Limba romana - Clasa 7 - Caietul elevului. Partea I romana - Clasa 7... · Caiet_Romana_VII_partea...

clasa a VII - a

Limbaromân\

ANA TULB|CONSTAN}A SOFRONIE

Partea I� Fonetic\ � Vocabular� Morfologie � Sintax\

� Comunicare

CORINT�

EDUCAŢ IONAL

CUPRINSNo]iuni de sintax\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Vocabularul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Fonetica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Verbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Numeralul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Prepozi]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Interjec]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Conjunc]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Adverbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Sintaxa propozi]iei*

Predicatul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Subiectul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Atributul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Complementele circumstan]iale* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Complementele necircumstan]iale* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

Comunicare Fi[a de bibliotec\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181Fi[a de lectur\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Organizarea monologului expozitiv [i demonstrativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Structura grafic\ specific\ unor texte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Texte nonliterare utilitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Prezentarea unui eveniment cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Comentarea unei secven]e dintr-un text literar. Portretul literar . . . . . . . . . . . . . . 188Elemente verbale [i nonverbale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Dialogul formal [i informal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Valoarea expresiv\ a semnelor de punctua]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Textul documentar* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Rezumatul unui text [tiin]ific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Progresia dialogului [i a monologului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Structurarea unei descrieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Raportul dintre ideea principal\ [i detaliile aferente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Semnifica]ia titlului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Modalit\]i textuale argumentative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Modalit\]i de exprimare a gusturilor [i a opiniilor* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201Exerci]ii de alc\tuire a planului unei lucr\ri pe o tem\ dat\ . . . . . . . . . . . . . . . . . 202Reorganizarea unui text propriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Structurarea variat\ a unui text narativ propriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Expansiunea [i restrângerea unui text narativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Exprimarea `n scris a unui punct de vedere personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

Caiet_Romana_VII_partea 1_01_caiet romana 7 p I_2011.qxd 15-Jul-11 11:28 AM Page 4

3

NO}IUNI DE SINTAX|

CUVÂNT. PROPOZI}IE. FRAZ|. TEXT

1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:„Se [tie c\ to]i marii fabuli[ti, cei care `n veacurile trecute au scris atât de multe

despre cerb, despre leu [i despre m\gar, nu erau ni[te naturali[ti pe care i-ar fi pasionatvia]a altor animale (...).

De asemeni, multe din pove[tile cu vr\jitoare, cu zâne [i zmei ascundeau adese-ori realit\]i despre care nu era bine s\ pomene[ti.

Se pare c\ dintre toate aceste pove[ti, aceea a lupului [i a mielului, a sutelor demii de lupi [i a sutelor de mii de miei, e povestea care din veac `n veac trebuie reeditat\.

Ast\zi chiar, povestea cea mai adev\rat\ a zilelor noastre n-ar putea `ncepe decâttot a[a!

Au fost odat\ ni[te lupi…“(Geo Bogza, Pove[ti pentru copii)

a) Preciza]i structura textului de mai sus:Textul este alc\tuit din …................….. enun]uri.Primele trei enun]uri sunt …….............................................................................Ultimele dou\ enun]uri sunt …….........................................................................

b) Explica]i de ce penultimul alineat reprezint\ o propozi]ie: ...........................................................................................................................................................

c) Completa]i coloanele de mai jos cu alte cuvinte din text ce simbolizeaz\ binele[i r\ul `ntr-un basm:

zâne zmei................................................ ................................................................................................ ................................................................................................ ................................................

d) Înlocui]i punctele de suspensie din ultima propozi]ie cu un cuvânt din text:Au fost odat\ ni[te lupi [i ni[te …….....................................................................

e) G\si]i, `n text, cuvinte sau grupuri de cuvinte ce denumesc personaje specificeurm\toarelor specii literare sau conflicte:

fabul\ .............................................................................................................poveste ..........................................................................................................binele .............................................................................................................r\ul ................................................................................................................

f) Exprima]i `ntr-o singur\ propozi]ie con]inutul `ntregului text: ........................................................................................................................................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM

2. Reconstitui]i textul de mai jos, punând `n ordine fragmentele acestuia:

(Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor)....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. A[eza]i `n ordine verbele care v\ ajut\ s\ urm\ri]i cronologic (dup\ timpuldesf\[ur\rii) `ntâmpl\rile narate `n textul de la exerci]iul 2:

………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......….................,

4. Grupa]i, `n coloanele de mai jos, tipurile de texte urm\toare: roman, scrisoare,schi]\, adeverin]\, interviu, pastel, elegie, telegram\, nuvel\, re]et\.

a) texte literare b) texte nonliterare................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................

5. Dezvolta]i cuvintele subliniate `n propozi]ii [i argumenta]i prin delimitareapropozi]iilor c\ enun]ul ob]inut este o fraz\:

Poate `nv\]a u[or defini]iile date...........................................................................................................................

4

Trecui [i eu pe acolo [i st\tui de m\veselii la nunt\.

Iar\ dac\ `ngropar\ pe fra]ii maimari, f\cur\ nunt\ mare [i Prâslealu\ pe fata cea mic\. Toat\ `mp\r\]ias-a bucurat c\ le-a adus Dumnezeus\n\tos pe fiul cel mic al `mp\ratului

Ie[ir\ fra]ii tustrei `n curte dinainteapalatului, aruncar\ s\ge]ile `n sus [i când

[i se mândrea, f\lindu-se de vitejiile cef\cuse el, iar\ dup\ moartea t\tâne-s\u, se sui el `n scaunul `mp\r\]iei [i`mp\r\]i `n pace de atunci [i pân\ `nziua de ast\zi, de or fi tr\ind.

c\zur\, ale fra]ilor celor mari le c\zur\ drept `n cre[tetul capului [i-i omorâr\,dar a celui mic `i c\zu dinainte.


