Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part2

{eafXX ge 1n;oces);5e1 u;p 9i;1q

('ptng uud solmg psel)"' i o-fluroc s tnw o-amc 7gB 14 "m-fog :IOZf,yg

'ia1 q npou t-oiV:ViruIHJ"'iilirpc

DI lualoq und ps pugr "'iig D7 ilOZ11V1g'a1nod ps na unsnac S ap arulDul:VifUtfC

'aqipiwausuudap s-!u nu na Dc 'autaluap lDu ogo8 osnwagf ps p|oc :oJos 'pqncsn uD! 'ptsu! "'!!,totry nDpnu .mop "'cnp pw 'cnp pw D'DI :loz[vg

l"'l 13o.t pw'ygi1,t1.t4':(ferdspnc Iozrgg ed pugryre 'rnpcllqnd) VI1UIHC

ipplDc pdo noaq nu ps 3i 'Hiu-pwnu ps aJD) u! lz bnu ti "'o"pqn Dalmourp nuno"m8 ppds $-ap "'ia7 q Dpou t-oin p4c "'pppcpdo nc u.ott. pintpqpd tpsaw Tn4gi.rgls DI pcnpv psnctqo pry o "'4ocpd 71n 3i pdo-!:IOZUVS

i rlig sgdo717 1ndac4 o .ra7 :ylpg3"'pcsuaruupd psoc uJ lnJSaJc wD Da$p nc p)

"'nuamlo 3i i"tog "'lynuo11ng '1arypftiowmlg zrnv"'a4iaqp1s Du nu gspiwau yry1uo? mp 'Unuolpqutp 'aptfuowuo1q u1p gi 'pppat DI ,npuzt ad ongz

?ry igctEolouorc eurpJo uJ eleluezerd Ims eletueruruele eJsc u1 'cpo1s-r.p-ec nc eqcel eJerJcs -'u's'nigstdo4ll (txqu7)'aiasldo4af iasldry

'cp m1rupd'lnlnuel IIJIfIJEUJ er€seceu elalcerqo urf es aprm areol@ql$gpullEo urp psnduroc p1qour - (aga11og 4 urp 'g1e1uo1 :lceroc) ppryn4

qiieepeS ec 1ec ed rzlpcug e n4uad luEueur nc s€A rm ezeSe es eJec qns f,-oc nc gluedoce !p4gd pssru - ( rrr4 'ruslcml) 'v's'a.mpuo1 'rnpaa,

eplJ€ls nc erpsed ep nes nep errr?c ulp glppE emcugru - ('nuJ 'urslcrq) 'u's'a1owodnc'owodol

eruec nc psgd nes zeJo ulp lerederd;epdqlley tm ('Eer) ielSad ep erecugru - (14o1d't?u u1p) 'J's '11t1co1d'au1co1d

6rrE nc uormq ep gdns ep IeJ tm - (,ruO 'a's'unlaqclaqc'Taqciaqa

roleurq u 'giurprnc ap rsgE e - 'q 'tsctpo4ranopuc 'rep 'uocold - ('dod "rru1) 'u's 'uniaqclad'faqciad

Ireloq ep $ce4 uI Pl€lmd ,pwlq m#

-qdpc eesepu lielsod urp gErq rS gEunl pulurl - 'g's'alaqnt?'oaqry?

Ifflngl ep lnce4 ul ptetmd gEml puleq i1rryIIJeIoq 1nce4 uI nulmd o erec ed gEml gureq -'u's'aua1uD

onuatuo

plcedse tcod e 'ecr4s e 'eurogep s - 'qA 'rcownq,as (tet)'lsouowrycs

ecllqnd $nrpsq lerm I€ norrq - 'ys'a*olacuo:"t'tT:":i:tr::i;Y

upour pdnp lncpJ alse eruc (elugryrprq*1 erdsep) - 'frt'^\ffY

uviltxi.{

pqoox app! "1aryn "anootn g psoo4pups "'uW-*ilc amnq "'rrutDlnn ant "'D.lolcnq ott 'Dwndnc on'DJosnut ana 'an1co1d and Jaqc*aqc u?ul Dsnut DI !4tu-ps Jo)Dut nos "'!rynwo DSnc o1 nc "'undotqfr-!^ 'pffift 'iacryp 'unwp4spd 'pcsnd 'Dauorcpcolps "'auppodso8 ap annr ps a1ipsclpn4oc 1otps nu ouoocnc lalauunp pc ,soT :Iozf,yg

4m Tocndo o-at aC:ViruIHJlamw ad 3i Talqcdpc 1j-u paug oq "'psac uJ tgiot tppgcdpc 1io "top "'pc1ryu {n-u DtsV :l17yql11

2auo{oq:VifUHC"'Tuawo1ndap o1

ap csawud aunfop 7o7 "'pq{n1s 4 ngf ps a1auncpdsutdw3 o-u pugr aCI "'inaw pdoc ad t-DalryatDu pc "'iatnutp"rdsl ncol o-ptV :IOZf,Vg

i1o-w-nsapiu! "'DtsD ap"'psDaclu p"tds wnn nu ncn-uptd:viruIHJ

Z&,tgt utp a4pod-so8 a71o7a7ac apq oc o-1t1.tgd rp-i wnc '&o"t pu'wrno-upd,oq "' ip@ ac "' igot aC :IOZUVS

JA-..

o^l

ii

al

1

x

'cotq oin{11,"rgd 1o-!u nu pc nt4i na,op'o7log ocgipuunc pcpl :ViruIHC

(Din jurnalul de campanie alcontelui de Langeron, emigrat fran-cez, general in armata rusd, despreperioada 1806-18'12):

ln 1806, am intdlnit incd multefemei purtdnd imbrdcdmintea orien-tald, trdind in case fdrd mobild gi cubdrbali gelogi nevoie mare. insdrevolulia care s-a petrecut atunci lalagi, apoi Ia Bucuregti gi in provin-cie, a fost pe cdt de rapidd pe totatdt de completd: dupd un an, toatefemeile din Moldova gi din lara Ro-mAneascd au luat portul european.De pretutindeni, au sosit, in celedoud capitale, negustori de mode,croitorese.". de la Viena gi de laParis... Cur1nd s-a vdzut gi mobild,ceva mai veche, adusd de Ia Vienacu mare cheltuiald. Trdsurile care,mai inainte, ardtau ca nigte birjevechi din Viena, au fost inlocuite cufrdsun gi calegti elegante. Case/e s-auumplut de servitori strdini, de bu-cdtari francezi gi, prin saloane gi ia-tacuri, nu s-a mai vorbit dec1t fran-

,tuzegte. Afldnd ca, in ,tdrile civilizate,unei femei ii gedea bine sd aibd unamant, doamnele din Moldova gi-auIuat c1te doi, ca sa fie c1t mai lamodd... C1liva tineri au inceput sdpoarle frac; insd bdtranii qi bdrbaliicu slujbe gi-au purlat mai depaftebarba gi anteriul lung pdnd la glezne.

1...1 Moda apuseand accen-tueazd, Ia aceste doamne, gustulpentru lux mai mult decdt la bdrbalii/or. [...] La bdrbali, schimbarea esteintr-adevdr mai inceatd. $i, maia/es, /l se intdmpla sd se intoarcd lace fusese altddatd. 1...1

Saint-Marc Girardin (literatorgi om politic francez) noteazd in alesale Souvenirs de voyages etd'6tudes: Dupd inegalitate, lucrulcel mai izbitor pentru un strdin, la/agl gi /a Bucuregti, este amesteculgi diversitatea hainelor. Unii bdrbaliau pdstrat portul oriental; allii umbldimbrdcali europenegte; iar acestedoud porturi pot fi vdzute in aceeagifamilie; tatdl este imbrdcat boiereEte,fiul franluzegte, 1...1 nu am vdzut penimeni sub patruzeci de ani sd poartehainele orientale. Femeile insd, demultd vreme, se imbracd toate eu-ropenegte... Se gtie bine cd femeilesunt intotdeauna primele care pdgescpe calea civilizaliei...

^(Neagu Djuvara, Intre Orient giOccident, capitolul Boierii)

,,

EXPLORAREA TEXTULUI

f. in actul II, scena 3, Bdrzoi se plAnge de moda noud, nem-

leascd, pentru ci nu a crescut in casa pdrinteascd cu aceasta.

a. Selecteaz[ sintagmele in care apare adjectivul nemleascd qi

explici ce fel de modificiri a adus moda occidentaH in viafaacestei familii de boieri de la 1852.

b. Tianscrie pe doud coloane, respectind relalia dintre vechi/oriental qi nou/ occidental, substantivele care fac parte dinurmitoarele cAmpuri lexicale: alimente gi haine.in personajul Chirila din piesa lui Vasile Alecsandri, parve-

nitismul Ei snobismul sunt inseparabile. Pentru atingerea unuiscop (material, social etc.) este necesar un anumit comporta-ment. Parvenitul iqi schimbd existenfa, de la vestimentalie qi

limbaj, la relalii de familie. Comenteazd confruntarea de opiniidin schimbul de replici de mai jos, avind in vedere recepti-vitatea femeilor la noutate:

BARZOI: Apoi dd! De cdnd m-ai scos din minte ca sd mdschimonose;ti in straie strdmte, pun cdte doud ceasuri pdndmd tmbrac... $i ian prive;te ce seaman... cu bumbii i;ti mari...Parcd-s negustor de farfurii.

CHIRIJA: Ian taci, taci... cd de-o mie de ori te prindemai bine a;a decdt cu anteriu ;i cu giubeaua... incaltea maiseameni a ispravnic... dar inainte parcd erai un ldutar dintarafu lui Barbu... ;tii? Cel cu naiu.

Bdrzoi Etie si oblind ,,avantaje" din funcfia de ispravnic (ca inscena v6nzdrii curcanului gi a primirii peqchegului), dar, incomparalie cu solia sa, este un provincial conservator, cunostalgia traiului patriarhal.Selecteazi gi comenteazdfragmente din scena 3, actul II, care

conlin opiniile diferite ale celor doud personaje reprezentdndnoul qi vechiul in societatea romAneascd a timpului.

O serati la domnul Moldovei(dupd desenul lui Gharles Doussault).

De remarcat amestecul gi diversitatea hainelor.

3.

r{;I.iti,il

pruDo

cor

ide

cirinimtCc

mi

TiSe

p€

X

5.

4. Reca

neVa

nuLr

A

formata.

rilor cb.

ponibiprin a

ce, teh

c.

tuald,rata tr

a

rilor ;demniopinii

q nu ru-awDu-Y)lu nc sws un p4ru1 auwuJ")p|Dr4zlA-olpnD nDS (..Dtpoz # sl'l Tnlxal nc "' IIl2lsws un auwuJ :npt pdorsoroH") psu)s Dsard ulp

awDpar suas $acD uJ arrp { to4 'pttq.to^ DqMq

u3 $ a1o4rctlqnd q 6 rc lolttio)lunuo) Pluaut-op u! mwnu nu 'aqnytptdn"t nc sndwl o-s p^4

-cadsa,t o73ts 'pugwor DqMq uJ psnpo'ttul luacar#ag 1tqow Tnuola1u uud asrutsun4 afosaw aunJs

trzoauwasap as aJoJ ut"td ',,luas aBnssaw uoqs"'g1gg p131s o P) a$a luosaralm zD) un'g

gn1waguqi?,tu1 oa&aT)

!.to7p.m[uocu3 ptpaw * pmXnu n"4uad m1n1

-cadsa"t o 'aJwp-lo.tow aIuoID^ ap piol'puoun ocry

-outa1qotd ap pint Uiptqrqrsuas oa.tnm4nc (a

ruvclNntNoc l5 vstrl'l

.€ETXIX

I€ rnFloces plndecul 3l ep IuIEIs llJolgl?c ep elecorre elced

-se 13ee1ece gzeesrigul er€c elpewoc ulp etrueruSer; rielceleg'nnrcg plolrdec 'autapora gcoda pndac4 q auguor arypi

'Tuappcg gi 7uagt6 a4u1'eteltnfq n8eep ml €euec urp Isnu€uu1esnporder elelueu8eig e4ulp 1nun {e8e1y'gdrqce ug riercnl

'gur8ed o luruulx?ru

op ezeluls Ieun €eJ€1c€per uud eJelsqzep ulp epopl riecguolen'eleluerun8resr1uoc lS eleluerun8Je Pl-npugluezerd'ereotre8eurS ereoleuuqe eledqce 'r,te1e ep les€lc 1nloltu e1 '{tn14suo3

'(autapou

geoda Tn4ndacq ol aagwot apryi iuaplccg # Taayg a4u1

'ererrnlq n8ee51 :nldtuexe ep) rrcode € ?cseugluor e{ezqr,uc

erdsep eJeIrrJoJuI ep IJgJcnl Ierm eeJ€llnsuoc PpueuoceJ 0S 'IepI

ep e6r; Jorm € lS eleltc ep eSg Joun ?eJ€Joq€1e urrd rS rerperuoc

e gler8elur €Jnlcel uud udnd lec EZTIEil €A es €eJ€luaumcoq'atDolnAJasuoJ aulpntlw o alo lozJgg tm'plnsatSotd

ampryuo o ato oiurqS 'aloruapn)o nfiozt1ttuc "toltip1nou oatac

-npo4u! a1iartltd ac oaac uI:eetmriour nc eJeleqzep o {e41ue11

!uutdo

ap nq\ ln'lnqwlq"s 1n 'niunnlol 1n 13 llipltuurapp 'mruuo ap apruauopunt npiplnqu ft .to1u

-nlda"ry ntp4cadsa"t p71t1ds 4 oa.mcnpa (p

!fiatt n8a44 nqot

-np ad ulrntlsurolno # ntm"4sur a'msa)au'plDru-tapu! pDunw ap .npnuq4 oa"mlnansn (c

:a)Ua$a ti anuqal 'ac

-t{tiuttti 'a1s1unwn ajul1iounc ap DarDfursn uydacgco.rd ,to11ip71pqn n fi at'ucalo 'to1tipquqruod-srp D 'alnntcapru! npip\nodnc oa'mu"tol (q

la1os.tan1un fi apuotiou n'mlln) rol4-olo^ n 'acg[1iultti n\aiulliounc oa.ninsry (n

: uttd' aunutn nipl1nuo stad oatowo-1"

axo1rlouEfnc ato plugutpip,try (il -'f 'uV'Y

nt?38p

e,

n

u

u

I1

!

?FA:g

T

,** HI;F

'pfin pdln'.uDuinpluowifrp ipTpunc pryFoc llnun nru pnumnu iontu lonlu'pso1{ 1{ozo1{io1g7u3 oszp fgtul DSDpiacatto of 1pcafio of iaq iad.1o s qo pqo sqo :lelcepulrmue rm eryc uI e1-gzeefielul 13 ,IIOOA ep etst-decce oleuuoJ 'eruolpurm BIsII urp .eEe1y .g

'qwt4pu ps laqc un nru utn lou nN fqwlld pw ps

taqc unrcru wD lout nN'aunuto.t pmop ap) aqulplnun Dru lrl0 wD-N rauoutol pnop apc a"qulp

Inunrrru ltllc wD-N :gpeJoc errrJoJ gclpul .L

' pu1i1,t' puny opdgt o ptttu

'pcin4pB'o4tadoc'pp"tooc'pfoa,4c,ntdtqe,puni-dpc'wo81nwD :eNlvelsqns JoleJ€olgrrun el€ IBJ-n1d ep eJoqll ererelll elelueuel pzeeuoriuery -g

' rnlnstmdsgr eourpn14ceJoc

?ryOOO r4go$lre1' ouoay, oauo1g, pclwpw, pwnw'pcgow :elrlrrelsqns JoleJeotgrum ole Arlep-Aqru-eB ep ereqrl ersJelil eleilrerrel gzeeuo{ue14i .S

.eroqII

eJsJelrl olu?rJ?A lufrs nu svr. r3 sn-nrr. Jole^qrrelsqnse1e pmld ep erruoJ elsece e.rec n-4ued InlrlotuRzeezlceJd'mpsrmdsgr €eulpqllceJoc Xge ul

/Unsum - sruIA :Jolelrlu€lsqns e1e lemgd ep q-eIIuoJ e4uTp ereceg nc rmirmue el3elqpcly al

'rnlnsrmdsgr eernpn1Bmm

1WOOA uI pcrJrre1 'acalmot - pcapoot:pq- csDq ippul1oc - pulpc:rulneu nes uqncszru rr;-cedser 'n4neu rus ururueJ pueE q eiueu4tLe16erlud ec ?eoc uI eJeqII ereretll elu?rrsl llrtrFelur^nc eleJeolpuun e4urp eJ€c gT,eezlcetd \'mpsrmdsgr eeupnlr1ceJo c zWOOe q?crJrrs4 ?1p-n 'cgfntl ',nsatand oaltnuad ,to1tf ouowlotl ,@'aunntqat octluo oqnXncp :eJenluecce ulqnp pFelur^nc eloJBolErrun e4rllp oJEc gzeez];,'Ard t

'mpsundspr

-oc zllgoe r{ FcSrreA 'arout)&L /D"to-1jona,,pryH,to-\lo/w'p|opuos ppuos,ntc\atas rilMas-ad pSoSopad'ruidad 4uaxdatd,aua4datd'pnuord pzaurnd'1n-ogou /p-otrow /potouyo1ow \rosow pnasuu ,"tottpw portow ,.4-ow ltauotmSow' npw{ o lvpuol o, a{ozo1{,' piuotcop p"ro\cop' alaqotppu-o-ap

'1i"tn,tu,oc fisJnuualc,Tua&ttoc /ruanJo)/fDplc oc' aWqqc /untuqrqc'toacnac yto i,ma-oB ffi.mc'soq 6soq,ncm yoncc, :egrlrn-Bolgrrrm ? puuou ep ps$rp? eulrcJ gzelql(Fs

rt.

t.2.

EVALUARE CURENTAAPLtCATil

Rezumi subiectul comediei Chiriya tn provinyie.Selecteazd din comedie doui expresii pe care re consideri memorabile qi reprezentative pentru personajul Chiri{a.Lrrcrali in echipe. Alegeli unul dintre tip'rile de comic (comiculde situafie, comicul de caractere, comicul de moravuri, comi_cul de limbaj, comicul de nume) qi comentali realizarea sa inpiesa chirifu in provinlie. care dintre sursele comicului consi-dera{i cd este mai bine rcalizatd?comediile lui I.L. caragiale sunt capodopere ale genului, dar a-parilia lor este pregititi de piesele paqoptiqtilor, intre care Va-sile Alecsandri ocupd un loc de frunte. Realizeazd un tablou al co-respondenfelor inte personajele dn chirila tn provinlie (chirita,Bdrzoi, Gulili, Ion etc.) qi personaje aparlin0nd operei'lui I.L.caragiale (din comedii sau din schile). cum explici

"e hri L"onuq

nu ii pofi gdsi un corespondent caragialesc?La alegere:a. Prezintd oral un discurs argumentativ in care sd demonstrezi,prin referire la comedia chiriga in provinliervarabilitatea afir-mafiei criticului G. cdlinescu (in Istoria literaturii romane dela origini pdnd tn prezent): Chirila e o cochetd bdtrdnd sitotodatd o bund mamd, o burghezd cu dor de parvenire, dar';io inteligenld deschisd pentru ideea de progris, o bonjuristi.Amestecul de anteree ;i fracuri, de moldoveneascd grecizantd;i de jargon franco-romdn, de tabieturi patriariale ;i deinovalii de lux occidental, dd un tablou inedit, tncdntdtorpentru ochiul de azi.b. Scrie un eseu argumentativ, de 25-30 de rdnduri, in care s6-{isuslii opinia cu privire la intrebarea: Cucoana Chirila rdmdnedoar un tip caracteristic vremii sale sau este un personaj(incd) actual?

trtrNElEltrq Etr IItrXECompard qi explicd semnificalia exclamaliilor din comediilelui I.L. Caragiale qi Vasile Alecsandri: Astfel e lumea... ocomedie, spune Chirila in Chiriga tn provincie; Ce lume! ceIume!, zice prefectul Tipdtescu in O sirisoare pierdutd.Realizeazd un portofoliu pe tema: Reflectarea tn literaturd aunor forme hibride ale civilizaliei romdne;ti la mijlocul seco_lului al XIX-lea,in care si incluzi:a. Fiqe de lectur[: exemplific[, prin situafii, personaje sau frag_mente citate din comedia Chiriya tn provinyie, forme hibrideale civilizaliei romdneqti la mdlocul secolului al XIX-lea.

3.

G.

Ttr

Gil|

tir

d_

€kmGIloral()6

ttu,m

fatd99,

&not

iaw)nt)ffi

totmonSfr

,rndoi0$

dlt9,

el,

himl

4.

f,.

1.

tprogresiqti.

La porlile Orientului

\

(auguou runlpJalrl le leuofeN tnlnazny{ e^tqje u!C)

upuessalv allsen ls ec!q0 uollDra # aryn"qsuo) aurq rcw pJaua7 uJ ,lzruapn)o ltts uJ ,rcrut

mu a\n1nd ap ryuwasm "tpumu un fi p4otd ap lrDM puaslqrcto noapa^ as... ,Jsautuop p\o1od ap pnto uJ :unw rora nD,Danlqnd aptct{tp,1...1 lnptia"mcng ap ppDrawoc njuo1"todwt rialrun$uaurp oDsasurlo nu,Druarunn np\ldoc ryJap pryruap-lJro lDLu aunt8a,r o-"44 1jon71s ,nôplory oln4doc ;11ioJ

Qnt ul ginJ,uptmscely eyrsen)',,pnou !ap! li tlpa^ npt nos ottplpd ri

ruJ15" :"'rnl Duacs ad ontz plDot uJ pcoot7 u, u" orprii" ,o,:Drcprps 1i pxnl runs !ry ntopo lpunatdwt a77d11a1ap.toQ ti Unt-o1nd nc tolocap ,sor"tn> n4o4 un alsa ginJ .yn1so,4uo) a7nwlna ap Urypf) arunl al io"to a1sa nu pt njutpa"truJ D^ aJ...l"'l p1"rp1pd oarurcurp toulqru! nn-s pctli :lador^fl

"1ir7*gr7, roru "tolarD"tts pug"t top nD $to1 1i gunl a1aurc11 .1ruawod woaJoJ ap qiaugwo"t ttjplanos o 1j,tpd Dna ralaJr aflnrntqo uJti \gc a1r"tn4snB 4 ryw 4i"ryaps nn-s aptdp"t anqwrqjs o ,alDolu_r l!^! no-s a"tacola"td a,mw o ,ntjnzyr,ttJ alazDt Dl up^zap psn Tndacut no a1a4t1ds pury ap psul :plqua4o qnta mw alutou-ogzgf o n1"md na nuryv .ptuun u! rDut zuD o,ttjgi o"t,t nc ausooup1o1ldoc ojntad np.ndry wncaptctu Dra nu pnou 6 rurat a7apla4uJ f,lluauocau o7dn1$ ,pga1&a11a1"rd

ri p1nBoq oa1tod ,rug,*o,a4ulp ti"tpd nun otdnsn ndottg Darr"mpruJ ilnw ap ryrc atiap-aôp a,u)'alqasoap aDpD"tD) Dnop "to$a)D Da.mJrytruv

'pcsnauatdottaot1o ti {,loruauo oun ,aja!pnop arl ac uiltod nun pcaw"m!rctnc lft.tgls 4 fi mla,mos apzor qns zut17o oj rsarnl ac q1o n! q a\uqua,tado)o ap os naanipw nJ ,aqp aps aflrprz nc lounu-tut ri lout7tro nolqq un pznauto!4 ,mpmlqog o sai mlnsow-n"r! n,rdn soap rwna 4)[tuo ul a s-npug,rl i4

. BaaiS pin"ro:.

rs pyelueuo ,,,eieg enop e1eco, nelsrxeoc er€c ", ;tJrt$ii"i:

mFloces e elelgunleurud urp.ropSel rnplcedse erdnse ernterd-re1ur errdord preyo ,rc1 ezeq e4 .(rnpurgrls e ,rnlncrulecole) elrre;rp errrlcedsred urp rS (relueruncop ,cpspre)

"lrrrgrp ,rrq,

-ole el€ IJnllls uI .ollJeJlp elueruour ur elect1qnd ,(reregpoutereltt) }xe} ep rrnd4 gnop uI e}€}Ieor rSeaece puirCrns e1egc e^rasqo 1en 'sof reru ep eyelueur8urg predwoc rS e16e1r3 p'(nueecrqgSo) il€qlni ep $oJ 4 y1n1n$ultotd mflololzgg ,ttr1-cedser'rzzn-r8e51 eqc€lso3 ep ry1nyngw1d,otd npojodr g1ip"O"eF eJeJelrl elxe] gnop urp ouruuoc elolueluelo pêleJ ,1nuer,remteretrl uI lelrllnc ,1e4rod ep dlt rselece el ep puruod .c

e1e1rc erdsepelolu alrrnpugc

pSlriuy gur rezeeqcos pul TeceldItuI oJec irmue rm RZerJ o Terserdxe g

'gporu €l rJ ? nlued eirrrq3 ep eleldope epiplnou ruluedeAIlE4snlI rJeprsuoc el eJ?o ed,n7afu"4q3lnlcrc urp ,eldurexenc sol reur ep Floq?l gzeeleyduroc :(n1qnp) ?rn1cel ep I€urnt

.q

upuescolv ellsenlnl e nJcnl op eJeuPc

s

L

frumoase decdt cele din Bucure;ti. Dar pi aici era un rnarecontrast intre locuinlele boiere;ti ;i maghernilele de vdldtucicare alcdtuiau masa locuinlelor ;i a prdvdliilor [...] Specta-colul strdzii era destul de asemdndtor cu cel de la Bucure;ti:strdzi principale podite cu bdme de stejar; palate ce se inveci-neazd cu dughene ldsate pe o parte ;i prdvdlii murdare; caleStiluxoase, mdnate de arnduli cu turban pe cap, trecdnd pe ldngdmicile cdrule mdnate de ldrani...; iar pe jos, toate neamuriledin Orient ;i Occident, tn ve;mintele cele mai pestrile. ,,Eramuluit de varietatea costumelor", qvea sd scrie de Giers tn me-moriile sale.

(Neagu Djuvara, Intre Orient Si Occident. ldrile romhne latnceputul epocii moderne, capitolul Ora;ul)

Sueesnr BtgLtocRAFlcE

Vasile Alecsandri, Opere complete (Teatru, Prozd) - lectura maimultor opere in prozd sau dramatice este indispensabild justeiaprecieri a contribufiei scriitorului la dezvoltarea literaftrdrircmene in epocd.

G. Cdlinescq Vasile Alecsandri,in Istoria literaturii romfrne de laorigini phnd tn prezent - capitol consacrat operei gi persona-fitefii lui Vasile Alecsandri.

Neagu Djuvara, intre Orient Si Occident, ldrite romdne la tnce-putul epocii moderne - lucrarea poate fi consultat[ ca o istoriea viefii private in {drile romAne, cdteva decenii de la sfdrqitulsecolului al XV[I-lea gi inceputul secolului al XIX-lea. Deexemplu, capitolul Boierii prezirrtd aspecte ale viefii familiilorboiereqti moldovlahe vdzute de c5l6torii strdini: port, cas6,

caracte4luxul orbitor; schimbarea moravurilor la inceputul se-

colului al XIX-lea; femei, blrbafi, tineri; boieri plmdnteni qifanariofi; boieri mari qi boieri de !ard, ciocoi (parvenifi) gi ma-zili.

cclsitu

ottqalril€rci

tI€p€hTF

m

&go(

sita

ridEtrtp

a

Piala Sf6nta Vineri din lagi (secolul al XIX-lea)

Qltgyuaun 6te ec4euet e'orcseo o1 ozzuecurl)

'erznlcuoe (pgenluene) o -:ozal Jolr

-pdord eereoê1 u! llelplsc nes lnunap esnpe e;alueun6le ap ericunl u1

'Pzeeprlosuos es nes pqultrlcs es al-uurdo pugc reJetpeulJolut ezeJ -

:uolncoUalutep ericun; ul asele eluaurnO:e -

iayuewnbte oilnw Ewnes nun 13 eluydo o urind lec -

:urp leurJoj'pArlcerqns Jolunzec eeleluofeuu1 'rrurdo raun eeleltptlen ap eburn-uoc e nJluod lueueuorier un 'cisutnuoc arnqeJl ec '(tole6eu 1sruo6-e1ord) gsruo6elue un rS 'aze1 reud-old eelelrprlen erdsep Jolnoopolutun qr6urnuoc ps eaJA oJeo tezeel

-ueun6re eJeo Inlcorqns'(roleurgegsruobelo.rd) lsluoOelotd un 'q:plncsrp as eleJpc ;runl u1 gure; o 'e

nrlelueurnbreilol lnun ale !3llsuoloeJec

(aslqcsap ac4teilpunrcn4s'111ue4 eury)

'(;eualqold e pleri.red eale1-Seounc ap nes eelelSeounceu epsole reur ;ep 'eelalSeounc ep aurigle;i1ur erirzodo) ewelqod e^pzare ap pdocs ne eelelegzop -

l(rrzrcap taun eslpnl gzeazteeregueunOre) eoleJoqrlap -

l(erilzod er.rd-ord ecgrpotu nes 7rS ezrceld e epnes llelrnlac e{rzod eiuengul e ep;ndocs nc 'elpo,lp rrirzod loun eelel-unJluoc rS eerrunel) psJeto4uoc eppuol ad pldo ep eeraleqzap -

sroleqzsp ap pndrl

elpur ep 'Tnwnuo"tculs 'oatDnulapow) natoztuadotna rS ecn4o uippl-uepr rugtrseluoc I3 xeueJ ec 'llipuuuDl e p^rsesqo seJerrurJv .eIc-ode eleol urp puguror BJnllnc rS e"m1ere111 nlued Ispou Ftcundglulz-oJdeJ lgcn.r1ul 'e1tede elelrxeldruoc o ep 're ernleu rerqc urrd oelse

'ruaprJJo ti Tuaug aquJ 'Dlugtuoy,tnleqzep Fsndns €urel

'pEurdser o ps eJ€c elueureuorieJ urJd rS €c eurqep l9t3 lol 6ilrmriolu €effo^"J 14 gieurge uFd repese edecul eleod es:eurpro eclJo uI edsluetun8re eurlsns tod rSI eledrqcg iaiuatV'ellpugqop elelunsounc ecrJrrol?A gs roselc rêle dol Wru{lellw.pzal-rr,s o Fo wratar rm-4u.rJd ezez.lew es ps

"eJepqzep 3c Inn eNg

'mprosegord

In-{mq-peeJ rS arolsece ?arsognsnf olaquarle 'popnlerre eq?c ep Jolel.alp:ze.l eereiunue eurm JoA 1em1d lg1r{ Ieusosred eensolo; ppq?pueur-oceJ else eeec€ ep 'pnpuuDu elvluezetd g JoA Fcep rerqc 'dn-6 mFE+.4rq lrupec ulp 4rplnsuoc Fp{nzer 1uns elepeurnEree4uoc lS elelueul-n8ry'erepm ep eleprmd sndxe ne-r$ giuudlcnred riol pugc gugd poru

$e1ece r{ gmrnuoc eS 'e}ryqqtuoc luns ?e$ece aruc uud rogzelop "eJe} -uezard rS rolepsurnEree4uoc seJsnleJ {4 pugsrroc'mpsundsgr ee4WE

-erd n4ued edrqce reurud p dn6 r{ 1nrcnl Ezeorrnn iroyelueurnErue4uoceerermdxe lppuerunSree4uoc eerpgEerd n4ued enop

" edlqce W dn.6

14 1nrcnl 'uolrqrorr a4urp Inurud e4&c ep (rnrnrlou B.Buoc nes ord) ro1e1

-ueum8Je eewylnzetd :€eJ€ol&uun else psp-nudord eemmQ;seqlozrJeve 1ecole pr4ll mpdunt F$eJ'emuru

ep 07-09 ezernp gs earepqzep'(n4ed nes Ie.q) $uedlcp:ud ep Irupumuep e1icurg r{ '€c eceJ BA rucnl $ecv'edrqce e}pLrelec eleperunEm e1

elelueurntree4uoc azel@e r6-gs royqror' mlruory[rrJn elruuede n4ued'1nrmu rm €c.rc ep gnled o nc 'e1nrmrr re4-!nop gcsueqdep gs emqe4nu e{uezuelrn eruce$ n4rred pcop pftrn; Jolliu€dlopJed eerenp,rre14 lc1u Solelueurntru eeruiuanu t4 lc1u ruel.rs1rr pugndeu Ie lol€repourep e6e mlruosegord plol tuepqzep pdup u1 .rqndnr8

IrupBc Wepeez-rrcer os (e4uoc nes oJO role1uetun8re erlcnipuo3 .psndord eeurulouep ep8el rgefoqqrq rerm ? 'm1ruose;ord BeJerurupr4 qns .eate{nsuoo

eundnserd lS plgrugl@s gnop-uun ernp epod soJsluer$nco(I'oolJolslceds" rJ JoA res?lc I€ nele rllepe3 'riros

el ereEe4 urd pqp1s rorr, es (ereoleEeu nes ereopuur.;u) edlqcs IeJFcegeritzod rS eiueuoduro3'(yre1e n4ed-re4) Fopqeê ep edlqce e8ele es'ptepolol 'rS (ne1e n-qed-re4 elgc ep) tuoxn&au A ryo1orutgfo _ edlqcepnop gruerrrJoy es Jedlq 'dn€ ul prcnl eundnserd uereluqzaq

luoplcco ;s luelro orluJ 'e;ugtuog

L

L

1.

Ti

a eJo+pgzoQ

Pompitiu Etiade (1869_1914)- cronicar literar gi dramatic, istoricliterar. ln 1898 igi susline doctoratulla Sorbona cu teza De I'influencefrangaise sur l,esprit public enRoumanie. Les Origines. tradusdgi in limba rom6nd: Inftuenla fran-c-ezd asupra spiritutui public inRomflnia. Originile. Alt studiu impor_tant este Histoire de l,esprit publicen Roumanie au dix-neuviemesGc/e, apdrut ta paris (1905 9i 1914).

Aculturafie - ansamblul trds6_turilor care au loc intr-un grup soci_al (privind fetut de a munci 9i g6ndi,de a se comporta gi judeca etC.;, caurmare a unui contact permanentcu un alt grup social mai mare.

Visul meu social profund rd_mdne unul al Rom1niei viitoare, pa_gopfi.sfd gi neopagopfrbtd, o Romdniecitadind, civilizatd, la nivel european.

(Al treilea discurs: culturd,ideologie gi potiticd in Rom6nii,

Adrian Marino in dialogcu Sorin Antohi)

ori in polemici violente ut tuadirionarismur) a fost o constanti aliteraturii qi culturii noastre. insE, odat[ cu acestea au apirut gicomplexe qi spaime:,,balcanismul';, provincialismul, apartenenta lao culturd micd/ minord $.aj sau :*tiri.ari ui" ""Lr'*r,"Jii"ri,izolarea (loc comun: o insurd latind tnti-o mare sravd),condiliile

vitrege, lblenfa unei limbi de circulalie internafionald etc.

In viziunea noasfrd,.dezbaterea poate avea loc din doun unghiuridiferite, dar care oferi o imagine a. *ru-iru asupra temei in cauzd.a. perspective asupra ideii de situare a Romaniei intre orient gioccident (textele s.rplse de-zbaterii conlin viziuni diferite, ,.rool-",G. c[linescu - ,,occidentarizarea" ca ardaptare la literatura occi_dentului; Alexandru Dufu - curtura ai iiaoa; Adrian Marino -romdy;i tn acela;i ttmp.european; Neagu Djuvara _;;;;qA;b. polemici interbelice pe tema sitarii culrurii qi ii;iffi"iromdneqti inhe orient qi occident (dusi mai ales de revisteleSburdtorul, Wala romdneasc( qi Ca;tiia, cu priv'e b speciJiculnarional; apdrarca tradiyionariimurui; pred'aai,a pentru .*.iti.r"u

m o d erni s m- tr adi yion al is m).

TEMA 1Perspective asupra situirii Rominiei

intre Orient qi Occident

Molruvn:Diversitatea perspectiveror asupra situdrii Romilniei intreorient gi occident irustreazd preocupd*e de a ne autodefiniin raport cu lumea in care am trdit gi trdim.

