Limba rom¢nƒ contemporanƒ: Stilistica. Curs 4

download Limba rom¢nƒ contemporanƒ: Stilistica. Curs 4

of 100

  • date post

    11-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    105
  • download

    3

Embed Size (px)

description

Limba română contemporană: Stilistica. Curs 4. Argoul Limbajul vulgar 10 decembrie 2013. Da’ noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paişpe de politică şi de Ceaşcă, n-aveam în sfeclă decât dixtracţia, adică macheală, gagicăreală şi muzici. 1. Delimitarea argoului. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Limba rom¢nƒ contemporanƒ: Stilistica. Curs 4

  • Limba romn contemporan: Stilistica. Curs 4ArgoulLimbajul vulgar10 decembrie 2013

  • Da noi n-aveam scame de astea, ne durea-n paipe de politic i de Ceac, n-aveam n sfecl dect dixtracia, adic macheal, gagicreal i muzici.

  • 1. Delimitarea argoului

    Identitar, criptic, ludicArgoul e o variant social a limbii, prin care un grup sau o categorie mai restrns sau mai larg de vorbitori marginali i marcheaz coeziunea intern i diferenierea fa de cultura oficial i fa de limba standard. ipostazele curente ale argoului: limbajul lumii interlope, limbajul tinerilor dar i cel al comunicrii neconvenionale ntre egaliLimbaj secret?

  • limbaj secret limbaj expresivlimbaj secret pontoarc, fartiier, tir etc.; limbaj ludic, estetic i expresiv a avea pitici pe creier, a pune bila pe cinci, a se da lebd, mpucat n arip etc.

    Alte ex.:Girofar, mireas, aghiotant, achizitor, digitator, d cinci degete, d cu racu, face la stnga etc.

  • limbaj artificial?limbaj artificial, construit cu intenie, cu ajutorul unor procedee convenionale ?- intercalare de silabe suplimentare, citire a cuvintelor de la sfrit ctre nceput, modificare sistematic a sensurilor etc.Unele argouri recurg la metode de deformare a cuvintelor de tipul celor din psreasc (sau din fr. verlan); n romn, aceste zone de ncifrare pur formal au ns o pondere nensemnat, n comparaie cu dezvoltarea spontan a argoului, n tiparele creativitii limbii populare.

  • ppsprepetepepvnsvnrevenetevene

    (2) Psrete vrei? (Tare) Stivini, ivini, cvn, evene, stivini, nevene, buvunu, nuvunu? (Alecsandri, Rusaliile, 1861).

  • - varietate lingvistic urban, care presupune diferenieri sociale, aglomerri spontane sau impuse (banda, gaca vs. nchisoarea, coala, unitatea militar) i o anumit mobilitate a persoanelor. Exist limbaje argotice n toate limbile moderne (n fr. argot, n engl. cant, slang etc., n sp. argot, germana, n it. gergo etc.).

  • Diversitate internArgou interlop, argou comun, limbajul tinerilorArgou interlop- Prototipul argoului, cel mai clar difereniat de limba comun, este limbajul aparinnd lumii interlope: hoi, escroci, pucriai, prostituate, ceretori, vagabonzi. - Argoul interlop are caracteristicile limbii populare, dar i trsturi de limbaj tehnic (o terminologie profesional: pontoarc, fartiier, tir) i procedee proprii, de limbaj secret; mprumut de obicei cuvinte i expresii din limbile grupurilor celor mai srace i marginale (nomazi, emigrani etc.). - e cea mai veche form de argou cunoscut (engl. cant)

  • Argou comun n epoca modern, se dezvolt i o variant lingvistic vorbit, mai ales din raiuni de expresivitate, dar i din nonconformism i solidaritate de generaie, de grupuri i categorii sociale mai largi. Acest tip de argou se grefeaz pe limbajul colocvial, preia masiv elemente i procedee din zona interzis a argoului interlop, dar creeaz i pe cont propriu. engl. slang, fr. argot commun, argot modernerom. argou comun sau general, limbaj familiar-argotic