6. Transforma]i `n propozi]ie fraza urm\toare, trecând verbele subliniate la modurinepersonale:

Când `l asculta, uita de toate necazurile care ap\ruser\ `n ultimul timp...........................................................................................................................

PROPOZI}IA. FRAZA

FELUL PROPOZI}IILOR

1. Realiza]i combina]iile A+C, B+C [i A+B [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:A.

B.

a) Combina]ia A+C reprezint\ o …..........................................................................b) Combina]ia B+C reprezint\ o …..........................................................................c) Argumenta]i de ce nu este posibil\ combina]ia A+B: ………….............................…......................................................................…...................................................d) Caracteriza]i propozi]ia descoperi multe lucruri noi:

dup\ scopul comunic\rii: .................................................................................dup\ structur\: ...............................................................................................dup\ aspectul predicatului: .............................................................................dup\ sens: ......................................................................................................dup\ rela]iile sintactice: ...................................................................................

2. Citi]i textul de mai jos:„— Un’ te duci a[a degrab\?Gândul meu mâhnit o-ntreab\…“

(Tudor Arghezi, O furnic\)a) Delimita]i propozi]iile din fraza de mai sus.b) Preciza]i felul fiec\rei propozi]ii dup\ scopul comunic\rii: ...............................

......................................................................................................................c) Transforma]i propozi]ia a doua `n propozi]ie enun]iativ\ optativ\: ...................

......................................................................................................................d) Transforma]i prima propozi]ie `n propozi]ie imperativ\: ..................................

......................................................................................................................

3. Împ\r]i]i `n propozi]ii fraza urm\toare, caracterizând fiecare propozi]ie dup\rela]iile sintactice:

„El era un bun vân\tor [i-i pl\cea s\ str\bat\ p\durile [i s\ ucig\ fiarele s\lbatice.“(Legende populare române[ti)

5

Citind

Când cite[tidescoperi multe lucruri noi.C.


P1 ……………....................................................................................................P2 ……………....................................................................................................P3 ……………....................................................................................................P4 ……………....................................................................................................

4. Scrie]i cuvântul a c\rui eliminare transform\ prima propozi]ie din textul de laexerci]iul 3 `n propozi]ie simpl\: …………….....................................................................

5. Scrie]i câte o propozi]ie: a) cu predicatul verbal incomplet: …….................................................................b) cu predicatul nominal incomplet: …….............................................................c) eliptic\ de predicat verbal: ……........................................................................d) eliptic\ de predicat nominal: ........................................................................

RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE {I DE SUBORDONARE ÎN PROPOZI}IE {I ÎN FRAZ|

1. Citi]i propozi]ia de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:„Pietrele p\reau ni[te oase, ni[te cranii ori ni[te rotule mic[orate de c\ldur\.“

(D. R. Popescu, M\ri sub pustiuri)a) Transcrie]i p\r]ile de propozi]ie `ntre care se stabile[te un raport de coordonare:..........................................................................................................................b) Mijlocul de exprimare a raportului de coordonare este ……….........................c) Raportul de subordonare `ntre atributul mic[orate [i substantivul determinat

rotule se realizeaz\ prin …………..................................................................................d) Raportul de subordonare `ntre complementul de c\ldur\ [i adjectivul deter-

minat se exprim\ prin ………….......................................................................................

2. Alc\tui]i câte o propozi]ie prin care s\ ilustra]i raportul de coordonare realizat`ntre urm\toarele p\r]i de propozi]ie prin mijloacele date:

a) juxtapunere `ntre:dou\ subiecte .............................................................................................dou\ nume predicative ...............................................................................dou\ atribute .............................................................................................dou\ complemente .....................................................................................

b) jonc]iune `ntre:dou\ subiecte coordonate prin conjunc]ia nici .............................................

.......................................................................................................................dou\ nume predicative coordonate prin conjunc]ia dar ...............................

.......................................................................................................................dou\ complemente coordonate prin conjunc]ia sau ....................................

.......................................................................................................................

6


3. Ilustra]i, prin enun]uri, urm\toarele aspecte ale subordon\rii `n propozi]ie:complement direct → verb, prin jonc]iune: ………….........................................

..........................................................................................................................atribut → substantiv, prin jonc]iune: …………...................................................

..........................................................................................................................complement indirect → verb, prin al\turare: …………......................................

..........................................................................................................................atribut → substantiv, prin al\turare: …………...................................................

..........................................................................................................................

4. Alc\tui]i câte o fraz\ format\ din dou\ propozi]ii `ntre care s\ existe raporturilesintactice cerute:

a) juxtapunere `ntre:dou\ propozi]ii principale …………...............................................................dou\ propozi]ii secundare …………..............................................................

.......................................................................................................................b) jonc]iune `ntre:

dou\ propozi]ii principale coordonate prin conjunc]ia dar ...................................................................................................................................................

dou\ propozi]ii secundare coordonate prin conjunc]ia [i .....................................................................................................................................................

5. Preciza]i prin ce mijloace se realizeaz\ raportul de subordonare ̀ n frazele de mai jos:Ai carte, 1/ ai parte.2/ .....................................................................................Vreau 1/ s\ citesc.2/ .....................................................................................A plecat 1/ f\r\ s\ priveasc\ `n urm\.2/ .............................................................Am aflat 1/ cine e vinovatul.2/ .........................................................................Spune-mi 1/ orice vrei.2/ ...................................................................................Cite[te 1/ oricând are timp.2/ .........................................................................