A. ldrile romdne n_au fost niciodatd tn afara Europei ;iinceputurile lor demdruie o piternicd linutdfeudatd. cdnd vorbimde ,,occidentalizare", tnleleSem adopiar"a ia noliunea a" ,,iit"roturd" a occidenturui. cu toite "a

simre de schimbare se vdd tncddin jarul anului 1700, curtura rdmdne orientard, adicd excrusivreligioasd. 1...f Arunecarea tnceatd a morawrilor s-a /iicut nu atdtprin mergerea romdnilo.r s4,re Apus, cdt prin cobordrel oi"tuf ip^asupra noastrd fu ?hjp.!l

presiunii politice. Austria, Rus;ia-'(lainceputul occidentarizdrii et) se amesiecd din ce in ce mai murt tntreburile ldrilor dundrene, ;i ,,nemlii cu coadd,, f".". i"*ii'**to.t mai dgs vdzuri pe aceste mereaguri. Epocafanariotd a contribuit;i ea Ia dezorientarizare. Grecii oi"o, pit"roice regdturi "u

ip^ut,tndeosebi cu halia, ;i de foarte muhelri autorii francezi ;i italienine-au^sos,it prin Arhipelag (n.n. Grecia). [...]In Ardeal, agentul_occidenntizdiii fu catoticismul. La 5 sep_tembrie 1700 se semnd definitiv ta ,eda_tutfa actul de uni",- nurma cdruia romdnii aderenri ai noii biserici cdpdtau to ntoi uoseminari afard de un yu-nldr de burse (pritejuri de a veni in contactcu Apusul) la ,,Colegiul pazmanyan" ;f ,,iotegiul SJ;A"ro A"i""ro,,din l4ena ;i ,,De propaganda fid"','ai, noia. ,a;o ,i fri i"it"bldjeand, ai cdrei ilus.li--elyonenri sunt samuit Micu (1745-1s06),

Gheorghe giryc_ai gri+tAiq ;i ie* i"i"r (1760_tS2r).(G. Cdlinescu, fsturia literaturii romfrne. Compendiu)

7(n

tuaatffiw,xn

5tur6,SdN,tIdgFdiltntturab4hn&,fu.cu,nia,

Aawrllelcmai

;iaori2z&7.

fenr

fuae]nn,,atddufrwEvtntomhn.str!ind

'punalttpsp"t ndotng urp axopot"to ala,toododaryot a4alp 'pc acotas oiV l"'l 'p4sDou Dawry u! ap-un4pd uind oa.td 'atowolsuoq ptsDaco [ttCIot ulCI"' rrntn"tow' 11in717su1' ayo'pju11ti' agfozo1gf, atBu a"t

:!ryryuq^rc 7o 3.ro1psa1ai4 uJ - lryrylnc aptnun1da7no7 ad uacolatd aiortn m"td'u"oqiouay pXndacuSol ap 'aJa4 'Xuoqsa4o"td ti pdn 'cgoqnc lryuapocoac awat^ u! 'a4qraû! aw.tol4 pjnaq8uJ o $ aplqcu3

O aqpl DI luDto ,,ng[ ap pu!l.to)" ptarplapDo nJ aprqJW o 'unado.trn plsa-pns rcl uJ 'a,ncad 'putrunzrq pjuangful ap p.rats nlsot nc aprruro)DA oa 'nlquusuD uJ ,Dp 'ounBu1 ti otiootSuJ 'nryorcc llury D fi.tpd nun otdnsn # awau,o apultuJ oi as puouto4o oa.nugdp4g 'asno8qa"t

aqndstp aq*tglsau ap rluJotrols l4[,tuJ 'rrnqnca4q {na41c ln.tprcpD un ap tgro^ apod as nunloaA l"'l 'aflqasoap rDut ai u! n mp ryc ad rcrqoy

nnloâ "rcA'ptopo!4u faot nc atdnt gftot nu aliundp) apq nc 'arDc lury pnop lryacm n? aqo^zap asps nDaLD '(1ya1ap otrtolso8nJ Tniuarutnc o-ap o1p7)

rydacq ol trraqlqn lryot ni 'atfitpdsap ap tVllla$nn D DUD ap # ayod o aO '96€ uJ 'pnop uJ unut-oy mlm.nduJ na.4fupdw3 n) pppo asasnpotd asptrydtu nuud 'adotng pmop nDrg 'pnop uJ ptztplo"o odotng 'ary4pwn{ fi ruuayru un ap adoandopo pryn aS i,,pzllolqndqun aqprqpv" indotngu1p a4nd nnacp{ nu ap pr puguuasuJ oc fi1nwap pqndauad a ,,apquap1cco nfiozt1t,ttc" noami-tndo nu aqsoou al4pi 00gI q ad pc oliow.tgfV

l"'l 'tin4tyrtc pnop a4uJ ylulgtur Dun nzn;sodtug ,a1io,mq1n)D ap mlnuautouat a1n andu nu-suapDJDO noTuazatd 1nJa4 lncoat 4 p4soou otoiasnca4 atnc uud uacolatd apcugpD ID lryuawquasruDaô :apollg nlpduto4 rul p ap Urartp a4.molDra nu atocald ap naw Tnqcund'p!un-.uuJ.q(auadotna gipq1oat

$ piauguot aluazat4'ouu€y41 ueupv)zoTatnod

-od n apnqutds 11jay, p .ouqtnd-Suunds yaunwodun luns a1g 'puncal1o.t un pcoofalaiuan{4 ,p.tnqnc

aryo uJ l"'l 'tou aqqp olTupcag[ n nuoadotna-pzsoaug,uto,t ojurtqiuoc puttods 'tugtwo,t nc firuautDo oc csaipSoqu4 au auadotna a4sooa a1ajuad,-ca"tg 'tudotd a4uawopuntad a,mpqosuoc ap ,ato1tw

-!pp li atolun$uoc ap Uqoryâq pout uJ atnuunTuns oa.mtBaqur # oa,tozuopttos 'atnlun{uoc ap

1afiso o-4u1td aqocgftldwo fi a4oprlosuoc ,atuotaur

rycap !l[ tod nu purn ulp a$acD top ',,ac$cads,,a4sooa a71ip1111q1sod $ a1trtoptt pwn"Bns nos dntoc'pzoalaqo nu DJ rotanu nu odo,tng nc appDluo)'aJDolDaJJ 4)âpD-4a! 'arqDw ruu 'ac4ua1n0

lout tol )sapaôp as # Tuns Daga)D a,m) aJ ntnsp)Muy 'a1on71.r1ds a4soou to1finlnt DaryUppt nuuad

a,to4un-{uoc ap so"tn8tt uawJal 'rualnunls 'ryawat'luotpu! un oc rytJap !,fidnaoe gf a4ood na

'Daroz -lpruapa)O"'qiaugwot arootaatc 4ip4uou8uoo 'a4sDon 11ip11c1ficads D arqlo^zap pqncg[r1duo tippiuonu'pttcugpv lDM tgr o ap - Tliosug ilnu ffiwp1 ag[ ps arnqa4 $ - 71josu3 a6a g Tsol n 'aps a7a7

-apou # altn1nt 'aputtot'a11ap1 atds ,asooutSu,ol

'ap1dn,t DasapD ruaprq)sap p 'mlnruaporon ryiaugwo"t nfidac.tad 1nsat&ot4

f"'l 'apqoqncnpur

liptlloa"t runs 'a1ns rolrrolD^ li rolqryrn4soqols! ol au!^nJ aryo nc odtcryod o ap ',,odo,tnguJ" ug,utol nc augutpt D li { n ap oa"n&uttuoc'auadotna # a1ouotiou njw4iuoc Dzatrms 'csaug)utot

ry1n11"rtrds ap auado"ma a111i1pot1 l"'f ',,1adottg.toluacoln" * 71t1ds 4 - lio"t&aqur u4dap adilnru lout 7o1 olncgftldwn no n1irutwryI z$luawnapDruor rc1awud opoouad ulp puJ pznawpoa # aqcad, aga auuaoJ lunXp) D *FruoadoJna"oiu117iuo3 'Drugtwoy uud 'a4.tod uJ 'nps ppugro7 'putudxa as odotng wnc pdnp 'odotng qpaltod o putydxa aqsoou n"rpi o.tru1nc fi o.m1otaqrypc o1iy7u1 # na,ta&mtuoJ rao u2,uto.t oC .J

(p utap o u p un a do tna o{ozlptt1c

$ pugwo"t DmtInJ'nfnq n-rpuexeyy)'pprryFc ptu.totpnou

o-44 a8aqcuJ as ps sun[o o pc n4uad # 'nn4nxaa.tdatnc ai"rot atncitw 4 md o pc n4uad ruwco!plou8uo a$a pzaruzs p$DnD nJ'ndotng fL4uaculp li punauD.Dltpau Dawnl alp aryuauo"td a4npap !,Zaruls o p,ulwry 4 und aJDc aluauala augaolturyp) pry?wlr u! snpo4u? nn ,a1.rudpt1o ap ad,nru-Dtlrsunq ug nutaqnd tou'uowa7 putsrurum[ nc

lryJDWoc 'ayod o ap ad nat8 tof,mJn4JpJ ojuazat4'pruapnJo m1nsa.,8otd a1D arcqnzar .toun ntpldopnnarcUsacau a,tdsap 'uoadotna plsg-pns u! lnl7n1o"t atdsap 'ugwoJ tnyuodod Dalnruowol atdsapJsaq,n^ la 'pqDlool ZDp :ptlslxa a4ndrcuud utp tol-1to7qpuo8 D oaaJn fi ,to1ruaup,t1tsuoq ocuowalqotda4u! Ulqasoae 'uDuo,t mpwsrununlJ o aloqopurn4suocar laun Da"noôl4 pzoapald Tnquapnco!ryryapow nWuJ arDlnarc rol algjcna.t n ,pzoaqun

a1 ncmto.td laq apc awol urp 117i1upunp atnc adapsrns routnu nu .me a4ndnuud u1p .to11toq1pug7rotg,ry1oq s1ndw1 un pp o pcnat&oau ojuangfu1ac dwty q 'odo"tng atds a1titod JolruaupulrsuDqsrqcsap o nruoy n) oa,4un pJ ,atoolduo

ap llpras uJ pcuJ pu$n lDM as # ,qorutg[o o-g'asms pdnp zuDzt^:lp gf agood nu oancilw ,DaaJn

ap 'tS 'uorqnuDp-otodtoc ptinds mp apry)aprurt tpcitw t8a4ug o,tdnso olua,tduto snd o-ti ,plsruown

ocoda u3 'puguot D.trylnr mp oaprynuuuoC.g.

E

I0

Ii

-1

IS

'x

IJ

el:I3lrS

e

romAnii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapidd ;i,mai cu seamd, cea mai spontand, favorizatd fiind de apartenenla lafamilia popoarelor neolatine ;i de aJinitdyite sentimentale ;i tempera-mentale cu,italienii ;i cu francezii, tn sJkr;it de afirmarca aproapeobsesivd a latinitdlii, deve^nitd o idee-foryd in tupta de emancipare.

(Neagu Djuvara, In*e Orient gi O^ccident. ldrile romdne Iainceputul epocii moderne)

S,tncrNr DE LUcRU:Formafi grupe de cdte gase (trei afirmatori gi trei negatori).Pentru afirmatori (O ... O):- apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, I), formu-

lali trei-patru argumente in favoarea mofiunii propuse;- formulafi o posibil[ concluzie prin care s6 finalizali argu-

mentarea voastr6.Pentru negatori (O ... O):- apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, D, formu-

lati trei-patru argumente prin care s[ combatefi moliunea propusl;- formulafi o posibil6 concluzie prin care si finalizafi contraar-

gumentaxea voastr6.

A. Sugestii in leg[turi cu etapele prezentirii unui argument:O Afirmafia: Noi considerdm cd.../ Noi credem cd.../ etc.@ Motivarea: Argumentele noastre tn sprijinut celor aJirmate

sunt:.../ Ne suslinem aJirmalia, aducdnd tn sprijin urmdtoareledovezi:...1 etc.

@ Concluzia: in consecinpd:.../ Drept urmare:...letc. (este de pre-

ferata fi reluat cel mai putemic argument dinfte cele prezentate anterior).

B. Sugestii in legiturd cu etapele prezentdrii unui contraargument:O Identificarea argumentului/ argumentelor celeilalte echipe qi

enuntarea contraargumentului/ contraargumentelor pentru fiecare situ-a{ie in parte (Echipa aJirmatoare suspine/ considerd/ crede cd...l etc.)

e Expunerea contraargumentului parcurgdnd urmitoareleetape: afirma{ia, motivarea, concluzia Q,{oi nu suntem de acord,deoarece credem cd/ suslinem... etc.).

C. Sugestii in legituri cu etapele construc{iei unui nou argument:@ Enunlarea contraargumentului celeilalte echipe.@ Consolidarea pozi{iei ini{iale prin noi argumente.

D. Sugestii in legiturd cu etapele construcfiei unui nou contraargument:

o...o...

Figd de evalaare

PARTTCTPAI\ITI AI A2 A3 NI N2 N3Calitatea argumentelor

Calitatea argumentiriiLimbaj : corectitudine, fluen{6,

adecvare la partener etc.

Calificative: Foarte bine - 3p; Bine - 2p; Satisfdcitor - lp.

r flil

eillpuge elslât u! locluE'anutgTeeu enop V

{qo FAr o W q Fa I ffi {,m r r{ffi 14 .sr F{r DDr{4t rr D4d M qD .ll|@qry ry sq @ & ekr, nqEn q .dt4$ .D Stb !.Isd e|l# * Eres 'MF!, &dr e rr. r. Iqry &s s M. {Ftup E *qd w $*pro udu }o 1d !,@'& $ F wgw a e ileF r'@.t rB .x!m.' il rffi d FI r,per@ F t4 rq ry:r pts* rhtF rFNBCre rllsD l$r*j r p tr{ r [email protected] tffi . Fptq Bqilq{ 4 r@M fl i d rn.$ls|!Il4 M nrrcs F ru.rrq !F n!ls' 1pp rF { @* 4 rF ut|r@@ilrt:r o I 1se n4 {N n FMFre elMp.+tr rw s{ SrFrF lW r4 n eN d'D- ft Frh E$r.ffi tMrrnh^ {,@ lusE! ! qhrn!! rF^ €rS . .tWD N{ M r rhilB nbr r&. tr4FloilDel t4hil.p ro@ { h dsl. , i"

'.dqrrq&H &l erlMlr{ 4*dre q EdNclnrpul. 4s$6!M rdM I iffid d40 !{!d '+ m#r !!wF p{ & @r iriq U# h {p '.rsrryr g. F@o oAA qkr+rh .r flrad ,u .wrt FNr q .e(

Wtll mi MND usrdilr 'qrrturtro @s r{su drffi u sd ! e DlD lqed .qd r gqfF nqq 1.!d *:C ,

'@r& #ffiit niw^ q dtrutu |@ lMreo rNq rd surc B xqFF FI .p@ d q4l

s P ruo d r.'@ & &) r Nt.ru qrF$u rrp 'isc n@ , uil&* rdwq@ ! Frid F *Do| Filo,M Mrq 4 'SP 4 Fi rp r6n4@4 BsrlFr a@M |ME rffu D !trSWSlr@EF!.DBD'@pto' d#q !@ p F t!!&. lsi r!4FN 4PM @4{ F rqdr4 M44{ F !.*q d.r rp s 0,olatb !i!\s4s qtNs siFR s t drmr ffi *q rr{rt w rt ued.$Fd r F b4spr rlwD !d. rlsd €. ltN.rr!& { DF{Fd ds 4 (lwr +.id a Frd 4 aED o m.i. rF .4 s p'nh s 4+nn .|lwr. &FPr e! rqFD rBrN F |@ & &.Bl'*t lWFl qdu^q d 4&ry Mmr r sD Mda d{^ f $rqr € c {wro xls } tsFs r $1813

,tNtYt? tottdfrr

ATIYNUVTYSN YNOq V

YIUIONI\il3'3lo nuern Jopnf 'lelltd uol

'ncsaJlod lruiec'ncss6ueg-lepededersueiloH 'nueeJqau nt^tl 'nqJeguol unsoJd 'eleulrle putld u! ueJsltlrcrlrJg rs rJoliltcs eulnu tselece ncrnlnl3eusc le ts nps InJn[ u! pugdnJorS Furapou..t eJnleJoltl pugôuroJd'QZAI-SZAV tS ZZ6 L-6 t6 t) lras pnopu1 eredy'ncsaurlo-'l '3 leJeltl lnctltJcep rlSerncng e1 pleiurrlul 'pcllsll-Je-rBJalrl PlslôJ - InJoEJnqs

",,Pluepecop" eJn]-eJelrl pugluezeldet ec aleJoptsuoc'rn;nursrpleOuene rS tnlnustloquts;ercads uJ 'plstuJepoul oleluetJoep rJnlpJolrl es-npugundo'1euofeurn;ncrlrceds epoal el elrnud nc lo;rc-rura;od eelec stqcsop e tptloqJol-ur epeoued u1 'rS plsr;eel eJnleJe1llenouo.rd e nzJgl tBtt.t Jet 'plsruelod-od erelueuo op lso1 e re e;unlndec-ul e-I 'ncseullpC e rS ee;eg leqryl'tt6 t ulp Jet 'nueellprql 'c 'orols '3leue ne-s ta eoJosnpuoc e-l 'olelrou-erodruoluoc ug gugd '(gml-OtOt'0261-916t) aladnre4ul ep opeorr-ed enelgc nc 'eledy '9961. u;p 'rger-ncng el plelnu !S '906t aryeul ul'rSel e; gleiurrlul'pcgriur116 15 gle.ral;plsrâl - pcseeugwoy ejetl

'nJorcJnqs rS gcseeuguoyejei4 luns ncseJlad ltuJeC pJslaJas eJec el elstâl pnop olec

(anutgpau onop y 'cru1er3 JoJrgceN)'la[DI p8aalalry as ps Dcrpadw!

ro^ r! aprrylnr alalua.Drtp np :puutpur fi 7nza13ua & pcsoatolplpcps acol ua4 $o1acV 'pzo$uataltp Drntlnt 'pzoanwotlun ofionpru3'pP11a.t p # psn"r o'niutpatc n # m1a&ugs D pct4unpl oa7n717n7otap pUD-4u! nu # pt un-uu! ptnulwrapp 'laqots! apruant $ a1lt-pcpg[ uttd p\DcracuJ 'lluallu ri uncpaa. ap stnc uJ ploloqDp alnzq-Dtsln o g'Unw D ap rolqc fi mpfpppu D ap,Dutqcu! as D ap fi tqtoln ap 'fiwts 1i lpug7 o ap 'g[ o ap pl Taco - utDau mun ornilnc amt-gsuo) gfaTag[ns niam ncruqa1 'nrluawo n alouaww lliaw Dcruqala ofiozyrtuS 'wDau rnun D Uiatal[ns njam ocruqa1 a InusrlDuotitpp,tt'n$ozt1ruc aundo as ac pitol o a nu TnwnlouotiwDlt JDCI .g

Qo u oiln u pra[n S'ncse4e4 l1ureC)'1xi17to Jo$acv n4n 4td ltou truns a1rurylnu n .!ryDu

-o$nu JoI Duo ut"td tnw luns nu ncsawu7 !c!u 'atfiaog lrlry .rJDu

agfps otirpuoc nc '!a g[,to wnclto 'ry1 g4ign fi nto1tpupt ,l4oryUcs

tc 1odod mun 1n1ag[ns tuns a711i1po4 nN 'tDp taauout un o7 nd-od tnun n pesoagagfns Dzaluts atsa a.rcu nq4cs mun p|afng

["'l'a8u14n n pt ptryp) u! pu-tolsuo.r1 arDc arDu ry1nqa{ns pzalw ptsu! a ap a"uul .atoqlDlcg["odns

ptID piuruawD o aro? ad !p111o1c$tadns pun oatl!.tgpuJ .Uqgrnpa.4

wstuoSoquo un 'a4iaut'1tqoc11dxa a alua,mc pnop a4sain a4u7'ptD^Dr&o,ud Dltqow # qncur

p.ry3rypc'csailnt p4ug^nc 2o11"m7np1 p)arugc Tntpdoau pzDauuas-uJ :pqud pul1l m1 apcutdo # oE1oc ,lna.otuo ,Dnpa$ ,1ruoinl

-n1d puwnas4 a1j1po4 'uo a71nw ruw ap? ap ,f4p u1uad nJ'aqnlrD pwncslp awqpffisqo pnou

lDw Da) l"'lpqwgqs pzod p4uaca"t lou Dat 'lnlnsraô pw"totpwtn wpDac 'suDp pwln ulp 1ac 'puoasndo ppow pnou lDu Dar :1nwsruado"maa$a qsp pun n4uad ppJ 1...1 .atpfawud u! uns Drnpraql'alunanqo 'oqw!1 'Du.tDID pugp ,tuolprpdo csa|sad. ,plllodowso)

arn)Aut ptalpuapo o nc pjmuauD aN .asolopcap I! Daurycat pc

opJo ap Dauat DulL 'amq oa.rd oapaa, as nu pJDp atnc 'y8na4s at1[,tgpu3nc ptn1ngf as p"tpqu ptlDlnac ulp pt ptol lS ."ttsuw nt"ps ,ruadotna

coPp uauns nu "'turyInt mqlnqns u! w!p4 ,!lo)q tnwnu ,t1nco1 oatduauns '!ryntuaplno Daunl pTEo a"ruc rcu a4dotti tapl ap aprua,mr appio{a1nq11gso ptlpp^ a nu pugc pjuaolrpur plDruauo o-4u3 wppa&an pc'piazamqc lJnplz rc iotnfuocu3 wa\uns oatd pD ,autnuD .ap aump Duna4isng '!tpa^ ap lwsap 'tda,tp a 'awa1qand nun 1run[ q ,c1uta1od n7-cDrDc 7n arsrAil pnop ap pqn{o&uo nrtncsry 41o7od o-s nu p)al .V

.e,reseceu ,so! ne us11euort1pe4 15 wslu

-Jepow a4ulp eateruruluoe u! esndsue4 ,ruoplccg 16 Tueyg

e4ul p*euguot p$e4p4c 13 pnync pgry1s erala, ed a11qua1o4

:uNoriol^l

,F

eI

(

-n

ri:T

(:

al

al

-Jla1

-n

luaplrro ;s 1uelrg orluJp3eugrrror 1oI|BZIIIÎo IS llrnllnc llrpnlls

Bruol ed aclleqrelq lcFualodZ YINqT

(a,

oI

ad

-D,

DT

'1i

(Din arhiva familiei)

Pompiliu Gonstantinescu,(1901-1946) - critic literar. Volumede referin!5'. Migcarea literard(1927), Opere 9i autori (1928),Critice (1933), Figuri literare(1938), Tudor Arghezi (1940).Apropiat al revistei gi al cenacluluiSburdtorul, condus de E. Lovinescu.

C. De peste un deceniu existd o controversd iritantd in litera-tura ;i critica noastrd: lupta fratricidd tntre tradilionalism ;i mo-dernism. Suntem o culturd tdndrd, care tot mai simte nevoia de in-drumare. Intelectualitatea noastrd e incd simplistd, in sensul cd eobi;nuitd cu sistematizdrile violente; a pdstrat un fanatism discor-dant cu mentalitatea veacului. Vrem sd ne afirmdm individualitatea,de aceea credem cd orice inovalie e o instrdinare.l...l

Controversa a luat accente polemice vehemente; doud citadelet;i risipesc forlele, recurgdnd la toate mijloacele de luptd, pentrua-;i dovedi existenla dominantd. Critica romdnd, care fncd n-aintrat fnfaza de sintezd ampld, ci se reduce la recenzia de carte saula definirea de proporlii mici a unui autor - pe terenul disculiunilorteoretice, ;i-a reluat aspectul sociologic, de directivd culturald dinepoca polemicii dintre Maiorescu;i Gherea. Mijloacele ;i problemasunt altele, spiritul e tnsd acela;i.

in fond socotim cd punctul de plecare al disculiunii e vicios;singurul criteriu pe care critica ;i-l poate legitima e al valorilorcreatoare.

Astdzi, curentele literare coexistd; grupdrile de scriitori alcdtu-iesc un mozaic; aldturi de un realist, tn aceea;i epocd, un expre-sionist; aldturi de un simbolist, un temperament clasic. Diversitateaaceasta cere un unghi vizual de largd comprehensiune. Curentelesunt realitdli indiscutabile, tnsd nu se valorfficd decdt prin coefi-cientul creator pe care-l aduc.

(Pompiliu Constantine scu, Tradilionalism saa modernism?)

SancrNr DE LUcRU:Formafi grupe de cAte qase (trei afirmatori qi trei negatori).Pentru afirmatori:- apelAnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulali

trei-patru argumente in favoarea moliunii propuse;- formulafi o posibild concluzie prin care sd finalizali argu-

mentarea voastr6.Pentru negatori:- apeldnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulafi

trei-patru argumente prin care sd combatefi moliunea propus6;- formulali o posibild concluzie prin care sd finalizafi contraar-

gumentarea voastr6.Pentruorganizarcadezbateri|recitegteinf ormaliileprezentate

in paginile 73 qi76.

Sucpsru BrBLrocRAFrcEPentru pregdtirea dezbaterii anunlate, dincolo de citirea com-

pletd a textelor din care au fost extrase fragmentele de mai sus, vdrecomandim qi alte opere care au legdturi direct6 cu problematicaenunlat[. Citindu-le, ali putea obline argumente pro sau contra ide-ilor exprimate mai sus.

- G. Cilines cu, Istoria titeraturii romdne de h origini pdnd tnprezent

- Adrian Marino, Prezenle romhne;ti qi realildgi europene- Alexandru Dulu, Cultura romilnd ;i civilizalia europeand

modernd

D

wwepicc,€StE t

TNrcTTEg

fTI lY

wrtdedi^Nspnrdspts.fi iorici

gte4

ptzt"l

-frundest,

suje

CdINI

fif,r'(

Prct

5l o,

p$rtmt{!act

dtusllgro

-lirn{:,gf

'efri

t)

uttntIfL

aI

,n

-,4

a)-ul

-01

-D"

(6VgI'.rq ryzaod $ nugutotr,upuescely e11sen)

iasooluouuD ap rypaps alaruugr 'uoraq ml ouwnloJ ad Todps apat as ,nwoy ol ,atDJ

csa"ro1td nps 1n4tod 'giac1u1oa. * nlcat aps alunjuop ,an1so1uo!

alos a1ajulpatc 'a1oq.mu4od aytmanqo co1d lutJ .nps Tnmt7

4 nqaod # psaa,'1da1pia! ,tD"tnr a lcptr :m7 natoifipjry 4 sown{#n1dwts a Ia Dp) 'qncso fps $ csatu.td yps Bo"ry a-rytg .Drnlou

UruppnD-l arac nc apipupunq mia.td rn ngi # pugwot Bntp a-!M atry

(1Vgt' pt wno1,g n ato4ndod acalug7,rzm.rEe51 w1uu1suo3)'ra JollJotmJpl

lnnpo/toc $ m1nqugmpd natgf nc a1nt4od guns atzaod fi pctznu.torDc o 'alos apcalug) arD p"tni a.rccaqiagf ,arwouotzgf p.mpc4.todDS D atD trDS nLrc '8tgl acuo wncatd lptpl llJorynJru ap untanqo $aqro^ aflqasoap nD mppap lqoqncq ,ppz!l!^!) ndotng q unrard'nps m1ryafns o ataSug"rtsp.t o a$a p)atugc :DS ojulgfp1oo1 ,tup^n:,

un-4u! 'a1a4dol'af.muD"rytu ,ppugt a4iaapt&nz #3 p ,a1ns apcarug"ut.t4 'alaiultaIns $ ap.tacpld a4ugc ti-ps pwo nc a1fatro,t DrryDN

(gyg1 'pnn4!l Dlrne e1alJcnpo4a7 ,nueecrulg8o; peqr4)'sqcs ap ynqafns

lou DI 1i lspB waXnd ps nc n"4uad ,acryaod ap $ piatoXld ap p1sapluns a4soou aluntaclqo ,UDu ap ptsap runs uoj a,4soou alasnown$'a)tota a4dol alnqsap atv ptqsDou o!,tolsJ .Uryo.Dtll

laun o psoofiatdtDu Da) oattinsu3 'Tout8t,to ry1n4sn7 o atoolp&tcn aluDut p$Dnooaryd wod.lgc tuo7t,td wot loN .[,rnpraql o colnu a1gjcnpo.tl

(ggg1'alto1sr 6 auaod,ppua&a1aqulp pl,todu atdsap ppJ,vtutrtg ulleqll1\. 16 qocul)

'aupuoap psnalajq pcot as pts DarA D prpt nos psoalaiug ruapuunTatd gf op"tpl'lia$ Insraw a.dsap njuauadxa d oatatpd autry u! aXiapugdspt$3 'puagfns amlp^zap #g ac pcsoauawo pjutt! ptn&uts o auudnps apult a"nc pnn?'ptzaod ap atlqasoap atds latocagf aliaiprtpdugas arD) urp fip4n unq so$atd un puguuazaldat 2o1 p&o,ry aptoop 'apt"roqs1 'a1a4dnlalnmiat Tuns Tapgfap tgtD ,tuacoul ap 7g1o 2ndap Ww 'lipruat7 outdug4u3 D prp{ ,DlntsacD aod. p,tpr! nos DnA nJtodod 4 ppuruTpd ps fi Taunspt fuq pEo tr,s uuaw no)a un csaza4ary!"tots! $ a1aqdnl clda Tnua? q pc pupcgfruutas ,a[unt&at a7oo7

4 fi ap"modod aryot q DunDappl n4uad pwpo truurut{uoc a1n(rcmt1nc mpwo o oac # n1runlo.td o nac ,ocrloutDrp Dac 1i pcldaoac) pqnc nac ti pnpdod mzaod a4utp Da,nqasoae [...l

.pn1ndodotzaod u1uad aunlsod atDut o Twpdn D p4sDou ocoda uJ

sruotst Yruncs

u8ulg uuIJnT ep apurrtrN InntSaW Bruurq'aIouoIN Inn$atrN PrBlndod upBIBg

orelndod rUnlerolll eorpodocsog

$c*trT0*[ cr.A$fl nffAill.{usnAnrAn$ [otrtENTARlr

ANTON PANN

OPTRN ALESD,t

PO$STIA\ORBAI;nT* kstnl w

$, MI ilA E SCU

Anton Pann, edifie 1941

Datinile, pove;tile, muzica ;i poezia sunt arhivele popoarelor:cu ele se poate oricdnd reconstitui trecutul tntunecat. Prin studiullor ne vom ldmuri originea limbii, nasterea nayionalitdyii romdne,aplicdrile naturale cu care e tnzestrat poporul, luptele ce au sus-

linut coloniile romane pdnd a nu se prefoce in locuitorii de astdzi aivechii Dacii. 1...1 Fie forma versurilor uneori defectuoasd: ele imipar mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasd,dar cdntecul ii este din rai.

(Alecu Russo, Poezia poporald, 1848)

Chiar daci interesul pentru obiceiurile gi credinlele populare s-a

manifestat sporadic inci de pe la inceputul secolului al XV[I-lea,o,descoperirea" literaturii populare s-a produs, in Europa, ceva maitilrziu, spre sf6rgitul secolului qi s-a datorat scriitorilor romanticicare considerau folclorul arhiva vie a popoarelor, expresia ne-mijlocitd a tr[sdturilor sufleteqti ale fiecirei nafii. Entuziasmul stdr-nit de aceastd descoperire a f[cut ca in toate ldrile continentului sise declangeze o adevdratd ,,goand" pentru strdngerea qi conservareacdt mai grabnicd a acestei comori, f[ri de care, credeau cirturariitimpului, cultura nationali ar fi fost vdduvitd de ceea ce avea ea maivaloros. A fost o muncd entuziastd, practicati insd mai cu seamd deamatori pasiona{i, dar pufin pregiti{i pentru acliunea pe care oinifiaseri. Tocmai de aceea, mai ales in prima jumitate a secoluluial XIX-lea, culegdtorii romeni, qi nu doar ei, n-au fost preocupali inmod deosebit de pisharea autenticitifii, intervenind adesa in textepentru a le ,,indrepta". M6rfirie sti chiar titlul celei mai cunoscuteculegeri de folclor a momentului, datorate lui Vasile Alecsandri,Poezii poporale. Balade (Cdntece bdtrdneSti), adanate Sitndreptate (I, II, Iagi, 1852-1853). Abia spre sfdrqitul secolului,locul amatorilor incepe sE fie luat treptat de profesioniqti preocupafisi conserve qi autenticitatea crealiilor populare, iar etnografia qifolclorul devin obiect de preocupare qtiinfifici.

^1769-1770 -Apare la Berlin Descrterea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, tradusi in limba germani dupd originalul latin, con-

findnd numeroase informafii despre obiceiurile calendaristice, denuntd qi de inmormflntare, despre practici magice qi colinde. Primatraducere in limba romAni dateazd din anul 1825.

- 1844 - Ion Heliade-R[dulescu publicd balada Zburdtorul,avdnd ca tem6 o credin![ populard semnalati prima oari de c[treDimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei.

- 1851-1852 -Anton Pann tipdregte O Sezdtoare la larii, urmat6,un an mai tdrziitr de Culegere de proverburi sau Povestea vorbii,scrieri in care ,Boeze$te" qi ,,romdneqte" cu mare talent snoave, pro-verbe, zicdtori.

8Z6t a*po'augutot e|€,l,i/rseg'nueaulp$ lgzel

ua.n(}ufE fiil*ltr+

.rnFrunlo^ reriu€d? InlueluoluuI Fugd elncsounc q6euguor roplSsrrod Belelrlelol-rselc oJepeauJ eJe eJ€c 'pped ep ertu o edeo.rde ep preduroc rolcloJ ep n1prustwl rm oaaguot apusog gcgqnd nueoulps rgze-I _ 96gl

errmlol 91 uy1to1lugutotapqaôtd 1eliceloc oerelrpe edecug evuez.V nlFI _ S6gI

'lallprg prowpllpunuerdns '1nuec1o$ FlerJ Be4od Iruqelec el ep elenlerd ro[rleur-rogur 'eged eJeru leru €ec uI .g1ero1up ,auguto,t anlndod !!z?oderoEelnc el?luoumuour gz?olrpe ncseJopoel 'ueC.D - SggI

xolrugruor lruolcloJ erdsep gzslurs eurud'pagraot pto1ndod omto,DrlT gcllqnd relsug sesory - tggl

'psylsaa oac puntododotntonrn nc ptn4p&a| 4 0arllx p plocas u! "tolrugutot alLauotodod antq7 pzeerpe nepsuH ncrecr4ed u?pEog - 0ggl

'p8ueer3 uo1rn1 e14Se,rod arDrall Ulqroûoy elsrloJ ug rudy - g4gl-9rgl

'sns ep eôplol J ulp ep?leq ep ericeloc pletoqIeru eec 'lueruour Iem uI pugd .puguliuoc ,uurreyli BoJold uoerursrnl e 'augwot a1otodod llzaod eereEepc eredy _ StSI-€tgI

'rou el ap erepdod eus?q ep ereE-elnc glncsormc ruru esl lze pugd gserugr ,to4tugwo,t aptusoq nnsa1apuataT gzeelrrpe ncserrdsl e4e4 ;erEodrl 1rue1Sery - ZLgl

'n1pduro4 uo4l tr m1nlsrtu-Fnf e aaguot ato4ndod ausDg ep ericeloc eredy - 04gI - 'c4e nazauune-lnHn 4tr

ogunl osnountg,pwg"tcoyuro souu*tpf, pzotd14 eleurseq $ droc ptptosvoruru{$ uotgl,y'tno ap ougpptt u-otof,,1nunqa1g ullpJ e1ciuriod umcerd ,grelndod

erieerc ereceld ep prmd ec pugle .epur8po ppJcnl rorm eoJsucs rS

rup 'e1xe1 op JFrrmu eJuru mun earuuo{ce1oc :r41ltlzeJec touelln oee,re

rol nruetuop 14 el€s epgdncoer4 .eôplol l ulp mlruolclog eereEug.Bs

nc pqesuodseJ e6e ncseurug prry1n1 ,p1npqd aqqlv elsrial rS

eeprrerg 'H'rC ep g4euo4ed,Tuuay6lllpplcos lrup?c uI _ 69gI 'IJpu€scelv eUs€A rn1 re{ce1oc e Bnop e rerirpe rerlrrdde etzexo ncoaugurot atn1ndod gzaod Inrpqs errcs ncseJoleni nlll _ gggl -

'ncseprmd'c'I Inl €'1.ro71c1t1t 1! yn4g4pcpd.lgJo.to bwsog ep uriceloc eredy_ g9g1'tolrugutot apugqop pl opots! rntol nc yodot ulpwnas nJ,ou auarrt-pspt pdotng a7o auotodod aca4ugS.puguror ?Jnllnc u1p lereduocrolcloJ ep n1pn1s purud pcllqnd ncseqopo rupwxelv _ IggI

'lrpusscelv ells?Arcqle anolurytrcpl gS amoq rmsrol ep lruunlol eredy _ tSgI - '999I Inue ug erede'a4uco7u3 ls awunpo nuaguot a|o an|ndod gzao4 plrumu .RtscIJ

-gftue lpur 'enop e Blilpfl 'alouow ptarSa1,g yt nfito1y,g Iugurorrolrrolrlrc greo €rgluJ elncsormc pugcgJ ,(p*augApq acaqagS) apnl-og 'alotodod g1zao4 elSerpdp lrpuescelv eUs?A - €SSI-ZSSI-

et6l olilpo'ncsa4ds1 a4a4

n r,?"H*,*# 'c

uolrNYwou!ITg\,T/SYfl nv$iI.ISONiTDST

ltuvr$awof n)vnuvls90). tNYtt0[ tstsYu

ncsuudsr a

NNEItrNEtr EItr EtrXEAdund cdt mai multe informalii despre mindstirea de la curteade Argeq: istorie, fotografii, impresii despre monument alecelor ce l-au, vizitat etc.; prezintd ,,colecfia,, ta colegilor.cunogti obiceiuri/ ritualuri de construc{ie actuale,la romdni?Poveste;te-le qi colegilor. Fiecare dintre aceste cerinle poate fiextinsd sub forma unei investiga{ii.

