonată introdusă prinfr. $ue (=e crois $ue tu es une reine), rom. că (cred că e ti o regină)ș etc.

MODIFICĂRILE SISTEMULUI FONOLOGIC

DE LA LATINĂ LA LIMBILE ROMANICEBibliografie obligatorie(

ELiRLati# (de la ,L0 a mo tenit din i-e. !2 foneme vocalice... p*nă la ,orfologia...ș

Lati# ,)lgar# (de la ,Prin abolirea opoDi iei de cantitate... p*nă la ,Mn morfologie...ț

Fra!e8# de la ,palataliDarea lat. a... p*nă la ,istem vocalic...)Rom&# (de la ,confuDia >ntre lat. J  iș K... p*nă la ,/onservarea genului neutru...)

A!!et * Co$oati$m * <lo8i)e * Vo!ali$m

Bibliografie $)%limetar#(

'es c0angements du sFst^me p0onologiYue du latin au% langues romanes>n Varvaro p. !=8-!@=

Latia !la$i!# avea !2 foeme ,o!ale perec0i $!)rte i l)gi+ș  cu acela i timbruș

(a, e, i, o, u). Ritmul vorbirii se realiDa pe baDa succesiunii silabelor scurte i lungi.ș

/u e%cep ia luiț a vocalele lungi erau pronun ate mai >nc0is dec*t cele scurte.ț

Vocalele scurte se noteaDă cu un semicerc desc0is >n sus deasupra (J) iar celelungi cu o linie deasupra (K).

 Natura a!!et)l)i( accentul era m)8i!al (realiDat prin pronun area pe un ton maiț

>nalt prin ridicarea vocii)A >n caDul silabelor accentuate >năl imea era probabil >nso ită iț ț ș

de o cre tere nerelevantă a intensită ii. 9ccentulș ț ) a,ea rol foologi! lo!)l l)i -

!),&t fii' fi;0 Co$oaele aveau %ere!>i gemiate0! a avut o poDi ie periferică i a dispărut de timpuriu.ț ș

Mn latia ,)lgar#- se modifică natura a!!et)l)i  (probabil >n sec. 8)3 are caracter e%pirator4'iami!+trăsătura intensitate (pronun area cu o for ă mai mare) devenind relevantăAț ț

- $3a %ier')t o%o8i ia 'e !atitateț   vocalică gra')l 'e 'e$!>i'ere devenind trăsăturarelevantăA vocalele desc0ise se noteaDă cu un semicerc desc0is spre dreapta dedesubt ( )iar cele >nc0ise cu un punct dedesubt (M).

Ritmul vorbirii se realiDa pe baDa succesiunii silabelor accentuate i neaccentuate.ș

+nele timbre vocalice >nvecinate se confundă3 a scurt cu a lung >n toată RomaniaAalte confuDii se produc >n Done i >n momente diferite3 >n unele păr i ale Romanieiș ț

orientale e >nc0is se confundă cu i desc0is confundate >n e (de e%. +I6E?  rom. vede) lafel o  i respectivș u desc0ise i >nc0ise.ș

Limbile romai!eA!!et)l este 'iami! baDat >n principal pe intensitate.

!=

Page 17: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 17/32

'ocul accentului s-a sc0imbat >n unele categorii de cuvinte fa ă de poDi ia dinț ț

latină.Vo!alele accentuate i cele neaccentuate au evoluat diferit3 cele accentuate s-auș

conservat i s-au diftongat unele vocale neaccntuate s-au redus.ș Diftogarea  este un proces complicat i diferit >n diversele arii romanice.ș

/el mai bogat sistem vocalic este cel al fra!e8ei+  care posedă i vocale naDaleAșcel mai redus al spaniolei. ‒ 

Mn limbile romanice !) e;!e% ia fra!e8ei+ț  a!!et)l este liber put*nd să cadă peorice silabă (>l marcăm prin subliniere)3 rom  purta, furnică, negură, primăvară, primăverile, nouăspre1ecelea.

Mn limbile romanice !) e;!e% ia fra!e8ei+ a!!et)l are rol foologi!+ț   put*nddiferen ia valori le%icale sau gramaticale (rom.ț copii<copii, c/ntă<c/ntă).

9ccentul este mobil >n fle%iune i derivare3ș  poartă, purtăm, purtător.Mn fra!e8# accentul ) are rol foologi! (locul lui fiind fi;+ %e )ltima $ilab# a

cuvintelor).Mn limbile romanice inventarul 'iftogilor s-a mărit fa ă de latină ei fiind foarteț

numero i >n rom*nă (1:).șMn trecerea de la latină la limbile romanice inventarul de !o$oae  a suferitsc0imbări complicate i s-a >mbogă it cu foneme noi din punctul de vedere al modului deș ț

articulare (afri!ate( rom.  , , O ț  ) al locului de articulareA al sonorită iiA prin fenomene caț

 palataliDarea len iunea (slăbirea consoanelor intervocalice >n franceDă i alte limbi) .a.ț ș ș

Prin >mprumut s-a introdus >n rom*nă -. /onsoanele au evoluat diferit >n func ie de poDi ia >n cuv*nt3 ini ialăț ț ț

intervocalică finală.Co$oaele fiale+  mai ales <m  iș <t  au căDutA <s s-a men inut ca marcăț

gramaticală de plural i ca desinen ă verbală >n toată Romania occidentală deci inclusivș ț

>n fra!e8#A >n italiană iș rom&# a devenit <i ( N<  rom. noi etc.).

istemele consonantice romanice au evoluat diferit de la Donă la Donă.ai conservator este consonatismul limbii italiene care a păstrat consoanelegeminate din latină.

/onsonantismul fra!e8 i portug0eD au simplificat cel mai mult sistemulș

romanic primitiv pierD*nd consoanele africate./onsonantismul rom&e$! 

- conservă multe articula ii romanice primitiveț

- deDvoltă invariante specifice3 gMn rom*nă (prin căderea lui u final) i >n franceDă (prin reducerea luiș e mut) toate

consoanele pot apărea >n poDi ie finală de cuv*nt.ț

Italiana preferă finala de cuv*nt vocalică.