6. Se d\ textul:„Mai mult ca orice `i pl\cea s\ p\trund\ `mpreun\ cu Bagheera `n inima cald\ [i

`ntunecoas\ a junglei, iar noaptea s\ se uite la Bagheera cum vâneaz\.“(R. Kipling, Cartea junglei)

a) Delimita]i propozi]iile din textul de mai sus.b) Caracteriza]i fiecare propozi]ie din fraz\, precizând:

– raportul sintactic [i propozi]ia cu care se stabile[te;– mijlocul de exprimare a raportului sintactic;– termenul regent, `n cazul propozi]iilor subordonate.

P1 …………….......................................................................................................P2 …………….......................................................................................................P3 …………….......................................................................................................P4 …………….......................................................................................................P5 …………….......................................................................................................

7


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele: la, a se trezi, prim\var\, natur\, via]\.

Se cere:a) construi]i o propozi]ie prin combinarea acestor cuvinte:

........................................................................................................................0,75 ppuncte

b) identifica]i raporturile sintactice dintre cuvintele propozi]iei formate la punctul a)[i mijloacele de realizare a acestora:

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,75 ppuncte

c) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie subordonat\ alteipropozi]ii [i s\ fie introdus\ prin adverbul relativ când:

........................................................................................................................1,50 ppunct

d) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie coordonat\ prinjuxtapunere [i prin jonc]iune cu alte dou\ propozi]ii:

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,50 ppuncte

e) caracteriza]i propozi]ia format\ la punctul a) dup\ cele cinci criterii de clasificare`nv\]ate:

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,50 ppuncte

f) introduce]i propozi]ia de la punctul a) `ntr-un text de maximum cinci enun]uri:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2 ppuncteNot\: Se acord\ un punct din oficiu.

8


VOCABULARUL

VOCABULARUL FUNDAMENTALMASA VOCABULARULUI

1. Sublinia]i, `n textele de mai jos, cuvintele care fac parte din vocabularul funda-mental:

a) „Iar te-ai cufundat `n stele{i `n nori [i-n ceruri nalte?De nu m-ai uita `ncalteSufletul vie]ii mele.“

(Mihai Eminescu, Dorin]a)b) „O pies\ bun\ cu un actor bun trebuie s\ con]in\ `ntr-o camer\ goal\, `n

câmp sau `ntr-o sal\ de spectacol, toat\ emo]ia, tot adev\rul, toate sugestiile.“(Tudor Arghezi, Tablete de cronicar)

c) „Pan Tadeus, `n fruntea norodului, a strigat bun venit hatmanului c-un glas`nfrico[at, care a r\sunat departe, pân\ la cel\lalt mal, de unde r\z\[ii au r\spunschiuind prelung.“

(Mihail Sadoveau, Fra]ii Jderi)

2. Compara]i textele de la exerci]iul 1 [i preciza]i `n care dintre acestea este maimare frecven]a cuvintelor din vocabularul fundamental: ………............................................................................................................................................................................

3. Extrage]i neologismele din textul b) de la exerci]iul 1.................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................

4. Identifica]i arhaismele din textul c) de la exerci]iul 1 [i da]i variantele din limbaliterar\:

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

5. Completa]i spa]iile de mai jos cu alte categorii de cuvinte care fac parte din masavocabularului, pe lâng\ cele incluse `n textele date la exerci]iul 1.

NeologismeArhaisme.........................................................................................................................................................

9


6. Identifica]i, prin subliniere, regionalismele din textul de mai jos [i preciza]i `n cezon\ se folosesc:

„Prin `ndemnul s\u, ce mai de pomi s-au pus `n ]interim, care era `ngr\dit cuzaplaz de bârne, stre[init cu [indil\, [i ce chilie durat\ s-a f\cut la poarta bisericei pen-tru [coal\…“

(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)..........................................................................................................................

7. Sublinia]i, `n enun]urile de mai jos cuvintele care nu fac parte din vocabularulfundamental sau cuvintele c\rora vorbitorii le atribuie alte sensuri (cuvinte argotice):

a) E na[pa dac\ ne ginesc sticle]ii!b) Chiar când e[ti la mititica, ai potol mi[to, dac\ ai lovele.c) – Mucles! Leag\ c\]eaua, gur\-spart\ ce e[ti!

RE}INE}I!

8. Sublinia]i `n enun]urile de mai jos cuvintele de jargon:a) „Nu cunosc la un a[a rezon f\r\ motiv.“b) „Ce pofte[ti, m\ musiu?“c) „Aide, nene, z\u! parol! s\ n-ai parte de mine [i de Veta.“d) „Când trec pe maidan, m\ pomenesc (…) c\-mi taie drumul, «Bonsoar – bonsoar»,

[i [tii a[a, deodat\, sanfaso…“e) „Ei! ]a]o, eu m\ duc, bonsoar, alevoa.“

(I. L. Caragiale, O noapte furtunoas\)

9. Men]iona]i limba din care provin cuvintele subliniate la exerci]iul 8: ………............

10. Rescrie]i cuvintele subliniate `n textele de la exerci]iul 8 [i al\tura]i-le formelecorecte:

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

RE}INE}I!

10

Argoul cuprinde cuvinte folosite de grupuri restrânse de vorbitori cu scopul de anu fi `n]ele[i sau de a se deosebi de ceilal]i vorbitori.

Jargonul cuprinde cuvinte preluate din alte limbi care nu sunt necesare `n limb\ [inici indicate. Mai sunt cunoscute sub numele de barbarisme. Caragiale satirizeaz\`n comediile [i schi]ele sale tendin]a vorbitorilor de a folosi asemenea termeni.