ME$TERUL MANOLE(baladd populard)

Biserica episcopalS dinCurtea de Argeg (15171

Mit <+ Basm - in acceplia luiMircea Eliade, mitul povestegte oistorie sacrd; el relateazd un eveni-ment care a avut loc in timpul pri-mordial, in timpul fabulos al ,,ince-puturilor". Altfel zis, mitul povesteg-te cum, mul,tumitd isprdvilor fiinletorsupranaturale, o realitate s-a nds-cut, fie cd e vorba de realitatea to-tald, Cosmosul, sau numai un frag-ment: o insuld, o specie vegetald, ocomportare umand, o institulie. E,agadar totdeauna povestea unei,,faceri", istoria unei geneze. Fiindconsiderat,,adevdrat", mitul avea cuprecddere o funclie iniliaticd, con-tinutul sdu fiind sacru, exemplar qisernnificativ. Basmul, in schimb,este o degradare a sacrului saupoate un dublet facil al mitului gi alritualului de iniliere. El repetd pe unalt plan gi cu alte mijtoace scenariulexe m pla r de in i,tiere, prel u ngegte ini-,tierea la nivelul imaginarului. Aceastddegradare nu a fost insd ireversi-bila. in Evul Mediu, se poate vorbichiar de o constantd nostalgie a ,,in-toarcerii la origini", toate grupurilesociale adopt6nd un mit at originii,al condiliei sau vocaliei, in fond, unmodel exemplar considerat demnde a fi cunoscut gi urmat" Acestaeste gi momentul genezei baladeidespre megterul Manole. De altfel,multe simboluri gi mituri vor fi ,,re-descoperite" prin intermediul opere-lor literare.

Arhetip - model originar, ideal.

1.

2.

PUNCTE DE REPER

se consideri cd memoria colectivi nu re{ine un eveniment sauo figurd autentici mai mult de doud-trei secole, intrucdt ea funclio-neazd, ct arhetipuri (in loc de personalitifi istorice) ;i categorii (inloc de evenimente). Mentalitatea populare reline individuidoar inmdsura in care acesta este integrat unei categorii impersonale: cualte cuvinte, in misura in care iqi pierde autenticitatea lui istoricd qidevine arhetip. ca atare, deqi asupra locului de naqtere al baladeiexist5_ numeroase ipoteze, fixarea povegtii pe un megter zidar,Manole, gi pe o mdnistire, cea de la Curtea de Argeq, se datoreazitocmai funcfiei arhetipale a creafiei folclorice. pJrslstenla acestuimit in Ewl Mediu qi in aceastd parte a Europei nu poate fiint0mpldtoare. A supraviefuit aici din timpuri imemoriale 6 uorr-.solidaritate cu ritmurile cosmice (ale c6roi urme se intdlnesc incd infolclorul romdnesc, in Miorila, in doine ori bocete), atdt deputernici, incdt chiar biserica a asimilat o parte a calendarului sacruprecreqtin (Rusaliile, zeii furtunii sub chipul Sf. Ilie etc.). populafiarurald, prin insugi modul ei de a exista in naturi, a adoptat.."u ..s-ar putea numi un creqtinism cosmic, popular carg fdr6 a seindepirta de cel canonic, avea notele sale disiincte.

Dar recuperarea mitici, ritualici a sacrului, in folclor, estedependentd de creativitatea individuald, chiar dac6 se produce inIot:rll colectivit5fii. De aceea apar variante care, adeseori, seind9pdrteazd puternic de prototip (de modelul originar). eqa seexplici llntul ca'n personaj ca Manole a putut si capete trdaturiatAt de diverse in cele circa 170 de variante cunoscutJp and azi. G.cilinescu considera balada ca intruchipdnd sacrificiul creatorului:in moartea me;terului ;i tn indiferenya voievodului pentrufinya Uiconcretd s-a putut vedea un simbol al obiectiviidyti absotute acrealiei. Multitudinea prime;te opera ca fenomenalitateindependentd ;i ignoreazd pe artii. Moartea meqterului arreprezenta, deci, instr[inarea crea\iei de creator. Este o observatieperfect valabild pentru varianta culeasd qi indreptatd de vasileAlecsandri. Dar tocmai intervenlia poetului culi a transformataceasti variantd intr-o dramd ,,de curte", in care dragostea se lupt6cu datoria gi este invinsd. Tipologia striveche, in sch]mb, este multmai crudd. Miturile, spunea Mircea Eliade, nu ne ffi1i;eazd o

seuerrese un-4w glsclplJ €llcrulsuoc r€I .eqeuel ec else^Jesec ?urru uJ elellnupuoc ep Beepr rc ,luepodun else (ep1-ec 'pod'gcuesrq) re{cru1suoc FIoJ nN .rnlnsJelrrm e uieerc rS

ueErulsrp recruSe,r e gllrcqlr- eelelrTelueru nc grqp8el uI .glelc

-eds efecrgrurues o ere ericrulsuoc ep col lderp reurru eereEely .I

"'itr8"ty ad sns uJ

-f, lierssod .yptpurg *rq4*xr+* *$* 'etgltild ol6pu?r rF eeea na @.!Ee'u]p.6d lo aarlqopodul lt ntrJ 't!ThSMnnfi '8?r BItr ?pud-?r4rlr]El RBfpeulJdto es unr gdrip

"grrgd 11

.ocs t[ €l!Slm$?r $puEl{rlerdrrt- .ocs tt €*plm?l?r }lpuEXtrlerdrrtt ftq&+pr$s, eertp?lc B,}glf Bulullq+ !* Bnanlior tl ENqeJ?trlgd.6r ss +ffi si '$qeltsrij 3por g1a*gq qgeffp,tf 'lEgI I*AIfl qqul rqruislnlniod g 0q ??,.I$ {Z qrqrJcala nr5o1tr nptg yni rJodi sj] nrxlillnimas spdg E ed Ftndnrul g 1t*r-s gSa$.rv.op-rqlrnc rl ap IFp{EtuQu ltlr srntssllqs -rv.op-rqlnc rl ap IF4EtuQu ltlr srntsslfqs-s 6p +tuqunEoflr t$lruq€Io) sffpp .toe+od+lntiilljdoJ urp ?llnsar frlgc.e:g .r:pmro1!

"1 lnl.p **flqlaetoJ u! sc'fpoa.dJd4i' tnl ala&RrrtJsat€or'Tpuadsl VI$9JB IHJP srH .tirl}+lrpT t

;;code egel6oyo nc pu;6ed'(ggg1'sdecu;rd e;fupa)

euguot atelndod gzao4

"'n516ty ad nsns u1

tnrntxSl v3uvuoldxS

inar FDrurul pls'aJa4uJ !-!u anJ'azaz alouDw nJ

'ttow ualiau pno71

'uDplz pnou nc'oca1d ppod. n3lncaldnpu-as ry

Duwapu-as in1o1g

'DaznD-p'io1o1g

l"'l'uutop ap pflw nJp11w p-a| $

uzudsp.t lo-at pC'p,lD,tD l-ru ap lDH

'ptopu! rcu nJ roH'lncsoun) pl lsnzpt r0-l D)DCI

zttsp"tpd ilnu aQ'L1rtp,tds1au 19

ilqca^uJ pF unlnza4 Foapun adlnzpL r-Dlu,tnc nN

'pugJJotu-DJnwJDW

'pulzpd 7o7 llcrod'io,tpctnd'io1o1g -

:oa)!z 1-p,mB u1q'Dqa4uJ l-lu tJ

'oap,n1d nu awa+l'Dapa( rap 'puutoI

'nawnfinw a1lg:Dp t-omz pung

'pugilola-ptnwJDw'pulzpd 7o7 llrtod'in"tpctnd 'io1o17

Daulglu! tutt tsoasp8 lu-pr prpl

l"'l'qnwap ap sDwFtA

'7rsp"tpd ptz u2'uqraiu! plz al7

Ttsp7 no-u tot rnCJ

'i1zarum3'ifiun7

'iruryo p utrd'iruafupt lp u4d

'7q u-# 3un1u-ntnjtDlqwn D-rut pr lg

'a)at FDutlm pls'na4uJ !-!w a.mc

'acaz a1ouo1,tg tgunw ttaqiaw pno77

'!top!z pnou n)'pm8a1ay xdo n3'Pilalod rno-4N'pttttptSnz ap.ot1

'aDoJ apDA Q-Cafiow fnqpp ad

pporl-uBap.puutoepqrultd cas-tru-pqwlld

'i1uryo p u4d'iruadtpc p u!.td

'i13.w ad sns uJ

:

:s€

,*ff6q9 *€J* *?a? dFF ,

: ::,' ,:*i*fu*;rnc ,, ,

- ,qtpsni

tfuunta Btp uptl'qlruod.rqa qiq u;rd

.I qlei ,u, i* gsctrl u;r,rgl ,:

c+?:qEi Tjnr.t3

m'sctJ !,€uriur q?B

raoe.r'1u1 i. rru olrc

' 'toa$, qrostft l& |

, I,r*ru llsfscsr. pilcu :

';rtprz gnou ne

'iraEaloi qldo nc

'ttHolsfl B,lReJllI.Elrlqr8nz ep:aa

'E!'Ot sp.ro4 un.s: qrlom 1.rq1e.p ed

,qpor"u.r8eg {lnrupp?qu4ld f is--r!4-Eqmld

,*&nrqa *1# EIrd

'ptgq{rqsrq19 qrd'4&18q1 od qinr u1

'pngedrad

eJrcrJe1 o-.4u1 rS piuecour u1 e1Salp.r1pc eapelc es '4Sacel6 rer6o;o1lr.nmJoluoc 'e{elndod taJElc B eldsep'epelleH urp eunrbal - BlppcJV

'EIIIJN 3A ECruglueum8r€ I3 eJeceld op Flcund lnlBsuoc eA ncseJopoeJ .ruec.c?}u?rre^ '(qiel ep relec elB nzg ep pieg Jmsre,r ep 0Sr) ratug,r tqoa|rnlsa)o o pryn)s ma pTDUDL o J€op ,1ruo1rpe Jerrlc grrurJ€ rrmc'e1se ppuescolv eFs?A e{ca1oc urp pynflat tv oaqtsouory.gcl}uelrurS pxelduroc else 6€ggl u7,p11ptg prDtnm.puuclo$ pierC eer1edel ep ncseJopoeJ 'ureq.C ep pseelnc osof leru ep etueue1

zruapr^ 11j,towo ti n.mxto7 n asoo181a.t ntpcgfuo1na, p ptpzal ,pjua1nxa o pcrBn,4afidacuoc o atndsun4 ap ury :pJqocnq awry o 'pcrDqrD arpDrrv

€

a

I

2.

3.

loc semnificb o regenerare periodicd, repetabild la nesfArqit.Timpul linear a fost inlocuit cu unul circular, mitic, simboli-zdnd o nesfirqitd serie de naqteri qi morli rituale, o reimpros-pdtare permanenti qi periodicd a trecutului. Este aici ideea c[omul nu trdieqte singur in fa\a unui univers rece, nepdsdtor qiinfinit. Identifici tema secvenfei de mai sus (fi2 sus pe Argiq\;iun motiv pe care il consideri a fi in directd leg[turd cu temaidentificat[.Urmiregte comportamentul lui Negru-Vod[. Faptul cd el cautiun anumit loc presupune o ini{iere prealabild. Descrie raportuldintre meqter qi vodd, ata cum apare in aceastd primd parte abaladei.in prezentarea lui Manole apare, repetat, versul Std inima-irece.El nu se mai regdseste in niciuna dinffe celelalte circa 170de variante ale baladei. Identificil in toate contextele in careapare. Vei constata unele modificiri care apar in structuraversului. Cum le justifici?

Ziua ce-mi zideaNoaptea se surpa...

Desen al lui Demianin revista Gdndirea (1934)

Dar ce se-ntdmpla?Ziua ce-mi zideaNoaptea se surpa,C-a;a Domnul va.

A;a, tot a;a,Ei se tot cerca,

Zidul cd-ndrepta,Zidul cd-ntdrea.Trei ani cd lucra,Dar geaba era:Ziua ce-mi zidea,Noaptea se surpa.1...]Soare cdnd sJinlea,

Lucrul cdnd ldsa,

Acas'nu pleca,La zid cd mdnea.

Noaptea cdnd sosea,

Pe zid se culca

$-abia alipea.Dormea, nu dormea,Un vis cd visa,

Un vis aievea,

$i visu-i spuneaCd-n de;ert lucra,Pdnd n-o clddi,Pdnd n-o zidiChiar tn ternelie,

Tdndrd ;i vie,

D-o dalbd solie.Zi cdnd se Jdcea,

EI mi se scula,Zidul jos vedea,

$i iar se gdndeaZiua cdt linea.Seara cdnd sosea,

Lucrul cdnd ldsa,

El cd mi-;i chema

Noud me;teri mari,Calfe;i zidari.Icoana-mi lua,Pe mas-o punea,Din gurd zicea:

- Noud me;teri mari,Calft ;i zidari,

$i cu mine, zece,

Std inima-mi rece.

Io cd v-am chemat

$i v-am adunatVorbd sd vorbim,Sfat sd sfdtuim,Plan sd pldnuim,Cd zid ce zidimSurpat tl gdsim.

$i io am visatWs adevdratCd-n zadar muncim,Cd-n zadar trudimPdnd n-om clddi,Pdnd n-om zidiChiar fn ternelie,

G Dem. Teodorescu student,in 1871

'relue^ces

InlsulJ t$p'4odpcs ps dnc nt Insre^ gcildxg 'InlnpF 3 e&crprJeldtrrls rycep ererum plle rS ee,re eelnd te ptooljos FIcIJITo€S

,V

aelouehl e.qgcep 'egz relsec€ eereSele ere gc ven etle,crsrtnues e3 :e16euep Jelgc plgJgloq else eJuc 'mlnrcryrrces enrz rS eundun !-nu ftp'erfnlos r€op elouel l Inl pp II 1nsrl ?c InfdeJ 16 gcreurea 'eru1

-ndod elefurparc q 'Iof ep entz ere e{ecguures ec efep lelJe IV .€

'pduerrces Pls8ec" urp eprieu-JoJur reumu pqsoloJ 'rnlrue1Seu p p4;od rm pzeezrleell

'.,legns" ep glelqnp ernqe.4 rn1rueEn6e16eul . eereugulepul.o

1cg3 '.,g11isgnsuJ'o IJ ? eeJec es eceJ gurlul Irugc e .e1ouetr41rn1e

prrqeu ercry^epe elnlg^zep ecereoep luegodurr e5e ln1ueruowrolrlrc n4ued IS 'ngs Furlsep rulued plelrdec giueuodrulo eel? € rpelop

"A es snl eA o eJ"c ed eargrp4oq .eeece

ep Ieurcol 'acat 1-u-nwtu! pts :eurs erdsep 1ep lueruou rme1 eunds '-diTJ !-Du!u! pls - gJeJE urp elruel el4ecrJllec re4pdnp 'erec rn1rue$etu Flegns u3 rS elsxe e gsul ered nu rnunle ereEeleiug ep leJts? O '$en ser"olel ep lue4Suoc pul,,t'epgs rnTscrlou eelnrued eeilaoru nc c{€ntrrJ Inlce}uoc I?umN',.ueJe uI BsJgJoqoC'o ere elerirur ep clerlJ€ I?uoruoJec rrugcpoIe ilreurrulnc Fprmd pc 'leJlle ep ,ep6 eg .efuvr elSernlerdnu ri e8eleful nu 'lueurotu lece uI rep luEn3e$eru unq rm alse

1e :rripllpqlsues esdq ermdnserd a)ar es erurul .uievr e ecrucs?Jo el plJB es rcpc 'gugdurnc ep tz o atse elouel tr n4ued rf .oat u'atout atucnl onM adacq as nu a"m) a! pil)o,touau u ,rucnl DItods ptp! rz gpreprsuoc else erol .oc{glq efuezrces pnop rolecuJpurrueluoc € eJurrrm ec .erupdod eleiurperc uI .spnl e4pcep ]ep?.g tsoJ B snsl 'lo[ lot r$ 'cueuqul ep eurunil nezeuunq1fl:pdsep e rolpc el3qselod es ,(6I-tI ol,oatatog) an%g ul

'm1rue1Seru eeloteqz pzeereEns repdod Irueod erec uud ecd-slw efliplll"poru gclldxe rS lueruoru lsece nrJcsep effc elrms-JeA gcrJ4uepl 'ednlos o ?lnec gS glugug4 es erec lrunEurs elseelouetrAl pc FrdeJ gcrerueg .leleder poul q gd-rns es e1;nrplz

ircldwg\u-as ar,n)Q

lntnlxfl vSuvuo'tdxE

'z

.I

'tiodpcs ps doc n3'fiotunm o-s ptz N,

'ion1 o-s aio"q 1.','ipcndo o-s lol'ap)nq pnpD-s

'pioac ad fi tou ad'pioaurwrp ap pf

lUAl o-? lgluJp.tootjos atn3

'p"rooirtpugu a.m3:au0osr a\ug[s a4

'atns ad'aqgd a4a.ow ptugup.mf

wptn[ps luq lSMpBq au ps rDH

'wputqcu-au ps tDH'afios pqlnp o-q

'au, fi p,rpugl

ffish*HHtt fra-

Solioara mea...


Cei noud zidari,Noud me;teri mari,Ei, mdre, cd-mi staPdnd se-nsera.Acas'cdnd mergea,Pe drum se vorbea,

$i cdnd ajungea,Neveste-;i chema,Neveste-nvdla

$i mi le zicea:

- Ia voi ca sd-mi ;tili$i sd nu-mi veniliJoi de dimineald,Pe nor ;i pe ceald.1...1Manole cd-mi sta,Iar cdnd se sculain cap cu ziua,Hdrtie-mi lua,Scrisoare-mi scria

$-acas-o mdna:Scrisoare pe vdnt,Rdspuns pe pdmdnt.La slugd c-o da

$-acas-o ducea,La dalba Caplea.Iar dalba Caplea,Ea, dac-o vedea,Ea, dac-o primea,Scrisu-i cuno;tea,Mult se bucura.Cartea cd-mi lua,Cartea desfdcea,Frumos mi-o citea.Manole-i scria:,,Drdguld, Caplea,Solioara mea,

Ai un bou bdlanCe-i pierdut de-un an.

Ia sd mi te scoli,Crdnguri sd-mi rdscoli.De l-di nemeri,

$i, de l-di gdsi,Ia sd mi te-apuciLa tdiat sd-l duci

$i din carnea luiBucate sd-mi faci,La zid sd le-aduclPe nor ;i pe ceald,Joi de dimineald." 1...1

Manole, cum sta

$i pe cdmp privea$i pe cdmp cdta,El cd mi-o vedea,

$i mi-o cuno;tea.Din addnc ofta,Din gurd zicea:,,Iacdt-o cd vine,Sdrmanul de mine!"$i cruce-;i fdcea,Din ochi ldcrima,La cer se ruga:

,, Doamne, Doamne sfinte,Doamne milostive,Orice te-am rugat,Tbate mi le-ai dat;Dd, Doamne, g-acumCa sd creascd-n drumUn verde hd1i;,Un mare stufi;,$-un rug curmezi;,Doar s-o speria,Doar s-o-mpiedica,Bucate-o vdrsa,'Napoi c-o pleca,Altele sd ia,D-o tntdrzia!

[Cum Caplea nu poate fi opriti din drum, Manole iqi reinnoieqteruglciunea, cerdnd Domnului ca, de aceastd datd, sd-i iasd in cale gi s-osperie o lupoaicd turbatd, iar apoi o scorpie mare. Totul este zadamic.Caplea ajunge qi, spre bucuriamesJerilor (Zidari d-o vedea,l Sd rdzd-ncepea)qi disperarea lui Manole, va fi zidit6, pierind odatd cu pruncul tnci neniscut.]

EXPLORAREA TEXTULUI

Cei noud zidari...

Si remarcdm purtarea meqterilor dupd ce au fdcut jurdmdntulmare. Discutafi qi apreciali comportamentul acestora.

Discutali ;i explicafi confinutul scrisorii lui Manole. Ce credelidespre purtarea lui?

3. Dar despre purtarea sofiei?

l$lm

1.

,

emlrue$eurelelur^nc n€ edecrJrrrues aJ "'p"trypip^u-ap a-rw prryparal1S pJnryrcry Dio-J ?ruJrJ€ Ie 'redos mInrcIJIJc€s spnlcu1 '16 1eqe4u[ eIJ gs prpd 'ee4J epeder gzrzepgrt r$1 e1oue6 'z

'repeleq re{ecgruures eeJe{Icsepu1 gleriuese lpe^op sA es ngs InlnIoJ eereEeleiug 'umc€eq 'ereldelSs uI eugurpr ppon-uEe51 '1ruqSeru eJenulluoc uIegodruoc eA es runc pur4Seu'pc elelsuoc len'eiusrrces e{ue1e

nc elSelrcea 'arar !-ou!u? pls :elouentr mI IeI4seIgIu eoJelJcsep

urp eregc-rnlnsrel esd11 e{ue1e psul e8e4y 'Inlnpolololeerrumilnur purrurTqns 'gseonlduros r€ru urncu elsa JollJolcn4s-uoc eerazqetoere1'gleuruuel lISrgJs uI ?e4lspugru ?pel gs €p

-on-ru3e51eurl gcrmump o-IuI reucol tolqdurglug nu r$ 'eyes

ilcrmru olep?oJ e8epc Intuo pugc In1ueluotu else sclunrm(J 'I"'p)rutwnp o-4ul

Sebry ep eaynCelop Bouoslq A$o^ nolqel

"'errueuod il oo4rsPu?u ?'se"'

tnlnrrcll v3uvuo'ldxf

'osn rpc sns 15

'ocndn-pu st?s tS

DtH al p uprs'nadnt pc apq)S

'nacun"tod tcuruod

1oacpl tw-ac ppo1'Da)a4 nu p) qnw'oapug8 as )ugpv'oappc ynpug8 a4

'Dpnn as un)oazno-cop r!

nqpc uaqiaw o'7.,

'01!n as sns uI'opnm as wnJ

nilncsD f$ D$ppo11-ntBa71 InuMoQ

iasoownttmu qnw tiasDolp.tD llil qnw

'roJc ro-apqvmztq rc-w aQ

'ptn4pip,u-ap a-17rtr

pnlpca.otlgp)ryprcnl nio-3

'oaw oaBa1 a"td'nP7'Da a$a unc ,DO

'a,nuawod aP dn43

'a"nlspug,w plugls'psoolpto-i prpugry'ptsnowntt # !-aJDW

'ppopru&a71'auuoo1 -:oapundsPt fW $

nactz t-p"tn8 mq

'nxto 1agfns utg'iuadoc ad t!

i17a,u3 ad 'sng0$ wnc'apuow

iosuqp n Dqv'DqD aMry uI

oapa\ o-s nu lsatruauod gfg

aillspupw plso-J'qdnffio-rw nDry ung

'prrnl fin-amq ng'71u17dwg uto-^ oJ

Tntac 1io-1w ac pJ'nauu-ptr'M) a.mD

'aoaz'alou0w nC

'uow ualiam pno1t1

'UDplz'ultaty:ppnm n7iayg'qoip,tu3 n1iaytr

zpuory a"o73a77g

'apuvry'wltafY -:Da4z p"tn8 u1q'Dapat o wnc t!

'a4uauod n4ua4'a.nqspugw ptugls'sown$pru1d a4

'so[4 i13'ry a4oapar na-aq"mdaq

'oauat lw-ap 'ppoA

'alDolpuglL 0l ao'alootpqlps o-4ul'a"toos n) E o-4ul

'pctunanp o-4ul

3.

4.

in acest moment, chiar rapsodul popular intervine, parcd sim-

lind nevoia s5 sublinieze l5uddroqenia meqterului: Domnul Ne-

gru-Voddl Sta;i-l ascultal Cum se lduda. Repetilia verbului ase lduda, intr-un interval de numai cinci versuri, este, firiindoiali, sugestivi. Care consideri cd ar putea fi rostul ei?

Faptele voievodului nu sunt, de acum inainte, nici intAmpld-

toare, nici guvernate de impulsuri de moment, cdci Pe gdnduri

cddea,l Addnc se gdndea. in fond, o noui construclie presupule

un nou sacrificiu, deci meEterul nu a invdlat nimic, inima i-arlmas tot rece, proba ini,tiaticd nu a fost trecuti' Poruncind

dirdmarea schelelor qi sechestrdnd meqterii pe acoperi;, Ne-

gru-Vodd nu este egoist qi nici nu se comporti inuman, ci,

dimpotrivd, oprindu-l pe me$ter de la noi jertfe se dovedeqte

.iustiliar. A sancfionat o gregeald pe care omul ori o refuzi, ori nu

este capabil si o congtientizeze.Exprimd-fi opinia in legdtur6 cu

modul de a interpreta comportamentul voievodului.

- Manole, Manole,Me;tere Manole,Ce sd ne maifacem,Unde sd ne-ntoarcem?Ei cd-mi ascultaCe mi-i tnvdla.Noud me;teri mari,Calfe;i zidari,Scdnduri cd lua,Scdnduri cd cioplea:Patru le fdcea,Aripi cd-;i uoia$i le potrivea

$i mi le lega,Cu ele sdlta,Cu ele zbura;Dar dacd zbura,Care cum cddeaStand se fdcea.Manole, Manole,Me;terul Manole,Singur rdmdneaDe se tot gdndea

$i tot pldnuia.Cinci zile-mplinea

$i dacd-mi vedea,El mi se scula,

$ild cd-mi lua,Bine c-o cioplea,

$ase muchi venea;Cu linte-o bdtea,Cu cuie defierCu linte d-oyel:Sdnge cd ld;nea,Nimic nu-i pdsa,C-a;a Domnul va.

Dacd le bdtea

$i se lintuia,Cu aripi zbura,Dar cdnd tmi sdlta

$i cdnd imi zbura,Domnu-l pedepsea,

Cd se-mpiedicaDe a mdndstire,Chip de pomenire,

$i el tmi cddeaPe Arge; tn jos,Pe plaiulfrumos,Ldngd mdndstireChip de pomenire,Iar unde-mi cddeaCruce se fdcea$i d-aldtureaCi;mea imoraCu apd curatd,Trecutd prin piatrd,Cu lacrimi sdrate,De Caplea vdrsate.

EXPLORAREA TEXTULUI

Iar unde-mi cddeaCigmea izvora...

Filntdna lui Manole, desen deLancelot (1863)

- Manole, Manole,l Me;tere Manole,l Ce sd ne maifacem,lUnde sd ne-ntoarcem?

1. Manole ii invafd pe megteri s[-qi faci aripi pentru a scdpa, zbu-

rdnd de pe acoperiqul bisericii. $i el procedeazdla fel. Compa-

'g}€AtepB etm4ow o

rs rfepuuog'upqe$ul elsecu e1r$ rmstmdsgr lilspS ps tiecrecul

'nreleqzep 1nrp?c q al'ri"ttt' eulq r'eru- 11e8e1eiu1 r-9s elnfe

rB-A ?elsec? .po1 ."ifolttun "lqndt ttl!--tn*o erdsep qnur

luru liege ?s ecrecu! " *";a 'EleuroJ e$euuo;u1 ep olocutp ts

decos gs €seretw n-n'fi nl'lS ao:r1yr'a' $e erec ed cuolsr

lueumuou-l$cnlsuoc riu" t'"tortetltlw eleumu riel*eoun3

ilncgld €-A er€c *lg gtutt't'1ry:1]s' eletunu €tmeeplol

rieugea i,olequ,€ '1i'iojnt'tt '"iy.'l-^.tlt* I€.'' gz€eser

-elw ec :Eu? ep ,,tq-;'t1*t,todt,-f l:otn ep plcund ulp

'es erfeerc Is lslu€ eriu'p e'iel"r erdsep tt"inq'"p o rfezrueErg

TIEETI ETE OSOENtrEI'Impugr SI-OI ep lxel rm

etgc ug olpmlido ri-qzee'u1o141 clepl 1l rntrunqiuoc I€ erepel

ep plcrmd urp "r*,"itro1't'n*

n* *a aclslue erepeA ep lcund

urp gl€ztJseJ rn* n"t t*gd e-s rl elueuen:nop elec e$ulp aJuJ-

'"r*pnn elsec€ e$uu l4qasoep pnop lt*Ti

-,or re.o elec r* """d;;d"p

ttyTlyt reru elec e1se11qe15

'"""opot1 'ure6'D €Ir?IJeA rS elseece e:}q

egeredruoc o n"1nn-f,"ioa? nllu-"0;louew 1rue16eu erdsep

repr€q n ,rp*r,,ii;"l*;" 'iqnsai'v oa4'souory e16e1t3

"'?Apugc'qsue6

'€

L

rtlvclldvYrNSUnc 3UVnlvA3

?nou o 1e;rse ppdec.'uug}ugJ Inloqul;s upd'e1oue6'"9lugur9s"

u! ersurroJslr€u .p -1*w"trd

nc e4doluo:-:p EJrotu€ eer€ls ul

a3rmfe e nrlued r.inootiG luns ll{ont 'e}FElp tuere{ "}ut*:f-ffi::":'.ffi;#;;t;;ieteiea"n

ee'erserc'e1'o1d rs slueur

:ecTtusoc lmIaAIu tlttt* ttt"p@6 rmt4rr olsocs lgt 'sJeunl

epmurrF nc ts etml-nc pmrp8eiuI gsul e]s1€il 'Frugru?d Ezeep

-rmceJ (ede) eleolcl '$1fi;

t; r";:i "9dv'Q'oow ps ttitow

prnto edelcgc 'ePeumliptd u1 ec€J es €ls€ocv '€Iluler uemd e

i.oiri ;r*ri-po r,, r.rsedoruoi,el eunol ltd'elue.oele eluu

erqg8el ce; suglugJ'1*on'1 'edv'ry11-es I er€c gsue$ eunlp

etsod olse prel$eru \w+c n eprm FcoI ed 91n'l9du €uglugd' i.l.rriou oe1oue1A1re1 '1ruopfr.u1 else

ppo6-n-rte51 eJ?c u! 'aPPi 1'tafi1ur Pun oa$a^od'lrape$e'r1e

el6epe,rop es epel?g 'xwJe1ezgmru € eJ€c 'es erfos tc '9u41cpr

BterElep€ "rr.

ptrsJ'iit"! 1c93 'esdeeped nurrd r6-e rS udo

1-e nrlued Pqlrp erfuerrrelul ep ero,r'eu q €A 'selecezerdsrop

Ie Ins€ec uI lcl.u elee$erE seniul 1-rl

nu 9c Erue'Ilsuowep

1e 'eu1s 3I reop es-npulpugo) '€^1€s .?l -n

pugtqd 'erBoqz ?s

elselnqzr "1oon141*'L

ioqz rurueo eunq groslpelop es nu mlru

-el6eru e11dpe IcIu eJBc o1;'1*"nn ellslelec ep elqesoeP-erds'uelSeru

rlleyec lgcep ours ep lFru leur gsed ll:I:"nw

tn1 iulnle eleod

I-nu rep 'rg. lrsg*ioi e1 eurj l1oon1'1 luelseur flellec tgcep

cttsugruepul l"* ti* trtiueq :eeunrido $--gcgps"f]l itl'i:ieleJeolgurm ,,tu'.P n* oEeW ieFlen {od eznlcuoc aJ 'elet

-ueJoJIp slJssqo e n'Dued 'eioueyrl e49c ep "ulcedsor

'pe16eur

e4gc ep ropdrre ?oJlrulsuoc lgslJcsep else eJec u1 elefue'rces 9r

1.

2.

NNEItrNIItr trtr EtrXIIIndici doui-trei crea{ii populare care au constituit punctul deplecare al unor opere aparfinAnd literaturii culte.consideri cr preluarea unor teme ;i motive specifice literaturiipopulare este beneficd penku scriitori sau demonstteazd, maidegrabd, lipsd de inspirafie? Argumenteazd_[i oral rdspunsul,in fala clasei.

ME$TERUL MANOLE*dramd

de Lucian Blaga

PUNCTE DE REPER

Drama in cinci acte Mesterur Manore de T,ucian Blaga conlineschimbdri importante fa![ de balada populard. in primul iernd,, upu,doud personaje noi, stareful Bogumil gi misteriosul G6man. Apoi,nu voievodul alege locur construcliei, ci me;terul insuqi. $i tot;l irschimbd vreme de ;apte ani, dupd fiecare dintre cere'qaptezeci qiqapte de egecuri - este de relinut simbolistica numerelor, qapte,gaptezeci qi gapte -, deoarece cunoaqte solu{ia pentru reugita inaile_rii bisericii, dar incearcd din rdsputeri s6 o evite. Acliunea incepetocmai in momentul tensionat care'nneazd celui de al qaptezeci qigaptelea eqec. in consecin!6, accentul cade pe *manterilepersonajului confruntat cu un conflict f6rd iegire, tragic, al ciruifinal nu va putea fi decdt moartea, cdci pentru Manole, biserica,simbol al voca{iei creatoare, qi Mira, simtor ar iubirii gi al vielii,sunt tofuna' Finalul este ;i el diferit: megterul se azvdrle din turlabisericii, congtient fiind ci, din momentul morlii femeii iubite,nimic nu mai poate urma pentru el. Iar zidarii, aduna{i din cele patrustihii pentru a ajuta la construcfia unei biserici din pdmdnt Ei dinapd, din lumind qi vdnt, rimagi in via{d qi abia acum convertiti

"r,adevdrat, vor trebui si poarte mai departe amintirea 1.rtr.i ,ur..Doamne, ce strdlucire aici ;i ce pustieiate tn noi!,exclamd in finalunul dintre ei. consumarea miracolului rasd trupul istovit: wsur seizbdnde;te, dar lini;tea, lini;tea n_o mai gdsim.

rn Aspecte are miturui, Mircea -Bl*a.

demonstrea zd cd,moartea violentd a creatorurui na;te propriur sdu mit. Acestprocespresupune doul etape:intdi negarea, respingerea;i abia apoi accep_tarea' Este ceea ce se intdmpri qi in cazur megterul Manole. Veniliimprenni cu vodd sd admire biserica, unii strigd oshnda qi Moartecldditorului. acuzAndu-l cd a tnvins stihiile iu o*o, ;ifapta tuis.trigd la cer, crci, proceddnd astfel, s-a tmpotrivit crucii. zidafiiiiiau apdrarea, spundnd cd nu crucii s_a tmpitrivit, ci laudelor, cd" pecataligele mdndriei, er n-a umblat niciodatd. Tumultul se va istovi

(Din arhiva Muzeutui Nalionat al Literaturii Romane)

Lucian Btaga (1895-1961),poet, filozof gi eseist. Se nagte inlocalitatea Lancrdm, judelul Alba.

