Limba romana - Clasa 9 - Manual romana - Clasa 9 - Manual... · ,,LUMEA CA SPECTACOL" ION CREAI.IGA...

12
CIJPRINS 1. Joc gi joactr Uteratrtr . ,,Lumea ca spectacol": Ion Creang5, Amintiri din copildrie.......................4 Literatwa - joc al creatMt5f,i artistice: Tudor Arghen, Hord de bdiefi.......... ...............19 ,,P5pugdrii literare": Eugen Ionescu, Elegie pentru pdpupa cu tdrAle.....27 Poezialudic5: Lewis Carroll, BdzdAbocul ............31 Fictiune gi realitate Jocul ca meta.forl a existenfei: Lucian Blaga, Hronicul gi cAntecul vArstelor ... .................39 Elemente de comunicare gilimbl Comunicarea. Comunicarea verbal5...... ...............51 Tipuri de texte..... ..............58 Comicu1............. .................61 Elementele verbale ale comunicdrii............ ..........64 2. ftoala Hteraturl tntre iluzie qi realitate: I.L. Caragiale, [Jrgent... .....................72 9ravadl qi dragoste de adevdr: Mihail Drumes, Invitalie la vals............85 ,,In cdutarea identitdfii": Radu Pefescu, Ocheanul intors........................93 Ndzuinta cdtre innoire: James Joyce, Portet al artistului in tinere,te. ....................98 Ficliune gi realitate In cultul tradiflei: Nicolae Iorga, Cea dintAi invdliturd ......105 Elemente de comunicare $i limbl Elementeleverbalealecomunicdrii.Propozilia.Fraza .......112 CAmp semantic. CAmp lexical ..........116 Corectitudine qi gregeal[ in comunicarea verbal[. ..............118 3. Iubirea Uterahrl Utopia iubirii implinite: Mihai Eminescu, CAnd insugi 91asu1...............122 Sub semnul misterului feminin: Mircea Eliade, Maitreyi.... ...........L29 Desolemnizarea discursului poetic romantic: Mircea Cirtlrescu, O seardla operd..... .......143 Pove,sti tragice de iubire: William Shakespeare, Romeo 9i Juliek.... ....148 287

Transcript of Limba romana - Clasa 9 - Manual romana - Clasa 9 - Manual... · ,,LUMEA CA SPECTACOL" ION CREAI.IGA...

CIJPRINS

1. Joc gi joactrUteratrtr

. ,,Lumea ca spectacol": Ion Creang5, Amintiri din copildrie.......................4Literatwa - joc al creatMt5f,i artistice:

Tudor Arghen, Hord de bdiefi.......... ...............19

,,P5pugdrii literare": Eugen Ionescu, Elegie pentru pdpupa cu tdrAle.....27Poezialudic5: Lewis Carroll, BdzdAbocul ............31

Fictiune gi realitateJocul ca meta.forl a existenfei:

Lucian Blaga, Hronicul gi cAntecul vArstelor ... .................39Elemente de comunicare gilimbl

Comunicarea. Comunicarea verbal5...... ...............51Tipuri de texte..... ..............58Comicu1............. .................61Elementele verbale ale comunicdrii............ ..........64

2. ftoalaHteraturl

tntre iluzie qi realitate: I.L. Caragiale, [Jrgent... .....................72

9ravadl qi dragoste de adevdr: Mihail Drumes, Invitalie la vals............85

,,In cdutarea identitdfii": Radu Pefescu, Ocheanul intors........................93Ndzuinta cdtre innoire:

James Joyce, Portet al artistului in tinere,te. ....................98Ficliune gi realitate

In cultul tradiflei: Nicolae Iorga, Cea dintAi invdliturd ......105Elemente de comunicare $i limbl

Elementeleverbalealecomunicdrii.Propozilia.Fraza .......112CAmp semantic. CAmp lexical ..........116Corectitudine qi gregeal[ in comunicarea verbal[. ..............118

3. IubireaUterahrl

Utopia iubirii implinite: Mihai Eminescu, CAnd insugi 91asu1...............122Sub semnul misterului feminin:

Mircea Eliade, Maitreyi.... ...........L29Desolemnizarea discursului poetic romantic:

Mircea Cirtlrescu, O seardla operd..... .......143Pove,sti tragice de iubire:

William Shakespeare, Romeo 9i Juliek.... ....148

287

Ficfiune gi realitateCreafiegivibrafie:LiviuRebreant,Mdrturisire ..........'....'...156

Elemente de conrunicare gi limblComunicarea ora15. Monologul ....'...165

CorectitudineqigregealSincomunicareaverbal5...... .........169

lmbogdtirea vocabu1arului............ ....172

Regimul arhaic. Regimul neologic.... ......"..........176

4. kmi frntasticeUterafirl

O cdlStorie in fantastic:Tinerele fdrd bdtrAnele ,si viafd fdrd de moarte .'.....'......'182