LEICULDE LA LATINĂ LA LIMBILE ROMANICE

Bibliografie obligatorie(ELiR( ')blete * egle8#+ ifl)e # :* iterromai!e+ ifl)e e : ț ț  * lati+ le;i! :*

lati#+ ifl)e #ț  :* latii$m * le;i! * relatii8are * $emi!)lti$m

!@

Page 18: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 18/32

Recapitulare3 substratA celtic substrat XA traco-dac substrat XA superstratA germanicăfrancă influen ă XA slavă vec0e influen ă XA adstratA arabă influen ă Xț ț ț

Bibliografie $)%limetar# (>n limba franceDă)3'e le%iYue du latin vulgaire 0ttp344fr.5iipedia.org45ii4'angues;romanes

'e%iYue 0ttp344fr.5iipedia.org45ii4'atin'e%iYueLe;i!)l ,o!ab)lar)l

 $ compartimentul cel mai mobil al unei limbi $ reflectă nemiUlocit transformările din domeniul e%tralingvistic

Le;i!)l limbii latie- puternic nucleu indo-european- compunerea mai săracă dec*t >n celelalte limbi indo-europene- diverse staturi de >mprumuturi- aportul cel mai bogat 3 al limbii grece ti pe 1 căiș  3- populară orală 3 9P<R9 9N/<R9 E'EP9N?+ <'I+9 etc.

- literară scrisă 3 /<<E6I9 CR99?I/9 P<E9 etc.- >mprumuturi cre tineș  3 9NCE'+ 9P<?<'+ B9P?I9RE6I9B<'+ E//'EI9

Le;i!)l latiei ,)lgare t&r8ii- eliminarea cuvintelor cu corp fonetic redus sau4 i fle%iune neregulatăș   prin

derivate3 E6ERE >nlocuit cu 9N6+/9RE etc. fr. manger  rom. m/nca A- reducerea seriilor de sinonime 3 numai PREEN6ERE  fr.  prendre rom.

 prinde

- eliminarea coliDiunilor omonimice 3 EIN9RE (a >nlocuit pe ERERE) fr. semer, rom. a semăna

- preferin a pentru cuvinte cu sens mai concret i mai e%presiveț ș  3/9B9''+

 (>n loc deE++

) ,cal de povară fr.c-eval 

rom.cal 

A (>n loc de<

)B+//9

fr. bouc-e C+'9  rom. gură- cuvinte din limbaUele te0nice >n limba uDuală 3 /9BI9RE  (>n loc de

+?9RE) ,a face sc0imb fr. c-anger ,a sc0imba- preferin a pentru derivateț 9ER9EN  (>n loc de 9E) rom.  aramă >n

special pentru diminutive 9+RI/+'9 (>n loc de 9+RI) fr. oreille rom. urec-e - verbe iterative3 /9N?9RE (>n loc de /9NERE) fr. c-anter, rom. a c/nta 

Le;i!)l limbilor romai!eElemet)l lati mo teitș

- cel mai important strat etimologic al limbilor romanice din punct de vedere func ionalț

 $ singurul strat etimologic comun tuturor limbilor romanice $ reflectă unitatea geneticăfundamentală a limbilor romanice- unelte gramaticale cuvintele cele mai importane (sensuri numeroaseA apar >ne%presii)- reflectă modificările din latina t*rDie3

- simplificare3 cuvinte cu fle%iune regulată- forme motivate- forme e%presive

- fo')l %aromai! 3 22 cuvinte

!#

Page 19: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 19/32

- 122 cuvinte %aromai!e !) e;!e% ia rom&eiț  (  /EN?+ CR9N6IP'<R9RE  fr. cent, grand, pleurer  $ rom. sută (sl.) mare, a pl/nge P P'9NCERE

- !oti)area )or !),ite 'iferite ( &R9?ER  <R<R   fr. frFre, sQur  rom. frate, soră $ CER9N+  sp. germanoA RI++  rom. r/u $ RIP9RI9  fr. riviFre

- !),ite !om)e ariilor laterale0 &<R<+  rom. frumos, sp. -ermoso

fa ă deț BE''+  fr. beau 9CI  rom. mai, sp. ms fa ă deț P'+  fr. plus- !22 de cuvinte %#$trate )mai - rom&# ( 'INC+'9  rom. lingură fa ățde /</'E9RI+  fr. cuiller 

Strat)ri etimologi!e elatie- $)b$trat- cuvinte denumind mediul geografic (plante animale forme de relief)

cultura materială (me te uguri)ș ș

- !elti! gali! $ caracteristic Romaniei occidentale- - cele mai multe >n grupul galoromanice $ cca !#2 de cuvinte3 fr.

boue, bouleau, ruc-e, soc - tra!o3'a!  >n rom*nă $ cca #2-!2 de cuvinte3 baci, cătun, copac, mo ,ș

 s/mbure, apț   - $)%er$trat- germai! >n Romania occidentală (absent >n dalmată i rom*nă)A uneleș

influen e germanice diferiteț

- cea mai importantă influen ă $ț fra!#  >n franceDă (cca =22 decuvinte) inclusiv adUective substantive abstracte verbe3 blesser, bleu, guFre,

-aie, -aSr, =ardin, ric-e- $la, >n rom*nă3 babă, coasă, nevastă, a plăti, slab

- elemete 'e a'$trat"ifl)e e 'i,er$eț  ( rom. grece ti turce ti etc.ș ș

- ifl)e e )lterioareț  - diferite >n rom*nă i celelalte limbi romaniceș

- >n Romania occidentală3 arabă latină cultă

- >n rom*nă3 relatiniDare4reromaniDare t*rDieelemet)l lati $a,at ( !)lti$me"latii$me 3 fr. abdi$uer, accumuler, accuser,ad-rence, adorer, affection 

')blete ( rom. des, drept, înc-ina, săruta " dens, direct, înclina, saluta fr. droit <

direct  -m%r)m)t)ri iterromai!e(  >n fr. din it. arcade, artisan, ban$ue, bouffon,

brave, bulletin, caprice, caresse A din sp. bi1arre, camarade, cas$ue, fanfaron - influen e limitate localț

- influen e noneuropene >n fostele coloniiț

ifl)e a egle8#ț  3 fr. budget, comit, grog, =ur3, record, sport rom. mass<media,

reprint 

- termeni interna ionaliț

Si$tem)l 'e formare a !),itelor- >l continuă pe cel latin- preferin ă pentru derivare >n dauna compunerii (spre deosebire de limbileț

germanice)- numeroase prefi%e i sufi%e mo tenite din latină comune mai multor limbiș ș

romanice

!"