Face studii liceale la Bragov,universitare la Sibiu (Facultatea deTeologie) 9i Viena (Facultatea de Fi-lozofie) unde in 1920 igi ia docto-ratul.

in 1919 debuteazd editorialcu o culegere de versuri intitulataPoemele luminii 9i cu un volum denotalii filozofic.g - pietre pentrutemplul meu.In 1921 vede luminatiparului al doilea volum de versuri _Pagii profetului; in acelagi an pu_blicd prima piesd de teatru, dramaZamslxe.

Din 1926 imbrdligeaza carieradiplornaticS, fiind, pe rdnd, atagat depresd pe l6ngd legaliile Romdnieidin Vargovia, Praga gi Berna, apoiconsilier la Legalia romAnd de laViena, ambasador gi ministru pleni-potenliar al RomAniei la Lisabona.

ln 1938 este numit profesor laUniversitatea din Cluj, la Catedrade filozofie a culturii, creatd specialpentru el.

Publicd volume de versuri (/nmarea trecere, Lauda somnului, Lacumpdna apelor, La curtile doru-lui, Nebdnuitete trepte) 9i mai multepiese de teatru (Tulburarea apelor,Daria, Fapta, invierea, MegterulManole, Cruciada copiilor, AvramIancu, Arca lui Noe). Scrie, de ase-menea, eseuri gi studii filozofice.

Este membru titular al Acade_miei Rom1ne, din 1936 (discursul

(yg59l ee4pu99 els$or u!uBluec lnl le uosao

i1t1rr14odtu1t5 tcpaQ algc ',o

'ouropour

ouguroJ lunllnc a1e rriplr;euosredaxe;duoc reur elec eJlu!p eleuneaul6eu1 e1Se6e4u1 eJeJ'uoEC lnlea4unl cger6o;qo1ne ;nueuo.r rS

ec 'unlsod rede l ppeoped plseeceu! osrlcs elrJnsJon 'erzeod ecrlqndeleod leu nu rep 'Qryda1eiu1ueqteN) Ourssel urp rS (1sne3)eqleoc ulp uacnpPJl acel'(OSOL-eSO L) In13 e1e1;g'toluapecve Jololol rS pleralrl auo1s1 ep efceset tS (e961-6t6t) [ntC urp e4ozollrS euo1s1 sp lnnlrlsul el JolpleoJecour^ap lS '8t6t urp rnlnlugutpipnuleur.ro1eJ pdnp '[n13 urp pJe]rsrelruneJpelBc el ap llnlllsop elsf

'(cseuguot nntesp16o11 el5aurnu es efdecer ep

TWnCOg

ATONVIAI

'snds wn-tj

2dac4 ps a3

'ppugq4 ottru ti'p,wDrD ap ry&un p) nr r^Tr;";{:{dni as zr/qnsplu ad

'pcuJ amnq lDw as plq)o'mI-n4aBnc ou4odwJ 'ptSoau atBnw nru 'cot nu pq1o a8nw m1g

iITONVW

ioJnspw lDw nN(e1eqe IsIu es nu eJ€c el ep umJp un eJ€ tS-erec

elnun e ?c 'guolouoru ecol nc oec6ltu es e prg)'IIIi{n9Og

1tu,tt4odu3 ti tcrpatd a\gc 'g 1at{ap snsatd rcw prn4ols n) nN ipttly ipttlv'asuolunr pLtt-pln{Y

(rgd uud lrnpftpguzep eugur tS-npugcnp)

iITONVW

(uerugg'purnto g'a1oue141)

I VNlI3S

rvrNl'rnJ3v

cseugruoJ crlrur dun; 'sof u1 Se8ry od :urmdce IncoT

eelpnou 1e 'eelqdo 1e 'ee1e1duS 1e

?eleseS 1e 'eelrcurc 1e oSeuco Blpugc 1so; e eeln4ed 1e

rp8nygc e^pugc tsoJ e eelro4 1e lecsed €Apugc lsoJ e

Belrop 1e 'ueqorc B^pugc lsoJ e InIgluI - InrVCIZ'NVt\IyC'TItrNnCOg pierels'vuIIN'gToNVI tr'Y(IOA :gNvOSdAd

'lru mrm eerelSeu-er 7uere16eu ezelsnlr gs ermdord r$g erec

IeureJp Ie ereceld ep Inprmd rnl4suoc B,rr ooelselod" glseecy'(SeEryep eelmC BI ep eec 'rr4sgupur reun Ie Jolcrulsuoc elouel I re$euun erdsep gpel"q nes) elserrod purue.rrep ',,leper8ep" e-s reulSrro

Inlur :sqcul €-s Increc leJlse IS 'p44ru atrpugS lvluirue Iruolrrrcs ec

eeec e 1ruo1nfe nc 'grrrlceloc erJorueru ul gcsernievrerdns gs el6eSnar

'Irglp r$ rnlndrurl sndns ereurm ec rS '..cuo1sro' 1de;: rm erec qrdlpqns gS lecllduroc lnsecord reucol etse lrqecr€rusg 'reruerp Inz?cu1 eluegodurl lsoJ ne nu euls u1 ericrulsuoc rcru rS eJele ec lnleuos-red nu gc Jelc reru Iepse euIAeC ')saag,utol ct1tw dwtt ug gpseldelse eerm{ce rolgldurglul nu tueprne 'ngJ'UIa mun noqiou Da$at-od euvlep e8elg uelcnT rnl €rueJp '1eur; lsece ultd'a\op"r ya1iry1

laun DaISa^od \ e osrpelop es 'ncseropoel 'ureq'C ml seurusJel

u1 'prelndod spel€q gcep r€I '1oE u1 gcurue es elou€y{ pugc gsuJ

F--i{0i!ir!t$s#

-..

De-acum tac. Orice alt cuvdnt ede prisos.


Mammon (in Vechiul Tes-tament, personificare a bogaliilorsub forma unui spirit rau, demon),Scaraotchi (de la luda lscariotul,nume al diavolului oblinut prin proce-deul lingvistic numit metatezd, careconstd in schimbarea ordinii sune-telor sau al silabelor unor cuvinte),Moloh (zeul rdzboiului, in mitologiafenicianS, cdruia i se sacrificauprunci pentru cAgtigarea bundvoin-!ei; cultul sdu a pdtruns gi in pales-tina, dar mozaismul l-a respins), Bel-zebut (in Noul Testamenf, Matei,Xll, 24, prinlul demonilor) - toatereprezintd aici intruchipdri ale dia-volului, ale rdului.

Nu. Eu nu!

Ya trebui.

MANOLE

BOGUMIL

MANOLEBolta ce s-a prdbu;it ieri n-afost prea grea. Cerceteazd ;i tu.

N-am a;ezat temeliile pe ;ovdiala nisipului. Addncimile ;i tndtli-mile, a suta oard le mdsur socotelile sunt bune, tdiate in crernenetoate. $i cele pentru arcuri, ;i cele pentru laturi, deopotrivd spremiazdzi gi miazdnoapte.

BOGUMILDe-acum tac. Orice alt cuvdnt e de prisos.

MANOLEP drinte B ogumil, ajutd-md !

BOGUMILNumai tn iad se socote;te. Acolo, tn tmpdrdlia virtulilor toate

sunt dupd mdsurd: ;i coarnele dracilor ;i cozile galbene. Acolo,numdrul stdpdne;te tn tntocmiri, in sinoade, in botyi ;i in clddiri...Prive;te numai cu luare-aminte semnele ro;ii de pe pergamenteleastea afurisite: unele lapene, altele ;erpuitoare ;i-ntortocheate.orice numdr pare o iscdliturd schimonositd de drac. (Jite, numdruldsta trebuie sdfie iscdlitura lui Mamon, cd are burta mare. ,ilsta alui scaraolchi, cd e subyire ;i pare uscatd de tusea cea seacd. Astatrebuie sdfie a lui Moloh, cd se sprijine;te cu tngdmfare tn sceptru.Asta trebuie sdfie a lui Belzebut, cd-ifluturd steagur neru;indrii pecap. vezi barba meaT sunt bdtrdn, dar socoteald tn viala mea m,ultgrepitd, incd n-am fdcut. $i dacd totu;i fac, o fac ca tn ceruri: zicunu;i gdndesc trei. Md jur pe Paraclit. in tmpdrdlia lui Dumnezeu,a socoti e un pdcat ceva mai mic decdt necinstirea sdmbetii, darneapdrat mult mai greu decdt cdlcarea poruncii a ;asea. Nu,Manole, pe mine nu md prinzi tn jocul acesta necurat.

MANOLE(se ridici ameninfitor)

Cine-mi ddrdmd zidurile? 1...1

BOGUMILCe e, Manole? Ce cumpdnepti? Ce chibzuie;ti? Ce nu intrd tn

numere? Ce nu se lasd mdsurat?

MANOLEJertfa asta de netnchipuit cine-o cere? Din lumind, Dumnezeu

nu poate s-o ceard, fiindcd e jertJii de sdnge; din addncimi, puterilenecurate nu pot s-o ceard, fiindcd jertfa e impotriva lor.

BOGUMILFire;te: cdt timp cdntdre;ti, aga este. pe tntdiul nu li_t poli

tnchipui crud, cum pe celelalte nu le poli inchipui Jiird minte. Darcrezi tu oare cd mdsori ;i tndllimile, ;i addncimile sorlii cu plumbulatdrnlt de sfoard? $i dacd intru ve;nicie bunul Dumnezeu-;i crdn_cenul satanail sunt frali? $i dacd i;i schimbd obrazele tn;e,ldtoare,

n_il-|IFrF

dM

'@

,ffirinfrS{rdrd

$!-

L

l.

{

5.

'qeJl lunseueles. ts nozeuujng Pc eiutpoJceurapor! slunduu u! Pugd leJlspde-s 'Jolclol ul 'E|cseolo^etp piuoJedeo qns tnleutq tnlntdtcutJd eiuelstxoeelrupe llrun6og etuleJal lnlnl-oa:d e;rcrpeld uud pleiunue ,eel-lx

le rnlnlooas urp (eueQng) pctumleqgurlSe:c etzeJa - ursg;gr.uo6og

'rultAnJeq

rS r;aqOueqle allul elrlJeJat lenlts lou-edns 6uel ep.rebul - ulletos

'nldurls rf md.gpeerc gs reop erec rI tl"I?lecrur 'gEeolsiug es ?eJA Inrm ?c Fldq else rop rec ed euedsepr-ec eeec 'puog u1 ',ro7 ou4odt4 a olua{pcputgf,pnac o_s rodnu aloln)au aptaqnd ,twnugpo qp :a&ugs ap pfiJa[ a p?pul{'pJDac o-s a4ood nu nazauun1l epne[ rcgc ,rFeEsleir4 eerelndep snserd leur psuJ else purn8og rnl ln1eJs

.e1oue141 n-qued .S

'e1e1eder eps rolelrsnereu eznec opur

-ffi99 p1 elidecce uI'else pat llululeiuesqe Ierucol .gtu€rp uI

oc dun1r4 'ppuro I? IeJou ple4rod elSe,rgd ec eeec uJ snqurrntm erdnse eliuele eetg4e mp:e1$eur E arar Dutlu! el plqed-er Brml? gp?Ieq uU pc erepe^ ug 1y

.eEe1g uercnT Inl ?ruerpu1p IS prepdod spsleg ulp elorrBIAI rnl eletor1rod preduro3 .j'eepr plseece eredu sruc ug eiuerrces .1xe1ug .pclJlluepl .w11[otas

nos adni ap acar a&ugs - a1i salo pw lS iacar ,amqaq au

pulu! t4se n4ued re1 .mln)Dat InoDaA u-Erugd mlniorpl ailrrya!

-aq)u! pilDloq lpqi gs ancf p1z ut tlpry) wo lnun p1agfns:gmEurs sun else elfnlog .Ercn nu gs,oasoi o ncuntod na"mi1pcTgcap na"8 lDu flnn ptpdnau rnp .ntaquVts oarrlsunau lgcapcna tDul o,tac Tocpd un a go)os D ,nazauunT

ry1 ofipqdry u3

lcgc 'tzerrop rf euues ep eroleu eJs nu eiulper3 'p,mspw pdnpruns awq 'asrDotu! "ropjnq4l n1ip.rpdry ul teurnu gcpullJ cln1nl

-olelp 0l? autuos purn8og n-qued luns - FInclBc 16 eermder- giaupdwnc gc tl3aropuI el gS ...pqcellgJe,o .1ruo1ezrueErg

olse rre1es ftl 'rrum1 lruoleeJC olse nezeuumq pc gJeprsuoc- pun8og pfeuosred lrumu e-r6 e8elg rolplduglug nu pc gduer-nErs nc r$ - purslpuroEoq ,u4uez1g nlredurl 1n8e4u; eeflx IeInloces uI rJecnc eA eJac .eueElng uI plncspu piuperc eqcel O

.E

al?Js lsece lsoJ 3 gc l|z;erc erzJ.lqeJs lrJeJo relue-r ptunEog J?l 'lop roc e4ug 1elmd reru e-s erfncsrp ?euorues€o pc lueplla leJlse eurleq .?eJrueleJ rS eiuerr.cer; gturrdxe'rcr?,oeJec 'tou oqtetpe rm lol else ercrlcln1uglnc .greouelueecqder ug gS e3 .rspl&l nps pstmdspr ulp r€rqc Fl€lsuocep ro$n 1de; 'e1ouey41 w eleqJol lrrusu?4 o eJec ad eetmls-uel nc cruelnd gz?el$Iuoc rnln-rpEnlgc e eurs ep eiuemElg .7,

eecrJrrrues uopd re oumrru ec .1xeluoc op €tueos pryq!.pfi1ornlnqrolp? erf4sder eliuele eEe4y .rnln1uotuotu eeunlsuelqldulp pugqlqns orerrrelcxe ep elernues JlumEog 1nI ?leserpe'rn1rue1Seur e pleredsrp eelunugEru nc .csruq edecul e.*iq .I

iornsput lotu nN

tn'lntx3r vfuvuo'tdx3'a)ruc pwln ury Dac Dl D' oargr

-ptoq lulgtuJ rorl 1a.n4law ,punq a4doolg .anqa4uJ ap ptqwn olclu

tsp8 na. nu Daw D-ap trtqnt olclu uJ Daan) ap ,apundsp" iatnd .m_slu alun ap 'aqsDqlo apllspdp"rd u-pugd Toqzp,t nu a4spou afrpqaquJlolya! oatt aurC 'cDaA ap aun)auntu! utp rcu nc uacnpD o nuau-po lou a.mc ad ,psootaBugts niulpatc augupl atoo1tugdp1s pngms1i lso,t ap pqt runs aco&uo4s qiutu agppcos atnot 1)unto-!S .at{ps oa1nd,m.rcp 'oio a$a pc unds nu,sonurparJ ia.m1s ,ng qo11n7u"a\lafn1s Uun p) apod ZilDInn a pugr 6 Tnun a pugr 1ui nu'p"

F"ia

Ministirea Curtea de Argegla sfdrgitul secolului al XVlll-lea

*

[un sol al domnitorurui il anunld pe Manole ci vodi qi-a pier-dut ribdarea ;i mai este dispus sd accepte doar o ultimi incercare.ln fala acestei ameninldri, meqterul face o promisiune care ii ingro-zeqte pe tovardgii sii: in trei zile biserica se va inilfa. cei noui ilroagd pe Manole si-i lase sd plece, dar megterul le destdinuie cum-plita solulie qi le cere sdjure cd o vor accepta: vor trebui sd zideascdla temelia bisericii o viald scumpd de om: o solie care tncd n-a nds-cut, sord sau fiicd. Aqteptarea este cumplitd", iar,laun moment dat,meqterii il actzdpe Manole ci qi-a cdlcat jurimdntul, prevenindu-gi

!1n timn so{ia. Dar prima care va sosi va fi tocmai Mira, solia luiManole qi, in ciuda suferinfei cumplite, megterul o va zidila terneliabisericii care astfel, in sfdrqit, se va indlla. intr-un moment de dispe-rate, va incerca totuqi si o salveze din zidul abiaindllat, dar va fioprit de ceilalli zidari, care il conving ci totul este in ziadar.l

ACTULAL CINCILEAUn col{ al bisericii isprdvite intri pieziq in scen[. Nu se vede

decdt partea dejos, intrarea principali, treptele.Spre stdnga - niEte rimigile de schele.

SCENAIII(Sosesc din dreapta Vodd, Bogumil, un bdiat de curte, cdliva

sulilagi; mai in urmd, boieri incruntafi qi cdlugiri fanatici urmafide robi. in stdnga se aduni popoi in jurul zidurilor.)

VODA(inalt, gras, uqor, cu toat6 greutatea, abiaajuns, risufldnd, se

intoarce cdtrebdiat, care se uitd-n sus, cu gura ciscati)Ei, bdiete, nu vorbepti?

BAIATULLaud pe ctitor.

VODA$i dacd aifi in locul meu, al ctitorului?

BAIATUL$tiu eu? Atunci a; lduda pe Manole.

Numai atdt?VODA

BAIATULMai mult ce sd zic? in rocur mdriei-tare a; da afard din cdrin-

dar un sfdnt;i-a; pune in locu-i numele lui Manole.

VODADacd a; fi bdiat de curte, a; gdndi ;i eu la fel, dar soborul

gdnde;te tocmai dimpotriud. Ce gdnde;te Vodd, e treaba mea.(Il bate pe umdr.)

Cu voia ta, fire;te!(Priveqte in sus.)

F

cm

i

GI

,F

cilrf

60

(996) ea4pugrg Bls!âr u!uelugo lnl lE uesoo

tiiepugso

i"rcrryry ntdnsp pwalsalq a&n4o m pqtipdnau oa?-a1appql:atpfawud o {o,t - pulprt ,a1iatocofioq au _ pulp,rJ

uarog fivilrua? nc DI"DJ Jo-s

pc"tod 'aluarauts ptpt ti T7dutnc - 7n1odo1c a&o"ti wnc fiFnvuaros rnrYrNI

iiiDpuqsorruYcnTYJ rs rrusrorr

itsqcltuv !ry p ioc-m Inlpru! a Dtsaro ptDJ .aumrp)rrts ap ppltd gfnt n4unpa! .top ,a1trc

-ryp4s auwas nc fi a"mw a.ni(plut nJ luat oa pc Trcototd n-guYDnrYC lnrVJNI

iiiDpugsoInrycnlYc rs rusrorr

(1nru 161€mqfuelSsrr.rrd rS g11e1eec uJ pugru o-:1urp p8erol glmu rS1)

YAOAi i Dl-DUpu,Dpug,so a1ia1sog

UAIOg ITV(rogrsroq elr4odrug pmurmru)

VAIÎIiTNIÎ

irac q p8u1s ry1nqdolti ,oulo nr al!rygs sutû! VUgIOg VIITIIUJ TV

ialDclpc JsalnqaQ nu rJD) tfltto"tdaa^D 'Dt-Drq,W 'a.mo4t1qB o !_nu n1sn $ ,pwa$alq pugB'un ncsnn D Ia .me .pupdutnc ug ufind apoc _ snds D nu nDS snds V

UgIOg VATIOC TV

ilorrypluS -au ap g[o a"tnd a"nuqgw o pcal $ .Draqc

rupratd wo_a1 ry1 ,o1u,iror1'urclw aqn 6 aqn 7o7 puncsD ry1 alasndg lpBoalaju-a1 p, iloid )ur> 'alDcauryuJ

lou tot 1"to4c1qB 4 aqiaqtod,alouDry ,autart o DI aeuv(Ilz TnTYJNI

'tonwn D_u ptDpoplu p ,Drtpug,w a1a&11n7oc a4uV(IIz.tTv

rolapnDl D ,IlJnn nNuVCIZYIITIInIJTV

i4)ruc qur"t4odw3 0_s apuDryuYcnTYs Nn

1...1 2au1w ti oc rlrutnjlnu ap oio 7og galuns 19('eu{1nur erpJ)

iluo ap aqns n4uad ,aqn.tt,ptn,td-s! aryn.np 'wintc n-fi nu ppt{ns io$f, apuory wo ctuiir1g

('lumEog e4pC)

iaquptpd,a3 'potarcL na luns ryc ad aanulw o sorcpalau ap oso pt frysv

t*

rt4,

VODA(gdfdind)

Auzili ararna, auzili arama rdspunzhnd nedreptdlii din addn-cimi!

Nu, nu se poate!

MULTIMEA(se tulburd)

iNrArw cArucAnPrin vremi, voievozii s-au bucurat sdfie slugile sfintei biserici

care i-a uns!

MULTIMEA(in tulburare crescdndi spre boieri)

Nu, nu se poate! Ce vor? Nu se poate! Cine sunt? Nu se poate!

iNrArur cArucAn(intorcAndu-se c6tre mullime)

cine a mai vdzut mddulare rdsculdndu-se impotriva trupuluidin care fac parte? De ce striga{i, de ce vd tulburipi, de ce u)h1f?voi

-sunteli ferestrele prin care in bisericd intrd, Iumj,ina? voi sunteliu;ile de apdrare ;i stdlpii de sprijin? voi sunteli clopotele carevestesc, care tnalld ;i osdndesc? cine ridicd glasul tmpotriva mu-mei Jiird de trup, din care a doua oard ne-am ndscut? sd vie sd-tprivim! Sd stea tnfald, impotrivindu-se!

MI.JLTIMEANu, nu se poate! Manole, me;terul nesemdnat, trebuie sd trd_

iascd! Nu, nu se poate! Iatd-ne - toli, toli suntem tn bisericd, ;i-npreajma bisericii- Noi strigdm, boierii urld, noi apdrdm, cdlugdriiosdndesc - toli suntem jos, Manole singur

" ,ur, d"orrpro noirt d,

deasupra bisericii! Alt sfat, alt sobor! Acesta sd plece! Acesta sd seintoarcd!

(Toati mul{imea se migcd, suli{aqii fac gard desulili in fala nivalei.)

iNrAnn BorERRobi ai pdmdntului, sus tn turld! puneli zdvoarele pe u1a

scdrilor! Dobordli schelele de cealaltd parte! sd nu mai scipe!BOIERII $I CALUGARII

Moarte cldditorului!(Robii nivdlesc in bisericd, in cel mai mare tumult;

clopotul dintr-odatd se opregte.)

VODAStali! Ce e? Ce s-a tntdmplat? Cine se ridicd? Cine dd po_

runci?

MULTIMEA(amu{eqte dintr-odatd, privind in sus)

IJNULManole a ie;it pe marginea bisericii.

roTr(se uit[ cu fior in sus)

hrlhn[

FL

d,Fr

il

L{tt*

(gggg) 1olacuE.I op uesog

'eeiasnwn4 Heol F eawnlpqupland es i g g*e4ld eFryu1g

,,'ltua^ un un:)nio o1rrytdw3 wo, au Fprsv

:#;f: a Frcnr" :inds o oiy

(eeueulesu ep)

rruYcnTYC rs Iltruros('pdec eredocsep 1$p

YAOACtnwler tecugcs un-eryc .mferdu4 punp"-S)

Iror 't'tow

('erepe; ep dgc ug es-npugdsrrc .e1oue141 Inl uugur eperr eg)

DuDw r,tanu - ru,Arc unlclu mds ps alnqaq n71 .rund ut:::T:; ps llo^ wD pug,c Dun4o Dc ,Daut otdnsoap Dugu prup o p)u!,!_aun4'a.m)r"to ry)ap qnu rDu fqm uo-ay # tgln wo_4 na ,alounry

(1e elsed gcmre-s)

VATIISVS TY(co1[ru uI 1ndn4 cnpu)

v^rIvcppn4nd o4doatp n-ap ya1iawy4

/'QrQr| ercls lpodsgg .?lqll3^3ls .ryuauoc D catug) un,ptz uJ(qntu leur 1o1 elSelSrurl es srrrrn ed .n4srms p*1nm n_sf

NVWYC...nzpJ

('eldeo6 pru-S .rorueJ ep sugld .eu4i1nur ug epdlf)

('rydri *" u:*:!"Tuf"{ :ff ' 0 - s a I o uDw

'nrnp D-at ilnu $ sug4s D-at a"oc pulotl o Dr appc np1 pdn4'plooqz npt ppugD 'tncs un oc so{atod as li Utac

,auLguu! ,r ior*r1

'dna ap apuudsap as npt pral{ns .oalasnwn{p1oo1 tl oawnl pilulo;atod as ! 6 uiargd al.mt ule .aftlay apot cnp as apun $ pqspq-ID a Dwnq apun ,wgrpl tqo atds puDaq) at ptz utp InrarugJ

(preorralur erurnre ug.colfnu u1p eurl)NVWYC

iljlucg,rc nu ps pqro^ g 11joci1w nu ,rio1g

YAOA('pwgt?erelJnsgr nc cserrFd II IioJ)

eDaln ac ,a aJ(ereuel nc)

iapuow'alouDw(so[ep gEps)

VgN[IiTNI^I.sndo a"tds wncy

Tn.rrv'tt tp sp.t a"rds pzon4cunua8m aIouDW

TNJTV

7*1

Desen al lui Demianin revista G6ndirea (1934)

Ha ! L e;ut, d fi " d":c;;:;;:iironie')AL TREILEA

Manole, Manole, ce vomface?

ALTULDoamne, cel ce a clddit biserici.

ALTULEl tot a;a zicea: ,,in/iiptuirea bisericii cere tot, ;i te duce de_a

dreptul in moarte sau sdrdcie, in cer sau nebunie.,,

AL CINCILEA(cihe al doilea)

Tu, pescari te vei intoarce iard;i in apd?

AL DOILEASunt cu rostul pierdut.

ALTULNu vom ;ti cum sd ne mai gdsim loc in viald, vom rdtdci din

loc in loc.

AL TREILEACdnd noi nu vom maifi, apa;i addncul pddurilor vor mai vui

aici, amintindu-ne jdrd sd ne numeascd, surd ;i cumplit, a_t)! a_i!din veac in veac.

iNrAturDoamne, ce strdlucire aici ;i ce pustietate in noi.

Cortina

EXPLORAREA TEXTULUI

Pe.cataligele^mdndriei, el niciodatd n_a umblat... 1..,1 ...aucis cu un gdnd blestemat.

1. Pentru cei mai mulli dintre cititori sau spectatori, sfdrqitultragic al protagnistului este, cu siguran{d, cunoscut. Totugiscena finall incepe mai degrabd fin1qtit, at6t unele dintre in_dicafiile autorului, c6t qi primele replici ale personaj.to, uuanaun caracter chiar uqor comic. Vodd e inalt qi groi, bdiunl ,"yird lu construclie cu gura cdscatd qi_qi lingr;qeqt. ,tJpar"f.Identificd qi alte asemenea situafii, in textui reprodus. Carecrezi cd este motivul pentru care autorul a proced^at astfel?2. in aceastd ultiml secvenld, Manole este prezent ?n scen6 pufintimp. Ceea ce a fost de spus, a spus, ceea ce a fost de fuprn,a fiptuit. Momenful este insd tensionat, pentru ci acum vomafla dacd' semnificalia faptelor megterului a fost sau nu a fostinleleasi de ceilalli. Mullimea este ins6 divizatd": unii il con_test', atii ii iau apirarea, fiecare argumentAndu_qi punctul devedere. Delimiteazd' grupurile qi identificn, pentru ri".u." Ji.,-tre ele, argumentele pro sau contra faptelor mepterului.

{-

f.

t"

?

3.

{"

6.

i:i.!'llii.iairE8{i$lii{tiii**tr8eil,

(nro^Bs ueupV Brlceloc urO)

zlled PlI ap uasep'e6e1g uelcn1

'elsllncse eprgluezerd erdsepururdo prr.-rieurudxg rop8eloc e'te1u! o-dIlIO rS rrelSeur l$ eyou

-eI tr e4ulp le1ie1er e gurEed o Bcrrc ep ereluezerd o elgc 1ie1rcg'tn1rue1$eur 1irou e 'n ynlce ulp AI euecs 13 rrcrresrq 1e 1ei1gu1

elqe Inplz eurgrpp Fs elouel l ed gcrperdurg II gnou rec pugc

AI Inrce ulp AI euecs oelouel tr rnl ?elsurc gleropul e1 und urel

-3sru glep eurud nr1ued'eJec ug'11I Inl"n ulp 'II rS 1 euecs '1npl-ugurg8sl e '1 1n1ce ulp 'III Buecs 'rrcuesrq ele eled.ms elrmpz?l pcJ?otul es ?s gnou lec ed e8ur,ruoc rI elous6 eJBo uI'I Inpeu1p 'ilI reuecs FIeUIJ erepel u11y'e1in1ole r-erJcse(I 'gleiuenu

reru llruu else gelSeur rS e1oue141 e4urp e{e1er 'pp?Ieq ep gie{'BJOISoCB ele]ilurl'l?nl

r I&zt relJe rel enelg c {r1r 3'9selc uI

elelmd eprincsrp urp elellnzer eprferuro;ur pugcgrrolel 'e.tr11rnlnleuosred e pur8ed o ecJrc ep eJ"zrJelceJec o elgc rieucg .€

'smfe $e eJ€c €l eprzrlcuoc {eredruocrS riqncsrp lr8eloc rilelrolec rS e.4seorr eprieuuo;ul {ermdxg .L

'(rrrelSeur'uerugg 13 yumEog) Ieur"rp ele elqeluezerder elel-euosred 16 erl141 e4urp erieler rS pcqoqtuls eemrsuerurp 'lelorulnpleRrod €oJeJnluoc eJepel uI sele lien 1x4 u1 leuosred rn1

-sece rnlnlor "erllrq€ls

docs lderp gqle ps erec e{ncsp o ru1uedelrlecrJrrrues {ereprsuoc eI eJ€o ed elueurSer; rl€}celes 'ropelgc ep edrut u1 'crleruerp IqcrlJuoc r4lu€Uodrur lor un pug^e'xelduroc leuosred rm else 'qunqcs ug'e4y41 'nps lnios e1 e8rmfe en.t1ued epcrperd eleol pcseSgdep gs glgrploq'g1e1o,rep rS ereolrq-nr JBop else eg rou[u IoJ un m1rue1Seu rerios g,,r:ezer relndod

Fueod 'crtoloqrsd plgord ezemluoc r-gs ledncoerd urind purrg .I

nivcnavYrNsUnC 3UVn]Vn]

'qnpzp^ uJ tD)un"m D-s alouDw:u?rugC rnl roleqrol e{ecrguures erdsep erurdo $-gu4rdxg

-g

6rn1rue16eur pia1 $p erJ el pspugJploq 'atuon prouo nc rcyry?n1gc ?po1 pzeeseJp€ es ec eC .S

'elnlsec? #;otu eiuengur qns 'leuosred rnrgceg rrJgnrJoJsue4erserSord elSergurn 'uuni1ruu roleqrol Ie lS ropmlseE Frpeurel-uI ulrd toprolelceds lcerpu AetcelJer else rnlruelSeru eeg"ol4tr .V

'ellJgupruese'1un1uerr.e'rS eleiuere;rp el"lsuoce n4ued 'purerp ulp !po1 rS 'gpeleq ulp 'Rpo1-ru3a51 'eleu-osred gnop elec greftuo3 'eloue6 rnl Inurlsep ru1ued '1eugu1 'nrsrcep g e elSepezrop es gpo^ Inl Inlorlrepdod ep€l€q uI .€

^l #S'i

r' ."r,*rii];i8

LrMeA $t coMUNtcARE

:LlihNIhmlffi{!rtilEi

1. Completeazd tabelul, indicAnd funcfia/ func-liile fiec[ruia dintre textele de mai jos (informa-tivd, conativd, faticd, emotivi); menlioneazi cdtedoui trisituri pentru fiecare dintre dintre funcfiileidentificate.

funclial funcfiile

A

B

A. Art 17 (I) Ministerul invdydmdntului,inspectoratele ;colare ;i autoritdlile adminis_traliei publice locale asigurd condiliile necesarepentru ca elevii sd frecventeze cursurile primare;i gimnaziale, de reguld, in localitdlile tn careace;tia domiciliazd.

(2) in situalii justiJicate, elevilor din tnvdld-mdntul primar;i gimnazial, ;colariza,ti tntr-o altdlocalitate, li se asigurd, dupd caz, servicii detransport, masd ;i internat, cu sprijinul Ministe_rului invdldmdntului, at autoritaiilor adminis-traliei publice locale, al agenlilor economici, alcomunitdlii locale, al societdlilor de binefacere,al pers oanelor juridice s au fizice.

(L eg e a I nv dgdm dntutui)

B. - Md, Costicd!... ;tii tu Ia cine ne_amgdndit noi toli trei adineaori?... de cine am vorbitnoi acuma pdnd sd intri tu?

- De cine?

- De tine.

- Ei, a;!* Zdu, de tine.

- Parol?

- Parol.

- C-e;t'copil?(I.L. Caragiale, Cam firziu...)

2. a.Prezrnti,elementele situaliei de comunicaredin texfirl urmitor (emifdtor, receptor, mesaj, cod,canal).

b. Argumenteazd faptul ci textul de prezen_tare a reclamei are atdt scop informativ, citqi per_suasiv.

La rrVulturul de mare"Cu peStele in gheareAleargdJiecareAstdzi mic;i mare.De peste cinci deceniiintr-una cetdleniiConvin;i cu prisosinldCd origice dorinld,Se poate satisfoceCu cinste, drag;i pace,Cu mdrfuri minunate

$i toate garantate.Cu-auto ;i faetoaneWn doamne Ia;ifuane,Wn domnii Ia zefiruri,Nenumdrate ;iruri$i fdrd marafeturiSe cumpdrd pdnzeturi,Iar multe din cucoaneMai cumpdrd cretoane,Prosoape pi;ervete

$i simple, ;i cochete.

$i orice gospodindCe vrea o marfiifindAleargd Jiecare

Hr

rtsulicli

tu

ifi

a.AKGNfiF(OIbrn

02, !!uP ulp Puepeu'lr$ner leru Iec ed yrieEele r* elesnpord p"r-feundxg '?cueg

ep rqn8eloc el€ nc epunrido rJ-gmdul9g 'greouedns 9TIBITBA o

rS eundord'enop e ep lelec Itlzsc q 'tmtido PnoP elec e'4ulp erecelJ

*. "1 ti-preetueutng-d't.orq ef 9qs{1 Isru eac'rrucedser'g1r3ner

r€ru eec €IusIcoJ eluezerder ? rJaprsuoc o erec ed egece ed o-e8e1y

igr. tS 0g,'yZ,JoIIue pupulirede 'e1em191e eputEerur e$errp6 '9

'elsl lug1$rec elel€ryueJ erdsep n8eloc ueruroJul

{-ps erec ul goder rntm seJelJcs uud ezqeu; terr o e{e84se'ru1' -

:olpieuuoJul ? Folepp e erszllqn ep rer8e1e4s serlllq€ls -- irop{euuoJul B Folo}€p eereEug4s -

leresgceu eprieuuo;

-w /elet€p eu$qo 1od es erec uud rolllglllepotu €ereclJuuepl -

:eJepe^ u[ sAAe IeA

iplncp\d nc urfi tDulqu! gfa\nod wnc :nau pio'ro

uJ plopo.tts Dawlpllqnd gulol sc pug're e{eEpseAIII O pmezrJBeu 'S

'gllpelqns eJ€ol€A eull ep snduroc

mlnlxel €JeJuoc oJ€c ellcllslJep?r?c e4ulp I04 PCIpUI 'c' ' '('cpteir*l'"*orrr"s 'edezues ep lelroder :nldtuexe ep) ro1rttc

ed euorserdtul I-" ep eg 9s docs I.rugc Ie xel tm-4ul 'greut8eul tS

gleuo4oure nf""r1p ug ep1i1u1 eprfeuuo;ut pugllo^zep-'913p ,3urel"

id gr,o"rtqt s .,euqieire,r' o lmpugr.:ffiJJr":;e;:ffS.'ln *

-qxe1 pdocs 9c 'elueurn8J€ Ie4 e prolnf-u nc 'pzue4suorueq 'e

Quryi4to,t 13 Pwal'elerEere3'1'f'awuuasul Tuns oatd nu a7aqn8o4 'alnulu

D^atgr u3 tlsnqpu lso! o 'crytalnd lug't' un Datpq #ap '\ncol lo1fiop1os

ri.rolltidwoi 11ip71,t11co wwniryw'1y1dg p1oag 4 omJ owrDzoc

,p irrp a1sad psnc o DI tlucnqz! o co{ un 'a"rc g ol ad 'ptoasy

:xet Iruolgulm ?p es 'v

'ele e4rnp re.B

ellSner t€ru oloc ed eyr.ls8e19 rS erenle,re ep llrellrc pt'Uqes 'e1e11nzer

elesnpord gsn1" o1 gi-iitu"b*g 'cls lrolnc 'ere1r1 ep ellreJlp orelc?rec

iJoioj rioaiplseuf ep Flxeliiosul lio4 nrsensred 1ec ts r'neu.loJut

lruelc€Jec eqgruu'ps inu1|t'oc rru?c I3 'lrnpugr 9I-0I ep 'rrloc6

e arcruezetdep lxeltm elJcs 'smcuoc tm toprrele FpugJ ur 'ezesuel

gslgrgloqeeeeceec'ilZ€utiltepfue'rrlosq€JoIuoII^InpugJul,""i*1"ooa o gt

"1s"top e1e1111oc6 eerecnPuoc rer 'rn1nec11 I€ Jorr

-ffi lqttt nr.i"d eJer.ope ep Inuetusxe col se^€ en'gre'r u1 '€

(02. lpe urP ueel$emcnq

..1€sJeAIun ut233e141" oleulrrum € guelcel)'a.toar1t ug a7a73ad n3

(.atout aP Tntnqnl'( o7aJDu nJ 'c1w nc lz?tsv

tra*:S:'ffi7

rrtE14nvll tc lloltld

t$v.truluoFi r {t}lpt'roitol 'JEpgiB ui rigtl

'rpd!srd llltdep. o11i$1;o: erortrga

1i1 erolc6uor*g uyg

ffillr-tiffifiiifiio{tzodxe

$DfZJ

09, !!ue ulp Puelcou

02. llue ulp Puelcau

Lucian Blaqa(Din arhiva Muzeutui Nationat at iiteraturii Rom6ne)

trtrNEIGItrO Ettr EtrXItIDe ce-n aprinse dimineli de vardm.d simt un picur de dumnezeire pe pdmdnt;i-ngenunchez in fala *"o

"o_, joyi unui idol?De ce-ntr_o mare de lumind mt rinr"o"a

"utca para unei facle in vdpaia zilei?