Sub semnul maleficului: Gala Galaction, Moaralui Cdlifar -......-.-.-.-....t97

Poeziamiraculosului: konid Dimov, Poemul oddilor............................203intre viafd 9i vis. Atraclia cdtre fantastic:

Th. Gautier,Ibricul de caIea..... ......................206

Ficfiune $i realitateLiteratura S.E: Stanislaw Lem, Ciberiada .........211

Elemente de comunicare $i limblComunicarea oral[. Dialogul.... '...............E. ........217

5. Confruntiri eticeIiterafilr{

Sub semnul justiflei divine: Ioan Slavici, Moara cu noroc ....................222

Romanul condifiei umane: Augustin Buzttra, Vocile nopfii.-.............'...235

Tendinfaspredemitizare:MirceaDinescu, Crdciun...-.. .....242

Iogica ilogicului: Ana Blandiana, Pledoarie ......245

Ficfiune $i realitateDiscursul oratoric: Cicero, Catilinara I ............-... ................249

Elemente de comunicare $i limblComunicarea scrisl ........256

Figurile de stil .................264

Corectitudinegigre-sealdincomunicareaverbald...... .........270

Repere teoretice ......................275

Teste de evaluare ...................283

Bibliografie selectivtr ............286

288

,,LUMEA CA SPECTACOL"

ION CREAI.IGA(1837-1889)

(PRE)TDff

I Apdrute din cele mai vechi timpuri, jocurile

sunt activitili desfdgurate dup[ anumite reguli.SolicitAnd pasiune, iscusinfd, imaginafie qi perseverenfi, jocurile devin, in varietatea gi complexi-tatea lor, atAt de atrdgdtoare gi de provocatoare,

incAt oamenii igi petrec o bund parte din timpinvllAnd s[-.si foloseascf, priceperile, deprinderileqi cunogtinlele impuse de aceste jocuri.

I lncercafi sI definifi jocul. Explicafi in cel multzece enunfuri ce reprezintl pentru voi jocul.

I Numifl qi descrieti unul dintre tipurile de jocuripreferate de voi:o jocuri de copii o jocuri competilionals o jocuriskategice o cdr,tile de joc o jocurile cu flnte o

jocurile cr zaruri o jocurile cu hArtie gi creion o

jocurile de masd . jocurile electronice ' jocurile

de bibliotecd.

I Sa niscut la Humulegti,in 10 iunie 1839, ,,din p5-

rinfi romAni: $tefan a luiPetrea Ciubotariul din Hu-mulepti pi sofia sa, Sma-randa, ndscuti (David)Creangd, din satul Pipirig,judefui Neam[ului", o fami-lie ce pretuia qtiinfa decarte. Aceasta o va deter-mina pe Smaranda s5-gi

doreascd cu ardoare cabaiatul sd fie dat la gcoaldpi s[-gi continue lnvdfdtura.

AI\{INTIRI DIN COPIIARIEde ION CREAI.IGA

(fragment)

tr

Nu ,stiu alfli cum sunt, dar eu, cAnd md gAndesc lalocul nagterii mele, la casa pdrinteascl din Humule.sti,la st6lpul hornului unde lega mama o gfard cu moto-cei la capdt, de crdpau mAfele jucAndu-se cu ei, laprichiciul vetrei cel humuit, de care md tineam cAnd

incepusem a merge coplcel, la cuptiorul pe care mdascundeam, cAnd ne jucam noi bdiefii de-a mijoarca,

JOCSIJOACA II

i,:,pilaria $io petrece inHumulegti, sat aqezat la

=scruce de drumuri din-::'e munte pi locurile mai:r)ase ale Moldovei. IonCreangi deprinde primelenotiuni de qcoald ,,dupdnoda veche", pe lAng5'ciserica

satului, cu tAndrul:ascal de bisericd Vasile aiiioaiei, numit de copii-badi1a Vasile". ObservAndluna memorie a bf,iatuluisi usurinfa de a citi, buni-.'ul David l-a trimis pel,rnic6, impreund cu fiul:Au mai mic, Dumitru, laSrosteni, la scoala con-iiusa de profesorul Nanu.Reintors acasf,, prin 1853,cste inscris la Scoala Dom-reascd din TArgu-Neamf,:rnde il are ca invdlitor pe,rriginalul cilugdr IsaiaTeodorescu, eroul din

lopa Duhu. fn scriptelescolii figura cu numele deStefdnescu lon. in 1854frecventeazf, ,,gcoala decatiheti", recent infiinfatila Fllticeni. Aici se pro-duce o schimbare denume: tAndrul este inscrisin catalog ca lon Creangd.Dup[ desfiintarea acesteiscoli, Creangd a primit sfa-

tul gi recomandarea de a

merge la Seminarul Teo-logic,,Veniamin Costache"de la Iasi. isi termind studi-iie din primul ciclu semi-narial, devenind diacon.

gi la alte jocuri 9i jucdrii pline de hazul qi farmeculcopillresc, parcd-mi salti gi acuma inima de bucurie!

