Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part1

_ | "4ryr4]]..::Erry@fjr,$r*qlq!redm_I

:

^t: .- "

'

:.

?-IX v vsvlc n4ued pnuul{

BUBIUOJ AV

BrnlBrolll F Bqull

nroABS uzlrpv o rarsr-f .N.I I . pipol ulrold o or{f,v}sof uzlJpv

iluvr=3u=c ts tSlivcnos tnu3lslNtrr

itugwpd,tsou ptqca^ W $prDl ! Dlcs w{ps tpcag'puydap ayop nc ,p7dn7

u_aulq rnta wunry'Tugsnatd n Tndocs $ a7oyaq11 ?_Dz!^aO

'?uuiatc a Datsno lcpc ia1un{u_oacu? nc goat4

'tioq p8uls ,,,iaLtoota g,ro ,arpuaq7 u_piny,,'amt u-nJtsot pcol nc ,aluut"to a1aiotq n3

'fiodaup4s tttiot to ,aungjnu Dug)woy'auwtoS 'uo{alS ,lDqlry ,atqwn aiatpw ,lilvttd

iuorDq ap awnu un,a7dn1u! totplwmq'alttntt un-p1n!nc wp4spd un1aald asoo"

" "-iiS 'ttotuol ap a8ugs un a&tnc rcul rutgw a$D u_pJawry q rza\op wpp ps ,prnpolrlu

lto wnJv

ltuouinp lpt llznrc gia4t\cu-as ps afir DT,attDos p11n fi_a1iayorc ,plnporolu

lto *n"Vi!u04t ap luoqr0q otnugtpo_,al aroc uJ

,atJaottt ap pc puwas ulp ,au?wot ,ayp1doa1iaq

auod uotuY :eclznwnuoiatnyy larpuy :LmsJeA

lelugtuou p 'f/rs

ep nuul

tuud

nNV:oua.

Tml:anA

ncsENVIf:1luat

'rump

nc lanmlrqnn

'rFnqlp

@60021

iff

lyotnY

op upn^ 1do 7e1des rorec e,s rolepe;orr ffJffJ#:f,:'{r:Hff#';:ffi -eer n4ued erelueruncop ep rollcprle] ptepJoce lsoJ e gprceds erfuele g,rrlcedser rnplolldec lnsuudnc r4 elrlu[rrB e1e1e1lc ,epr

-rylnc erunriou'elriglueuosred erdsep [ieuuoJur 16 umcerd':o1.1r"1€ ?crls{rls1s ppmlcn4s 'pcpeo,el ezrletJe ur eJ'seceu eldecuoc Jorm ele gieclloxe el'Jesurluns 9lnrerel epu'q ed 'eeueurese ec 'oJgBJS0Uqlq psa8n5 e^elgc strueJo ]uns 'leutg u1

.'IJolne Joll€ eF nes rnlruolne ele eJeJelrT eredo e11e nc 1llnlxeuoc ceJes eprm'1xe1 ep olocul( isnpord ep rS seco;d ep ,gnuquoc ,qtn1it.rl :eJ€nl€Ae eprmd4 esrezrrp pwzr' nircrexe rmdord es eJBc ug 'giueJldy:g1,rrro" aJBnIBAfli'c1e pcrluc eerrpugS 'pzrlerm ep eeplrcedec ,ecrls,lns-eiuertl Jorm eeJezrses'eJecruruuoc ep gieqls elIJeJIp u1 roleleseur e erecnpord ep rS ereldeceJ epeiueleduroc pwzr' 'esrezr'rp eiurrec RZeeInwJoJes eJ€c ug ,pplxal ueruroldxg luelerdrelur ep rs ere'eleiul ep n6sEns ep Jpunu un pJeJo erec ,rada.r apopund frelueur8e4: 'e1dwe eudrolec lnzecal,nes elelrletil ul snporder lnlxt ipleldecer tJ e gzeeann e.rec reriee.rc epipluepcnred ep ,S ni"yrloan ep ererd-orde o rS eredrcrlue o elSergru.rn

", .pu., ;1rr1 ,p oluIBuI :ede1e elereolpurm

eundnserd erec urlrro8p rnun rrrroJuoc "1n

y1n"rlroy .,n &.*0"* !:;{r"r,

. (punuo.r) p4laqraru! opooua4, p*rpb* op -Doryad, aqcaa. DpDoua d, auoluo"t lqrylnl a Io aryautDpunl :elnpoureleJ€olpurm

p\o^zep rs 1em1pc Fererr rnFueruoueJ p craoiouJc 1'nr.alcupo plcedser'efueledruoc ersec€ ep ericuq w .*rrLnhro',rrrirrlnnon*'inrr,,rliuoc

un-4ulezorp,culssrsrerelln€sr?Inrrnc;tJ#ffi f tJ,?;fi

i,f,i-.T,,:xl:"11tr

l:11:y:f XY 1T]:"]": etetxet arDcrunrltoc li pqwll rnrueruop

"p;;;-;ud"*::"1i,"".:::'-"::j:f111'_".1 lr_rr*ec

e{nru ,n- "1."

uj ,pirr".r,,o, ur .rererrl

TITT::.f-j:jH'i:1y:: rn 'rqu,il 1n 1nd.1u, ln1pn1s sundord Fi;;#;;i - o"s,'*Lri* ; ir;;*i;i fi#"".,iii'fu'# "#;ifil:[::fi . /"--- .-^- -. - - r v

;5"1T::::T.? .l13r:l eze4relurs ss lqede c, wt ^E,r,1*oro, "'"p ;*il ;;l:111::'11T::,::':y-"1-:::1i1"1"1n'*1,'eumcop'ep;;il;l:"*;ffiil; +vv

's 4vlrrvy-uudep BerculroJ ed eercztleco1 :(WOOA e E_II e efype uE el€pueruocer eleluns -nc eSe) ec4srl'wl euuou elrou nc n"*rrir1r.,r*i;r"l;;;; ;;;;#_1,:::11"1.:":::li:lt'.:p-

rueurses to$e'n pcsrceds 'eeece ep reucoJ .preu

;:T:r"::t"::"li1T:_:l^1t1-"1rj".nou"d 'pue'oo-e1uoc ?eumr us'e'qesuedsrpur

7:r::?:,:::.:.f.:TlT:1ep roleiuepduroc eerep'1o'oo""i"';;r;';";;;;':;

1i oqw17 eurdrcsrp e1 ledrcuud Inlrperqo ,rn1nec11

1n ,orr"i.J 1nlcrc uJ

luoun6;v

(euog) ueler! !ry euuryoC,g::jrlsuml

'RzerJeqle - doi 'gceetfloeu'gzeuuqye - .m"ryw) pldplnur ed:rirmtuummnes (atnTsn"tq'pzuntq) plncsouncou erSolourlle pugê er atersmrmluns uotqotrc mlnpuoJ gufimde ps epqrldecsns eluL-,r: qqffi,'alnzart 'p,4nt 'p1,utdoi ,p&un4s ,pzpdnd ,ngtgd .patr,iryqr :lnm;'p,mBpw oaluzu!.tt '1ow ozowntB ,pdoo,t8 ocodoc ,pzptna: T** ' unlp c' p indpc, oznq, ngttq, pntq, p z,m q, pqoq :ezerseqle ntLr ;r$lqmurtd ygq u1 ele4st8e.rug ,eu{nd AI}eleJ luns c€p-oJen a;uumnmFInpuoJ puguylede ec eleJeprsuoc elelurlnc ,efuarua,ro-if

lmlmL -uocur ecrJrJ€lc el ?s eJec eclgliuqS rzelop roun eiue!*.e ::t-

JVO.OJYUI NOIHOINV TNONO.{

'(gruaul rIWr?uqel uI nu '(pgqrozr eugle1) p"m7pa, Dultq v! eelul8ros rs_4&ilonm'aulwl ltqwry o plnn1nwott DJnpn,4s Tnufiuaut, pusuoJ Wl '1ce1uoc ur ]ruel e erel nc lqu4l atrle urp esJelrp op tgte -rs-Jnmmrur-rudrug

"pnrc uI 'pc lqdeJ else lnurier ep lefuese else e3 Be:;r

'esru'eze18ue ?ueud Mcm-erd eurleleu Iqru{ u1p eprqnum:ftu1 es-npuezrgeJeu,a"rz;u,::nl,:;u Wsecord un-4q 'glorueds IS guellp.ll ,gzeute4 eeuml o.!EO Ba-r4rrmrryr?l€trsuoc es nlzJgl retr41 'ereq8eru oeueureJcn .ue8lnq ,eqres -lrmmrrL

'qSecer8 rS rep 'e.te1s lerceds 14 ,osJelrp 1rynum.ldu4

"ingrrry um

nV'JolIJilueJA In8unl e-ep lenlolo e erec ,aunat auowoJ a$rroru,urruu3 ti onnq ul anq,o^,a1n7uauo njpltuouol D pullol Dqui1qeMumere 1i1 ?ugruor eguq ?c gJeprsuoc rolqfrterceds nj1e1lotu"5*{

. (ncseuplp3 lJuse.rf il-M64

toqn"t8nu lqnruataap D aJDFutrsD ap fi atnt&a1u, "p

,rua"orpr*r*mrnun o # 'puowo"t-o)Dp pzarurs ap 2ofnut sacotd mun s:ieilr:rr.a$a nlrugwor o aqtaA, o!,tols! pc ,ptaua8

4 ,p4daccn as r,ryJ!-F-

'cle a3r:!I'niul-e3-ocep uigrqenlrrrds rnmrsuedx e eze1,ut1e1 rnlnlueruels r-r.r{rorw

euoel 'ecr1e8-ocep niplmu4uoc euoel ,ueruor rnlruodod s ts:rulrofie ?upel md eeurEuo :eluepnlcuoc rzelop pJgJ nes ruou[Fqruuuuesepe oeslelrp rsw elec e4urp eJepol ep elcund etuw.mlsoJ ne ?cseeu€uroJ ezeueEoule e1 erm.rrd nJ .ueruoJ rn[n-!cram![e effruroJ ep lnsecord ep g1e8e1 otse eueruor llgru{ eau18}-rg

ruYrrr rrTflc'flrunrnd[JNl

(pcr1e1u ls or eluozord)

ougtuor llqull elinlono Is oltutEuo

enlearJ eêerpg8erd n

ln8unl e-apeelnd re 'r:-mop l€lrelep elnzPêeJ€cerJ ru$

'lJel"roezr'leet a1e<

-n-r8 eelstr!emc elepaderec r4'ese1-erd erecar-

ewnl:rodavedlqce gnolericwg u1 'r

-ord rm-rut

-e}?Iu rlJ9rc-ol3^ glrrlz

'13

rfqos undr

-epqs rS unatncg[luatr

e ereroldxae erds esnd-lqe$ 0s erl

'paguot t3c):u4uo8-€uelsru e r

'enqecgrured pzeeuu;-o1dxe as :

0p &lenpl.rucnl ep EE

'erue1 csapr

rS esndorddn ep psm

-3LIe13rU e

Vluo]3

La acestea mai pot fi addugate citeva nume de rAuri - Arge;,

Cri;, Motru, Mure;, Olt, prec'xr. qi alte cdteva elemente - in foneti-

cI (vocala d, consoanele p Ei h) sau in morfosintaxd (modul de

formare a numeralelor cardinale de la unsprezece la noudsprezece Ei

a celor care denumesc zecile - doudzeci, treizeci).

ROMANIZAREA. LATINITATEA LIMBII ROMANE

Majoritatea specialiqtilor consider[ c6 procesul romanizdrii a

fost relativ indelungat, incepAnd cu secolul I i.H' 9i pAnb prin

secolul al vll-lea d.H., vorbindu-se de mai multe perioade (care

presupun inceputurile, expansiunea, generalizatea, definitivarea

io-utri"erii). in genere, cercetdri mai noi tind sd disocieze

fenomenul in rom aniz are lin gvis ti cd (regresul Ei eliminare a tteptatd

a limbii autohtonilor, pe mdsura generalizdtii latinei vulgare) qi in

romanizare nonlingtisticd (credinle 9i obiceiuri, tipuri de organi-

zare administrativi qi a aqezirilor umane etc.).

Conform Mariei Cvasnii Cdtdnescu, in Limba romAnd' Origini

;i dezvoltare, limba roman6, intre celelalte limbi romanice in raport

cu limba latind, are:

a. trasdturi conseryatoare,inlexic (pistrarea unor cuvinte care

nu se regdsesc in celelate limbi: aiutor, ceald, putred) ,si in mor-

fologie (forme distincte de genitiv-dativ singular la substantivele

feminine terminate in -d sau -e: casd/ unei case, vulpe/ unei vulpi,

desinenla -e la substantivele masculine la vocativ singular);

b. tr5saturi inovatoare, mai ales in fonetic[ qi in morfosintaxa.

Din prima categorie constatim transformarea unor vocale latinegti

urmate de consoanele -n, -n + alti consoani, -m + altd consoani:

lana - ldnd, bonus - bun, ventum - vdnt, bene - bine; modificarea

unor consoane urmate de vocala -i: tibi - lie, dico - d'zic - zic sa'u a

unor grupuri de consoane: octo - opt, includo - inchid, glemus -ghem. Din cea de a doua menliondm articolul posesiv al, a, ai, ale

qi demonstrativ cel, cea, cei, cele; actzativul obiect-direct construit

cu prepozilia pe, genitiv-dativul numelor proprii masculine cu

articol hotirAt enclitic: lui Mihai'Din limba latini, limba romdnd preia, reorganiz6nd 9i

simplificdnd, declindrile substantivelor (ttei, in romin6, fa!6 de

cinci, in latini), sistemul cazurilor, patru tipuri de coniugare,

modurile ;i timpurile verbale, precum qi pronumele) mate parte a

numeralelor, numeroas e adverbe, dar mai ales prepoziliile qi

coniunctriile.La nivelul lexicului, romAna preia o majoritate covArqitoare de

cuvinte, semnificativS fiind frecvenla lor in uzul curent * substan-

tive denumind pdrlile corpului (barbd, bral, cap, creier, dinte,fald,

gurd, inimd, mdnd), membrii familiei (cumnat,frate, ginere, mamd,

nepot, sord, tatd, unchi), elemente ale naturii (apd, cdmp, lac'

minte, pdd,ure), elernente ale vegetaliei (arbore, ceapd, codru,

.floare, grdu, iarbd, mdr), animale (albind, arici, armdsar, bou, cal,

liitt]f,

:*^rrL.TJL

lhfrul$

I :l!

:lut:[I;tu

rM

nlI

m]

t'l'c

T(lml

lmfll:

.'ml;[

. IIIil

mm

irgt

1W010

ri iilm

Jiillit

'T1!i!1

tM

H

JTb

Traian (basorelief PeColumna lui Traian)

Decebal (basorelief Pe Columnalui Traian)

(1s;lcuepy e; epInlueunuotu ed lelle.roseq)

ueluoJ un l5 cep un a.r1u1 pgdn-1

(ue1et1 !ry euunloged;elle.roseq) eedel e; ep e1dn1

ezrtlcelpe '(luawod'!lp1d,1cunw ,ryoBo1 ,tqnt ,rup"tq .!rupp -p m'!t!c) eqtett eleun ?Aels giuerue,rord ap 1un, ,n"u"_"rn

"q ir.r"rio*, 'tol1J 'niuaolq 'n1zop ,ctu"mtuoS) rJncol ep nes (npo7.n8ma6'?a$JgC 'uoq ,unpBog) eueosred ep erunu ,ntdo,td r_r,r*r"*, gS u1u1g1ug i@t1t s, atoou, ) oJottr, p )unut, p Iru, qnp)elce4sq,? * ;; '@tto1s 'qugts ,71qcs opuowod ,qouow ,ct:uacnut)-tlSecuesrq

1u"*.u 'Qtcunl 'totzl ,zur ,pap ,Bug.lc) Fnfeu eF elue{uel a ,(cot.rnnnr

' 1 o q q_' zp rto' uo atq) eune; 13 e :ng, @ i ! p, 7 n s, p j ruat d ; p pi ra o. gL,rr.ftril-,

'p{o,B ,osooJ ,a1ia1c,uncotc) eyelleun-rS crusec zrt ep eletroerqo -mfim

'Qtlsotau ,puzal7 ,eB ,pqnq) slgru€J rS puro csezlud eJsJ _asiw-oJ afiluqsqz,s sel€ reur euriuoc g,re1s giuerue,rord ep 1ncrxel 'esru'eueeurelcn,epoJc-oqJgs .ere8lnq :am;as.JolrqurrT InrpeurJelu urrd ,e,re1s rm1murudu1 sl sJncer € grr*muc.eqruq 'ecrrolsr edele eilroJlp uI .eel_IJIX

I? m1nloces rolreryl 'arupoualo^ ti a4ozauc uJ plotots oa,rczun*to,poonili 4 nqfnls m"-a1cg[o tS ttn,tang na.toztuoB"toat ounuro"t_ovn1s

pwna*uulq alorymeiulcesuoc lderp ere ?el-Ilx I€ 1nloces erlpc gugd es_ntu,em,*,U'eel-x Ie - ?er-IJA Ie ereroces oJlur Arlc? ep lrqasoep ,ynseco.lg

lielpurse pulrg letderl rS gueuror-or"p ,ri"r iwdnc pumienuoc 'rnlnr,rng InpJou el ep elec ed rS (pns .rds q** o nes ?uolqolne eriepdod gzeegrulse eprm) erpu.q ep pns q il elllJo_llJel ed rolnels erie;Bnu nc pl8po .eel_I^

Ie rnFlocos pan Ironc edecul oueruoJ IIquI erdnse piuengur pluegodurr'n*

""3 -

flNyr^rou llsnil] \iludosy y^yfs viNsnT.L\l

.eru€Alrsue{ urp Jolrugruor rolunlderp eanuSfinmru1ued tueurn8re eo o-lrsoloJ ne ,(ro;e4 n4e4 ,recur$ e$-l,aqg'nclt{ pnrueg) auapp.tv tltoc| rrrerntr?c .eel_IIInX

Ie r:lrnnl-oces lnlrSrggs erdg' G Ag t- ttgt,ur1so3 uortlN, wgt-iii tl.q*r1 ero8rrg)

?ugruor e11rpi u1q rrecruorc ep ;oae .fiqir:igi, #_uIe snrd eded 'nlduexe erds) n1pentr F^g u1p pcul .lq?.!s njm:rlnlr-Jpc ep p]€l?wues 'lgluJ I€ru

,1so3: e eu€ruoJ IIqu[ selelrmwl

-o4s1'ugwotoualBaw,ugruo"tocop ouguo,to :rlseuguror "ffi ru1ed rolec efiimde purrJ Inlellnzet,puoz ul ropre8pq e rS roy,.l.mm

eemzeSe uud ,gcuolsr erinlo,re ep pgeds else eunuoo re*mfiril:t[eetelru' '('e'3 p1eso' .yy,nrrecSn4

lpxes) gicnpep ,S ,^rrffi*Ilpnls urrd rSoloyr; ep plncpJer rc lelueruncop !f,n's,nm lctu 'e1e1se1e IcIu elso nu eJsc ,@tnunutot_oon4 onynwoto1otd -rw-o"tp4s) panwo) DugtutoJ,le.reue8 ug ,p11unuep

else _ e-trErrg tr pns el ep rS prou e1 ep rrSoruprls ep trncol Inrrotrrel B.lol ,a d*_ es eJec - eqcel FugruoJ equrrl ,re IIJpUoAZep e RzeJ eullrd u1

o

a 7 i o o u n c, a r a ) o

n 7 L,t D ), n a p p c, r, q(? :lr: ; ? ::I' : #;T!|;;|:ffi 'a7u_n[n'atnpo) eleriuese runricu pc]pui erec aqrat"nl @uoui+n ' a4doou' pun1, pu,mt, pjoaurunp, 1zn ; uo) rnlndru4 ep rigfr

.* ;"*

'1DJ'nontpoco)01 'doptunut

,pint,a

-uD$q1

ep eJec

13 ailge eged'ato8n!,ep greJ

rS pug;

nc eurllIn4suoalD'!D ,,

- snwal.? nes ,r:seJeclm:PUeosu(

11Seur1e1

'Pxelmsc

-totdlna ntele^rlusl-Joru rTeJ€C eluli

yoder my13ug 7

-rue8ro qug lS (erei

RwldeneaezercosrpseJeA4rmlerec) epee

uud puede lppzluDt

fNyr

tS acazatdqep ppou)-lteuoJ {{ -.'ia8"tV - tn

il

ill[Tsu

tr

IT

lI

(drag, lacom, mdndru, prost, scump, viteaz, voinic, zdravdn, vese[),ca qi multe dintre sufixe (-ac, -alnic, -anie, -a;, -cd, -ean).

Q Selecteazi doud texte de circa 150-200 de cuvinte (10-15

rdnduri) din creafia unui poet qi a unui prozator qi identifici, apeldndla un dic{ionar, tofi termenii de origine latin[, respectiv, slavi.Compari frecven{a celor doui categorii de cuvinte pentru a trageconcluzii privind conhibu(ia lor la formarea limbii romdne.

ivrpnuwruruRrln lN r,rvrna RoMANA

Contactul romAnilor cu popoarele vecine qi cu altele mai inde-plrtate, prilejuite de rela{iile politice, economice, sociale, culturaleetc. pe parcursul unei istorii frdmdntate, pdnd in actualitate, a de-

terminat intrarea in limba rom6nd a unor cuvinte din alte limbi, cele

mai importante fiind citate mai jos in ordine alfabeticd:. bulgard: argat, bland, bogdaproste, borcan, bujor;. englez[: aisberg, barman, bi;nild, blufa, crenel,lider;. francezd: abajur, abandonao bursd, buton, cabind, caiet;. german6: abyibild, agenturd, bilan{, blat, cartof, diblu,;urub;. greac6: aerisi, anapoda, anost, buzunar, cais, castan, catarg,

ieftin;. italiani: abate, agen{ie, armatd, asediu, balsam, drapel;. maghiard: alcdtui, alddma;, alean, arpacay, bdnui, cdtand;. neogreacd: agheazmd, agonisi, amvon, istericale, molimd;. turcd: abanos, acadea, acaret, ageamiu, alai, cafea, gealn;. ucraineand: bor;, burlac, calic, cu;cd, drug, holtei, horn.

a Completeazi seriile de cuvinte de mai sus cu exemple'suplimentare, folosind Dicgionarul explicativ al limhii rom&ne

@En.

SCRISUL. TIPARITTIRILE

Dupi secolul al X-lea, existd un numdr mai mare de docu-mente (in latinl, maghiari, slavon[), prin care se poate reconstitui,fie gi fragmentar, sistemul lexico-gramatical al limbii romdne.

Primul text scris in limba rominS, cunoscut qi pdstrat p0n[astdzi, este ^Scrisoarea lui Neac;u din CAnpalung, adresat[ luiJohannes Benkner, judele Bragovului (datati de Nicolae Iorga la29130 iunie 1521).

Despre dezvoltarea scrisului in limba romSni se poate vorbiabia dupd mijlocul secolului al XVI-lea, de cand existi numeroase

mdrturii directe originale (acte diverse, donadi, testamente) sau

texte religioase traduse (liturghierul" ptu.ti din Biblie, predici).inci de la sfArqitul secolului al D(-leq pe teritoriul rom6nesc

s-a folosit alfabetul chirilic, cmt de ry cilugfui Chiril qi Meto-diu qi rlspdndit la bulgari, sirbi .si ruti; 9160 lotind va fi introdusiabia in timpul domniei lui Cuz4 in Trasilvania se trecuse lascrierea cu litere latine in timpul ftom *deJate. in situafii oficiale,Scrisoarea lui Neacpu din

Cdmpulung (15211

&^"$,rfry!t.{fr.74;r4y,{7 y t 1fi 6t yt &" in y# f.,A1rttei.,,t ii "lh

ro n'itr { m 7t

lofifie

q; . AE fr n.f i' it ^ W,, -,,,i.

.

aalrtr #. p,o li.v' oila 7; n,,#vy te/ ;,:1;t "r: (Y', ! :9

zwooo

(pgg; noSerg)yrygipaul nc elpqDuetrE

'QSq erenerqe) 996g 'r1Semcng 'errrue51 "Jnllpg

,e-11 e e{lpe'!!qtan a1o aiqtr49 ap ,nuoficgq ,(Xg( erenerqe) g66I ,nserncng

'crpedolcrcug sJelrul'I eJrulpg '.,llleso11 .1y - uepJol n8.lo1,,

pc4snBurl ep lrqn1tlsq lugurog ururepecy ,e-11 e erip e ,aaguo,t gtgtutl

7n mloctldxa pnuo/c1q :eloJeo]grrrm luns gqu4l €er€Arllnc uIgleocS ep etrsoloJ olelueru€prmJ eredo e11y .(UlVg erer,rerqe) gggT

'4Serncng 'TnJunug '11A pqug,orp '1 :eurnyol gnop ur ,eugruog

rertuepecy BJnlIpg '.,Iilesog 'lV - uepJol n3ro1., pcrlsn8urlep Flnlqsul 'pugruoa eruep€cv oauvuto"r gqryt ocpouto"tg tfQWOOO erevr.erqe) 9697'4Semcng'crpedolcrcuA srelrufl erruIpg'o,lDesog 'lV - uepJol n8ro1" gcrlsrlSurl ep Inlnlrlsul 'pugruog€Iruepecv'plfnppe rS glnzp,rer 'e-II e erlrpe'auguot llqrail p JtE-o1ottow 13 cgda oyo' cr1[o.r&o1to Tnto uoliclq :AlluutJou ra pDrD r rrlIJpJcnl ep erJes o 1rupde € €reJgc epr8e qns 'pugwoy Druapncv e$e

?lceJoc ereruudxe ep elerrrJou gcs€elqels ps gi"1ruqe erfnlrlsul'(1ecrxe1 lcedsu qns ueSouroeu r?ur 1ec'ctqn4a1aq lI$

r$ rroetm lrurnuep) rrl sluo 1n14 s' cr\ stcllqnd \ryu s, rt17n4 slulutpn - oc-rpt.m[ 7n7us'c11[1iu1gi plus :encumruoc ep 1n]ce uI n€ o erec ade{cmg uud rS rolefeseu e gc4svr.Euq etezs:reErc ep epiplr.lelncrpeduud e1e erlul qreJrp ec lelqlnc fequlU ep etu€rJel luns eelsecv'eleuoricurg rmlrls etrlnru reur epurrdnc pJ€JelrT ?ugruoJ €qrulT

'crlsn8ug mlruqrTrrloe

1e rS urnspur InflJlds ug teseceu else epun oloce'eetezrruepourpugdecce 'pstqcsap 'atoogntouy else rS J€p - eel-IAX IB Inlooasuud ep pcul e1rupde Joleuuou eaJeqruqcs ner8 pugldecce - a.molD^-tasuor g,n4odoep else ellJepow eleuo{eu llqu4l e pnnl11 elrmu-eL'pronlll pqryl el3ewnu es (c4s11l1s-ocpu"ues,crpelurso;roru'1ecrxe1 'cpeuo; 1elru ef ilqru1 € p]€ADInc eJ€zrTrln ep euuou roun eeuole8qqo eerepedser nc r$ llftrEug'1eroqele reru Iec lnlcedsy

YUYUflrrl YNYT TOU YsWrT

'Vp$e ruelSeounco er€c ed un1cru1s uJ ArlrurJep ecrJrun es ?s pugruoJ equ41 (ggg1 gS

0SS I er1uJ) eloces re4 e Insrncr€d ed ec .ellreJlp epe.r8 u1 ,leunuralap

ne oeurelur rolrrptugur?rg 13 1pg11o^zep InpuoJ ed ,(prnlerelry

ep rrpcrecul relqc 00gI pdnp rer '1eiu1pS e etezrmlndod ep rrgrcnlrode 'eiesrdolel rS rcruoJc 1g1ug 1ew) tede etec elrJelJcs ,eseortqer

rS erepdod r.irpc ep eprgldepe rS eluecnperl ,llcrresrg eiuengurqns sele reru 'rn1ruedr1 e rS mlnsucs e g1e1der1 eelpugdsga

'IgSI IS 09SI /69SI e4u1 ,,roSerg e1 elppdp purrJ tlncep liryc II Jolec eelelroleur 'rgs ropcruecn rS rsero3 mlnuocerp uri-rede pnlpgdrl eleum4'rrcrJesrg I€ Arsnlcxe lnr8eprrrrd else lndecugrulued 'rS ee1-1ny I€ rnlnloces pcolftru e1 ed erede 1rued11

'eull€lrS euo,rels llsoloJ ne-s gcrJesrg u1 'eelelgeded nc nes ]sel-pJou urpIIurceA nc eluieler ug erepgcerd nc 'ur1e1 InleqeJle yS pupel equ41 15

psuJ lrsoloJ ne-s dunl lseo? lol u1 'qSeuurop elrrJ€lecu€c uI sels reru

----

1.

)

EVALUARE CURENTAAPLTCATil

Consulti DEX qi extrage din el o listd de 30 de termeni careprobeazd, afirma[ia ci limba romdnd este de origine latind.Consulti bibliografia de mai jos qi extrage citate pe care sd leprezin\i, cu scurte comentarii, despre una dintre urmdtoareleteme (la alegere):a. teorii despre originea limbii ;i a poporului romin;b. argumente despre latinltatea limbii romAne;c. influenle franceze (sau ale unei alte limbi) asupra limbii ro-mdne;

d. dialectele limbii romdne;e. inceputurile tiparului in lirile romAne;f. evolulia limbii romAne literare (pdni la 1850).Cercetitori strdini au remarcat risipa de energie cu care nunumai romdnii, ci toate popoarele est-europene gi-au exprimatnevoia continui de autodefinire etnic[ (Katherine Verdery:Timp de trei secole, est-europenii au folosit istoria ;i inter-pretarea ei pentru a vorbi despre relaliile lor cu vecinii ;idespre identitatea lor nalionald). Exprimd-li opinia despreaceasti idee intr-un text de 20-25 de rdnduri, prin douiargumente pro qi/ sau contra.G. Cdlinescu, in a sa Istorie a literaturii romdne de la originipdnd fu prezent (1941), observa cd" amestecul de cuvinte deoriginile cele mai felurite 1...1 dd limbii romdne o bogdtieextraordinard de culori lirice, in ciuda unei aparente sdrdciicantitative. Scrie un eseu de circa o pagin[, in care s[ ilustreziafirmalia de mai sus, av0nd ca suport un text liric eminescian.

Suceslr BrBLrocRAFtcE

Ion Ghelie, Al. Mareg, Originile scrisului in limba romfrndIon Coteanu, Structura ;i evolulia limbii romdne (de la origini

pdnd la 1860)Mircea Tomescu, Istoria cdrlii romhne;ti de la tnceputuri pdnd la

1918Grigore Brincug, Istoria cuvintelon Unitate de limbd si culturd

romAneascdMaria Cvasnii Citinescu, Limba romdnd. Origini $i dezvoltare

3.

EIhstintlIr00^vobiecti'futaliatffiogretwlrlnekMftKwtor p

Fa

wctuqiunilprea. dI'WN

a,

sffiurirea disrihc pec

nn€nnrcsegerierticolel

.{mmiebrnnrqefc-. ce:rea lor f

Supeste 62DOOM]m, inm:s*n4 nde curircrrr-inur&red.s-a folor

Sulin esentiDOOMIfulocdrtprecumlr,grreti-s

5i normAcodcmdescrier,

&eis-tii care f

4.

DEX

el?qrugtx6rd,,, IsleAIttSFe 1*, roleumuord eerer;+fr1419' rcry,eg :a1s ;y4nldicul.td uetulntrde *, :'.,',1 l:ll}p,,,ailf1! ?oiob y*liotoe . atznlcuoc' la4znlcuol'atQ1{,lu so11f:to/o11{[oso7g{::e1ygefr -

'(ui,*1i1ryi*;;'ni;4lii;{#*rffij't,ilf}# Itil{t*:oi',*p' tlre;ip lFml soc\ naldutot :o}cuusrpfi,nsu6*',,,erirew:,::U,,,,nilgt6 Eaullslp euuo;, :,',,:',,,;,,:,:,.,';,',.t'",',,':l;71qauL*ai:1f, tXr'atnulutas 'a1auu 7t"tn1at:trli,laa.adoi ljli4doi:alialt 1* nu or1iap

'(etcn4),a,s,,71ia4i'l*,,ainfidp'a Ttransdpc :l€mld,ep nBs

'|E'3,p*o-9.',a,7qqnEf.g./a.rio4'olgtulytptugoso\claca!a,l,;Ifi,.,ttu,l,ipl41haot:qffi ulsapslaruro;-

:.::,4;',';',:,|',,',,:;,7{J}']#lF,i ,{sdoal eec lS else grqroy erm..tdl 'e1eptpuEt yplpunc 'J'4un pgu6 alFpruueco€ -

t* nu'pmau"taJap /nnuuuot na ti nu otntnluoc naptiaalosqn 1* nu'pd.1osqa :eleqJel errrJoJ -

tpnou a"o.oq o adoo,tdo2AIOOg ulp ceJ srec gi-ueareluy eledycupd ep gZ gzeeuorfureul ss' p1fipantdnso ptoN uI'!ou low ap4pwp.r8 rtauzsapurp tt1sa&ns al\un 16 os-npugqetd 'ppaapncyac!$tworg nc pJoce ug'ec18o1o;rour elarurou rS

pqiueur nc-s 'e1md arau prrr eec ul.waluns'iaruns:luns nc gfn lqnq.rsa eF eurroJ idun e ri umcerdtoleglanc fuopetul uI g'ns ! FrI eoJrnco1ulsp esndu4 ellrycrJrporu es-npugredo lhtrOOCu1p'ee18ologrotu gS ecgurSogo eleunou'pfuese q'1e.qspd n€-s ,WOAA W'ngoqloc lcodse qng

' '(D tppwetcxe lnrnues nc euucreru lrsoloJ e-s

{1n1ogurs'ueraurerqe lereuorxsg aleuuog tpugr ep

igdec e1 ee4i;pdsop'uerenluecce'nll$,lnln1ug^nceuro$ Irgrlgtpour predo ne-s erpc uI elullnc op

OgE't'ecJIc elle €T '(*) csuelse:nc elpc.ruur rpuuc

-IJeruE vzelBue urp rJnlnrurudurl eged areru ug 'e1

-ul^nc ep 009'Z Bsrlo g8nepu es er€c eI lrl trOOOurp elenlerd eeleluofuur 'elulrnc'op 999:69 elsedeu$uoc ,WSOA Altvt!rune leadse qng'p,qse.tdxe e$cw1 nc le{unu psruued pulrJ Jol eor-ezlJIlll 'a1ep1ce erprelg uqturl mirude nu e5 ''cleeJs[IrugJ: 'qeuo18er teryrpeAq elq4no ossoreumu slm ep r{cqsar Joun eeJ?rrruasuoc 'elxeluoc e}rumueuI Jole$pnc eerezl.lgn :icltsluts Tntcadso .