D: ": in nopli adhnci de iarnd,

c(nd -sorj

tndepdrtapi s_aprind pe cer;i ochi de lupi prddalnici pe pdmdnt,un glas tmi strigd asculit tn intuneri,cd dracul nicdieri nu r6de mai acasdca-n pieptul meuT

Pesemne _ tnvrdjbiTide-o ve;nicie Dumnezeu ;i cu Satanaau tnleles cd e mai mare'fiecaredacd-;i tntind de pace *Aro. $i s_au tmpdcattn m-ine: fmpreund picuratu_mi_au in sufletcredinla ;i iubirea ;i-ndoiala pi miciuna.

Lumina;i pdcatulfmbrdli;dndu-se s-au infrdlit in mine_ntdia oardde la-nceputul lumii, di cind fu;;r;strivelc_cu urd;arpele cu solzii1e ispitd,de cdnd cu ochii le oyrlvd ;orpui pira";t"cdlcdiul adevdrului sd_l mu;rc_n

"iiaraU.(Lucian Blaga, pax magna)

il *,t.^ de trei-paku colegi, discutali gi stabilili o legiturlposibili intre poezia pax tuiagna $iil;; Comunicafi ideilevoastre colegilor din celelalte grup" gistabilifi, i;-ii;;;punct de vedere comun..Conr"irruli,?."ur., intr_wr text de15-20 de rdnduri, al c6rui..op.e ii"-0. Jlnfo*4 punctul devedere la care ali ajuns io u..u Oir."fiif* 0"""r.Sucesnl BlBLtocnnFtcE

Mircea Efiade, Asnecle ate minrui- deqi ar fi beneficd lectura in-tregii cir{i, pentru tema aflatd,in disculie sunt utile, cu deose_bire, cap. II, prestigiul magic at origtnitor qi VII, Mitologiamemoriei;i a uitdrii.Mircea Eliade, Me;teylManole ;i Mdndstirea Arge;ului(cap. V alstudiului De Ia Zalmo:ir. t! e"ogilnfuoo), con{ine informatiidetaliate despre circura\ia uaruoJiln peninsula Balcanicd, unistoric ar exegezei texfului, descrieri despre rifuri de con_strucfie etc.Dan C. Mihdilescu, Dramaturgia lui Lucian Blaga,volum apirut?n urmd cu mai bine de dJuazeci Ae un, 1ir, 1gg4), aqadar, maidificil de gdsit azi in bibliot."i, au. rroftur cdutdrii i{i va fi cusiguran,ti rdspldtit prin lecturi.

rlllli

dl,*i*rilrm

ffimiffi,;i[!

'€JeJeilt ulqoAuoc elsrâl 'PseJdsp ue6Jo un ap tS oundstp e^ Lgg,ulp arec '(gggL) eewunf eolelatc-os Pzereuolu!'olelputpJls utp ilpnlsel ap la qS ec riruen ueun rile nc pun-erdug'1c1y'rSel utp ealeltsJe^tun ela4ozol4 ep rose;ord lrulnu else rode'gSerncng u1 lerlsrbeu durl pncsolso '!g8t ul 'plei uJ srolulau

'1dalp u1 eunrS are11; u1 piuecrl o er rS1 epun 'sue6e; abreu 'Fsrnq o op pulnqeuag'(e;ueureg) uessarg utp eele1sJe^-une1(eepnel wnc eu6eu) el1ozol4u! Inlerolcop au;iqo rue 6L reurnu e-l'eiuecll et tSt tS agozolrl ep ealellnO-BJ Pzeoluo^ceJJ epun 'uruag el P3-ee;d 'e{ouord ep le6 Bc ausrsaJaqlraruepeov eern;osqe pdng

'pueador

-na pleJnllm afrpe4 nc pqeocS 'guers-aJaql oluapmv elrlsa^ el

ôle ec

'(egeL-LSeL) euern el gnurluoc e1 rS

g.rei u1 upnls acel 'roso1oJd ele 'telgurp reur6po 'nps lplel opun 'eôleJ3e; el6eu eS 'uerc4olso 1S lelelr; crlr.rc' UVAV-OV91') ncssrolpn nM

rg '(errqg1u1 pruud glseeoe e1 elSesdrl to3o4 ellse1I€ un) eleqErng '1q rS rzzruSoN qoc?I 'r11esog ropoeq; ,dre3oncse;or?y41nlrJ :rrpnts e1 ep 'e1e1pulg4s ulp rSe1e1 rirsos pugmorJeurl rcurc 'y991 eueruqeJ €unl uud .1ncp; ne1 lryndecul gc !erlS eg 'erzrcord nc trfirqe]s rJ opod nu rrfgplcos nrelSeu 1

tgzlepe-4u1 'tolundwtl naqdnou 4 ap"o1d a,s rfiurunf nawfr:elurlnc eleJeoleruJn nc pdeecug ps eJ?c isum18 sJncsrp un lqi'rzzn-r8e51 qocel '((nnledred lrueprces'o ec eerel oawlunf lr1glqeereiug;ul esJelrue es eJec urrd lenue rnpleqcu€g e erirpe4 g

'pqMU ap alnrcw u1a1s11nuofiirolawa$E 7n zo8pz 'a4qptB auro4s n1ajuan{m p nqq{'a?stlops fi pundo as ps 'ilDlplac 'pcsom4dpl ps UuaM ora lnan :f,-auoplout

^lpDal pg1,t1ds sundsp.t r-l 'noseurlo.I 'g errrJrJe 'uDawnt

.rouofiryool m1n71"t1dg'e1ie1p4 16 elpreg l€rglep€ nc epiplnou erEeJelrrulop elsnl ezeserl gs rS elesecxe ezelrroc ps €cJecul E ep q-e311qo 'elsrrunmf 'ereolpurm reriereue8 lepeSe 'rueleJ en 'euemftJolepou e plercryredns erieyur gS reseceu eJo ec eeec eBuJ ?ru€eJqpps pqedec pm8urs 'cryrc lrrds lruBseceu pJpJ ?suI lncgJ e-s nseu_m-or rriplercos e gprder eereztuJepoyrlg 'e1e1rdec luns'ptnn4ll oprye1 nlicnpo4ul q rclIr4cs '1ern11nc ngs lnurerSord rS nueecrqpSoaIleqlntr lnl elinqquoc olxeluoc

lsece uI "'tufind aq.molrycap norptulas nu rne 'louofidacxa ndod un-.4uip a1"rcd nacpt! a,mcagf Tgcnar4'aull uJ nota a.moluatc apjnq.ttt fi prua8 luip"tp4oq at ps ryrapDaJa) as 1i np 'sa1n "todod un DJa u2,uto"t ,todod 7n&a,44 pc n,4uad'6ap non liot ti louaqr Dra aulc!.to :aroroqop) ap luauuuasrarurs un'rcdV'(trolnU'a"madsatlnqg'saruDMal raaoH,Dilqgnno plapow fi ptolz) 1"4iaout ttout rDut D) a4oc tug)utoJ Jolu-olDaJJ Da"toluarlo 'sotpuo"t8 ap 'lDruawnuou ap Dal.as a$a pcodaplsonD p3oa,4u3 Dzoazual)oJDJ n Daa) 'alosla^tan n(ua1n p4ua)uJ uDapan au lou pugJ 'pa7wot arunruo1o8aw ap locas ap aqoqpwn{n.m8uts Tsol nn 7ggI-Iegt rruD pD aunds agnod ag .epeder pcotpsri 1o7 nunqo pcnt ps nt)mqa.q ruautDo o^tip7 .ndo"mg utp ,,!.to.ms,,Unlpr aqoqoln p"mtrur o a8nnpo as ps ri lqs un azaat) asDS Dmqa4 pag) ?sau?Luor Dal-XIX ID rrynp)as p uqsap un ,a4ood

' 7 s o! n'epellg €ecJrry elpugo eucs' 1nw s tpa do 1ct cu g .pueedorne eecep puguroJ eJn1lnc olueruoul

Iec€ uJ oeledes eJec €rrrJoue eiuera;1pgcnpeJ gs sndord e-r* erec erurrd lsoJ ? glsrldoSed eriereueg

ls!rulunIInus!clluc

- f zoc op nrpn/S

.. '.'.:-l-:ffi;i4@r*

in acegti ani Maiorescu declan-geazd gi o violentd campanie im_potriva ,,directiei vechi,'in cultura giliteraturd. Primul studiu va fi O cer-cetare criticd asupra poeziei ro_mdne de la 1867. El va fi urmat deAsupra poeziei noastre populare(1868), Limba romind in jurnateledin Austria (1868), in contra di-recliei de azi in cultura romind(1868), Direclia noud in poezia giproza romdnd (1872). Studiile vorfi reunite, in anul 1874, intr-o primaedilie de Critice. Ulterior volumul vafi retipdrit, amplificat cu noi articole.

Din 1874 pardsegte definitivlagiul 9i se mutd la Bucuregti. Caministru al Cultelor gi lnstruc{iuniiPublice (1 87 4-187 6),Ltcdtuiegte unproiect pentru reorga nizarea invdtd_mdntului rural, se ingrijegte de maibuna func{ionare a invdldm6ntuluipolitehnic, sprijind publicarea docu_mentelor istorice, hotdragte restau_rarea mdndstirii de la Curtea de Ar_geg etc.

Reprezentdnd partidul Conser_vator, Maiorescu este deputat in par-lament, unde se remarcd prin ex-ceplionalele calitd{i oratorice. Numitprofesor de logicri gi istorie a filozo_fiei contemporane la Universitateadin Bucuregti (1884), line cursuristrd_lucite gi se bucurd de notorietate.Va continua sd scrie articole de doc_trind literard, intre care Literaturaromdnd gi strdindtatea (1gg2),Comediile d-lui l.L. Caragiaie(1884), Poeli gi crificr (1886). inanul 1889, la moartea lui Eminescu,publicd studiul Emrnescu 9i poe-ziile lui, in care face cunoscuta pre_dictie despre posteritatea literard amarelui dispirut.

ln anii urmdtori este mereu inprim-planul vielii publice: ministru,pentru a doua oard, al Cultelor silnstrucliunii Publice, ministru Oe lus-titie, rector al Universitdlii din Bucu_regti (1892), ministru de externe,prim-ministru (i912), calitate ?n ca-re prezideazd Conferinta de pacede la Bucuregti (1913). Se stinge dinviala in 191 7, dupa ce vreme de maimulte decenii a fost o cdlduza, un,,spiritus rector" al culturii rom6ne.

hotrrisc infiinfarea unei societd,ti literare, numita ulterior Junimea,la sugestia lui rheodor Rosetti. inceputul il fdcuse irr.r Muior"r..,i-n 1863j care linuse un numdr de ,,pielecfiuni" in r"r" ne"rii rrrr"r-dovei. Tinerii hot[risc continuarea lor la universitatea din Iaqi (laprima sa aparifie in pyblic, acelaqi Rosetti, gituit de ";;F;nu ""reuEi sd rosteasci decdt societatea modernd, societatea modirnd, qiva cobori de la tribun6!), in fiecare duminicr inne orele u* ii Joue,inta,taunui public murt mai numeros. Asociafii se strdngeau upoi incasa lui Pogor pentru a discuta chestiunile ftatate.

- flnformafii mai bogate oferd doud cdrti de memorii, Amintiri dela Junimea, a lui Iacob Negruzzi qiAmintiri de ta Junimea din ra;ide G, P-anu, ca qi proceseflverbale ale qedinlelor. Odati

"" .p"**

numdrului de membri, intflnaile se vor desfh.,sura siptdmdnal,'succe-siv in casa lui Maiorescu ;i a lui pogoq de obicei vineri. vi, p" ,a"oLeon Negruzzi, Samson Bodn[rJscu, Mihai Eminescu,'MironPompiliu, Ioan Slavici, N. culianu, Vasile conta, Alexandru Lambrior,

yVasile Alecsandri, A.D. Xenopol, $tefan Vargoiici, Ion Creange, l.t.caragiale gi mul,ti a{ii. sunt profesori universitari sau delcoarlsecundard, magisffafi, militari, politicieni, istorici, filologi, j*iqfi,economiqti, matematicieni , filozofr, cu tofii dominali de imp-iitxmutintelectual tntrupat in Maiorescu, dtpd"cum afirme E. Lovinescu. Defapt, cu doui excep,tii, Bogdan periceicu Hasdeu ;i AlexandruMacedonski, Junimea adtmdfractic toate valorile culturale romAneqtidin a doua jumitate a secolului al XD(_lea.

Procesele-verbale aratl ins[ c[ la qedinfe nu participau, ingeneral, mai mult de zece persoane gi ci ele erau dtmini. J" oatitudine mai degrabi veseli, dqi discufiile se concentrau O" n._blgme cdt se poate de serioase.

'Vasile fogo., mai ales, auq-* ul

oricdrei Jormule pedante, dddea tonul, aruncand cu perne in capulvorbitorilor anoqti sau prolicqi ori cdntdnd popeqte! br*"ge .* qiel mult apreciat pentru anecdotele sale ,,corosive;'.-o circular[ a ministrului Ion Ghica inlocuise in mod oficialalfabetul chirilic cu alfabetul latin, dar frrd astabili gr no.o,.t" or-tografice. se produce de aceea un amestec de fonetism qi eti;ologiecare complici enorm lucrurile. in qedinlele anilor 1g65-rg66 au locdiscu{ii aprinse in aceasti chestiune, rezurtatul lor fiind studiul luiMliglescuoD espre scrierea timbei rom6ne. principiile iuni-iqtiror,stabilite atunci, vor fi.adoptate dupd indelungi .orrt o.r"i* gi de nouinfiinlata societate Academicd. bste prima reuqiti maioir a so-cietd{ii.

In anul 1866 este achizifionatd o tipografie al cdrei scop era sipublice gratuit toate manuscriptele ortgiiaie romdne, a cdror valoarese va fi constatat mai intdi de un coiitet ares dintie noi, qid;;"-menea cdrli de ;coald la prelul cel mai modic

"u puinyi, i" orepublica fn ediyiuni critice ;i portative lucrdri de varoaie deia

imprimate, in fine de a completi lacunele literare ;i ;tiinyifrce'afnlara noastrd prin traduceri bune de cdrli bune. Fiecare pubiicare vafi fid.cutd cu litere latine.

La 1 martie 1867 apare,sub direcfia rui Iacob Negruzzi, revistaconvorbiri literare,la inceput bilunari, iar din rg7r,"hxtari,;;;,numdr sporit de pagini. Aici publicd Maiorescu, incd in'primutnumdr' studiul sdu capitalp cercetare criticd asupra po"itit-ro-mdne de la 1867. Aproape'toate scrierile de varoaie ut" tit"rutorii

I

Ic0IItilfl

$

TduI{tsfrpTm

s

il.f

&ill

dI

nri

6tl

-fiE

plcr

"tr

or-l/

r.q6qttttHi

(u;1so3 uo.t;yq

lnl E ezerl;eun ;npdecu$"'ppug0 ne-tptlg

:e1id;.rcsug g;Sn erdnseeqncsalolPuu losec lnlnqllse^

(glSerncng)ncsoJolehl nilI lnl lasec epeieg

-o"td utp :pd,mzn l_# ac apwnu plqaw nu 'topiaod oary\t"tofo7tg

'prDruauap arrqasoap naco opur{uoJ o ap 1on"od 4 a4sa puqaod p"tn7

-DnnI Dusoou DJrut lcp1 'auguto"t ntzaod otdnsD p)tllJc aJDp)Jac o

rcu n4uad pquoltodwt Tntpd o-au piut,tt.td pwrn u?p plsoacD uI'Wrn ap lnsown{$ aruora ap p,ryâpn tqasoap o n"\uad

pn8rc ruu p.rnspu o m1nn1qnd nap ps 'oaryop p 'a!nq!4un alg'oarapat n) tncaq gf n-ay a.toc ad 'auntrtodwt ripyuo1nc

-t1"tod to1put n"tdnso oliuaw ynpug4da\iap 'DS D\.to 4 azauoficat"rad

as ps 'ficspuq pxuapl aro a.ne n4acn ad ryruJ puuoapul aIfl:asnolo! r.tout pnop nD a47d1cs1p oauautaso npJ 'ncualsa a8unfn

alood p docs $acn fi 'ilaod tto putxa'td'ptootlalm alDLuaqc ontu p.tpl

'a,mc a\fip\1"rcolpaw ap uat au D ap atsa n7 Tndocs 'tDQ 'PrpâpD

1DaJJ D nu nct&o1 ptoponru wnca,td 'lnsowntt waJJ D nu DJIP$aptopolrlu !fiaod acnpo.td o ap g[ a4ood nu $ aqsa nu rol Tndocg

'a1dutaxa urp oiuay-adxa uud ti qgc anqa,toal rlpplJac ultd tglD 'pcualsa auaQw uJ

Dqsuowap apod as lgc ad p"4suouap wD-aI rrrupâpo a$nV'runfica11[at nldurs ap aparqo ap pcsoatal as ps olzaod pc p,n4oBau

np&at pwpotol # 'a.munulnc atds plopotB Dafiqo^zap * m1n4ca1qo

oalr.tBut ,olupruaza,tdat oatocitw pct1dxa as ppapr nlitpuoc utq'apD4sqD ayunfiou ap pcsna"nl as ps o4zaod pc puqn&au n1n8at

ptnpotot ti 'pnou # atsnf apunfinndwoe fi a11"tpcgfruos.od 'a1a7a1

-rda \o1atruytnc DarDulutralap pcl1dra as plDlhlout otitpuoc urg'rumsod ri a7u1w1iw1s runs ppap n nfirpuoc rm :afqlsuas

1u13out1 'n niualstxa D plDuatDw afitpuoc o D) 'atal Dvaod:ntzaod ntdnsn

a1odtcuttd rap! aprDotpwrn Mlpugqop 'piol ap pryrys uJ utpqsaow-ap al ps loc"tnuJ utv a2 afuruznpuoc alool wrcD puglnldncay

ougruor llrnlurelllBrdnss RJIlIrc oJBleJJac ulglul

irolrJolepuelul eriuedsrp nc g1epo esesuqses erac lsrunrmf p1p1ds r$ nu rep '1161 !fift u1 pugd mielterdns e,r

elsrleg 'pugruoJ Bmqnc rulued lqocoeu ep reder un tS rep 'erluttu€o Jeop eurlep €el"leroos rer tudsrp rnplndecug uueluso pugr edpug5'r.tulpeqery uorurrs ep ,06I ulp rel'uep8og uol ep gsnpuoc IJ€A BlsrAeJ €06I ulg 'cnqSo3 e8roeg umcerd orou

lueureo nes rcrlelsrS eler8ere3 urncerd rqcel reru uoleJoqeloc rS ecqqnd gs pnu4uocrSep telsrerrrun lueunuoperd reperec rm plgdec ?A 'elqrlrq€suodsere8ee4ul grrmse rS1 'nlzrgl reru rue 1op 'erec ru]o6-ncselnpgl{ 'C 16

ncseln8e1r1'64'ncse4ruoEerq IIeqII tr'43euron-ncse1grg'lV'I $Iee4ug 4red neecpJ eJBc urp lelrruoc rm ep 1elnle rJ eA elureul rcmlee61 '€68I u1 pugd rzzru8e51 qoc€I 1nI e[r8 u1 errgrupr e]srêU

mcrel I ep"r1s urp ncserorsry rn1 eiurncol ul plemSg;-sep 'puee$emcnq €ec ep g1elqnp else pueeSer eel€lrlrtce pugc 'Iligl-ercos reiuelsrxe e gdele enop e edecug umcv 'Daulunf gzeepurcs

'qSerncng WVL9I urp Ecwelrqels es ps llolau'ncseroretrAg nlII Inl egruees nc reru r$ rlSnunml e4urp eJoun e gc4rlod eieyr u1eerec11dur1'rlSerncng urp €elsysJeÎun el zzru8e1r1 rnl lrueJsu€r nc pl€po

'gleydec uI pl€1ruu lsoJ e etsIAeJ'pueeSer e{rrede ep Iue ecezerdsldopdnp 'SggI u1 '1e elpped ug epcllqnd IJ rorr gcode urp eugruor

I

l].li

i[;,

Iil

dI

0l

ilili l

s&frfilifr;,ilrfifir,ilt,ili

'lffi:i:,l.ii.i;$

ducliunile lor se vede numai o fantazie seacd de imagini originare;i o inimd goald de simliri adevdrate, ;i mai bine le_ar fi fost lor ;inoud dacd niciodatd nu ar fi luat pana in mdnd ;i nu ar fi ldtit tnpublic producliunire ror nidemne-de rimbaiut *Lr""iri' ii"ii*ulipsa de orice literaturd este unur din ,"*rir" de barbarie;-;;;""-relgr o literaturdfalsd;i urdtd este cel dintdi pas ,pr" d"giok

"oculturii tncepdnde.

- - Aci devine prima datorie a ;tiinlei de a se opune fn contrardylui contagios. o criticd serioaid trebuie sd arate moderere bune

cdte au mai rdmas si sd le distingd de cele rele ;i, ""raiiri "rr*tIit:rat?:: de mullimea erorilor,"sd prepare junei generaliuni uncdmp liber pentru tndreptare.(Tifu Maiorescu, O cercetare criticd asupra

poeziei romdne de la Ig67)in acceplia lui Titu Maiorescu, rolul poeziei este sd exprime

frumosul. care sunt cdile prin care se poate obline acesta, ro .Lutruliterard? t. vrvq' -'

O condiliune pentru admiterea comparaliilor este ca ele sdfie juste, scrie Maiorescu, iar apoi citeazd ca exemplu negativ ver-surile: Ador tare adevdrul,/ il ador cd e frumos/ pi"r* i in- loor"mdrul,/ Al livezii pomfrumos. in.. urrrr-" constd eroarea p. .ur. osemnaleazd criticul?

Q Care este scopul cercetdrii critice intreprinse de Titu Maio-rescu in acest studiu?

Critica,,formetror firi fond',-hliur radicar r'..1in toatd direcria de azi a curturei noastre esteneadevdrulpentru a nu intrebuin/a un cuvdnt mai colorat, n"aderd,

in aspirdri, neadevdr in politicd,'neadevdr tn poezie, n"oa"rar-panafn gramaticd, neadevdr in toate formere de manifestare o ,piiirtuipublic.

. cufundatd p6nd ta inceputul secolului al xlX-lea in barbariaorientald, societatea romdni, pe la 1820, incepu o ," iJi'ai,letyrSia ei, apucatd poate de-abia atunci de mi;Larea "on'iognoraprin care ideile Revoruriunii franceze att strdb,dtut pdnd ra'ex'tre-ryitdlile geografice ale Europei. Atrasd de tumind, jini*o noormrStrenrinseScea emigrare extraordinarA spre f6ntdn"t" ;ttirfi" ainFranla ;i Germania, care pdnd astdzi o *)r, tut crescdnd ;i care adat mai ales Romdniei tibire o parte din rustrur societdriilor strdine.Din nenorocire, numai lustrul afryorn Cici nepregdtiyi cum erau sisunt tinerii noptri, uimiri de fenomenere mdiele-ar"'

"uttrr"i mJ-derne, ei se pdtrunserd numai de efecte, dar nu pdtrunserd pdnd lacauze, vfizurd numai forlnek de deasupra ale iivitizayiu"itii), nutntrevdzurd fundamentele istorice mai a:danci, care au produs cunecesitate aceleforme;ifdrd a cdror preexistenld ele nici nu arfiputut exista [...] i" aparenld, dupa itatrstica j"ormelo, dina/ara,romdnii posed astdzi aproape tntriogo civilizare occtdentaii.i;;"*politicd ;i ; tiinld, avem juriale ;i acidemri, avem ; coli si literaturd,avem muzee, conservatorii, avem chiar o constitu.liune. Dar in rea_litate, toate acestea sunt producliuni moarte, pretenlii fdrd funda_ment, stafii /drd trup, iluzii Jiird adevdr, ;t aitfel cultira

""tor"to,

Medalioane ale Junimii

il

^djs

d,M

,d

il,l4

ry

il,n

-wi

,d

Fil{

-{;E;ttjg

-5

m

;E

iil

ryJ

.5t

j

ro6od allsen

asns rsru ep IrqueuS€.gs€Ixo lsoJ € eJ€c urp reieJeJd erznlcuoc else eJ€J s

L,todod un-4ul p,rryp)ap rrrapur.tdar.t4 p1n71doc nc \op"ta4nd o puns p$L)a)o nc Ttsdap-adau ocn[ tjod a1 nu pc erieru.rr;e ncseJor€trAl gcryrtsnl un3 e

(y 791' n1an4t2 e elirpe erurrd e1 g1epfi ,ncserore141 qr;)tp^raurry o n4dlncs fiod rua ps apun ap ,ptD)rto) p.mBgf o nt\uad

uaiumqa4ul ll prop :prnutDw ap )olq "mBms un lv .aqolalac i

'ailDppc tri ',,pio1ttu3.to1t7i4n oljlzodxa" q 'azugd ap uo4p"mzugtds' t.t1 so\aod' t|it,to\ott "n suoc't7 itaualD' u in oulnf' pJn]pc ug finno sv' tcgft"touo uqwaw' rtnplca s' lJrMapD JD ap' D ruqaqau u ouoticun{ ap'fiun"tou8t uosato.td ap aryunsuo) luns DgnaJD n4uad npy p,rododaundstp atol ap ualnd a7a17u13tpw pr a$a oznnc ,fin.ryd,apn piuntiap ruawoo ap 'runq roa trctozord ti fiaod ap 'qnuognu #ouasawti tiou4snpul ap 'giapow 1i t.to1t1ts t.utloci ap alw o csasdtl !fi nppcog 'qtut8"tpw a,ryf utp a$a p 'lacasau a$a nu runfinu Dun Jolual-nd Tn"torr,zt prput{ rorurol 'pqnlopBugl a&nw pd nu pnopugray'pto"ry^apo oac # nsDonumqary Da) oatuJcnl n"quad a1np,nrd naa.uJ runs 'puial7 alonnl o n"quad anJau 'sontd ap aJDnnI o n4uaduaiumqa"4uS al n oluryJaprur oawuaSo # pftnw Duol ,DaJaAD

'1ndrug todod un-4uJ p,rrypr ap ntapur.tda.44 1ryn11doc nr ,olual-nd n nwns p$onD nc ysdapadau ocn[ ?iod q n1g .p1nxg[ awuryo-r7m, Dauautasn pgfo as nlunpaptut "ro1 ntB.taua ,pxg[ pttlc o lzptsDa"m Jolruguto"t o plnuofiDu oatatv'pqrut8"rya arcUruoJ o lop ruawowanto uJ nD 'alorlar)M a{'alDJout agf \odod mun afland

,,egareullN o Btdlnrs liod IBru gs apunap 6glBJIrBr

RrnEU o nrlued peiurnqerluJIJ RJBp :BJnruJBru op colq JnSuls un Iv.,

esns r€ru ep mFxel lqeus W ncseJore4 eEmfe ormlcuoJ ec e.I bipuolp.tplpwtoteutBelurs urrd Inorlrrc e8eleiul e3 g

;ngs rnlnduru€mllnc tn ncseJoretr l ep lecrJrluepr IDJtpu 1nfitt e6e eJeC F

@tuguto"t DtntInJ u!

lzo ap !a!ira"4p oquor z7'ncserore6 rulJ)'{o ,p naunfio.t pp

a1 pmBms ac pcEftiurtti oaprrnruw p"m{ oa1saco a1no1 utaco! a1 pslglap 'arcnqop appuo nc 'aunljdaca,t ap afrns"tnrslp nr ,auwalos

apiutpai nr ,ol a1runficas n) 'nMapDOD colap maco!nu ps autq rcwlundwoc o aJ alaaoostad q piunn7ts nc |o\saltunut gfas ps alarcosyap ru"rdo,td p11"t7ds oc p"tp[ utacot al ps ryrap rungnnosn Dun rDlionuoau # rtn,touo ruqMaM ,natnnun7"to ,aprup$ colap wacn!nups aalq ma losooun.tto4.to ap p71sd17 utacnto ps ryrap )opp p)apc-nutd o wacnt nu ps amq mM ,Dar ppoci o wacn! ps rycap Joppplnoci o utacnt nu ps aulq lDa a$a :a)E LuoL arouLtn uud tg 'pm1-ru) ap nu.ta4nd cof1ru un a1iactutu pipul{,psDoop)ttls pldatpD-ap a$a "mp 'so1of unlrlu arnpo nu pr rDutnu nu puol p"tp{ ourotrl"'l 'cugpo tDut ar uJ ac urp auluap so! ap ptodod ap a1"mdsapau aro) pslqD ti 'a"mo1ort, p.tpl ti olnu a$a nfugutol ap aqDuJ lnw

dreg 3g

s,'dll4,ufl,

Jfir

Jfl

$ililiini

',il1

'ilrt"n

Theodor Rosetti

Trisiturile j unimismuluiA. Spiritul critic este, cu siguran{d, cea mai importanti tris6-

turl a junimismului. El se manifesti in primul rdnd prin respectulpentru adevirul istoric in studierea trecutului qi prin cultivarea sim-plitilii. Este comb[tuti astfel falsa erudilie manifestatd prin folosi-rea de c[tre mu19i cdrturari ai timpului a unei limbi artificiale, consi-derate mai potrivitd pentru a evidenfia diferenfa fafi de omul de

rdnd. De asemenea, se doreqte aqezareaviefii politice qi culturale pe

baze autentice, resping0ndu-se ,,formele fdr[ fond". Nevoia de cla-ritate, rigoarea, raliunea vor fi reperele permanente ale junimiqtilor.

B. Spiritul filozofic. Membrii sdi sunt, in cea mai mare parte,

oameni de idei generale gi mai pufin speciali;ti in domenii precise

ale gtiinfei. Nu gustul individual, impresia de moment ii cil[uzesc,ci dorinfa de a construi pe o solidd bazi teoretici in care aplicaliiledevin doar o urmare fireasci a rafionamentului. Aqa procedeazdTituMaiorescu, a$a vor proceda gi A.D. Xenopol, P.P. Carp sau, maitdrziu, Mihail Dragomirescu.

C. Gustul pentru clasic;i academic, aqadar, pentru valorile ca-

nonice qi nu pentru inova{ie. Oameni cu o solidi cultur[universitari, junimiqtii erau prea putin dispugi si accepte inova,tiilemomentului, indiferent dacd acestea se numeau simbolism sau

naturalism, in literaturi, impresionism, in picturI sau muzicd, ArtNouveau, in arhitecturd.

D. Spiritul oratoric se nagte qi din opozilia impotriva retoriciipaqoptiste romantice, mesianiceo lipsite de echilibru, dar qi din res-pingerea frazeologiei politice parlamentare qi a beliei de cuvinte a

timpului; impune un model in care totul, de la vestimentalie la diclietrebuia sd dovedeasci perfectl stdpdnire de sine, rigoare, misurd.

E.Ironia caxe venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit depedanterie gi morgd al acfiunii lor culturale. Totul conduce spre acestmod de a in{elege activitatea junimistd, de la opozifia lui VasilePogor pentru orice fel de reguli in func{ionarea societd{ii, pAni ladevize glume{e, precum intrd cine vrea, rdmdne cine poate; de laplicerea poreclelor de care nu sc[pa nimeni (bine hrdnitulCaragiani, pudicul Naum, carul de minciuni Negruzzi sunt doarciteva qi nu dintre cele mai ,,tar7"),la exclama{ii deloc academice, degemlfaul!faul! cdnd se spunea cdte o anecdotd frrdhaz.

Toate acestea fac din acliunea junimisti un moment crucial inevolu{ia culturii romdne, despre care E. Lovinescu va afirma cudeplini indreptd{ire: Cdnd o mi;care culturald, in afard de mortarulcdtorva generalii de oarneni culli, privind unitar si seriosproblernele vielii romdne;ti, a dat politicei pe PP. Carp, criticeiteoretice pe T. Maiorescu, poeziei pe M. Eminescu, prozei pe IonCreangd, teatrului pe LL. Caragiale, istoriei pe A.D. Xenopol,

filozofiei pe Vasile Conta - acea mi;care nu poatefi privitd decdt caun fenornen de mare tnsemndtate.lacob Negruzzi

Sueesl

Nicolasn

itrals,ni

t

d

TudorI(

(

IacobI

I

l

-,4

1.

2.

3.

4.

5.

6.

eluoc allsen lntozolll

"nDat-xD{rDtnppcasatDlluarap::;1;f;;Wt;:::';f{Hti o"mlotalry loluitutunf ryfnsu!