$i, Doamne, frumos era pe atunci, clci gi plrintii, gi

frafii, gi surorile imi erau sindtoqi, qi casa ni eraindestulat[, .si copiii gi copilele megiegilor erau de-apururea in petrecere cu noi gi toate imi mergeau dupdplac, fdrl leac de supdrare, de parcl eratoatllumea a

mea!

$i eu eram vesel ca wemea cea bund gi sturlubaticqi copil5ros ca vAntul in tulburarea sa.

Sj mama, care era vestiti penhu n{"r;drdviniile sale,

imi zicea cu zAmbet uneori, cAnd incepea a se ivisoarele dintre nouri dupl o ploaie indelungati: ,,Ieqi,copile cu pdrul bIlan, afard gi rAde la soare, doar s-a

indrepta wemea". $i wemea se indrepta dupd rAsulmeu...

$tia, vezi bine, soarele cu cine are dea face, cdcieram feciorul mamei, care qi ea cu adevlrat cS.stia aface multe gi mari minunlfii: alunga nourii cei negride pe deasupra safului nostru gi abdtea grindina inalte pdr,ti, infigAnd toporul ln plmant afar[, dinainteaugii; inchega apa numai cu doud picioare de vac[, de

se incrucea lumea de mirare; bltea plmAntul saupdretele sau wun lemn, de care md pileam la cap, lamAnd sau la picior, zicitnd:,,Na, na!" qi indati-mi tre-cea durerea... CAnd vuia in sobl ticiunele aprins, carese zice cd face a vAnt gi weme rea, sau cAnd tiuiatlciunele, despre care se zice cd.te vorbegte cineva der[u, mama il mustra acolo in vatra focului, .si-l buchisacu cleqtele, sI se mai potoleascd duqmanul. $i maimult decAt atAta: oleaci ce nu-i venea mamei lasocoteal5 ciutdtura mea, indati pregltea, cu degetulimbdlat, putind tini din colbul adunat pe opsasulincilt[rii; ori mai in grab[ lua funinginl de la gurasobei, zicind:,,Cum nu se dioache c5lcAiul sau gurasobei, aga si nu mi se dioache copilagul!" gi-mi fdceaapoi cAte un benchi boghet in frunte ca sd nu-giprdpldeasc[ odorul!... gi altele multe incl f5cea.

Aqa era mama in wemea copilSriei mele, plini deminunifii, pe cAt mi-aduc aminte; gi-mi aduc bineaminte, clci bralele ei m-au leglnat, cand fi sugeam

liga cea dulce gi mI alintam la sAnu-i gAngurind gi

uitAndu.md in ochii ei cu drag! Si sAnge din sAngele ei

Literaturl

Prin septembrie 1858 seinscrie la ,,$coala prepa-randald", un fel de ,,fabricdde invifdto ri" impr ovizald,de unde este admis din8 ianuarie 1864 la ScoalaNormald de laTrei Ierarhi,condusi de T Maiorescu.Este remarcat pentru sAr-guinfa dovediti si pentruvocafia pedagogic5. Pri-megte o suplinire la clasa Ia $colii de aplicatie, undeeste titularizat la 2 noiem-brie 1864. Publicd o seriede manuale didactice. l^a15 iunie 1872 ,,este exclusdintre clericii altarului" qi

se muti la margineaJicaului din Iapi, unde,obligat de o serie de gre-utdfi, isi deschide un debitde tutun. in7874,T Maio-rescu il reincadreazd. ininvdtdmAnt, oferindu-i-seun post de institutor la ogcoal5 de bdieti.I Ajuns la vArsta de treizeci qi opt de ani, Creangdse infd,tiseazd drept unmare scriitor, dar geniulsiu creator a fost desco-perit de M. Eminescu, peatunci reYtzot scolar la Iaqigi Vaslui. Povestitorul esteintrodus de cdtre poet incenaclul,Junimii", inaugu-rAndu-si ciclul de Povepticu lectura povestirii Soacracu trei nurori, publicatiapoi in ,,Convorbiri lite-rare" (1 octombrie 1875).

gi carne din carnea ei am imprumutat, qi a vorbi de ladAnsa am invlfat. Iar infelepciunea de la Dumnezeu,cAnd vine wemea de a pricepe omul ce-i bine si ce-irIu.