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA

1. Sublinia]i, `n lista urm\toare, cuvintele derivate:

ATEN}IE!

2. Sublinia]i cuvintele `n structura c\rora recunoa[te]i un sufix: bl\nar, colivie,glume], cimpoi, scrisoare, cartu[, iste], tineret.

3. Se dau cuvintele: b\ie]el, copila[, perni]\, pui[or, mânu]\, apic\. a) Numi]i sufixele folosite `n formarea cuvintelor de mai sus. ..........................................................................................................................b) G\si]i câte un alt exemplu de cuvânt derivat pentru fiecare din sufixele

recunoscute `n cuvintele de mai sus...........................................................................................................................

4. Forma]i câte dou\ augmentative cu sufixele urm\toare:

-oi -andru

-an -i[can(\)

5. Identifica]i, prin subliniere, prefixele folosite `n formarea cuvintelor:

6. Sublinia]i cuvintele `n a c\ror structur\ recunoa[te]i un prefix: a r\zbate, r\zor,desag\, a desface, nev\zut, neon, str\in, str\bunic.

11

curiosfurioscomunismsocialista readuce

a revenirepeziciuneadâncime`nnegurata mic[ora

pa[nicinamicmo[ietemerarco[ar

Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!

..........................

..............................................................................

..........................

..............................................................................

(a) relua(a) desface(a) r\sfira(a se) r\zgândi(a) dezam\gi

nev\zutne[tiind(a) `nl\n]uisupraomenescpre[colar

(a) `mpodobicop\rta[(a) preschimbacons\teaninterjude]ean


7. Exemplifica]i urm\toarele situa]ii care apar `n derivarea cu prefixe:

a) prefixul `n- devine `m-

b) prefixul des- devine dez-

c) derivatul se scrie cu -nn-

DERIVATE PARASINTETICE

1. Identifica]i prin subliniere prefixele [i sufixele din structura urm\toarelor cuvintederivate: `nveli[, `mbuc\tur\, a `mpodobi, a `ntemeia.

2. Combina]i sufixele [i prefixele indicate mai jos pentru a ob]ine derivate parasin-tetice:

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

3. Rescrie]i cuvintele rezultate prin derivare parasintetic\ men]ionând cuvântul debaz\, prefixul [i sufixul: revolt\tor, nev\z\tor, a `nchipui, a `nveli, piepti[, `nv\]\tor,`ntrist\tor, repejor, `mp\r\tesc.

................................................... ......................................................a) ................................................... a) ......................................................b) ................................................... b) ......................................................c) ................................................... c) ......................................................

................................................... ......................................................a) ................................................... a) ......................................................

12

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

des-dez-

`n-`m- re-ne- -tor -ui -a -esc


b) ................................................... b) ......................................................c) ................................................... c) ......................................................

SERII (LAN}URI) DERIVATIVE

1. Sublinia]i prefixele [i sufixele cu care s-au format cuvintele derivate de la substantivul cump\n\: a cump\ni → (a) descump\ni → descump\nitor.

ATEN}IE!

2. Completa]i lan]ul derivativ al cuvântului de mai jos:fa]\ → ................................ → ................................ → desf\]\[el.

3. Completa]i lan]ul derivativ al cuvintelor urm\toare:.................................... > oltean > oltene[te;via]\ > ................................ > ................................ > supravie]uitor;bute > ................................ > butoia[;................................ > ................................ > [col\rime;a fi > ................................ > nefiin]\;................................ > scriitor > scriitorice[te;pachet > ................................ > ................................ > re`mpachetat;

a fi > ................................ > ................................ > nefiresc.

ROLUL SUFIXELOR ÎN REALIZAREA SENSULUI CUVINTELOR

1. Preciza]i semnifica]ia pe care o d\ cuvântului derivat sufixul -tor:am\gitor → ...............................................................................povestitor → ..............................................................................]es\tor → ..................................................................................b\t\tor → ..................................................................................

2. Eviden]ia]i prin s\ge]i semnifica]ia sufixelor subliniate `n cuvintele:

13

Refacerea lan]ului derivativ al unui cuvânt v\ ajut\ s\ v\ da]i seama dac\ acelcuvânt are dou\ sau mai multe prefixe ori sufixe!

usc\torVasilescup\durarprostimemalteztârâ[

– nume proprii de familie– substantiv colectiv– instrument– nume de ocupa]ie– modalitate– no]iune abstract\


3. G\si]i cuvinte derivate cu sufixele de mai jos, precizând sensul pe care `l d\ sufi-xul cuvântului derivat:

-(\)tate → ................................ → ...............................................-ean → ..................................... → ...............................................-oi → ........................................ → ...............................................-e[te → .................................... → ...............................................-esc → ..................................... → ...............................................-i]\ → ...................................... → ...............................................-i[ → ........................................ → ...............................................-ar → ....................................... → ...............................................

COMPUNEREA

1. Identifica]i prin subliniere cuvintele compuse:

2. Completa]i tabelul urm\tor cu exemple de cuvinte compuse:

3. Explica]i formarea cuvintelor compuse de mai jos. Men]iona]i procedeul de com-punere [i elementele componente, precizând valoarea morfologic\:

14

gr\din\ de legumedesprecarte de creditcarte de matematic\subiect de bârf\cumsecadevrând-nevrândmiaz\noapte

`ntr-o zinemaiavândsubofi]ersubiectiva binemeritaa da o decizieR.A.T.B.Asirom

bun\tatec\]elandrubr\du]culeg\torustur\tor

– diminutiv– nume de agent– origine– augmentativ– `nsu[ire.