"11irr'1wrr1d, ii n"ruroroyynUJ prp,t:eunrioru ?eJeotgrrun pugê erc:raqzep o fiezvnBig .etelceloc olelerreleru e1eo1 erilzodsp sl ptepolole1-npugund,ruplecrec elolellnzeJ ,olnurru

SI-0I op ezelws reuneruroJ qns topEeloc lieluezer4 .Tstwtunf

lnwslrltpJ €ruel ?cpugê perord un :{rezrleu,r8eloc le4-lop gcul nc po""rO*1 C

ug'ropaeloc eieg u1 riutzetdl-?s er'c ,UrU rrr*r;7;;:rr:;r;:: erdsep erie3r1se,,r.ur ezezrleul1 ps eJec goder un pzelr"peg .e

:e.le8ep e1 'elel rrrplecJec e erznlcuoc ldelp ereluetunEre plseeoe rsoloJrtod Zp^rau1y11 o oldgncs iod mu ps apun ap ,prn:"rcc pm*{ o n"4uad pajulnqa4u3 lt Tcop :prnw"mw ap rolq nButs un ti i&p4r!,c e elipe eurud e1 reiegerd Inl€ulJ urp ecrroter IIrFqe4 -uI Insues .pu€ed ele]gumf o sorrc ep lxet un_4ul .p.qdrg

'inqryI g uo4at'!.toto!o, 'puurodurpuoC elEâu u! aru!^nr ap ogjag ;pig*o,ozo.td tri olzaod ug pnou oljcatgq,anwayod.r,tpnlta.sgp :nldruexeep 'euercse.rorerrr ilpnls rolp erdnse rS eerelecrec epunxe riod

e4urp er'ceg 'mpugr sl-'r ergc ep erxer

", ,Hfi::t.,ilTff

'eleJerunue rJn1psp4 rcurc elec e4urp eJecer; n4uede^ll€rsnll elesed ,em1ce1

ep eSg ed ,eEe4xe ,S'.rr, ,n.,i ,p .1"f -uew8er; esnporder lsoJ n€ erec urp elelxet eurr8e4q ul eiseliJ

'9

'i

'g

L

.ecode rS lueuruo eurq r€{u gcseounc ps e$erop ec1ec ru1ued elln ep rue4xe rep ,elueErerrrp

,rorrapn .e^rperqnsIrPcoAe ttms 'lnptueruotu e pl€ml1nc ew1^qr,rnce duedrcr;d rS uogeur Joun ole gieurogur

"p ,p*r,u eJsru un uliuoc

erunlol gnop elec ,ruorueru ep IiryJ .$o1 ugp Berulunf D,ap !,nJalrav'nue6 e8roeg iueurpnl ulp ylrulwv.rzzrufe51 qocel .urgdruE

eFoloepr rS euolsr,gpqrsecce gcqceptpprs$retu o-4ug ,plurzerd rB nule4s rrurrpel1 X

"cselncoi3 ueqre$ nc eJeJoqeloc uJ pslrcs ,autapoi augutol ,un Dnllllaryotsl lu lolldec tm ec elUpsuoc os Inlpnls .Daralunt,nunl1\roprrl'lnce4 ep lttlot nc epuudsep es B ep eetel{rqrsodrul + ffulqnp

''lgtulp Iec rJ € ep eiurnzgu nJ oncseror?nr

lnl ,,niirjpirloo":, glsuoc €ls€ece uI r€rucoJ .to17io7u1ou3 a1o ,3uo!pq!ipwoy* nc afirzodo pnu!ruor o4ug ,pug*a" pi"1p nrsatorcW :)!ut!u

a8au ps ptpl onac pa"t{D Ia ppc ,aljpodb prpy ,au1i i3 "1n71t, -uo) as lryosqD Tndacq un ,lntoyte eunds umc e$e :lniosqe

tldecul un-r}ul eeJepeJcureu,pqelrzreur,pc11drul lqnindocul eriecorr._'ncseloretrAJ rnl Inzc ug 16 ,ulnc ezeJlsuouep Fs

ermdord rSg eege3 .nrsanlntr[ y7 n1futrpoauoS,ncselou€]\l eelocrN

;odouey .e.V Inegolsl

ltStJvucot'tsts ilrs:9ns

4'^p.t0Q 'DQ -21tiaip.rp1ty nl pugd -

"'giaio.,ro1ty Dl pu?d -i"'- "'a4tndap nu 6 aqndap 1aq _

'puuop pqDaquJ 2a4,mdap fia&"o1tg _.aracpl

ulauopl !a4_!oQ't91pdp)

q InuDLtnt 1i psold m lnuoluouna7 snd o-# acpdnp'piotulp pllo4oladpznio as Tnuwop rg

'Tntoqsn&au apundspt \oosuog _'puwop asrz tDosuog _ .fl

(toatnn1ncog'elerBere3 .1.1)

ltjod ps amqa4 ...iliodpc n4i "'i!iod nu pr loE na ps ..'iljod -

"'4od pcop 'ncsa7-"toag wnporu 'a"ocp1d aJDw lDut DaJ n) -

luqaud ap qia au lgr uapa^ps :otitctuto DIDJD as arouau DT '..lucrun nzllMasa"mw un nnl tu-ps alnqarJ 11io7 pw nu pS _

ii -i1io1 pw nu ps Bot aJ ...DCI _

iiaurw D7 _

'pqnuo(ouaouDo)n) apundspt iwDauat Dpaaunp oT _

'put-npundotdona cE 'ncsaSloag uopow ,ougu ru,ryg -.y

"'ln]xele.rincs;p

"'Iqxetreliesre,,ruoc

'eermrido ecgrlsnl ri-ps erec elueumEregnop e]gc rS umcerd lecrg4uepr rnp8olerp lndqIeqq uJ errcsur rS sol reru ep elelx4 e1Se1r3 .I

'luercrJns lrlp8erd re-el nu ercc el ,gugruor

€mlerelrl yS eqruS euqdlcsrp el ezq reun Belur-euJ el€l elpnpug8 ,rmpugr eses-rcurc ep rorJel-ur Solouoru rnun BruJoJ qns .ezeeuuresuoC .t

(s1uo1q Tnuuut.tps,ncseurulg 1eqlru)unpsqo u! ap luns uDa

ap ryJ :!,tout rout - lopugwn nc lntw rDw luns'rqco u-nc a4a.1"td ,pp^ q ar apparqo $

.a.mw

ap ryw pt lou ruquad gf n pclw ap Uluut n4o $atDw ap UlutuJ auq o _ awqwrqrsau rurujndotdn) 'ucry #o1acn - atnut rDw tlrwuJ talneqcu3o-au pS 'tou ruadacr"td a1 atoc 4 a1run$todo,rd u3

$ p1at4 rulosqD Dapr apq adactad tn ,aqsDou

alauo8to nc liotop rnpumdnsatd ,ryn1 nprDnlotmcol 'a13o7oun uJ atnzp)Js Da utp Dalal aryolli 'aruoQ lnun afumsuaullp DI ptsnpar nawn1 unnd-tq)u-au pS 'un nd tug Mnc ap rJnu rDru rcnt ,rtout

"'FlxelJoIJelq Solouoru

"'FlxellBsoJpB Solouoru

B. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_darea eseului afost data de 15. Azi riot"* to 2I;i tncd nimic!...

- gi eu tot pAnd h Mdrd;e;ti.- Vezi?... Dupd daraveri...- Da, dupd daraveri. Dar dv.?- Tot dupd daraveri.

, (I.L. Caragile, Accelerat no. 17)

2. Completeazd spafiile punctate cu o continua_re de patru-cinci replici a discufiei dintre profesorqi elev, d !*i confinut si exprime, din perspectivaelevului, A. - ezitarea; B. - tatonarea.

-

A. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_darea eseului a fost data de IS. Azi sintem tn 2I;i tncd nimic!...

sebit (re rog mult - exprimi intensitatea; mdcarde datl asta - sugereazd faptul cE pdni acum ma_ma a_f9st intransigent[, aqa cd mdcar o dati ar pu_tea sd-i indeplineasci dorinta; sunt doar o dati pean - rugdmintea nu se va mai repeta prea cur6nd,iar raritatea evenimenfului ar merita o exceplie dela regul"i; Ce naiba- exprimi o nuan{i de nemul_tumire, dar numai atdt cit sd nu supere). Snategiaparc a da roade, intrucit, dupd un refuz' ferm (Nicivgrbd), argumentat f[rd echivoc @ala se sfdr;eStedupd miez-ul noplii; te scoli greu dimineala;reclamaliile pentru tntdrzieri o ia b primesc toteu), replica final[ indicd o ezitare care lasisperanfa oblinerii acordului (inJine, om vedea...).

4. Precizeazd ce exprimi dialogul urmitor dinpunctul de vedere al strategiei comunicdrii gi dinperspectiva fiecdruia dintre cei doi vorbitori: tato_naxea, ezitarea, politefea. Argumenteazi_fi ris-punsurile, lindnd seami atit de elementele verba-le ale comunicirii, c6t qi de cele nonverbale.

Omul, a cdrui vdrstd, desiguri inaintatd rd_mdnea totu;i incertd, zdmbea cu doi din{i, clipindrar ;i moale, tntocmai ca bufniyele supirate de olumind bruscd, privind intrebAior pi uildit contra_riat.

- Unchiul Costache? tndrdzni sd deschiddgura tdndrul, pe urmd, intimidat, reJiicu tntreba_rea: Aici ;ade domnul Constantin diurgiuveanu?

- -Bdtrdnul clipi din ochi, ca ;t cdid nu ar fiinyeles tntrebarea, mi;cd buzele, dar nu rdspunsenimic.

- Eu sunt Felix - acdugd tdndrul, uimit deaceastd primire - nepotul dumnealui.

- Omul spdn pdru tot a;a de plictisit de intre_bare, clipi de cdteva ori din ochi, bolborosi ceva,apoi cu un glas nea.qteptat de rdgu;it, aproape;optit, duhnind a httun, rdspunse repede:

-

- Nu-nu-nu ;tiu... nu_nu std nimeni aici, nucunosc,..

(G. Cdlinescu, Enigma Otitiei)

5. Scrie un dialog de patru_cinci replici, a cdruicaracteristicd sd fie polite{ea, in carqun t6nir devdrsta ta i1i cere ldmuriri despre o adresl pe caf,enu reu$e$te si o gdseascl Rescrie acelagidialogintr-un registru stilistic antitetic.

Elevul:

Elewl:Profesorul:Elewl:Profesorul:Elevul:

3. Imagineazi o scurti conversafie lnhe doui_teipersoane, astfel inc6t si integrezi adecvatstructurile urmdtoare: pdi... de, vreiu sd spun, uitece.lndicd, in fiecare sifuafie, care sunt persoaneleimplicate in conversa{ie qi care este strategiacomunicativd ltilizatd,. De exemplu:

Te rog mult, mamd, mdcar tn seara astalasd-md sd urmdresc la televizor premiile MTI(

- Nici vorbd, cd gala se sfidr;e;te dupdmiezul noplii;i ;tii ce greu te scoli dimineala; iarreclamaliile de la ;coald pentru tntdrzieri o sd leprimesc tot eu.

- Haide, mamd, mdcar de data asta, gi-!ipromit cd mdine o sd fiu punctual. Ce naiba, suntdoar o datd pe an!

- InJine, om vedea...

Fiul ofer[ axgumente pentru a obfine acordulmamei inh-o problem[ la care fine in mod deo-

-tp4 ano q lryaIap'(%e D np 4 atoc ad nuoq ap !ncp1[s1

-tDS tuns nu np '(oag) a1o1pups oudatd $ ("29il ppuos-nd oiuotr8ts '(NtD piqraol '(47$ plolcos to1 oin1,t

ap fuwni1nw ptopap as ps q ?salncq arac nugwo[ 'g't

"p atpau o p^apt 1n{opuos'(,,lryot ryi" ) U o1 (.,c1w1u

npsqD mti nu" ) t ol ap ptDos o ad - iotutotul qols

p"oplsttoc as prTu prpaw ulp nugwu'p atdsap "ro1aiu1

-$ourn oiututd uJ arpnpo pdnp 11h1t o atip1punqwg

o p4doa1to inteutalu lac a4ulp lwla4 pnoe 'wnp

-uaalat o1 odtcutod tD nu 06l tot 'Dqao) { ro %9 'gnDI pluguoy DarD.nW nauad Dto^ Jo duapuodsat a4wpo%Zl 'suas $a?o 4 uaBap col Da^D rD arDoxlltDclalunppcsp :aqsDou tupi o puoadotna oatotBalut uisns apsq )samtolam nugwana4mp urryats n4 adsatdV

luacat nipqrctlqnd pp'IunU lrurauongotng ppundspt al ps lD)ra?u! D DrotlD

ri "top1.qqa4u! to$acV tgn W uptBaqw odgcadvad

uJ'ltuol!! n pma4cantd $3 wn3 lpuoadatng Daunlun

atdsap ryiaugwan alaws utp !!.torynoq n11i; a3 'Z

'1e1rc lqueurEeq uJ elrq€crJnuepr

]euo{crm; Flnlps a1e $gluepcqred pluzer4 'c'1euo$cmg

Iqs lrlunu€ rm-4ul elxel elsece e4urp €rruPceIJ 33J

-BJp€cuI nlued eluaurnEre pnop ?zseuoriuey{ 'q'sns rsru ep exel ro4 oloc e4urp aJBcerJ

uI rrJgcrmlrroc pdocs rS eurel gzeezrcerd 'e

(47qnd san1ul ap

aptowo[u1 oI Fsacco pur,tlrd'ppg oataT)lup4tulos oiua&m ap $ atoquaw

-nJop rollrprcnl Inwryo^'oa1onxaldwoc'oapglncgftpap alicur{q '!ypu!?!los oaro4s8atuS q ap aryz ap 0€ qnwpc u3 'zoc pdnp 'nDS afz 0[ ap uaur4 u3 cgqnd sata1ur ap

,ro1ttiowolut DarDtlcllos Dl slrcs u3 ppundsp.t ps oio8yqono a4\qnd altlJttJpsut g; alipluouny (t) 'f 'uV

'pliouuotul o atnwudxa ap

ppow ap nos nwotap uo lrutodns ap tua,ofipu1 'ac11qnd

linggsul nns aauqnd ip4uotnD Dun atipry goD utp ptpza"t

nns agiplttuco aqiautd anc aiowolul acuo aBalaiuS

as c11qnd saratm ap aliow.totul uud (q 'Z'luly'lauquov

puawD4Dd ap aqocgft1o"t a1ouoriou,o1ut alaruaut-ncop nc # nrugwoy oirqasaoS nc a1ogatoluoc u! .aczJq

-nd a1iptuolno * auoostad a44p to1tin1at af) apuau-Dput{ aytdtcuud a4ulp pun atrygsuoo ,a&a1 oXuazatd

uud pfisv 1ru{ap '47qnd saarq ap aiow.totur acuoo1 nuoovad 1n pppt8qau # "oq11 pyaccv.I .UV

Qn1wugutpipttul oa&aT)

'tnlnwa,trl8 o

argrpt1or4 uud pnllqqs a1sa g ruo g ap g {alood roftWrus

n4otnp 'puorcatatd Wsaw $ pmataql1a 'warnDpcDq ap

pwoldlp pBug1 ad'atoc aqo4tlmcads ap a7aa47o7 (g)'a1ouoidacxa aiuowo{nd ti tupry

-udn nc ua4a n4uad alacads asvlc ti awg4sa.t rcw upzzl

-olcads n? aspp'mplryulpjgnq mlrueprml I oatoqotdo

nc 'pnup&to |od as urygfo.td rolsa)D yupDc ul 'ury{otdarynw lDu nDs lnun nc pzoanuo&to as a1aan7 (7)

'ct3o1oa7 ti ul"tods'puD ap'uoluowotSo'ctrt11s'1oc1t3o

Igpgslulwpp'Jtwouoca'uuqay'a6o8opad'epouuotul'- tslupwn $ yoat - :yn$ad ap"motpwrn rc 'plnZat

ap 'pmauoicur{ pac11 lwugwpipttuJ (t) tZ 'UV

(eeurgqog eBIocrN 'lord :d'atlla{s arult utlout lontnnq orutmq7)

'1aryEtn47

o 1i 1gc 'ptnas ap nq[n1s Dplnpugr u! tgp as-npuguuwan

'aqo&oq mw ac u! ac ulp apluwa1os o # ato4lorzap o ndonw Toqpdpc o 'qndacug o1rydrys ap yqsap leuqlf,

'Dctwwnp ft oqpqwgs Tgcap Jolplunnuoanuawod pcotas nu ps # at4furry7 o1c1u pcsoafugaps as

nu ps dwa rsa?p u! Dc tgtptoq D 'l S li 6, alauoouoc uud'Ggrygd DaactpDoT q ap ppoqs 'fyuatsr\e n[ap ailp-o4 o puiu{suoc 'paarp aO 'GI'6 o4oyfl rou q ap xmlatsa apfiW pugc - piutpcod ti lsod 'atoqsutuS ?p aryz -anry !ryrysod opoouad nc oauaod as nu p1qAna17 p lg-saf lruagcotoc - pwalqotd o psaS Tupdn o 'dw17 u1

'csarac aP4lAJ - solslrHad rcu u3 ri rcu a4u3 uaAD ala na DaflspUpdry # rclutunpoa"4iu11[s uud 'acatpoap !,cspazlu^oqnp aun?nq vp

fa1ud un a4sa nq&trytT plugfg oantn1g 'cru1tz pcsnaitgagn

as ps atrq&trry7 o1ugfg oc nundwu ap sn&4 no 4lacuanq

llialrocrlcotd g ort1pn"g rnv ap prng uool yyguglg o 1iarDW pc a71svr1 y1n4uglg otqEtrytT rcdo nw Touuotno-sDa$acp ue'norDry llttugfg ap # tn1nw11osruay p doenb

Tnwud fi mlnuwog a1a1o$'qocpl yqugIs ap auryp4o

Tsof no act&tr411 atolnurcta1awud 'auuia,tc tiaf fWun- llq&nvlI ptu{g oq[n1s Trupdo o 'dwa uJ'trlp aCI

'(tt-w'ealdog) umcp8nt ap Dailjsat # ppnq g yp4ugc ap cn$pou u! ptp,tpDruJ ',,1!utgd oata8ug{" ,ac ol trynuwryoatoJlpug pdnp ap plpau! wntmtd no 11o7sodV tiu{g'OZ'tfrc) I :61'ZC'II)

'pary Da.nuawod r44 iaml

o ps rysaacy* apg llcuruod pugwrn # acusuoqng a!.o1p1u{g o solsqH snsJ fuoilrqugry aqp? ap oaurygsal $pqDJ ap patJ p louEuo aptnqwgs Dl ap pulurod .I ,,W',i

iilSi ',,

.iruNl,.r

ur$lr r

,llltsj;

u$ll

lrwf,lulwl

fiMi'ililmf

esc (56%o) ;i de locul de muncd (55%o). La capitolulincredere, pe primut loc se afld preotul (54%o), urmat dedoctor (79%o), profesorii;i tnvdldtorii din roi gSf4, pri_mar (67%o), poWti (55%o) ;i UE (52%o). Cei interyievatiau declarat cd nu au tncredere in oamenii ae afaciri(64%0). 9I% dintre respondenli nu sunt racordali lareleaua de gaze naturale, iar g4o4 nu au canalizare; 3okqu declarat cd nu au curent electric. Alimentarea cu apdin mediul rural sefoce de lafintdna din curte ca gdleata(50%o) ;i de laJiintdna publicd sau ci;mea Qg%o). DoarI6oh au apd curentd tn casd.

(E ur o B arom etru t Ru ral, 2006)

Datele oficiale cele mai recente despre starea realda cdrfii in Romdnia sunt cele publicate de AnaaralStatistic pe 2004, ca cifre valabile doar pdnd la nivelulanului 2003. Astfet, in 2003, existd peste :.2000 de titluifipdftq dar tirajele sunt tn cddere liberd: de ta 24400 in1990, la 12000 in 1994, ta 6300 tn 2001, ta 650 in 2003,o cifrd ce pare a duce producfia de carte sub pragul ci_tic al rentabilitdlii unei edituri. 1...1

publicul consumatorde carte e diferenliat. $i totu;i, 560% dintre subiecfii ches_tionali intr-o anchetd recentd, declqrd cd nu au cumpdratnicio carte in ultimul an, SS% nu au citit deloc cdrli tncarsul anului. Cam 594 din populalie nu cumpdrd cdrli,dar irnprumutd adesea {i pime;te. Un profit at ne_citi_torului relevd cd acesta ar fi mai ales ianot @0% dinbdrbali nu citesc), trecut de 50 de ani, rezident mai alesin mediul rural (95% dintre agricahori declard cd nu qucitit nimic in ultimul an), in zone cu deficienld de infra_structurd publicd, cu nivel mai mic de 50 de euro pe mem-bru de familie ;i cu nivel de sh,tdii cel mult gimnazial.Cititorul cel mai motivat este de reguld tdnhibfaent tnmediul urban (orap mare sau mfitoctu) ;i cu pdrtei custudii de la nivel mediu in sus. El e reprezentativ ;i pen_tru segmentul qctiv al cumpdrdtoilor de carte. Acope_ind 22% din populafie, el absoarbe de fapt gTok dinpiaya editoriald. Este vorba de persoane care cumpdrdcel pufin I-2 volume pe lund, de;i ,,nucleul dur,, alcumpdrdtorilor de carte e;i mai restrdns: 62% din ofer-td e acaparatd de cei care achizilioneazd mai mult dedoud volume pe lund, iar aceptia ating abia 9%o din popu-lalte.

(M.Lazfu, Eu citesc, tu citesJl El cite;te?,inreista 22)a. Explicd rolul propozifiilor interogative, in

debutul primului text.b. Exprimd-li opinia despre semnificafia cifrelor

EuroBarometrului, avdnd in vedere scopul sondajului.c. Compari propriile tale rdspunsuri la intrebiri

cu acelea reztlLate din cifrele EuroBarometrului saudin datele publicate in Anuarul Statistic.

d. Comenteazd semnificalia titlului Eu citesc, tu

citegti. El citeqte?, prin referire la textul dat sau la pro_pria ta experienld.

3. Procesul argumentdrii unei opinii presupune par_cutgereq unor pasi obligatoii; a susgine, a dovedi, aintAi. Un text/ un discurs este atgumentativ dacd ;inumai dqcd el confine expticit formulate o tezd ;i celpulin un dat (un atgurnent) care s_o justifice. Caracte_risticile texhllui/ discursului argumentativ sunt :

(a) ...?;(b) un protagonist (subiectul care argumenteazd,

care weq sd-l convingd pe interlocutor de valabilitateapropriei teze) ;i un antagonist (real sau ipotetic, cel caretrebuie convins);

(c) cel puyin o opinie ;i unul sau mai multe argu_mente;

^ (d) qrgumente alese ;i stulinute (dovedite) tn

func{ie de tema datd ;i de interlocutori, prin wmareaparlindnd unor aii de semnificayii specifice;

(e)faze intermediare, cdnd opiniile se schimbd;i seconsolideazd, in funclie de argumentele aduse de unulsau de celdlalt infovoarea propriilor teze;

(fl...?.a. Prczintd, caracteristicile stilului funclional in

care este redactat textul.b.PrwizeazA cele doui etape ale argumentirii care

lipsesc (sunt marcate prin semne de intebare), in textul dat.4. Europa noastri - proiect interdisciplinarrealizat din perspectiva filierei vocalionale alese,avdnd ca punct de plecare urmitoarele cuvinte_cheie:adoles cenyd, civilizafie, co laborare, comunicare, cre_dinyd, legistalie, ;coald, (JE.

Realizarea acestui proiect presupune parcurgereacel pu{in a urmdtorilor pagi:

o Identificarea unor surse gi utilizarea unor teh_nici de documentare potrivite cu domeniul gi spe_cializarea alese.

o Colectarea gi organizarea adecvatd a materi_alelor.

o Completarea/ redactarea unor documentefolosite curent in domeniul de specializare ales.

r Folosirea, in sus{inerea proiectului, a unui dis_curs specific domeniului de specializare qi adecvattemei gi situaliei de comunicare

o intrebuin{area unor tehnici qi strategii specificeale argumentdrii in monolog qi in dialog.

^ in evaluarea proiectului, la carc va participa

intreaga clasi, trebuie avute in vedere: calitatea mate_rialelor colectate, originalitatea demersului interpreta_tiv, calitatea prezentdrii,folosirea adecvatd a tehnicilorgi a strategiilor argumentirii.

'aJeolPuJn Jolilielou-o6 ruoleaJo nJlusd aJadoJ nesolapour 1ue^ep ne ele3 '(;clne;gueog 'gbueer3 uo1 'ege16e.reC 'l'l'ncseurLr.rf reqry\'ncsaJoleyN nlu_)

Eel-xlx le rnlnlocos ole iluacep sleu-iln ulp rroilrrcs - !3!selc uPl l

'lepor!'t :aurlel-ocelO r{plrqcnuypugu$.rede 'Z :olapoLu U e aletepts-uoc q5

-eleocs ul slelpnls g e e;rqndec-sns aredo nc Jolnp 'L - clselC

(ncsa4ug !ry Dlzaod'ncseiro8e5l'1)tnu18lto 1ncol 4 Uqp^uJ'rluot

-n1d qn1ppc 'nwnl af"mruonto atds putfugg adn utp ri p"touo nundsulp rurspu 'c1unqdau pun :rtrygfotd pnop nc piot p1sonD urp prn,-dp{ apul"td nlsaurug !ry Dapry"toln8uts 'mlnutsuuuutol puolauo1duJ 'nryuDuto,t ,toptua8 n $ autaqa Jola$,ryA o 'tnlnsr^ n Tndacu3pqloa1doou atds ptop ?tlo "ro1 'tiplruoun fi ntnqnu o 'ttmq&aa, o 'pu-nluor naqdnou a,tds pqopo a4iarud :pqnp a nrsamug ry1niog

lligllllqlsues Inlurulrd nes nrseurrufi luqlntr

'gugruoJ BmlEJelrT uJ rcrmle pugd elp{g}uyerueu'ecqqpls euuoJ ep rS sur4 ep elB}erJBA o esndo rJ JoA rg

toplsrldoSed Ie I€lueuques rS rupurelcep 'nrsecxo rnlnwsrJrl lrrurerrr€ epJ€lorr1ed rS rep 'ecr1o14ud eluecce nc €mlarerl ep e-repgdapqo ecnpord en es '1n1nc1lelse reluouolne rnlnrdrcuud elaurnu u1

'euqdep rrJgzrJnleru ericenp qlgryloq es-npuglderpul'lsiuecselops Inlp€ts el6eSgdep'plueprcc6nc rrJpzruoJcurs In1ueruotu ep egedep gcuJ pcsp rerqc 'puguroremlpc '€sl-XIX Ie rnlnloces lqySrgys ey gsnpord'guguro1 eruepecve.qgc ep ecqsn8uq reuuou €eJIIrqe$ nc rS srelrm eJeJelII rqull rerm? eJeeJc ep rnlnsecoJd eere,ulrur;ep no glepo 'm1nloces e l€mlpcerepel ep lcrmd urp gluelrodrur reru eec epeoued 'glelopr{ grRI

'rg en 'eueuueE fplrsrea,nm ]eluelceg ne r4*rrurunf'eiuerg uI 1elprus€ eJec 5o3o4 ellse1 ed rS 'ereorredns goci l"uun ne nu eJ?c rrm8urs'e1er?erc3 ed rS g8uee"r3 ad 1-npugldscxe'rcpc'euetuJe8 ecnuepece

Ilrrulnc eiuenguy ep eurgr1s IJ tod nu rcrtsrJolcer?c elsecv'IIJgi B gclruouoce rS pcrlqod 'plercos eierrr

ug rS snpe ne-s1 'eiuepuedepul ri eelun 'rnlndrurl ele elueuruoleelrJeru erec ed elrryqruqcs nc pJoce ur ognou ericerrp o mpdunl e

Irr4pc u8e4ul ermdun rol Botsecv'crJozolrJ Inlgds rS crselc n-nuad

In1sn8 'e1e1rre1c rS ereoEF n4ued Irulnc 'lsrurrunf c4rrc InlFIdseeI-XIX I€ rnploces ele ruecep eleurqln ug esndo rJ rol eI 'gzecueg€mllnc erds el4ude lsoJ nB urrlrrd JoJgc el? 'rl*rtdoSed llrolllJcse4urp BJoun Ie psprpoln€ mpusrJol€rue rS rnynrusernuug

+!c!selc toluetu eJodo uloun!z!^ op Is pcllslllls 'pcl1euol olellsro^lo

I zoc ep nrpn+S

Mihai Eminescu la 19 ani(Praga, 1869)

(Din arhiva Muzeului Nalional al Literaturii Romane)

A fost o vreme cdnd marii poeli treceau in primul rdnd dreptgdnditori addnci pi cdnd mesajul poetic era mdiurat dupd impor-tanla ideilor exprimate. poate cd Eminescu insu;i n-afoit strain deaceastd normd a vremii, incdt poetica lui este in parte orientatd dendzuinla de a rivaliza cu filozoJii ;i cu poelii filozofi. $i cu toateacestee, poetul este mai mare nu atunci cdnd mediteazd asuprarostului existenlei, reludnd de pildd refrenul hamletic ,,Afi?...;, ciatunci ddnd inchipuie ;i cdntd articulind uimirile tui tnfaya naturiisau cdnd i;i tnstruneazd lira pentru a-;i spune durerile ;il fericirileiubirii, dorinla, regretul arzdtor, chemarea;i regdsirea dupd des_pdrlire. omul iube;te in poezia lui Eminescu cu o intensitate careconduce extazul erotic pdnd la limita suferinlei ;i a morlii. Iubireaeminesciand este deopotrivd cu a lui rristan din drama lui wagnerunfir indoliat se tnterlese cu bucuriile ei. voruptatea se asociald cudurerea, tncdt ,,dulceajale" sau ,,farmecul dureros" fac parte printreexpresiile eminesciene cele mai tipice. $i poate cd tocmai acum,cdnd o doreqte mai pu1in, poezia lui Eminescu atinge sensurile eimetafizice cele mai grave. in experienla iubirii a iitutt Eminescumai limpede resortul cel mai addnc al vielii, ,,dorul nemdrginit',,dar pi zdddrniciile acestuia.

(Tudor Vianu, Mihai Eminescu)

Eminescu devine dupd moarte, printr-o exagerare de cult, pro-totipul tnsu;irilor ;i virtulilor umane. Istoria? Eminescu. Economia?Em-inescu. PedagogiaT Eminescu. Eminescu e cer mai mareJilozof,cel mai de seamd /ilolog, cel mai tnvdyat individ. El a formulat cutnult tnaintea fizicii moderne teoria relativitdlii, a cunoscut pe cla-sici ca nimeni altul, a relevant omeniriifilozoJia asiaticd. El-este unprofet. A prevdzut prdbupirea sistemului monetar ;i reintregireapatriei. cel mai inocent cuvdnt al paginilor lui e umJlat de simbo-luri ca o rodie coaptd. 1...1Dar cunoptinlere rui? peniru el literaturaenglezd ori lituand nu cweau taine. Manuscrisele lui sunt presdratecu calcule pi ecualii care a$teqptd numai un mare matematicianspre a scoate la iveald;i aceastd necunoscutd perilie a poetului.Precum Dante devenise tn ltalia cripta tuturor tiyetepctunilor ome-ne;ti, Eminescu a ajuns ;i el a Ji, tn tipsa unei critici adevdrate,fnceputul ;i sJidr;itul oricdrei discipline, autoritate supremd, Atot_;tiutorul. A venit, credem, vremea sd cercetdm pe Eminescu tn spi-ritul adevdrului ;i cu o pietate care sd nu degeiereze in caricaturd.

(G. Cdlinescu, Opera tui Mihai Eminesca)q Dintre toate aprecierile de mai sus, cea mai radicali parc a

fi aceea a lui G. cilinescu. Raporteazi-fi, sub forma unui text de tipargumentativ de 15-20 de randuri, propriul punct de vedere desprepoet la cel al criticului. citegte-{i textul in falacolegilor ;i dialogalipe marginea confinutului s6u.q Consideri c[ eminescianismul mai este astdzicrealraliteratd? Discuta{i in clasd gi argumentati.

un reper in

D€cutat mr

credea c

tntocmaIacob Ntdlpi, gttalent pinstitutaarticol s

inLit

stil areprin *teste epCreangpoezin,de adqyiunilorperfecttntrema

Aciasd luin-au asnu pot s

Stan Piomuluilogic, pepice. (e doittatdta ugustatetrebuieerori: s

valoateIon Cnnament

CicloiciilingvMjudecd!tist indtexempl'

,&I. Cara:conspaceldlah

a Recitegte citeva dintre poeziile lui Eminescu qi noteazi-liimpresiile sub forma unui jurnal de lecturi. Scrie apoi cinci-qasecuvinte/.expresii pe care le consideri a fi cele mai potrivite pentru a,otradrce" aceste impresii. rntegeazdaceste cuvinte/ expresii intr-untext in care sd caractenzezi lirica eminesciani.

lue ep 0t oplolsJg^ BurlPEJd u!.P6uBeJc uol

,/'" ,f4n+**".r*/,

ad 'a8o1o1E[ ad pugztw llquv ',,tuapzrap,. #ap ,WcauntuJ qDlplac2n7n7os ri uruas pun ,m1nio"to D tloppc

,1n1n7ns Dawnl pugtradruo"Inun'rrolrucs lop t?) ra a4uJ agwpl li4afip ap rycuo ,alor&otnS .J

ryawry !ry ozo,td u3 tgJap upwDas atD nu p&uoatS !ry Inutsga$g(lV 6I' lagw o,t,tolltorozotd nyV,nuern ropn;)

un nu rDp 'm,ntodod 1D uo un rrnrtr#:::"':,'::::;'f#:rf:fff;i,-,tD tnun a1acoolfrw pBuoat3 u! runs audry aptaclz .afi)aql

lipcapn!alo !rua ad.ot8 rotu alar aqarp nun ailuto) n mlmodod o [c17r1nAu11olza|uol agia|so"t as atDJ ut,td n4p1dutgtrW runrpaut an nDS FDltolJ1ol ata&apc p1darc o nBuoatS m1 apu8od u! Dapat rD aur)'(9E61'p&uoatS uoM nioy,ncseu1pC .C)

'arnqau wnc n4sn8 alood 19 ollslttl laaurau-g[n"r a"nw ap prolltp n)wnu * nlnzotd arow ri a p4uoatS uo1:aluoutp apundspt warud zan,taql Ualns uns nDS aloln D) atnoln^nn # n1clol Tuns ,ufind pc aptasoq ,pBunatS rnl aluauJs :uoraawnan u! a!rup$ roul atD) pcn n,quad,pn ri waund o_au DS amqa4atnc ad oarDqa4uJ 1...1

.ryn4ca1aru! ap ryrap alnqa4 wnc aTnTsnBagfnu ps aquaut Tins aytiundwoc 7gci3 io7u1ror1uo" lD nwn nry4D'a7o711o1a,o[ o7o7o pSuoatS m1 aqiad,od uJ a$g .solnqns rp rot4op ati 'agnuasqo ap njnurut p.tp!l,o8 pclda nat,t p.mj- o1 ip p*O'.r;aaaruauq gqcilw oqn8od ug prttsrrolor atomip{sap ptlni oaid ,ct&o1

-Drp ,,toun" qnru oa"td ,,,Walsouuo,, pilnw oa,t4 .pnj q ap mruwona.ta8a1aj4 a1sad a4sa q1y-durug Inl BeNoAod i1p 1ro1rrlgip4 o"1gInI ualsolod utp ptlrtsryainu na4tnd ptool topun.qj pcold ps 4od nu'lLtns utnc nio 'a1via,tod

1cp ,a1nug[o,r ptot nc !ffirop ,i 1iS1so no_o

q1uo.rpj rrru psuJ ',,ptodod n1!!"trs,, ap apranuar [Z"iir3 !ry psnlfps trcpJ D pusDq nlsrlua"t ozuoluDtp n ap attinsuS p4soarv(9161'ptuoaty rnl alyltsad.o4,nueelrgtql .C)'lua^oppw ttuotpj a4u! arunw ap mpuo y1n1ag[ns p :rualoppw a4u!csaup.rpi ry1n4ag[ns p-latoodod a44 csaigruot 1i1n1ag[ns'p 1ca!.radln1uoquaza.rdat a4sa pBuoa.tS .alouognu pja1,t njolntdni q )p nliunti-onlcngf Tnlqnsapap brcDp mlnlugwpd o1 ap"qn{atdu4 o1'"rbtarpo rpluo ap !!t/t u! pw"tof no-s runc ,tnlntodod og[ozo11{ ,o1brou, ,irzaod'oqwn 'afrnratrqo ,auultzp ,aq"msan ,apjulpaii cs)ryr1 pBunatSuo^I ul 'Tuisou

lo JauoH alsa p&unat3 .rlDrltor m1n-todod oaadoda a1sap8unatS p1 n,odg .uda pjualacxi u1"rd ti .mlndod piualacxa uud tollUJS rnlsaJo fDqsuapD"to) alsa _ rysD DapilJDInJuJod aro 1ur mq,J ln uDwot toqozotd pctun,p&unat3 4 ato{o1atu ap osd17

:e1{rpdu4 psuJ tuns eprerpd Fere}II rolrcrtrrc InpugJ uJ .e1e6ere3 rS ncseururg nc esncpJ urnc ieiceds torlrr" un ecrpep r-gs Jeseceu puezeJceu ,"tn1ndod JIU!"DS un # n1npjsutunq un reop p8uue;C uI eepe^ ncseroretrAl 1S te1q3 .q71ut1,rd

7tua1o7un mop pug^? ,tnprqyl qso"td ri Toup4datdau ,snt7 # so.g 7d1p7uJ pugd ptiatc u1p tyd_o1cau uo"tpi an etep:'suoc g zzruEe5l qocelec drup u7'p.roj n7 unds as ap utnxo*"o1o3 aani)an no, io'*)o1r3a11\iaa,od n"tJS D p pc \so! o p&unat3 ml p uraw aprnw pc eepeJc'nldruexe ep ,nue4 .D.Dawlunf el Bs eeJrsos €l ep pcuJ .llruu rclnc -srp B-s rolcloJ rS p8ueer3 rn1 eredo erurp elrrnuode-r erdseq

in,IuJodod" lolglcs 6uFuueJJ uol

G13V-Z4SD ozauallrolllpnls ;ndu;1 uJ tollets ueol

pzoauofical,rad * pznaa"rt r$ 'pptnd uJ 'lnruunwn n ,utaporu dq ap'ppunlotd nalnpryaaruD 'a"tado apinat iow alac uJ ,ruaryutnuo) ,puu