Dar wemea trecea cu amdgele gi eu cre,steam penesimtite, gi tot alte gAnduri imizburauprin cap gi altepldceri mi se desteptau ln suflet, si in loc de intelepciu-ne, md fdceam tot mai neast6mpdrat si dorul meu eraacum nemdrgini! clci sprinfar.si ingeldtor este gAndulomului, pe ale cdruia aripi te poarti dorul necontenitgi nu te lasl in pace, pdni ce intri in mormAnt.

Insd vai de omul care se ia pe gAnduri! Uite, cumte trage pe furig apa la adAnc, gi din veselia cea maimare cazi deodatd in uricioasa intristare.

Hai mai bine despre copildrie sI povestim, cdci easingurS este vesel5 gi nevinovatd. $i drept vorbind,acesta-i adevXrul.

Ce-i pasd copilului, cdnd mama si tata se gAndesc laneajunsurile viefii, Ia ce poate s[ le aducd, ziln demAine, sau cd-i frSmant5 alte gAnduri pline de ingri-jire. Copilul incdlecat pe b5ful s5u ginde;te cd se afl5cllare pe un cal de cei mai stragnici, pe care alearglcu voie buna ,si-l bate cu biciul, si-l strunegte cu totdinadinsul, gi rdcnegte la el din toatd inima, de-f, ieauntl; gi de cade jos, crede cd l-a trantit calul, pi pe bdfigi descarcd mAnia in toatd puterea cuvAnfului...

Aga eram eu la vArsta cea fericiti, gi aga cred cI aufost tofi copiii, de cAnd ii lumea asta qi pdmantul,micar sd ncd" cine ce-a zice.

Cand mama nu mai putea de obositi gi se l5sa cAteoleacl ziua sd se hodihneasc[, noi bdiefii tocmai a-

tunci rldicam casa in slavd. CAnd venea tata noapteade la pddure din Dumesnicu, inghelat de frig 9i plinde promoroacd, noi il sp[riam sirindu-i in spate peintuneric. Sj el, cAt era de ostenit, ne prindea cAte peunul, ca la baba-oarb5, ne rddica in grindS, zicLnd:,,TAta mare!" si ne sdruta mereu pe fiecare. Iar duplce se aprindea opaiful gi tata se punea sd mdnAnce,noi scoteam mAfele de prin ocnife gi cotrufl gi leflociiam gi le smotream dinaintea lui, de le mergeacolbul; gi nu puteau scdpa bietele mAfe din mAinilenoastre pAni ce nu ne zgirriau, gi ne stupeau ca pe noi.

; JOCSIJOACA E- Inci te uiti la ei, bdrbate * zicea mama - gi li

. - :'evista junimistd vdd-:::ina tiparului si alte, '.'r'stiri, apoi primele: ::A pdrfi dln Amintiri din

:ilarie (1881), partea a..-..ia apdrAnd in numirul.-r 1 martie 1882 ai revis-

'=- junimiste. in 1877, pe- .rd lucra la ,,povestea": :Spre Harap-Nb, suferi--:ima crizil de epilepsie.-,'-rpa 1884, boala ,,frateluil.lrhai" va contribui tot mai,, ]anc la agravarea pro-..:'iei sdnitafi. in 1887-:rlllnfi Ia invatamAnt si-,,iicita pensionarea. Boala. se agraveazd. Ia 31 de---embrie 1889, in noaptea::e Anul Nou, povestitorul-: stinge din viati.

dai paiele! agi-i? Ha, ha! bine v-au mai f[cut,pughibale spurcate ce suntefi! Ci nici o lighioaie nuse poate aciua pe lAngd casd de r[ul vostru. Iac5, dacdnu v-am slcelat ast[zi, faceti otrocol prin cele mAte sidaf la om ca canii prin b6!.'Ara! D-apoi aveli la gtii"tucd vd prea inkeceti cu dediochiul. Acus ieu varga dincoardd gi vi croiesc de vd merg peticile.

- Ia lasd-i qi tu, mdi nevasti, lasS-i cI se bucurd qiei de venirea mea, zicea tata, dindu-ne huta. Ce lepasd: lemne la trunchi sunt; sl5nind gi fnind in podeste de-a volna; britnzb in putind, aseminea; curechiin poloboc, slava Domnului! Numai de-ar fi sdnltogisd mdnAnce gi sI se joace acum cAt is mititei, cd le-atrece lor zburdlciunea, cAnd or fi mai mari gi i-or luagrijile inainte; nu te teme cd n-or scipa de asta. $apoinu gtii cd este o vorbd: Dac5-i copil, si se joace; dac6-ical, sd tragd; gi dac#i pop5, sI ceteascd...