Page 20: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 20/32

<RIMELE ATESTĂRI ALE LIMBILOR ROMANICEBibliografie (

ELiR glo$e+ I'o,iello ,eroe$e+ P)r#mitele 'e la Stra$bo)rg+ <la!ito 'i Ca%)a+S!ri$oarea l)i Nea! )ș

/el mai vec0i te%t păstrat >ntr-o limbă romanică după unele păreri este >nitaliană #ndo$inello $eronese" 'atat a%ro;imati, 5HH+ 'ar el e$te !otro,er$at0

/el mai vec0i document de limbă romanică i cel mai vec0i te%t >n franceDăș

 păstrat este >n mod necontestat %es serments de Strasbourg" 5=0 

<rimele ate$t#ri ale limbilor romai!e - or'iea alfabeti!# a limbilor

!atala#( documente >n latină cu unele pasaUe >n catalană >ncep*nd din sec. !!'almat#( o scrisoare din !81fra!e8#( %es serments de Strasbourg Jurămintele de la trasbourgL 5=

>n limba rom*nă3 0ttp344ro.5iipedia.org45ii4ur7/:7#8mintele;de;la;trasbourg>n limba franceDă30ttp34458.restena.lu4cul4B9BE'4?;EREN?.0tml0ttp344555.le%ilogos.com4serments;strasbourg.0tm0ttp344555.musees.strasbourg.eu4uploads4documents4presse4serments4/P-&-erments.pdf 0ttp344555.0s-augsburg.de4X0arsc04gallica4/0ronologie42"siecle4erments4ser;te%t.0tml

/el mai vec0i document de limbă romanică i cel mai vec0i te%t >n franceDăș

 păstrat este >n mod necontestat  %es serments de Strasbourg"  5=0 Nu este păstrat >noriginal ci reprodus >ntr-o cronică >n latină a lui Nit0ard transmisă la r*ndul ei printr-ocopie din secolul următor `. Este vorba de Uurămintele sc0imbate >ntre doi dintre nepo iiț

lui /arol cel are care s-au aliat contra celui de al treilea frate deciD*nd asuprateritoriilor care le revin din imperiul bunicului lor. urăm*ntul lui 'udovic Cermaniculeste >n romanică Jnu este folosit termenul france1ăL pentru ca solda ii fratelui său să-lț

>n eleagă la fel Uurăm*ntul comandantului armatei lui /arol cel Ple uv. urăminteleț ș

celeilalte păr i cu acela i con inut sunt >n germanică.ț ș ț

fra!o%ro,e$al#( documente din sec. !8italia#(  10   #ndo$inello $eronese  Jg0icitoare veroneDăL ,  #220ttp344it.5iipedia.org45ii4Indovinello;veronese (>n italianăA fotografia te%tului)

Te pareba boves, alba pratlia arba

et albo versUrio teneba, et negro sFmen seminaba

/el mai vec0i te%t păstrat >ntr-o limbă romanică după unele păreri este >nitaliană Indovinello veronese, datat apro%imativ #22 dar el este controversat.

=0   Placito di Ca&ua'Carta ca&uana"  "=2 Jsentin ă >ntr-un procesț L0ttp344555.capuaonline.it4storiadicapua4cartacapuana (>n italianăA fotografia te%tului)Ille autem tenens in manum memoratam abbreviaturam et tetigit eam cum alia manu ettestificando di%it Tao :o :elle terre, per :elle fini $ue :i contene, trenta anni le possette

 parte sancti 6enedicti. 

12

Page 21: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 21/32

o!!ita#( documente >ncep*nd din !28:. Primele atestări documentare scrise >n >ntregime>n această limbă au apărut >n secolul `I dar mai >nainte unele cuvinte pur occitaneapăreau >n te%tele latine ti.ș

%ort)g>e8#(   (oticia de torto  sf*r itul sec. !1 >nceputul sec. !8ș ‒ 

0ttp344en.5iipedia.org45ii4Noticia;de;?orto J>n engleDăL

?0e Notcia de ?orto J Notice about (t-e damage, offense, in=ur3) < old *ortugueseL isa minuta of a notarial document 5ritten in t0e first decades of t0e !8t0 centurF andt0oug0 it does not contain anF date it 0as been dated as bet5een !1!! and !1!= t0e firstreigning Fears of Ting 9fonso II of Portugal. ?oget0er 5it0 t0e Tings 5ill (5ritten inulF!1!:) it is considered t0e oldest no5n non-literarF document of t0e Portuguese'anguage. ?0e title is a reference to its first line ( &e noticia de torto $ue fecerum a

 Laurencius >ernVdi1 .. ). ?0e te%t is about t0e persecutions violence and robberF bF t0esons of ConOalo Ramires against 'ourenOo &ernandes da /un0a a noble of  Braga all of 50om 5ere0eirs of  ConOalo Ramires. ?0e document 5as probablF 5ritten in Bragasregion.?0is document is preserved at t0e Portuguese Nacional 9rc0ives

retoroma#( traducerea unui e%tras de predică latină sf*r itul sec. !!ș

rom&#( $!ri$oarea l)i Nea! ) 'i C&m%)l)g+ 1=1ș

0ttp344555.cimec.ro4istorie4neacsu4rom4default.0tm 0ttp344ro.5iisource.org45ii4crisoarea;lui;Neac7/#7""u;din;/7/8791mpulung

&aptul că primul te%t continuu necontestat păstrat >n rom*nă este at*t de t*rDiu nu>nseamnă că limba rom*nă nu se conturase cu mult >nainte. E%plica ia constă >n faptul căț

limba scrisă era slavona. 6e i >n rom*nă te%tul este >n alfabet c0irilic care nu va fiș

abandonat >n ările rom*ne dec*t >n !#=2. iguran a te%tului arată că e%ista o tradi ie aț ț ț

scrisului >n rom*nă (e%istă men iuni). <riginalul s-a păstrat.ț

$ar'#(  10   Pri$ilegio logudorese  !2#2-#0ttp344scrineum.unipv.it4biblioteca4/au4privilegio;logudorese.0tm Jfotografia te%tuluiL0ttp344it.5iisource.org45ii4Privilegio;'ogudorese J>n italianăL

