SOFIA DOBRA

Cartea mea' 'de

UNITATEA 1 . VocabularulVocabularul . . .

DerivareaCompunerea . . .

Conversiunea. Familia lexicali.C6mpul lexico-semantic . .

Sinonimele. Antonimele.OmonimeleArhaismele.Regionalismele . .

RECAPITULARE. . .

EVALUARE

UNITATEA 2 . Sunetele limbiiromAne

Sunetele limbiiromineDespirlirea in silabe

RECAPITULAREEVALUARE

UNITATEA 3 . VerbulVerbul. Felulverbelor . .

Modurile personale;inepersonale. . . 45Modulindicativ. Prezentul 47Modul indicativ. Trecutul 50Modul indicativ. Viitorul 54Modulconjunctiv 57Modulcondilional-optativ 6'r

Modulimperativ 6+Modulinfinitiv 6lModul gerunziu. Modul participiu.Modulsupin. 70

RECAPITULARE 74EVALUARE 16

UNITATEA 4 . SubstantivulSubstantivul.Felul substantivuluiCazul ;i funcliile sintacticeale substantivuluiArticolul

RECAPITULARE

68

12

't6

20

z628

3o

32

35

384o

42

t8

8+88

92

94EVALUARE

UNITATEA 5 . PronumelePronumele personal 96Pronumele personalde politele . . 1ooPronumele ;i adjectivul pronominalposesiv to3Pronumele ;i adjectivul pronominaldemonstrativ . . 1o7

RECAPITULARE 112

EVALUARE 114

UNITATEA 6 . NumeralulNumeralulcardinal;iordinal 16

RECAPITULARE 12o

EVALUARE 122

UNITATEA 7 . AdjectivulAdjectivul 124

Articolul demonstrativsauadjectival ... tz8Gradele de comparalieale adjectivului . 13o

RECAPITULARE 84EVALUARE 86

UNITATEA I . Pi4i de vorbireneflexibile

Adverbul 138

Funcliile sintactice ale adverbului 't4z

Prepozilia 144Conjunclia 146lnterjeclia 148

RECAPITULARE 15o

EVALUARE 152

UNITATEA I . SintaxaSintaxa propoziliei ;i a frazeiPredicatulSubiectulAtributulComplementul. Complementelecircumstanliale .

Complementele necircumstantialeRECAPITULARE

EVALUARERECAPITULARE FINALA

't54

157

t6t165

r68172

176

178

179

i

lr.t rJ-Ilr-I

I

I '!iri*i+

iII

i+zi

unitatea L

Receptarea mesaiului oral in diferite situafii de comunicareSesizarea sensului unitSlilor lexicale noiin funclie de contextl,ftilizarea corecti pi adecvati a limbii romine in producerea de mesaie orale in situafii de comunicaremonologat5 gi dialogatiUtilizarea relafiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie in organizarea mesajului oralReceptarea mesaiului scris, din texte literare ;i nonliterare, in scopuri diverseSesizarea valorii expresive a unitililor Iexicale in textele cititelltilizarea corecti gi adecvati a limbii romine in producerea de mesaie scrise, in diferite contexte derealizare, cu scopuri diverseUtilizarea unui lexic diversificat, recurgAnd Ia categoriile semantice studiate ;i Ia mijloacele detnbogilire a vocabularului, pentru exprimarea nuanlati

lf,ocabularul

Vocabularul sau lexiculreprezinti totalitateacuvintelor care existisau au existat c6ndva inIimbi.

Ilinamica vocatlularului

ffisuUliniazi cu o linie cuvintele noi;icu doui linii cu-vintele iegite din uz din propozitiile de maijos.

a. Mi-am cumpirat un mouse nou pentru calculator.b. Plasma din living s-a stricat. b. Spitarul ducea pe operni sabia voievodului.

ci le infeleg toti vorbitorii limbii romine. Desideri ci se TntAmpli acest lucru?

. alb . a alerga . bisectoare . blAnd . casi

. diminea!| . fotosintezi . frate r giind o

. mir . oalS . p6ine e picior . ploaie . stea

. vari . vin . zambil| . zi

ce con-

. cAinemagmi. sufix

ffi incercuie;te sensul cuvintului nemernicdin fragmen-tulde mai ios.

,,Mai stai ;i nu te bucura asa degrabS, cd inci estinemernicd pe aceste locuri."

lon Creangi - Povesteo porcului

a. ticilos; b. mArgav; c. strein.

Utilizarea cor€rtE a cuvintelor

ffi Subllniazi forma corecti a cuvintelor de mai ios.. foarfeceffoarfeci . giuvaier/juvaier . mingie/min-ge . prompt/promt . sandali/sanda

ffiincercuie;te forma preferati de norma titerari din-tre variantele de maiios, ambele considerate corecte.

. corijent/corigent . deseari/diseari . min6stire/ministire o pieptin/pieptene . sandvici/sendvis

ffi.1$suUliniazi cuv6ntul potrivit pentru propozifiile demai jos.

a. Legea are 30 de aliniatelalineate. b. Am o plapumdcu fala din atlaslatlaz galben. c. Mihai este un eleveminentliminent. d.Am studiat un text literallliterar.e. Doina este originardloriginald din Bra;ov.