!'u'S rolelocrlree.r6 roleiueulsep grlsqo4 e 'eluclleruer8 uroEelecJoIm e 'srlqrol ep llirpd eerezrcord mllltug^ncInloilJu eI :plo)4ptuot3' oguau.odtaoJ '.

i'c1e ro 1r^mpumrdun esrezlcerd To1

-aurruored e 'slerired Joleruruotuo ? plculsrp eoJ-erJcs 'sues ep rrior4ser Joun € 'pueurop /rmsues;rrun vete4setd :pclquwuas olaauodwoa .

ug leererrre'Jqe 'pugr ep rydet qeerrirgdsep 'eorei-unuord 'ecrloeluls lmdn-r8 Jorm ? 1$ .rollrmrinc-o[ s Fole]ullrn serelJcs puy4.rd'pwo{ 7n7c adsnpEuq ad- Z86I 'TIAtrOOO - I eftpi{ ep pi€il

' (a1na1rcww8 "to11"to1ort natpcrout rulua d n7 a7

-u!^nj pauol pa,eqwrq)s purqtd) ar&aloltoutap $,Q4eatot atoiunuotd) a1dao4"to ap filawnun 6 alonlco aqoycgfo (arca.to,c nnt"tts) qagfat&o\.totop1nEa,t b: auputo"t tnwll apru!^no ry ptolloppoatotyldo fi oa,tnluazatd 1ed1cu1rd

:,r11ce1qo

sc gJ? ec 'grttqlout"tou atotJnl o elso ,WOOA!. EFso11 tg7-ueprol n8rol'o ecrlsrl8rnT ep 1n1rupsulep'augwoy ntwapocV eplEa qns 1eroqulg

:elelle puguuurTe r$ ereg11 eJBJelrI e]uerffA

anl

ptnnn)

o7 pugd

ga1flnt

'uelcseu

rzeJlsnFlnpJps ialipSoqap alu!^guttuo t

?nop uIerdsep r

ti ttuna-"olut ti:,{reprel

leurudxtnu eJ€c

-oJ rrqur

aleJ€olE|l

el ?s erB'9uI1

oJSC IUel

uivcnYINsU

,elqun:. .pgg.{! p-?. :,

;,iy,gg g 6'' eJ"uorysu eruroJ n?segq4nc,'I0ufi,esJeiunuo;dlnas,4S ee;egcs pulagdlhtrooc urp rrPpu€uoJer ?crJlpolu es .c

, .:, |;cp'41!in'.Yo.tl s /!&- aasqs /P- tttoqs f&otl,r

: eHol

..*e8i!qo,ors+',,lgr$oq,14lnloelil€ e 4eiuamsep eprulleJc nc BeJeuJs 'guguror €qurl uI elnu$rqoeu

t,Otffiiifiu.:6x€c"ns*l,upiunuord'1$ erelrcs er,lI,II lllq-osoep pulze-rd EIBur.J Jorec € eymlnum:dtul u.I

|:i:e}e.ta:$imrt:q{tr" ; /l#Ea,. p /, w?!\r,. ppflc' a p,mp"ru o q

/unpnoq /rupnoq /prnoq :puguror pqu4l u!ec eleiunuord reugruor llqu4l lnfeq€Jl€ urp ererylq;pgiffi.Bs,,€.leo,:snrtlnurrudwl q 1n1n1oc1ue

',u;1tlt$in6,,ffi ,,tsit*iulseql' putlto,rc o'ta{' estelvleripuu1uonoi;;ffi g{y9,,';.,,!flffi _6EAA.--E|iffi

"O 't1a {q7nr qqBnt 'tayod paqcod't1louad 791nuad:'tglry :l{qi6p:'!,,1!alq1or1!!olll}oc

t catq yrynarg' s s o q

'7so9;.:pq*9.,,u;p,,,guuog1,eu4ld,' n rlusd piuue;erd

,nc)i.,'eu1-t1;or,,ep,,;,;eqqlli u;p eer 13 rya ' 1u1depe,@195',ryyi',;gldacot. es $eq{s eqind Ap€Ier IrI' :r4e,,|rtg16&trq,,,| $fuui.'' !fiatuoa''saqt oc' a&uoyoqi|ffujg,;;,,:',:ulusg3o,[oeu r,'ro11nur .

leru u eu18po ep

,Ery4t1.:;v!,u5, eeruiqnuo:d 1$,, eqagur8oilo q es -np

',ru1.ueAor.. 114t$O{I uI are&st8slul'tmlnum:dur1

:Pqn,:.:.5ls:.,,IJ!o1g1potu,,1i gpuuruoca; . zWO O G'.'iis,,uoraer4e:urp:,elluglo;dqlgllnilgupelu1pnusi;grypi}.Irl.11qurj1.a{E, uTp ::EzelSue u1p lmlnqmrdrug

.: n"n.ap..g6l 6 ee4i cnportq eS .f

rS,[Jragoruo rfiilf,trucomro) flJrrsrAcNrr flwuoN [TroN

3HV3'Nn!ru03 ts YsHft"!

negative niciunul, lis[vrto; niciun, ruao (plio , '

anilogie cu pronumele qi a$ectiwl nehotdrit,r"unirl, vr"una, we14n, vreo sau cu adverbele ,

negative hrc icdnd,' nicicum, niciuide); fliet :unull''''"'

anl, *i, ntAi una/ : o' se' v ar scrie. separat .efrnd sunt:eiijincfiii+artical (Nu'eiiei un'atrr , niei "',

,ui' ffi1x1,;;,' -iohiu;4ctrie+natwlal {N'atn niei un'',,ft ate.r"niei,,&aimulli):s:hY,..c0niunelietpronurne,' ir ehi" iAiat' $rtit' a,:ve.nit niei'' unul, nicl: celdlsk),. : :

1:.

'r,,-';,g;,jn,r*irtntea,iesppi*t5'riu priycili i sin- ",tinerti,',ia,ohoeraf igleacuvintelor;iop11gfifz::se;;,:'|i*odiis ptseard larg6,inparalel cu'anq,fnite,su:,,

,vinterConrpUse, gi dublbt :eonsta&d.in'imbin6ri'']iiil# o.tii" *{ tnu'"resctlr (,,cuvjincio'{' :,'E ultr:.Muini,no*r,lt iine'cr (,'dqzvohatbinclf i,..

:t9idili'e*le,bine,Crdscut,)etc,,,., : : ; 1''r':i'

,,"' t,4", DOOIIZ; in',tunclie de'uzul',,1{terar'''

'*nt*1,trlpumaoddu etbarelensrme ortoepice:.f',,r..:,,acgloutdsDOOM1 'd seselgio.altifonrli',Oe'apc are,Iin'variaqie 1ib€r5, e$te'stabilit* o

singpra forme de aCcentuare a'cuvinteloJr precurn

aaia,qripa,lcgtlcat,caraetgr,qg;bah,d'9lqo,t,'inJim'"'t1sqtru":'gitnpozigh3v9rmyyt;: :: - ' ' r' :' .,

' ,. ,l'; fornnei con;ideratdlineoreete]de DOOIvII,

devin, ioreste : a.vgri e, b ilum, b orm ag in d, ferlgd'' "

:'

ra b !n, regizon revizor;,, :,,,,, u,bdrnite vffiante dUbler de ascentuafe; prin ac- . '

ICepUrca,fo: totcoariderate'irporecteinD0oMl: I

gitt[l a*tk, caildtdl e aA.did, firgv/ firw,' hnligrd/,h,glt ,iltaifii,Isv, trqfic/ trafic' ;'. ,, , :

,,, : ,... men{i.ne ,din DOOM1 varianteh literate''

libbie'der'racobntlta& a cuvilt€lor: enwt/ gnost ?

' fais imil/,, fac s imi l, intim/ int im ;, nii I o e /' m i I 8c,pr,qf,ggor/'piafesgr,'vglor/vectgr;'''- : - accent{tarea cbtectb ra urm6toarelof eu' '

vinte'se.lfacda*tf el:adsserdrn,bgtef i'Su:bdta[i),,,.,

buitelibt'cardeit?r,' m'qtiir; prevedgre, regizor;; s evgr';'

WX saaa nui'nelsr de familie Rotgiiu;,I&iilfu:;;' ; "'; :,

,' . i11r'poezie se admite gi folosiiea altor '

variante laccentuate U*"5t agle recornandate lde''norrnele astuatre: caFgcter o dgsrn ai' mgtar' ete;

silabe aewintelor colnpuse $i'a unsr deriVate, iCI''

D O O iUtz recomand6ndu-se, otdinea' d esp drlitebazatd pe pronanlare/ despdrfire bqzatd'pe's'truc tur s cuv dn'tului ; des p dtlirea dupi d' structut d

nu mai este a&nisd dacE va eontrav€ni regulilorpronunlirii sau daci vor rezulta secven{e care nu

mai sunto de fapt, silabe: o.biect, w ob'ieet/ su-

biect, nt sui'iect etc.'Regula generald pi

obligattorie a despdrgirii suYintelor la capdt de

rAnd= este ;,interdicfia de a lisa la sffuqit sau la

iriceput de rAnd o secven!5 care nu este silab6.l

'Exeepliu, glupurile ortografie€ scrise Qu,eratimfl',(dini;&; l71gr-fi\sdh,' lariare i se recomandi' ins6;

' pe iet posibil,,evitarea,desp{i$rii". Despdifileq

:dt$d'si;iili,ra-:sa pdaii':"aptiea h,:Ia,,limila', dtit,.ihi*ent u.,unaii',.s:;r1ngu,':;Sp4ite,'$*.scrise cu cratimd (loa-rea-soa-re-lui) ori cu

cratimd qi linie de pauzd.ln schimb, este accep-

'. ;atd,'1a:.cipdfgtrr6ndutui,can6.coiuei&' pu'lipf{L

,' dintle,,co@onentele,' cuvinteibr,;;forriatg;@' affieit atdi 4ngh|Lpia*pvian;a;eistffi,rli,...,.''r' :..'.6;.Sege-neralize sei{ereacu'rnaju$eutd'a, unAi.rat i$;car4qter ryligios (Doan@.:fle:'

'":agii fia':ffintt|l r;,,614ita',I bandlanrc), a,. articoluhi,sd arp.'.rlrtinule rl din 9opp,9nea!a:qrui,.',,melqt p.rsp-tli,sli6irc,{p,xrfogaan;. ;\(i,,: 1,,,5; r,6''ffi m CI.,i siistoli0e.si e:everyl.

:.menietor.i*to*ce'lmi1jOre,:inclu$iV,,rd-zbo.SiCtre.,.e,'

:'anvergpr$ iare au nume unig, preclplryi'1.,

,.numeior,,,rm-6dfeste r :,'$tifulifice;riri:arrtt$tie€;,,pOll ''fus-sr14 rna1i.ory$:$i'6jv.e,ts1$

''liinettitn a, ;'CWferw[a Natisnalf"alel:ertbril,,:,,,

il., bitjei&dzbai Mgndint;'E tiii M'e ia;',Rdzboixl'

,',,,, da'Ihdei Aft.|dl;;Csubsantiv'e! eerderssrynga-,

,,: if,,*ume1e:oficial.,al..u or.institOlii; d c'Ifidifilof,

..1$ub1ie .mon,al,,s6lilor'de:spe9lai,,.1o'1e,.s11i$1i6er3i.,qpo.rtj,v t4 $tpprlf.:,iand,eunirtolositd:,etiild,lstwdentla;Dieptl''a, ,,: li.: C* i i nburtele,*np6e'de'Evafut$'. . ',. ?-'ge :seiiuiu.aratirrd;rdeiivhtg&rc* pre;,,.:fixtl:g,x,1,' fut1,k* iedi@|Fg4l,ascidentgli.,,',iu.q&,pf Ofixe.(,nm@a*s,,,i$:;p.os7t:89,y:y:' :,

t N Af 0f l',pie@ $.derivate1e"'cu, sufiry .. r,la

r,: abrevierirliterale :tfi $ B i.'tsilt:f &+itil.$aude,

la litere (X-ulescu)..:', r,

:, ...,9'.gopreCiC.eazh:sihtatia'unor rrne. corect0:

,,,inlCgqjugarga oa...v,g{bg::rlf i : l; ',' ',' ,,,, 1

',,,,, . :',,,.-1ijv6frme tig#e'libers biruie@/ biruie,,, :deznail,d*b,ar;dibtii :dit;uteste, tngdiml tng;ini|

inj gheabd/ inj ghebeazd, reanimd/ reanimeazd ets''

, ' , I :'rr -o,s.i ,tari corecti: absolv,ufi$,$,:: :,'(s1j,',asaz6;:,Aiapdr,' agdl,:' aldt, ddinuie, igli*id;,",.'.(s*, tigiffi,.ntoi,rmEie, rellecfd (,,og1indeqte"), ete,,

,r ':,', -.:,',1ui6t1*.dg gsnjllgslea a ll-a, de tipd.d

, ' , 454ss;il:dntpdiA4:.a(-i) displdcea, a pdrec, a pld'ceq',

spreieddh,:a ea *c. au la forma de indieativqi .del:coniunffv'- zent, persoanele I 9i a'Il'a,plwa.t, riccem-lpe sincn{i: (sd) c'ddsml cd{{ti;$il ais enl,Ai arqi, (sd) tdcqm/ tdceli etc'

. ,. ',, . -.Vpr-bele detcronjugarea a III-a, de tipUl,a'

, 6sil,'7' 6s:')4'face, a merge au la indicativ.si"lal

'. -'co4junetiv,:prezent, persoanele I 9i a Il-aplula!;,.,i , #Cinrui pCiema: {sd} bqtem/ bstefi, (sd} fuerlt/.

dsceli, (sd) fscem/ fsceYi.

{

:lE

*'*ry

d:JfiItr--,L

- i- ::.! 3l

-l--

]i {f - -

:ir:;A"

^ "!l* ,

Lf,-

b- -u

-:i,H

'l,i . irlr

-.=:gl

\L:crnmr,F

-.':arle"rl::f. I

;:-.-'I

- --- ,tri

timsru

\

uPrugd ollsen epe"ltoe

+!'-ifi1,.,r *1r$\.-1

tr{i rf,rt f :trtiuilt}.l"tr{d.l

vStJ,iI*

(to1 r u g tu ot ee;rry u e.u oAlelsruquryl1opy)

'erc1ndodpqep $ pnpcgo Joun e euewoJrcjuase ee€p :euewor !!qw!l !!ipl!u!l-el eaep 'te ep ilncq ppo11te7 6e4-u! utp Joltugwor e uresu ep ilWuneaapt :areqJeq JopugAgu ueUeJnVap Pleuopueqe epeo u! uewor rnnJ-ueuala pjulntg1s eeop :Juns eJeJ-ueweldwoc rcp e;r,aov .lolugwoJe aleluewoJ ep eclJolsl rcuo6a1ealnlqwesue u1p eyed ceJ eJeg rep'alueoetpe g eypntul ppt ap eueso c16.o1 funcep ple ep :puereq epeGu1 fie1ue1dsue4 tuewoJ 111S1uo1ocurp Jolugwu e guewu ejuapuet-sep e;dsap eeap pugJ putltd u1aJse erseacy ,Jo\ugwoJ rtjp\tueuoteaep uud ua6a1eju1 gs eC

'ptueplcco Iec rS puod€u InuetuousJ a4urp elrrqrodetpt&Zlr.Jue ler -e1[ lcr4s Inrueuop ep olocurp eeJe1ecJec epurxe punpout puoad-otna nljozlprtlc lS pugutot onnnC uI ,nine rupuexelv .usllotualro'wslulluDzlq 'awuuolpq ,wslu\qDq el pJeJeJ es JSaugaM nnEIlnuslaa)par uJ cnqtnN uacrrtr l .euedorne

elrrnllnc ep pieJ eleuolieu-tolexeldruoc

"Arrcedsred ulp gtncsry el oil "d, "riiu)i,a7'o711totru 'nnuuuo) p1ndacut'pcuall"od ojua$lxa el pJeJeJ es augraot lyryDt -arll $apxaldutor" $ ncsaunpS.g ug ,n1durr"

"p trlUnlt n"rr[\ 'en4cedsrsd rou ueld-ruud uJ cnpe iluecei rolrruq1n elrrptecreJ

rplds,e1e'urepour-erirr;1fi lil3':ffJ':,;:;ff '1l;;T';ffijtr -n8re godns ec ,1ce4pu1nes peJrp ,egsolog lrms lgperrp

"rn1.*-ryoo, uJ es-npuglJe .esndo Besepe ulrzod ed ep elndecred luns reprep elueJnc gnop elec ,gc11eg;e1ul

epeoued uJ sel€ 1e141 .nilzod erlurpe11e ed nes ?rm ed luecce ep pgseldep r$ Fruezrer nc .eiueregrelur ncle1pn AIleleJ lolJeret rm .erueJl ug .ne e1e Beec" ep rsucoJ .(ecp-ouoco 'e1um1pc ,ect8oloqrsd.ecrlrlod)

esJelrp r€ru elec elurp lunsIepI ep etruaJnc gnop rolec reiuelsrsred rS rsliuede eprieru1o141

' n c sa s.uea:e4 errse^ m1 e ere do,.,nru"?rTi,f; ljTT#Htii#: eJ€c e4uJ 'sere1u1 rurxeru ep elcrmd €Aelgc el3eoun3:pisr1euodryeaeoJeluerJo nc lelturs" purrJ rJo ellruu ep .pcqeqtelur epeoued uI r"1"reru 'relrun urind reur nes llruu luur ,repr ep luemc rm ?c ?z?eJnluoceS 'cp-oce4 plieds urp er8olollur nrlued 16 gzeue8oqe n4ued ropc-uueruor Inserelw nc gppo eiuezetd glliu4s eceg r3g putsnoe

n1r; lerced s u7) lrutun1 tlueluezerder ,pugr ,"-rr}"?irttl'irt ro^ es upre8exe Jo$ecs ell4odrul .Qnwsynd)-eoun1".,

,o1ri**ny"JoJn$l

" Fqu4l urp eer?rn1p1ul .Iqrul e 16 rnlruodod e gueuror rndesurEuo - pgreEexe elueprle rS pzeelourord Ie _ ,rgrn1 1n1n.q"31nurgldope selelrsecou,euugrmp-pns rrurErro e .elsuoriur8l_r r"r.ror1eeJel€quoc rS rolrugruot ee elrnurluoc rS eelelltm _ eseoJolel reprep !*ryrv '(roleyq rup4 'pcu1$ eq8.roeqg 'ncr141 pnure 91 aualptv111ocg !!fiie1uezetdcu uud lneEode pugauun frue1ue3 eplirulCep 1S ouyznceilre3 urlu€lsuoJ Incrulols ep rode ,(eclnce51

uo1'ut1so3 uorrlnl 'eqcer6l ero8ug) eey-1i,,fX tn _ sel_IAX Ie elelooes- rolrrecruoJc erieraue8 ep Ioy ?l glaurrlJe erg gs edacuj ,7i7io17o1ep €eepJ 'FugruoJ emlerelll 16 em11nc t€qp4s ec repr ep eluemoEnop Rznernuesep er€c eldecuoc lutrs ruuslcop $ niwtlignT

'{ua

.:iI?J

.3J $:P f!

'3'!1"p

.e.--IIaps':ry4,A Fu

i;9r€ {awat::puqlPle^!f;iap7,ie,l,yr'":i:::il

i.ryaru

;,$*lnert_BJ.:-,ep

'?li$47ril, u+.'idtd a

rus!3ep Is elel!u!le-l

JzoJ op n/pnls

Populafie geto-daci(basorelief pe Columna lui Traian)

Faci bine cd te pregdtegti sdscrii despre rdzboiul dacic. Cdci cesubiect poate fi mai actual, mai bo_gat, mai vast, in sflrgit rnai ptin depoezie gi mai de domeniul legende_lof degi este vorba de lucruri foarteadevdrate? Vei c6nta r6uri noi, fluviiconduse peste c6mpii, noi poduriaruncate peste fluvii, tabere ageza-te pe coastele abrupte ale munlitor,un rege alungat din regedin{a sa,izgonit chiar din viald, fdrd ca sd fipierdut niciodatd nddejdea; pe l6ngdacestea, doud triumfuri, din eareunul a fost cel dint1i impotriva unuineam neinvins, iar celdtalt cet dinurmd.

(lnsemndtatea victoriei luiTraian asupra lui Decebal, reliefatd

de plinius celT6nrir)

Evocarea romantici a infruntirii dintre daciqi romanil momentul zero al etnogen;;;l-^

$i-n zenit opri o;tirea-i peste armia romand.- Decebal! el strigd-n nouri _ ti detun, ii iau tn goand$i Danubiul o sd beie a lor sacre legiuni.Decebal s-aratd palid tn fereastra naltd_ngustd$i coroana;i-o ridicd cdtr_imaginea augustd$i se uitd cu durere la itu;trii sdi strdbuni.

Iar pe plaiuri verzi de munte ostile_urbei risipitePrivesc cerul, zeii dacici, armiite lor pornite _Rupt e ;irul lor pe-alocuri, de al soaielui ro; foc.Pe un trunchi inalt de stdncd chiar cezarul std_n uimire:- Ridicali semnele urbei inspre_a cerului o;tire$i strigali: Cu noi e Roma! _ Codri_addnci;i_ntuneco;i

Clocotesc de lungul freamdt ;i de_a armelor slmare.Armia: ,,Cu noi e Roma!" Acvilele_i ard in soare.'Van din Sarmisegetuza vin sdgeli in ropii ploi,

S_cuturi se tndrept spre ddnsa, oprind grindina de_aramd,Zeii urld - stdnci se clatin, norii_n fa;ii se destramd$i de fulgeri lungi ;iroaie curg in muntii rupli ;i goi.

(Mihai Eminescu, Memento morit)

q in accepfie eminesciand, evocarea cuceririi Daciei de cdtreromani este vizutr la dimensiuni cosmice. care sunt elementele dintextul poetic care probea zd aceastd afirma{ie?

Q Zalmoxe, zeul tutelar al dacilor, participd la lupt6 ca simbolal rezistenlei tuturor forlelor pimdntului strdbun in fala ,o,ourritor.ce alte opere eminesciene mai conlin tema rezistenlei in fala cotro-pitorului? Ce momente ale istoriei nalionale evocd ele?

Decebal aparc aicinu in ipostaza eroicd, ci palid, privind. cudurere la ilu;trii sdi strdbuni. ce expricalie po{i oa acestui rapti

Adora{ia,,Maicii Rome,'

intre surupate temple, obelisce ;i coloane,C_a un turn de fier intreagd std columna lui Traian;Pre ea vdd: Istrul se pleacd lasienei legioane,Cum cu patria sa pere-a Decebalului istean$i cum tn de;arta Dacie popor nou se_ntemeiazd,De-unde limba, legt ;i nrlme a romdnilor dereazd.

r&

m

{ilmI

"Milf,

TM

mro,m

dm

.MT

@mw

-l

@r-sJli@

,[&

lmemento mori (lat; sA.r-ti u-i.rt" a. **rt"

(rsglcuepyel op lnlueunuour ed ;e;leloseq)

gin.lpc ut pu!.rolptpo lcee

(lsllcuepyel op lnluaunuou ad;e;geloseq)

esep louel

'ornplpJ p,luot n) apifiptqry rti wuo"tco n. arol ad otaco ap twp aquJ "to1tiowp,t1s alo !!i arulunw ualuns :nou nJcnl a n^[

'uqolau n4soa ryTnpuoloqotar g'Jsauoutot p1n\ag[ns ap anzgfn\aut utn,alDo alrulJugp7

u! utnpw pn81nt a.nc nun4.ml ap zuDraug{s r"rcasapo a au purtDlDtuowto 6 nt4autg 'ajun4iuoc u3 crwa4nd purJp,spJ ,lnlnln)sounJau

Dlo,toc urp uoaun apuutdsap as ,utt"t1odrug utv-au ry)Uo aJDJ ,lult^

ti luo"nqnxa bu.4-o^Dls ruapl puot loSoq un psuJ ua^v .trp"mlp)piualacxa urtd ti pltliluq 'Daptlullzl pluDurulop a )sauDutor p71t1dsug pc aunds a1ood as - ns oa1nqtldwts ut toqp&umuol ap ryW -c13o1o1q D$acD ln4uawrtadra nc atSo1ouo p\oypdap4 o-ttul 'pw)a4oatoopualds ptDot u! du17 u3 dwtl urp *n7o7 pwg[o at ,1i ,Dunoap

-gog n.4uad a4np,otd lnzar) m-a1 rnins4 aflqcaA .!da4in at nu prupug) ,Dtsrry utp a"tru)nqn o g 't"rog[a4oryap) alo alDrn) a1utins4 fi"rodna"t a4o1utnp8a"t prypnlc a"tocfiatno nr pugr uJ pugr utp p psu!qpaôp o-s 'aqp gf"tot a4nw lDru aln prDopunq la.mo\rugdp\s tunsap a4ulp otaun ap.ninsq - ttogfpnop )olal oa"touna.tdw3 ulp cszu asaJ pnou alninnua8 u! pC in$a)D Ulupln) puuuasur aJ .elrmut'ur

-op apllunu-nio a"tdsap )saq"nl 113o1o1g 'tjpqat"toa finra1acn n alioto a.m o gf nc a q1o rto gf nun n tp i rc n t cu3 lln1 ua uua dxa uta g io o un3

l"'l'ppauzp"tpuJ pqnw n)ut nc osnd mqa4tD a"tDJ 'awalqo,td nun 1n4xa4a"td arnillsuoJ 'ptttsDoa niulg[ 4 a1ia4oc-op ac 'co4 1i ,to\s a8ugs ap ruaco"td lnryuuasuJ

.qnw r2ut walunspaorâu-pug,t^ top - lrlsnp 'putol ap Uoryqn!

,fio4pdwnc ,uouoti

-ot 'uadwtl - lultol :lDlD toutnu w{ps uali :a4snou n.mllnc 7n71"t1dsa,rdsap Mlqro4 'iwts-unq ap Usdll a uy 'tioBnfqns nDtot au jatd anton) uDi ,olrunat p n7uocofqoq psgr ul"ntns ps Unqaq D pug)rJnlua"t^ loun oalrualioru a a4sDou ttipt1u11n7 ID nuo&Jo $aJV

ullBlou nrlsou lnFpuoJ Blloêu

3adott g n1so-utpp"t|.lelletl eerupruuerd oceJ esp,rqcedsred ec urq 'awov rntzry pleuqcul ppo o else erzeod e

Lpzoarap rnlruusrsq-Je lxeluoc rrJ rnqrJle eriecryruures e).auunu gi $a7

,DquU eriereru-nue uud glerurrdxe else ugruor rnlruodod 1fpllupsl eiuesg 4p

pezeue8oqe ezeq€l nels ec elueruruele ep ilrmrseccnsele eJeolecole grrumloJ ed ep elueurele re4 elec lrms eJ€C e

€rceq urp eu€ruoJ nm6e1 reun elewnu - auoor&al nuaNDJrer8 .elrqro,r. :ersuetrxe urrd iprn8 - (.qre) .u.s,1so,t

uvNotigto

(olpq z7'rqcesy'qg)iaruur^,to1 n-aja,u-ps ti unqugw"tou "tol n-ad ap nutpj

aruJps ps oc 'runqp4s 01 aua D\JDQ l0 uguot un'sndnl ap ft ptou q ap ,larp4uD

rurop ap ruUd'punpo-s oatntnd ato) ,truwop ti t,tolcs Dwnl D ad

sndns o cawntun uttd ,ntuowo ,ntn4nd ti'puns aqnp plsor apun ,ndo"ta.g nqso-urppt8 u1

-(

Jr

Ia

uIex

(rl

I!JB

'"'lllllllililllllrF---

din motive istorice;i politice; dar avem;i strdmo;i pe care ii tratdmca pe ni;te copii vitregi ai no;tri. Atitudine lipsitd de tnlelepciune,deoarece cu cdt ii yinem mai mult tn frdul intunericului, cu- atdt vaJi mai asprd, mai tumultoasd - putdnd sd devind fatatd ,,privile-gialilor" de azi. Istoria noastrd se proiecteazd mai mult in viitordecdt tn trecut.

(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin,in revista Gdndirea)

a Care este premisa de la care porne$te Lucian Blaga in argu-mentare?

q in ce constau argumentele pe care le aduce in sprijinul ideiide ,fnixtur6" intre fondul latin qi cel nelatin? Sub ce semn situeazipoetul qi filozoful acest amestec de trds[turi ale romflnilor?

t} Cum interpretezi aceasti afirma{ie a lui Lucian Blaga: Istorianoastrd se proiecteazd mai mult in viitor decdt in trecut?

Polimorfismul creqtinisrnului romenesc

incre;tinarea romdnilor - fie cd e vorba de ipoteza dragd bi-sericii care se legitimeazd de la misionarismul Apostolului Andrei,aducdnd cdteva dovezi cd acesta ar fi predicat ;i tntemeiat comu-nitdli cre;tine tn Dobrogea 1...1, fie cd admitem o evolulie mult mailentd, necanonicd, mai degrabd populard decdt ecleziald ;i oricumhibridizatd de elementele superstiliilor culteror ;i riturilor pre-cre;tine ori cohabituale - trebuie vdzutd procesual, polimorf ;i maicurdnd ca o suitd de modificdri morfologice decdt ca o conversiuneradicald Si definitivd 1...1.

Nu trebuie omise nici cele cdteva conjecturi care, oricdt deaproximativ, ar fi putut prernetge formele cre;tinismului romdnesc:pretinsul rnonoteism geto-dac, al lui Pdrvan, compatibilitatea formaldafigurii lui zalmoxe cu cea a lui Isus Hristos, suslinutd de Eliade, dar;i, cu multe secole tnainte, poate pentru prima oard, de Celsus,secolele II-III d.H., predispozilia sufletului dac de a adopta undumnezeu tnfelul celui cre;tin, idee tmpdrtd;itd de rlntitd Horia.1...1

Retragerea administrariei romane la sfar;itul secolului III nudetermind revenirea dacilor la mai vechile lor credinle, ci maidegrabd o asimilare ldrgitd a cre;tinismului, intre timp Isus HristosPantocratorul inlocuind tn mentalul corectiv.figura lui zalmoxe.t...1

Este limpede cd in primele secole cre;tinismul romdnesc estedefacturd latind; ca exemple putem invoca numere unor sdrbdtori:Criciun, Paqti, Florii, Rusalii sau termeni frecven{i ca: botez, cu_nunie, cruce, pdcat, lege.

Lipsitd de administrarie statald dupd retragerea aureliand,populalia Daciei trdie;te vretne de mai multe sute de ani tn.formede organizare rurald in care probabil cd Legea cre;tind devinetreptat singurul criteriu de rectitudine, dar preluatd;i respectatd informuld orald, cutumiard. Din nefericire, niciodatd itrdio;ii no;trinu au avut cultul textului scris, nici daco-gelii (pe care, flatdndu_i,Pdrvan ii compard ca nivel de culturd cu grecii), nici daco-romanii.

-hJiriiw

,nik4

^Uium

-)t

.fie3

mr

Inscriplie romani descoperitila Sarmizegetusa

Cre gti n i sm u I daco-rom a ni I or,ca gi limba lor, este de caracter latingi adoptarea lui a avut loc treptat,prin difuzarea in masa locuitorilor,nicidecum printr-o hotdrdre a uneiautoritdli centrale (rege, principe),ca giin alte pdrli.

(Dinu C. Giurescu,lstoria ilustratd a romdnilor)

$qfl,uguimrm

,,IUffi

lrc rrrrTp$*

uumff

'utrfrilmr!In

m*rmft

tDEim:u

:mfirum

r&filem

mmnmpilfirTf,:t

lnscriplie romani

(eel-nX ge lnpcas)rounH eaJllsPuEru el ep PuPoc!

's.rsfao aptew

iepllpqrsod o Jeop rc'eurpnlprec o purudxe nu lruo1nppc tzaln ec ep 'reuolsr ?oJelprus urp r€ eI eJec ed roprieruro;qezeqed'@c pqoqotd) Uipt{tqeqord puures qns gsnd etsa p,ru?wnyE

'g,lnro plnurot 4 p7n4cadsat # pwrya"td tDp 'aurpryg)ar ap nyatu:,p"rn&uts ptda.q amtap pqqia,tc oa&al rnlntolne elieurgy g

eeepr Els"s*u{sns ec eyeluerun8re }xel uJ lrms eJeJ 'e1incs1p uI ecnp? o erec edeu?ruoJ-oc?p rerielndod € ole1rnu4uoo ep 11epl plcedse qns 'g4seoue,r4cedsred urp 'plueserelur else ueSem141 rurer^ InI ?zel 'el€Joru

rS ecrle el"s eleurou 'rnlnulsrurl3erc eiuese crruru nc EsuI pcrJrpounu 46euguror gigllleqgds 1e l4ueurepunJ lueurele m+sece erd'rrre,rrlcedsred reqe eeJsurtrdxe gc e$ue1e ureEe4e ps ernqe{'FWr1n1o1sody e4pc ep rugu4Serc ezey gydecce erec oncuesrg e gl€rqloeec ep gllreJ1p 'rolruguror nrpuqierc erdnse eriecgdxe gllqlsodo ?JeJo slelsece 1nu1[rds uI esnpe alelueurnEre rS snsl ml e ?ec ncexoarlaz rn1 rrur8erur e Alpap) InIDruaw uI rrJrncoluJ ezel s

eeepr glseece urfsns erec xel ulp elelueurn8reluns aJ"C 'pd:1\tug[ap # p\onpu aunrstaM.to) o Dc lg)ap au3o7-ottow 1.tpcgftpout ap pryns o n) pugrnc ruu # ttowt1od 'Tonsacandmprpnls lruolne ep g$ry^ else rolrugruor eeruu4Ser3 qp

€uolep'elerour'eermriernc el€ilrrrJoJuoc lelulrrecurs 'e1e1derp ep lgds - '!s 'awprrllpa,t

lody ep €1ecepnf

tS uurnl lqg3rggs erdsep gseotE11er purrtcop - '1's 'atSolotuqsaeli1p€4 urrd ppldopu 'psucseu lderp ep erruou - (ml) 'g's'pwrync

puercpoleyd gmlc€J ep cerE JosolrJ - snsleJ

uvttotlc6

(ounqul €lsrleJ uI' )sauouto,t y1nusyp*an Tnusgftoutglo2r'ue$em141 nuern)

'DarJ/){ lD lnlocasuttd pupd '1un ap alw o ap dut7 'puonn1s u3 act&tnltl alnqco,td ncplond 4 itoluoryqrps ti ,topuuop ,or.muorow '11jp717n7uaw pruD7'au. o1i1po4 auglupt .tn1ndod TnwnuuiatS 'arrunwoc ps wn) Da^D

nu psuolrurpa,tc oio1ndod atoc u! Dun '!oa.d ap cwo?aw Waipt-uJ DasapD 'auotDls lnwn o (J m1nrua1qw n a4.md onop n utp) tntas-rq ur nalalnpoJtu! '^!ruloslp tuauap oc 'pBnopo as otsD D7 'pIoJooun atsa muaful mpwud o p4liatc oJrylnc ppol iqora $arD u!(I

'!1

'll

!4tu!:aulaa'pu

-nc:uaa$a

'axa

sols,

lDwnuLt"jan2'snq,JDP,.

PTDU:csau

apw

aunrs

lDw ll-atd,MnJ!lnw q-nuoa'latpu-!q p3

J

D!,totsI

wenltIIEPI In

-n8re q

(oa.npu1outlo7au

,toilt^ uJ

-apqtd'DA lg,lD ,'aunnda,

wptDtt lJ

Altar dacic laSarmisegetusa

De-a lungul timpului, disputele cu privire la conceptele delatinitate qi dacism au provenit dintr-o tt..roi" de autodefinire iden-titard. Aga cum a ardtat Dumitru Micu, in culturd a fost necesar sdne intoarcem mereu Ia inceputuri, sd reludm iar ;i iar totul de lacapdt. Mereu ne-am vdzut obligali 1...1sd repetdm cd ,,de la Rdm netragem", cd suntem romdni ;i vorbim romdne;te, cd e normal sdscriem cu caractere latine, de vreme ce limba noastrd derivd dinlatind, cd^n-am pdrdsit nicicdnd nicio clipd, meleagurile pe carelocuim. " in mentalul colectiv, limba, obiceiurile, credlnla qi convin-gerea statorniciei noastre au fost pilonii de rezistenld a romdnilor.

1. citeqte integral textele care au fost reproduse in manual.Fxtrage pe fiEe de lecturd pasaje ilustrative pentru fiecaredintre ideile care !i se par relevante. procedeazi ia fel si cu altetexte pe care le-ai consultat, din proprie iniliativi sau laindicalia profesorului tdu.

2. Extinde cercetarea la intreg poemul eminescian Memento mori;i explici intr-un text de circa o jumdtate de pagind cum pri_veqte poetul ideea de latinitate.

3. comenteazd,, ink-un text de 20-30 derAnduri, ideile exprimatede Lucian Blaga in eseul Revoltafondalui nostru nelitin.4. La alegere:a' Redacteazi un raport care sd finarizeze investiga{ia despretema Latinitate ;i dacism, pe care sr-l pofi prezenia'coregiioain 10-15 minute.b. impreuni cu un grup de colegi, rcalizafiun proiect cu temaLatinitate ;i dacism.prezentatj-lcolegilor sub forma unei sintezede l0-15 minute, pundndu-le la dispozilie materialelecolectate.