-nnc '0gBI pdnp ap,nlar Io ,,puryor pfnuosnd* n7 ,alattnu ropu-ttd 1o ,,7o1d 1n[nuos.od" n7 ap ara"q p ,a1ow"tot tauoBa1nc Tnlcadsvqns 'pltsoou nzo"td 4 atuapout a,mJaql LmlJnqs "toun n,na.tc nficat-!p ut pfnls ap ru)plluol.todwt rDM Ia) lnsnd a4sa Drqsrla^nN

(augwol lqntu,orrl t !.torsJ'ncseu11g3 'g)'csaup,tpi pwaw uJ Uapcxa aiol.tasqo ap ruaunqsu! un a ,Dpr pzuap4pug) rculttD 'aiooaa ap lrcryu $ ptonpadw3 lnlqo ap DqMtT .lnppsD ouotan arpauo) o np lrund gf "to tctttolg 'rucn1 ap aqogtcodnc p41ruamur Tndn Ef.tn p1oe 'punu,to) aLunl o agfps amqa4 umc oio ,a1at

!.tpdnc* aunq i.ryd nc 'iun8wut 'tto\pzuuda4uJ 'rraorol 'lztry runs lluauqo'a.opz! ap unzo) f,zDalau nu # pzoanlDapt nu ft4,tn1g ry1 n.odol'pcsoaup,rpi oinu, o1 plpo as pug) routnu p6m{ n/dauad n3

Q tg ro7 g an o J'nuer 6 ropn;)'mppaprv r17i11atnu a"qulp tigqn n.4uad saID row

'an)opzqulout n nfuonu ut"ld'ti ruDutot t"toqrysatod ap auas p7un1 on4uad,roloztuo?n rupoc mun oa.talnd m pugnry ppmtolo 'auo.tod-Maluo) lpllsqa^nu D pyqop^ lDM oa) opw"roloapat nA nJSatorDWa,mJ uJ 'osauplpi LasqDaJ rnla)n ln,npalc a$a lg 'ryiaugwo,t tts-a.tdxa a1os alawr.td urp oun n^DlS 4 agasp7 1ig

,mprugLn) noapppp untodwaguor Inusryun1nu # lnusquar arz) uJ psalaj4 4

,pc13

-o1oqtsd Dzqoun 'm1n1aq4g[uoc n fi csa\a1{ns mpurc Drry)ld

pugruoJ BrnlBrolll uJac18oloqlsd IoIoAnu InJolBeJJ

6rcpru15 uuol

'cnpord IJ erec ed cruoc FlceJe 'eped u1 zzc erecerl n-4ued .gc11dxg

'e1e6ere3 m1 e{eerc urp itqe4sruurp€ rS crlslleuml ,1ero fequl

ep olueruele u{uoc erec eiue,rces euncs eSrS ed e8e4xg g1'ncsolncor3 ueqJes rS ncserore;41 ryr1

rn1 elrderul;€ e4snlr e ru1ued elnrrlod eldruexe pclJlluepl e'psundspr Ii-gzeetueutn8ry ;gcode ug .g11ig1derpu1

en eqeznce eeueruese o pc rJeprsuo) .16gI urp ,ezrnlg 'V.C 1nI€ eec runceJd e{ceer ep IoJ}s€ o lereue8 rJ gs eJec eldwexo epqrsod'euq ep elnrc elec uI n€s ?selc €l elerpnls elxal ul .pcrJrluepl

e(9961' a1nt8o"tn 3 fi ap8n,tr3'ncseyoue6 urrolg)

"taqc un rua&o4 r-ps oul| :p)^oupq np,t a\"toot\ans lp\o\aqan #p"tn8ms tgua,t'pia1o74 q rJrc"Drut amgru pcoaldonotoBuo7,y ,afDqg',.'lnInIBABuJBc oIB-0 utp 'DawutD aop yuan{ a4pc uoqsng nilyJp a4qgruJ ap pryq rullqllslza4 nDS ',,r!2" ',,a)12,, ,foqnq ap alnwotaproruataala ap ruanca"{ p4drua4u3'*rofuocotrw,, o arusa.r&rp tplqro^Dar?lnsuuu p4u! lnlrcluroc o p"ofs o$Da)o u3 7o7 1i ,uryprnw apoa8al fi "ttdtunq 'tryn",rodod oa.mopns D)a?ut o ,n8o"{nsnc ?eunlicuagnc giul uppooT InuoJ nos Xlnp;rild oruos.r.rcs O ?$ouqrnJuolduolg u1p ,,ac8o1o1{" a1gioclldn * anwoc apuns rsvu as ,pnDS-uoc cttducs pc n) \omw lDJo ryrwsfiat D ,3sqoppancs,, nanulo|-uJ ulI'lDl\ul ti ctwoc :.tourutp^rAodwtp augutpl ,,1n4qtort,, ,tzr ,souas

$ csatolpq"rys'qou3 ti Tocnpa agfps mqa4 "rn ,,px)is* pug) rcuryo ,ln.to

$ sucs a4mp nin\a"t ap a\ncoa.o.ld apc runs alalw,tnc # ap\xa\ lallqo appzoa4spd as aJD) a4m JolaruMI o {,lnuofua4u1 atocitrun4soaco 4p aryiala)nuor a4cala anu.oqnd mw apr lD ou$D ntqc a4ood ag .mI.op$alo pnuDraa$ts # nlouos"tad aqoqnou o-4u3 ,ptauala # atno4p1dwg4ug

w

Casa Vasile Pogor, din lagi,unde s-au linut primele intruniri

ale Junimii

uneltele - tn primul rdnd, analiza psihologicd, pincipala contribuliea lui Slavici la acest capitol al tehnicilor moderne.

(Alexandru Cdlinescu, Ioan Slavici)q Toti cei patru critici literari citafi recunosc in Slavici un finanalist al sufletului omenesc. Identificd totuqi gi alte caracteristiciale prozei sale, in aprecierile de mai sus.

q Alege oricare dintre opiniile de mai sus Ei exprimi-{i, argu-mentat, in scris, acordul sau dezacordul.

s Formuleaz[-li propriul punct de vedere deqpre valoarea nuvelis-ticii lui Slavici, avdnd in vedere textele studiate in clasi qil sau citite detine. Confrunti-fi opinia cu cea a colegilor gi susfine-li propriul punct devedere, sub forma unui monolog argumentativ de trei-patru minute.

,,Ceea ce leag[ strAns pe niqte scriitori, altfel atAt de deosebifi, caEminescu Ei Caragiale, este in primul rdnd atitudinea criticd fali desocietatea wemii lor. Ceea ce ii uneqte apoi pe aceEtia cu un Creangdqi Slavici este nu numai stabilirea comunicdrii cu via,ta poporului qi cumarile lui izvoare de inspiralie, dar qi acel rafinament al formei, acelscrupul al congtiinfei artistice, nutrit in bun[ parte in atnosfera esteticdaJunimii. Nimeni dinhe scriitorii de seami ai trecutului nu egalase inrigoarea nizuin{ei de art5, in marele prq pe care par a-l pune pe faptulcrea{iei literare, pe un Eminescu, Caragiale, Creang[ gi Slavici. Odaticu aceqtia, literatura romdnd intrd in faza noud a autonomieiesteticului, desigur nu in inlelesul cd" arta literard se elibereazd de oricepreocupare omeneascd sftdini firii ei, dar in acela ci nicio atitudinepractici gi speculativd a spiritului nu cap[td drept de cetate in artd,dec6t dacd se supune legilor ei severe." (Tudor Vianu, Junimea)

in echipe de cdte frei-patru colegi, realizalio bibliografie criticdde patru-cinci titluri, care si vd ajute la aprofundarea studiuluide caz propus in acest capitol.Prezenta{i in fa{a clasei, fiecare echipd, materialele selectate qiargumentali-vd alegerea.DeIa cazla caz, completa{i-vd propria seleclie cu titluri propusede celelalte echipe.La alegere:a. Redacteazd un raport care si finalizeze investigalia despreDiversitatea tematicd, stilisticd ;i de viziune tn opera marilorcla-sici, pe care s[-l prezinli in fa{a colegilor, in 10-15 minute.b. in echipe de cdte trei-patru colegi, reilizalivnproiectavdndca temi Diversitatea tematicd, stilisticd;i de viziune tn operamarilor clasici. Prezenta{i in fala clasei, sub forma unei sinte-ze de 10-15 minute, rezultatele cercet[rii, pundnduJe colegilorla dispozi{ie toate materialele colectate.Organizati o dezbatere avdnd urmdtoarea mofiune: putemconsidera epoca marilor clasici drept primul pas tn acliuneade sincronizare a culturii romdne cu lumea europeand?

3.

4.

5.

It

r(

Rotradi$a,Franta q

dat de.1

XVItr-ftiluminisnatura (plecaremiturileprezentOssian)Jean-Jacgermani

Daromantipentru tblic carr

gafia reclasici ta fost r

momeff(1827) I

an, ron0j

lncez6, dcu uneletei Dac,Kogdlnird romristoria IcaractgtMihai Ejumitatrodati crsensibil

rl

Roincrederop.nffi,r-Daci sc

larul in

gzlol:l enaN nes alprJelolstdo tnlnueuoJ le Jolne ,(gg/L-Ztl!) neossnou sanbcEfLueof

ueriocs lood ,(96/t-90/ t) uosroqdceuu sauer

rot!uodtulearcpPcap €rdssp ilieilpawnes a,aulna elelnltlut tiJpc toun leJolne 'zacuel! lozolu ts ltpnJo

,(029|,

-LgLr) ep oluoo 'feu1o1 ;neoq-ossEr.lC sro5uelg utluelsuoC

ueliocs laod'GV1V-OO1D uosu.loqf sauref

'ue6ugllsuoc ap lej tnJ-pcuo enulodrug'rn;nlurds ealepoqtlru1ued gldnl ac tnleo rripluouednsle loqults un ec lnzP^ 'neleruoJdolse acrlueuolatd nJnleJaltl epleJluoc ern0r3'aleoleatc eeunrsedrS rriplr;eur6uo eeltnglso;d ,(Jn;o;

elsonuawques ere ps ezr^oq) tiipllqls-ues lnletur.rd quiJue oJec eel-lllnxle rnlnloces ele iluscap alaultllnurp pueu;eO gcrluer.uole.rd pJeleltlerecStlu - 6uelg pun wlnls

eueum rmdrl Joun seJeJnluoc urrd ,rn1n1ereue8 €eJeoAsJ uI Iruel-ncru?d pugJou8r 'elelrrrncelqo eJds neepul} rcrselc rrJol.rrJcs ?cB(I 'rs{eulSeuu e rS re{eerc giggeq{ eleumu ur iroleueouuc es_nglmdoornpursrselc iluercrleJoel ep trerrourord'r*mrier lruerurrd .rg rre|'u"qep rnlnsecxe Blrnodrm e{ceor o Bc erqrlsuoc es Frusrlueruo5

IrnlRsr{L.

'PcFsIUs al"tlrqrsuesenou o ezLmlaur ss rS e{uede elep esncgy 16g ,lnrusroqurrs nc pl€polueedome umleJery uI ec dur1u3 ,ee1-y1y

Ie rnploces e eleryurnlenop

" u1 r$ r8unlerd en es cseugtuoJ lruusrlueruoJ

,ncseurrug leqll I

m1e{eerc urJd '}uemc mlsem cgrceds crlouledleuorieu lruelceiecrrml€Jelll eturrdurr eA ec

"eec .sJruBu lS 1ruo1c1og

,pleuorieu €rJolsredeldsur ep esms lderp roluolrrJcs pugpu?ruocoJ ,ec4ueruor pr-eJe{ elEoloepr '}rcrldxe poru uI .ue1d-urrd uJ ecnp? ,nueecrqg8oy

leqni ep srrcs g alt'cnpo.t1q telrrtltul.(Orut) WnDry ozcncl Le1-srleJ Ie uerSordlnlocrge psuJ .pcrs€lc emlc€J ep eiuengur eleun nccelseue uJ pc€p rerqc ,elsrldo6ed reriereue8 rrrolrrcs nc plepo ,pzec

-ueJJ gJerTrJ uud suru1gd 3 lruusuu"Iuo.r .puguror BJrusJelrI uI

'eiuerg u! rS e;umul BA lruusrlueur'or,uelsec? ep olocurq '(Oggt) luuung eserd n4ued ,,Ellgryq,,lS (fZSt)naoworC ?rrruJp e1 oEng Jolcl1 It\ oinlaq :eluegodtur etueruorugnop ep gteclr-w pUIIJ .?tlfgpul

1eru 16 glu8unlepuI l"ru tsoJ euspu?ruoJ rS ursnrselc e4urp elndslp ,gcrurelnd r"tu llruu ere gcrJel,ellryell eprm 'uiuerg ug 'coy ep rS drurl ep gipllun rrrplcedsei eriu8-ilqo sele ruur r$ ro111n3er eyre8ug4suoc eldecce retu nu eJBc crlq-nd mlnlsnE uJpmles e rS rep .rnlnrusrcrselc ecgrcsds oleruel n+uedrnlnseJelw IIJppoJe e eJerrlm ec ',,lBslu{" snpord ?-s usr}ueruor€l eeJace4 euedome elrJq?Jelrl e4urp ellntu I€ru elec uJ pce61

'(1ug,re rS grmfJry) Buotg pun wrryS plrumu guerure8gJeJelll eerec3rur rS else €crlueruoJeJd 1og'(neessnog senbcef_ueo1rnl elrJerJcs uI oJeppceJd nc elueze;d) psrl rS eerrqnr ,(uerssg

'cplec preq repueEel rnun erieero urp rJecnp€4 Jeop purrJ ec eluezetde1-rS erec ed'uosreqdcetrAi seur€I rn1 eleueod uJ) eleuorieu allmlpr'(,(eqo4 sro5uerg) ppdrql eurel ed ecer8ele rerieppeur 1e etecelOep pund ec eleurru .(uosuroq; serrref m1 epzeod uI g1u.r.id; BmleuneJe mlnusrlueuorerd el€ eluoleJ eleureJ .plndtup

Ie lsrurunlrrS crselc ptusrleuo{er e1 sundsg.l €c Be}BlrlrtceJ? Blr}lnc ?o1_IIIAXIB Inlnloces FrlSJgJs e1 .erec J€JelII lueJnc olusrlunntotatd

"i lnp

-ecerd-pu11g 'ueeco ep olocurp rS umcerd.redomg lrqser uI rS eiuerguI1e1de4 rode su4xe e-s 13 ,gclurelnd urind reru Bre gcrselc €flpe4er€c uJ ugi 'eqEuy u1 rS eruewreg uI 1rugde B lilusnu"woU'"

Jlrolsl |xofuoJ o

Inustlueuou

l

L

obn;1.ro1c1n

Daun)

walnl

rog8r-31U-rS

otadtpug 1

'elnu

roluterdsa

amdr

gS e1e

'3Iep lcuep e$-s{e^l

-nBre

IcllslrurJ ur

Qcyo

alinqt

'v$e'eqpnecuoIEIuI€

R}SPC

IndeSr4 osE

9311e1

IocB'nc161

pBwe

0P 9nEc'Ii!

-fl

InINiI?3IlIJ

Raliune - termenul era, ald-turi de normd, un principiu al crea_liei clasice. Estetica romanticd seva contura in opozilie cu cea aclasicismului, prin accentul pus pefantezia creatoare gi prin pretuireaimagina!iei.

Verosimil - cuv6ntul de_numegte un principiu al artei clasicegi realiste care presupune nu sim_pla imitare a realitatii, ci doar con_formitatea cu realitatea.

Figuri romantice _ galeria fi_gurilor romantice se distinge printr_oputernicd individualizare. Eroul ro_mantic poate fi divinitatea, dar gi de-monul, profetul sau revoltatul,titanul sau geniul, ingerul saumartirul etc. in poezia eminesciandapar 9i alte figuri specifice roman_tismului: magul, preotul, cdlugdrul,in!eleptul etc.

Fascinatia infinitului _ pentruscriitorul romantic,,.descoperireainfinitului" devine sursa unui fiorcare amintegte fiinlei umane de le_gdtura ei cu universul, ca parte aacestuia.

universale, precum 3vlrul, mincinosul, ipocritul, fanfaronul etc.,

:?m?nticij nu acceptd decAt individualitatea. Se na;te astfel o noudideologie literari care incuajeazi amestecul genuriloq ur .f."iiio, qi urstilurilor (prin punerea in valoare a resurselir rit"u+rui'p"p"i*

".iarhaic' al[turi de limba riterari gult[), dar qi afirmareu p"r*"qur"i ,uindividualitate excepfionali, cel mai adesea subliniatn prin pro..a*rantitezei. Romanticii.militeazd pentru primatul spontanertilii, al sensi_bilit4ii qi al originalite,tii, igi doresc s[ evaderelin realitaie in lumeavisului, sunt fascinali de mister ;i de straniu gi, de asemenea, despaliile exotice qi de mih'i, cultivd culoare alocali,,evocd evenimenteale istoriei naf,onale qi considerd folclorul o sursi importanta deinspirafie. Speciile lirice favorite sunt meditafla, eregia gi iomanla, rarcele epice - legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istoricd, fantasticd)$i romanul (istoric, de aventuri). De asemenea, autorii romantici scriudrame istorice qi melodrame.

. Reprezentan{i

in Germania: Novalis (1772-lg0l), poet, autor al unui ciclu de

lmnuri cdtre noapte; E.T.A. Hoffm am, lill S,_tg22), autor de frozdfantasticd Ei compozitor: (Jlciorul de aar, Spdrgdtorul de nuci;Heinrich Heine (1797-1856), poet, cel mai cunoscut volum al sduflind cartea cdnteceror; in Angria: william Blake (lzsz- lszl),poet gi pictor; William Wordsworth (1770_1350), volumul sduBalade lirice este considerat a marca incepuful romantismuluil\sle^z; samuel Tylor coleridge (1772-1g3.4-), autor al Baradeibdtrdnalui marinar; George Gordon Byron (l7gg_lS,4), autor alunui ciclu de Poeme orientare, al poemului dramatic *toiyiia-qi utdramei-Cqin; Percy Bysshe Shelley (1792-1g22), autor U ara*.ilirice Prometeu descdtu;at; Joln feats (l7gi_Ig2l); in Franla:Fransois-Ren6 chautaubriand ( l 768- 1 848i : Atara, niia| iipt o",d-e Lamartine (1790-1g69), poet, autor al unor Meditalii pietice;Victor Hugo (1802-1885), poet: Ode, Balade; prozator: Mizerabilii;dramaturg: Hernani, Ruy Blas; Alfred de Musset ffS10_igjD,poet, autor al unui ciclu intitulat Noptuin Itaria:Alessandro Maioni(1785-1873), poet, prozator,dramatrrrg, cea mai cunoscutd scriere asa fiind romanul istoric Logodnicii Giacomo Leopardi (r7gg-ll1?t Mici opere morale; in Rusia: Aleksandr Sergheevici iugkin(1799-1831), roman istoric: Fata cdpitanului; nuveld Dama depicd; dramd istorici: !,o.rl Godaooripo"

": Ruslan;i Ludmita;Mihail l-ermontov (lSl4-1g41) autor ai poemului Demonul.

In literatura romani, romantismul se manifest' cu precidere inperioada.paqoptistd prin creafia lui Grigore Alexandrescu, autor almeditaliilor pe teme istorice: (Jmbra ii Mirr"o. to coiii,-iara_ritul lunii. La Tismana qi Mormintele. La Drdgd;ani;fon H.ilu_de-Rddulescu, autor al baladei Zburdtoru I; Costa-ctre N"g*rA

"*_atorul nuvelei istorice, flryaytru Ldpujneanul qi sentimentale,!oe, o alergare de cai; B.p. Hasdzu, autor ar dramei istoriceRd'zvan ;i wdra; vasile Alecsandri autorul dramei onpirioad sial volumelor de Legende, Doine ;i ldcrdmioori, Oiiiri"Bolintineanu, Gh. Asachi, Alecu Russo. Culmea romantismuluiromdnesc va fi atinsd insd abia in deceniile opt Ei nou6 ale secoluluial XIX-lea, prin creafia lui Mihai Eminescu.

Novalis

Otgl eJluJ 'JolcaJpoc olse nueactu-lp6o) Ieqty\l rS upuesoalv oltsen ncFuneJdul'^ecseeugtlloJ ectlstle^nunJluad ?iuuajeJ ep PJado ,es eJod-opodm' nueausndp1 Hpuexelvpcuolst ele^nu (Olg t) preret!te/eeo Blst^ol u! ptlqnd .leruezaJ

rS lrugdulnc nps InlueuleJedr-ue1 ncE|lueuosuoc,E|AtleJlstullupe pJetJeco edecug 'rSel e; sJoluleu

'etJcs e ep leiuuop eoJtzsJlel otnqlJluoc rS pzeeqcleu [ ]celuoclsecy 'unrq6.lns u! ]ege ,snl leodaleu 'ur1Sn6 Jpueslolv ad a;Seu;g1-uJ l! lclv 'npurSrq3 el ,etqelesegu! etltuJe] nc punerdul pzer6n;e.ras 'plsuela eelec6lr-u ap asnpo.rdrolrJprnqlnl Fltrolep ,rzg, ul

'e16euguot piptrul tue unj esBeJoucs u! ]tsunypul posrde ,elrrrcegr

u! rollugtuol 1n1ndacu1 n4uade4olsl'lotBl nJlod rn; eapec pdnplnOurs lnun op llSeuguloJ alenolsepuuda6 'ezecuu! rS eceal6 ,r.re;nc

-rped rlose;old nc ,pienul .LutJotoq

!!3lLu InpugJ ulp atltrueJ o_.r1u1 ,r5e;

tniepnl 'rqce4-rr1Sapr1 e; elSeu ag'6rn1er-uelp rS leod ,tolezord

- (gggt-B0Bl) lzznlEap oqoelsoC

o o1 p"rtsodod apun 1)ncal ap adnotdo sun{n no ,rO, U:;::;*'O 'alDJ Drlpry oauntcdapj,al zupuy q aagup"t qsonv _

atd csounc u na ,snds ,r*'f::f ::rtt?::;:"f:,7;:;::"::,X

Tncp{ nn ai naao acn! o arouau qm-a ps nazaawne app pS _

'an,nd nc rA DJ orrp,w pr Dapa^ ,"^ f,Xri"i,[]iri::';,if;fY;i rownu '!!^ losm raut nD_t tjgtc ,ntarcg .a4qwls arolu tzut ruppSpf DA as r wnc aundns nA as prcq Da$nO .niruo1 oatudni,si TqnsauraB o"toj ,1nuoza;"mc asundsp"t ,DJ oltpry ,uiatopug al nu nS _

Luo^-tpugqzt ,a,ry,t pu(nd pdnp axz ,auopkog ,ljocos u, :"oo 'a-motctd u3 pupd dtc utp finu.m4 6 ryiac"tn1 rrosDu"tola yp1p"ropugu,tn ,unp8og

lnJruto^ n) rJryf,lD oainw punauindpT '

.arar o^ a$Do ap n4n[o l?r!.to app fps oc ,to&op

'tolQDlot puoq a4p) pialpqdry nuntod oano 'atsacn pBuq ad psuJ'Dtnsup"4s ap a$Do !!a laq oa"a ap * nqnds uw aldoi ap 4ip"tp,to1i1'?.!-"optoW at a:ouu! 'uarcq ap rupun^ tso! I{ ,o-, )p ,1npad

{ ro-l nu a,toc a"td ,lnunD)s o1 1i_ps ri oiuol p.to11dp.t ati pcsiauo*zrps wnJD DaJnluJ as * uiac,try \io nn1 D asUnqn ,pdom\uo\suo3o1 pufinl'ry1nlodsag aluio ap ,unpugr pnop ug os nata*ug,{q pdnp'TnuoauindpT rupaoxalv.mp 'oni Dmut7n utnnr aJDc ,niwo1 unla$m1 puoBnpznq ap slrn asr.tad ,p\odsaq

ruca"tod .p11"org no*rr1"

"'neJA err ne ,rierzr pru nu rOA gCeC

I(eluaru8ery)

pznr8alg erlcelsoC ap

69SI-fgSI

Tn Ar Y s^r sn dYT nv aNYXsT vleuosred unRzeez\enpr^rpur es orec uud ermrpsp4t;l]X,fr:

aecrrotsr llpn1s uI nes ecrrololoJ giee.rc uI'rcruoJc 'eiestdolel ur eleuruesuoc serueJ nB eJec .rlrqrroap a1n,eleldey uud lpur reru Iec leuorserdurr e_el ugruoJ Jolruwop eC

'nieuuo;ur r? eJecerdsep rJo trrlrc r?-el eJec ed ,gles.relrun eec urp ns gugruoJ €Jnl-eJelrl urp 'crrolsr lcerqns nc eJ€Jelrl e.redo erlelec 1i_eiSelur

EXHII HEI EIIINtrEINII

'g

c

.I

n*-h*;;,rMwFry-

mlnloc(

InlnIIIsleI4IrtrI(

ts ppoLesrJolsr

'e1e1ueu

-erc orz2

-erleH r-pspu'1I3 Joln€uI erep!

'1

iopurptr?p nunupl6nd I

-s6rr)e eJeucr

ruozIrcv'(lsgttigpqnta2a47aod

suoqd6:eiuergrolu€rpp 7s pa4

I3 Jolne

lapppgmFrrrsqnRs Inu'(Lzgt-tnFs I€ uipna a1

pzotdapap nlcrs

nucs r3q(pcuseluret'eiuureP E4uerelueIuluaep oeeue

serrml In-rsues FFepecoJec plnfa;-ro repd1e rS rogp

Enou o I''c1e 1nu

$i 1842, al Teatrului Nalional dinlagi. Fire conservatoare, nu se im-plicd alSturi de prietenii sii moldo-veni, in Revolulia de la 1848, consi-derAnd cd agezarea vielii nalionaletrebuie fdcuta printr-o evolulie or-ganicd.

in anul 1857 editeazdvolumulPdcatele tineretelor (o seleclie ascrierilor sale de pAna atunci),structurat in patru pFt.i: Amintiri dejunefe, Fragmente istorice, Neghind

9i pdlamidd, Negru pe alb -Scrisori la un prietin. Bolnav, scrietot mai pulin in ultimii ani ai vielii. in1867 este ales membru al SocietdtiiAcademice Romdne.

A doua domnie a lui Alixandruvodi Lipugneanul, carile apoi

au tiiat 47 deboieri,7072

intr-aceia vreme inlelegAndusultan Suleiman impdratul turcescude atAta amestecdturi ce sd fac inlara Moldovel gi sd scoa/d unii spreaffii, nu suferi, ci dede domniia iardgilui Alixandru vodd Ldpugneanul. lar$tefan vodd, daca omori pre Dispotvodd la Suceava gi batu pre Mirceavodd Ia Milcov, sd intoarse /a /agl gigdtind ca sd trimild boieri gi oamenide lard Ia impdratul, sd-i ceaie steag,venird-i oldcarii de-i dede domniieveste, cum ieste datd lui Alixandruvodd Ei el au venit la Braila gi sd ga-fe$fe ca sd intre in lara. inlelegdndude aceasta, $tefan TomEa vodd sdsfdtui cu boierii sdi ce vorface gi afla-rd ca sd trimitd sd margd la Alixandruvodd oameni jurali de la {ard, sd-ispuie cd lara nu-l va, nici-l iubescugi de acolo sd treacd Ia impdrd,tie gipdna nu le va veni rdspunsul, sd

- Doamne, zise un aprod apropiindu-se, ni;te boieri sosind acumcer voie sd se fnfili;eze la Mdria Ta.

- We, rdspunse Alexandru.Curdnd tntrard sub cortul unde el ;edea incungiurat de boierii

qi cdpitanii sdi, patru boieri, din care doi mai bdtrAni, iar doi juni.Ace;tii erau vornicul Moloc, postelnicul Veverild, spdtarul Spancioc

;i Stroici.Apropiindu-se de Alexandru-Vodd, se tnchinard pdnd la pdmdnt,

fdrd a-i sdruta poala dupd obicei.

- Bine-ali venit, boieri! zise acesta silindu-se a zdmbi.

- Sd fri Mdria Ta sdndtos, rdspunserd boierii.- Am auzit, urmd Alexandru, de bdntuirile tdrii si am venit s-o

mdntui; ;tiu cd lara m-a;teaptd cu bucurie.

- Sd nu bdnuie;ti, Mdria Ta, zise Moloc, lara este linigtitd ;ipoate Mdria Th ai auzit lucrurile precum nu sunt; cdci a;a este

obiceiul norodului nostru, sdfacd din ldnlaa armesar Pentru aceeaob;tia ne-au trimis pre noi sd-li spunem cd norodul nu te vrea, nicite iube;te ;i Mdria Ta sd te intorci tnapoi ca...

- Dacd voi nu md vreli, eu vd weu, rdspunse Ldpu;neanul, acdruia ochi scdntierd ca un fulger ;i dacd voi nu md iubiyi, eu vdiubesc pre voi ;i voi merge ori cu voia, ori fdrd voia voastrd. Sdmd-ntorc? Mai degrabd-;i va tntoarce Dundrea cursul tnddrdpt! A!Nu md vrea lara? Nu md vreli voi, cum tnldleg?

- Solului nu i se taie capul, zise Spancioc; noi suntem datoria-!i spune adevdrul. Boierii sunt hotdrdli a pribegi la unguri, la le;i;i la munteni, pe unde au toli rude ;i prieteni. Vor veni cu o;tistreine ;i vai de biata lard cdnd vom avea rdzboaie intre noi ;i poate

;i Mdriei Thle nu-i vafi bine, pentru cd domnul $tefan Tom;a...

- Tbm;a! El te-au invdyat a vorbi cu atdt ddrzie? Nu ;tiu cinemd opre;te sd nu-li sfdrm mdselele din gurd cu buzduganul acesta,zise apucdnd mdciuca de arme din mdna lui Bogdan. Ticdlosul acelde Tbm;a v-au invdlat...?

- Ticdlos nu poatefi acel ce s-au invrednicit a se numi unsullui Dumnezeu, zise Veverild.

- Au doar nu sunt;i eu unsul lui Dumnezeu? au doar nu mi-alijurat ;i mie credinld, cdnd eram numai stolnicul Petre? Nu m-a{iales voi? Cum aufost obldduirea mea? Ce sdnge am vdrsat? Cares-au fntors de la u;a mea, Jdrd sd cd;tige dreptate ;i mdngdiere? $itnsd, acum nu md vreli, nu md iubiyi? Ha! ha! ha!

Rddea; mu;chii i se suceau in rdsul acesta ;i ochii lui hojmaclipeau.

- Cu voia Mdriii Tale, zise Stroici, vedem cd mo;ia noastrd asd cadd de isnoavd in cdlcarea pdgdnilor. Cdnd astd negurd de turciva prdda ;i va pustii lara, pe ce vei domni Mdria Ta?

- $i cu ce vei sdtura ldcomia qcestor cete de pdgdni ce aducicu Mdria Ta? addogi Spancioc.

- Cu averile voastre, nu cu banii ldranilor pre care-ijupili voi.Voi mulgeli laptele ldrii, dar au venit vremea sd vd mulg ;i eu prevoi. Destul, boieri! tntoarceli-vd ;i spune{i celui ce v-au trimis, casd se fereascd sd nu dau peste el, de nu vrea sd fac din ciolanile luisurle ;i din pelea lui cdptu;eald dobelor mele.

t

I

B

@qtpenAtCrut'dvindnri un"nebuipicioa

Pesen

wltine mtdzutdar tr,

inimsnu sepre o(toate )

zile re

m-aitndtdrrindrdtsabiatebuitrdntc

Ilinge

;tia cr

el. D'Ldpt+unde,vdzdnse tnltntovtLdpu

douaca sd

erau

brdctpesteniciopintn

esuol uEl-als lnlnpoôlo^ eoleood nc lcv

'tnlnuellns eeiled utpsucs urpJo - (nut) .u.s,tutLlcotl

Qaaoployy 11tpipjasldo1el'sqcorn elo6r.rg)

'tugwgldps g ryMwop ne ec pdnp'ô!1 q TezeSe ne-s rS gcseseTercj u1 Jnce4 ne 1e4gds \onuedgnc 61nuu1a1sod pjuerc1 E pcrutottcojoyy nc'rcs llolule4s nc 'e1s eelnden nu uepd tece eau4odwl ?o ppoêSwol npugzey.aus p6ug1 pae neec eeJseo nc B uctnl nc p4uJ ne peyed pye ee 'npugzre E npugpptd'nloJ un ec enj luedoce neap 'Uelêl e1 n1ryerydut1 €1JnryLlootlstwtJl ne g ydo ne4 tps ad rnaq',,e!o^ QrgJ lJo

,aloA nc uo 'e6tetun!o^ tol rS rttugp eft ncsaqm 4ne 'ncsaqm Qw nu ap B te etd nroatJ ne 'JoA ?W nu eo" :?po^ nrpuexuvslz eU el es clz snds ne_r r-rSu1wol rrlos nsJaw ne

?ceaA yej u1e4u1ps eo gpo^ nJpuenlv ed asel ynu

'purgs ap Daz o Da"tpz as nuppp Uqwnq a,4u1dtm :JnD ap a\a1asp1d nc n1&unf ctu un ry)cap DqD Da^D nu ouJD orcru'prsaarnu oituoqoc oatp ,a#ocots Dalrpc ap pzauolod oinlnp a)saati "ro1r&opalDd Duoro) Drrnd .pcsuauutop ndutod p7oo7 i" ,)prq -wJ D,ta 'DaacD onlz uJ ,puoauindpT ,nps mlna)rqo nmgotdtaJ

'fiounpn iit nntalqapq ti asndacug pqtrys DrugIs ,ppotnrpuDxalv ,.sos pugC

'aunc DI pcsoazugud ps all ps todo $ nryfun411 aUnJSD ps oc'lnawop # agf ps Dra apun ,a11odo4rut Dl .arDolpqrps put{ ,E onopD aunpD as ps rollntoq Jo.mrut a47i ap asncpttas p.mas nc ae

"'ruerl coio4 p1pde3

NI

ap !d?t p,nod as ps D) cojo,,y ,:, |";,f:fr';':';r:1":,{"::::;ffAfD argu[,r ps a!o^ pJruac ,niwo1 o7 p,to,rds1 orctu ptpf acrooluJ aso as-npurgfs 'DUD ap ad :njrc4 DanoAuJ finsu3 nc Daua^ Ia pJ pugtzpl,DCJ '!ry DarrtlzDu ptsoaco{tw ps ,raDq ap a"mp $ aqo10{ultd,apun'lodouguo4suoJ DI putup azauun #-ps ,a1oc urp puoauindpTa.rd oun74 pugwdau oc ,oiwo1 ap grcuntod nila iliolndag

.7a

ota wncatd Tuo8t"qut un ap arcâu pqp ps D ppotrupunxa1V pc ntlilasoZuigc ac oimnpp&ptap qutpifw Dra Ig

.aryq farDr oupw afluq

'acinw ps Jol u! ,aJDc lnlaugo DauauasD ,DuDw plmps U cojo7aJ

'1ndn1s Ttjpmc amqaq arD) ap Uotugrtrtp Tung 'mlnporou alrrnwpspn ap ua,min ruw pu ps Dr ,opnqaagia ryg npc 'oiruc m a7 lnpt a1aBugs W l{ugw in u, n, Daw'DrqDSpc csatnpp8pt fi3 ri 'opiug oalnd o,t f)ta rD! lD aparc D trruz!,tpu!rD-c 'psu! Ua! 4 ng zaury u! apanry io_w punc ,a1un{ ap ,pr[1poun gf io-u 'ru-aunds :niruo1 atd fi aputd" ta' ,aunlt ura ri Tiprgnir_*'Todsaq a.d Tnpugrr rn 1ruwop tiot Dl rocotc a7 o suuda[ .apr allzuJ ryqca^W pcoojol4J ,ry ,mC[ .pcugugut as prooqz ,c

"1tr"sid a7no7

pc "rod as ! fil loumcurw * oa.rcunqu4 a$a ac iui nu',ruawno atdpcq a4ioounc nu aJDo ,1tdoc un arsa Drc4S .!nu!pl o o a1iaps as nua"mc a,td'm1 ofiautns utttd n acold tw3 la#otu ap arlqn! a$a !ry oulu!uJ ttpugl pDu! alsa coouodg lsuncso nD_s nu pryporJru tDcuJ Jop'unwinp tqrat atsa ry3 pjyarc11 itospl lD_w ,Urulq nr_ut p) wzp^lD ltnc 'a1aw aptio a\sad atow row purgfpc ,n17i np 2so1rg,^ rDM auuatd $ na )soun) p4 nu autaasad .,,fDq

fqo"ryu rDr ,pqwrq)s p.rpd7ndn7" :p)snauaôplout oatno1pciz ryiini na pc uiapigz'aui"iu4 'm1 puo\d pug&alairy punauindpT aslz z!o^ u! parcu-put pS _

ilou u! arlparcuJ -lqiou

ttwcaa,6 ap&nls mlppl uod.,a.montd4 o,mi DJrppJ uto,t,idoc fi nwa!nc'tou"DmJDu! wol au ,uio pqa4to,t 1i-ap 1i :a1o1 pw!1puJ tldoc u1p ltplr D^ as nu "ryd ap tg ui pcw1n1ia4qt rcu g o1o\"tp1rg p&uq ad m tiaa.oplow tigj nc iriru purn:lug8pd ap a$a)D a1tr#o apToqoF iauwDoe!