- [ie, omule - zise mama - a$a li-i a zice, cd nugezi cu dangii in casd toatA ziulica sd-fi scoat5 perialbi, mAnca-iar plmAntul sd-i m5nAnce, DoamneiartS-m5! De-ar mai veni vara s5 se mai joace qi pea-fard, cd, m-am sdturat de ei ca de mere pldurefe. CAtedrlcdrii le vin in cap, toate le fac. Cand incepe atocala bisericd, Zahei al tdu cel cuminte fuga gi el afard giincepe a toca in stative, de pArAie pdrefii casei giduduie feregtile. Iar stropqitul de Ion, cu talanca de laoi, cu clegtele gi cu vltrariul, face o hodorogeald gi untiriboi, de-fi ie auzul; apoi igi pune cAte o foald inspate ,si cAteun coif de hArtie in cap gi cantn ,,aliluiia.si Doamne miluiegte, popa prinde peqte", de te scotdin casd. $i asta in toate zilele de cdte doud-trei ori,de-fi vine cAteodatl s['-i cogegti in bltaie, dac-ai sta sdte pokivesti lor.

- ... Poi dI, mdi femeie, tot egti fu bisericoasd, des-a dus vestea; incaltea tiau fdcut gi bdietii bisericiaici pe loc, dupd cheful tiu; mdcar c5-f intrd bisericain casd, de departe ce-i... Deamu punefi-vd pe fdcutprMgheri de toatd noaptea gi parascovenii cAte vIplace, mIi blieti, dacl vi-i voia sd vI deie md-ta intoate zilele numai colaci de cei ungi cu miere de laPatruzeci de sfinti gi colivd cumiez de nucd.Nicolae Vermont, Botezul

Literaturd

Femei torcAnd. Ilustratie de K Hielscher

* Ei, apoi! minte ai, omule? MImieram eu de ce-s $i ei a.sa de cuminfi,mititeii; cd tu le dai nas 9i le lii hangul. Iaprivegte-i cum stau tofi treji si se uitltint[ in ochii nogtri, parcd au de gAnd sdne zugriveascd. Ian si-i fi sculat latreabS, g-apoi s5-i vezi cum se codesc, se

drAmboiesc gi se sclifosesc, zise mama.Hai! la culcat, bdiefi, cI trece noaptea;voul ce vd pas[, cAnd avefi de mAncaresub nas!

$i dup[ ce ne culcam cu tofii, noibdielii, ca blietii, ne luam la hArjoanl9inu puteam adormi de incuri, pAnd ce eranevoitd biata mama sI ne facl musaicAte un .surub - doud prin cap, .si sd nedeie cAteva tapangele la spinare. $i tata,s[turindu-se cAteodati de atAta gdldgre,zicea mamei:

- Ei taci, taci! ajungi-ti de.amu,herghelie! S, tiu cI doar nu-s babe sd chi.roteascd din picioare!

Ins[ mama ne mai da afunci cAtevape deasupra qi mai indesate, ncilnd:

- Na-vd de cheltuialS, ghiavoli ce

suntefi! Nici noaptea sd nu md pothodihni de incotele voastre?

$i numai a$a se putea linigti biatamamd de rdul nostru, biatd s[ fie deplcate! $apoi socotili ci se mAntuianumai cu atAta? J-ai gnsit! A doua zides-dimineafEle incepeam din cap[t. $iiar lua mama ndnaga din coardd gi iar nejnSplia, dar noi parcd bindiseam deasta?... Vorba ceea:

Pielea rea gi rlplnoas[:Ori o bate, ori o lasf,.

$i cAte nu ne venea in cap, gi cAte nuflceam cu vArf gi indesate, mi-aducaminte, de parcd acum mi se intAmpld.

Mai pasd de line minte de toate celegi acum aqa, daci te sluje.ste capul, badeIoane!

(on CreangI,Povegti, amintii, povestiri,

Editura Minerva, Bucuregti,1975 - Patrimoniu)

UniversulAnintirilor din copildrie

I Lumea satului, fundal alevolutiei protagonistuluiI ,,intoarcerea la origine":..o posibilitate de a innoi pi

regenera existenfa celuicare o intreprinde"

(Mircea Eliade)I Casa pdrinteascS: locprivilegiat al copildriei(spatiu ocrotitor;,,spafiu-cuib" - Vl. Streinu)

I Spaflul imaginar

I Tbma: ,,un material pri-mar de bazd"

(Ph. Chardin)I Ficfiunea: reprezentareprodusf, de imaginafiacuiva fdrd corespondent inrealitate. Calitatea ei de asugera intAmplari adevd-rate, cele inf[figate repre-zentAnd de fapt o pldsmu-ire a imaginafiei.