Cuvinte compuse Cuvinte compuse Cuvinte compuseprin al\turare prin contopire (sudare) prin abreviere


Satu-Mare .............................. `nspre ..................................................– ............................................ – .........................................................– ............................................ – .........................................................

ORL ....................................... Transcom .............................................– ............................................ – .........................................................– ............................................ – .........................................................

4. Forma]i cuvinte cu urm\toarele elemente de compunere neologice:

5. Extrage]i, din fiecare termen dat, elementul de compunere care exprim\ ideeade num\r:

6. Identifica]i numele proprii de la care s-au format urm\toarele compuse parasin-tetice [i preciza]i sufixele lexicale:

antonpannesc: ...................................................................................................camilpetrescian: .................................................................................................julvernian: ..........................................................................................................newyorkez: ........................................................................................................b\im\rean: ........................................................................................................

ATEN}IE!

15

a) api- (= albin\) apicultur\omni- (= tot) .............................agro- (= ogor) ...........................bio- (= via]\) .............................biblio- (= carte) .........................demo- (= popor) .......................fono- (= sunet) ..........................geo- (= p\mânt) ........................retro- (= `napoi) ........................tele- (= departe) .......................

b) -gram\ (= scriere) pictogram\-cid (= a ucide) .............................-pod (= picior) ..............................-meridian (= amiaz\) ....................-cefal (= cap) ................................-crat (= putere) .............................-edru ( = baz\) .............................-graf (= a scrie) ............................-pter (= arip\) ..............................-patie (= sensibilitate) ...................

unicorn .................monorim\ .............biped ....................distih ....................

trilogie ..........................tetraedru ......................cvadrimotor ..................hexametru ....................

septuagenar ..................octogon ........................nonagenar ....................decalitru ........................

Compusele pparasintetice sunt formate, `n acela[i timp, prin compunere [i prinderivare cu sufixe lexicale!


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUISCHIMBAREA CLASEI MORFOLOGICE (CONVERSIUNEA)

1. Exemplifica]i, prin enun]uri, urm\toarele modalit\]i de realizare a conversiunii:a) Substantive provenite prin articulare din:

– adjective: ....................................................................................................– pronume: ....................................................................................................– numerale: ...................................................................................................– verbe: .........................................................................................................– adverbe: .....................................................................................................– interjec]ii: ...................................................................................................

b) Substantive formate prin metalimbaj (totalitatea enun]urilor despre limb\).

Exemplu: Din propozi]ie lipse[te cuvântul „c\”.

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................c) Adjective propriu-zise provenite din:

– verbe la gerunziu: .......................................................................................– verbe la participiu: .......................................................................................– adverbe de mod: .........................................................................................

d) Adjective pronominale provenite din:– pronume demonstrative: .............................................................................– pronume posesive: ......................................................................................

e) Adverbe provenite din:– substantive (cu sens temporal): ...................................................................– adjective: ....................................................................................................– conjunc]ii: ...................................................................................................

f) Prepozi]ii `n cazul genitiv provenite din:– adverbe: .....................................................................................................

g) Prepozi]ii `n cazul dativ provenite din:– adverbe: .....................................................................................................– adjective: ....................................................................................................– substantive: ................................................................................................

h) Interjec]ii provenite din:– substantive: ................................................................................................– verbe: .........................................................................................................

2. Completa]i coloanele tabelului de mai jos cu termenii la care s-a produs conver-siunea; preciza]i valoarea morfologic\ ini]ial\ [i valoarea morfologic\ rezultat\ din con-versiune, dup\ modelul dat:

Mersul pe jos are acelea[i efecte ca ridicarea greut\]ilor.Iarna ne d\m seama c\ vara este un anotimp frumos.Chiar cu un doi, acest elev promoveaz\.

16


S\tulul nu crede fl\mândului.Cei doi vorbeau cu toat\ convingerea despre inteligen]a lor.Lumina pâlpâind\ m\ sup\r\.

3. Scrie]i, `n dreptul propozi]iilor de mai jos, valorile morfologice ale cuvintelor subliniate:

a) A este prima liter\ a alfabetului. .............................................................Haina este a fetei. ...................................................................................Cartea este a mea. .................................................................................El este elev `n clasa a [aptea. ..................................................................Ia-o pe a de colo! ...................................................................................El a plecat la [coal\. ...............................................................................M\ gândesc c-a veni [i ea, vara. ..............................................................Pl\cerea mea este de a citi. ....................................................................Miroase a busuioc. .................................................................................Au venit p\rin]ii a doi dintre elevi. ..........................................................A, despre asta e vorba? ..........................................................................

b) A mâncat ni[te ai. ..................................................................................Pantofii sunt ai tat\lui. ............................................................................Ai mei au plecat. .....................................................................................Tu ai o cas\ frumoas\. ............................................................................Nu ]i-ai scris tema. ..................................................................................Ai putea s\ pleci. .....................................................................................Ai! Ce m\ doare! ....................................................................................

4. Grupa]i urm\torii termeni `n tabelul de mai jos, `n func]ie de modalitatea de for-mare acestora: scurt\tur\, zbatere, inginer-[ef, sublocotenent, subordonare, l\tratul,un [ase, a binevoi, un bine, bine]e, a mic[ora, a `ntemeia, copil\rie, cititul, bun\tate,

17

termen valoare morfologic\ ini]ial\ valoare morfologic\ rezultat\mersul verb la modul participiu substantiv (prin articulare)


dinspre, `nsu[i, miaz\zi, proste[te, desprindere, Tarom, altcineva, sup\rare, veri[can,butoi, tremurânde, oricum.