Suceslt BtBLtocRAFtcE

Mircea Martin, G. Cdlinescu ;i ,,complexele,, literaturii romfrne _cartea explicl natura gi motivalia,,complexelor,, culturii nafio_nale raportate la cele europene ;i prezintd contraargumenielelui cdlinescu la aceastd problemd prin afirmarea vechimiipoporului gi limbii romane, prin explicarea sensului tradi{iei,prin atitudinea fa\d, de ruralism etc.

G. cilinescu, Istorin riteraturii romane de ra origini pfrnd tnprezent - consultarea primelor capitole, mai cu searnd ince_puturile qi Descoperirea occidenturui [i-ar permite sd desco-peri direct de la sursd argumentalia criticului ;i istoriculuiliterar despre care scrie Mircea Martin.

I

L

@ffimffiSMffi,Wr@lt

freutfrm

,df hiflmflitt

Imtrnitiilf"lF

rryWftE

TfilnlG

frlltr,[

mdiidi@ffi

iir6l

frmrp:r&I&,n

e-cfu*[&frdnTd,f,frd

Jnrmfumm0ssn -

'euguioJ !!qutl eoJecuunrS erinlona n.4ued piuepodur e.leu olnê ne a;es a;unlupd['(0/91,) a/r,{Psd'(0/9 t) n1qtuny1'rr;eqbuenaru1ed iolec e ,uauersel ,noil ulpeiecnpeJl o '(t.gSt,) pqbuenae4al'(OgSl. ut plnlpde 'r;ursqareC apelaurnu qns rS glncsouno elelcn;)pcseau6Satc eenqa4ul :puguloJequrl u! unppd[ lg]ulp elsc pzeetol-ep es r rn1 'rlSeuguro.r rS lep 'euon-e;s ri.rpc e3tltJtqc eJeltl nc el6e.rpdrgepun 'noSerg e; gode 'egno6.rgl e;pzeoJcnl 'JolpcnpeJl rS loype ';el6-od!t '(egg t 'c-019 t. 'c) ;sero3

(lSSl) lsalolp1 pleq 6uenae4ot u;p gu;6e3

@c soaup*an Datoqaqul'lsero3)' D Jryp ) aulutn) -' o a Ju!?

n 'Inzapq - o4nd o 'rulsotl lplol - Dla"u o ,ncsoau4ia.tc oj4patc- nop D 'nazaulun1 q alo al?Juo.tod acoaz * lgluaq :sundspy

zoalonD s-apffiJ :aroqa4uJ'alnnnl nutS :sundspy

iuqiatc ptuo aqi ns aqinlnqatl a.nucnl atgJ :arDqaquJplipupulliau Dutopppr n4i pc DtDarD n3 :sundspfr

eolpâp0 uat a) n) qnw lDu nJ :aJDqa4uJ'sotsr"tH snsJ u! zatc # Tugls ry1nqnp $

m1rugf* m7p7q apunu u! pzapq MD-utpJ DlDarD n3 :sundspg

147iatc gia pc DrpâpD lnl ar n) :arDqa4ul

isolsuH n7 aq :sundspy2u4ia,n lwaqr al aup q a(J :arDqa4uJ

'sotsqH snsJ uatd "tot1u! Dp nL as t pr 'nazauurne 'qugls p7n7 DI ap .rcprucpd oaumtptt4apoalz aup uto DPJD D^ps 'solsuH ry appaw)ol luns wn) pzolafi apoatc sotsryH uJ aulJ uo olaJD a4sot u14ia"n 7nw6 :sundspy

247iatc Inwo a aproJ :a.ruqaquJ'u4iat3 :sundsprt

2uia uuiatS :aroqa4uJ

'rryerSodrl elsece urp lr3er nu eJec eseo-f11er rogirpc eluerdure 1eg1se ggeod eseor8rler rrJnleJeyl rrJoz

'eJ€JelII euguroJ IIqu[ eeJecrJrrm €l ernqrluoc ri csepugd-spJ es sseorSryer e1f-rgc 'rn1nreq4 I€ lrlodo4rur srmle ueerroploupolerol 0p nIJ 'FII,ro14l n4ad Inl lnullrrds nc eleiurgul oprge.6oduuIJd 'pl"mllnc eJBJolAuI ep lcode rerm plndecuJ lecJeru ne ,eloplol

Iug'ndn1 eIs€A ri 'eue1rmtr41 u3'qereseg IoIBI I FI eyruruoe'plu"uttuop else'nrpey41 rnlnlg gcrlsue1ceJec .pseor8rler Bs1€lllelueupc gzee4suouep eugruor Irgi Ie4 elec urp Frnllnc ep elepv.(pe1 epundroc) eley,rerd rS (c11qlq rqqxel eeu8rew ed epqo,rzep el"roru rml-giplul pugzurrdnc 'elecqdxe rrleqSuerra) elurrezec lsoJ nu Belsecv'rrSorcurperc riol eroleu neel? eJBc op eseorEryar rirgc lrrgdn ne-srS snperl ne-s pp"orJed glseece u-I 'pugruoJ eqrurT nc lelderl €lrncoluler; gs edecul 'pcrresrq uI u4p inlnrcn-res rlJercrJo equrq ,guozreys

eqrurT ?el-IIAX Ie Inloces nc pugdecul .eulluezlq lelilpu.r1 elrrTeru

-et ed leuro; xeldruoc nlieds rm .red6mg InllrgsgJ urp elumllno

IeIJe In1xquoc ep eleEel lrms eugruoJ rrmleJelll egrqndecul

loiuolslxe e Fseo;6;1e.1 eounlsuorulg

azal ep n,pn+s

-ta"

ul

platDl

!,s-uep

Ig

Drclotan

viiazd, vb. - traieqte

tocmealele, s.f. - rdnduielile

sdva, conj. - sau

veri * fomtd arhaicd Pentru ,,vei"cuminecdturd, s.f. - gustarea de cdtre credincioqi a vinului 9i a p6inii

sfinlite de preot, simbol al sdngelui qi trupului lui Hristos

i:€9..5

sl ,rrmrr-

pac{misd"pde tu.

othi

hii 'l

pet-$d+mn

hlsiMitroPolitul Varlaam

Varlaam (?-1657), scriitor 9i

traducdtor religios. Ajuns mitropolit

al Moldovei (1632), infiinleazd o ti-pografie la biserica Trei lerarhi din

laqi, unde tipdregte in 1643 Cazania

intitulatd Carte romdneascd de in'vdldtura, monument de limbd veche

romAneascd. Volumul cuPrinde 75

de predici, care se rostesc duminicagi in cele mai importante sdrbdtori

ale anului. Cazania a avut o largd

circulalie in epoc5. O altd lucrare

importantd este RdsPunsul imPo-triva catehism ul ui calvinesc (1 645)'

Stema Moldovei (ilustrafie dinCazania lui Varlaam)

EmanciParea limbii romAne:mitroPolitul Varlaa'm

cel dintii dintre clrturarii afirmali intr-un context cultural

caructerizatprin incerc[rile tot mai insistente de introducere a limbii

romane in bisericS a fost mitropolitul varlaam. Principala sa con-

tribulie in domeniul culturii religioase este cazania, lucrare in care

limba romdn[ dobdndeqte un stil propriu, depdrtdndu-se astfel de

modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare' prinfraze

expresive,intreagabog6liealimbiiromAne.Primeleaccentealeprozeiartisticepottiintdlniteinpasajeremarcabileprinenergiaionului gi prin ritmul construcfiei. Figuri de stil pfecum repetilia qi

enumera{ia ies imediat in eviden!6:

Pentr-acea, sd socoteascd cine cum este fntru inima sa ;i cine

cu ce gdnd ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cd pentru acea scrie

evanghelistul lui Dumnezeu cd, grdind Domnul Hristos aceste cu-

vintq strigd: Cine are urechi de auzit, sd audd. Strigd Hristos cu

cuvdntul, cu lucrul, cu vieala, cu moartea, ca sd ne tntoarcem

cdtr-tnsul. strigd celor surzi sd audd, strigd celor ce dorm ca sd se

trezeascd, tt$a celor lene;i ca sd se simtd, strigd celor nein;ele'

gdtori sd inyeleagd, strigd celor rdtdcili sd se intoarcd, strigd celor-pa"ato;i

sd se pocdeascd. strigd cu scripturile in toate zilele, cu'slugile'

sale, cu arhiereii, cu preolii, cu toli invdldtorii bisericei;

strlgd tuturor de toatd vdrsta: bdftAnilor tinerilor, sdndto;ilor, bo-

gayilon sdracilor; strigd sd-;i aducd aminte de moarte, de ziua cea

tnfrico;atd a giudelului ;i de prdpastia iadului, unde se vor munci

pdcdto;ii carii nu se pocdesc; strigd sd-;i aducd aminte dup-aceea

d.e tmpdrdlia ceriului ;i de plata aceea ce va sd o dea Dumnezeu

tntr-icea zi: bundtatea, frdmselea, dulceala, odihna, veselia intru

tmpdrdyia cea de sus a ceriului'CazanialuiVarlaamconlineceledintdipaginicuvalenleli-

terare din cultura noastrd, un exemplu elocvent constituindu-l acest

pasaj, in care fumul devine un simbol al viefii pdcdtoase:

Cdndpetreaceomultnfum,atunci-ildcrdmadzdochii;ideiufimeafumului doru-I ochii;i orbdsc: iar deacd iase Iavdzduh curat

;i la vreame cu senin de se prdmbld pre ldngd izvoard de ape curdld-

toare, atunce sdmtu mai vesel ochii ;i mai cura{i, ;i sdndtate dobdn-

desc di in vdzduh curat. A;ea ;i noi, fralilor deaca intrdm tn fumul

5eIzlft;:Cs:ilEArN

b[n-- I:g l;

xn;[j.fe i

it.3Sdtrum

I

M:d@

runpElIn&.d

lm

MilrhIflmil

Tmrd

fiM

3

-

'cteqJe 16 lelndod unyednc unsJa^ leaJc e aJec ,auguloJ illnl-eJeltl te riaod rgtrurp tac eJlulp lnunolsf 'p^rlereu gzold ,(ggg) nili -uAs eeraaarrad g eie7 t$ (eZgl)pnsJaL u! eu!ilesd olJcs .ouoêlsroloc lncol u1 ,rlSecuesrq

elilpc u1augLuor ilqutl eeracnpoJlut el stnqtJl-uoC 'toôployil ge llodo.ryur

,tJnpugJ

pnop ul 'olsf 'lolponpe.rl rS leod lel-nppc'(t69t-y791) ragosog

:9, puqosd ec .€ols ep ecelugc nes eseol8qer epuqoc'eriepcrc rol e8lel ra.:d .11ue,tep

ne,"goroq ep unsJel r4lSnpe4 rprlesdelrnp rru1l 'pcrunu rS gpcznru ,ereole8mc

l€lpeu4 errlep rnl JoluruIpsequq lepdod psrezr loporu ec er prrgc 1"n8@, Rcq else

"p, 1"rr* p,e1eol nJ 'pugruoJ €quq rcmp Fe;o eepd el eJec ed Rrerelq-erserdxe epecgolftu ele]uelclJnsul ap Uq4e-s rsep tol z emrcnlerd o rS rc .erecnpe4plduns o Jsop nu gzeez\eelrelJosoq ,pyreq mlrlutlosdp;rrrcprulpJ

ru1ue d' re c rr qnd € -er ere c e d, (1 n t7 n 7 eTW : :T;:X' ff;;yr/.j pcs€ecrresrq pqfnls ep ,pnlu ep etxel nc rS rep tAiili"ii agiau oLtnstai ug oat1t1ns4) nrueruop lseoe uI ?mloel ep d:gc srelnaoOreru elec nc rerunu nu pseot3qeJ eJn1eJelrl puripEoqrug .uecnpe4eseoJerunu llJpdll € relJoso(I .rqurq rollnru retu I€ JotgcsounC .npsmlruoseceperd e ericrmy urp eere8erler pdnp rue e,r{gc r.n*u fr lnun -gcsuJ 'regosoq Irqrtodo"rlrur else tu€?lre1 rnl Ie JolenurtruoC

IotJoso(J InlHodorllru :laod nJlsou Inrulrd@c1nru1s arnnpo.truJ!$aagwot lyn omtq o!,rotsJ,efiro1 ee1ocr51)

(.'tu?plre1 pleluppd e ewc E?seec€ olse nseuguroJ elrrom\-o:d eleol n4ued eqcel eec eeile3 .aq)al on nalnl f,dnp aulq pi rrp'amq a|.mol1)!z 'aruypd :ectz emc sup rm elwec€ nr.*i1n**p g"rp'es 'elesug-4urp euerusxe lW e gc n-guod reurcol oprprr.epe

ruru .rus .ppe riep ln8urs Ie rcru e8eleiug el nu lro ellruu ep u*" nSn ,epprngec apelueruele rnl Jolrue]?s €elurur r4 gcnpolur ps eern rB et3o1oe1nc lorrd on oumce ep olol€s 14 ,eurrr. pu?c ,plup o nN .lnueelrmru

rS lnuee,roploru rSeJeo II erec ed rer8 rSelece eJoc InuselepJe gc n:trued ;r1"gn, ,4

""ng .-.

eres erelrun o 'gpuorieu erelrm ep g-redo else pcur ulseece r$ .roôproK

1e_111odo4pu sunle mpSerg8nl?c IB rycep uleeu lp ep uolpgdgrs uncop9d lsog IJ J€ ep J€ceur .cseueuroJ

lnlnsuudnc eleles ol€ol wp lugruorriol e4u; €Apuec nelslxo pqg8el ,i g1n* erec ,ulee1.rel rnl sluBzBJqp elloJ Joru nu €elsec€ el€ol nc rS Joces 14 Iocos mp ,ruuecep u1npecep ulp ,ue t4 ue u1p ruerm eereqlnd 1rpgurp.6r4 n_, iilrndrop orzynsuFdnc u1 'erue:l gtpur op 11irur€ ne eprnsel8 .ejSe;n1s

.reru esnn 9clroslq q 'wselJ€A rnl uluBzBJ l€lpeu4 qsormcet e.rec r4 ,qlg:Aoq'eleru g.,r.o1s eece nc ereoJ_o elgo pugc uI pugc urp eser .epod tueep elns ep trpprug.frrl 1ryerd upd ,elrsprpd

Iclreslq t4 :ptep o nu IBeprV uI lslelsuoc urel emc ed ldeg un errrl IclB eCI .rps rolruerei prr1ri.r1 .A

tlqro^ e rS nS eelnd o rS enS o g]gc erqpig,[4 p*o11nrg1n ureeFen.,

:eJ€cole BeJeolprrun €l op puruJod,ecode uJ ru€elJe4 ml -r4rrodorlru nluozoJ lnê e_l "rnc "Oirrior

erdsep lielncsrq g"'..m1ndn q n1a7t1od ti tola1ocpd pcatnauryuJ n) pp)auryuJ

Daluaw aND! fDlnInD ,unnnl a"mo1plaiug # asnotruan! altsDacr_ryulacna4ad D^ aun lS ?aq tun! un D) apq ,p4snou ojon # ttuo ti alapzp fi ac ,a4sDoa a11,r,p"tdst rzutru,t nu t! .m1nwr{rr*ru',"*n1 p1*r" -D-.quJ a4sDou a11ap"tds1 puputosl ps nu oUD {,c!w!u n p3 .t4iiu nqcoppqot psl1dunc al"rcofa1qto # a.o"mp npo1p1ai4 *";fifi"i ,"*1in1 up6 'n4sou p1ryag[ns llqco pzpoaprrpl a|tnolpnou $ acun1o ,a1ocpd apaqqodaqo4uS ti roltutcat o 1i n1a1os 1ryn1u1atn i rrt*no rniô rr* -o2[,] ul'Iiaqq # awna.u.ptpltq,rug)wr44 nuiaci lalwry tnp,ipd

Ia

lr-I

7la

n2

DA

!21

0a,

_o(

:laiNJ

.toli-aFasqwac

NJS

-nJ ,

auztaulJ

rs edey8ra

eJe s:

ezvrJ

EP IEJ

eJec u-uoJ tIIqIII{I3Jn1In

(lli.rpc Inn4 ;S elredoc)(979;) ureepeA lnl eluezeC

rrurgd e rr

!slJosoq 1n11odo.r1;yg

fc r,rl. 4 &l adrra r* ,tfn"i..lk ,nl?.*$,tny di,rinn{ 4r,urfr,r m{g6rr f:nbnine x*fi $,yniaEd!, r.t{ailti.*.

l*rf: *Xhf Xo:4ff,.,I t'fl"y r.r nq,f rP?fl re^a{r. .lUri ri{ ein'i n*u ri i'u*wiet,Itqi$:J*fi*i"giF4,,

Ii Eia,,'t'i ur6;'ri ;S1nf"n,fifriu^ af,il un nrroeirt tin$di,

Psaltirea in versuri a lui Dosoftei(pagini din edilia tipiriti, 1673)

Viala gi petrecerea sfintilorde Dosoftei (1686)

Limbile sd salteCu cdntece nalte,Sd strige-n tdrieGlas de bucurie.Lduddnd pre Domnul,Sd cdnte tot omul.Domnul iaste tare,

Iaste-mpdrat marePreste tot pdmdntul

$i-; ldne cuvdntulSupusu-ne-au gloate

$i limbile toateDe ni-s supt picioareLimbi de pre supt soare.

Alesu-;-au;ie,Partea de mo;ie,Tara cea doritdCare-i giuruitd

Drclroruan

limbile, s.f. - popoarelegiuruitd, adj. - frgaduitimo;ii, s.m. - strdmogii

RelaJia psalmistului cuPsalmul 101, pasajul cel maiDosoftei:

Doamne, mi-ascultd de rugdCe md rog din vriame lungd

$i strigarea mea sd margdSpre tine sd sd-nleleagd;Nu-li tntoarce ffinta faldDe cdtrd mine cu greald;

$i le dzt ce sunt cujiale$i cu tdngd de gre;iale.Pleacd-li auzul spre mine

$i sd-mi hii, Doamne, cu bine.

$i la ce zi te-oi strigaie,Sd-mi auz de greutate,

Cd-mi trec zilele cafumul,Oasele mi-s sdci ca scrumul.Ca ne;te iarbd tdiatdM-este inema sdcatd,

Cd std uitatd de mine,

Ce-am gdtat sd mdndnc pdine.De suspinuri;i de jele

Lui lacov iubitul,Ce-i ldne cuvdntul.

Mila sd-;i arateCea de bundtate

Spre noi, ticdlo;ii,Precum ne spun moqii.Pre vdrvuri de munteS-aud glasuri multeDe bucine mare

Cu naltd strigare,Cd s-au suit DomnulSdJ vadzd tot omul.Cdntali in ldute,in dzdcdturi multe,Cdntali pre-mpdratulCd nu-i ca ddns altulSd domneascd-n lume

Cu ffintul sdu nume.

vdrvurio s.n. - v6rfuribucine, s.n. - buciumedzdcdturi, s.f. - cAntiri (dintr-un instument)

Divinitatea transpare limpede dinfrumos din Psaltirea in versuri a ltli

Mi-am lipitu-mi os de piele.De-atocma cu pelecanul,Prin pustii petrec tot anul,

$i ca corbul cel de noapteim petrec zilele toate,

Ca o vrabie rdmasdin supt stre;ind de casd.

Tbatd zua mi sd strdmbdPizma;ii miei, de-mfac scdrbd,

$i ceia ce md-mbuneazdFac giurdmdnt sd md piarzd.Am mdncat pdine cu zgurd

$i lacrdmi tn bduturd,De faya mdiniii tale,Ce mi-ai dat de sus la vale.

Mi-s zilele trecdtoare,De fug ca umbra de soare,

$i ca iarba cea tdiatdMi-este vdrtutea s dcatd.

r'ql {r}nrrlalrr*. $ilfifirirI frn*i'T.init,. ' uf'

'S-.i". _;" .r1+**;rui i{# rf, Xdfur',* lt*' $oer,J1*,*^!.1;€.;r

^* ll^r.r qdF; d "iriid,.X;ry|+ lr*rride t*irtk'tfiriatrlt;e Elirjk Sei.ie

SU! l

rfon

:M.

:rcm

Iqreilpqh@d'

mtuill

ltru

sfilnu

{!n,m,drd&&T

@ftW&

n@[rNdhhd.ilil

mMsffildn

N

'llsougtllol lalloleJo

ellJnlndocul gzeaLlcJeui'//!,4ep!Qalelnlllur 'unlsod oluPdll !s 9tl! ls

60/L allu! asucs'eles elplpold'GVLV-IOLV);1SeuguoY

llrpi le 1t1odor1ltu tS tnlnctutugg

1e docsrda rode 'no6eug lllllsPuptu

le ueunbe a6unle'ulluvep olol'lnunc 1up6n1p3'l1Seur"uop rertre:Ood11

eelunrl u1 eund P gPeoued Ppncs ul'orJapolq tS grnlctd '(utue1 u1 enelO

e ap epe) plnnerOo;tx u1 es eiuts-ncsr ep eslzne alec'nueo^ocu?J8ulluelsuoC InJollul'uop ap tl6erncngel snpe 1so; e '(retfuoae e olltu-nuop Baqce^) eurnl u1 1ncs911 ';el6

-od11'rolgcnpeJl'csoclreslq JoleJo

'(glZ l.-Ogg t,'c) lnueel;4 tu1luY

lnueatlll ur;1uY 1n1;1odo.t111

(glgt) ueeuellnl eluezeC ulP n1clds;1uo.t;

(atnta4g aaguo''tgqran nlntq 'nug n1,r11 oncezeS 'g 'IilesoU'lY)

..'tr*ffa"fn"oc 'AJeu ep Puqd'pruserdxegqu4l o-4uJ epcrperd ermd

-xe rSl Inu€eJIAI u4luv .etmeeplol crlseld'gncole ed crroler'uoeqe

crtsecies rs ,ilsrcur 'uoeun AIleJIIupe 16 ,upruelcxfl 'PJnplgc ep gulld

'pldure 'gxelduroc pugc 'g1nurieJ IS gqolod 'pldurts pugc isompun

ri u11 rulp u1 'pctpoued prryc 'IEWJes ruilJ u7'glqce1ercd lS 91mcs

pugc a Inu€eJL\I urpuv InI ezEr!'ct1srp1s lcedse qns 91pur4"

:rqce^ eugluoJ Irmlel

-elrl rrJolplecrec tio] erpc ep lecJ€ruer lsoJ € Jolrclperd pg15'gcrJoleJ erieSoret

-ut 'ezeltqm'eriereduroc :ecls€Io IIcIJoleJ ele eleo rms ru4uv InI

e eclJol€Jo Ieu€ eleepesotd'a"Dnl'pu3 o-4uttdwzryvrJ ti (ecrro8ep

lmcfpl ep pu{d) arDlD4 o ep }€ulm '(m1n}nuriuoc e Er€runs seJei

-unue) nrptoxa Im nc Enulluoc es eJ€c 'lcetqns ur al"cnpo4u! o rrl

pqcsep es olg 'sorn3u ueld un pdnp elru1suoc 1rms (eleuolzeco '4

p8nepe IBIu es erec €I '82 ep rqlunu u1) 1n1nr11odo4fiu e11cpar4'nezeuluflo

ep gmd uJ el€p luns IJ elelJins Joryc el? 'tgs rolt$olcutperc erd

-nse eeqSe,r E ep lnrurclspd lwdetP ergrgloq nc puurJ€ I 'Pld€eJp

€ec €el€c ed gcnpe kps IS lficqqr rolec ewrul u1ppuru1pd 9s gcr€eo

-uI eclJol€Jo Ieu€ eleceolfiur ulrd eJ€c Jolgrurupul un tS rc '8o1oel

un r€urnu Wpple urrd else nu Inrl€erAl luquv 'e1derpu1 el gs Jolep

ollurs os '(rny ep pmc) IruuolsoslJH u€ol 'JS Inlepou gdnp 'erec

ed ropuerodrueluoc olesecxe r$ eprmrclqpls epulJdms 1e 1olsort

-urpeJc € gl€Joru eierrr ep ledncoer4'eleur8uo tj;gd e11nul n€ urltrvrn1q11odo4rur epcrperd 'ttcltestq e1e (eseor8lleJ IJpluglnc) 1rtrmelelrcnlg4s n€llurl r$eq 'gmlerelll ep llqlsues etdorde es Fuuerlrlruquy'selelur eJ€Iu nc elullncs€ neJe eptm'qsemcng urp reqodo4lyq

rnlnuolrue eeu4ilgul el ep etrIlsor (aruqonO) elss ellclpard uu4

InuBorIAI u4luY Inl[odortlur:asuoFHa-I lolJolBJo BIJY

(auguto,t lyryDnII o p)Plrr olrorsJ'ncse1ouetr41 ee1oct51)

..'ursrlueruoJ e1 gugd ep p4seou ezeod qleu

ul rursp8 lgcep l4ew flnur reu rS eiuepec ellnru I€ru l€cJecl4 e FerrrrJ ep rrrelsrs l€Jglepe un'eut3: u!\ezYJEBto e inlduexe ep'nq.mg

uol ec 'XX Floces urp rieod gun €l Inpug8 nc cnp eu eJ€c Ilmlsrol

-srp Joun ecrdol sndns e lelec4stgos ep Wte ed 'elleu ep lgls ed 1ol

rerpozord Jollnqe4 ln1ueccs gcseeuud PS elelul\nc lqrs e 'tn1ruodod

etzeodel tS 'e1eod'rS eelqro,r e1 puglede 'plzteleutau rrile '91epo1o1

oyeet) e ltqru11 oses nes Iculc ulp ruellrJeJ pulqcl€c ri puglnumrdq

'gcrlsn8uq ml €Jn1lnc gleol ep lEZn e Ie 'docs lsec€ uI 'gcs€eugruoJ

gcrleod pqu4l ep luerunuoru Inlglul 'e1e1de16eeu ed 'e411us4 lg

lIJeJo IJ ? op :else rS elsece IeUoso(I Inl I€ llJoru eJ€ru Ieru IeC66

:gcseeugluoJ elzeod ul rosmcerd ep ngs InloJ Pzee4suoueperec 'regosoq ep liecr;rs ntt (791 1S 9V) ry7ns4 Iop rolec elelxel nc

erieler ul eereund uud tolprum lnlueur8€r; 1ie1ncs1p ti tiptC e

G-

C[tre aceeaqi direcfie conduc Ei observaliile criticului G. Cdlinescu:

,,Cunoagterea limbii romAne este uimitoare la Antim gi dealtfel, din toate atitudinile, Ivireanul apare ca un perfect asimilat.Cunoscdtor de limbi str[ine, el e pe deasupra un om cu ritorie, unspirit infldcirat, cu sincerit[fi incdntitoare. Cazaniile lui pot ficompilalii qi in unele puncte chiar traduceri, modelul de cipeteniefiind Ilie Miniat, venetul (ale c6rui predici fur[ tipdrite qi inromdnegte la Bucuregti in 1742), dar compozi.tia, naturale{ea frazei gi

a aplicdrilor locale rdmdn personale. Spontaneitatea exordiilor,trecerea fireasci de la planul material la cel alegoric, reintririlefamiliare in chestiune, indigndrile, infistirile, mustrdrile, interogaliileretorice, curmate la timp inainte de a deveni bombastic, pasiunea ce

echilibreazi toatd exacta maqinirie a cazaniei destdinuie un oratorexcelent qi un stilist desdv6rqit."

(G. Cdlinescq fstoria literaturii romdnede la origini pdnd tn prezent)

a Discutali cele doui citate critice qi comentali aspecte legatede conlinutul ;i de stilul predicii de amvon de mai jos, rostiti deAntim Ivireanul inziua de Sf. Dumitru, la Mitropolia din Bucureqti:

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce se prdznuie;te astdzitn toatd lumea, ce alt a;teaptd de Ia adunarea iubitorilor deprdznuire, fdrd numai laude qi cdntdri? insd eu, cunoscdndu-mdnevrednic ;i slab intru ;tiinld, nu indrdznesc sd-i tmpletesc cununide laude, nici sd-i vestesc precum se cuvine, mdririle minunilor lui,cdci altd invdldturd cearcd mucenice;tile lui luptdri, ;i altprdznuitor trebuie pentru luminatele lui nevoinle. Drept aceia las sdlaude al1ii lucrurile lui cele sldvite, allii sd povestiascd cea preste

firea omeneascd bdrbdyia sufletului sdu, ;i al1tt sd spuie vitejia ceatare, cu care au rdbdat rdnile ;i moartea; iar eu, ca un neputinciosla vorbd, precum md indemn sd md minunez de ele cu mintea, a;a

;i a le cinsti md silesc cu tdcerea ;i md intorc cu vorba iar lainceputul dintdiu: ,,Doamne! mdntuie;te-ne cd perim". Pentru casd ardt tnaintea dragostei voastre nevoia ce au petrecut Apostolii tncorabie, ;i grabnicu ajutor ce l-au dat Hristos in mijlocul mdrei; ;indddjduiesc cu darul sfantului sd vdfolosili suflete;te, ci vd pohtescsd ascultayi cu dragoste si cu socotinld. infrico;at lucru socotesc cuadevdrat sdfie stdtut turburarea marei de astdzi, de vreme ce sfintaEvanghelie o nume,ste mare, zicdnd: ,,;i iatd cutremur mare seJdcuin mare". Mi se pare ca ;i cdnd a;i vedea tnaintea ochilor meichipul ei; de toate pdrlile sd se afle vdnturi mari, sd se strdngdtmpregiurul vdntului nori negri ;i de;i, toatd marea sd spumege demdnie, ;i pretutindeni sd se tnalle valurile ca ni;te munli: mi se parecd vdz corabia Apostolilor cd se luptd cu multd selbdtdcie tn tur-burarea mdrei; de o parte o bat valurile, de altd parte o bat vdn-turile ;i o turburd, de o parte o redicd spre ceriu, de altd parte opogoard la iad. Mi se pare cd vdz pe felele Apostolilor moarteazugrdvitd, cd de frica morlii unul se cutremurd, altul se spdimdnta,unul se tulbura, altul striga, ;i toli cu suspinuri;i cu lacrdmi cerea

..nfitlui

}Iilil

.H

.ffi

t,nu

I

Xilogravuri(secolul alXVll-lea)

Discursul de amvon** - dis-curs religios (predicd) rostitin bisericdde un cleric, in care se explicd gi secomenteazd un text biblic, ddndu-secredinciogilor indrumSri morale. Ovariantd a predicii de amvon estepanegiricul prin care se omagiazdamintirea unui sfdnt.

p

I&mqmTM

shr5l

@

ffiAf,Trujfuifufi

!f,h",ttr ,l

tsrETI

mr$n

rUFI

ru!e[Elsln

(oesr)lotnosoq ep gprpdg eftturytl

(9991) teuosoo eptolliugs eetace4ad g ele1i4

u;p ngclds;1uo.r3

'aqood nu awru rypp f0 'lnpug,Jo arc?

MnJ 'tnzauung ml lrcanos Tnwo aund piutoAau aJuo:u0soC uor$\ Ee$esrmg?ur umc pdnp 'nezeuumq ep lgJploq else lugurpd ed eca-uales ec lo1 qc perc 19 'gpeoped !4s"em r{ slrcs n€ er€c royec eridam--r$ rep 'efuelsrxe r€runu nu lzn?lgc e pseot8ger €eunlsuerm(I

'reiue1srxe 1e uerdns 1n1ei pu11y eleurq 'eunq eldu; u-r.eze{uepure es gs ernqe4 lnuro 'glmcs puIIJ eierrr. :eueum rerirpumerdnse clqlq ldecerd tm else mpureod InleulJ urp plese6 'uruermnEe4u1 e Flrqglrleur eeredms pugzg,rerd 'cee1 prp; ursrunsed mgunrdxe gun1 olorg4 'pseorEqer e{eldsur ep e{eer3'nlpentr mFLrTe gueedome emlere4l u1 glrpugdspr eU€oJ eepl'@11trqq ouru.toltpcnuop1seu 'pseocermle e1J€os gtuetr €c em fi (ayniap luns alDot :t,tolr"tptoiap oatnqtaiag) rst lsaprflulp Apour un el ep gceeld'.4rrpoiDttA 'nps pureo4'erlceJn ero8rrg ml lruol€nuquoc'u11so3 uorrl\mFlslu€um erdnse 13 piuengur lnle s eseorSger ?el€tlleluel I

'ry19.r17io p^lg^pugp li ppol unta* m7 nuoqn[o-r:ryputg[zoantun Dc 'loltuD-t1ug 1i a.Dlpc mproqzpr o.tdnsnap.puglqt'atdoco"r4 cluarnw 1n4ug!s ppol1 unlati lnl ptp"to gf as ps ttw-JlZ iescs 'p1dn1 o erdsep pugl"leJ'eqcer61 ero8ug lrueoruoJc'1apsq'rueloploru rrreroq ep el"lJepeJ roleiesrdolel elollJ ug lS elSesg8ar as

'4Secrresrq elliryc uI rueprnlnpJdgluezetd oelelrzor8qe.r op sloN'rlSeuguror epmlnuri eleol uI gseeleiq

erJ gs eJec 'rrqu41 B pseoluorrrJ? letu rS epedull l€w €ec errrJoJ eyrulps lmppr1s ne-s dol '1nueerrrr.1 ur4uv rS regosog 'ue;e1$ uonms'ureepe6 uillodo4ru e1 pugd'grere1r1 FqtuII ep lntuer el u€e1mm

Inlcelsrp l€cIpIJ e erec 1ec 'rse.ro3 Inuoc€rp q eo 'eJeJolII orrguro.r

Iqur{ eererruoJ luiuengur ne eseorSqer ellirpc 'pugr uelrop Ie uI'erueluntrAtr u1 '1nueel,r1 urlluv 16 'e,rop1o141 ug 'reryosoq riruAg

-uJ n?-el nmeluop lsece uJ eruJoJeJ elIJeI I 'ur^rp Inrcr^Jes €rcrJo a5

eJBc uI Fuo,t.Is equr{ pumcolul'pcrresrq uI eugruoJ llqru[ eeJeonp-o4ur el 'pugr puud uI '{nql4uoc ne eseolEgler e1gn11rpdyl

ouaq8up,tg e16e1rc es nes pcrpudes epun ep 'gcrresrq o-4u1 (uocleq un ec) ericnrlsuoo - .rJ.s,uoutuv

putztlp esdeeped ep edpcs e

'elrSrg.tgs elepcpd nlued €eJeger euriqo e n€s BUer € - .qA ,rnlugtw oso€y1er lueruruele tm

"Jqelec € - .qA ,rnuzp.td o

rilnursrurlSerc e1e lmdruq eleruud ulp JIU€ru -.w.s,c1uacnw

uvnodclg

'ppa4sodppo ol sunfo no a"rcupl-pA orcru ap rpl li p3oa44 ntqntoc 1i 'oa"mw Uraus nD-s ,rqou

Tngiptdry no-s 'lnJuaunq4 71.tad nn 'af.tnp^ pprul nn lntlaq&uottgaclz 'arout a7fiu17 ncgf as $ 1ntoqn[o $ 7on7 nD FttDpuJ 1n&nt no-sn pppu! ti lo&ta1n np ac pppu! pc '7o1dutg1u3 no-s wnr zaanurwput o'ruauno o1 pcr"tlti a.m"mq,m1 yund acnpn Drotau npc n4uad2o711o7sody oatornqrry n4uad nru 'atnqrry as DS puDc pu11 agfas pugcatg[utrp unrnd a\sa y1i 'pclu.rogo$au atqus o putgftcpc n4uad'!a"q,utnaluJnqJnl n4uad !c!u zaunaru pu nu psW ng ',,wuad pt au-a$a-ryuput iauwDoe" :Dararop ar sols!.tH o1 ap n1n{o a1urutp8nt nc

DAIA) IUIDT

'nqugtulpds

DAUDOTU J(o a4tnd otp-u9^ toq o-rry uJ alJtatnd as tw :

ap a8awndp8ug4s as

raw Jollqltncptt as atmn\ugfs at aun3 )salososesaqqodpt:fi :ntnw pu3 tr11o;sofi'D) |uluad

"

Dl JDl Dqfinio'naluttlsolcuqndaunac n1failt ia6atd nac 1

ps snl DDJ|J

t1o ti 'ttpt'\nl Jol|unu)lunun? zSAt,

pu-npugJS(ap rolLtot!1qzp1so a1iay

:4Semcng u

ep plrlsoJ :s

ele8el elcad

(tuazatd u1

augarct lut

JOIeJO Un er

ec eermrsedeluieSorsguelue4uleJ ':tolnproxe ,

rS reze4 eei:u1 rS eiugderuepdgc e1

tg lod m1 e

rm 'euo1F n'}?llurss 13€

ep tS rqrut

:ncseurTPS'!