 In nomine &omini amen. Ego iudice ariano de Lacon fa1o ista carta ad onore de

omnes -omines de *isas pro !u toloneu ci mi pecterunt; e ego donolislu pro ca lis so egoamicu caru e itsos a mimi ci nullu imperatore ci lu aet potestare istu locu de non (n)apat 

comiatu de leuarelis toloneu in placitu; de non occidere pisanu ingratis; e ccausa ipsoro

ci lis aem leuare ingratis, de facerlis iustitia imperatore ci nce aet e!ere intu locu. E 

ccando mi petterum su toloneu, ligatorios ci mi mandarun -omines ammicos meos de *isas, fuit >alceri e 1ulinu e anfridi, ed ego fecindelis carta pro -onore de !u piscopu

elardu e de #cu 6iscomte e de omnes consolos de *isas; e ffecila pro -onore de omnes

ammicos meos de *isas uido de Wabilonia e lLeo su frate, Repaldinu e elardu, e Iannellu, e Walduinu, e 6ernardu de Coni1o, >rancardu e &odimundu e 6runu e

rRannu1u, e Wernardu de arulictu e t8ornulu, pro siant in onore mea ed in aiutoriu de

 !u locu meu. Custu placitu lis feci per sacramentu ego e domnicellu *etru de Terra, eostantine de 11em e Woso Weccesu e &orgotori de Wssam e nNiscoli su frate (e

n)Niscoli de Xor(i e) ariane de Wssam (.)Tra')8ioe

1!

Page 22: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 22/32

In nome di 6io amen. Io giudice ariano di 'aconi faccio Yuesta carta ad onore ditutti gli uomini di Pisa per il daDio c0e mi c0ieseroA ed io la dono loro perc0^ sono a loroamico caro ed essi a meA c0e nessun imperatore (governante) c0e abbia a potestare inYuesto luogo non possa togliere loro Yuesto daDio concesso con placito3 di non ucciderearbitrariamente un pisano3 e per i beni c0e venissero arbitrariamente tolti gli faccia

giustiDia limperatore (governante) c0e ci sar nel luogo. (...)=0 Carta cam&idanese !2#" (>n alfabet grecesc)$%aiol#(  10   (odicia de )esos  JNotă de c0eltuieli cu br*nDeturiL "#20ttp344en.5iipedia.org45ii4Nodicia;de;esos J>n engleDăL0ttp344es.5iipedia.org45ii4Nodicia;de;Tesos J>n spaniolăL0ttp344cembranos.org4inde%.p0phoptionKcom;contentvie5KarticleidK@ItemidK!: J>nspaniolăA fotografia te%tuluiL Nodicia de :esos $ue espisit frater Temeno; =n labore de fratres =n ilo ba< celare decir:a Tancte Ius< te, :esos W =n ilo alio de apate, II :esos en Y$ueZ puseron ogano,

 :esos IIII =n ilo de [astrelo, I =n ila vinia ma=ore, II 

'ist of c0eeses t0at spent friar emeno3 in t0e 5or of t0e friars in t0e vineFard near 

aint ust c0eesesA in t0e ot0er of t0e abbot 1 c0eesesA in Jt0e one t0atL t0eF put t0isFear : c0eesesA in t0e one of  /astrillo !A in t0e main vineFard 1=0 Glosas Emilianenses Je%plica ii interlineare ale unor te%te religioase >n latinăL sec. !!ț

0ttp344es.5iipedia.org45ii4Closas;Emilianenses J>n spaniolăA fotografia te%tuluiL0ttp344en.5iipedia.org45ii4Closas;Emilianenses J>n engleDăA fotografia te%tuluiL

*ld te+t 

Con o aiutorio de nuestro

dueno C-risto, dueno salbatore, $ual dueno

 get ena -onore et $ual 

duenno tienet elamandatione con o

 patre con o spiritu sancto

en os sieculos de lo siecu

los. >acanos &eus #mnipotestal serbitio fere :e

denante ela sua face

 gaudioso segamus. men.

ranslationQit0 t0e 0elp of our 'ord /0rist 'ord

avior 'ord50o is in 0onor'ord t0at 0ascommand 5it0t0e &at0er 5it0 t0e olF piritfor ever and ever.Cod <mnipotent mae usdo suc0 a service t0at

11

Page 23: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 23/32

 before is face UoFful 5e are. 9men

CLASIFICAREA LIMBILOR ROMANICE

Bibliografie obligatorie(ELiR( /lasificarea limbilor romanice

Bibliografie $)%limetar#(ELiR( ariiA balcanoromanic grupXA galoromanic grup XA iberoromanic grup XAitaloromanic grup X A 'a peDia-Rimini linia XA retoromanăA Romania continuaA

Romania occidentalăA Romania orientalăNU folosi iț >tt%(""ro0?i@i%e'ia0org"?i@i"Limbiromai!e are gre eliș

- limba fra!e8#0ttp344fr.5iipedia.org45ii4'angues;romanes

0ttp344555.a%l.cefan.ulaval.ca4monde4langues;romanes.0tm0ttps344fr.5iipedia.org45ii4'igne;'a;peDia-Rimini

0ttp344fr.5iipedia.org45ii4Callo-roman  0ttps344fr.5iipedia.org45ii4'angues;italo-romanes

Qitol' Ma!8a@+ (ou$elle classification des langues romanes" - Revue romane, 1=(!""!) !

>tt%(""???0ti'$$@rift0'@"i'e;0%>%"re,)eromae"arti!le",ie?"1=H=7"==572

/lasificarea limbilor romanice $ una dintre problemele centrale ale romanisticii. Nu e%istă nicio clasificare unanim acceptată.

Criterii

clasificări baDate pe criterii strict lig,i$ti!e (atitudinea speciali tilor este reDervată fa ăș țde această posibilitate) sau prin >mbinarea lor cu criterii e;tralig,i$ti!e  (istorice politice i culturale)ș

Ti%)ri 'e !la$ifi!#ri- geeti!e 'ia!roi!e"i$tori!e corespunDătoare intrării succesive a diverselor teritoriisub stăp*nirea romană (faptele lingvistice e%aminate separat >n succesiunea lor de lalatină la limbile romanice)A au predominat >n primul secol de e%isten ă a romanisticiiAț

criterii arbitrareA e%plica ii prin data romaniDării substrat (Bartoli !"28) superstratț

(9lonso !":8)A3 ti%ologi!e $i!roi!e  faptele lingvistice privite din perspectiva sistemului a ‒ 

structurilor din care fac parteA >n a doua Uumătate a sec. 12 tipologie cantitativă

(cuantificarea reDultatelor ob inute prin raportarea sistemelor romanice la modelul ales)țDi,i8i)e tra'i ioal#ț  

>n gr)%)rile iberoromai!+ galoromai!+ retoroma+ italoromai!+bal!aoromai!