FAMILIA LEXICAL|

1. Alc\tui]i familia lexical\ a cuvintelor floare [i p\mânt, explicând ce procedeu a]ifolosit la fiecare cuvânt (derivare, compunere, conversiune):

floare p\mânt..................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ..........................................................

2. Elimina]i prin t\iere termenii care nu intr\ `n familia lexical\:a lucra, lucrez, lucr\tor, lucrare, a prelucra, lucrând, lucru[or, nelucrat, nelu-

crând, nemailucrând, lucrativ.soare, a (se) `nsori, `nsorit, Poiana Soarelui, solar, ne`nsorit, solariu, nemai`n-

sorind, `nsorire, floarea-soareluipace, pa[nic, pacifist, a pacifica, a `mp\ca, `mp\care, `mp\c\ciune, a `mp\ciui,

`np\ciuire, `mp\ciuitorist

ATEN}IE!

18

Cuvinte derivate Cuvinte compuse Cuvinte formate prin conversiune

Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!


RE}INE}I!

NEOLOGISMELE

1. Da]i câte trei exemple de neologisme pentru urm\toarele categorii:

2. Preciza]i de ce cuvintele subliniate `n lista urm\toare nu intr\ `n familia lexical\ asubstantivului lege: a legiui, legiuitor, legal, legalitate, nelegiuit, legitim, legitimitate,nelegiuire.

3. Se dau textele:a) „Dac\ excludem o eventual\ mutare a tezaurului din alt\ provincie roman\ `n

Dacia, atunci structura sa ne `ndrept\]e[te s\ sus]inem c\ el ar putea reprezenta ago-niseala unor autohtoni daci care a fost transmis\ din genera]ie `n genera]ie.“

(Vasile Pârvan, Începuturile vie]ii romane la gurile Dun\rii)b) „Unul din [iretlicurile lui favorite era s\-[i piard\ urma `ntr-o ap\ curg\toare [i

s\ stea lini[tit `ntr-un desi[ apropiat `n timp ce `n jurul lui r\sunau urletele lor buim\cite.“(Jack London, Col] Alb)

Sublinia]i neologismele din textele de mai sus.Explica]i de ce `n primul text num\rul neologismelor este mult mai mare decât

`n textul al doilea: ..........................................................................................................

4. G\si]i câte cinci neologisme provenind din limbile:francez\ ................................. englez\ ..................................

.................................. .................................

19

Familia llexical\ include al\turi decuvântul de baz\:a. cuvinte derivate;b. cuvinte compuse;c. cuvinte ob]inute prin conversiune;d. participii negative (cu prefixul ne-);e. participii negative [i compuse (cuadverbul mai);f. gerunzii negative (cu prefixul ne-);g. gerunzii negative [i compuse (cuadverbul mai).

NU intr\ `n familia lexical\:a. neologismele;b. formele flexionare ale unui cuvânt;c. grupurile de cuvinte ce ]in locul uneip\r]i de vorbire (locu]iunile);d. cuvintele derivate cu prefixe din altelimbi;e. cuvintele compuse dup\ modele dinalte limbi.

a) termeni [tiin]ifici: .....................................................................

b) termeni culturali: .............................................................................................


................................. .................................

................................. .................................

................................. .................................

EVITAREA GRE{ELILOR ÎN PRONUN}AREA NEOLOGISMELOR

Facultativ

1. Citi]i, dup\ `ndrum\rile din paranteze, urm\toarele neologisme:

2. Citi]i urm\toarele cuvinte (ce reprezint\ `mprumuturi lexicale recente) [i extrage]i dinDic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române transcrierea fonetic\ a fiec\ruicuvânt:

CATEGORIILE SEMANTICE

SINONIMELE

1. Citi]i cu aten]ie enun]urile:

a) „Mul]imea `l privea pe osândit trist\, jalnic\, t\cut\.“(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

b) Simpatic, dr\g\la[, dr\gu],Zburda prin curte un iedu].

c) Acum, imediat, pe locG\sesc eu ac de-al t\u cojoc!

20

a) din limba englez\:gentleman [gentl-men]dancing [dansing]strip-tease [strip-tiz]base-ball [beiz-bol]bowling [bou-ling]bridge [brigi]stewardes\ [stiuardes\]

b) din limba francez\:alur\ [alür\]mignon [mi-nion]

c) din limba german\:foehn [fön]Kaiser [Kaiz\r]

d) din limba italian\:intermezzo [interme]o]

cnocaut .......................................scanner .......................................player ..........................................smash .........................................

hertzian .....................................coulomb .....................................spicher .......................................quasar ........................................


Rescrie]i sinonimele perechi din cele trei texte:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Dac\ a]i fi `n locul autorilor, ce cuvinte a]i elimina din textele de mai sus [i de ce?....................................................................................................................................................................................................................................................

2. Alc\tui]i serii de sinonime ale cuvintelor urm\toare (minimum 5 cuvinte):bun: ...............................................................................................................cas\: ...............................................................................................................a face: ............................................................................................................

3. Scrie]i sinonimele neologice ale cuvintelor de mai jos:

4. Grupa]i termenul din fondul vechi al limbii române cu sinonimul neologic, respec-tând ordinea indicat\: vârst\, prob\, direct, agil, dovad\, etate, ager, drept, copil\resc,du[m\nos, `nv\]at, a suspecta, pueril, a `nso]i, erudit, a acompania, str\vechi, ostil, ab\nui, antic.