7

7

Suceslr BlBuocRAFtcE

George Ivaqcu, Istoria literaturii romdne. capitolele consacrateliteraturii religioase prezintd influen{ele exercitate de modelelestrdine asupra autorilor romdni ;i plaseazd crealia acestora incontextul cultural specific epocii.

Alexandru Piru, Istoria lileraturii romfrne de la origini pfrnd la1830. Lucrarea conline date biobibliografice detaliate despreautorii religiogi gi face analiza unor fragmente semnificativedin opera 1or.

Nicolae cartojan,Istoria literaturii romdne vechi. carte de referinliin studierea literaturii religioase romdneqti, aceasti istorie lite-rari oferi informa{ii aminunlite despre personalitatea autori-lor qi analizeazi minufios intreaga lor operd.

Nicolae Manolescu, Istoriu criticd a literaturii romdne. capitolur de-dicat literaturii medievale reliefeazdaspecte legate de mdieshiafolosirii limbii literare in cirlile religioase.

l. Identificd elemente de limbi veche romAneascd in discursulreligios al mitropolitului Antim Ivireanul.Realizali un proiect intitulat Relalia omului religios cuDumnezeu, in care sd urmdrili aceastd tematici, in psalmii dinVechiul Testament gi in traducerea versificati de Dosoftei dinPsaltirea tn versuri, pe de o parte, iar, pe de alt6 parte, inpsalmii scriqi de poelii Alexandru Macedonski si trdo,Arghezi.Proiectul va trebui sd reliefeze diferenla dintre psalmii biblici

atribuifi, prin tradilie, regelui David gi psalmul ca specie liricd,avdnd o accentuati perceplie filozoficS, asa cum apare in creafia luiMacedonski sau in cea a lui Arghezi.

Pentru realizarea acestui proiect se recomandd ca bibliografie:A. Texte:

. Vechiul Testument, capitolul psalmii;

. Dosoftei, Opere, I, Versuri;

. Alexandru Macedonski , Psalmi moderni (I-XI),vol. Excelsior;

. Tudor Arghezi, Psalmi, vol. Cuvinte potrivite.B. Studii critice:

. N. Cartojan, Istoria literaturii romilne vechi;

. Adrian Marino, Opera lui Alqnndru Macedonski, cap. Dumnezeu;i Satan;. $erban Cioculescu, Introdacere tn poezia lui Tudor Arghezi,cap. intre credinld ;i tdgadd;. Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, cap. intre tdgadd;i abdicare.

II

f*ttlisnrr!frefrfi4

LfiertstGFIMIMT$

ewwI,

rfpfirD

rmrr. tllqpfirfirue rlit4fsnEF.'lr1n!

AeffiElr

fim'rfilr

uud. X

-UWi'ilw

ffimdry&!!IslStema JiriiRom6negti

gi a familiei Basarabilor(Pravila de la Govora" 1640)

Evanghelie tipdriti la Snagov(16e7)

_n

r|iturgt

'erJecey\ lnJgonlPe epalSrô6rgl el olupdrl (7yg) ppq6-uetauta! rS (O t S L) tnqple1'(gOS L) 1nta1qdtn711 elnqeunoutluns erugtrou u1 'nlduexe oC 'oltJ

-pdll ti"rpc e;euud pzeouruesop lnu-ourJel 'plep plseece gdnp snpo.rlur

1so; e lnredrl epun alupi ut :009frS (brequelng nl e pufle1 eilqlgarede pugc) 99tL arlu! plugdrl epeco-.r1urp re;duexe - lnqeuncul

'soriord ;e1eurep rcpld nc (pseorbr;ar reuqo ap)euec o ecPrqur! e - ecoral v

',arlal u! neserezrcur uud 'gpur16o uJ uosep un(lener6) leser] lso, e pie;e.rdns le.rgce ed 'puere roorqo ap 'lelaur ep nesuusl ap pce;d o pdnp eerecnpotde.ruud plnuriqo else eeur6eur arecu1 'rrcr;er6 ;e ueO - gJnAeJg

'a^rleJocop

sluoruole a1;e rS unne.r6 easepe euti-uoc 'ngu p6ugl ad 'arec 'riupc reun epurbed euud - nrcrdsrluo.r3

'uo1nc rSere;ecea;e aiuenu ollnu reu u! plezlleoJuural u! prnnel6 - rn3sqoJelo

(iueep eotllspupurPl ep uusl ed pnrel6)

Pulel ep eac eulc

urlposlN ap 1e1c;d'areyl ;ec uele1$ lnl lnlorlod

(eosL)apeoeyl ep lygd;1 1ze1qtuny1

u1p ngcgdsguo.rS

ffi**.tr,[,r.",tt"*t3-" t +iFf ;tf

. oHrxrfiT,rrdugor!, g,rx

I ovr r qur l,r.orxoso lodr.!,icts.dury uul,r"[oou. o.rv$ kt a t

fl Yrr HvHcpl vulrcuyxof ruuru ldvc;x rupxg2gJ( dgo.r

ppoBp7 aaul

'paqttynp

ranuumq'&

:rorspcxfl'lc

:egerSortqrq

rn1 erieerc ur'pcr41 erceds

Iclqtq llulE:

;opnl r$ Iau1 'eged grpurp re$osoQutp nuqesd unc sot8qat

€r4ser?Iu ep :-ep 1n1opde3

-IJOlne eet?lr-elrl erJolsr Fpiurreyer ep a

e^rlecrJrrrureserdsep e1elsto7 pugd 1u13,

uJ ?JOlSe3" Et

elelepow ep €

el8Jcesuos el

'ueqcunl4l urp gleuorie5€ceto{qrg el ve rcl;e 'tnqaqSuntau4al un elSsqopodrul rS pnrd-oc pcseSugl4l ropoeJ Inuocerp

,iureep €errtspugru el - e6ql'ere4 Iec ueJels rnl ln1a4Jod 1e1crd pugle 'n4aqtun,tantgl

un rorunH eeJrlsgupru el gzerdoc urpocrN 1rup8n1pc - EL?l:rs4!cl lqcerqfH

lruorrer8 rS yruoprd ep llcnlp4s eleluezetdu 'pcode uJ ?eumu reut ss

utnc'1n1n7uqwne nes mltuncsqoJelc Bpoleru ep lrnco1ul else rJnae-droleurrd 1e (erqrun grgg) reeuq Inuesep 1e1der1 'nirpe r6erelec? eFereldurexe ep eJ"ru Jgrunu rnun €eJe4snlr elrruJed en ec eeec 'elrrgdBelliJgc ur 'rmlerS ep elrncoluJ eIJ ps decul lolesrJcsnue{u elEJ

'elunlerurru '€H€lJ uI rod€ Jer '191u1 eperuteg u1 ,9971 gdng'ituee51 €eJqs?ugru e1 p1',mga43

-aoâuqal tle un elSeqopodurl rS pzerdoc cr{l IrrrAeD - SwI'eu;uroBerg

rS eirrrecng 'eir,rop1ory 'IinFppU !uree51 'eu1n4 lsoJ n€ esrJcsnu€urneeqopodrul es rS nerdoc es aprm rrrlspu?u eluegodrul .lncse3rrp6

JopoeJ Ter8qec rS lsrrnlerurru eJeru lle un rS ercnl err itueelqel loJ 'puelelpog €cetorTqrg u1 'pro;xg el ve wlJe lueelq eerrlspu-pur el clrn IIIr €D yrup8nlpc ep 1elcld rS lerdoc ,to4aq&aooo4alrm'eu€ruoJ elpgi u1p l€1ulru srJcsnu€ru rqcel reru pc - 6ztl'eru€uueC ulp pltueôJd'uure1 uJ ertr.te.r8 eqcel r€ru Bec - gLgI

rlrolsl uncs

Insrncsp q

Etr

pseo!6;1el eJnlcld l5 e.lnleJol!'l

intoarcerea fi ul u i ri si pitor,gravuri in Evanghelia de Ia

Govora (16421

Manuscris miniat - manuscrisimpodobit cu miniaturi.

Miniaturi - desen ornamentalsau figurativ, executat in culori, careimpodobea vechile manuscrise reli-gioase.

Uric - document, act, hrisov.Xilografie - arta de a grava

in lemn.

1508-1510-1512 * gravura pdtrunde ;i in lirile romdne, odatdcu primele cdrli tipirite la TArgoviqte de cilugirul Macarie.

1609-1616 - in ciuda apariliei tiparului, arta miniaturii Ei aferecdrii cir{ilor se menline gi chiar se diversificd, atingdnd apogeulodatd cu lucrul miffopolitului Anastasie Crimca la mindstireaDragomirna, de la care au rdmas noui manuscrise, opt pdstrate lamuzeul mdnistirii, iar al nouilea, la Biblioteca Imperiald din Viena.Dupd aceastd datd ins[, vechea arti a manuscriselor miniate decadeqi apoi dispare, datorit[ concurenfei tiparului qi a gravurii.

in a doua jumdtate a secolului al XVIIlea gi in primele deceniiale secolului al XVIII-lea, in vremea domniilor lui Matei Basarab,Vasile Lupu, dar mai ales Constantin BrAncoveanu, arta glavuriidevine tot mai rafinatd, qi datoritd contactului cu Occidentul. Aparornamente complicate, scene eqalonate pe mai multe planuri ;iuneori, datoritd imprumutului de pl5ci xilografice, chiar imagini dincbrli apusene, precum cea a intoarcerii Jiului risipitor, dinEvungheliu de la Govora (1642), preluati dintr-o Evanghelieapdrutd la Lemberg in 1606. Gravorii incep si devini conqtienli decalitatea artei 1or, semn0ndu-qi de multe ori operele, precum AntimIvireanul, Ursul Zlugravul, Mitrofan Fdcdtorul-de-Tipare EiGheorghie sin Popa Costandin Tipograful Rdmnicului.

Mitropolitul Anastasie Crimca,miniaturi in Psaltirea din 1616

]L.j&

WEt.trJ -1

-ll/r&1*

ilrl,fd,l*'!

mlftrfiJfurr

"*-lb!- :t-

rufe,rmt

mtm ul:mmull,nra

j

_nJ&nim

}frnm-J

muLrii.mu

lmJWfrI

;ru]iJE JI!Mi

:w3e

IUL\,ltli

*c

i

'ruslnd eererlspd tS eallpugq-op ruluad Plndsrp pnurluoc o-Jluloleue 'rlsalaroq lllluej rJeur Joun lnu-urapuJ urp 'lereuao ur 'elezrleeJ lsojne alaiasrdolol 'erualuny\ ul

'Pugruor equll u!esucs 'oslncoN uol rs urlsoS uoJy\'eqcoJn erooue rueôplour JolrJecru-oJc elaiesrdolel luns 'crlsrue arep-eA ep lcund urp 'sseoJole^ reur rs

elncsounc reur alaS 'eol-nx le rnlnl-o3os lnlndacut el ?ugd erarauJalulel ap raôploy\| euolsr ?zeauurosuocolf 'Puoêls eqlull uJ olelsepoJ lsoJne eiosrdolol sllseou alourud

'cr60louorc por!u! oleluozord luns aloluouruonoareo u!'cr.ro1s; pufuoc pugê 'oqconoJaucs o also lnies;do1e1

(auguto"r llmtunql oltotsJ'nc*e,r1 eEroeg)

,,'PieY' Is arsCI[uroleleuosred ti rolepeosrde nep eJec 'Inlncol ete1 q elnzEr {rm-gure ep eesepe El"JoIAuI else eermriereu 1o1 epur8ed u1 ne6'+moJsc el rrrei errolsr nc pl€po elpprugld gmpug8 rS eluerurluss rm{rilmgpru ec rS rc 'ecuo1s1 elueumcop ec I€umu nu eseodcrd Ffry1espl n€-eu IIIAX-IIAX eleloces urp rrr€cruorc'rieuroldgp g 1qdIueruuo 'lJ?ll11ur ec Jolelueuruele Incolftur uI ]e]s ne eo nry'gcrleurerp rS grdse $gd e11e uI ]gcep llnru r"ru pugur?r gs -tFmlM

13 $edr6 €l ep rolruerueo eien ec tnc?J ne eprgmfar@'["'] uepundsgr erre.6 tS eleer ep elriosul €un€eplot nere nqrrrq

es I ec epnSuer JeI 'el1uryl rrier,r eprcllep ee1$ormc nu'rnpryp1e p$p;e rs rrolurcs llreur e4ulp erg$ w1e rS ueelmc ulrarn qn '

ugluor Inlenlceletul 'er€llpu nircrexe r$ errplgc ep olec m n@ilpnpnls ep eleJo lrnlnueSnpznq e rS mpcre e 'repeds eeJrsoloJ F lflru[m

sp reued eerrnugur nc gl€po 'eugpdoc qp gcul neepuudap TrynsJe nu Vryx Vlzec 14 'luguror rrJ?cruoJc 'glepney ecoda q*'

'ruelunru $ perroploru ruscruoJJ lsoJ n€ erserdxe 1ep nej aurwur?sls I4 eluugodun $cunJ nc lEselr4 uoeJeJ nu oeurtls pgi uud aqpolqunl roqnur reru I€ Jol?csormclmqnc ep Jollqq trn4sur - wr+mqldq nou un euguror elpgi 14 eriuede pcg e-rS eel-IIAX I€ Imear q

irolrugruor e gqu4l ep ri ureeu ep lligllun Htr Im!eurud n4ued'u4suourep JoA Ie 'ecryerEorrolsr Jol eleredo u! -rWu! lo)am IJ nu € n-Uued 'cpo1s1 1nlnce4 ezeredncer gs genaq fu-mml rJeroq oelsru?um Jolrepr eiuengul urJd 'JolrclJeslq Is Ts W-gugur pmf ug Arsnlcxe ler1uecuoc rJ reru B pruelecq grnrF.t ep !m oerue1tm141 u1 1$ ryc 'errop1o141 uJ lglv :oprg8nlgc e nes roXrbcdmlopiqodo4rur eeplrlrlce ep rS gseor8qer efer,r ep Alsnlrxa Jql minu rl3euguroJ ruruFc Inunsep'Bo1-IIAX Ie Floces nc pugdaq

ocuols! leiulllsuoc eoreurol

f zac op n,pn{S

ri ered

Iuquvuep ligeEal1aqtuu1p 'toyurp tur8r

rS unueredy'pftmrle.6'qeresegrruesgp a

epecep €

'€uer^ rrel ele.4sr

eerl$PqpeSodeelSIm

p4epo 'ar

Grigore Ureche (c. 1590-1 647), cronicar moldovean. Descen-dent al unei vechi familii boieregti,este fiul lui Nestor Ureche, marelogofdt al Moldovei, unul dintre ceimai boga{i gi mai influenti boieri aivremii sale. Prima parte a vielii gi-opetrece in Polonia, unde pleacd inpribegie alSturi de tatdl sdu. Aicistudiazd latina, gramatica, retoricagi poetica, pe texte ale scriitorilorclasici.

Revenit in !ar5, urci trepteleierarhiei sociale: logofdt, spdtar,mare spdtar in timpul domniei luiVasile Lupu, cAnd devine unul din-tre sfetnicii lui de incredere, apoimare vornic al Jarii de Jos. in a-ceastd calitate are intotdeauna cu-vAntul hotdr6tor in divan.

intre anii 1642 gi 1647, redac-teazd Letopiselul ldrii Moldovei,singura sa lucrare cunoscutS, rdma-se neterminatd. Aceasta marchea-zd inceputul istoriografiei in limbaromAnS.

Constituirea istoriografiei romffne;ti:Grigore Ureche

Cronica boierului Grigore Ureche, Letopisetul ldrii Moldovei,cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 qi

pitndla a doua domnie a luiAron-Vodi (1594). Originalul s-a pierdut,dar textul ni s-a transmis in copii cu interpoldrile (adaosurile) a treicopiqti: Simion Dascilul, Misail Cdlugdrul qi Axinte Uricariul.

Intenfiile cronicarului sunt expuse in capitolul introductiv(Predoslovia) care deschide letopiseful:

Mulli scriitori au nevoit de au scris rdndul ;i povestea ldrdloade au ldsat izvod pre urmd, ;i bune qi rele, sd rdmdie feciorilor ;inepolilor, sd lefie de tnvdldturd, despre cele rele sd sefereascd;i sdsd socoteascd, iar de pre cele bune sd urmeze ;i sd sd tndirepteze. $ipentru aceea, unii de la al\ii chizmindu ;i insemndnd ;i pre scurtuscriind, adicd ;i dumnealui Gligorie Ureche carele den miladomnu-sdu au fost vornic mare clt multd nevoinld cetind cdrlile ;iimoadele, si ale noastre ;i cele striine, au aflat cap ;i tncepdturamo;ilor, de unde au imordt tn lard;i s-au tnmul1it ;i s-au ldyit, ca sdnu sd inece a toate ldrdle anii treculi ;i sd nu sd ;tie ce s-au lucrat,sd sd asemene fierdlor ;i dobitoacelor celor mute ;i Jdrd minte. Preaceea urmdnd ;i chizmind, mdcar cd sd afld ;i de aftii semnatelucrurile ldrii Moldovei, apucatu-s-au si dumnealui de au scristncepdtura ;i adaosul, mai apoi ;i scdderea care se vede cd au venitin zilele noestre, dupd cum aufostu tntdiu ldrii ;i pdmdntului nostruMoldovei. Cd, cum sd tdmpld, de sdrgu de adaoge povoiul apei ;iiard;i de sdrgu scade ;i sd impulineazd, a;a s-au adaos Ei Moldova,carea mai apoi de alte ldri s-au descdlecat, de s-au de sdrgu ldyit ;ifdrd zdbavd au indireptatu.

Drclrownn

au nevoit, vb. - s-au strdduit mo;ilor, s.m. - str[mogilorrdndul, s.n. -r€nduiala,orgmizarca scdderea, s.f. - decadenlaizvod, s.n. - document scris de sdrgu,loc. adv. - degrabdchizmind, vb. - scriind povoiul, s.n. - puhoiulcap si tncepdtotrd, (expr.) - origini s-audescdlecar,vb. -afostiniemeiad

a Identifici in textul Predosloviei, reprodus mai sus, motivelecare l-au determinat pe cronicar sd-qi scrie cartea.

a Intuind originea neamului siu, Grigore Ureche este celdintdi dintre cronicarii moldoveni care afirmd ideea latinitdfii limbiiqi a poporului romdn. El scrie cd au trecui pre aice Traian,tmpdratul Rdmului gi incearcd s[ dovedeascd asemlnirile de ordinlexical dintre limba romdnd qi cea latinS. in legdturd cu ideealatinit[lii, in opera cronicarului apare conqtiinla originii comune aromAnilor din Tiansilvania qi Maramureq, care sunt de acelaqi neamcu moldovenii: Rumdnii, cdli sd afld ldcuitori in lara (Jngureascd ;ila Ardeal ;i la Maramoro$u, de la un loc suntu cu moldovenii ;i tolide la Rdm se trag. Explicd de ce insistd cronicarul asupra originiilatine a romAnilor.

Crn

Innh-tU

ffi:*mrd1

mhmqnh offiilondrclffinlh

&mdffiw&miqmr r

rmdn("dldfrrf i-Trdrf dffi.&

4FffiqNfln.-ilnrom$wdd&r,ffilMmrh.ilqpqp

,,FIGM@lrCrffi trAMfF

Frm,fu

*rrridgrf'cEles

fu nor&dilItetu.

:,*r,,1 titssa*,}fif;f|

Letopiselul ldrii Moldoveide Grigore Ureche

(cel mai vechi manuscris)

IISJSJS -'tJ's' t'tltlrtz?-

eulcel -'lpe'aiouEa:.IsôploK ll]rjLilL lr

Sernruereyq urp SoEe.rq Inl BerIuoA * Daqop p 1ac nqi ruwcalprse:'(puolod rupi egolsr - rt.tpj ps-r;

eueo4) eluarunry $ etop1o11g rro'Eru .,,eluns .ruglsrse *.qn,wr.r;-:a;dsap euolod ynsJat u! eporslrs (guolod ecluotg) laluqunw

elerE upcrecul 'pupdrunc ep IJntueJA - 'u's 'r-tr''r':'1*

1iaop1o11il toirpi1"porg ]elcep Irelrcs - ';'s 'r'uo-ti'----

-"j "

preuotoo eqtull u1 .rJlqug*o, ullsoJ Inl etluoJc el eretnpoJlul o eIJ Ps BrrIJn eJ€c '.rollua',trdFnrlr

e purlel eeur6r.ro pzeaJlsitou-lap oJec Intauau ?( eeJz,tcrrl erdsep sqJol else * m1nias1do\a1 onlpda:"-iuJ areJcnl 'Jolluetopptu pweau luglnc -'1's'ptoan':."eg E yunl eie1111 ctlozolr; lnLreod gIeJeJd -.1.s,amopopa*:'tggl F 9691, a4u! elncarled olalueu-ruaâ purnlrlsuooeJ '(g2g) pnop)tow tttpj;njas.rdolef auca uYl*cL-W

rrurBrro

tiot ti ttt* ocsoa-

IIIeeu Is'l

e euruu(eeepr n:

urpJo ap

'u0!DJJ

Ilqql IE

Iec else

elo^rlou

9lereruelu

pqE

l

t{

ls lllpl n'oLoploIti ndn 7

n4sou ltlluat noSUJS ND

al.0uLuas

ard'aLu!'rynq nps oc 'yti

ntrypda:

$ a11j.tp:

Dllu ua,

nun)s a_

lS'azatd,ps ti ptsti ,toltto,olgtpi 1

n4cnpo-r'lnir

re4 e (e1

'lnprerd r

IS 69'I I'laôploJ

:I

'ernlsace InulpJourp ]gJoluo elsa '(.ttualueC aultultg

lnl lplel) JrruolueC urlueisuoC tnlnu-r-uop enulodlul loldtuoc un e; edtclyed.re pc lelcadsng 'ttcodo e;e ectlt;odelueulruone a;eledtcur.td u1 lect;dLutelsa 'alleul rurlaroq puguriuedy'(1p1o6o1 oJeLu 'cruJo^ ereu) aluepod-tur ecrleuo;drp rS a;e1t;ttu rticun; eteprei u1 eerac.reolul pdnp Jer 'eruoloduJ ilpnls acel 'ueoôploui Jecluole'(t.Og L-SSS L) ullso3 uoJ!l l

'atli.tpts ap )oros ti ntqcuat' DlltSnD n"ryi np:p:^w;m1nnu,talnd Tots pctutcanna"td snd'tq Ii^ nu $ apzp ra'-: rur

ap '!ou q ap fidarin ps 3a.4u1iaqdora1ti pc 'piumpp8pl pJsr"r"-n ffi'tlspqd a$a apun ap 'Darqtn nJ ntwn) pJoaa nu ps 'tnJp];!: ;&dF

'p$soou o ppn4 putind plsoa)D 'plDp plsDaro 'a$aatud :i - 'alDol npuqr ed lrylul

lal pt rol 'p{o ps nu 'psrns uoLoplnw ap 'piasfloqal )ol ap rs ;"lfr.rxiri

no-u'[,sDc ap u\u)ry p)1p0 'plunapwo-ap D!ryp DS0J u! p:[Y]*;mps ar apc nt'ainnBaw n11.tpi D nq)s 'afq,qwIqcs 'alalooQ\a wMnJ 'alouutptsal rDw s-a) loutnu alunnnl aualls aP) a:;?:"il[i.M

-a| pJ 'prunuput0-ap ?pp) lJo-s wnJ nu 'lou slDS utD-l u sa"0m

'ias1do1a1 DgaJn adacug arDoJuJ p,po^ uo"tv q ap roJ 'ppo.\ l,,i frl

pugd '11.tpi ailluutop asu)s np,s ppugt atd '1n7 Tniasdopl rtJ T?trunm

p ap lar n"ryi pry)alp)sap urp 'ppod, ioB2,tCI Dl ap DFD;--F'ln)ru"to^ aq)aln pgosodp,t auJS It qrsp,ryd no apun ?! -r;,,M

Ins"mc # a1untcnl alln ps nu ps tgc 'p,4snou Dpnry ulp DJffr ?m!m

p$Dn u3'aqiawn.td DaCI 'pDou # n4sou ry1ruugwpd anw gugiwlrr6 twa"t,t a\\dwnc wttp.td lou JDJ 'a\ianqat| !np^ ptpJ' ls -3--'Jrirlrr!li

npugB araosq)s ap ptn4saco o7 tg 'unmdsns * {rt8 ap aJ -\:\xffit,ap upls nu ap 'nuJD ap nual^ alsa)o altldwnc ?4mou :'r-frnmnn

p"nsos a3 'y1nias1doqa1 ntnqpdacq $ wpslzp,m # plotpdtu:i-!{artr*lap n\sol no apro) 'tt14p p) la lryDzalpcsap ury DôploJl;r:.mrrflfgtpj 7nias1do7a1 cnl ps 'alnuoiltn a4qnt 'natw ppug8 nD-Js(t l

:IIcIuoJc e1eSefi uJ etsa:.:-;:rys&

rrrnc gdnp 'e1es e1e1p ul gugd $ pgnqdw3-uDlq.U ap ntso-l tr ?-i*ffi'lgtulp p) nc prc)aprsap u1p'unlndecul €l ep reôpioI\

"---rrusezeSrig;ug ps tsoJ e urlsoC 1n1 e1iue1u1 'eqcern tn1 ecruo:r :*-mes eJec uJ Inue 's69I pdnp elnce4ed eluerurueê aJnoJu! n ql woI ap laôplory tt.tpi Tniando4aT ur glutzetd uqso3 uor11\

'eel-IIAX IB Inceel 1o1ug'euguor eprgi ulp ?luolmrreord n= m?elelrlsuosJed else urlsoJ 'e1es roprprcnl ernS.re,rue qu6 'au-n;rnrum

ur; rS grnllno gtrse^ o nc J?JnlJpc 'ullso3 UoJIW ep glsrunluo: sIrL 1Il

eqceJn eJoSuC tn1 eredo urrd glndecr4 scseeueruoJ ege6ouoq

ullsoJ uorllN:Ialrolq uiul ug lliplulqBsuodsor uiugrsucr3

Semn6tura lui Miron Gostinpe un act din 1679

'5 De$i a dorit si scrie retopiselur ldrii noastre Mordovei dindescdlecatul dintdi, costin a reuqit si continue doar cronicainceputd de Grigore Ureche. Explicd motivul renunlirii sale.

*

, Alt[ operi importantaarui Miron costin este De neamur mor-dovenilor, din ce larii au ieSit strdmoSii lor,lucrarc cu un profundcaracter istoric, scris6, pe de o parte, pentru a suplini tipsa ie ;tiinlatnceputului acestii ldri qi,pe de alti parte, pentru a combate ocdrileqi basnele (scomelile, relatirile neadevdrate) ale celor care au f[cutaddosdturi cronicii lui Grigore Ureche, respectiv, interpolatoriiletopisefului.

Predoslovie, adicd cuvdntare dintdi, de descdlecatulldrii dintdi ;i a neamului moldovenesc

Cd*e cititoriuinceputul ldrilor acestora ;i neamului moldovenesc ;i mun_

tenesc ;i cdyi sunt ;i tn ldrile ungure;ti cu acest nume, romdni, ;ipdnd astdzi, de unde sunt ;i din ce sdminlie, de cind gi cum audescdlecat aceste pdrli de pdmdnt, a scrie, murtd weme ra cumpdndau stdtut cugetul nostru. sd tncep osteneala aceasta dupd'atdtavacuri de la descdlecatul ldrilor dintdi, de Traian tmpdratul Rdmului,cu cdteva sute de ani peste mie trecute, sd sparii gdndul. A ldsaiard;i nescris, cu rnare ocard tnfundat neamur o"ni de o samd descriitori, este inimii durere. Biruit-au gdndul sd md apuc de aceastdtrudd, sd scot lumii la vedere feriur neamurui, din'ce imor ;i sd-minlie sdntu ldcuitorii ldrii noastre Moldovei ;i a;a Si ldriiMuntene;ti, cum s-au pomenit mai sus, ;i romdnii ain firii un_guregti, cd tot un neam sunt ;i odatd descdleca,ti, de unde suntuvenili strdmo;ii lor ;i de cdnd s-au osdbit ;i au numere acest deqcmu, moldovan, ;i muntean, in ce parte de lume iaste Moldova,hotdrele ei pdnd undefost tntdi, ce limbd yin;i pdnd acum, cine auldcuit mai nainte de noi pe acest pdmdnt';i supt ce nume, _ scot la;tire tuturor carii vor vrea sd ;tie neamul ydrilor acestora.

q in Predoslovie, intr-txra dintre cele mai frumoase paginicare s-au scris in aceasti epoc[, Miron costin incepe prin a-qi aietaindoiala ce l-a stdpdnit inainte de a scrie despre tota-pr*i foarteindepirtate, cu cdteva sute de ani peste mie tricute.Er piezint[ apoifrimdntarea gi lupta caf,e s-au dai in sufletul sdu, pdnd cdnd a lirathotdrdrea d:.1:i redacta lucrarea: Biruit-au gandil sd md apuc deaceastd trudd. rdentifici, in text, motivele care l-au determinat si-giduci la bun sfdrgit munca.

E) Scrierea istoriei reprezintd" pentru costin o problemi decongtiinf[, ce implicd responsabilitatea morard in falaurmaqilor. Elformuleazi, in termeni clari, ideea responsabilitdlii istoricuiui carenu trebuie sd se abat[ de la principiiie sale. Selecteazd, dinsecvenfele in care este exprimati aceastd idee.

text,

ftfitr6

&If,d-nGIGI

h1ri&;dmatilffij"dr"Hff{

,h&{&gldidruIb&s*i*!,drM[turyfuioefrrd

le!Gaiorit

eclnceN uol oparul^nc ap ?ues o

' rt,irEiin*peSl i jeL.jl

!l,i! t€e5Uae.,'r, r-,.r :,-l 1.,r1.',.,6i,.i,..ip ;;.1 !,:.:i,'ltonSj€{i.ia-t ill::G "toj!iss.4qill €jj ngsInlL.{sl€I .rrilsltl rij,!;:i tsrij ,jep

,_n|JEJ6

-oiloi3! gaJslri! .4lr f-t+rjo ,is4oFrf*del/

,-dJql /.4jas1#d=r@*,' .=!-1,)s it;s;;l u,ppr".rild€tLjl) !tiar.s lnl;$.,jL1s s.jqlS

'cf,Li ul 'El\0[-)lcu\i i..ii il;l.rpil]t.il€-Nas "niuiljod i6 L:t_qnLj uj ,,!cltJflu..joJA

illP]tjtqelsui szjtsr i_.j;ll ,atarifin'[aj esps ltoôu eisS .;olUCr4p$cll"j

e_iH3s sdteldoi] pileul as ;* plrlqnd ejeln uli nu-nduurl ap FJlLif ueoôploru- JrrJtr-lo"j:)'&VL;-Zl_.Llt) +rrnsi,rJ ,t{ !

.a$up ap appoolou ol li lauop Dl ,aôoro.1,4 \ffi'a47io ap ln 'pu!ry ap yo pnTnls ol ynsundspt'rrip, UriiG ,* gflat g gp[arytd ap ya!p,t n pi tjar Dtgp nr 1pw tDw nipr,i:twTsaco atd lpc o Duwap4 /at tgc nc lolt"toqtac n11lo$ Tcaq 'atrzpno nu tDt ,ps.ucs nD 4 pJ ,lpryots!

ry1i a1 aulq,Dr& ililiil{llpc afuo$t ror ,tuta.t a1o8unlapm uJ nu rD! to1 nloga, q a4.t yu n psuJ '!u!a4s lac ryrap ncol ap D) ry4i aryq lDu toJ .rqugwpd

1y*-w aw[,s ary) a7oo7 ry1i al nu'upi aqn ap ,rura4s D4ogsl ljlnw p3 .a'n_[wr:r.

w 'o1ott, g[ot 19 wnc aun ,g[oa, aulq pp.tm ,apalc DA al nu amc rol ,g,a,- M, 'ppDarc al ps u^ DA aup aJ .sucs n _, ppol_rriqoq 1gr*o/r*wdmu 'aqtod o ap md no-s ac 2ol ppugr DI suls wD_al nu psuJ .utauos q w N

tospl uo-al nu rou fi asalo lout!!rols! ap pwDS o 1c"6l.a7oo1^rrr_**, -od a1 ps DO ,!u!a4s lcyots! Tnui g[ n_u a?nu ap7o 25, .puse_ :,.e

tot'ppq3o747 ,ung pc ppol-uola$ n4uy ;r*nu'7m"nlr*r, on gwnc # 2o111ia11roq lnwnau nauad $

.pus.Dq agfnu ps *irp , *.ry 'sucs no-a ap pspl no plpyfo&o1 uo.n4 ,4ia1 nc pporl_uopfuog :_w no p) wnJ ,a$og ototqwnq n4uad JoJ .ausnq runs pc aczpd aumW

|-pc acolaurg'UDqpl ulp ?uaônow lans Dc acnlapun.pam-,nu ""wapDr ps $

.aTsptpco t-ri ,sttcs no_al na nps_ryg 1b1ic11r7 r: 3s pEurdmuoJW mlDauanp p2 JDzpW ,su)s n7_q ac ,aucs al nu ps 'rDsE,,.-r[m,t nu ap'Dâtg) aur^no a,iru m\nryBrypc flDSW !ry , rS rryrypr*p;rrurrg_p1 o tri p7p1[o3o1 ago4s^g p1 piaqdo1al qp 1s

"o_i11i)o, yryl-

'sucs nD-s JpAaW rquJ atpppc.rot Jrsatil {"m*wap Jofao o uryDalat oAlocstu JDoe .suJS nD_s JpAapD rc ?qdury w# wncatd ,aa ,D^!no owztd u3 nDS ovtn) ntoa, atd pnop pc titpuri w y 'rttwtud ps 'narw papuoc piat7 g[.n aptn ad topto)ta, ]rr*r* * nae 'DS owlu! uJ psucs \solno pc,auJS ps ti pcsoa\n ps ,ur*r'[email protected] rDu no-r nN .DS

oio11a 4 $otnn ap 7o1dutg7 no_s lgD,-rrrdui rtr r"nqulp ttn8up, sz.1rs nD aJ ,rnrpwau D poun un atd ap p1i lopr*n"r*qr ppoA-uoJ !ry Dluwop Dt ,?pr^ n_s apun pupd ,a7u7ou3

,n7, @ fimppol-DcnQ ol ap n! :wpq lugqpq "nlar apuzpno qp 1i 17i1o$ ,rm tD,,

lng[n no a? apno^zt aliau a-d ry q"ri ni1 uiqpq p) Woll_Dn7rr:m@ psuJ )tolluwop oanuawod n4u! au)s D ,sns ap onj "p "r*i.r_^_* 'arfnaN uol # no-s-r4nuwapal arupu! pport_"tiqooZt )p p_tl: -

preirmuord eprm ep ,os outtu. rr'illT/'#;:TfiHTHffi 'tottzr 11e rm e1 pEmcs: reru ps grqgJ ,piulgi DS D n4mp esrlJs :s,i[ m ele €eece ep 'lcerrp ledlc1gud e eg togeur lsoJ € erJ ugldu.aq :*,m,,r$ellntrr e.I .!n!oq

rugqpq "npr apuzpnn ulp Uilu:opr'f_upr_nnu '?pro e{tp-e4 e1 'pugr purrrdul ,greeleideeclnceN ,eur?.us ri aralm -ne ecgerSolJolsr esms pc$esoloJ ps rfroleu lsoJ ne "ra-ryem Ietu ppeolred o erdsep purrrcs .eJ€c ourlso3 rs eqce-rn ,j *ffi erdg 'erieldsur ep eleJ?olzr pzeezrcetd ri"ruom môpopaty 'olouerru; rolnuuop epmrndecul ep rS ereppcep ,Fl-uqr.ri*r**

ep Pl€cJeIu 'tlSeuerr.oploru reuolsr e pcn€rueJp pdele o ;Sfi I U : * IIue e4uJ elnce4edelueruruele epuudnc ,pnop1o14J g"pjlrn rym_f 'es e.redg 'm1 euerodueluoc epmruerr, ug q.rgd f"i*ldor.r ,6 r,* 'ec1nce51uoJ Irueroq e1se wNoJ uo4l t ml ucruoJc lruolsnrmuo3

orlnrol{ uoJ :aun$cg l$ olro}sl

'lxelEJ€C I

Ig .JO

ep ?u

rS-ps rap )ru13nl e

lode geusoJelgre !rurSed

DT rcJSn0 aut'Dôpl(ap $a3nluns 2

-un al!-ntnf t .. ^& :-ps ti tplsoaJD

ap pwolDSru Y'!rynw7iDlplD p(pupdwnnD wnJti 'tugw-unw *

lWDri

rr-ro1e1od:

tncPJ nE:alupJo e7

oiullti appmyord u-lora ptul

'ele

eoIUOJC Jlalp Dôplt

Letopiselul ldrii Moldoveide lon Neculce

(fila 332 a manuscrisului)

Drcloran

biv-vel-vornic - fost mare vornicpizmd, s.f. - ciudd, necaz, nemu$umireveleat, s.n. - dati, termenbasnd, s.f. - relatare mincinoasd, scorniti, falsd

q Stabile$te deosebiri intre cronica lui Neculce qi cele aleinaintaqilor in ceea ce privegte prezentarea evenimentelor istorice.

a Consideri ci apropierea in timp de evenimentele narate, cain cazul lui Ion Neculce, este in beneficiul istoricului sau alscriitorului? Argumenteazi. Pofi apela qi la extrasul urmitor dinIstoria litersturii romdne... de Al. Piru, dar ar fi util sI citegti qi cele42 delegende cuprinse in O samd de cuvinte.