Criterii 'e !la$ifi!are a limbilor romai!e(- impresia generală (&r. 6ieD)- io,a iileț  comune (Q. v. Qartburg!"8=)

18

Page 24: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 24/32

- fonetice3 Q. v. Qartburg!"8= (1 fenomene)A . Crimes $ &. 9gard- fonologice (Bo'o Mller)- morfologice (Maria Ilie$!) 1724 fle;i)ea ,erbal#- le%icale (Criera !"11)- fonetice i morfologice (?rager !"8:)ș

- morfologice i sintactice (/ontreras !"=1-=8)ș- fonetice morfologice i le%icale (Bartoli !"28)ș

- o trăsătură sintactică (Po0l !"=)- fonetice morfologice i sintactice (ulUajik !"=@)ș

- le%icale3 frecven a cuvintelor >n te%te (ancDa !""!)ț

- le%icale (lista lui 5ades0 u or modificată) fonetice (vocalism) (Cuiter !"@#)ș

- toate 'omeiile limbii !) e;!e% ia le;i!)l)iț   H 'e tr#$#t)ri%a!roi!e"$i!roi!e i 'ia!roi!eș  ulUajik (!"=")

- pentru >mbinarea criteriilor lingvistice cu criterii istorice politice i culturaleș

(onteverdi Vidos ?agliavini Pellegrini)

Cla$ifi!#ri ale limbilor romai!e!roologi!

<rima !la$ifi!are a limbilor romai!e( Frie'ri!> Die8 152 2 limbi(- grupul orietal( italiana rom*na (vala0a)- grupul $)'3o!!i'etal( spaniola portug0eDa- grupul or'3o!!i'etal( occitana (provensala) franceDa

Criteri)l ( impresia generală factorul geografic direc ia i cronologia romaniDăriiAț ș %ea;a e$t3,e$t+ corespunDătoare intrării succesive a diverselor teritorii sub stăp*nirearomană

ugo c0uc0ardt (!#==-!#=#)

opoDi ia est-vestț

Custav Cr_ber (!"28-!"2=)" limbi (fa ă de 6ieD a inclus i sarda catalana retoromana $ poDi ie controversată)3ț ș ț

- aria occidentală (romaniDată >n perioada republicană a Romei)- aria orientală (romaniDată >n perioada Imperiului RomanA include rom*na iș

retoromana)Aitaliana >n calitate de continuatoare a latinei din ambele perioade este opusă geneticsardei

atteo Bartoli(creatorul lingvisticii spa iale4neolingvisticii)ț

!"283 1 grupuri3- apenino-balcanic (oriental)3 rom*na dalmata elementele latine din albaneDă greacălimbile slave meridionale dialectele italiene de pe coasta . 9driatice de la 9bruDDi p*nă >n PugliaA mai inovator - pirineico-alpin (occidental)3 celelalte limbiE%plica ia3 factori geografici istorici etnico-lingvistici (substratul)ț

!"13 : grupuri reunite >n 1 arii3- Romania laterală4periferică (Iberia iș  6acia) mai conservatoare (Iorgu Iordan

arius ala3 dar ulterior i inova ii divergen e)ș ț ț

1:

Page 25: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 25/32

- Romania centrală (Italia iș  Callia ) mai inovatoare- sarda arie iDolată conservatoare ‒ 

- 6acia i arie minoră i posterioară ‒ ș ș

/riteriul3 raportul conservare4inova ie >n le%icț  cf.lat. EN9  sp. mesa, rom. masă lat. ?9B+'9  it. tavola, fr. table

lat. &<R<+ + sp. -ermoso, fr. frumos lat. BE''+ + fr. beau, it. bellolat. 9CI + sp. ms, rom. mai lat. P'+ + fr. plus, it. pi\

9ntonio Criera (!"11) 1 grupuri3- septentrional3 catalana (caracter galoromanic) occitana franceDa retoromana

dialectele galo-italice- meridional3 portug0eDa spaniola dialectele italiene centro-meridionale rom*na/riteriul3 le%iculE%plica ia3 curentele istorico-culturale diferite ale romaniDăriiț

1

Page 26: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 26/32

Qalter ,o Qartb)rg 172a im%)$ !la$ifi!area !)ret# - = mari arii %e a;a e$t3,e$t(3 Romaia orietal# rom&a+ 'almata+ 'iale!tele italiee !etro3meri'ioale+

'iale!t)l to$!a+ elemetele latie 'i albae8#+ grea!#+ limbile $la,emeri'ioale la or' i ,e$t 'e liiaș La S%e8ia K Rimii

3 Romaia o!!i'etal# 'iale!tele italiee $e%tetrioale+ fra!e8a+fra!o%ro,e$ala+ o!!itaa+ $%aiola+ %ort)g>e8a+ !atalaa+ 'iale!teleretoromae la $)' i e$t 'e liiaș La S%e8ia K Rimii

3 Sar'iia+ Cor$i!a K - afara a!e$tei 'i,i8i)i !o$er,atoare( %#$trarea l)i ,s"  ao!l)$i,elor iter,o!ali!e $)r'e

E;%li!a ia(ț   !ea mai im%ortat# 'ifere iere $)ferit# 'e lati# la -!e%)t)l $e!0 ț'00* a$%e!tele $o!iologi!e 'iferite ale romai8#rii

Grai a( liiaț  imagiar# %e 'ire! ia ,e$t3e$t 'e3a l)g)l A%eiilorț La S%e8ia %eRi,iera K Rimii la M0 A'riati!# 'itre Italia !otietal# i Italiaș

%ei$)lar#+ re%re8etat# 'e fa$!i!)la 'e i$oglo$e geerate 'e tratameteleme ioate mai .o$ț