5. G\si]i câte un sinonim neologic pentru combina]iile urm\toare:

21

izvor ........................`mprejurare ..............jertf\ .......................n\dejde ...................

mânc\cios ........................oache[ ..............................obosit ...............................singur ...............................

a `nvinui ...........................a m\ri ..............................a n\zui .............................a p\r\si ............................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

zi de zi = ........................................scurt [i cuprinz\tor = ......................luat pe nea[teptate = .....................pe larg = ........................................f\r\ `ncetare = ................................

de mântuial\ = .......................................cas\ de bani = ........................................a da zi dup\ zi = ....................................lovitur\ de col] = ....................................lovitur\ de pedeaps\ = ...........................


TIPURI DE SINONIME

1. În seriile sinonimice de mai jos, preciza]i tipul de sinonimie care se stabile[te cuprimul termen (sinonim par]ial / total):

2. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de sinonime totale, dup\ mode-lul dat:

3. G\si]i sinonimele aproximative ale construc]iilor subliniate `n textele de mai jos:

a) „Cuvintele au lam\ de briciintrând `n miracol, cu tandr\ mirare,“

(Nichita St\nescu, Cu col]ul inimii)

..........................................................................................................................b) „De-oi adormi curând

În noaptea uit\riiS\ m\ duce]i t\cândLa marginea m\rii.“

(M. Eminescu, De-oi adormi)

..........................................................................................................................

ANTONIMELE

1. Al\tura]i antonime cuvintelor urm\toare:

22

a povesti — a nara ..............................— a relata .............................— a istorisi ............................— a bârfi ..............................— a conversa ........................— a propov\dui ....................— a expune ..........................

chip — fa]\ .....................................— aer ......................................— fizionomie ...........................— obraz ..................................— cale .....................................— mutr\ ..................................— efigie ...................................

azot – nitrogen �dragoste – iubire �secol – veac �st\pân – proprietar �

surcele – vreascuri �leg\tur\ – rela]ie �ciclon – taifun �cinste – onestitate �

x

direct ↔ .......................................drept ↔ .......................................agil ↔ . .........................................pueril ↔ .......................................ostil ↔ .........................................

erudit ↔ .............................................antic ↔ ...............................................diluat ↔ .............................................superior ↔ .........................................certitudine ↔ .....................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 12:06 PM

2. Defini]i sensul cuvintelor urm\toare prin antonimul cel mai potrivit:

3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de antonime:

4. Înlocui]i prefixul din fiecare cuvânt dat, cu un alt prefix, prin care s\ ob]ine]iantonimul cuvântului respectiv:

5. Sublinia]i antonimele din versurile de mai jos [i identifica]i p\r]ile de vorbire princare sunt exprimate acestea:

„Vreme trece, vreme vine, ........................................................................Toate-s vechi [i nou\ toate; ........................................................................Ce e r\u [i ce e bine ........................................................................Tu te-ntreb\ [i socoate.“ ........................................................................

(M. Eminescu, Gloss\)

6. Citi]i [i compara]i urm\toarele texte:a) „F\r\ `ndoial\ c\ frunzi[ul ginga[ [i ecourile [i r\sufl\rile p\durii aveau un

`ndemn, dar fata cu `nml\dierea de ramur\ [i cu privirea-i de [arpe visase clipa aceasta.“(Mihail Sadoveanu, Neamul Çoim\re[tilor)

b) Nu e sigur c\ frunzoaiele imense [i lini[tea [i sufocarea p\durii aveau oamenin]are, dar fata cu `ncremenirea de lemn uscat [i cu privirea inert\ se temea declipa aceasta.

Ce categorie semantic\ `nlocuie[te `n al doilea text majoritatea termenilor dinprimul text? ..................................................................................................................

Ce stare sufleteasc\ v\ sugereaz\ primul text? ..............................................Care este atmosfera sugerat\ de textul al doilea? ..........................................Ce modalitate de expresivitate artistic\ reprezint\ al\turarea celor dou\ texte?

..........................................................................................................................

23

abil ↔ ..........................................ineficient ↔ ..................................supraevaluat ↔ . ...........................intracarpatic ↔ .............................hipercaloric ↔ ..............................

moral ↔ .............................................necopt ↔ ..........................................postpus ↔ ..........................................pronazist ↔ ........................................subaprecia ↔ .....................................

fericit – nefericit �bun – nebun �curajos – necurajos �

egal – inegal �dus – indus �tentat – intentat �

`mpachetat ↔ ..............................`ngropat ↔ ...................................antebelic ↔ ..................................extravilan ↔ .................................

hipertensiune ↔ ................................postfa]\ ↔ .........................................suprapopulat ↔ ..................................subapreciat ↔ ....................................


OMONIMELE

1. Demonstra]i `n câte dou\ enun]uri omonimia cuvintelor:

tors

spor

mir\

2. Completa]i versurile cu un termen care s\ rimeze [i men]iona]i ce categoriesemantic\ ilustreaz\ cuvintele de la sfâr[itul versurilor:

a) Când te ui]i blajin la poart\,Nu vi]elul vina _ _ _ _ _ _!

b) Vei avea câ[tig o _ _ _Dac\-mi dai g\ina mie!

c) Nu te mai uita la _ _ _Dac\ s\ vorbe[ti `]i cer!Cuvintele folosite `n rim\ au valoare de _ _ _ _ _ _ _.Jocul de cuvinte folosit `n versurile de mai sus se nume[te c _ _ _ _ _ _ r.