L. Preciza,ticoordonatele spafiului-cadru ln care sedesflqoard acfiunea din fragmentul literar dat.

2. Argumentali in cel mult 5 enunfuri ce repre-zintd", in :y':.a,iunea autorului, lumea satului.

3. Idenfficafi detaliile in m[sur5 sI reconstituieafonosfera din anii copil5riei in fragmentul literar stu-diat.

Satul, tnt6mpl*rile.si oamenii repreaintd, in evo-carea scriitorului, o proiecfie in imagine obiectiv6 aunui dor de:copillrie gi de locurile acesteia, fabulo-sul,tmbin4ndu-se'cil istoricul, in Amintki dit

' copildie,lan CreangS a amestecat viata cu ficfiunea,materialul documentar, etnografic stAnd al[turi deimagini artistice'de o ffapanti originalitate, de carac-tere individualizsfs, desfrgurate intr-un spafiu pi untimp al lor.

1. Identfficafl patru-cinci elemente prin care sf, sta-biliti prezen{a, in acest fragment, a temei jocului.

2. Descopentr, ln acest context, motivele literarein jurul cdrora este construit textul.

3. Explicali, din aceast[ perspectivd, titlul opereiliterare Amintiri din copildrie de Ion Creang[. Avefiin vedere gi urmltoarea opinie critic[:

,,ln Amintirile lui Creangd nu este nimic indivi-dual, cu caracter de confesiune ori dejurnal. Creanglpoveste-ste copil5ria copilului universal."

(G. Cdlinescu)4. Ce relafie puteli stabili intre tema Amintirilor

din copildrie qi spafiul in care este plasatd acf;uneadin aceastd operl literarS?

5. Idenfficafi principalele teme in funcfle de carese organizeazd" universul ficfional din Amintiri dincopildrie de Ion Creang5.

LiteraturS

ffi Autor: creator ai uneiopere iil-erare, persoana ces,r.rn;li.iu":a i:artea si rr r_':irei

viala se desfisoara in a{ara,lutr:ii evoi::rte dr: ea.

ffi Narat*r: povestitor (ele-

rn6:nt in ':onsiitutrea dis-crirsutrui.). ipostazi literar':ia autor.'Jii-ii real, a ciirr,riirial:i sr-, desfasoara nit:l:iriiil iun:ea ci'eatii eie autt,rr.

ffi lclentitatea autor-nara-ior poate fi iiitilnita ingenul mernorialistic - inamintiri, jurnal ef-c.

"* affi flut0Bi0grafia: $pe{'I. a

litt-r:al-u rii inernoria iisiice{,'uprinz:ifi ci nr-rr.,estii:ea ilro-p.riei vieii rte cdlre ,-! iier-si;nalitate litrrara. artis-tica, istorica, politica ctc,Fcate ilta:islte-r:i cle ron:an.

$t. Dimitrescu, TArg la Sdligte(fragment)

MOTIVUL si TEMA: nofiuni fundamentale caredenumesc aspecte esenfiale ale structurii operei lite-rare.

& Tema (k. theme,lat. lit. thema,,,subiect" dediscufie, de tratat intr-o lucrare) repre zinti unaspect general al realitlfii surprins artistic in operaliterard (natura, dragostea, destinul, copiliria, ava-riFa etc.). ,,Conceptul de temi, spune Tomagevski,este unul de insumare, de unificare a materialuluilexical al lucririi." ,.Motivele se coreleazi intre ele,constituind fesdtura tematicd a lucrlrii." (B. Toma-,sevski, Teoria literatwii. Poetica)

Tbate elementele constructive ale operei literarecontribuie la configurarea temelor. Tema igi subor-doneazd, de obicei, motivele, dar in opera literarl demicb intindere se intAmpla ca tema si motivul sdcoincidi.

,L" inteleasd ca stare de maximd libertate gi feri-cire, copilSria este o vArsti care se confundd cu jocul.Selectafi, din textul studiat, secvenfele care ilustreazddiferite ipostaze ale jocului.

2. Cum v[ explicati pldcerea pentru joc a copiilor?Numiti cAteva dintre jocurile specifice copil[riei voas-tre, evidentiind, unde e cazul, insugirile pe care oparte dintre convenfiile acestor jocuri le solicitd par-ticipantilor.

3. Alcdtuifi familia lexicalS a substantivelorcopilarie pi joc.

,,tntr-o lume ca spectacol, povestitorul igi asumdrolul celui ce parcurge drumul inifierii in cu-noa;terea cosmosului totalizant al obiectelor gifiinfelor [...]. Actul inscendrii devine o reeditare aexistenfei anterioare, gesturile se ritualizeazd, uni-versul dobandeqte candoarea gi puritatea lumii pri-mare, toate acestea ca reflex al unei promisiuni delibertate pe care o oferd jocul."

(Constantin M. popa)

i'.,

I Mitul este o povestireiabuloasi care cuprindet-redinte ale popoarelorantice despre originea uni-i-ersului gi a fenomenelornaturii, despre eveni-mente petrecute in timpuriarhaice, despre zei si eroilegendari etc.