Tr#$t)ri 'i$ti!ti,e(3 tratamet)l lat0 ,s mar!# - fle;i)ea omial# mar!# a %l)ral)l)i i ,erbal#(ș!o$er,at - Romaia o!!i'etal#+ %ier')t - Romaia orietal# )'e rol)ll)i e$te .)!at 'e 'e$ie eleț ,i" ,e

3 tratamet)l !o$oaelor o!l)$i,e iter,o!ali!e ,&," ,t," ,),  i al l)iș ,s,( $oori8ate -Romaia o!!i'etal#+ !o$er,ate - Romaia orietal#( lat. ,)lg0 9PERE  sp. saber  

Criti!i(3 a igorat e;!e% iile(ț

3 la $)' 'e liia La S%e8ia3Rimii+ 'iale!tele italiee 'i 8oa 'itre L)!aiai Calabria !o$er,#ș ,s

3 la or' 'e liia La S%e8ia3Rimii+ 'iale!tele beare8 al o!!itaei"ga$!oei ișaragoe8 'e $)$ al $%aiolei !o$er,# o!l)$i,ele $)r'e iter,o!ali!ee$oori8ate

3 liia 'e 'emar!are !o$i'erat# 'e )ii t&r8ie F0N0 <olit8er+ R0 <olit8er( ')%# $e!05+ $e!)'ar#+ $a) %la$at# i 'e E0 ra8maer mai la or'+ -tre Trie$t iș ș

D)#re F0N0 <olit8er+ R0 <olit8er( 'e3a l)g)l mal)l)i $e%tetrioal al<a')l)i

Di,i8i)ea e$t3,e$t !ote$tat# 'e Robert a'li!> 172Po$ef erma 175( ) e;i$t# teritori) io,ator $a) !o$er,ator - toate 'omeiileeiri!> Qeirei!>( eag# legitimitatea 'i$ti! iei 'itre !ele = Romaii 'i %)!t)lț

'e ,e'ere al tratamet)l)i !o$oaelor $)r'e - %o8i ie iter,o!ali!#ț

ar@o M)l.aiW( nu ar fi vorba de o linie ci de o vastă arie de tranDi ie $ dintre linia 'aț

peDia-Rimini i diagonala Roma-9nconaș

Qalter ,o Qartb)rg a re!)o$!)t - 17 !# 'i,i8i)ea -tre Romaia orietal# ișRomaia o!!i'etal# $)t o i)iț !oforme !) i$toria iș   ) !) $tr)!t)raa!t)al# a limbilor romai!e* -m%#t# e te o%iia l)i Ama'o Alo$o 'i 17ș ș

Ama'o Alo$o 17) !ote$t# ,ali'itatea 'i$ti! iei Romaia orietal# Romaia o!!i'etal# %etr)ț ‒ 

e%o!a ati!#

1=

Page 27: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 27/32

!la$ifi!are tri%artit#(- Romania discontinua: 

- rom*na- franceDa

negrupabile (din cauDa contactului ulterior latiniDării cu limbile germanice4francica

respectiv slave)- Romania continua( celelalte limbi romanice mai fidele latineiCriterii(  >ntreaga istorie a limbilor romanice (gradul de romaniDare ini ială fidelitateaț

ulterioară fa ă de latină)ț

o%iie -m%#t# it# 'e Qalter ,o Qartb)rg 17ș

Ma.oritatea !la$ifi!#rilor mo'ere !ofirm# i%ote8a Alo$o3Qartb)rg a )eiRomaii !oti)a i %o8i ia 'i,erget# a rom&ei i fra!e8eiș ț ș

Robert A0 all Pr0 17H !la$ifi!are tri%artit#( 8oe(3 meri'ioal# $ar'a+ 'iale!tele italiee l)!a+ $i!ilia( -" . $!)r i f)8ioea8# !)ț  i" u

l)gi3 italo3o!!i'etal# limbile galoromai!e+ iberoromai!e+ 'iale!tele retororomae+

'iale!te italiee+ 'almat#( - $!)rt f)8ioea8# !) e l)g+ . $!)rt f)8ioea8# !)o l)g3 bal!aoromai!# rom&a+ elemetele latie 'i albae8#(Crieri)l( tratamet)l lat0 -" ." !o$i'erat mai ,e!>i 'e!&t al l)i ,s  i al !o$oaelorș

o!l)$i,e $)r'e iter,o!ali!e<) ii a'e% i C0S0 Leoar' Pr0ț ț

Mario <ei 17H!la$ifi!are 'ia!roi!#

Qalter ,o Qartb)rg 17( "X gr)%)ri mari(- rom&a- fra!e8a

- gr)%)l me'iteraeea meri'ioal( !elelalte limbi romai!e- e,et)al i gr)%)l atlati!"%ort)g>e8aș

1@

Page 28: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 28/32

Abor'are $i!roi!#Criteri)l( $tr)!t)ra a!t)al# a limbilor romai!e

Qitol' Ma!8a@ 177* 1771!la$ifi!are 'ia!roi!#

B.E. Vidos (!"")

>mbinarea criteriilor lingvistice cu criterii istorice politice i culturaleșeri G)iter 1722!la$ifi!are 'ia!roi!#

Maria Ilie$!) 1724Criterii( mare $et 'e tr#$#t)ri morfologi!e fle;i)ea ,erbal#

ar@o ulUajik (!"=")Re$%ige $ol) iaț limbilor,&unte !o$i'erat# ) !om%romi$ grafi!