.p.mj n1otrq an finr31trp7 tolliliat7 p7.to1 1i ntn4ducs pslz ap

"7i1w, ti-ppD loo"Tigwpagia pc aruluo li-ppy ia4snou a1fia1app.rp! pdnplou atd rcclapadau nu 'tqeunua8 W pugzp) ,cojo7,tg aslz iauutDoe iauwnoe _

'puoauindpT pqa4uJ ZSDrupr lD_aJ _'asowDr coiolr'g :1j1uqgw p.niat u"ntog

!ry altuDl

Dc'srutuatd na ti'1od,1fudn;

DnpD aJ

lc,ml ap tD p4sDol

oufoq n

4j 1ata1gaJDJ ita)1in-w n71

fin-nanu

lnsun l'll

pcp Insol'ng.saco p,

aun ru\i"'n*u

alnod# tqio nc u

$a7 q 'vtuotnp wi

iv itdprp)ps 'p4snpt na '7i1r

n'lnuoau

Dlu'oaJADaa)D ruI.aqsa oio1i p717i7ug,

o-s ryuat t

'!t:

'lugtwpdo

conundg'runfrcp

'lualoq ap

Mn30 puts

Dupd ce a ascultat sf. slujbd, s-a cobordt dinstrand, s-a inchinat pe la icoane ;i, apropiindu-sede racla sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare sme-renie ;i a sdrutat moa;tele sfantului. Spun cd inminutul acela el era foarte galben la fald ;i cdracla sfdntului ar fi tresdrit.

Dupd aceasta, suindu-se iard;i tn strand, setnturnd cdtrd boieri;i zise:

,,Boieri dumneavoastrd! De la venirea meacu a doua domnie ;i pdnd astdzi, am ardtat as-prime cdtre mulli; m-am ardtat cumplit, rdu,vdrsdnd sdngele multora. Unul Dumnezeu;tie denu mi-a pdrut rdu;i de nu md cdiesc de aceasta;dar dumneavoastrd ;tili cd m-a silit numai do-rinla de a vedea contenind gdlcevirile ;i vdnzdrileunora;i altora, care linteau la rdsipa ldrii;i lapeirea mea. Astdzi sunt altfel trebile. Boierii ;i-auvenit in cuno;tiinld; au vdzut cd turma nu poatefifdrd pdstor, pentru cd zice mdntuitorul: ,,Bate-voipdstorul, ;i se vor imprd;tia oile."

Boieri dumneavoastrd! Sd trdim de acum fnpace, iubindu-ne ca ni;tefrali, pentru cd aceastaeste una din cele zece porunci: Sd iube;ti preaproapele tdu ca tnsu;i pre tine ;i sd ne iertdmunii pre allii, pentru cd suntem muritori, rugdn-du-ne Domnului nostru Isus Hristos - t;i Jdcucruce - sd ne ierte noud gre;alele, precum iertdm

;i noi gre;ililor no;tri."Sfdr;ind aceastd de;dnlatd cuvdntare, merse

in mijlocul bisdricii;i, dupd ce se incltind iard;i,se tnturnd spre norod tnfald, in dreapta;i in stdn-ga, zicdnd:

- Iertali-md, oameni buni;i boieri dumnea-voastrd!

- Dumnezeu sd te ierte, Mdria Ta! rdspun-serd toli, afard de doijuni boieri ce sta gdnditori,rdzdmali de un mormdnt ldngd usd, insd nime nule-a luat seama.

Ldpu;neanul ie;i din bisericd, poftind preboieri sd vie ca sd ospdteze impreund; ;i tncdle-cdnd, se tnturnd la palat. Toli se tmprd;tiard.

- Cum i1i pare? zise unul din boierii carei-am vdzut cd nu iertase pre Alexandru-Vodd.

- Te sfdtuiesc sd nu te duci astdzi la ddnsulla masd, rdspunse celdlalt; si se amestecard innorod. Ace;tia erau Spancioc ;i Stroici.

La curte se fdcuse mare gdtire pentru ospd-

lul acesta. Vestea se tmprd;tiase cd domnul setmpdcase cu boierii; ;i boierii se bucurau de oschimbare ce le da nddejde cd vor putea ocupaiard;i posturi, ca sd adune noud avulii din sudoa-rea ldranului. Cdt pentru norod, el era indiferent;

el din impdcarea aceasta nu a;tepta vreun bine,nici prepunea vreun rdu. Norodul se invoia cuobldduirea lui Alexandru-Vodd; cdrtea numaiasupra ministrului sdu Moloc, care tntrebuinlacreditul ce avea de la domn, spre tmpilareagloatei. Cdci de;i era necontenitejalobele ob;tieipentru jdfuirile lui Moloc, Ldpu;neanul sau nurdspundea, sau nu le asculta.

Ceasul prdnzului apropiindu-se, boierii in-cepurd a veni cdldri, tntovdrd;ili fie;tecare decdte doud-trei slugi. Luau seamd tnsd cd curteaera plind de lefecii tnarmali ;i cd patru tunuri staindreptate spre poartd; dar socoteau cd sunt pusepentru a serba, de obicei, ceremonia prin salve.Unii poate cd ;i prepuneau vreo cursd, dar odatdtntrdnd, nu se mai putea tnturna; cdci porlileerau strdjuite ;i pdzitorii poruncili a nu ldsa sdiasd nime.

Adundndu-se boierii, 47 la numdr Ldpu;neanulse puse tn capul mesii, avdnd tn dreapta pre logo-

fdtul Trotu;an ;i tn stdnga pre vornicul Moloc.incepurd a zice din surle; ;i bucatele se aduserdpe masd.

in Moldavia, pe vremea aceea, nu se tntro-dusese incd moda mdncdrurilor alese. Cel maimare ospdl se cuprindea tn cdteva feluri de bu-cate. Dupd bor;ul polonez, veneau mdncdri gre-ce;ti ferte cu verde,turi, care pluteau tn unt; apoipilaful turcesc ;i, tn sfdrsit, fripturile cosmo-polite. Pdnza mesii ;i ;ervetele erau de filaliulesute tn casd. Tipsiile pe care aduceau bucatele,talgerile;i pdharele erau de argint. Pe l6ngd pd-rete sta a1ezate tn rdnd mai multe ulcioare pdn-tecoase, pline de vin de Odobe;ti ;i de Cotnar ;ila spatele fie;tecdruia boier dvorea cdte o slugd,care dregea. Tbate aceste slugi erau tnarmate.

in curte, pe ldngd doud junci ;i patru ber-beci fripli, erau trei poloboace desfundate, plinecu vin; slujitorii mdncau ;i beau; boierii mdncau

;i beau. Acum capetele incepuserd a se ffierbdn-ta: vinul f;ifdcea lucrare. Boierii inchinau si uraupre domn cu vivate zgomotoase, la care rdspun-deau lefeciii prin chiote gi tunurile prin bubuit.

Acum era aproape a se scula de la masd,cdnd Veverild rddicd paharul ;i tnchindnd zise:

- Sd trdie;ti tntru mulli ani, mdria-ta! sdstdpdne;ti lara in pace ;i milostivul Dumnezeu sdte intdreascd tn gdndul ce ai pus de a nu maistrica pre boieri ;i a bdntui norodul...

N-apucd sd sJkr;eascd, cdci buzduganularma;ului lovindu-l drept tn frunte, tl obori lapdmdnt.

Jmditl*

ue,

ta4

puelfa&a

frqgninjinoaosal1

gr,

aatmjwtat

w1

ue

stvnpevitchn4

c7/

;ifr,sc

da

al,na

ca

dE

se

niice

sp

fnl

rd

raga

vd

-p"td put ps osm pu nu 'p"toorcalpwtncatd pctoyAJ'psopclt p31.4s iaulu ap psoqpcpd iqo -

,,iwatt coio74 ry1pdo7lcoio7ry a"td arap au pS" :a,mu ntn? 4 o314sapun ap 'Unplz ad oqipc as o asndacm pporou'as-npuwrlo,tdwsruwau nin1so rpuapo ul

'p!o ap pnv as nl a1upBuqglrn8uts p77nc

-sD 'ppo11-n"ryuuxalv asv 'autq a7ruol og -iaulq ryznD m-u :p,ms

17ia pc unds fi3 lnaw pdnc nc pcnlps aJ ia$aroluns aqJot a3 'p8oi ap aual^ r-nu "np 'uiam8nips !ar^ ia1oq"rgl'autq tlzno rc-u lad"rpi un ad pc1oc

a) uo un oJ pu4ps Dlsalo p8ltls ial zunJ - 'asundsp.t'coioyg mln)ruro^ pdo3 -'puqrtul Tninwo

atd pagzpa.'TnunauindpT pqaquJ inc a) -'(,utar^ coio7tg ry1 7ndo3"

:o7t4s so73 Tsacn 1l snfi un pncpt as aptnsolSarcoJ 'pclttzala aarulqcs o Dc nt'apwrut a7oo7

W ?qa un pugsp8 tug^nc puun urp $acyiwa,.r,t coio7tg m7 pdnS - iprnow ps coioTtg -

itrrDou

mu Tocndn no apJ pltpry oaunnda1aiq pc pp^.top 'DlsoarD Dl DJ DU2W atd csamqptts ps pugBap uoato ilnu ap na :uozaLtnl Tnrcitgw asundspt'aurucda1ai4 aJDa no IDMJv m 'DJ DrJp,W -

1,4!9roio o ap nni rydpcs wo ri nliaco UW ap UryugaMo-u pn amq ru?pl wo-u 'aunds 'o1saco atdsas-npuguln4u! todo astz 'acooioltg actuto^'!g -

'fiat pinutV zlac ac 1i ,to,tt acaqaqu! t-ps Tnioutn atd anwt4 'rnlnpotou palru-tod ap asoiutuiu3 I! arDc atd '1nuoauindp.1

'qnw lout uJ llnw ulp ot.tp\u! 2s

ornolg 'anmqotdru3 pqpF o lDunu nnacplafiaq ap

iliawn 11io7sg'allrncas n) Dlpt o n amdacuS atocatd 'nitnc oltood n7 asn&,ta1o Tnio"ro 7o7 $ 1npo.t-ou prasmlnnnq 'qia"nrcq Mauoo ri 8n1s atlna,rd pugtr,tur ri Ltop,ntoq alasnr q ad pwq psop'Unplz aqsad rrys o pugcndn 'pinu, nc p.todncsatoc tmin4 'p8n! ap p,rcca1d 'finp1os ap aXsa,t p"rptailôl as-npugzp^ ,oluaroq a18ryg 'aq"tnc 4 fiDa"Dplcn asndacuS'sns ap fuouto m pppo

'ops a1tzadsay ad p71oq o asncpt a&ugs ncpS - ippo^ atd a1iamqpls 7g - ppn"d au # aqia1aq tDcatsauD 1nut,t ti p.rysas.ryds as apnonln :asuuau lg - icoioTtg 1coio7a1 - icoloTtg tJol 7nn1 nn-t -.mtspr as DsDut 'qsoaco Dtugrt 1i o7dn7 uJ iptlraN - iluoq walv-N - irlo"tps snupJ uV - -.rcd ad noa)pz undnq ap aqdai & nazn4o4 'nut

1pcsn1nfr{ rarcq unpM ptsautpr rDra nu 4i"tgts uJ .tup 'pntadlpu aa nu pS - lpcsnauqdw3 tow au na pS - tpatry l4nytJ 'oio1a, dwncs oapum #g 'atqos oa,ta,

ipcsDrc ocndn Inunart pcng 'nnainppu3 13-upd noa8ug4s-dnz au nu pS - iaryry{pp azatniuut pg - ry 'nnawntd n apuD.t putto)osau 1i "toltio8nn

:nByLs n p"mdacug gli"tgts aJ 'prDac pTgB ap at.mt nc noqla\cug as 'fitup.t $ap '11unps ac nip ad nun nqaquJ as o # 'apc 'ala) uJ :rol Dugtw u! awrv nnacpt as nsata afmugcpta8ug4s as n ndacuJ 'oal^ ac fi 1tuad, np ac nquad 'a7ata37o7 'apunncs :a,nqJry nc nntpdn as run(a4i ps pqlanuarl\atnqatgug Dauautaso n7 o1da1lo 1i* 1"" utp psuJ rjpta :acruc #-npugcp! nparntnas nu DI 'r,xDtspc n.m8 nc pcowp"t oawgso,td lug&pq lDm !a) 'utuo"tdug lpw as o-q[ noappc

4DQ.tnz 'awn p,ryt'sop ulp ad aqia1pitut riuudtns ,p[t.t8

nc nip |ruat fio ac n4uad ri 1tiuac ac ti fiatt ooru pugtnau'uarog 'piaq oataputtdo nc nlpac pqaa4uJ ppo^ DS Dqphl irunq ruauDO - z,f np[appusap ountnc nun as-npagldnl ,fi1pugso

:p?t"4s 'uwas pugcpt'ti ni,tnc 6 ry1nc ,a.Dpnn a"tds tig"tploq # 6o&nn luawoo

n|tnodadastnsas\ninw.to'D$DacDDaMarAuJ lipu tow ti p|ns o'ptq n"4od ap # pBunl rut["ito,tl -ugls tcurc ap nos o-4u! ouautc ti-pcsomdnqcuy

ac lptruJ Mapa^ ps rDp 'puoauindpT a.ry"ryio nc 'psootaauos Duacs pUSDaco utud n ptznot?anz 'sundsp"r auawasD pno-s wo\da|tn-w - D,D tDrpâpo nc ypulpiuplc tps tliutp ti dpc

,rols! ad as-rnpmttnqz 1n"ryd naiwts 'm1nugdpls pcold psap arDowo !-ps 'oCI 'Larcq oig|o ytad no ac autal| oc apgu o as-npuqrs 'coio741,tot :Dappr 7g 'asndacuS

ap 'p1[ow ap arus DâWD Unou .toe pqnBnd ot4 ac Dqpp)put oa,qtd apun ap ,psllqcsap p.4soata!Fnu :aq.mun| nc aqioo.tduS t-ps 'Div 'DiV - o pBuq psasp,tl as fi pugw ap cojoltg a.td psnn\ p

dotoauunp fi fiocos anc 'DH 'DacD Dawg 'TnunauindpT uluad 7g3 .n W aluqns nc p.n\snd-so"td q alununt nc aap os csacunrod ps autd, twJ -pu l3 prDrtu! 'pat4 ap \nuo|1dpc ap #npo 1ln7'p,qro^ 4 naipw1p,tur as arcc 'coio7ty atd pugttu.mc -so ip ti :p"t! q 4 'aptntq&unt pugiocs ,roilra!

punausndp7 aslz'alzrgtu! pinwn p pp,,I - -oq ap1ods n7 ad ap g"tox1[n1s fioy 1nurw uJ"'os ora "'pcpul{ itpcpf'p Dl :qsacD

"'pc n4uad !p1p7 1o-1 pc aurq Tncpt to ti a4urcu p314s in4so^ puwop atd gg"rpco lo^ iV -

Dl uoqo L

pun8npnt

lDW nu D

ps nazauwps iDt-D!4

:aslz Put'DSDW Dl I

'tmqnqt-undspt a,

nn"m $ nn,

-ugqtagfugnnu?w !!auud'apl-,taq n4D.

'apu,n'n8n1s o ati touqo3-ugd atno-pd pBugl'aPpenqryp1{ ap

-ousoz a,

todo !1un

-at8 upm-nq ap !-nlDra PJ-o4uJ as i

pnsnpD a

'coioltg y,

-o3o7 atdTnuoauind

ps Dspl napind 2e

plDpo rDF'aAIDs uuasnd Unsqs ununloaunc p3

ap aJDJTl

-u! luala

nu nDS Inuiqo a7

oa.m7tdn4

oimnqa4,rDutna nnJ orcA4'aulq u\a

Pune sd deie cu tunurileintr-ingii...

Gindu au omordt Alixandruvodit 47 de boieri

Alixandru vodd daca s-au cu-rdlit de toatd grija denafard gi auadus pre doamna sa Roxanda gipre fiii sdi din fara Munteneascd, auvrut sd sd curdlascd gi de vrdjmagiisdi cei din casd, pre carii prepuseseel cd pentru viclegugul lor au fostscos dln domnie g-au invdlatu cutaind intr-o zi lefeciii sdi, pe carii auavut streini, de i-au supus in curte ceadamneascd, in lagi. $i i-au chiematupre obiceiul boieilor Ia curte cariifdr nicio gnjd 9i de primejdie ca aceianegdndindu-sd, daca au intrat incufte, slujitorii, dupd invd{dturd ceau avut, inchis-au poarta gi ca nigtelupi intno turmd fdr'de niciun pdstor,au intrat intr-ingii, de-i snopiia gi-ijunghiia, nu numai boierii, ce gi slu-jitorii. Nici alegea pre cei vinova,ti, ciunul ca altul ii punea supfu sable,cddea mullime, dipre zdbrele sdriiaafard, de-Ei frdngiia pieioarile. gi auperit atunci 47 de boieri, fdrd altdcufte, ce nu s-au bdgat in samd. $laga dupd atdta nedumnezeire, iipdriia cd g-au rdscumpdrat inima.

(Grigore Ureche, Letopiselulldrii Moldovei)

pddesc!... Dar ce le-am fdcut eu oamenilor acestora? Ndscdtoarede Dumnezeu, scapd-md de primejdia aceasta ;i md jur sd fac obisericd, sd postesc cAt voi mai avd zile, sdferec cu argint icoana tacea Jdcdtoare de minuni de la mondstirea Neam,tului!... Dar mi-lostive doamne, nu-i asculta pre nirte pro;ti, pre nipte mojici pur"sd deie cu tunurile intr-in;ii... Sd moard toli! Eu sunt boier mare; eisunt ni;te pro;ti!

- Propti, dar mulyi, rdspunse Ldpu;neanul cu sdnge rece; sdornor o mul1ime de oameni pentru un om, nu ar fi pdcat? Judecddumneata singux Dule de mori pentru binele mo;iei dumitale, cumziceai tnsuli cdnd tmi spuneai cd nu md vrea, nici md iubepte lara.Sunt bucuros cd-li rdspldte;te norodul slujba ce mi-ai fdcut,vdnzdndu-mi oastea lui Anton Sechele ;i mai pe urmd ldsdndu-md

Si trecdnd in partea Tom;ii.- Oh! nenorocitul de mine! strigd Moloc smulgdndu-;i barba,

cdci de pe vorbele tiranului inlelegea cd nu mai este scdpare pentruel. incai ldsali-md sd md duc sd-mi pun casa la cale!Jie-vd mild dejupdneasa;i de copila;ii mei! ldsali-md sd md spoveduiesc!

$i pldngea, ;i lipa, ;i suspina.

- Destul! strigd Ldpu;neanul, nu te mai boci ca o muiere!fiiromdn verde. Ce sd te mai spoveduie;ti? Ce-i sd spui duhovnicului?cd e;ti un tdlhar ;i un vdnzdtor? Asta o ;tie toatd Moldova. Haide!luali-l de-l dali norodului ;i-i spuneli cd acest fel pldte;teAlexandru-Vodd celor ce pradd lara.

indatd arma;ul ;i capitanul de lefecii incepurd a-l tdrdi.Ticditul boier rdcnea cdt putea, vrdnd sd se tmprotiveascd; dar ceputeau bdtrdnile lui mdni tmprotiva acelor patru brale zdravenecare-l trdgeau! Vrea sd se sprijineascd tn picioare, dar se impedecade trupurile confralilor sdi ;i luneca pe sdngele ce se tnchegase pelespezi, in sfdr;it puterile ti stdbird, ;i sateliyii tiranului, ducdndu-lpe poarta curlii mai mult mort decdt viu, il imbrdncird tn mulyime.

Ticdlosul boier cdzu in bralele idrei acestei cu multe capete,care tntru o clipald il fdcu bucdli.

- Iatd cum pldte;te Alexandru-Vodd la cei ce pradd yara!zis erd trimi;ii tiranului.

- Sd trdiascd Mdria Sa vodd! rdspunse gloata. $i mulydmin-du-se de astd jerffi, se tmprd;tii.

in vreme ce nenorocitul Moyoc perea acest fel, Ldpu;neanulporunci sd rddice masa ;i sd strdngd tacdmurile; apoi pusd sdrdteze capetele uci;ilor ;i trupurile le aruncd pe fereastrd. Dupdaceea, ludnd capetele, le a;dzd tn mijlocul mesii pe incet ;i curdnduiald, puind pe ale celor mai rnici boieri dedesubt ;i pe a celormai mari deasupra, dupd neam ;i dupd ranguri, pdnd ce fdcu opiramidd de patruzeci ;i ;epte cdpdline, vddul cdria se tnchia princapul unui logofat mare. Apoi, spdldndu-se pe mdni, merse la o u;dldturalnicd, trase zdvorul ;i drugul de lemn care o fnchidea ;i intrdin apartamentul doamnei.

De la inceputul tragediei acestia, doamna Ruxanda, ne;tiindnimic de cele ce se petreceau, era tngrijitd. Ea nu putea aflapricina, zgomotului ce auzise, cdci, dupd obiceiul vremii de atunci,

femeile nu ie;eau din apartamentul lor gi slujnicele nu puteau a serisca in mijlocul unei o;timi ce nu cuno7tea ce este disciplina. Una

;nn e

,frl fi

cina

crfudgl"sin

wfte

{risi

Ie;in

buczei. Apre t

tioecdtn

ii aj

vom

Aletnultirai

insd

cdt

spodintPoLcandoiven

legtdarapr,osainti,

salt

f

I

i

Qaaoplolly 11tgjpiasldo1al'aqcorn e.ro6r.rg)

u1 yjnp ne tjlnw "ra

lp ":';,:::

-eo tnloo npugjocs lso1 ne pc uncctz 'PpoA nJpuenlv

.nJsacvQuprz nsugp

8p arsa/ ec 'eulels 'es eeJrJsQu-puJ u! ryedofiu1 ne-1 elsurc nc rS'lunw ne g yaVp ne-1 'fip nlgcopnQJ rew pjed nu ps es-?uueop?s-npugwel '!gs !!ro!oq u! oluleurew psnceJ elJeow B gzeofi p4gcputtlf 'eercpetc rS 1-e ep eJe eqec'eJs€ce e3 ryugAne un op Qs-np-u?wel 'es-Puweop 'epuexoa lns-wpeuep nc reu 6 n4uganc n sagenpug5alejul peloq g rtdocsrde rcdele4 'ilun afi p E dod et'efios e^ps op ge slz oll ps ctz 'tp5rypc Tnzpane-s rS Uza4 ne-s ecep 'rcde rc17y'aluoqed aug5npc ep ewnu sndne-t E TupdnlQc nej ,ry plugttnc gd-np rn!^

lgeop nlJow ry1nw rcw 6 np-ugul*q p fnpugzp^ uc€O .QcseaJ

-pdrygc f ^es rc ru 'elJeow e;ds a;sarQ3 eape^Jo^ l-op roluercq E rc1rdoc-srde ryugtnc lesq ne ,nrA

e€JU rcwe ep eplepgu npugAeeu rS esnc-ezec eetb ppoq q ps-npugzp^ ,nleeueou ap euleu Ew Ia P3 ,aunn-pt?Su! nc $oJ ne gpo^ ntpurrlyrnl eaqeout rS gc ttun cq'psodgt ne'rcde ap pc 15 lptulp lac

.rS 'e1es laluuop e pd r tue acazptds-w7 pldwn ne ecep'la Jel .aruuopel rnl ewJn atd ernd fps ec ,ppo^

uepdog nps-nlg ed ueiow p4pene-e1 g rrj:tout ee1uteul Tejpttul ne-1ep'e€lJrc g7eo7 B uetoq E udocsrdagwelqc $ eeUeow ncsounc S-E eefipleoq u! nzPs Qpo^ nlpuexllv

g2g2 ,lnueeuSndpl

PpoA nlpuexllv lnt eopeou so

(;qcesy .y ep e6e.r6o11)plnueau6ndp7

-n! o1 ynpugLuaqr # ynpmzot&q ,a"mo1tfuruatao ti asnongf ,a1ns

latzruc ap{ua[ awot apa^ trr oatpd as t 2o1un*t"t! 1*11up i7'!ryryugwna oin q nzptt as lnun.t4 purync 4 $ p11u1

-oq uadp"t ncpt olnog .a.moBug1 ap !^pqoq as plo psug la.nqpson) low Uplu! o a"nc a,rd .!rynu!rcH Dapp) uJ [Unut as ,adootdoap lDw azaqSlagd 1-ps DJ 1ry prugwprn[a1iamiatd tgc nnqft la r7p'prlutlu acnt oa al nu p) a4qwptnf uDw rDw alac ut.rd as_npug*)1'a!^ ps Dc unpugr ailnw ffiw u! asasucs a1 puoauindpT'

ti1moqzp.tn",""o;rf ;{:if :,:::{{;7,:f ;;:::tn:r::::T:; qlaco rDp :D!^Dplow u! Dqu! o atds ,a1ra1a)d 1g"up no1rp) nu a,m?

'tuolod atd a1tru3 nu ps ,uaroq pp giacn ap yhtb4 or) ,rurro1o4Daunt o1 piulnf4 arDw n) gfo.tB uau8 rop DaAD #ag .awata. putp-uqd $ pugldalio 'pityautoS o7 nnapai aror loto4s ad # cotciodgad ougw aund asn1nd nu lJpc

,717i1u11au ota ,a$arr awol nC

lt,tgc D ozaln) rDut nu a*lu rcpo ,a)rulalpd nota ,r, "rrrfliHrT;!; :snda.td DaLD a,mo ad pcas # oalumc ,rugtut Dtpy ,tqco oaprs

'umt8mqcs ap ynla!pocspu ,uiauawo uualns o,ip"n o "pJporl: p) lq prcp aryn na ps oc n4uad rpe taroq unmu asary| mta nu

' DpuDxnV DuwDop a sap a c pjulnpp?p! s onurpan . ppo1_lupunxaly

DJoJpc Daruall a! ,Dtsoa)D Duacs DI ap plasncaq luD tutzd

"'ne rS csedod ps tue dlnru erd ,e1ncs rol gru eC

AI

au pc'?onuods p p.t,pc pn14s ,s1wt4 "l:f:"ru:;"f:::fra:wo^

ttinuos'utslN "e "dr",o:f:::i::::i;::X; i!tri::;;::;'

r'lclorts ad fi cotcuodg ad ougut ruia'd_p, iir*ri

"rrp, as-npuqsatpD ,nt,mJ .p1nna{a1 astz ,ptz ad a"nfq al ps "tq apryg.tD! 'o,tolsacD "tofurytc afrrynq prz aTsad acun"m ps iund n1 _'

ri ncala1 ap puo\tdpc atd 6pB ,ptDS uuon:;p:!:X::ilrf;;T;;::

aluryuauDvodn q asnp o ,aioyQ lt

o_pugnl $ .altods as Da',arncnq

as !)s rol u! :pulqwgz punauindp7 aslz ,aDMa! pt Drawal _

ti ctuio4s pdli un lzoqoF Da ,urllautd nrtozo.r8 Da,DpaA *fi"tl4 .plDS u! asnpD o ti pugtw ap DpuDxnV atd pn1 ,"1ra"i pug"-tZ 'tgtryU nD-s rDp ,ppDfis DI pry 1so! no_s tttoU{nfS'.clulN _

inoazno as up8u1s ac ,a4adfi ac rDe _

ap cDat un 7r7p, wo-ti 'Tmpp*p!*r-,t'#:#,::#f,f!-n"tu.pc1,rl atoy

Tsol nn-ry,y ipp^ 4 pc lnputaocJ racmry p^DIS ,Da pByls 1V J.Dsugp p8uq ad ntdoc pug,to

'lauoocr oaulnalp as-npug&nt o4tsp7 n ,ntpuoxalv wrtu! D pugc

1i 'pqn1tpds Dra ,rnlnpotou nunlap as-npugw4 ,piiorop Dung' i

alos nugdpxs aga^ D$oaco asasnpl $ ppoa, p1ntdnso Dqrnz atsa pc pqro^ aslznD ,puga1 ,pjoauzptpiS

1ii:"p )1p

lnulrs4 el rcilnpq eo4rypc?w

Dun'2ASDN)

'nunLtn{n o

pu117ia

prta! !,

pinotuud o!

o n)PJ

Jolac tnc1i,pdnopS pstt

lnaoat

-urun

intoi 1

'alado:'aryiil

rnpu9ad aso,

DJapa(

aaalD,/aJ Jop'!9rpl

a7ia7p1

iaplDHilnln4U{ iara

ap puunquad'oqJoq

pw-nF'mcpl'otoi aunc'aipcapnlps :acz

la :alnffi4't-!w ,DDl ouD(

o coltraJDotp:

decata Durnnezeului dreptdfii. in de;ert se in-vdrtea tn patul durerii, cdci nu putea afla ragaz.

Chemdnd pre mitropolitul Teofan, preepiscopi ;i pe boieri ;i spuinduJe cd se simtesosit la sJ;dr;itul vielii, t;i ceru iertare de la toli,umilindu-se; pe urmd ii rugd sd lefie mild defiiulsdu Bogdan, pre care il lasd mo;tean scaunului ;isd-l ajute cdci, fiind tn fragedd vdrstd, tncun-giurat de puternici vrdjma;i, nu se va putd apdranici pre sine, nici pre lard, de nu vaJi unire intreboieri Si de nu vor avd dragoste ;i supunere cdtrddomn.

- Cdt pentru mine, urmd a zice, de md voi ;iridica din boala aceasta, sunt hotdrdt a md ducela cdlugdrie in mondstirea Slatina, unde sd mdspd;esc, cdte zile fmi va mai ldsa Dumnezeu.Deci, vd rog, pdrinli arhierei, de md veli vedeaaproape de moarte, sd md tundeli cdlugdr..

Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile tl apu-card ;i un le;in grozav ca moartea ti tngheld tru-pul, tncdt mitropolitul ;i episcopii, crezdnd cd se

sJdr;d.;te, tl cdlugdrird, puindu-i nume Paisie, duprenumele Petru, ce avea pdn-a nu seface domn.

Dupd aceasta, salutdndpre doamna Rtnandade regentd in vremea minoritdlei fiiului ei, pro-clamard pre Bogdan de domn. Apoi indatd porni-rd stafete pe la boierii din lard;i emigra,ti ;i pe lacapitanii o;tilor.

Abia amurgise cdnd Stroici;i Spancioc sosird.Descdlecdnd pe la gazde, alergard cu pripd

la cetate. Cetatea era mutd ;i pustie ca un mor-mdnt de urie;. Nu se auzea decdt rnurmura valu-rilor Nistrului, ce izbea regulat stdncoasele eicoaste, sure ;i goale ;i strigdtul monoton a os-tagilor de strajd, carii intru lumina crepuscululuise zdreau rdzdmali pe lungile lor lance. Suindu-sein palat, ti cuprinse nu pu{ind mirare neintdlnindpre nime; fn sfar;it, o slugd le ardtd camerabolnavului. Voind sd tntre, auzird un mare zgomot

;i se oprird ca sd asculte.Ldpu;neanul se trezise din letargia sa.Deschizdnd ochii, vdzu doi cdlugdri stdnd

unul la cap ;i altul la picioarele sale, neclintili cadoud statuie de bronz; se uitd pe ddnsul ;i se vdzucoperit cu o rasd; pe cdpdtdiul sdu sta un potcap.Vru sd rddice mdna, ;i se tmpedecd tn ni;te me-tanii de ldnd. I se pdru cd viseazd ;i iard;i inchiseochii; dar redeschizdndu-i peste pulin, vdzuacele; i lucruri, metaniile, potcapul, cdlugdrii.

- Cum te mai simli, frate Paisie? tl tntrebdunul din monahi, vdzdnduJ cd nu doarme.

Numele acesta ti aduse aminte de toate celece se petrecuserd. Sdngele tntr-fnsul tncepu aferbe Si, sculdndu-se pe jumdtate:

- Ce pocitdnii sunt aceste? strigd. A! voi vdjucali cu mine! Aford, boaite! IeSili! cd pre toli vdomor! $i cduta o armd pe ldngd el, dar negdsinddecdt potcapul tl amdrli, cu mdnie fn capul unuicdlugdr

intru auzul strigdrilor lui, doamna cufiiul ei,rnitropolitul, boierii, slugile tntrard toli in odaie.

Chiar atunci cei doi boieri veniserd ;i staascultdnd la u;d.

- A! voi m-ali cdlugdrit, striga Ldpu;neanulcu glas rdgu;at qi spdrios; gdndili cd veli scdpade mine? Dar sd vd iasd din minte! Dumnezeusau dracul md va insdndto;a, ;i...

- Nenorocite, nu huli! tl curmd mitropolitul;uili cd e;ti in ceasul mor,tii! Gdnde;te, pdcdtosu-le, cd e;ti monah; nu mai eSti domn! Gdnde;te cdprin hulele;i strigdrile tale sparii pre astdfemeienevinovatd ;i pre acest copil fn care razemdnddejdea Moldaviei...

- Boaitd fdyarnicd! addogd bolnavul, zbu-ciumdndu-se a se scula din pat; tacd-li gura; cdeu, care te-amficut mitropolit, eu te desmitropo-lesc. M-ali popit voi, dar de md voi tndrepta, premulli am sd popesc ;i eu! Iar pre cdleaua asta vois-o tai in patru bucdli fmpreund cu ldncul ei, casd nu mai asculte sfdtuirile boaitelor gi a du;ma-nilor mei... Minte acel ce zice cd sunt cdlugdr! Eunu sunt cdlugdrl sunt domn! SuntAlewndru-Vodd!...Sdrili, fldcdi! Unde-s voinicii mei?... Dali! dalide tot! Eu vd poruncesc. Ucide{i-i pre toli... Niciu-nul sd nu scape... A! md-nddu;!... Apd! apd! apd! -;i cdzu rdsturnat pe spate, hdrcdind de turbare ;ide mdnie.

Doamna ;i mitropolitul ie;ird. La u;d ti in-tdrnpinard Stroici ;i Spancioc.

- Doarnnd! zise Spancioc apucdnd de mdndpre Ruxanda, omul acesta trebuie sd moard nu-maidecdL Iatd un praf, pune-l tn bdutura lui...

- Otravd! strigd ea, ffiordndu-se.- Otravd, urmd Spancioc. De nu va muri in-

datd ornul acesta, viala Mdriei Tale;i a copiluluiacestui este tn primejdie. Destul a trdit tatdl ;idestule a fdcut. Moard tatdl ca sd scape fiiul.

O slugd ie;i.- Ce este? tntrebd doamna.

- Bolnavul s-a trezit ;i cere apd ;i pre fiiulsdu. Mi-au zis sd nu rnd duc Jiird eI.

- Oh! vrea sd-l omoare, rdcni duioasa mumd,strdngdnd cufurie copilul la sdn.

rirrirl#l

adt

$te.

frrlitl

memn

cusd-

cu

pnsiliel.

va,

ha

Rt,

dt

dpa

ca

Ltfodtc(

ca

ld

pl

EiCt

,s(

Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part2

Documents

Transcript of Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part2