I Trlsaturi definitorii:

- Mitul este o poveste alc6rei subiect se referd laun evenirnent creator pe-trecut la inceputul lumii.

- Faptele relatate se ca-racterizeazd prin perma-renti (timpul mitic) 9irepetabilitate (timpul is-toric).

- Personajele mitice suntlapturi supranaturale (z,ei,semizei, eroi etc.).

- Mifurile au valoare ex-plicativa (de exemplu,explici fenomene ale na-turii).

- N{itul se inrudeste cuiiteratura.

1. Cititi cu atentie textul urmdtor:,,CAnd venea tata noaptea de la pddure din Du-

mesnicu, inghefat de frig gi plin de promoroacd, noi ilspdriam sfindu-i in spate pe intuneric. $i el, cAt erade ostenit, ne prindea cAte pe unul, ca la baba-oarba,ne r[dica in grindS, zicdnd "TAta mare!,, gi ne sdrutamereu pe fiecare. Iar dupd ce se aprindea opaiful qitata se punea sI mdnAnce, noi scoteam mAfele de prinocnile qi cotrufd si le flocliam gi le gmotream dinain-tea lui, de le mergea colbul; gi nu puteau scdpa bietelemAfe din mAinile noastre pAnd ce nu ne zgAriau gi nesfupeau ca pe noi.

- IncI te uiti la ei, bdrbate - nceamama - gi lidai paiele! aqd-i? ha, ha! bine v-au mai f5cut, pughibalespurcate ce suntefl! Cd nici o lighioaie nu se poateaciua pe langd casl de rdul vosku.laca, dacd nu v-amslcelat astAzi, facefl okocol prin cele mAfe gi dafl laom ca cAnii prin bdf. Acuq ieu varga din coardl9i vdcroiesc de vi merg peticele!

- Ia las5-i gi tu, mdi nevasti, lasd-i cI se bucurd qiei de venireamea, ziceatata, dAndu-ne huta."

a) Selectaf, din acest fragment elementele referi-toare la copilSrie gi la anumite forme de manifestarea acesteia. Ce forme ale jocului apar in acest text?

b) Exprimaf,-vd plrerea cu privire la reacfiapdrinfilor fafd de jocurile copiilor.

c) Transformafi in vorbire indirectd schimbul dereplici dintre plrinfii lui Nic[.

2. G5sifi cAte un sinonim pentru cuvintele sublini.ate in textul de mai jos:

,,Hai mai bine despre copilirie sdpovestim, cdci easingurl este veseld si nevinovatd"

3. Indicafi patru expresii / locufiuni care sIcontind cuvAntul joc. Folositi, in acest sens, definifiaacestui cuvAnt, a$a cum apare in Dicfionaral explica-tiv allimbii romilne (DED.

4. Explicali infelesul expresiei: ,,ridicam casa inslavI".

5. Precizafi sensurile pe care Ion Creangd leatribuie cuvintelor subliniate in contextele urmdtoare:

11

I ltcrzhrl

f, Mitui este o naratiunecare ai:e ln centru uneveniment creator Plasatla inceputuri, dar firi o

determinare temporaiaprecisa (atemporal) dato-rith nrarii iui puteri degenereliza,re 1i repetare.g .\minilt'i din copilirieeste o operd in mare partede fictiune. Episoadele,imprecise ca clatare, suntnascocite in scopul de a

prociuce haz. Accentul nucade pe epic, ci pe repre-eentarea clrarnaiicii.

ffi Anrintirea: specie a ge-

nului epic in proei, aparti-nAnd literaturii rnefft{i-rialistice, cuprinzAncl in-tAmplari trdite, impresiirlin viata scriitorului. A-riiirttirile ir' l-tatcaza pe

mdiestria artistica a scri-itorului in errocarea dife-ritclor intarnplari, tter trtna-rind oglindirea cronclogi-ci a intregii lui viefi, ciprezentarea discontinui a

anumitor etape, motnentedin viata acestuia.

I Punctul de vedere (viai-

unea): optica sau perspec-tiva din care sunt infdfipateevenimentele ce compununiversul fictiv al uneioperei literare. Reprezintiun reper fundamental pen-

tru cititor, pentru infeie-gei'ea si interpretarea fap-

telor narate.

12

a) ,,Dac6-i copil, sd se joace, dac5-i cal, sd tragd..."

b) ,,Dacd te-ai blgat in ioc, trebuie sd joci."