  • Limbajul tinerilor- se nnoiete foarte repede- cuprinde cuvinte legate de mediul specific (coal, facultate, armat) i de preocupri ale vrstei (muzic, sport, videojocuri)- recurge la mai multe repere culturale (tradiionale sau ale culturii de mas: TV, publicitate)- mprumut masiv din limbi strine nvate sistematic (din englez, n ultimele decenii) etc.

    atitudine de nonconformism juvenil, de respingere a adulilor, solidaritate de generaie, nevoia de a fi n interiorul grupului (n gac) i mai ales de a fi la mod. preferina pentru ironie, pentru un ton de indiferen i blazare. dorina de a oca, de a provoca se manifest prin utilizarea extrem de frecvent a cuvintelor vulgare, care devin destul de repede simple automatisme, mrci discursive. expresivitatea ludic joac un rol mult mai mare dect caracterul secret.

  • Cuvinte care caracterizeaz prin frecven (nu neaprat prin uz exclusiv) limbajul actual al tinerilor:arfe, bazat, belea, expirat, faze, felie (a fi pe felie), fie, fios, motor (motociclet), super, varz - numeroase mprumuturi din engleza standard sau din slang :cool, groggy, horror, loser, funny, party, trendy etc..

  • Variaie regionalE cazul s spun c, datorit mai ales celor civa biei venii din Regat, folosim o groaz de cuvinte i expresii care ne atrag prin noutatea i ingeniozitatea lor: am uchit-o i ucheal, plimb ursul sau mut mgarul, fazan (pentru tip, un fazan a urmrit-o pe Emi Luca pn acas), f-o pe est, nasol. Dac vrem s artm c nu dm prea muli bani pe o afirmaie, formula e sanchi sau aiurea (Gheie 2004: 83).

    Ion Gheie, Fructul oprit (2004): se refer la perioada de imediat dup al doilea rzboi mondial (1946), prin ochii unor liceeni din imleul Silvaniei

  • argoul din Republica Moldova: dei format tot pe baza limbii romne, acesta are ca surs principal de mprumut rusa, ba chiar argoul rusesc (Mladin 2009); elementele igneti, n schimb, sunt aproape inexistente. n ultimii ani, prin tinerii din Republica Moldova venii s studieze n Romnia, prin textele unor grupuri muzicale (mai ales Planeta Moldova) dar i prin comunicarea n romn prin internet (forumuri, chat), unii dintre termenii argoului basarabean au ajuns s fie mai cunoscui: paan (biat, tip, ins), a (se) pricli (a glumi, a face haz, a pcli, a-i bate joc), musor (poliist), a (se) snimi (a pleca, a fugi) etc.

  • Argoul n raport cu alte variante ale limbiiArgoul ca beneficiarArgoul romnesc preia foarte multe cuvinte din fondul comun, transformndu-le n elemente argotice prin modificare semantic (de exemplu, bulion snge, mlai bani, paraut prostituat, vezi infra). Uneori, elementele limbii comune sunt doar cuprinse n expresii i locuiuni cu sens global diferit de al elementelor componente (a o lua pe ulei a se mbta, a da colul a muri). Sunt i alte varieti ale limbii care, nefiind cunoscute de toi vorbitorii, devin surse pentru aa-numitul mprumut intern: argoul preia unele regionalisme, cum ar fi bulc pine (intrat n graiurile din nordul Moldovei din ucr. bulca < pol. buka specialitate de pine alb) sau a glojdi a mnca. n cazul arhaismelor, de exemplu chindie petrecere, desfurat seara sau boiangerie (n expresia a face boiangerie a umple de snge), nu e totdeauna sigur dac acestea sunt mprumuturi trzii, reactivri ale unor cuvinte ieite din uz, sau elemente pstrate n argou din perioada n care erau nc n circulaie.