Criteri)l( H 'e tr#$#t)ri %a!roi!e $i!roi!e i 'ia!roi!e 'i toate 'omeiileș

limbii !) e;!e% ia le;i!)l)iț

Bo'o Mller3 fra!e8a+ %ort)g>e8a K !ele mai 'ifere iateț

3 gr)%)l bal!ao3me'iteraeea( !elelalte limbi+ i!l)$i, rom&aCriteri)l( !om%ararea $i$temelor foologi!e romai!eP0 Grime$ K F0 Agar'

Crieteri)l( foeti!aeri G)iter

Criterii( ,o!ali$m+ le;i!Po$e%> Cremoa

3 arie or'i!#( rom&a+ fra!e8a+ retoromaa3 arie $)'i!#( !elelalteCriterii( tr#$#t)ri foeti!e+ gramati!ale+ le;i!ale $i!roi!e

9ngelo onteverdi

 pentru >mbinarea criteriilor lingvistice cu criterii istorice politice i culturaleș

Gi)$e%%e Fra!e$!ato 1743 arie )itar# Italia $e%tetrioal#+ I$tria+ Dalma ia+ Italia !etro3meri'ioal#ț

Criteri)l( tratamet)l $i$tem)l)i ,o!ali! latia !ote$tat i%ote8a ,e!>ii frotiere La S%e8ia3Rimii

Po$ef erma 1753 Gallia+ Italia 'e or'+ i$%aia( regi)e io,atoare - ,o!ali$m+ 'ar !) )

!o$oati$m $tabil la ii ial# i fial# 'e !),&t i morfologie omial#ț ș ș

a%roa%e ita!t#3 Italia 'e $)'+ Bal!aii+ E;trem)l Oriet+ Afri!a( regi)e - !are tra$formarea

,o!ali$m)l)i e$te la -!e%)t mai let#+ 'ar !) te'i e 'e reorgai8are aț

!o$oati$m)l)i i a fle;i)ii omialeș

3 regi)e3%)te+ a!ti,# - toate $e$)rile( litoral)l or'i! al M0 A'riati!e+ <aoia+Dalma iaț

Criterii( aali8a !atitati,# a gre elilor 'itr3) !or%)$ re%re8etati, 'e i$!ri% iiș ț

latie t&r8ii* %ro!e$e e,ol)ti,e i'eti!e+ 'ar reali8ate - ritm)ri 'iferiteCarlo Taglia,ii

 pentru >mbinarea criteriilor lingvistice cu criterii istorice politice i culturaleA limbi3ș

- balcanoromanice (dacorom*na arom*na dalmata)

1#

Page 29: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 29/32

- italoromanice (italiana istriota sarda retoromana)- galoromanice (franceDa francoprovensala occitana par ial catalana ca limbă-ț

 punte)- iberoromanice (catalana spaniola portug0eDa galiciana)

Ciovan Battista Pellegrini

 pentru >mbinarea criteriilor lingvistice cu criterii istorice politice i culturaleș

Co!l)8ii/lasificarea limbilor romanice $ una dintre problemele centrale ale romanisticii.

!. 9titudinea speciali tilor este reDervată fa ă de posibilitatea clasificăriiș ț

 baDate pe criterii strict lig,i$ti!e 1. e preconiDeaDă  -mbiarea !riteriilor lig,i$ti!e  cu criterii

e;tralig,i$ti!e (istorice politice culturale) (9ngelo onteverdi B.E. Vidos /arlo?agliavini Ciovan Battista Pellegrini)

8. -au propus clasificări geeti!e4istorice4diacronice (>n sec. !") iș

clasificări ti%ologi!e4sincronice (preferate din sec. 12)

:. -au luat drept criterii trăsături i8olate  sau mai )meroa$e  dintr-un$ig)r compartiment al limbii sau din mai m)lte compartimente ale limbii "toatecompartimentele limbii

. Rela iile dintre limbile romanice3ț 'iferite 'e la ) !om%artimet la alt)l(de e%. cel mai apropiate de rom*nă sunt ba spaniola ba sarda dalmata retoromanaitaliana)

=. Valoare !la$ifi!atoare au io,a iileț nu elementele conservate@. Nu e%istă nicio clasificare unanim acceptată.#. aUoritatea clasificărilor moderne !ofirm# i%ote8a Alo$o3Qartb)rg a

unei Romanii continua i poDi ia divergentă a rom*nei i franceDeiș ț ș

". Mn general se admite e%isten a aț = mari arii( Romaia orietal# iș

Romaia o!!i'etal#+ delimitate prin  tratamet)l lat0 ,s  i al !o$oaelor o!l)$i,eș$)r'e iter,o!ali!e+ dar 'elimitarea lor este uneori 'iferit#!2. unt aproape unanim recunoscute gr)%)rile(• bal!aoromai!• galoromai!• iberoromai!• italoromai!!!. 6ivergen e privindț  -!a'rarea )or i'iom)ri  (catalana dalmata

dialectele retoromane dialectele galo-italice) >ntr-un anumit grup!1. Recunoa terea e%isten eiș ț limbilor3%)te"de tranDi ie (catalana dalmataț

dialectele galo-italice) >ntre 1 grupuri (respinsă de unii lingvi ti de e%. considerată deș

ar@o ulUajik un compromis grafic)!8. < clasificare tipologică ideală ar trebui să aibă >n vedere toate

subsistemele limbii i dialectelor $ș )to%ie cel pu in deocamdatăț

!:. Fra!e8a apare >n toate clasificările ca aberat#!. Rom&a apare >n unele clasificări ca aberantă!=. ReDultate diferite dacă se iau >n considerare numai limbile literare sau iș

'iale!tele!@. Italiaa 'iale!tal# se preDintă e)itar

1"

Page 30: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 30/32

!#. 6in cauDe sociolingvistice o limbă > i poate sc0imba locul >n cadrulș

RomanieiA astfel dalmata s-a >ndepărtat de rom*nă i s-a apropiat de limbile romaniceș

occidentale (ancDa)!". +nele clasificări iau >n considerare nu numai limbile romanice ci iș

elemetele latie 'i limbi eromai!e (albaneDă greacă limbile slave meridionale $ 

s*rbocroata slovena) i din alte regiuni (9frica E%tremul <rient)ș

C)r$ 1+ 1@ mai 12!:

LIMBILE ROMANICE ÎN YĂRILE DE ORIGINE

Bibliografie obligatorie(ELiR 

!atala#+ 'almat#+ fra!e8#+ italia#+ o!!ita#+ %ort)g>e8#+ retoroma#+ rom&#+$ar'#+ $%aiol#

Bibliografie $)%limetar#(0ttp344ro.5iipedia.org45ii4'imba;rom7/8791n7/:7#80ttp344fr.5iipedia.org45ii4&ran7/879@ais  (>n limba franceDă)

Catalaa

Cla$ifi!are( limbă romanică din grupul iberoromanic după unii din grupulgaloromanicA limbă-punte >ntre cele două grupuri

Teritori)l( E paniei Ins. BaleareA &rana (Rousillon) 9ndorra Italia4ardinia(9lg0ero)

N)m#r 'e ,orbitori( # mil.