6. Alcdtuifi:a) patru contexte in care derivate ale cuvintelor

copil gi joc sd fle folosite, pe rAnd, ca adjective gi ca

substantive;b) doul enunfuri cu expresii sau locufiuni verbale

care sI aibl in structura lor cuvAntul ioc'

,,scriitori ca Creangd nu pot apdrea decAt acolo

unde cuvAntul e bdtrAn, greu de subinfelesuri,aproape echivoc gi unde experienfa sa condensat informule nemigcltoare, tuturor cunoscute, a.sa incAt

opera literard s[ fie aproape numai o reaprindere a

unor elemente tocite de uz. Era mai flresc ca un ast-

fel de scriitor de cuvinte si r[sard peste 1Aleva

veacuri, infr-o epocl de umanism romAnesc. N5scutcu mult mai deweme, Creangi s-a ivit acolo unde

exist{ o tradifie veche qi deci gi un fel de erudif,e, 1a

sat, .si incila satul de munte de dincolo de Siret, undepoporul e neamestecat gi plstrdtor qi'gi exprimiexperienfa impersonal gi aforistic...

Existd latent, in popor, mii de Creang5: unul sin-

gur pAnI acum a sublimat mesajul lor.CreangX este o expresie monumentald a naturii

umane in ipostaza ei istoricd ce se numegte poporul

romdn sau, mai simplu, e poporul romAn insugi, sur-prins intr-un moment de genialS expansiune. Ion-Creangi

este, de fapt, un anonim."(G. C6linescu, Ion Creangd: Wafa 9i opera)

L. Transcriefi din opera literard Amintiri... (capi-

tolele I-IVJ cel pulin patru-cinci secvenfe in care suntdescrise diferite jocuri ;i intAmpliri.

2. Definifi copil[ria ca spafiu al jocului gi al spiritu-lui creator. Explicali, in acest sens, rolul compa-rafiilor din textul urmdtor in evidenfierea intensitdfiijocului la vArsta copildriei:

*. ;*c-it*ijioJC4 m' rualtc vorbi despre:,,'irrnea srbi*cfiv*;.'r'2i e.,,enlmentclr;rie orii-e implicar:e a

.rzire poveslesle:-r'.,r:ca poate ii irtal la

- :ir:zi i, r:ii :li 1a per-:' jli ;: lia prrsu;rrrir i"

..r,1-11i t;qle dOar liil,,r' ill ei:c*imenl.e1or..i se inrplicei;

',i;ir: nea subiectivH:,ii'c:i eveniti{:r11tel*:l:]l:roliie g; r1e intor-

. ilcs,l;i:e narat*r; ri:rcai1-i t'a1 e5ta .i ;i pef -.t{,' ;.,:t ; l

.t'iirl.,i-u1 esfe prfita€Js-

;ltj-iiCi1)li l;i ;'t'til:,t ;I. llrl\:rl5lii"g3 eslr tra pr:;"-

::i ii i{i-a, Fe iAngii na:'a-rlil;..!-t si ur: i:erll$:iai ilr, iiiltri ,::il ul;r se ir:i1ec-.rlair irr:rs*nzijc {grfl.

:;;; i'*ilx:t*rr), d::-l i:r-'r-,:'r"il'a riu'ui.a lu;in"l cLt-', rtttlt tlt' itiineli ti ti.,'1.:r.

,,$i eu eram vesel ca wemea cea bund si sturluba-tic qi copildros ca vantul in turbarea sa."

Observati:ai copil5ria: stare de libertate gi de fericire;b) varietatea jocurilor ca forme de manifestare a

umanismului;c) dimensiunea jocului in evocarea copil[riei;d) sentimentul de fericire ce domind evoclrile

despre copildrie qi jocuri;e) rolul lexicului qi al unor procedee artistice in

conturarea unor spafii de via!5 specifice copilSriei.

Operele literare sunt crea[ii care apar$n litera-furii, artd realizati, prin cuvAnt. Principala caracteris-ticd a unei opere literare este transfigurarea artisticda elementelor realitdlii cu scopul sensibilizlrii inplan afectiv a celor cdrorali se adreseazd. Operalite-rarl se defineqte ca o sintezf, intre un con{inut (ele-mentele realitafii transfigurate subiect$ qi o formd(modul de organizare a continutului). Aceasta serealize.azd printr-un limbaj specific, prin excelenfdartistic, sprijinit indeosebi pe sensuri figurate. O ca-racteristicd importantl a operei literare o constituieprezenla imaginilor artistice (poetice) si a figurilorde stil.

Uterahrri: totalitatea scrierilor dintr-o limbd saudin toate limbile 9i din toate domeniile \iteraturdptiinfificd, Iiteraturd de specialitate). Literaturanafionald desemneazd ansamblul operelor literareale unui popor, scrise in limba nafional5 a acestuia.Literatura universald include valorile literaturilornafonale, operele cele mai reprezentative pentrufiecare dintre aceste literaturi.

i-l

Scoarfd romAneascd de la 1850