,,Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este con{inutullor educativ fird ostenta{ie sau cumpdnit anecdotic, epicul cuminte,bitrdnesc, nara,tiunea simpld, populari. Este lesne de inleles de celegendele din O sami de cuvinte au fost atit de citite qi prelucratede scriitorii din secolul urm[tor. Aceqtia au gdsit fdrd multd zdbavdsubiecte de-a gata, necesitind doar versificalia pentru a fi transfor-mate in cdntece, balade sau poeme. De cele mai multe ori ins[,observalie care nu s-a f[cut, legendele lui Neculce pierd din auten-ticitate in prelucrdrile poefilor, pistrdndu-gi mai departe adevdratulparfum numai in original."

(Al. Piru, Istoria literaturii romhnede la origini pilnd h 1830)

Cronicarii moldoveni qi munteni au pus bazele procesului deconstituire a istoriografiei romdneqti, care va face posibild apa/r[iain epoca paqoptistl a primilor istorici romAni ?n accep,tia modernd atermenului: Mihail Kogdlniceanu qi Nicolae Bilcescu.

,,inflorirea, cu toful remarcabild, a scrierilor cu caracter isto-riografic pe care o addpostesc secolul al XVII-lea qi primele deceniiale veacului urmitor, atAt in Moldova, cAt qi in lara Romdneasc[,nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, di-versitatea, varietatea modalitililor de abordare demonstreazi c[produsele literare ale acestei epoci de vdrf sxrt firegti impliniri aleunor preocupdri ce se definesc prin durat[ qi constan!6. Secolul alXVIlea in cultura romdneasc[ este dominat - dupd pdrerea noastrd -de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instaldrii qiinchegdrii conqtiinfei nafionale), care ii animd, la fel de intenso peoamenii politici, ca qi pe cdrturari. intoarcerea ciffe propriul trecut,consolidarea legdturilor cu inaintaqii qi punerea in valoare a tra-ditiilor na{ionale (toate semne ale perenitd{ii, ale unei permanenfecorytientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen![ aprezentului la un curs comun al istoriei..."

(Dan Horia Mazilu, Marii cronicariai secolului aI XWI-lea)

lEmdrrfr*_--dtlM*g&h*ff.[d&rffi

Ih,firirLahrylcr*fl}lrrn

9mGnEF I

siildr*

"$dC4dEqhc

!tuoh {

@bocfiGc

GCilidfoct*:r

L PrG

Tadel

LCo-dsi ir

3. Im&lirq&,din

{ Rerape

sdr$mti,a

-ns uIJd 'Eiel^ ep ouecs Joun eelerev uud 'Iuulop Joun €aJ?zr'

-o4Jod uIJd gcllslils eJ€olel o IS n€ 'ecr;erSorrolsl IJeIJcs llms

rsep'ecpce51 r$ u4so3'eqcer;1rn1 sleiesrdolel runc liugum gs

Epu?uoceJ es Inl €eJezIIeeJ uI 'ruaôppa JollJ0)luotc onaii3 nuntinnu o # ry1rya'4'tod i;"tV lelnlpq lcerord un riezqeag

eelxet Jolses€ lTqnuduoc 'elepel ep lcund lsec€ IrrF

oezeeztte\ceJec es ec uIJd 'iesrdolel eI epuepp€ o'a\u1tn-c ap

[*ot gr4 esmrdno elepue8el wp cuo]sl Inlruglep€ eerelerd:aln

i1 en,urd nc euruzll Enou o ecnpe 'ur1so3 ep rode rS eqcern aE

sitc" g" noploy,g 11.ryi y4nia s$o7a7 lruolsnuquoc'ec1nce5i uo1

'Inlru€cluoJc egriuelul ;iesndxe Jollepl ecrSol pulJpturn'u4so3 uoJItr I ep nfluaôplou

Inwnau aQ Itt$IzIt utp !a!ôFop-d I"1il'trTJ?'"T#H

rS trreeu ep 'eur8tro ep giglpn €eJeIrrJIJ? n4ued1an'op1ory lyp-L

1nias1do7a7 uI egceJn ero8ug ap esnpe eleluerun8re ?luIZaJd

(oartnt!,to)tuoJ.

e efueua:eiueueu.-eJl € eJ

!nce4 ped 'suelr15 4rplerr

- 9J}s€ou

I? Inlorsel€ Lriurl

9c qneJ-rp '1n1a,,

'pcseouer

rruecep €

-olsr Ja1:

3 PuJapoeritmde t

ep rnFsi

(o$r ntaagwot

Iqerg^31-ueln€ u'gsu1 po-JOJSU€I

Plreqpz 9eleJcnler

ac ep s3l

'elululnJ

Fururiuc

elec rS uiurp JolEr

pnslec 'o1elu.

'ecrJols

els eIeJ

(est-l1nX le !nlnlosos lnlndecu$lo!o8

'eJolsec€ eredo urp eJ€JelII eleiuele'r PoIJIJoI?A InJr:

-l.lc 'tuelunul rS ruenoplour JoIIJ€cIuoJc eleJcesuoc eleloydeo u1

'Tuazatd ug pugd 1u131"ro DI ap auguto.t lqntonql oqorqry'nf,seurI"- *'eredo lerp:e5

E nllelep uleztleveuud ri rep 'tetieruroJul selelelJe,,r rS erigSo;-

uud gcreruel es 'tqce,l eugruoJ IIJnleJelII €eJelpnls nrlued giru

-eJeJ ep rrrnlo1 '!rpa^ augwo"t lqntontn optotq'u?foU€J :qr-:lrilhih

:oleredo el€ POIlsIue ?rn1?u ep elelcedse giueplra qos€ocs luns ig1en1ce1e1ur erieuuo; t* elrugcer; er;erSorq erd*"F

eluelslsuoc 11ieur-ro3u1 qJeJo JoIIJ€cIuoJc e1€clpep elelorrdr;l'0€gI DI pugd 1u13rto DI ap augutot llmtnnrn r,!'torsl'ruI4 n:ptrx-r"4"'r';

'gJ"JelII eec rS pcr.;erSolJolsl eeJeop',oelsrueum elepedse el€AeleJ luns lucode 1nlxeluoc uI Pl€zqem'

else €Jolsece eredo 'lueluntu t$ rue,Loplour JoIIJ€cluoJc alef--?5

-uoo elelo1rdec u1 '1 'auguo,t llmwntq Dyolsl 'ncs€-\I ;;J:nr-

3Cllvu9ol'IEls lLLw[[$

'€Jolsec€ eredo utp 1er1dsu1 ne-s 'e'S nu€olop€S 1r.eqhtr 'ealuer'xm':

nqJeg 'nueernluqog el4lurl61 'rrpuescely ells€A 'zzn'r8e1q 3q:mfiI'-

urncerd IJolnV'epqencslpq else erueporu eugruoJ IlJnle:aln EJaTw

JolrJ"cluoJc eiuengul'p3o1e1p'eerepcsep'lnle4:od'eainrlrm'M:ecqslil€ lezord e1e eepecord'p1ue1d1cu1 puIJoJ o-rul'cseqglu-r's :nrr*

'?reJelII eJ€olel o tS ne elIJIuoJc 'cuolst md plcedse ep olorulf,'eleuotieu teiuulSuoc €eJ€uIJoJ €l lln'q:Jmlnr

e oeugulol 1gtry $?]1upel e eeece nc 9rq93e1 uI IJ€cluorf, 3P 1wlflu

,ugruol rnlruodod rriglueuroJ eeepl'outmcelu"C ulluslsuoJ Inlrdrilritw

€ gclJolsl eredo u1r3 el6esp8e; es eridecuoc tSeeecy lo4ua'rryInruoaa aQ Y\elen u! 9$llo1\zep rs es €cluoJc uI qlsof uorl\ mp1nn1., lsog e'3o.4 as ugy q ap llryrilo.l tiol eterpc ll'urlod '3lrur{d*

ero8trg ep plnopJ erieul;y'uPIuoJ rnlruodod B eullel IIutFu" rx'Lu'

-ord 'preo eunrd rutrued 'snd ne ruelunru tS rue'roplour n'le:ilJilr

'rmlndecul €l ep JollugluoJ eIJolsI ro1 eredo uud pugradnr:g

biectivitatea relatirii, prin consemnarea unor evenimente triite(in cazul lui Neculce) etc.Sugestii pentru alegerea fragmentelor:- arta portretistic[: $tefan cel Mare, Iliaq Rareq, Petru $chiopul(Grigore Ureche); Nicolae Milescu, Constantin Cantemir,Petru cel Mare, Dosoftei (Ion Neculce);- arta narafiunii: bdtilia de la Baia dintre $tefan cel Mare giMatei Corvin, intoarcerea la tronul Moldovei a lui AlexandruLdpuqneanu, prezentarea domniei lui Ion-Vodd Armeanul(Grigore Ureche); tabloul invaziei licustelor, complotullogofitului Gheorghe $tefan contra domnitorului Vasile Lupu(Miron Costin); legendele despre Ghica-Vodi gi despreNicolae Milescu, sfdrqitul tragic al lui Miron Costin, vizita luiPetru cel Mare la Iaqi (Ion Neculce).

Pentru realizarea acestui proiect se recomand[ ca bibliografie:A. Texte:

. Grigore Ureche, Letopise(ul ldrii Moldovei;' Miron Costin, Letopise(ul fdrii Moldovei ile la Aaron-Voddtncoace;. Ion Neculce, Letopiselal ldrii Moldovei de la Dabija-Voddpdnd h a doua domnie a lui Constantin Mawocordat.

B. Studii critice:Se vor consulta operele recomandate in manual la bibliografiastudiului de caz Formarea constiintei istorice.

Tipirituri din vremea lui $erban Cantacuzino

epq

L

I

ffi.,mtuml ,

Fdrffi,mfl.niEEmn&p

ffp?fii'rcdikc*acicruh

ru,4tuug'&rct

'aualaprv ttloJ$ ie a1un4 ep !ilBrnppcajlutp Inun ajso qlplnlln{) oiellAtlce esebeeriul uud 'etlecl ul Lje$ol tnlnl-ueusls e€leltnutlt-tox iS lnliugu.totealelturiel eurisns sJet ur areJcnl osucs e're4e.t6ou0lsi IntuailJop ui

'puJapoLu e;eorleute:6 ar6-olounlJol o snpollut 11 e op 16 ecru-eu.lol Joltqut; ;e nrletedLuoc Intpnlslezruoceld tJ e ap inliJauj alv .aJeu

-oricrp en;otrgr ;e r€ lcrleuetD reunlnrolne olsa 'cr5o1o1r1 ue;d o6

-or'rnleralrl erinlona "1""r,r,llr?.'7 e nu lS luecap a1cie6 ep eLugJA êlpc

-ilqndou seuJpr p ,atrecpd ul6 .ZLgtrn; lntnI utp 'g]lelesc ,00g

L tnlnu-e lnJnf urp 'euud :tuntsje,\ gnop ul. tsl-erlspd'eperye6g pcru"loc-ro;a eaod-odo atrsa plellder ES er€d6

-etue,,litsuel-L u !p i t.jSLuol

nlenlcoielur n:l prn1g0e1 csueJlso pzeollsed rep ,liarn ;n;rs;grs e;pugd 6raqu:el pl ausuiq5 .airnl opJotltsuoc 15 ;eunqtil op relsr?as alsorcry (euie:11 Ltl ,ô^l rze) l+ril;egeJelrdec u1 'Oiacuue1 ep elSo;rqe1s asqog ueol ;ndocslda no ]otiJUo! tnuneuin ul lep ,lelg e1 :osa1o:d epeol.i-ed o elsa 'etupnltsueJJ uJ s;olulo6'erfio;oa1 op rripllnreS !B lueAlosqpalsa rS euotn el oUOZoltJ op tJns;nceze€LuM lncle ,legg el ap Inleutu]ase; gienuS 'crgoler-ocerS troe:ci lnunle nil 'ouolst ,Dogoll3 ,.rotu.ns ,(gdgt-09/l) nL!Eata0-!ypntg s.totr

lueedome €mtrBJetrT uI ?el-XIX Ie mlnloces 1ntndecu sl ' la!.IoutoltuorlD{o g I? crwoc lruqcurul ad .,gllotle.. qprmr luq euglugr 'lnplllt eereEele ury rS rerrlc luaprle lriiepoya (r@e,ro_

a1au1a{ pcapo ,ltuoryod llowluo fp) pseC S'Wtiaiiorp"._ Fo_ 'o71du olrlcJas z7)

_ruosse; ,layattnotq nc tolnatnof 1416r - Dlqowolutoqn4og oprceds u7,* oaaslpq,Dponl) ropim.w, piow 'lusat IaJ JawO :toqte ep Jerqc alqunue 1rms olareo-rq

'nou Tcnpo.td un nlsDaJD Dqa! uJ a)npo ,alsa umal ,!D:r _!ilq 'toae 'f,Jsoaug,wo"t ploutt1&uo $ ooou prn4poa,", Jnltp p tql PltD oatr DI ap ppmwntdw.r !J!u ,pwJnt a$a nu ptado -Dt_crHnr mrwnc1tef;tmn grurlJe erec rnlruolne InllobJo lecJe{uer ernqa{L Smqt ps ti p8nalajuJ pts ps ausal lDttr oc ,pBiS ap yucry saVD nry w -sau wD'ertyeteu eeplll?pour elSerrud ry3 p&a1piu3 ?n ldafilrr qn 'puoratDo nunS{ ti oc ,col* Tncplno oip Dwcol IUDJ ,ttil++&ry;ps ruoStj mtd apun ,uncq arynut u! (.u.s) eFoEeli o ,oinut g:l rd as ru Dalsaôd p7".07... :lnuliuoc ep e}nEel tryzrcerd ecnpe TW* Belulsug elezefle ooata4 n4!W a4p1 arôtpulqcuJ agalsldg g

]seg un sc r?op Ic .urere,rt p" serei{rl

","q":JT:T;^"#ffi rcgc_'rrierelcep relsec? Ie cpeueJEoJd lruetceJec l€1u{qns m !fiW 'UqBtU m7 o 6 nwg ml alaznut osaln)pl apun ,mlnsDlurdr ap 1nqry -ap asunzso mut # ap:lppr lDu apc * nuac D lto\qnlpqrE ry gM,l4au! ed r-npuupEeJd'pDsDauDuot arzaod ap nou TsnE *r,#,,m o # nwrcto ep eiuFop urtd,oatpcnlelSeumu o eJeJ ad .po;aruasDar!rypcp gcrgnsnf rsg 1ruo1ne

o.,Bo1oJ4.o q.00gt lnuD ut ffnilr Ml

ttito ti [roreyq n4e4] oata4 wti,,f aqp) apo"Tur*o-rrprl ,s.ctrjuqr ailnw nr ryip&oqan .[nueeleq-1epng rnleumu e-#1-*nr,n aqJouoaT ap aJarug) acaza,tdsooop uJ ilrypJp Jrttjos_o;lrrrrl*ulw.uot\owaod un else nllannll oqqDl n?s opmufi"1f

uSdfu 30:tlcNnd

nrrBaloo-Iupng uoJ ep

+vQYrNvgri.eprurdo gir-$elpo1414Sedej peln ad fsuosnd

ec ea/\e 1-u n4ued elr^r4od I€I.u IJ re pc liereplsuoc _ .rra ae6-e4 'eclruoc .ec4eruerp ,ecr.u1 .ecgde _

"rrafrl elxel ep @ ef

eeel"tqeuosred lerg.tepe nc E4cagar II ea En{ereprsuo3 'Sedej peIA Inl e ve epeeur8eru

"iAr"p pYrruqg

'e.qs€o^ eg$auuogul gs€lc ep l8eloc lileFolac F e -rmuoC '(.c1e eryer8oleureylc ,grnlerelq .rpolqj "r_, "rI+W ulp tege rie-e1 erec ed ,Sedef p€l1 Inl "ruruop

ep 1S uier-r i ep8ey rrgldruglul erdsep lielncqp.r8eloc naed_13a "p,A"m, q

ITKHtr EIGI EIITNtrEINII

f

s,

l

I

iHfrt{HtrfrkI€tiJIFAffi

ffiF+KE:{r

ffi F,€E'tlEAF€E€SrrFr*lfitg

ffi

ergerSorlqrq e1

.rDptola

ppo71-o{1qoq a

ppol-uotoYDI

:egerSo4qlq ec

rnl elvtt,u-qso:erdsep IS ppolndnl elJsen 1npJnlolduoc lo1eInrcelurv ppo^ruprrcxelv ml erS ue;41 lec uEIo

'4urelueC eluelpdoqc$ ru1e4.*

e1194 elueturueê

Manuscrisul liganiadei a tosladus in lard de cdtre Gh. Asachi inanul 1869, fiind publicat pa(ial, maiint6i in revista Buciumul romen in_tre 1875 9i 1877. Au urmat nume_roase reeditdri, mai mult sau maipu!in reugite, ultima fiind editiacriticd din anul 1gg9 a lui FloreaFugariu, cu un studiu introductiv deGh. Tohdneanu.

Coperta edilieicritice din i953 aliganiadei, ingrijiti de J. Byck

in_ declin. conqtient de acest fapt, Budai-Deleanu incearcd sd revi-talizeze specia tocmai prin suprapunerea comicului gi a satirei, caredevin dominante in liganiatla.,,Inven1ia,, nu upuai* ,"rlir"*friardelean, dar in literatura rom6n6 situa{ia este rarisimi (o vomreintdlni doar in anii 'g0 in Levantur lui Mircea cirtdrescu, o altdepopee ,,de sertar", unde, din fericire, a r6mas nu un secol, ai dou,un deceniu) qi echivaleazd cu acliunea de salvare u utr"irp""ii p,cale de disparifie, din pdcate fdri a produce efect in epoci, pentru cntextul nu a fost cunoscut de scriitoiii timpului, fiiniltipdrii integratabia in anul1925.

Fundalul este eroic - lupta pentru independenfi condusi devlad lepeq. in prim-plan r" ufid ins[ peripeliiie comice ale liganilorcare, pentru ob{inerea liberti{ii, dar gi a mdncdrii, promise de-domnin schimbul angajdriiin rupti, cilitoresc de la Fr[m6nda la Inimoa-sa. Mulfumirea este totuqi mai mare pentru mdtai ;i crisd (srdnind)decdt pentru slobozie. Fiindcd mersul este anevoi os prin sfad,imultd ;i hodini dese, liganii se hotdrdsc sd puni inainte .ur"i" ..,merinde. cum nici in acest caz tu oblin efectur scontat, trimit solielui vod6, solicitdndu-i si ordone ca distanla dintre cele dou[ loca-litafi se nu depdgeas cd un mil, ...Apoi sd dea srobozier De a foce triihodini cdte o datd. Armata liganilor mai doregte qi ..pd ;;; r_,pazd, {...1 I Ca la primejdie sd ne ajute;l Dd arfi mdcir numa doaosute. Lucntrile se complicd prin amestecul sfinlilor, a. purt.u ,o_mdnilor, qi al diavolilor, de partea turcilor. satana o fura p. Romica,logodnica viteazului parpangel, oprind iar cildtoria, cacr inaragos-titul o cautd pretutindeni, ajungdnd chiar qi in Iad qi in Rai. totul sesfdrqeqte cu incdierarea liganilor qi cu hoidrdrea lui Dumne zet de aprelungi fncd vreme tungd jugul trtrcesc, prin plecare a lui ylad. inurgie.

Elemenful satiric este dat de alegorie, cdci, sd nu uitirm, prinligani sd inleleg ;-alyii, iar comicul reniltd, cu precidere, din cim_portamentul,,eroilor".

convingerea scriitorului este ci fiecare subiect tratat presupuneun limbaj pe misurd: ..poetul tn voroava sa deob;te [..]'tntreiuin_leazd cuvinte obi;nuite intre rdrani, afard de tdmprdri iaia,o*i";*altcuiva, cdci atunci aya-pi chibzuie;te voroava ca sdJie cuviincioa-sd persoanei care vorbe;te. or, cum dominanta texfului este dati deintenlia comico-satiricd-, rimbajul, ca gi comportamentul personaje-lor, indiferent de zona din careprovin, i se idapteazd"p" a"piin.'

Totul respecti insi limitele prescrise inci din eoti"t'itut., o.Aristotel, care cerea ca poetul si iorbeascd pe c6t se poate a" p"ti,il nume propriu. De aceea,.autorul recurg" L * pro."ar., or1fiour,plT"rd in-subsolul paginii note gi comintarii ul" ,rrro, presipuqtcititori, avdnd nume ce sugereaz[ firea sau preocupdrile fieciruia:Mdndrili, Idiotiseanul, Coantreq, Onochefalos, e*aiiiur,, Fil;i;;".etc. Idiotiseanul, de exemplu, nu pricepe cd prezenlaecoului in'la_mentafia indrdgostitului parpangel, nemdnghat de pierd.r., Ro-micdi, este doar o metaforl: Ce ligan nebui! Da, n) putera el sdcunoascd cd nimini nu-i rdspunde, ci numai sunetur vorberor rui sdr/zbate. contribulia lui Mitru perea este predominant rilologica:Aurariu - explicd el- cuvdnt adevdrat romtdnesc; adecd r" noio"r"

qf,@

nfrn'@

,d/,1

o

rft

dmil!dnFTdf,td-il@

f,ffi

a

r:

JM

dI&rind&ro

(sgcsnueu ep Pu;6ed)epepeBti

pand vutlq - 'a1aqiootq /rt lqF mmr

DlDryq pcapp 'DtqDworaoqq4oA rluto !ry wugc nD pug?arDo arD) -rr5E1 @ratd rqa soap4 pwulqc 12ffi n4sou ln)lxaod'to1'ryto1n[o ruluy owallJ a! ryuna"u, pdoacu3 ps pugrt 'giau1lp1 ri 4iau11a nu1aod D$oa)o tu'Iradr a.u!m

-p[o pn1aod ri pusnw ap 'atnBtau' a"rcorcal$ $rc7 nos) apf aP @n'augz nDS alatz slz nD-s aqq atoc 'adotr11o3 ri oruotg 'Dluw!trod "W'atoqtsdtal 'auawodplrtg 'DtIDtlJ 'adta4ng 'ot13 :wnca"rd'asnw ooou rwml?'-11g 'piup1i ap atoo1pgfo pugz sou?^ lau nos piuttli pclzpsD^ D$n$ 'd-r4ury.

ory3o7o1111J o1 pluro-s wncatd 'Unlilxs nc nucs puV? nos atsaod ol so['4il' ilu'aflqwy awol Dl lDM wnzo nnuhqo Ssaulla a$a uq^n? $no :fs-ilt[ -

'aliout ap rtryo1o-i autV'aqoqory app !! ppol pou puqJ

'nrupZfi ncplaqgc a7oo1

'ptnoitunq U{'afa ti PtuP)

rvtqnwo lwoqa uql $ o 1ug 3proolurpo rlwo !ry ac ipsnw

(elueur8e4) I IntugJ

'rqsrtdoSed'eleolpuun tetiereue8 IrJoyucs 3p IJo i --weluoc ep plncsormc trsoJ e nu ilrueleg-I€png rnl erado qe I -m

gqeler8er I€ur lgle nc else ?eec€ ep letucoJ 'InFlueluorn E !l@eml€relll uJ gclrm else rie^oul ep glpqns grqpsai ep IsFss o

"'ps lut pts D) - pslz :towv].lJ. InsJeA q gnulws$ srer'pleldurocur gl€qJel guJoJ 9{" o nc InqJeA pugulqruoc '--arussgqf

ltrrmu lnepecord ep ri efesolo; es 'rer r?Irr gcep lr-rgc i1alriw'6-p'\apoc.to3 - \airy:urdord eumu nc eumuord rS e,rncefpe :arurMtrI[l

eI€qJeA elruoJ fii ptos tto pLtood runcerd ellluepqns {q-l'mo,

gs oc€J Ig 'ncseugls elqclN 3I nes 'nldurexe ep 'zeqirl- JWte1 'gurepour ecull uI J"op IuIgluJ Isru ruol eI eJ€c ad acwdIleuzgrpuU elnured Il gleclxel erigSoq seueruesv 'cla {pnudsuesep e) mzptqo n 'atug&pd'a7o1p1o7 'a7n1p3oq:eJ€'\uep rll|[s'Wreur elnu$qo '4rdord gieerc Vo psloolc 'ppq'iopq'ewu[@t3 1uo31"t7u1 optawtq 'atlocuo1am 'ptqwni4uo rsnrald emor0ffi'

-oloeu elsmlgl€ repese 'Iulglul ruon 'gcr8o1oeu-lueles emer&E

elieyoco nu'g1rqro,r ETre:-reL €l leclqo ep eEmcer rSep'aml mry-eq-I"png tnl elelt$ner e4ulp €rm elnl4suoc lniequq]epp am

'sol4laryrq0l

- 'DaznD a,rc) ap aqtod nac ap pJsoaq"oi L-DS Dlnqa4 |Dp wmwl'agnd o ap olznD nu p)Da7 iW ip71'tpu97rg - i!ry Dlrrlryft"mtott'a1"md o ad nmnu Ia DqnJSD pcog 'ayod o-ap nunu ramr'lt gmr

acrz rodo $ a1oldatp ap nuoilqm Tsot nn 7n8na71 p) a21Z "-1-ilmilW

p,s nu um)a"too :apnD a\.nd o ap mwnu ac 'a|n1datp tp iln"do4f-n

'n3ee51 rnlepnl Ie cruoJl Inleruod ep l€?el tcqder ep Inqum'fryrr ryec ,,,1iolplc,. roqnur reur uriuezr:e1ut uud '1evr.co1oc tcsdse m $gihlr

InrJ€lueuoc lJoeun 'PffiD lurytttrtd utp pdos ps apun aWfrsN lrisw'lupq ,7 ap '$aryq )!z ps uncol aPun ad 'Iruno ppds aa ra; m'

)S?MftU;

:gcr8o1or

DS TNI JO

ps p Dti-ou eex-3I UI InIso8o1op.:?rru?cerrSndnsel'pur8Fourind apep 'ele1lr

'uqdl-efeuosr:eP glep a-nona|1^aTiaqton

-ulnqa4uetmdnse.l

-Iuoc ufput,td otnvl

u! pel1. )e ep nez€

es IruoJ'-soSgrpqoecturog I

-oJ €eu?(oDop Dw,o-A wnJpn4 acotn-ecol gnqerlos lrIIIrnc eleJ?3ppols u1t,

(pupp1s)l-eouruJ euuop ep.ropue8ri e

ep psnpu(

ler8elur 1rec n4ued'ed nceds I

reop rc 'yo

PIP o 'ncsurorr o) gInIruollIJ'letec olel4€

-rAeJ Ps gJ

51

Cum liganii vrurd sd-;i aleagdUn vodd in lard;-o stdpdnie

Cum, uitdndu-;i de viala dragd,Arme prinsdrd cu vitejie,

Ba fn urmd tndrdznird;-a sd bateCu murge;tile pdgdne gloate.

Cum apoi, prin o gillceavd amard(Cdci nu sd ndrdvea depreund),

Tbyi cari incotro fuga luard,

^ Ldsdndu-;i lard, vodd;i corund.

Insd toate acestea sdJiicurdPrin dimoneas cd ameliturd. I...J

Goleman era sd mai inceapdA grdire, ;i abia cdt zisd:

,,Toate aceste nu pldtesc o ceapd!"Cdnd Sdtana, care aci sosisd

Dezbrdcdnd negura fntunecatd,In chip de corb la ligani s-aratd.

52 $i wdnd sd lefacd o ndtdraie,Zburd tn giur pe deasuprd_le roatd

Cdteva ori, ca;-o ciocdrlie,Purure cdntdnd cha! c6r! ;i iatd

Bietului Goleman, ce pe iarbd$ezdnd ura, se cufuri in barbd!...

53 $i tot croncdnind, de-acolea mearsd,Iar dintr-un alb nuor Sdnt_Ilie

Trosc! a;a-l pogni cu sdgeata arsdTbcma tntr-a capului gdvdlie,

Cdt corbul cdzu mort, iar SdtanaFugi zberdnd g-astupdndu-;i rana.2

54 La aceastd ardtare minunatd,La toatd adunarea cdzu greald.

Toli sd mira cu gura cdscatd,

$i defricd toli albisd infayd;Iar ;tergdndu-; barba GolemanSudui de mamd pe croncan.

2 Trosc este onoma-poeticon, preJiicut cuvdnt din sunetul care facefulgerul cdzdnd; sau, dupd asamanirei sunetului de tunet, "or"

ri )i"" p"unele .locuri gi ,,treznet", precum ,,afulgera" sa, ,,a ,"oo;;)i;ii ,,,trezni". - Mitru perea

a) Bine sd zice cd dacd o minli, sd o minli groasd! Ce aufdcut corbulsdracu, ca sd sd pedepseascii; mai bine

"ro r_o*oor" Sdnt_I[fe pe Sdtana

decdt pe bietul corb! - Onochefolosb) A;adaa deaca ar fi Sdtana muritoriu, dar el e nemuritoriu, cum

sunt toate duhurile. - Musofilos

Dlcloun

murgesc,adj. - negru-ro$cat, castaniu inchis sau cenusiucorund, s.f. - coroanddimoneascd, adj. - drlcesc, diabolica se niirdvi,vb. - a lua sau a face sd ia un obicei rdu, a se invl{a cu ndravprice, s.f., (inv.) _ neinlelegere, ceartddadd, s.f ., (reg.) - termen de respect folosit de oamenii de la pr6 pentru

a se adresa unei persoane mai in v6rst6gdvdlie, s.f. - leasti, moalele capului

EXPLORAREA TEXTULUI

Musd!...

l. Celebra invocafie citre muzi, care deschide lliada,pundnd dela inceput o distanfi respectuoasi inhe artist qi inspiratoarea sa. Clntd, zeiyd, mdnia ce_aprinse pe_Ahil peleiarui...,_ devinein liganiada Musd! [...]/ CAntd ;i mie, fii buni;oard _, of..inOtotodati cititorurui gi un indiciu important despre tonalitateaaleasi de poet in inf'qiqarea peripeliilor eroiloi s6i. umilinlaL:

(Itl(

LIit

tSlre

ougrrou lolluopecvecelollqlg ulp sllcsnuBut

'(X tntugC) epe1ue61j

'cl€ tollugraot !!cu-eseq euo's' 'elceo u! tolluguotp1ndecul n4uad eyo1s1 'gieu-gutot lequil plndacul ruyuedelieyaslg stJcs V '6o;oe1 '6o1o1g'cr.rogsr'( ;791, -LOgLt) ueelepre lstu-run[ JeJnuPc - Jolen nJlod

'1npta1d pslpen4 ted-ode ;e rolne '(719;-ggg;) zelOuelaod - (uoUIyl uqop) uo1g141

'ac1fuoag6 acyocng 'unlctc gnop u3 elednlb'ocrlsnJ r{ern a;e !nolqel uriuoc eleceureod loun lp ;S eplau3 rredodetE rolne '('H't O1.-OZ) ugel leod - (oley1 sn;1rfue4 snrlqn4) llq6r!A

'(qe e1o4el ap tollon ee/oueoy! ,ta!ot!eat!c!.a!N 'porya epeil 'ep1eqe1)crde n1cr3 ;n1unu-e$e urp e;redodanes (r.rca.reoS nc rc1e1ieotq npq -z?A - elqe.aoluotle.4eg) ;;poied'('c1e ue;r e4pg 'sosfiuorc e4pg'o1ody a49g ,e4aua1 a4pC)unuut tunceJd 'ecpr; rS ecrde rrieatce1;e rS 1nqu1e teuJ ne-t lotlue :eaas-tpo lS epeg;.ropedode ;e.rope

,.g.1

eel-Xl le Inloces u! llgrl e elec ,cel6c4ue leod - (leuog) .reu6

loleznul Inlel-ed pge es pc eepoJc e[tpe.4 epunercalc utp elunu - seutPd

'a,noqnd pugp uruas ulp prsndsalg

'atospu aq4qtagfpznds $ n7apou pq,m! ap tol uJ .solz ad n7

:aJDoJ # ap"ru al\ol su\Sau In\oi'a1oo{"ryd aqlaa Dc pffitoqoq BnW

acoocuS-i olocuJ colpp UngV nL

(elueuEurg) )il Inlugf,

'cFuoc peJe rm r$ gzeeerc rep .1n1nfeuosred uerezuslcer-€c BI ernqrluoc rrcruelog mleumu eeJeEel" pc gzeelueurn8ry'npuoq '3o1oco3 'ro6o$ .1epocro3 .ueurelog :mlncruoc e erez-IpeJ ep r$ rep 'erezpelcemc ep co1lrur ec JolefeuosJed eleurnus$eso1o; nueeleq-repng.ep€ere3 ep r$ rrpuescelvep elur?ql 1'ecrs?lc eledode urB r* opoEuoEEJ urp ugldulglu; 16 eleuosred

e4r4 ecnuoc eiuepuodseJoc elle r$ gcrgnuepl .uourueurety'rnErsep 'e1se apno a1rud o ap rDunu ae .nEeep a1o4datp apIruoryqn! Jsr lolseN Infdelaiq elss asnzpl Fnu Da)un o pugdpruJ /arulp unntu p,n8 4p twot tS /asnzp^ unrDat aqnwapJa7 /aturwnc nry8plg .xerv e6e .elurur pJFJ JBp .cprelnd

Iac uerueloC tm€ec m-r1W ruemmg Elugcsep erec eruolrfgrrr?ug4pq fi p1ut3,m a.morcrd nc eyez e4ug ,psu; eJrqesoep9l9J 'slfe.L else oer8etu e1 puglede oleJ op erede 1-gs es€cJecuJerec 'e3npugrg ,es eruuru rer .ncseurlp3 .g elSeumu II umc'..g4e6 ep" rup 'elIrTV else leEuedred

.nezeuumq ed eltmrgulI-ps csernugld rruourep effc q lnposrds

,uo]11lrrl e1 ep .reg q13 pal ug leEuedre4 rnl reuotglgc pposrde pnlerd else ;nyfiuexeep 'nlpEren

"l eC 'pcrruoc oreqc uI tel"4 else .nueeleg_ppng

eI 'lqol rep oelsrluecseueJ rS ecrlue elladods urp eleu-osred rS rrglduglur nc eiuepuodseroc eseorerrrnu ruqels 1od'eg

.Z

?rpoz qns Flxer ndecul er ep pzese ueureroc else ll:Tl.fr:lE ppunulu Dantprv.ppc1Ee4 Inuues qns eepelod eermdFsoln*Jrrn'uouuleure8v.nps Iglsl er19c ep J"lqc pldocce ,reru-etry1 prcrgFces qud_.nlduraxe ep .DpolIJ u1 .op4uohlj ay g?.rsrxe.ecrse1c"^".::;:;;;::;:r;:XX:::r,":;

'1$euuogq e$ec? ep Jeop ?ruees puguli'ppoguotlj eurel elSeump .ptue1 erdsep epriuese gieuuogur'pcrselc eesdode q r$ ec .eufuoc (g-g elegoas) p11{cu1 .z

'eldurexe eeueruese eqe;6 uedodepsuudnc uI gclJlluop1.nnq ln&pq lrumu g err rSnsug olodyiosnu 'sns "'pu!l ouqrpo rj-prumc uot ,psn7/g 2...psnl1[ p&Drp'!DH -:elsilrsrlrursJ uI rurBeleo-I?png ul grruoJsue4 es reJsol"J-rdsu r$ rereolcelord rslcrurelndlow elBJ uI cllrre rnlruo1eeJc

8575

8677

8779

106

108

109

Vdzui pe toli dracii in pielea goaldCu coarne tnfrunte, cu nas dd cdne,

Pdstd tot rndngili cu neagrd smoald,Brdnci dd urs avdnd ;i coade spdne,

Ochi dd buhd, dd caprd picioare$-aripi dd liliac tn spinare.1...1

Toate pdcatele mari dd moarteAu;i pedepse dupe mdsurd;

Cdci prin aha;i dd-ahaia parteis iafie;care cercdturd

Prin care au gre;it ;i dd pre careTras fiind s-abdtu ddn cdrare. f...f

Tiranii crunli ;i fdr'de omenie

$dd legali pe tronuri tnfocate,Bdnd sdnge fierbinte din potire;

Iar din malele lor spintecateFac dracii cdrnali;i sdngere,ti

$-alte mdncdruri pentru drdculeli.l

A;i;dere pd domni ;i boieriCare jupuiesc pd bietul ldran

Iau la sine dracii mdcelariFdr' a da pentru ddn;ii vr'un ben,

Hrdnindu-i cu cdtran;i-n loc de-apd,Cufiere mult amard-ii tndoapd. [...]