Stat)t( l. oficială >n 9ndorra l. oficială regională >n pania (/atalonia)A limbăoficială a +EDiale!te( =A 1 grupuri 3 occidental orientalA unitate<rimele ate$t#ri( documente >n latină cu unele pasaUe >n catalană >ncep*nd din

sec. !!Literat)r# (traduceri >n limba rom*nă3 Biblioteca de literatură catalană a Editurii

eronia)

Dalmata

Cla$ifi!are( limbă-punte >ntre Romania orientală Hi Romania occidentalăTeritori)l( coasta 6almaiei (actuala /roaie)N)m#r 'e ,orbitori( a avut puiniA dispărută la sf*rHitul sec. !" odată cu 9ntonio

+dina Dis BurburA descrisă de BartoliDiale!te( 8<rimele ate$t#ri( o scrisoare din !81

Fra!e8a

82

Page 31: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 31/32

Cla$ifi!are( grupul galoromanicTeritori)l( >n Europa3 &ran a (N) Belgia () Elve ia (N)A 'u%emburg onacoAț ț

Italia (N) A limbă oficială a +EN)m#r 'e ,orbitori( !! mil. >n total >n lumeDiale!te(  normand picard valon loren etc. (făr*mi are medievală)A >n regresAț

franceDa regională<rimele ate$t#ri(  %es serments de Strasbourg Jurămintele de la trasbourgL5=* literare( ecven a4/antilena f. Eulalia ##2 (trăsături dialectale)ț

Cara!ter( evolu ia cea mai divergentă fa ă de latinăA fle%iunea analitică cea maiț ț

deDvoltată dintre limbile romaniceA accent fi% (pe finală)S)b$trat( celtic (mai puternic dec*t >n )A circa !22 de cuvinteS)%er$trat( germanic4franc de la sf*r itul sec. mai puternic dec*t >n A circaș

=22 de cuvinte (mai multe dec*t >n celelalte limbi romanice)Romai8are( cucerită >n #-! >. r.A romaniDare mai t*rDie i mai slabă dec*t >nș

I$toria limbii(  caracteristică3 franceDa vec0e p*nă >n sec. !: (declinarea

 bicaDuală3 caD subiect caD regim)Limba literar#( pe baDa dialectului francian (Paris)A impusă prin <rdonn a de laț

Villers-/otterts !8"Limba 'e !)lt)r#( latinaA reac ie de respingere >n sec. !=-!@ț

Difere eț codul scris4codul oral bon usage $ limba populară ( franAais avanc)Ifl)e a egle8#ț  ( franglais)

O!!itaa

Cla$ifi!are( >n gr.galoromanicTeritori)l(  &ranei onaco NV Italiei NE paniei

N)m#r 'e ,orbitori( # mil.h bilingviDiale!te( provensal languedocian limousin gascon (sau l. aparte) H.a.<rimele ate$t#ri( documente >ncep*nd din !28:Literat)r#( poeDia trubadurilor medievaliA istral

<ort)g>e8a

Cla$ifi!are( grupul iberoromanicTeritori)l( >n Europa3 Portugalia .a.A limbă oficială a +Eș

N)m#r 'e ,orbitori( total !=# mil. >n lumeA cea mai răsp*ndită l. romanică dupăspaniolă

Diale!te( 8Stat)t( l. oficială<rimele ate$t#ri( sec. !1-!8

Retoromaa

Cla$ifi!are( limbă sau grup susinut de 9scoli dar unitate contestatăTeritori)l( Elveia N Italiei

8!

Page 32: Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

7/23/2019 Lingvistica Romanica Note de Curs 2015

http://slidepdf.com/reader/full/lingvistica-romanica-note-de-curs-2015 32/32

N)m#r 'e ,orbitori( #22.222Diale!te( 83 romanHa retoromana centrală friulanaStat)t( romanHa l. naională >n Elveia<rimele ate$t#ri( traducerea unui e%tras de predică latină sf*r itul sec. !!ș

Rom&a

Cla$ifi!are(  grupul balcanoromanicA poDi ie aparte periferică ulterior iDolatăț

(vecini neromanici)A >n uniunea lingvistică balcanicăTeritori)l( Rom*nia R. oldova +crainaA limbă oficială a +EN)m#r 'e ,orbitori( 1= mil. >n lumeDiale!te( :3 dacorom*n (nord-dunărean)A 8 subdialecte sud-dunărene separate din

sec. !2-!8 (arom*n istrorom*n meglenorom*nA asemănări cu subdialectele dacorom*nevestice)A >n elegere reciprocă par ialăț ț

Stat)t( l. oficială i >n R. oldova (moldovenească)ș

<rimele ate$t#ri( scrisoarea lui Neac u din /*mpulungș  1=1Cara!ter( puternică individualitateS)b$trat( traco-dacS)%er$trat( slavA absen a influen ei germaniceț ț

Romai8are(  rapidă (cucerire !2=-1@)A problema locului de formare3 N i ș

6unăriiA perioadă de evolu ie comună a dialectelor (protorom*na) p*nă >n sec. !2-!8ț

Limba literar#( pe baDa subdialectului munteanLimba 'e !)lt)r# - E,)l Me'i)( slavonaAlfabet)l( c0irilic p*nă >n !#=2A >n +R din nou p*nă >n !"#"Relatii8are

Sar'aCla$ifi!are( grupul italoromanicCara!ter( ar0aicTeritori)l( Italia4ins. ardiniaN)m#r 'e ,orbitori( ! milion bilingviDiale!te( : foarte deosebite<rimele ate$t#ri(  *rivilegio logudorese  !2#2-# Carta campidanese  !2#" (>n

alfabet grecesc)A te%te Uuridico-administrative din sec. !!-!1 (necunoaHterea latinei)S!riere( nu are o ortografie unitară

S%aiola

Cla$ifi!are( grupul iberoromanicTeritori)l( >n Europa3 pania 9ndorraA limbă oficială a +EN)m#r 'e ,orbitori( locul :h >n lume (după c0ineDă 0indi engleDă) 812 mil.Diale!te( 8 dialecte primareA dialecte mai noi<rimele ate$t#ri(  Nodicia de :esos JNotă de c0eltuieli cu br*nDeturiL "#2A losas

 Emilianenses (e%plica ii interlineare ale unor te%te religioase >n latină) sec. !!ț