  • Tot un mprumut intern are ca surs diferite limbaje de specialitate: de exemplu, n argoul tradiional i n limbajul familiar au intrat unii termeni marinreti (cambuz, covert, bord) i, mai trziu, din jargonul oferilor (profesioniti sau amatori): a bga n mararier (a se retrage, a pleca), a o clca (a accelera), a trage pe dreapta (a se culca), caroserie (corp) etc. n general, argoul preia termeni cu care lumea interlop intr frecvent n contact, n primul rnd din limbajul juridic (penal ru, prost, urt). Un alt limbaj de specialitate ai crui termeni intr uor n circulaia mai larg i chiar n argou este cel medical (a lua grupa sanguin sau a lua wassermanul pe cuit a njunghia, streptomicin butur alcoolic). n ultimele decenii, cea mai larg circulaie a cptat-o terminologia calculatoarelor i a comunicrii prin internet, din care o serie de termeni i expresii au cptat deja utilizri figurate n limbajul familiar-argotic (a da eject a alunga).Fa de argoul din secolul al XIX-lea, care avea la baz lexicul popular (crcani pantaloni, rogojin iap), cel de astzi utilizeaz multe cuvinte standard, ale limbii culte: fenomenul e firesc, pentru c, prin coal i mass-media, aceste cuvinte sunt destul de cunoscute: alpinist sprgtor care se car pe locuine, texte minciuni etc.

  • Argoul ca donatorIstoria argoului romnesc atest destule cazuri n care termeni argotici au intrat (uneori destul de repede) n limbajul familiar. La nceputul secolului al XX-lea, erau considerate argotice cuvinte ca mecher, fraier, pil, pag, devenite astzi colocviale. E mai greu de trecut a doua barier, pentru a intra chiar n limbajul standard; de o asemenea situaie se apropie, totui, cuvinte ca banc (anecdot), blat (aranjament ilegal) sau tun (lovitur, mare afacere ilegal).

  • Delimitri stilistice: jargon, limbaj familiar, popular i vulgarjargon variantele familiare ale limbajelor de specialitate (uz actual al fr. jargon, engl. jargon) sau, depreciativ, un limbaj ininteligibil, pretenios (ntr-o accepie preluat n anii 50 din lingvistica sovietic, erau vizate mai ales limbajele la mod, abundnd n mprumuturi neasimilate). Prima accepie, conform creia jargonul este limbajul intern al unui grup profesional, este relevant din punct de vedere sociolingvistic i difereniaz destul de bine jargonul de argoul general. Nu i de argoul interlop, care este, n parte, tocmai un limbaj special, cuprinznd terminologia activitilor ilegale (furt, prostituie). E totui vorba de profesii care au un statut special, fiind excluse de normele sociale n vigoare, ceea ce asigur i limbajului lor o expresivitate i o subversivitate specific deci includerea n categoria argoului. Toate celelalte jargoane profesionale limbajul brbierilor, avocailor, medicilor, feroviarilor etc. folosesc procedee asemntoare celor argotice, dar au un inventar limitat i nu presupun mentalitatea i viziunea polemic a argoului propriu-zis.

  • Rmn cteva cazuri mai greu de delimitat: jargonul operrii cu calculatorul i al internetului are un nucleu propriu specialitilor, dar i o rspndire enorm, care l apropie de argoul comun. Limbajul fotbalistic al unui sport extrem de popular oscileaz, la fel, ntre statutul de jargon profesionist i cel de argou expresiv.

    ntr-o lucrare recent, autorul (Oprea 2008) difereniaz, pe baza adunrii unui material foarte bogat, ntre un jargon fotbalistic (n care intr cuvinte ca biciclet, moric tipuri de dribling, lumnare degajare a mingii pe vertical) i un argou fotbalistic, mult mai expresiv, colorat, agresiv i umoristic (a brbieri mi