Judecdtoriul ce lud mitdPentru ca sd facd strdmbdtate,

Acolo sluje;te pdntru pitd$i numa sdngur pdntru bucate,

Dar'a sa cuviincioasd platdNu o dobdnde;te nice-odatd.

Cd toli i-o tdgdduiesc infa{d$i cu marturi tlfac dd minciund,

Toli judecdtorii i sd-increald,Nice-l lasd jaloba sd-; spund,

Ci, cdnd a jeluire sd-apucd,U;ile-i aratd a sd ducd.

Nemil o s tivii c dtr d s dr aci,Care-aface mild nu sd-ndurd,

imbtd cer;ind in iad pe la draci,Ins d pretutindene-ti tnj urd

$i, fdrd-a le da ceva;-tn pungdSau tn traistd, cu cdnii alungd.1...1

Raiul e grddina desJiitatd,Intrd ceriu;i-fntre pdmAfi sdditd,

Dd tntp pdmdntesc neapropiatd,Dd minte-omeneascd negdcitd,

Care, dupd vrednicii, sd-mparteSufletelor drepte dupd moarte. [...f

Acolo vezi tot zile sdrine

$i ceriu limpede, fdrd nuori,Vdntucele drdgdla;e, line

, Dulce sufldnd printrefrunze ;iflori,Tot feliu dd pdsdrele ciudqteCu viersuri cdntdnd pre minunate.

Acolo Dumnezeu ap a face,Sd nufie vard zddufoasd,

Nici iarnd cu geti nici toamnd rece,Ci tot primdvard mdngdioasd;

Soarele-tncdlze;te Fi desfatd,Iard nu pripe;te niciodatd.

I Aici sd md ierte Parpangel! O face prea groasd! Cd cine au auzitca dracii s-aibd copii. - Simplilian

a) $i pentru ce nu? Eu am cetit la Scripturd cd tn zilele de demult, fiiilui Dumnezeu s-au indrdjit cu fetele oamenilor si au Jdcut copii, ;i dincopiii aceia apoi s-aufdcut urie;i. Pentru ce dard sd nu poatdface draciicu strigoile copii! - Popa Ciuhurezu din Bro;teni

b) Popa Ciuhurezu se vede a ayeq dreptate, cdci sd cete;te la unistoricfoarte vechiu anume lordan (sau, cum zic al{ii: Iornand), care zicecd un craiu a Golilor au izgonit din tabdrd unfeliu de vrdjitori;i strigecare apoi ddnd in pustietate de draci, au fdcut copii, ;i dintr-acei copiis-au ndscut Hunii. - Eruditian

Vdzui dracii in pielea goald...(gravuri de la mindstirea

Neam!)

:.*t;l1i*{iit$1r:.l

ll0

llt

ttz

Dc,Tn

NHtinataInfrpH

d*xiqno

46qnoaA

spdin care

Rauri1- Sr

ca

LAiflAI&m

3-Jtr&

(lrueeneaJllspupur e; ap gtnlel6)

"'apqpso ltog nc a11tndug3

'ap4dord np co1 ug prnpto7 q uns'a1aut altSotp 'apqads ptoq

!6oqo7tgc 7o71tod pp )oI u! lDJ'aqruria4s aploc a1qcpld n3

'fiuny yolcputgc ridt{nc 7o1

ag1qa1dqr s-olorD-af"tnprvD gII

'Duloi'a7tn7'Etttoc punzugdg'lcodoc pp alunwD"t ad aq

"'iauulcouts ' apgfots ,pq0z pp toJ'a7oy8"n8 nu?$ ti njunw,,toJ

'putupF pp 'pzugrq pp'ioc pp rungawot aptsaoc # ap"rryoaq nil

'au!^ lit flpq pp Fptp pugcrro'auu p8ugl ptDpufttfD puppz

,tomn nns nqpd'inpc pny'a!qw-4 u! pp DilDq oapcull

,otzr un-Ds.tnw p1pdsoo,rd pp tcl ,alqcur pp todli un lzat DaIoJ €II

'rirsdeped luns eJ?c uI Inporu erJcsep rS sns reu epelelueurter; ur elsluezerd rSorycpd ep eprroEepc e1Seurn51 .gi

-e1,r uI slSrgr'ps rolepcpd emspru ed else erruFcerJ ..e1e1dsgg,. .€

'eged ug e1ienrls eJecelJ rulued eereEele rf-gzeerr4oru rS ecrur-oc elueruele eu{uoc u red es 1i erec elueurEeq re.q-gnop gzel-celes 'cruoc pqerSep retu lceJe un'tze ep lruolrIc n4ued.eleBerelrcsep lSnfol tS 'emolglugrulgdsug erJ Fs rnqe4 m InInpeIeeur8etrrr 'etezrleet ericeles urp rS eplsuoc eolnd rcl umc z3y -Z

'!rynpry IB crluerues rnlndurgcqfuede pc ueprsuoc el eJ"c ed rmpn4s /eilrrlnc ellezgzeelceles .I

" roI pp UnpA

tn'InlxSr vSuvuo-tdx3

uqrop prederd es erec qpti epednrpd BI rolerqrueu efelncpre eudsns effc lq so -'1's'a4ads

teloJntsn -'tpY'so1oeldq nc $ g&

nc ppceNerue eJerru urp glerederd plu1ueurJoJ pmln?q -'ys'ps.mwcrod ep upumlnc recrqo

ep gprederd 'ngJE ep gulql ep l"nl€ ulp grml - '1's'aeoSod'1co&od

elcruJ -'u's'ptuood'wodalecogod -'u's'unouotpu

",,;*JJ"",,ffut#:-.r:;:;#f,", lrpcotu tods grg pzeercnl erec '1ue1 'pcul - .lpe,Upcg

(srcs ug pmcgJ) eduurelcer'ereEugyd -'1's' pq1o [' pqo1o t(sorierd) Ieleru ep gdnc - 'u's'4tod

uvr.roricrg

'ppaua$o,tplpq 1i ptttgr nagryippawcot punq fi prugs n'O

"'iapput $ a71d pp'nn&od pg'a1oou p8ypwpu pp s-utnw.ryj'aru,ryd 4un pp # o1oco 3n3

alot pd ac1np a7do7 pp UngA

'pugut u! !o! rnv-pp aiunptt 7o1'pug"tpi 1i dlspu W )ol u! lnl

'1td, un8n4s n) aflpor $ run7'atn1d TsnB ry ac wod pp 1ry1alrct $r?utp,lD ,i ymcuotpu'rrpoJ )sae

acndoc ri ptnq"to pp p)ol ul

'a1a&"rpw fi adwncs u4atd 7o7 co7a1acqatd pp co1 u3 sorz pd ,.toJ

'atnrsarr ynpor ap 1ry1alrct n3aq1"odocn rylsap atd Tung

'atnzp\au p?u3 lou o7 1c1o ,garlqpso 1"tog[ nc alttndwgS

ztl

TII

OII

!!,aiatur,

!!tull

!!g

t!z

'uot

'PI,

'pu

'aj

,a,

Sublim - categorie esteticd acdrei finalitate este cafharsis-ul, pu-rificarea, imbl6nzirea pasiunilor princontactul cu arta. Se produce astfelinallarea impersonald, iegirea dincontingent, fie gi numai pentru tim-pul limitat al contempldrii actului ar-tistic. ln Aniichitate, el era asociatdoar cu speciile inalte, nobile, tra-gedia gi epopeea, pe care Aristotelle punea in directd legdturi cu mi-mesis-ul, considerat a fi esenla artei.Poetul, spunea el, nu copiazd reali-tatea, ci infdtigeaza o lume verosi-mild, vorbind despre lucruri putlndsa se intdmple. Tocmai de aceea,eroul tragic, sublim, apare aga cumar trebui sd fie omul gi nu cum estein realitate, pentru cd tragedia giepopeea sunt imitalii ale unor ac-liuni alese. Dar pentru a avea efectasupra spectatorului sau cititorului,infaligarea int6mpldrilor prin caretrec eroii presupune o expresia no-bild, un grai impodobit cu feluritesoiuri de podoabe, agadar o limbriliterard aleasd. Toate acestea suntnecesare, pentru cd sublimul nu-iconvinge pe ascultdtori, ci-i duce inextaz. El, addugdnd cuvintelor o vi-goare gi o strdlucire nebdnuite, co-plegegte sufletul oricdrui ascultdtor,devenind un ecou al mdre{iei g6n-durilor.

Aristotel - filozof grec (384-322 i.H.), profesorul lui Alexandrucel Mare, autor al unor tratate delogicd, istorie naturald, fizici etc.,precum: Logica (Organon), Fizica,Poetica, Retorica, Etica nicoma-chicd.

4. carc crezi ce este motiwl pentru care iadul este descris astfelqi cui crezi c[ ii este elhilxilzit? Imagineazd-fi qi prezinti viafa pd_m6nteascd a celor care au ajuns in iadul descris de parpangel.

Acolo vezi tot zile sdrine...selecteazd zece cuvinte/ structuri pe care le consideri c6 apar-fin cdmpului semantic al raiului.Descrie, in lirnbaj acfual, caxacteristicile ,,meteorologice', aleraiului.Descrie vegetafia raiului. Vei constata cI ea este destinati pre_dominant consumului.Enumerafia cdup, pdhar, urcior este una ascendenti. Ea estecompletati cu verbul a zace. carc crezici este motivul acesteigadatii?Dragile mele (Dard spetele, dragite mele...) reprezintd inter-venfia directd a naratorului. Dar in acest fragment existi doinaratori: autorul-narator qi personajul-narator (parpangel). Acui,,voce" se aude acum gi ce semnificd aceastd exctamaliefcare crezi c[ este motiwl pentru care raiul este descris astfelqi cui crezi c[ ii este elhfudzit? Imagineazd-fi gi prezinti via{apdmdnteascd a celor care urmeazd sd ajungd ?n raiul descris deParpangel.

EVALUARE GURENTAAPLICATIIt

in credinfa creqtind, at0t iadul cat $i raiul sunt locurile unde,dupd moarte, omul este recompensat ori pedepsit pentru feluiin care a trlit. Pe grupe de hei-patru colegi, discutali qi imagi_nagi-vd:

a. raiul, pentru un elev sdrguicios, dar veqnic rdmas in urmi cutemele;b. iadul, pentru un elev care axe obiceiul s[ chiuleascd si sicopieze.Scriefi fiecare, pe doui coloane, cite cinci cuvinte/ structuri pecare le considerafi cd aparfin cdmpului semantic al raiului,respectiv, al iadului ...unui elev de clasa a XI-a.Integrafi cuvintele/ structurile in c6te o descriere de opt-zecerAnduri a raiului, respectiv, a iadului acestui elev.Scrie rdspunsul la fiecare dinfre urmdtoarele cerin{e, cu privirela textul de mai jos:

Rduri dd lapte dulce pd valeCurg acolo ;i dd unt pdraie,

ldrmuri-s dd mdmdligd moale,Dd pogaci, dd pite ;i mdlaie!...

O, ce sdntd Si bund tocmeald!Mdnci cdt wei ;i beiJdr, osteneald.

1.

2.

3.

4.

l.

6.

1.

2.

3.

4.

G"TI*Iraffi@

'rolmm$9c InpugruI eJep?ceJd nc 'gluegodun pcug else eugruoJ

11qurq erdnse reuolels efuenBur luoruotu lsec"ug'16n1o1 'pullp4s pqryl q asa1aiqau aur^nr aparu o lgJap salaiug n) almun) nmc rp,t8 o a aulq

lDril p)aasaq oqugts ?4 :putrJcs ',p1eeuz4*tpu!,,clpJoel rS lecqinsnl u-r3 1e 'e! olsopatd rII 'lepop-oilo ? !cea6 ep ffirryle 'glugJs equrq 'puorrels

utp snpe.q r$ e1 erec 'rsero3 rnlnuocslp Is '(I9gI)tsaaguol yuogaq&untg'lFpdlt ge1 purud rer'OZSD turyndug2 agp nicnalg !ry oanoslnselse tzplse pugd 1e4sgd 'el6euguroJ ur srJcs

xel FurrJd '?ugruor Bqurl r4 rnlnslrcs 1e$1rede

Ftuetuoru ep ynpugSel '?el-IAX IB rnlnloces

Fqndocul el ep uee1rmru prerE uI ererell IIqEItepurErro pzeeseld ro1nS11erceds eepluofeyl

ppetueBtie 666t utp oclluc ;a;i;pe eyedog

SUVCTNnWO3 rs V€yril'l

'leiuenu poru uI re eeJ?nl-er urrd ezelodt gcs?eJqlul ps J€secsu else erznlcuoc re1 ''c1aeldurexe 'B4uoc 'lenluerre 'r3 ord eluorunEre pqiuoc ?s emq-er1 Inlnese eorello^zep igz4odr o ereceld ep nrmd ec pqre gs

elnqel,uplueun8re nese rm pc etuees eurf 'plsrwumlr Fm1ce;ep erolJcs o else opnpnfiJ eeedode ?c rzor1suoruop gs arecug'rurEed Ie4-gnop ep,upluourn8re dp ep Jeqrl nese rm eIJcS .S

'sns reru ep lrux4 uJ alpzttrng elftuexeeI reunu pugyede '1qruo1ne

" gcrruoc e$uelul pzeelueurn8ry.e

'Inleruego eleod o eJsc ed elcue; eJ?ru raru eec else elec osns reruep eJots ep ellreJo ep$eulrogul JBop pursolog,gzeezrcet4.p

'xel uI lrclldxe pour r4luezerd else

1ruoryiple effc uJ osrel rm {nru lao ep tueuEe4 rm eucsu€r1 .c

'el?nlc? eJ"Jeu rrquq eleuuou epeleldecceou 'eleuorter glectxel eun rS ?clleuoJ epyrepcrged ogurluoc ps eJ?c Emtrcruls nug nc rm elgc 'rye1u1p ,gzeslceleg .q

'opoguotgj'n1y1-rqnluglnc Is eJerruoJ ap Inpou pcndxg .e

'au1d.1i3 npq pp ptaq pupcpto'auu p&ugl ptDpufll{D pugrpzJontn nos,mqpd'inpc ptoy'alqu-at u!^ pp oq0q DalnaKJ

Ioa.zt un-pstnu oqpdsoo"rd pp tcl'alqcur pp lodli un lzat DaIoC

Iti

lt

!

ep

eir

IEJ

tvIop-Je:

Iels0lsG

-erd

el? .

-redr

'Je6u

-Pdei

leJlse

r Precizeazd,motivul pentru care Coresi tradu-ce qi tip[reqte in limba romdni texte reli-gioase.

in secolul al XVIIlea, mai ales din a doua sajumdtate, limba slavoni pierde teren in favoareacelei greceqti, utilizatl tot mai mult in biseric[.,,Descoperirea" originii latine a neamului - Noide la Rdm [Roma] ne tragem, va exclama uimit gi

totodati mdndru Grigore Ureche, in Letopis4ulldrii Moldovei - va orienta interesul cirturarilorgi spre limba latin6, a cdrei influen{i va deveni totmai puternic[. Dar diferenfele datorate graiurilorlocale tind si micgoreze avantajele rezultate dinimbogifirea vocabularului, incdt, pentru primadati, un c[rturar romin, mitropolitul Simion $te-fan, simte nevoia sd clarifice mdcar la nivelteoretic aceasti problemd. in Predoslovia latraducerea Noului Testament de la Bilgrad(Alba-Iulia) din 1648 el spune: Bine ;tim cd cu-vintele trebuie sdfie ca banii, cd banii aceia suntbuni carii tmbld tn toate {drdle, a;ia;i cuvinteleacele sunt bune carele le inleleg tofi.

Explici sensul comparaliei cuvintelor cu banii,a mitropolitului Simion $tefan.

in secolul al XVIIIIea tendinja de innoire se

accelereazd,, ea manifestendu-se tot sub inrdurirealimbilor greacd qi latin[. Este vorba insd de o ac!i-une spontand qi nu de urmarea unei doctrine te-oretice, chiar dacl un c[rturar precum DimitrieCantemir, conqtient de noutatea limbajului s[u, sim-te nevoia scrierii unui dic{ionar explicativ - Scardcuvintelor streine tdlcuitoare -, cum il numeqte el,care conline un mare numlr de termeni neologiciprecnm avocat - cela ce trage pentru alful pdra cuplatd; anonim - cela ce, izvodind ceva, numele nu isd;tie; argument - voroavd doveditoare; atomuri -lucrul carele tntr-alt chip sau parte nu sd mai poatedespdrli, despica, tdia; boald hronicd - boald carea

line cu anii; democralie - stdpdnire tn carea capales nu iaste, ce toatd lara poate intra la sfat;

fantezie - pdrere, tnchipuirea minlii; himerd -dihania carea in lume nu sd afld, ciudd nevddzutd,neaudzitd, afar din fiinyd; piluld - gugoa;d,bubu.;lie, carea dau doftorii de tnghit pentru liacul;teatru - locul privelii tn mijlocul a toatd ivala.Limba literard fiilizaIi, de Cantemir este insidificil[ pentru cititorul de azi qi, totodati, diferiti

de a altor clrturari ai timpului. Pentru compara,tie,iati doui scurte extrase:

A. Iard pre malurile gdrlei tot feliul depomet roditoriu ;i tot copaciul frunzoz ;i umbros,de-a dreptul, ca cum cu prighelul ar fi fost pu;ifrumos odrdsliia. A cdror urnbri, giumdtate prelind apa Nilului, iard giumdtate pre mdngdioasd

faya cdmpului sd ldsa. Iard roada pomilor, pi lafrumusele ;i la dulciald, nici Asia n-au vdzut, niciEwopa au gustat.

(Dimitrie Cantemir, Istoria ierogfficd)B. Dupd ce au luat Bogdan vodd domnia, au

gi triimis pre Tdutul LogoJiitul sol la turci. Cdnd autnchinat lara la turci, a;a vorbesc oamenii, cd l-aupus vizirul de au ;ezut inaintea vizirului pre mdcat

;i n-au fost avut mestii la nddragi, cd, trdgdndu-iciubotele, numai cu colluni au fost tncdllat. $iddndu-i cafea, nu ;tia cum o va bea;i au tnceput atnchina: ,,Sd trdiascd impdratul ;i vizirul". $itnchindnd, au sorbitfelegenul ca altd bduturd.

(Ion Neculce, O samd de cuvinte)

. Gdseqte explicalii pentru toate cuvintele ne-cunoscute qi precizeaz[ apoi despre ce estevorba in cele doud texte.

. Compari limbajul celor doud texte. Care fise pare mai apropiat de cel actual?

. Identific[ qi alte diferente intre texte, inafara lexicului. Poli avea in vedere, de exem-plu, topica ori sintaxa frazei. Cautd, intr-oenciclopedie sau o istorie literar[, data redac-tlrii lor, pentru a constata dacd distanfa intimp fali de prezent este singurul motiv aldificultdfii infelegerii unui text.

Prima jumdtate a secolului al XIX-lea se ca-racterizeazd prin tendinta de reinnoire lingvisticd,pe de-o parte, prin apelul insistent la modelul la-tin, datorat mai ales cdrturarilor $colii Ardelene,pe de alta, la italiand Ei francezi. Semnificativieste, acum, ,,evolufia" plrerilor unei personalitd{ia timpului, Heliade-Ridulescu. in !828, in Gra-matica romhneascd, semnatd L Eliad, el pro-punea simplificarea alfabetului chirilic qi, impli-cit, principiul fonetic al scrierii, prin renun{area lao serie de slove socotite inutile, deoarece nu mar-cau gi sunete. Tonul afirmafiilor este glume!, in-tenfia, c6t se poate de serioas[: Ei! dar ce fel decarte este asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc ogrdmadd de slove! dgtiavor sd ne lase sdraci! Acifdlosul ;i purtdtorul de ortograJie ! , lipse;te 1...1#cel bogat tn loc nu se mai vede! in loc de $, unde

l']i]ltrr l:{;,j,,:.tjsr,,:$li,q*i!iq6gs.,,gg; ffi_

6fmD,ifrpfuu*urt&a.lbrGmgffiumctffiFfo,rc&N

Tilctgcfuo

co4D{qry,llrFqdtrFECMtudN(slvrixfrctMMMctrfo

mdil

HEh1denifrr

feFinitu

au aJ alluolop ol ap o)u?ut D arnqa4 nu tuawla p2'ruaip1ac ad oponsnd o ap a$a augwot nunio.tc-owae nguli s1z amq rcw nDS 'ptugutoJ naunfinn-awae" - 'aaryintaq -'funratl # alatogaaTl nosnaaryboay 1i ocgqnday 'nqsou mlnctuD DataucsLtDJaLns mln"todod p,mplpJ nc pugpuDwooal'aroouo ap prol lzo utpp I 'nps p do nou lnun n

aunfiota"td Daroolpwtn aUMUI au 2og17tc Tnn1qndqnu ap aqinounc o aryllnmso rTupc D 'lD"nowapJolrrlts aun[ un ''ruall 'V nqsou a1a,toqn"toqo1oc tiInrrutv * 'aunndpy rc /gl 4iatncng:(e{epmd-relul prpJ ri roerS elSelrc) ncseEurdl 'g

Qup{nptng oI ap nnry'rzzru?s51 u4ue1suo3)'lnptouo ptuatalruas nc "'aun.ti

-Jnsuo"q o acol o ptlotau apal as * os owtulap "'amdsap ps amqaq pugc anwalpun[ o a4*as

-pB as aunlcpsnd pilql"to ac q iqv:rdo11e3' prau4 aq"rcof' auuo8 a4.mol aqsg :rurdn1m1

zapuwop 'olsrg^ nc Ea1aiq a3 tdoqeS'tatqpw ap p1a8ryop ti{ps pqstgl pdnp finupuqsnu :lnn) or aqJ nuoos,nd laquns nu rct lp1a8nuopDut 'pwDas punq nJ olasuJ plu DW znontd n1

DappJ ti-o uto piuarcndur alnu ap nin - oaut o11q

-D"topD'oiunun pw o pql n"427 :rurdnym;'y

*{<*

'leuorirpe4 InpuoJ urp JolruerrrJel eerelourordri ect8oloeu elrrrouul e4ug urrldo plngoderrrJllrqels erdnse es-npug4uecuoc'elegsqlu! vercru 'eprincsrp 'elrqJol IIqwI €elu111rqour nc somt-rJ Jol rnlruelc€J?c e pJoce u1 eereund rS rep 'ecr1-sn8u11 reruJou ruglcedser eereundun eundnserdeA eJec 'lqall nrp,Nqn) ericurp ur

"r1uecuoc JoA

es JolrJeJqJpc elrmuoJe 'luetuoul lsec? u(I'purapow rS 'eyepelerperdns erruou

ep nlqtrresu€ mun Insues uy'pnq1un gJeJelll gqu4lo erdsep J€lc potu uI IqJoA eleod es'p1ep plseecepdnq 'ergerSogo ep trcerord m1nou e eruep?cve4?c ep eereldope nc p1epo '0ggl uI glgSgdep

gueyqord 'crleuoy 1ec rS crSolotupe Iec 'eregcsep ouolsrs ?nop elec elurp €mun eerermdurrru1ued rcunl€ snp €-s eldn1 'er"relrl llqwllelz ecrun Joleuuou € eJ"ArtrrurJep ep lnsecord'?lepolol 'erelecce e,r, rS ecr1srrl3u11 leturou €eJ"xIJe1 '1eug u1 'ecnp eA eJec ooolopqrurl

lnloqzgr"lrumu e-s gcode uI ec €eec gzeeSuelcep es 'gull€letlet? el gcllrJrqc ertret3 el ep rusoer1 € eJerrun ec'rcrmly 'auguov nlwapa)V eereiun;u1 nc glspo'eel-XIX I? rnFloces e elelpunl enop e uI ?lqeedecui eJeJelII Ilqu4l € eJerrrJou ep FsecoJd

'sns r€ru ep eerercerde noseurrug ]rrulsuoce-rS errupc ezeqed elurlnc ep pcof gclldxg

'apDuaH w44s D'D^DSptugls q ap prsop lrysapou 'pollg 'I ttpptc D

n pt gc errf,rrJe gs 'ngs Ie JopJrrupe eJsru un IoJlleep 'ncseururg I€qIW ed euruuelep rol II giellcsoeeuetrresvi"low pc 'pndoco-a1 'psDorpDJ cryJalg/ppuwn atr 'ptuDu,nilD-at nqaqd lnl aPpnq n)/"toutv ml nuur oc 'n1dad a1o1dn1ot ae /'ppuolqfi-o"mpadnc g iopallp 'gia pyaq iV :n4gfntagn?s lnureod urp s€Jlxe fequg ep nldruexe

m 16 g1q 'ncserprr€xe1y erotrrg ep rS nu rup

'upuusaely eils€A ep 'pcode uI 'Iils e4ug prSnsqergier8 'sc urrd (pcseecer8 ew8uo ep) x rerelq nmn-olr4 Inuuzrued

oueueurese ep 'eur,rrep ll'iunn'srAD 'p4lalnz - ('rr1s) aqsan lsg,ms - ( Itts) pquryipurytolut 'afiotBstp - ( itts) ar!)orouau itnqtou'pPtout - ('lts) ralqpro) ipa.nu 'ruaups^g

- ('nts) alqunc la,rcwo - ( r'ts) attqm iaqu'oau - ('t'1s) ppodpz ip4saduta7 'uoBn.m - (rttsta1la{1a. inuryd - ('uue8) rs}ruq iqua1ndo 'sorurad'soupq 'xfinrou3 - (rrts) 7n3oq iqtou 'arpaInv'!rynpt D arluol - ('lts) p1ooq ipunq pagw ap 't\rxlap - ('cmi i$coq:eleuosred 4ieerc urrd ounzso

eletgc u1 '1i gupel ?uu{ell eur8rro ep rueurraultd'alg"tnnes sosud ap elsJeprsuoc'- gggl elsad

- q*ocer8 rS 4ieirueu'1lSecrnl'46em8rm oeuorreF

elurlno ep Jgrrmu eJ€ru rnun BeJrnro1ul pugundord'egedep IBru Jsrqc e8reur ep€rlaH 'puguanoqtan a! amp.4s aqnl ap nlnqoroA un-44'LVgl u! 'cle Dleso5 'ceqlog 'ossng 'rzm-Galq:crl"colJelur eleseld Joleu€osuoc eeJ"lqnp qiumerec rudord eumu Jorm eryer8 umcord tolpguorve tB dec ep elel?q nep r€ru rJpruJn Joryse1e ecrgertoilo Irpqrulqcs ri rep 'eue11e11 eqrt1nep erusrEoloeu ep eJeru Jprunu rnun erirre&4 ro,r'efurcesuoc eJluJ 'l€uun ep leporn ec €lseaJeed eundord o epeIIeH 'rps niaod ti ruogno 4-dDtuln) as D UncDa^ Dalgp ap rudacut D punqDgoat fi 1"'l lgtuTp Da) Darnls uJ sDutpr D p4srxntD p lwap'Dryo a$a nu lzplsD ap Dnlz ury pumlDrtDac ap a4sDou !!qu^tn Da,4qasoap pc pugJeprsuoo

'pugruo"r Dqun $ puo17o3l oqun a4u! utsilap,m{ug'gsug 0'8I ul illiagp pd aruaq&na utind ap rylpqp ps tot nu 'pni n7 ap ruD"tpppq '*o.tB tugunuTuns o4ip'npz nN iso)s nD-I p pjoaclnp ap 1nryyd$ p7oc11ap ad # otrip p ptfi a7 ot 111atct[owri awtso,t8 ac 'autu ap p1l iyJ apad, as apun 6

fi

nD_,

nDln0,@cl

!rluDI IipsDo

atd z

Tind'sotq1

app

'epem

el

(a

/sD1

/srn)IDJ,

impun s olemnaminte pactul nostru fundamentale,sfdnta Costituliune [...] l; mai ales cei din masapoporului... f...f A mdnca poporul mai ales, este ogre;ald neiertatd, ba putem zice chiar o crimd.

1...1Nu! Orice s-ar zice ;i orice s-arface, cu toatezbieretele reacliunii, ce se mdrcole;te sub dispre-

lul strivitor al opiniunii publice; cu toate urleteacelora ce cu nerupinare se intituleazd sisternaticiopozanli..."

(I.L. Caragiale, O noapte furtunoasd)

C. DC++ trag clopotele, Miticil? Policduta pe Internet folosind programele de filesharing DC++ sau oDC. Cuuum?! Nu qtii ce-i aiafile sharing ;i n-ai auzit nici de DC+?! Slab,

Doamne, slab! Uite, tn ziua de azi ;tie tot pu;tiu'din;coala generald. Ia uite ce-am gdsit zileletrecute Ia un simplu search dupd ni;te lucruri maivechi de-ale lui Noica ;i mp3-urile cu Ple;u ;iJonnny Rdducanu cdntdnd romanle: un foldernumit ,,Scutiri medicale, $tampile;i Parafe". Lace s-a ajuns dom'le! Pu;tii ;i-au scanat parafelemedicilor de familie ;i acum t;i fabricd scutirilepentru;coald.

D. Dau un regat pentru un call: in MareaBrttanie s-a lansat site-ul www.world-tracker. com.

A;a curn ti spune ;i numele, acesta oferd serviciide monitorizare ;i localizare a oricdrui telefonmobil compatibil cu Orange, Vodafone si TlMobilde pe glob. Introduci numdrul ;i site-ul tpi spunecu o marjd de eroare de 150 de metri unde se afldproprietarul tel efonului.

1. Explicd modul in care sunt caracterizatepersonajele prin intermediul limbajului, in tex-tele A. qi B. Utilizeazi dicfionarul, pentru aidentifica sensul cuvintelor necunoscute,precum qi limbile din care provin.

2. Textele A. qi B. reflecti atitudinea unor scri-itori din secolul al XIX-lea fa[d de exager[-rile in ttilizarea neologismelor. Formaligrupe de cdte patru qi identificafi in texte dinsecolul al XX-lea exemple comparabile.Prezenta{i-le qi celorlalli colegi din clasd,

discuta{i qi stabilili limbile din care provinneologismele, pentru a constata dacd dupd1900 limba romdni a rimas in aceeagi sferdde influenfd lingvisticd in care s-a aflat insecolul precedent.

3. Prezinti procedeele lingvistice cu efect de per-suasiune, folosite in titlurile textelor C. si D.

EtrNqqtrq Eltr EtrENCiteqte primele unsprezece capitole din Cartea tntdi a Bibliei,Facerea, qi noteaz[-fi impresiile sub forma unui jurnal de

lecturd.Povesteqte in scris, folosind un limbaj informal, capitolele 1-3

ale primei cfuli a Bibliei, Facerea. (Facerea lumii; Sfinlireazilei a Faptea. A;ezarea omului tn rai. Primafamilie; Cddereastrdmo;ilor tn pdcat. Pedeapsa. Fdgdduinla lui Mesia).

Sucesrn BtBLtocRAFrcE

Romul Munteanun lluminismur, I-III, antologie care confine unmare numdr de texte de doctrin[, de naturd istoricl, lingvistici,dar gi literare, utile in aprofundarea acestui curent cultural.

D. Popovici, Studii literare, | (Literatura romdnd in epocaminilor), colec{ie de studii utile a fi consultate de cdtreinteresafi si aprofundeze unele probleme ale epocii.

loana Em. Petrescu, Ion Budai-Deleanu ;i eposul comic, descrierea eposului eroic qi a variantei sale comice, din Antichitate qi

pdn[ in secolul al XVIII-lea.

l.