TIPURI DE OMONIME

1. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate [i tipul de omonimie carese stabile[te `ntre ele (lexical\, lexico-gramatical\, morfologic\).

a) „El pe capu-i poart\ mitr\Çi-i cu barba piept\nat\.“

b) „Çi s-a[eaz\ to]i la mas\Cum li-s anii, cum li-i rangul.“

(M. Eminescu, C\lin (file din poveste))

i omonimie ..................................................

s omonimie ..................................................

2. Sublinia]i, `n urm\toarele exemple, omonimele lexico-gramaticale, precizândfelul p\r]ilor de vorbire subliniate:

El locuie[te deasupra. .........................................................................................El locuie[te deasupra familiei Popescu. ...............................................................Diminea]a este r\coroas\. ..................................................................................Diminea]a fac gimnastic\. ..................................................................................

24

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

............................

............................

............................

............................


3. Demonstra]i, prin enun]uri, c\ urm\toarele cuvinte sunt omofone, dup\ modelulde mai jos:

`nalt

cuminte

prinsoare

4. Sublinia]i omonimele din enun]urile de mai jos:Era de-al nostru.Greu la deal cu boii mici!Când trecea duduia pe drum, duduia p\mântul.În acele zile geroase, acele se blocau des.Acarul P\un `[i prinsese buzunarul rupt cu un acar.

OBSERVA}IE!

5. Completând pe orizontal\, ve]i ob]ine dou\ subcategorii ale omonimelor.1. Ultimul dalma]ian2. Î]i organizeaz\ timpul (pl.)3. Casetofonul str\bunicii4. Se scriu la fel5. Derivat al verbului a sfida6. Sinonim pentru b\trâni7. Un b\trân simpatic

SOLU}IILE

PARONIMELE

1. Alege]i paronimul potrivit contextului:Chipurile i se par familiale / familiare.Este un port original / originar.Copiii emigran]ilor / imigran]ilor `nva]\ `n [coala noastr\.M\ `ncânt\ euforia / eufonia versului.Poart\ c\m\[i de atlas /atlaz.

25

Plopul este înalt.Tu locuieçti în alt cartier...............................................................................................................................

...............................................................

...............................................................

Dac\ se folosesc `n acela[i enun] omografe, se recomand\ s\ se marcheze accentul.

O

O

F

E

1.2.3.4.5.6.7.

(ROSTOGOL; PROGRAME; GRAMOFON;OMOGRAFE; SFID|TOR; VETERANI; B|TRÂNEL)


2. G\si]i paronimul fiec\ruia din cuvintele de mai jos [i folosi]i `n enun]uri potrivitefiecare termen:

dependen]\: ....................................................................................................................... : .....................................................................................................literal: ................................................................................................................................. : .....................................................................................................elips\: ................................................................................................................................. : .....................................................................................................a `nvesti: ............................................................................................................................. : .....................................................................................................revelare: ............................................................................................................................. : .....................................................................................................

3. Sublinia]i cu o linie cuvintele care ilustreaz\ omonimia [i cu dou\ linii cuvintelecare ilustreaz\ paronimia `n enun]urile de mai jos.

a) Era un car de nervi. Nu pot s\ car toate saco[ele.

b) Prietenii adev\ra]i sunt solidari.La orizont se profila un plop solitar.

c) Dup\ un moment de reflec]ie a acceptat propunerea.Reflexia este un fenomen fizic.

d) Coroboreaz\ toate datele pentru a-[i forma o p\rere.Când colaboreaz\, au rezultate mai bune.

e) Este un elev eminent.Pr\bu[irea cl\dirii este iminent\.

CUVINTELE POLISEMANTICE

1. Alc\tui]i o compunere de 10 de rânduri `n care s\ folosi]i substantivul limb\ cusensurile:

– parte anatomic\; – ac indicator;– `n]eles; – popor;– peninsul\; – grai;– alte dou\ sensuri alese de voi.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

26


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

2. Sublinia]i, `n compunerea anterioar\, cu o linie sensul de baz\, cu dou\ linii sen-surile secundare [i cu linie `ntrerupt\ sensurile figurate.

3. Pornind de la cuvintele subliniate `n urm\toarele versuri din poezia C\lin (file depoveste) de M. Eminescu, alc\tui]i câte trei contexte prin care s\ demonstra]i polisemiaacestor cuvinte:

a) „În cuibar rotind de ape peste care luna zace.“b) „Lâng\ lacul care-n tremur somnoros [i lin se bate,

Vezi o mas\ mare-ntins\ cu f\clii prealuminate.“

ap\

lac

mas\

4. Demonstra]i `n câte cinci enun]uri polisemia cuvintelor de mai jos, folosindu-lecu sensurile indicate `n parantez\:

a bate — (a lovi) .....................................................................................................— (a cioc\ni) ................................................................................................— (a scutura) ...............................................................................................— (a lumina) ................................................................................................— (a `nvinge) ...............................................................................................

urm\ — (amprent\) ................................................................................................— (`napoi) ......................................................................................................— (apoi) ........................................................................................................— (r\m\[i]\) ..................................................................................................— (dâr\) ........................................................................................................

POLISEMIA ÎN RAPORT CU OMONIMIA

1. Preciza]i ce `nsu[ire a cuvintelor subliniate mai jos este pus\ `n eviden]\ `nenun]urile urm\toare (polisemie / omonimie):

Mina de uraniu s-a `nchis.Mina a explodat `n apropierea lui.

27

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

} ................................................................


Limba romana - Clasa 7 - Caietul elevului. Partea I romana - Clasa 7... · Caiet_Romana_VII_partea...

Documents

Transcript of Limba romana - Clasa 7 - Caietul elevului. Partea I romana - Clasa 7... · Caiet_Romana_VII_partea...