2.

lu-cei

,,!il@a4"rr'rt_ '

o{

fir

rc!ryoire elftc,EE&tCtrEEI*'

dr

il@IFF*.il.$W'

a

imdftdlca isdm

[milOcciutrivtrlcto@lrnfooitrH€rryli

PimNrc(Fra$iE

Gztt-t,tgt)Jlruolueo aul!ut!o

'oleuuosuJ oledo ieun e nes olstn-aJ tsun e ,ls€Jtueur rnun elir"redeul.rd'eoreteesuoo plsale I.l aJecenrle34tuuas oluaLroul ggsrxe i6ep'luaJnc tnun e oltnltlsuoo sp pslce.lriFlep o rlrqels eleod as nu ,eooceeg'pundu:r as ps odacuJ aJEO'antlJslip rrou aieiurnqal ap tJnlFle'plslslad aotlstpe ijqluetJo lqcan aleeluauala ela:pr in6un; e-ap ,psut]-uI

^tlelar durl ep ppeouad o od

letn$plsep ,xaldiuoc saco.rd un olsoJeJAltl luorn3 tnun eoJ,nlt:lsuoc

'dr1 1;e un op ectl-silJe rJnlcnlls aundu.rr eiern ier ,a;rri

-ect1rur.uas lrnolsr e-l5 etalSeu 1en1 earec utp eclleuelqo;d pugc ,1e1do4

eLedsrp rode rS oJUollu1 Ftutxeu epppeouad o al6eounc 'nrieds lS drutlu1 eudo.rd erinione o ale ,uglnfeld-ruJ o]tulnue u3 etede la :cuolst uaLu-ouoj un olso Jeraltl Inluarnc .aotlstltls riplrlepoL.uuud 15 pcrleuiol Fltlunue o nlluadeiuueleld ur"rd ,clisrye rS crOoloeprurpJo op aunuloc unlpspt] aseolorll-nu ur.ld ;eriuelsqns osepnJuj as ,utq-asoop olueJout Joun ejele uJ ,olece;edo ap 15 uollr.rcs ep p6;e1 e;ednl0o qiurze:del .rElsltl Inluetno

'(erueru:eg u1) snuesn3 srclocrN ,(e{BuV uI) uoceg slcuerg rSsruow seluogJ .(eiue.rg ug) eu8reluow ep IeqcrIAJ

.sleleqea sroSuerd'(epuelg uI) ru€preilou urp sruuserg ,(e;1e11ogfry"nnlqrefl1

o1occr51' rgoreuong ole8ueleqcrtrÎ .lcul^ €p opreuoeT,nlopunriy4lnilep ocldluns lslrrsrun rnlqueJnc rc liueluezatder duuuodru, ,n* i.3 'gdomg e8ee4ug uJ rnlruusruerrm e e&znJlp eprder gclldxa'glseerq ep 1ip1pep11os elqecre{uer reun lnlpgds ul ll. .*ui qr*ro,eiuepuodse.roc rS e11e

_ug prei o:4ulp

"1trro1p1g3 ...€doJng,.

iS 1.,rrpone-s eJso ur €ec :44ed pnop n€ $lnru leru re3 .ereodod 16 epls ro1e1-IJeJIp re rueiplec ulp ?lerruoJ ',to1uotn1tpc D p)uQnda.to cserqgclggc eJeprsuoc ps 4Sruuurn ed eecpg IJ eJsc .1em1pc rnlnusrlesJelrrm3 jtuJoJ o elsec€ FIoJ uI eurêp lslu"Iun FlueJnc .plelueprcroedorng Rleol ul 'eurErJo ep eni.eqe11 urp llpugospr e-rlr*r*n-n oorcceccog lS ecre4e4 ,e1ueq ed uosrnco.ra ec 1_npug,.ry

'reiumS ellrr.redocsep ed.rergozollJ I? IS rcznru Frueruop ed 'gu4e1 rS pceer8 ellqur{ ed ugdpls .Frnlinc sNeA o nc prlrpur €cllulJep '(a1ostad4un owon) I€srelrrm rnlruuo FI?epI ep lierupe lunsglSpeun '3re1 sues uI .uiezmnrc Jolsece rerJozolrJ rS urryera1y1 1ztS urncerd 'euy1q rS ec'eer8 ,ecrselc Jolrqtufi le gcrpe ,"tolatno'uown

1e pztlerceds Inlprys pluyzetdu Iruusruerun lcias sues uJ

JnlnlusluErun oIIJntESF{ ..dplqcltuv rolrrolel ee-nredocsep et ed gzeezeg

es _eJBc 'lnwnuown .1em1pc

lueJno an gz*eztletslJc os .urelBeuagpdu41 uJ 'leJlsv 'Inruo_ ,pepr nou rnm eqfnrs og 1o1u"pf p*o ,a,ps lopuurerr'ns ericetrord qns 'er16ece nr n4u.d 'liceirqre rs riololncs orropgd

'{eod ed ro1 elimc 1s elepled €r €trlur e urp errolE ep nrlpun neecpJ yS; ;cnp nes r8er ,rded pugc toyelre Inrueuop ug piuecser-reJe prurxeu ep lueruou un slell uI rccreru e 0SgI lS 9971 e4urospeolJed 'qrelSeueg euled erletl ulp lncql s eo

"eoc ,ereo1€elc

eJecar-ul glusuorserdrul o preueE e ,eiuerolg rS euog ,eiero pnop e4urpeiuerncuo3 '.,ele1Seueg,.

lqug,rnc urrd rorraqr, plrumuep lsoJ e eJEl'luepece.rd pryJ gl€Jnflnc rS gplcos ,pcrurouoce

e4JoUuI ep pcode oedecul pl€lueprcco edomg u1 ,ee111y

Ie lnloces nc pugdecul

rp;1od_olcos FlxoluoJ .

yNvfl douns yunrTnJ NJ TOT TSTN\rr{n

(pcl1e1u rs oreluozald)

Di

DZ

E-

EI

oporal

lnwstu;unil l€ rnuJsguwLenrT

.(I Is

_rede

UJ I?IJ

PreJs r

êdnp iu4ord,qrselc

r

.eJrgerE

UIP etrxa

Iieu.ro,_qrre8exe

_IJCS JOu

,elncsour

3 uJued,_xel uJ ,F-ted epzlt

P{o as apuaunds g.t pllQofut;11i tuotapl lnttrrclAta,s pJi

:lllAx - nmx slolosos ug alB.#m&rffis @&uarn*

Aspectul cel mai imPortant inexistenla unui curent literar il con-stituie doctrina pe care o Propuneconcep[ia despre art5.

Curentul cultural este unconcept mai cuPrinzitor decAt cu-rentul literar. El cuprinde domenii di-ferite afirmate intr-o anumiti epocd(literatura, filozofia, arta etc.) 9i gru-peazd scriitori, filozofi, savanli, ar-tigti unili de o ideologie gi de scopuriculturale sau social-politice comune.

UMANISMUL iN CULTURA ROMANA

in !6rile romane, dezvoltarea umanismului a fost determinatd

de influenfa ideilor europene, fiindcd la noi nu au existat in Evul

Mediu condilii prielnice pentru un curent cultural propriu. inaceasti epoc6, purtdtorii ideilor umaniste sunt principi, boieri sau

carturari care au invalat in qcolile din strainState. Limba de culturi

a Evului Mediu romdnesc nu a fost nici latina, nici greaca" ci limba

slavonS, limbd a bisericii, in care s-au tradus cirfi religioase, nu qi

laice. Lipsind o tradifie de culturd clasicd, umanismul romanesc

reprezintil o adaptare a ideilor umanismului european la contextul

social-politic qi cultural local.

Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania, in me-

diile maghiare qi germane. unul dintre cei mai importanla umaniqti

din Tiansilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de

romani. operele sale istorice qi literare sunt scrise in limba latin[.

Avand meritul de a folosi izvoare antice, el este cel dintdi care afir-

md originea comund latind a romAnilor.

in Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor c516torit prin

Italia, Franfa gi Germania, intemeiazd o schola latinala cotnari qi

este cel dintai care a dorit s[ racordeze cultura moldoveneascd la

ideile Europei Occidentale. in lara Romdneasclun lucru similar l-a

incercat voievodul Petru Cercel'

Leglturile domnilor nogtri cu principii umaniqti occidentali

s-au datorat necesitdlilor istorice cate vizau o incipientd comunitate

de spirit european. Personalitdfile de marcd ale curentului umanist

se vor afirma abia in secolul al XV[-lea, prin cronicarii moldoveni

Grigore Ureche qi Miron Costin. Umanismul lor nu este ins[ uma-

nismul Renaqterii, ci ecoul tardiv al acesteia, mediat prin qcolile

iezuite din Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste

apar, de asemenea, in scrierile lui Udriqte Nisturel, Nicolae Milescu

qi Constantin Cantacuzino.

Cel mai important umanist romfln este Dimitrie Cantemir, pri-

mul nostru spirit de talie europeanS. inzestrat cu o culturi enciclo-

pedic[, cunoscdtor a numeroase limbi, Cantemir reprezinti expresia

lui uomo universale (omul universal): istoric, geograf, orientalist,

etnograf, autor de eseuri qi tratate in limba latin[, romAnd, rus[,

turci. El este un strilucit precursor al corifeilor $colii Ardelene'

ILUMINISMUL iN CULTURA EUROPEANA

. Contextul socio-politic

Iluminismul este un curent cultural ctistaluat tn Franla seco-

lului al XV[I-lea (numit secolul luminilor), caf,e se caracteizeazd

prin supremalia rafiunii qi a qtiinlei. Pregitit inc[ din veacul

precedent printr-o serie de opere filozofice, juridice 9i economice

dominate de o alti conceplie asupra omului qi a drepturilor sale,

Iluminismul reprezintd manifestarea ideologicd a unei burghezii

dFo

qsInF

sIG

qd

t0nd

dg

T

T(

cn

G

tIn

c

d

a

Iia

IT

,IGheorghe $incai (1754-1816)

qrqou ep gtetuezeldel,,olleuooere4 €-ep eec (rnces rS rses op Lr[:-r'actqt1od unqdatp nc a"ndn.tB ep Islerperu clppl Insues ere ot?tr"Inueuuetr eJec uJ '(!lrc!S ,sauomg ,sapqolg) mces rS rSes rr6c,;l,le4ul tsleqcul'Quryiou !a4 nln oauny2) utnuorrt u un!4 ora-lleln1llq ct111od rnynlced eyrepe,rerd uI glJ€ es rJpurrurJcsrp ret-qa:eeltmlndecul 'ecrlqod pnldarp ep glrsdq eriepdod o nc riecrgluu*'lelden eg gs lndecqne @nrq?eu e{uqrqou o ep {eunuop) pe;-r-lJsue4 rrugrrroJ erec uud touelue crJoJsr secord un-4ul eeul8go a:n

1Sg pqderp u1ee1e1l1e8e pur,rrrd piurrec ?lseeov'ell€lelec nc Fnrduu1 gle8e eunrieu €c eru€Alrsuer1 ulp JolrugruoJ eerelSeounceJ Eejr:erec urrd 'aorunt1lsan,t1 unntlJopA snlpqlT xalddng l€Fuu:rnlJorueru un-Jlur eleiueelop grurrdxe r31 ,cer4sny mlnrreduq rrJrri];-p1s rSndns 'rueug,rpsue4 JolrugruoJ ele ecrlqod r* elercos Jo1rff.-derp esdrl ep giluniprueu orcr? ep pcseeuguor erzeqSmg 'grEi::

-eds pleuopJooc o ?ru€Alrsue{ u1 elSesgt rS1 uuesnde lruusnmirT:-'gcseecer8 nss pzecueq 9JoIIIJ uud snpord e-s elsrutumlr olrepr ::1nlc€luoc eprm'e,ropyotr41rS gcseeugurog erej uI rJnoce eqBIS nJ

yNyr toll yunrfnJ NJ Tor rsrNll^rnfr

'(eUBuV ug) sung pl^€C l5 e>1co1 uqol op ,(erueu;+-

ug) repreg pelq$oD uu"gof 13 1ue; Ienuerurul ,Burssel urlerqr:

plot{l}o|) ep '(eiuerg u1) qceqlog,(I 'sn1}e.t1e11 'geqruel\.;'nernbse1uotr41 'neossnoa senbcel-ueel loJepIC

,e4e11o4 ep eJronl8rr,,,,,,,,,,,,,,

nc leluezerdeJ lsoJ € Inusru[unl1 ,lezrerperu dll ep eseor8rlar ru-:

-ug8 glsqeuorier el3oloepl ep nps Iruotc€rec uud es-npugundg'eJrcrJeJ erds re eel€c ut rriglruetun p pHB un g E :r

eeJrueru pug^"'(,,lrue1e,rec"'oolnlug;soo) el€Aerpelu euerun Jolelep,:r;Inool runce er ,,lnldeleiuJ" nes ..pgfozopgo,

.rrlcr.leJ eeepl ap lepai;,:'pleopl euled o '(,.In1nsre,tlun ee1e1o3,,) srlodouso3 ug erSary:oJec ..rnlnsJelrun Ie ueeielecoo un elurs es lsrutrunll Iru€JruJqJ

'u3e1 eererpde ru1ued es ericunS nc ]rlsenur \lqi p,.lolrh-*rlnurr:d" rc '.gnezeu(unq Inl Insun.. elso ruru nu InqJeuol{ .e:::-#ep ereur8uo IFgls € errgerued o rc .eurlrp rrqJ?Jer reun ?:ffiiuuMs

- Blelerperu eurpug8 uJ ec - glulzetdu reru nu gl?roos r:i:mumrolluetrr?o B pl€Jrueu eelelrle8e n-4ued gzeepeld Intusrunl:t._--

-ililrllitu

-€J €elellnfiJ nc gl€Jlsezut else ?uetun eiulg gc pugJeprs-rt _-

InlnruslululnlJ ollrnlEsg.rf .

'OUIIOJOJ ep PJI1-' :': r-nrnmnllrllt[

Jol Jolelels eeJezlursporu l€cJocuJ n€ eJec ,(e1sng uJ €-II z rrlL;umfifi,r@l

'er4sny ul eel-il 1e y1so1) tioununl tqtDuout ep eleloruoro :;p.nuud redorng Irulrpspr rS 1n4uec erds rode llpugdspr e-s rS (gg41 rs

ISII e4ul Rlellpe) ezeruerJ ntpado1elcug etso er€c p,rrlceloc predc,eeJeru nc ]eurrulno e Inusrurumll,pzeq?nq gctJozoltl pur4co6J

'rn1 eerrugdgls BI rerqo rS mlns_re,uun e gpuorier erida-.-red o e1 e8unle eleod lnruo piutps rS prqpc vttd oa"tnunury

Wdpc €eece else rnlruueJnc e ezeq ep eeepJ .eunrsuecse gurld u1 elegr

l

I

Iaualapty r11oc$

1n1nurel6o.rd 1n.ro1e1fu u1

'(ggZ l-ZOg l) uraly-ncrWn;iuecou; ueo; lndocsld3

E

e

I1

u

-l

!4

t5

?,_

En

rcuI

Ifu9*

i

I

I

i

l

l

I

I

I

I

desemna deopotrivi nobilimea maghiari qi romdn[. Sensul inifial de,,natio" a fost ins[ treptat inlocuit cu cel etnic al termenului, acelade ,,na!iune". Ca urmate, ,,Nobiles', devine sinonim cu,,maghiari,,,ajungdndu-se astfel sd fie recunoscute trei naliuni cu dreptrii poli-tice (ungurii, saqii qi secuii). Rom6nii, cea mai veche qi numeroasinafiune a principatului riansilvaniei, aj'ng s6 fie lipsifl de drepturipolitice' sd fie considerali torerali, iar rerigia ortodoxd sa nu terecunoscutd de constitutia lrrii. in condifiile acestui context istoric,idealul iluminist occidental al,,cetifii universului" este abandonat qiremodelat in sensul unei doctrine cu un pronunfat caracter na{ional.

Miqcarea ideologico-politice qi cultural-riterard a romdnilordin Tiansilvania, cunoscutd sub numele de $coara Ardeleand, carel-a avut ca precursor pe episcopul Ioan Inocenfiu Micu-Klein, agrupat in jurul ei numeroqi intelectuali: istorici, preofi, lingviqti,pedagogi, moraliqti, poe{i etc. cei mai importanfi reprezentanli suntGheorghe $incai, Samuil Micu, petru Maior qi Ion Budai-Deieanu.Toli patru, numifi corifeii $colii Arderene, prin apartenenla la BisericaUniti (greco-catolicd, infiinfatd in anul 1700) au avut posibilitateasi facd studii superioare la Viena sau Roma gi au continuat ideilecronicarilor cu privire la originea latinl a limbii romdne qi la roma-nitatea rom6nilor.

Prin scrierile lor istorice, reprezentanlii $cotii Ardelene sesitueazi pe linia tradifiei umaniste, fructificdnd informafii furnizatede vechile cronici qi dezvoltand.tezele fundamentale cu privire laromanitateao unitatea qi continuitatea poporului romdn. in domeniullingvistic, iluminiqtii au preluat de ra umaniqti ideea latinitifii limbiiromdne. Dupi ce umaniqtii au pus-o in evidenli prin mdloaceleetimologiei, iluminiqtii vor aduce in discufie elementele de naturdfonetici qi gramaticali. Dac[ umaniqtii v[zuser6 in latinitate dovadaincontestabild a romanitifii poporului romdn, cirturarii $coriiArdelene vor considera ratinitatea ca un motiv esenfiar pentru cul-tivlea limbii. Principalele mijloace au fost considerate gramaticileqi dic{ionarele.

cele mai importante lucriri istorice ale iluminigtilor transilvi-neni sunt: Hronica romdnilor si a mai martor neamuride Gheorghe$incai, Istoria pentru tnceputul romdnilor tn Dachia de petruMaior qi Istoria si rucrarile si tntilmprdrile romdnilor de SamuilMicu. Pe tirdm filologic, sunt de remarcar Disertalie pentru tnceputurlimbii romdne de petru Maior, Erementa ringuai daco-rominioesive valachicae de Samuil Micu gi Gheorghe $incai qi Lesiconurromdnes c-ldtinesc-ungures c-nemles c, operd care sintetizeazd efor-turile unei intregi generafii, ra desivdrgirea cdreiarolul decisiv l-aawt Petru Maior.

$coala Ardeleand a creat gi un climat favorabil literaturii.Epopeea figaniadade Ion Budai-Deleanu rearizeazdo sintezi artis-tici a ideilor iluministe ale epocii.

Coperta Gramaticii tui SamuilMicu giGheorghe gincai (12S0)

Petru Maior (1756-t S21)

ffitffiedffil\tT'jeLTNffU$,

pAco-ROtr{AI{$,"' slvs

VALAC H I CJm.C0MpO$tTrrr

tl$d,M1IELE XLAIN or SZAD,

oRD.S. BA-sILn M. rNcoLLEctO cl{.rcrft f Uf C.^THoLtCoRUir v,iltroBoilEIsr

Jl$ A A,{RSl!R*t4 SFAf,*tEBr$r

LasuFl"trtATll vnasr 6T tN nu,ts3$ttf*t *&Et*rr,i

GfoRGto cJtSs"tsLS $tNRAt"EJgtDArr orDtNts. AA, t t, PAI!.

*T S& 'tL

s.

TtNDOSONE,'frl. tosrrnr Nor. oe Bu*rra"*.

!4.

,#"'E

d".rs

l

dinFuedirpoon$

tele Iinc€?itrstfl

culurvaler

Som

,,:',,f;

d*

miilareillegdrrei

intfotalitslit€npa$o

cure

tuluisau l

suntpa${Er4tmirr

ep else 1nlol eJsc uI leJeruord ep rcode rerm re riueuodxg .pcrleunur

llnw rew Brm lsoJ e ee lndecug ?l pcep rerqc .g1e1ueprcc6 edomgnc eJ?zruoJculs o 'rou e1 greo euud n4ued ,gcreecur rnsrldoSedoueye ep ruqd rS rJeuq eil od .eyeuo{eu rrrelSeuer rgolourord 1msIe 'efezniue4 purrJcs 16 purqrorr .mpsndy eFepr ep $eiuengur nessndy 14 1iecnpg'sns ep elosslc mp .recrqo ep .ur,rord leey5yle -IqnI

-oces ele rruocep pnop eleurud ug {ncspu .DSndoSed rrroillrcs

'IrueJA relece edomg uJ lueqtuop JBJelrl rnpluem,InrFIds uI pclpe 'ecrluetuor ucqelse Ftl4ds ug eperc g roi nindoiuilrollrolllrcs elersdo pc pldey upd plse;rueu es euedome lunprsrgurinlo,re nc pJoce uI seJaund .rrJpzrrrJepou erl4cedsred u1p .e1urrp-ot uI pllpug8er else ,plelueplcco edorng nc poder uJ Flerzrglqy* plepneg luumtuoperd ornlnlncerl Brntlnc ,g1s4do*ed ucode u1

-

'ec4lrod ro11igueqq 11rlpugqop 1e $ ecrurouoce ppzr8reub lemlnpdecq ep luetuolo eriermuop qns ep eugurorrolppl uon$er ep re6qelse lapeolJed prnqep :prEu cnuru ere nu plerodtuel eJelpullep g1seea'elercos r$ ecuSod etuermnele eluegodun ep p4ete1 .09gI

16 0€gI fr@e4r{ pzsen$s es g1srldoSed ecode .cr8olouorc ereperr ep ptmd urq

'lercos Iruusruerseu'plerotu e{ucnpe .teuo$-su rnlqueu4ues eeJrze4 'ecrp1se roprfoure eeJe1rrusrrer1 :eiuepeIou tunce epnlcut ?Jq?JellI ep pldecuoO ..pu1um1,. e ep .ernqnc

lpugdspr ? ep ?eece reop eugrugr r€ru nu iim1are111 erfcmg'1urds ep eJels gnou o rS rerelq lerullc nou un pruemz1sq

es JolrJolrrJcs eredo urrd rer .eureporu e4ssou rrmlsJelll pfndecqpzeeqcmw pls4do$ed ecodg .epeoued relsece els el?lueruspunJ elq-euoprooc rnlep ?leuolieu eeppeqll 16 pcrrllod efuapuedepul

'eleuorfeu pfqpSuooEerrzeJl'ueedome Erel reur lxeluoo tm-4ul ,e1red g11e ep ed q'ueurolg mpuedurl eztn eyed o ep ed :eluegodun earec pnop aEeereuorfcerpe1 1ueplcco erds ezelueFo es gs decr4 euguror el1rqlqpeJrt1lnc r$ eriuzlpzrrc .eel-XIX

Ie rnpc?el 1e re4gd eelrop I? uI

plslldo5ed epeoued ug rpnleralll lnlog

j zoc op nlpn+S

.u:ir ;:i;3iilffiffi

eII(

-lnr

!!loepe

ele?

lqIIIn$(BJ OJ

ewz!es al

-3tuo.

OIIEPI

?elslllSCues'nueeJ

luns donSratr

s .ufel

em},gtJoJrugu'leuodu

IS leuoF'cpo6JelJ nu !Irnrde4rPs?oJeu]-J1od Jm',rlrelq8eelece ,rn1

ep pdlul

e

Ita1

11

Itrueq-e1

lon Heliade-Ridulescu (1 g02-1872), scriitor, filolog, indrumdtorcultural gi literar. Face gcoald gre-ceasce, urmatd de studii la gcoalaromaneascd de la ,,Sf. Sava", infiin-latd de Gheorghe Lazdr, al cdruidiscipol devine. Dupd plecarea luiLazdr, conduce singur gcoala, p6ndin 1828, c6nd se inchide sub ocu-palie ruseascd. Rod al activitdtii deaici, publicii Gramatica romdneascd(1828), tipdritd la Sibiu.

Participa la intemeierea Socie-tdlii literare (1822), scoate Curierulromdnesc (1829), cel dint6i ziar dinMuntenla, caruia ii adaugd Curierulde ambe sexe (1837) in care publicalucrari ale tinerilor scriitori, incu-rajdndu-i: Nu e vreme de criticd,copii; e vreme de scris,' sd scrieficdt veli putea gi cum ve,ti putea.

Este autorul unor lucrdri ori-ginale, traducdtor neobosit din lite-ratura universald, tipograf gi editor,sprijinitor al teatrului rom6nesc, ompolitic plin de iniliativa. in timpulRevolufiei de la 1848, joacd un rolprecumpdnitor, redact6nd faimoasaproclamatie de la lzlaz gi fdcdndparte din guvernul provizoriu.

. -Dupd infrdngerea revolu,tiei,

pleacd in exil vreme de 11 ani, darcontinud sd scrie, in franluzegte giin romdnegte. Reintors in !ard, ne_conectat la noile realita{i, se singu_larizeazd prin scrieri intr-o limbdartificialS gi se izoleazd ca om po-litic. ln 1866, este unul dintre mem-brii intemeietori ai Sociefd .tii Acade_mice Romdne, devenitd apoi Aca-demia Romdnd.

Se stinge din via{d, uitat gi cd_zut in dizgra{ie.

infaptuit, el sun! grdbili si ardr etapele gi sd rispundd tuturor cerin-lelor timpului, fiind deopotrivd scriitorl, istorici qi oameni politici.

Gustul este unul comun: tofi sunt romantici, iar parisul devinepentru o jumitate de veac polul intelecfualitdlii romAneqti. Teme,-gti"! sau concepte literare cultivate in Fran{a ajung rapid la modigi in Principate. chiar daci romantismul este curentuf hterar do-minant, in paralel cu el se manifesti (cu ecouri mai estompate)tendin{e clasice, preromantice qi realiste. Situalia este pufin ciudat[:relativ tdndrd', literatura romdnd n-a urmat

'evolulL normald a

marilor literaturi europene. Din graba ,,recuperirii" gi din dorinfasincronizdrii, literatura paqoptistd amesteci incontinuu,,varstele"literare. Astfel, romantismul, marele adversar al clasicismului,ajunge s[ coexiste cu acesta.

Romantismul rom0nesc s-a infdligat, in general, in doub ipos_taze: una plini de tumult, pateticd qi decramatoare in Muntenia, altamai senini qi mai temperati in Moldova. caracteristice ii suni an-gajarea in istorie qi descoperirea folclorului.

Ca primi generafie a literaturii noastre moderne, scriitoriipagoptigti au intrat in congtiinla romdneasci drept oamenii incepu-tului de drum.

Ideologia literar[:articole programatice Ei de doctrini

Rolul de indrumitor al lui Ion Heliade-Ridulescu.Curierul romAnesc

Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscdriliterare au avut intotdeauna o importanfd,majord,pentru ce au tris-talizat qi au dat coerenld tendinfelor fundamintaie ale epocii.

Cel dintdi carc ?.schifat un_program teoretic avdnd ca scop

modernizarea literaturii rom0ne a fost Ion Heliade-Rddulescu. Mareainfluenli pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii .-u .r"."itutmai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul curierul ro-rydn,esc, incepdnd cu anul r829,prrncare autorur indemna in primurrdnd la scris gi.mai pu{in ra spirit critic. Este faza entuziast[ sioarecum ,,naivd" a romantismului pagoptist, c6nd Oistinclia intreo_pera originali qi prelucrarea unui model strdin aproape cd nu sefdcea. Datorit[ insi atmosferei create de indemnurite tui Helia-de-Ridulescu, a fost posibil debutul, intre lg30 qi 1g40, a unelintregi generafii, din care s-au remarcat vasile cbrtova,'crijoreAlexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac.

Folosul Gazetei es.y d17b;te ;i deopotrivd pentru toatd treaptade,oameni: tntr-tnsa po_liticur i;i pirone;te ascuyitere ;i prevdzdtoaireres.7lg gAydAluri ;i sd a(dncgazd tn gdndirite ;i combindrite sale; aci,ljni;jiru! literat ;i filozof adund-;i pune tn cumpdnd niiai pitntdmpldrile lumii, indrdzne,tur ;i ieastdmpdratut raibiinrc sede,s(v(r;e;te- intr-tnsa povdluindu+e din norocirile rau grer, ol"ti )tto,rdzboinigi; bdgdtorul

.de -seamd negu,tdtor dintr-insa $i i"ir"pii*a

mai cu tndrdzneald spicuraliile sare, pdnd cdnd in slinr;it;t ^"aaro*tplugari ;.i el poate afla aceea ce iniesneste ostenelile ,it" ;f to.:.i ,aumple cdmpurile de imbil;ugdtoarele sale'roduri. u"

"rt" irrlo"i""pta;

nu este nicio vdrstd cary sd nu afle prdcere ;ifotos tntr-aceastd aflarewednicd ;i cuviincioasd cavdntdrii

-omului,'adicd tn Gazef

(Curierul romdnesc, nr. 1, 8/ 20 apnlie lg29)

i,ffiffi

*f;=

Im tI€

n

crograKoeakA5ezatmud f

R

exclusciITC N

scri€rifiwtrpersP€

ta re&vafi n

P

speciaticohrllitereicondaomoacare asurseistoria

(

Iiterao fodromiiiliteramai bdin$tigratttcompt

coloadeoserepense v(,

buco'rl

cd orcovdrlimbalimbi,literagustu

.r *W ii, ,q

.ou?woa teruapecv palutpeseid tS ,st.led el retiuolodtuoldJopeseque olso iliat^ e aued eutllnul '(g/gt) urueg el op InsoJouoCel tetugtrlou eznec nJluad pzeopoldeuJalxe ap nllstutul e3 'ezn3 .l.lvrnl tatuulop Indu[ uJ nJlstuil.rl_tutJdolse 'ilJtun eejtnldPjuJ pdnQ

luarel rnlrcnrprls rs ernlrnc ;:';::?:uud ee.reunpe puu.uop ,(ZSSL) ooq_pvInue^tg u1 lelndeq .loltJoutl

InpugJul leunsgJ oJptu un ete rS lo;a1ed-rcutJd eolun nrlued ppue0edoldaceJ eJec '!p?uno eneels FJeve$etgdn'llqelo^pl lnluauou puriurrs'raouluC tnlntoqzpJ eeledecug pdn6'eurlocng u1 ezarbn;et os ps atnqeJ]rS rSe; e1 ep gleuorin;oôJ eaJec-Srui e; pdrcryed gtg;. ul .rnlndurg

rJnleJeltl eeJeluotJo n.llued nrsrcepelsa urerbord ts;pc le

\QJeroll ene1elstêJ oleocs OtgL Inue ul

'rlSeuelunul elec adrS pzee.rOelul e; arirpe enop e o-Jlul'eFe.rpd4 e| rs fieaoplo1x 11tpj ai-aias 1 d o1e1) rlSeuenop;ou.r eltot uoJopunpe arec tglutp lec alsf .(0?gr)gleuofieu elJo:s! ap rnflsJnl eaJ€p-ltlos€p ru1ued lue^nC Inltqelouorueuri 'lSe; utp ?uealtprltru etuopecvel JosoloJd 'pcrl1od aleltleuU nc'PJereltl-leJnllnc elelt^tlce psueluto edecul rS cseuuop 1ue1orq6e lru.r-nu else 'ilpnls el ap acJeolulal espu-ec 'tue op 0z ap elsJg^ el 'erueulJoC rS eiue.r3 u1 rode ,renop

-;oy1 elelrdec utp ozacuelJ eleueots-ued ug le;ncrped u1 gzelpnlg .rSel

e; elSeu aS 'leJeltl rS ;e.rn1;nc rolpLu-nJpuJ'lstletJotueru,Jolezold,(t.Ogl-2 g.g ;.) nueeclulpboy ;1eq;yg

D!'torsJ '!"mtDDlU nun n psno$a-td low DaJ oattinsu3 ,pu&t"to ry1n7sn3

o a"toolp8nn aruow ptsnno Qrud woa, Tgc ruoBttd won 1o1g ili_qn o cnl nu psu! apljcnpo.tl .aunq EI ro ap alaco # pcu3 1i

,gu11ailo ulp 11icnpn4 rDunu runs trD 1so1o! atc "tDe

-Dcsoaugwo,t DquyuJ ti"tpc csDal tqns ap sa! aplz alnol uJ lDW

.p"mpraql u3 atno1#"tgutoesalD lout alsa araDul DlsnaJv .puotiou pqnp rcu aJ plnouo ?J n4uad'psnorpfauud arunut o rca ol pcpjno_s pinUry^ruoOl"'l'nps 1nd1qr nr 'DS Dquq nr ,alos alap! nc alatoca1iagf,tuaurnonq'ruaipupq 'ruapp"ffi ,rualunw ,rr"no[1o* ttolnns apa^ tot asppu113o o-4uJ oJ alatDJ u3 'ryiaugruo,t nlnrcnft n pt"taua| m"to2tadatun gf nt D4sDou olnol .topoiV .4iauguo"t uryou.mf aplqasoap4 lsp8 DA aJ alnm&tto uaucs aunq lnut alal aps alauDoloJu3 tut"td ot'ry,s JoluolpltJnluoJ D * n$cnpat n alout*uo altmundwocap prDID ecuq

,a4soou appnry uJ Ulusalal rrDu tnw ri tjp1nat7au$nd mw aAD wot ,ol Dtlds! ap * ap.ryua) ap au_npursolo!,ttsugnap fieQ Mnrp rnun pugwn psuJ .14iou n.tosacapatd ryrap aulq putwacnlps afiua1atd njoatans uraio nu pc n4uad 11o *in i" :griirtgBIJB(J a{ ps nc !l!s uto^ nrroe o a1nd artto urp agf ,uiaugruanaplicnpo'td nr lrlupppul "rv-s atowtn 4td 1i ,p"riru *o, apoy orDranu g[,m 'co1 ap agnBauqn pugcpt!,oatoc amoS,ppuoilno orryr)"41nc lounu lrlqappul "m_s oc1711od pulsptpd ,Daro)

"top aloo! g:e4seou eprilpe4 ,epmrecrqo rS emleu .pleuorieu

"Folsr - rugruoJ IIrolIIJcs ru1ued ,pc4ueuror gJeruew u1 .e{endsm op esJnsegqlsod gzeere8ns rS pc4uelne €m1€JelrT ellolzop os ps mge4 J€ eJBced elrricenp gzeesertnueecrqp8o) .qtu1lcs ul .ee1ulg?q8Fo greowoeelsece pc n4ued loyrecnpe4 e lS -roluielun BruBru rrueJ putlrepuores Jepsy 'ln1 pcrpceds 1o1 nc .uei re4 elec rnp gcseeugruoJ pBJslIIerieetc ep lnleriuelod leSuelcep ernqe4 pc preprsuoc urer8ord_rn1n1oco-Je Iruoln€

oeule4s elopour gdnp $el1ul rS rracnpe4 ed lelca&Wg$zftq, 'rcrmle eucs es ercc prn1srelll ap 1ndp nc pugzruelod- .ouoostad nu JDI ,Dal"m) DJll!"tc wor :alnoltur.Tqdai gfna,o4soou CI,lruJ :ecrlcerd eA es eJec ncrrrJc 1nlso.r rs 1gc ,lericeper e1-nuf 1g1e e16epqe1s nueecrulgEo;1 .1euo{eu nlquresue ep p,rncedsradeeueruese o pugq .ryiauguto.t ruryD,Dlll 1o ptauaB nuo1ta,dat un ge ru1ued 'rlseueuror roprcur,rord e e1rcd eJecrJo urp .epur8rro rJer-Esecrtqnd gs eundord lSg elsvr.eg .rps rrJoseceperd gresesr.*

"ro ed eyeuorieu rS ecqqod eprnlei gsul rsg.rpd e gryg,emleretr' Arsnlcx'Arlcerqo ec gzeexu r3r a"m t a 7 4 DDD Q le pqesuodser lnJop"peu '

,gc!trIJJ edvleo, rumu eepd JB-s eJec mlnrusqdoSe d e gzel pw o gzeez\eluts aljcnpo4uJ orelsrAer Ie Jpumu rnlnurud uellm.g ,{ i-.*}. '(OtSt) p,roraql DlrDe gueeser eprler,41n gO" e er€c .n#ecfraqaq{

Ueql4 ep lelceper ,a1Jtnpollu1 Inploclue Ie c4eroel pue-6ord

ep EB€cJBru lsog e pqdoSed rnTnursqtreuro: e pqldep n"onlnruoC

p.nuatu opDQ'nusarlul€Soy guq16 lnl IB rolRrunrpul op Inlou

-

rcr.ee.I?

docs

-ue luruetrIe,elu-sodJ gn

'rnJnursr:

..eJelsJgêiulrop ue gleturo:FlBpnrc !(eledtuols-op J?JelIPporu el p'erus1 .11*

eulêp lns 'rcrtuod n

1

1

,t

a

!,!alDl

eJ(

IOI-?Ies

o4l

lslJnu-o"I

-sIJc

FFcft

-ndacu,

IIJOIIII

mleleze'eploqe e1 e eundord e1 rs erec .r "!lil:]iff$;:i3:t

"ot'JsaugutoJ Fu -aUnC €lsrleJ gzeeserpe es r errupc p1uri1nc11qnd pcr;quep1 g-uuec JOJr!

Manifestul literar este untext de propo(ii reduse, cu valoarede document pentru inceputul unuicurent sau migcdri literare, prin carese afirmd o noui conceplie cu privirela literaturd. De obicei, manifestulliterar este conceput sub o formdpolemicS, pentru cd noua orientareliterard se delimiteazd de migcareaanterioarS.

Primul manifest literar esteconsiderat prefala lui Victor Hugo ladrama Cromwell, aclul de nagtereal romantismului. Prin manifeste li-terare s-au anuntat mai toate mig-cdrile literare de la romantism in-coace: simbolismul (Manifeste dusymbolismede Jean Moreas, 1896),dadaismul (Premier manifeste Dadade Tristan Tzara, 1917), suprarea-lismul (Manr'feste du surr6alismede Andr6 Breton, 1924) etc.

in literatura romdnd, articole-le-program ale unor publicalii (Dacialiterard - lntroducfie, Viala romd-neascd - Cdtre cititori etc.), pre-felele unor volume (Al. Macedonski,prefala la volumul Poezii, 1882)sau alte adicole programatice (lonVinea - Manifest activist cdtretinerime, Nichifor Crainic - Sensultradilief) au valoare de manifestliterar.

Revista Dacia literard (1840)

noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre ldri sunt destulde mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore;ti ;i de poeticepentru ca sd putern gdsi ;i la noi sujeturi de scris, Jdrd sd avem pentntaceasta trebuinld sd ne tmprumutdm de la alte nafii. Foaia noastrd vaprimi cdt se poate mai rar traduceri din alte limbi; cornpunerioriginale ii vor umple mai toate coloanele.

(Dacia literard, ff. 1, 1840)a Enumeri trei dintre principiile pe care doreqte s6le respecte

revista Dacia literard, a$a cum pot fi ele deduse drn Introduclie.a Numegte doui dintre sursele de inspira{ie pe care MihailKogilniceanu le propune colaboratorilor revistei.

Prelungirea spiritului Daciei literare:Arhiva romAneascd qi Propdsirea

Revista Dacia literard, in care qi-au publicat cele dintdi scrieriCostache Negruzzi qi Vasile Alecsandri, nu a putut s[ apari decdt oscurt[ perioadd, pentru ci a fost interzisd de cenzurd. Ideea roman-tici a inspirafiei din kecutul istoric va rdzbate insd foarte curdndintr-un alt articol-program care deschide revista Arhiva romdneascd,editate de acelaqi indrumitor literar - Mihail Kog[lniceanu:

Istoria romdneascd mai ales sd ne fie cartea de cdpitenie, sdne fie paladiul nqlionalitdlii noastre. intr-fnsa vorn tnidya ce amJdcut ;i ce avem sd mai focem; printr-tnsa vom prevede viitorul,printr-insa vomfi romdni. Cdci istoria este mdsura sau metrul princare se poate pti dacd un popor propd;e;te, sau dacd se tnapoiazd.Intrebali dar istoria ;i veli Fti ce suntem, de unde venim ;i undemergem. De unde venim ;i unde mergem, trecutul ;i viitorul, iatdtoatdJiinla noastrd, iatd mijlocul de a ne cunoa;te.

(Arhiva romdneascd, nr. 1, 1840)

Spiritul Daciei literare se reglseqte integral in revistaPropd;irea, editatd in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni,avdnd ca principal animator pe Mihail Kogilniceanu. inci dinprimul numdr se exprimi dezacordul fa{a de gazetele timpului careapireau toate cu gre;eala capitald cd prea se indeletniceau cu celedin afard ;i prea pulin cu cele din lduntru:

Lipsa dar a unei foi care, ldsdnd deoparte toate noutdliledinafard;i disculiile politicei de zi, precum pi tiate acere traducpii dearticule u79are ;i de anecdotefranluze;ti ;i nemle;ti, s-ar tngr$i nu_mai cu adevdratele interesuri materiale ;i intelectuare a rominilorlipsa unei aseminefoi publice, zic, este ob;tepte simlitd. Aceastd ripsd,tntr-atdt fncdt impregiurdrile dinafard o vor ierta, se va sili o i t.-pliniPropilqirea. Lepdddnd din coloanele sale tot ce se tnldrege subtstrdnsul cuvdnt de politicd, neocupdndu-se nicidecum cu dtsmpttle ;inoutdlile politice dinafard ;i dinduntru, precum ;i cu tntbmpldrilezilii, izgonind orice traduceri din scrieri strdine, care neavdniniciuninteres pozitiv pentru noi nici nu ne pot tmbogdli literafira, foaianoastrd nu va cuprinde decdt compuneri originale rom6ne;ti.

(Propd;irea, nr. 1, 1844)t) Demonstreazd cd Arhiva romdneascd qi propd;irea continui

drumul deschis de revista Da cia literard, apeland la argumente exta-se din cele doul articole-program, reproduse fragmentar mai sus.

D*GIS.li,: tt ilq rt:rt' :t'.\':l -\'llra U \J

-l-hJsa rI-J-.-+

*$+! *{a}r{*t4

!&;

iili{.hsil l{osdlni{1*sn.

-,..+-_

irgut I"llcEe&ri4 .. tesii lilil.i

%Iaruii.

L* {-.s*trr+ J+srssJ*fE11

". 1. ,i ,J,

.:iF .+ls: r'-

-.

LN1ffi. **rmn** .,iffi

lHeliaMoldnoasfi

j

pleflnBilcefilonuRomiRomilistici3 inse

Iamude cd

acid5.mai c

rmei r

ales inajelr

)

maticmelarcultilsoart(la fol

mantia nounoastparte,

precuUmhtVasiletc. IMiha

Suce

***

Georl

Nicol

{;pnzuec elynle!?l nc'lelsller lP Jpunu Inupd)(9y g 9l e a4 5pdo.r4 ePYteg

(gyg1) pcseaug.uot eAlqtvqs!AaH

r€JeII 1ec ed tS rep 'c4t1od tS letcos 'c1lo1sr

Intuetuop Ierrmu nu 1elde4 elugdgls uI sI eJ€c 'elstldoSed tep

-eorred e cpu€IuoJ dq ep ertoloepr gluuerd pruraql Duulro(lp1o11de3 'auVrao,r ,lmrDnrn n pcltptc oqots7'ncseloueytr eelocrli

'tnpdur4 eserd

ul epcrtqnd tS eqsece ep eslJcs urerEord-e1eloclil€ ul esulrdnc

elrepr pugzlleue 'nuuscrulg3o1leq1p11nI I€ Iec ed lS ncsalnp

-R{-epeIIaH uol I.q plor giuepyre uI epocs afiralll awotSotd tiuolpunrpul p1o11de3' 1' augutot llntontll o!.tors4'nc$e,r1 e8roaq1

'plsqdo3edlsod 16 glsqdoied ecode urp epriec

-Ilqnd u1e1rugde eJerelrl JolelseJlueur e ericeles o-4ulp llrugcl€else 1nrrmlo1 'XIX lqnp)as D pasnaugtilot p.toolry nsatd ugq * * *

ECHVu9OnSTS Urs3ofts

'ncseunug l"q[nrnl erirrede pur8eun ep ner8 I€ru tsoJ rg re 'gde1e glseec€ 9JPJ'JF(a4.rolsg apuataT) nueeu4ullog eI4ItuKI' (aqoq) upusscolv e[sqt' Qruo4ptnqg) ncsoFppU-ep"IleH uo1' (nEzo7 nT'oar4ry lnl DqnI'a$oqpa1y 'qtgl puv) ncserpuexely ero8ug 1nI el€ elec umcadnieerc ep erJes o-IuI pluezerd else o,louoo lolzeod ere;soutly'pcrsslc edecnps o lpupd ne rlsrldoSed Jollcuueluor eepluoleur 'a1-nd

g{e ep ed 1€4l"npv\tput t$ pmgord Iuslcls€lc un ln^s e nu 94s8ffiernl€ratrl gc lqdeg uud pclldxe es PcpueluoJ ?m1eu ep ropiglnou tluepecerd mploces eleredp uI eererunl '(er8ele 'erielrpeul) ooEIIEIT

-oJ elec nc glslxeoc (epqeg 'e41es 'eyolsrde) ecIS?Ic eprcsdSrolrloJ q

lede eceg es 'pm1eu ep epeucsep 'souo18 mp$c0.4 eoJecole '(relwonercrrrrolslseu 'elugurour 'eu!ru) ecllueruoJ aurel ed efeltpeur PAg1na

eg :opieod JoJnlq eImsJeA Inl?At4 el 'gcrue8ro 'Esugpe €Ilocuslsw

'0€8I Inue gdnq'purepourerd ecode ep pie; uroue el*eErq es ecqsu-e1 'rlseuguror erueporu IIcu[ elezeq eund g4srldo6ed erzeo6

'InsgJ cserugls 'runlucrrec elIIuI e1 'e1a[w-osred r$ eyrienlrs eJBc uI gzotd ep ue3 'ugqlot ,nan oqorsJ q saIB

I"ru rep 'castog 'pqv-Drlog I4 eJelrrroJsu€r1 ?uIId 14 1igprcos rmeleiuercr;ep e4ulp elFur epuudms €lsecv'rrcode 1e xalduroc rruIec lruolrrrcs 'ppuescely s11s€A BI pllqg]ul 'etu1lplcnl ep gu11d lop'gc1uo4 'gc11uc 'lezotd e guoz plle o gS gsul glslxg 'aporplp? 2lpyouatry ulncsarpu?xely etoErrg nes oc1'{y 4 ayor4lpJ '$unn 4anqugld g uI lrpu"scelveUs€A umcerd'euo1g1gc ep rollrguuresqeeec ed po (qqo ad nttaSl 'rzzruEe51eqce1so3) llpr1 lnlnld€J e '4cpsq-€IJorueu etuq ed eEreur rorr rrily 'cle ossn5 ncelv ep laluguro{oan ugJ 'ncseclpg eeloclN eplnzoarL4po^alon-loqlry flns gugurog'zzn-Ge51 eqcslso3 ep Tnaoaul ndpT rupuom1v ele

^nu : cuol$ 1nUoII$

"Ar{nc ton'ptnnyy npocl eNrAeJ ep sndrul Flurds q'1r-un'ncseclElg

eeloclp rS ossnU ncely'zznr8eN eqcqsoC 'uDuescely epsen urncadrJoltrs elsluew?ptmJ eleredo umc€ ruJcs rS1 'rezord 1nlueurop uI

'g}sqdoSed ePeoFed ul ersetxu

rlml€Jelll eeJazlu:lopour ug groleur giuepodtul o lnle e 'errop1o1'1

ur 'nueecrulgSo) IIeqIW ri 'etue1uny41 u1 'ncselnppU-eplleguol tnle ru-l effJ ed rere111 rS lern11nc rolqurrupul ep InloU

ffil#r$, *,i*l",i[],,,Nll

,'rilil

fl"frt,ilr,i,ff1

iffirlM*r

ffi

=-a ::-_--_- -

'!, ...ts -- q

-- -1 F.r | + '-orn!--:-rr:i-;:F

j:-;-i--.:4-l!--Fdl

sF#trMffil

a l'ffo'B-" "-l.r'Ih.ffiTffif,I

.t $E

,

Stabileqte un paralelism intre rolul de indrumdtor cultural qiliterar al lui Ion Heliade-Ridulescu, in Muntenia, gi cel al luiMihail Kogdlniceanu, in Moldova.Ion Heliade-Rddulescu, adresAndu-se tinerilor scriitori in anul1837, cu pulin timp inainte de aparifia Daciei literare,le f[ceaurmdtorul indemn: Scrieli bdieli, numai scrieli! Explicddiferenla dintre apelul lui Heliade-R6dulescu qi opinia dinIntroduclie a lui Kogilniceanu, care semnificd o noui etapd, apagoptismului: Critica noastrd va fi nepdrtinitoare; vom criticacartea, iar nu persoana.PledAnd pentru originalitate, autorul Introducliei se ridici im-potriva traducerilor gi a imitaliei, adevdratd manie primejdioasd,pentru cd omoard tn noi duhul nalional. Comenteazi speci-ficul contextului literar de pdnd la 1840, cel care l-a determinatpe Kogdlniceanu sd descurajeze o manierd literard care dis-trugea originalitatea.Degi suprimati de cer:ztxd dupi numai trei numere, care to-talizau 484 de pagini, Dacia literard conline opere ale unoradinffe cei mai valoro;i scriitori ai timpului. Costache Negruzzi atipdrit in primul numdr nuvela istoicd Aluandru Ldpu;neanul,Vasile Alecsandri a debutat ca prozator cu nuvela Buchetierade la Florenla, iar lui Grigore Alexandrescu i-a apdrut poeziaAnul 1840. Citeqte una dintre aceste scrieri qi explici felul incare ele rispund noului spirit literar din articolul-program.In prima parte a poeziei Epigonii, Mihai Eminescu portreti-zeazdpe cd\iva dintre cei mai importanli scriitori ai generalieide la 1848. Identifici-i qi precizeazl operele literare la careface ahrzie autorul.Realizali un proiect intitulat Vocalia istoricd a scriitorilorpa;opti;ti, in care sd prezentali modul cum sugestia oferiti deMihail Kogilniceanu in articolul programatic din revistaDacia literard - Istoria noastrd are destule fapte eroice - qi-agdsit ecou in creafia scriitorilor din epoca de la 1848.Prinffe operele literare pe care trebuie si le ave,ti in vedere in rea-lizarca proiectului se numird: Alexundru Ldpu;neanul, So-bieski ;i romdnii qi Aprodal Purice de Costache Negruzzi,Cfrntarea Romhniei deAlecu Russo, Romfrnii supt Mihai-voie-vod Wteazul de Nicolae Bdlcescu, Legende istorice de Dimi-trie Bolintineanu.Pentru documentarea in legituri cu literatura de inspiralie is-torici scrisi in perioada paqoptistd, in afard de operele respec-tive, se recomandd si citi{i capitolele consacrate acestor scriitoridin diverse istorii ale literaturii romdne, cum ar fi:

. George Ivaqcu, Istoria literatarii romdne,I;

. $erban Cioculescu, Madimir Streinu, TudorVianu,fsturialiteraturii romhne moderne;. Al. Piru, Istoria literaturii romdne de la tnceput pfrndazi;. G. C[linescu, fstoria literaturii romdne de Ia origini phndin prezent;. Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturii romAne.

1. IIa

Iti(

I

2. 1

I

l

3.

4.

Alecu Russo

5.

6.

medi

\.urilCU ct

piesd

Dour

comiin ce

mofi

ieni.pan'

iasct

Aris

a doi

(desl

moII

_ffi

Dimitrie Bolintineanu

'JOltu gLuo.l le AtleluazajdejInJolilrss 'slHlFutqlls uJ ts lg3

,prei

ul }?le 'leiaptsuos put'J 'ajeur aueoJaise tnl eolelauolou O8gt !s Og8teJlul 'nJleel ap esetd eundujoc t6098 | lnue u!'er?olwpreil $ aup1'rJnsJaA op urnlo^ InuJud pzesltpe16g .ele;ndod larieelc e;e e.radopod-ec ellnul pugzuudnc '(gggl ,plald

-ulcrc erirpo :gSg L-ZSA L) rayugwo)ale a.telndod llzaod InuJnlo^ qcilqnd'cs€uguloJ tnlnroisl0} le Joltqnl

'ruru6 eera;Seouncol'tnlniuoutotdrS rorlOuy 'raiuerg a;eu.ronn6 e; ap'auriqo e u1 ;luepodu.rr loJ un eJe ezn3rni raruulop ;ndun u1 '(OSgL) roleled-rrurJd ilJtLtrl re riuerua; ruolpulisnsorlurp Inun aisa l€ gtrg[ ei ep ering-oâ5 €l pdrrped :geucri*u tnlnle€ptearrurldrul nrluad etrclnl ui Bzea[e6ueas 'rcoda le alunl+ op iolnJcs

'eetBgdot4elsrôi el lollepal '16e1 urp leuorieprnlnrleal Inlelolraitp ui nJquieuJ €]so'(qpgt) HeJalU erp€6r Bl ezealoqpl-oc :pleJnlln3 eorec6lru el lnuele lolnc pdrcrped 'E,tEi uJ sloluJey

.PUtetpsuJ epslirpnls oraLlxul l6-nu .rep 'lnlesrnel-eopq Et rS1 apun 'stJed pl rode ,plei

u! lp1u1'Fsecle ariecnpo o e16aulr.r4'93sBe,ioroq slllluej o-ltul npceg elaiSeu eg 6"rn1elue-rp lS tolezo.ld ,1eod

'(Oee l-A LS l) rrpuesralv sttsen

'arE:$['a

pug

D!,to

-rB ep IsdII ieluredsrp eluoIuele ulp llnlprl€ (e1dey '1ep1 'rrgzrleer ardsm'39 "!pe ielrre;rp eseJ ep nes unue8 ep ,unros ep ,rrceds ep rzrlrprn ii:[ reareSrcrucq rnp lloe ord (rusrueEro) - '[pe ''u's (apuq,Q!.q.ow) wqq I

'gyrntco3 rS rn1srug 'rurcel urp rseuteroq rop nc eirsdrte3 rS eiusnji,,ed glrrgru el puun e1 pugd Jep .S€Jo €l ep rJeur8 nc eleleJ -rrrj:f,,-nqpdpc rS-gs ec a11o77dnc ur eurl €il4qJ eserd eunrd uI gc?C

'usrqous ep rS usrlma\.is,!.ep erieurquroc <gporu el rJ s ep 15 e4rgur ep pcruJop .lriuelerd nJ .r-rn-

-ozryg.lo rozrgg uo8ug ,p:rzi ep reroq m{m erios else eilrlq:)'uerrm dr1 llurnue un rulued lS crrolsrlercos Fluerucur

rulued,rrleluezerder 'cruroc urunueJ leuosred rselece Jol lrulue3 qne e]€oJ'(qf8t) IDAnuto) ap ps,to[.uopq 4nfu4q3,(g9g1) aru,r,rprttugr - {n1o,t 4 nfu"4t13 ounotnJ,(OSSt) pruauau o-f aqafpnqnns $o7 ug oit,trt13 :epuudnc reru erec ,.to1ajy1q3 ppn :utp g_$-!L

?nop e else '.ZSgI ur puecs edgleluezetdet,apn Z u! ,acqugJ {t;arpawo) 'a$ulnotd 4 ol7ty13 .rrrueJl ele ecrlr1od rS elercos ropr:lc--€Joru ezlr4odrul cqrrc rS crJrJ€s rellrenec ne (esre; .unprreporr ,rrpa=

-oc) upuuscelv elrs€A rnl el€ ecnuoc eleserd ulp eged ereyq

u3d3u fo 3tcNnd

IrpuBsJaIY oIlsBA opolce Z ur 6ecpugc nJ elperuoC

flri htrA otrd ht1.- vi, rwrr{ S

'lueprcco rS lueu6 eJlur .elseou reriezrTra.rc ele reprrqrq erruoJelurzetdu ps eJ?c (g1en1ce nes p1nce4) ecs€eu€ruoJ eelellleeJurp riplgeuos.red ep rS eluerurue,re ep ,rrieqrs ep eydruexe rieq

'€elsece ed ep .q rS .a elelcund e4ulp rS elsr1e4urp elrJrqesoep rS elrrpugruese rielncsrp 16 e1e1sq riereduro3

p c (,q elep e,r' r'el o c, ruelerrd, ,iJ,',:n: #|"Hiil;; i#jjT ie4seouelelrz uJ ,,Eporu e1 t1 eoo puweesur ?c rol riereprsuoc ec eeec .e

:gcseeunuep ps eJ€c rJrucn4s /alw^nc rcuc etrgc puerniuoc e5rtgnop prmerdu4 rinqpcye rS ,r,re1e

lcr4c-ler1 ep edn-r8 ug ,{epcsq

EXHIT EIEI HTINTXEINM

'I

pug

IJOlI-ced-qe

-tu4(-aIOil.

'rzzn)-os :-eeJ U

€-ts -elsrêep 9iFtoluot

eJec ererierar-4aJua

'unuI InleJetzaodonltarl'Tnunauevm.fiSJOUn e-ol eJec

-srp oJei

leuruuol-rceds g'psnolp[z-rrrl

êclpl

oJru.tJ W

e pdete q,

ulp eurdpcJJdxgeecgJ eI,z

Jnue uJ u(

rnl I3 Jec l

13 1em11no eal-xlx Ie lnlniosas lncCI!filul ell3$eupraroJ totiezrllAlO ole aplJcltr.l stuJod

€EEa4uI gzee^Jeue gtu "'isocruu lrueruodr€tueN - ('q)zVwno{ oI anq acoSo,w l! "'iprDfiout il) 9

"'pugc liec$ - ('q) puonb snot-zaslDt t

lo,rpdwnc Frw loc "' pO:ViITnD'pnou Dpottt ap aln4s acotro-i pc 'Tpinwn"rtpiolu3ap nsato.d nauop n) atr-np '!DH 'pplpl pgipcnq"'arut pupuDas ruu ('f[1ng ed ptrups) "'rtrDDamu

DitpD'qnp atn paop potl-ps a3 :yj191113'truznrqo "'1trdoc "'FO :TWS

'pc4 Ttdoc

fpr '7UDS nlsuoltt'trt,qod atnN :ViruIHC,'egumol q e1no1 ece8e,ur

I "'ipretrnotu 9r3 (:euedu!) 2snds aJ :TUVS

17gido"r1smjuntg (:eyed u1\ "' cauau wopDry :ViITnC

"'cauau wDpDut csacuotod

opuenb snol-zesrct "'szIFoC melsuoy4l :1gy$iaVDr ap w.tryps wD-W "'ina 3i mg:Vl.ITnC

iarorugq 'a1ond ap awgi1nw o ryi pw pc"'qUDS nlsuout nc ncsnamiuo,rlpioluS !-ap ay-pc

-ndn aurq tuW 'lpLa mw ntpdns pu nN "'nal^ nup ptDp o snds rcut wo-j "'lrg :ViruIHC

'ppotSo utd rcwnu to?put "'arDqt) n1qwud pwps sot 'pcDauru "'1q :(es-npurcugcs) yf1lg l^

"'Dpout fpcDp "'1pp pdn-p "'tD)uguuo unqginq aqgc n4i na lDunN (:ewd ,D "'aUp{-auuu of iay q pip^u! MD ng :ViruIHC

2a7ia7ug4 at nu ap wnr Dr)ru ad :ViITnC'lawou DillnD 'nu Dg

"'iipDsDarug4 at ps DJ "'i2acnla3:Vinm{C'lD)

ad na 3i ms !,w ps,sDl "'p)Dau!N:ViI.InD'pmi o 1gc p.m8 o-aoDl

"'titt18u-au ps tp-c,rod pr "'ioH:viruIHJ('eldeerp urp

elesqnc e4ul Inl€o ecnq) 'pnV:(pugcspc) p61ilznv "'DnDi $ocs bnu ps top :pdopo y3i 1ptn.8

ol np) np "'auDol iDau DnDrIlSo qnzpa, ly (:ete77"'nmiuo{ ultsou 17 :@ped ug) VI1UIHC

.ICJEIU

"'uod un oc n,rnin ipslro :(eusd q) 1.WS

'e3e re;er4 - QD 'p5 xnatw awn; E

?efXIX Ie mFloces el€ S 't eltuecep ul ?^oplol{urp eleu€orsued ug uunricn4sur ele pzeq ep egi4eelurp €un lmlqsuoc v'6691u1 1ec11qnd '(Sttt-tSptluoleu?d zalveq rnlruolrrJcs 1e gzotd u1 crde usod

- (asnn yI pI{,couapJ y7 appldurglug) assQg!s1rt 'anbourV4Vl ap satn uaiv sa7 'cowa1al ,

ipuw€op'qy "';n*7eulJ - Q1) lautopow 'tly "'1a1qotp m8 t

1dry7:(Pt4rys) VI1UIHJ'sro4 'xnep 'eur. "'ut11tod "'oN :Tf,VS

itDS p?'a7-augjo "'qUDS w

-uow'tgDaprnunu uianm poup'lg :ViruIHCt'e5 xneru etule.f (:elredS

"'uoJ Dl UDS 'aulw 01 aJA vou oco6 :1ryi"'aulunl ps ap ru4i nu "ralo6m

mun a1piotq ul rDS ps "'todo "top :puod o @pntnin sg na $ pc "'Daarn-apnN :ViruIHC

'soun gns p) "'Mat 4 uou io :TWs"'uat put psuS "'1uo1o? a4tootlqig "'iplug

rysaow'a1oyp a1pio"tq n7 :(pugeqcoc) VjfUfC'aw n fin,tq q !"tns "'ouDoffi

uopory :(eirrrq3 ep es-npuudorde) 1ay$"'iplDc augj "'uutos ap rund 11r1w

n) pcu! yia pc "'prt8 ulp lcoJ:ViruIHC"'na 39 :5191

'pcgipmm'puDwpc 4 lac1np utnacpt na JS, :vIdVS

'ryp)sDp nlsuow n) PDW"HIwoip,tu3 tvp "'pcDautu 'nu Dg :17jI'InD

('teipqC 1runferdu4 prmpe os $l€lp3 'of fgs ree1l"qgz ep pcnde pS m1nl€c Beluleu.rp eund es uo1)

Hiqnc ilut"topv liD "'pw-pttvr auwoocl 'a3 "1m dap figtoqoc pru ap uo tirual.zg :ViruIHJ

"'o! ocoJ "'truoo)n) 'pnv:Nolt"'ietuepeur 'qV "'eelq?!p Inb :Tf,VS

zalsa a) "'|atsa a, :vldvsiDcaaurN "'ipwDaqr pw aurJ:VIITOC

('ceprec uJ JoqoJ $tS gsec qp sel $1e1p3 'eldeerp urp elesrTnc eaup p@-Jele ernl uof 'uo1 'eryeg '1re$ 'glllnC 'eigqC

,rI|m

t

€ suecs

I -INIJV

CHIRIIA: Cum s-aface bdbacd-tdu ispramic.

$ARL: Allons, Goulitze... venez donc.GULIJA: Iaca, rnonsirz... je vene. [...]CHIRIIA: Dar... ian spune-mi, cumndldcd,

ce face Lulula?SAFTA: ii in grddind.CHIRIIA: Biata copild!... De cdnd o murit

cucoana Nastasdca Afinoaia, nineacd-sa, ;t amluat-o sub epitropia noastrd*. mi-i drdgu,td ca onord.

SAFTA: Mai;tii?... poate sd-ifii soacrd cuvreme,

CHIRIIA: ldst, a;a am chibzuit treaba cubdrbatu-meu... Lulula are zdstre bund... Gulildasdmine... Mai potrivili unde sd-i gdsd;ti?...

SAFTA: Sd-i cauli cu lumdnarea...CHIRIIA: Numai atdta md ingrijd;te, cd

Lulula nu bate nicidecum cu Guliyd... ;i-i tot tristdde cdnd o rdmas odand... ba incd cdteodatd par-cd sd perde... nu-i tn toate minldle.

SAFTA: Nu bdga de seamd, cd tncd-i td-ndrd.

CHIRIIA: Ce tdndrd? !... cd-i de vro l5 ani...Cdnd s-o ndscut Gulild, era de un an... tmi aducaminte ca acit... la Sdn-Chetru... (Vorbind, iqi cautd

chibriturile.) Da' oare ce mi-am fdcut chibri-turile?... Hait!... cd l-an prdpddit pe cdmp. (Tare:)

Monsiu $arld?$ARL (inaintdndu-s e): Poronces c, madam.CHIRIIA: Nu cumva aifosfor cu d-ta?

$ARL (aprinzdnd un chibrit): Voild, madame.(in parte:) Elle fume comme un caporal.

CHIRITA (aprinzdndu-gi o ligard groasi):Merci... Voulez-vous aussi boire une cigare?

$ARL (in parte): Aie... aie... elle va recommen-cer ses traductions libres...6

CHIRIIA: Ils sont de minune... cigares deHalvanneT.

$ARI (ludnd o !igari): Merci, madame.GULIIA: ldgard de halva?... Nineacd,

dd-mi ;i mie o ldgard.CHIRIIA: Auzi? Ahil ar mai trebui!... Cuco-

na;di nu trag ldgdri.GULIIA: Ei... mata de ce tragi, dacd e;ti

cucoand?CHIRIJA: Tacd-li gura, plodule!... Monsiu

$arld... ian drtes-moi, je vous prie: est-ce que vous6tes... mu[dmit de Gulit6?

$ARL: Comme gi, comme 9a... mullemit etpas trop.

CHIRIIA: C'est qu'il est tres... zburdatic...mais avec le temps je suis sfire qu'il deviendra untambour d' instruction.

$ARL (cu mirare): Tambour?!CHIRIIA: Oui... adicd dobd de carte...

tambour... nous disons comme ga en moldave.

$ARL (in parte): Ah, bon!... la voild 1anc6e!

CHIRIIA: Et alors nous l'enverrons dedans.

$ARL: Ot 9a, madame?CHIRIIA: Dedans... fndntru... nous disons

coflrme ga en moldaveS.

$ARL(inparte): Parle donc le moldave alors,malheureuse!

CHIRIIA: Et voyes-vous, monsieur Charles,je ne voudrais pas qu'il perde son temps pour des

fleurs de coucou.

$ARL: Pour des fleurs de coucou?CHIRIIA: C'est-a-dire deflori de cuc...Nous

disons comme 9a...

$ARL: En moldave... (tn putt") Cristi ! ... qu' ellem'agace avec son baragouin!

CHIRIIA: Aussi, je vous prie... quand il se

paressera... de lui donner de l'argent pour du miel.

$ARL: Comment?!... que je lui donne de1'argent?!

CHIRITA (rdzdnd): Non... Sd-i dai bani pemiere... de l'argent pour du miel... C'est correct...Nous disons comme cella...

$ARL: C'est convenu... en moldave... Vouspaflez comme un liwe.

CHIRIJA: Merci... j'ai apprendr6 toute seulette

le frangais...9 pre legea mea.

$ARL: Est-ce possible?!... C'est extraordi-naire!... H6 bien, votre fils vous ressemble... I1 aune facilit6!... Dans quelques ann6es il parleraaussi bien que vous.

6 ...ses traductions libres... - profesorul se refer[ la

,,traducerile libere" ale Chirilei, adicd la decalcurile ei.7 cigares de Halvanne - Chirila pronun![ cuv0n-

tul Havanne in mod greqit, confund6ndu-l turcesculhalva, ceea ce dovedegte ci este mai familiarizatd, cuaceasta din urmd qi c[ fumeazd c-a;a-i moda.

8 ...nous disons comme Qa en moldave- formula...a;a zicem noi in moldoveneascd este folositi deChirifa pentru a ascunde cunoa$terea zuperficial[ alimbii franceze qi traducerea mot d mot a unor expresiidin limba romdnd in limba francezA.

9 Explicalia, intr-o francezd aproximalld, am

fnvd! complet singuricd franceza, ldmtryte jargonulromdno-francez al Chiritei.

'1n''.liril,jl:''.'^.+.'*.'.

crmlaiaFSrmO

vdave--- t

clnffi"

GIclGciGc$/

1. Pt

&t€

LRFqG

xtl

3. Itn

4.nsir

I5.r

I

fC

6.f(

7.

(eel-XtX 1e;n;ocas);5e1 u;p orey1 lruleel

'eurnu ep Inctuoc'leqult ep lnctuloo'unêJour ep Instuloc 'aJslcelec apIngrtroc 'a[en1s op Inctuoc :luns erb-JnleuBJp uJ cttuo9 lnlnlcele e eJez.l-eal ep auJoJ /cLuoo ap undrl

'ecruoc efeuos;ed g$ rfen1s toune '(;n1se4uoc) cluoc lctpuoc tnuneiuelsrxa gcr;du.lr InctuJoC'ierdstp'eleSornpul'lueuJpznule' piuronpunq:rurpnlrle ep 6le; nllsrOel un-Jlu!uolelceds ep leldecel alse rS nrsuel-our elso cLuoc Inlselluo3 'huos:edun slsa pc epoJc nes p;ed ps eeJôs es€o gS else ec pooc aJlulp 'elel-;nzel rS lrg1de15e erlurp 'olellleaJr$ rfuala.rd e.rlurp 'giuese rS piue.r-ede a4urp InlseJluoJ elss tnlnctuocesJns 'lnsgJ gceonold elec e;efeuos-red nes e;;rienys 'elelce p4ut êJeJslsJpc e ul poqolse euobalec - (so41w-ot1 't6'anfuwoc .r;) lncluog

'c1a g6ulur op'unleJou op'eJalgeleoep g aleod etpeuoC toleztleJoul lolun 'uoesop ';5 1;cual leu11 un pugê'elnzpneldeu rrienlrs .roun ee.rrniup;-u1 ur.rd nes oueuin to;undB e !op.r-nneJotl eaJezutles uud ;nsgl qceon-ord erec 'unslan u1 nes pzo.rd ug'cr1-etleJp rn;nua6 e erceds - (etpeow-oc 'lel 'elpgwoo l1) e;peurog

epoul run3 1erd ecuo nc ?polu el eeJrqJo^ elrrur e ep eiurroprS emlpcur gper lequnl ep Incruoc

,1eiU1IJ eerezrle4.rod ul .L

rerperuoc lqndecul?l eelsec€ e4urp elnieler rS roleleuosred 1e lercos 1ntn1els e1$su-gep 'e1e

"l ep puruod '€ilrlqC ep gteJ eleuosred e]l€lelec ep

ew4v]J]. ereserps ep eleFuroJ € reuecs Flxel urp pz€etceles .g'IeiIrIqJ epiptrrec

tS e1e1ce;ep pzeeuoriuel4l 'leJnlecrrec plefre$ e$e rc ,pcselo.rt

nes ereolg8urdser eriuede o else nu,elsvlue eluuop nc 6ercurl

-oJd ep "cr€oJeroq'eles

rruleu cldrl ueuroueJ rnun e erssrdxg .S

Lnpou fpJnp erseldxe uud ..epig1prepour,, pzeen-r1our 161 ee pc rzeJl ec eC 'ercrn,rord r4 IIrueJ €poru prmfturps eeJA 'rSe1 q ep psr€olq 'srec .eirlqC ptprl e1 erec ed uf-gilrrrepou oleulues 'g euecs 'I Ftrc€ u1p eldursxe uFd gzee4snll .t

'cluoc mlnlcruuoc elelueluole .gserd ug .ru

-elep JoA erec'reiurq3 ollliuelq ,g euecs ,I Flcz uJ gcrJnuepl .€

"' errmue rS 'gpour e1 rep 'srqcugnlieds rm-4ul '1nu{ urp "' rm-4uJ ecerled es eel-Jl Ie 1n}c" :... uIpcrpe 'srqcsep nrieds un-r1ul'"' erSoul e1 ece4ed es I IqcV

'Jolezrl€Joru docs nc Rzeez'xlas el eJeced'"' up plerrdsur else eserd .... u1 puecs ed pluluezerdea

:ereqll eyllieds pzeeleldurocrS (roleuecs 1e rS rolelce ln1ndecug e1 ep epriecrpur) rerperuoc

Flxel pilnsuoc 'nou rs rqcezr e4urp rnFlcrlJiuoc rorinlozr,e lvrr4odFlxeluoc gzeaelc erpouoc urp elerieds rS elerodurel elgieleg .t

Lr o p I a c ry ug c elaeze td rnlqxolerdnse eJe pc rJeprsuoc lcaJe eJ .g euecs ,I

Inlce urp crleru?JpInlqxel e erizoduroc ep Joleluetuele IncrJrceds gzeez:riet1 -I

tntnIX3I VSUVUO]dX3

"'iezr 'uorilueuroSog :(sorng .eged u1) TUVS('prrups \) "'ipitpBng 'o^Drg "'ipitpg "'o^D.tg:viNIHJ

.uorsr$glul :yj,lTng(Dtl4g{u! "ffie "'sownlt na,t4 :VlruIHJ

'uorsrmldug :ViITnC1o,m1&{ .roe ". sownq :VifUgC

'uors{ncmd :VjITnOioiununl atipzniuo"{ ptunaqc fs unc,lpcum

-ry aunds 'pil1ng "'uautztca un na cnt rps uo! ,DO :VjruIHJ'mo "'mo "'eA"P

-loru ue ei eruuroc selrp snol '..rno orno .qV...aeu[uo3 :TUyS6nee,l eunuoJ aeped [,nb

.selreq3 ;nersuour .sed

ec-Ne.N "'odn nc aqipmjun{14iaqtoa.ps lD trr acgg ".2p1to! nlsuouaunds ac lznV "'irprDauru oa1n8ng imeguoq 1en| :yjru1113

eJeIn

BII'-IPJO

puoEluD'W

rrserdr

€ 9I€I.ep 9l!elnuu(

nc 91s

Incses-rr9Aft

'p el

€l9.pJ

e$eF

sno

ep€.IEF

EST

0[e,

snol

tsJo

sep

'sel

'su

i3

-w**.dtF

Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part1

Documents

Transcript of Limba Romana Clasa Xi - Editura Art_part1