Vocabularul fundamental este nucleul vocabularului,partea lui cea mai importanti, fiind numit ;ifond principalde cuvinte sau lexic de baz5. in limba rom6nd, cuprinde

M ffi Sublinlazi cuvintele din seria de mai ios pe care crezi

Vocabularulare douipir!i:. vocabularul

fundamental, carecuprinde cuvintele celmai des folosite si caresunt inlelese de tolivorbitorii;

. masa vocabularuluicare cuprindecuvintele care nuintri in vocabularulfundamental.

MVocabularul este intr-opermanenti mi;care, prinaparilia de cuvinte noi,disparilia de cuvinte vechisau schimbarea sensuluiunor cuvinte. Vocabularullimbiirom6ne cuprindeaproximativ rzo ooo decuvinte.

EIPentru a cunoa;te formacorecti a cuvintelortrebuie consultatDi clionar ul ortografic,ortoepic 5i morfologic allimbii romdne (DOOMT),apirutin zoo5, prin carese stabile;te normaliterarS.

dt

aproximativ 1 5oo de cuvinte, apa(inand ti uror pirlilor de vorbire ;i desemn3nd aspectevariate din multe domenii.

in limb5, existi cuvinte care se pronunld grepitin raport cu forma literari. De exemplu,stofo in loc de forma corectd stofd.

Sunt situalii in care norma acceptd doui forme corecte, dar preferd prima formd dindiclionar. De exemplu , ;aslalceasla (,,soi de vi!5-de-vie care produce strugurii de masi"),ambele forme sunt corecte, dar se preferd prima.

O atenlie deosebiti trebuie acordatd cuvintelor care seamini ca formi, dar au sensuricomplet diferite. De exemplu, glaciar,,,care apartine perioadei cAnd pdmAntul era acoperit cughetari" (Am vdzut un lac glaciar.) $ glaciol,,,rece ca gheafa" (Mi-a vorbit pe un ton glacial.)

Scrie cite un cuvint din vocabularulfundamental care denumeste notiunile date.. pisdri. alimente. bduturi. lunile anului. corpuri cere;ti

Subliniazi forma corecti a variantelor de maiios.. binoclu/benoclu . egzemd/eczem; . indentitate/identitate . maseur/masorr particolS/particulS o pancartS/pancardi . piianjen/paianjen . stand/stand. strangulare/;trangulare . stampilS/;tampilS . vaselind/vasilini . zilierlziler

lndici, in pitrate, care este prima formi preferati de normi si care a doua invariantele de maijos, ambele corecte.

. alici [l/atice i]j . cea.c"af l-l/cear;af [] " clovn i]/ctaun [j " colindd ,-,]/colind. ferestr;u i-_/fierestreu [1 . muschetar i*j/mu;chetar I r pror5 ,- /prove

-_

. reincarnare i -)/reincarnare

-* . tumori i]tumoare [lCorecteazi gre;elile din propoziliile de maiios.a. La noul servici am un salar mai mare. b. Are Ia genunche o boalS de origindnecunoscutd. c. Am observat pe linoleu un ;oarec.

Subliniazi in seria de mai jos cuvintele pe care crezi ci le tnfeleg tofi vorbitorii de limbiromAni. j::i:ii'].

apd -, brAnzi . burnit5 '" ghiocel ,, miocard ,' 93is r' om * ortoepie ' smartphone

Subliniazi formele corecte.container/conteiner,,, excroc/escroc'" surubelni!5/;urupelni!5

incercuiegte cuvAntul potrivit pentru propoziliile de maiios.a. Omenirea a evaluotla evoluat din Antichitate ;i pini astizi. b. Am achitatnumerallnumerar. c. Maqina are 5asiulsaqiu solid.

. acliuni

. flori

. fructe

. insu$iri

. animale

. obiecte uzuale

. grade de rudenie

. fenomene naturale

. pirli ale corpului

. zilele sdptEminii

fi:'

r: l.itli':iti;,,..'a:

mobilul in i'":i!lii;i

i*ffi

Oerivare&

Derivarea este mijloculde imbogifire a

vocabularului prin carese formeazi cuvinte noicu ajutorul sufixelor;i alprefixelor. ESufixele sunt:. lexicale, cAnd formeazi

cuvinte noilr gramaticale, c6nd

creeazi forme alecuvintelorin vorbire. E

Sufixele formeazd:. substantive;. verbe;. adiective;. adverbe.

EISufixele diminutivaleformeazi cuvinte caredenumesc obiecte sauinsu;iri considerate devorbitor mai mici dec6tobiectele sau insugiriledenumite de cuvintele debaz5. Cuvintele formatecu aceste sufixe se

numesc diminutive.El

Sufixele diminutivaleformeazS:. substantive;. adiective;. adverbe.

BI

C* este derivarea

ffi SuUt:niazi cu o linie cuvintele derivate cu sufixe ;icu doui linii pe cele derivate cu prefixe din textul demai ios.

,,Vrui, cititorule, si-!ifac un dar,O carte pentru buzunar, ,._=:*ii*tuO carte mic5, o cdrticici [...] ' liiSp'Nimicul nepipiit si-l caut vrui, ;

::":'

Acela care tresareNici nu ;tii de unde ;i cum."

Tudor Arghezi - Cuvdnt

$mflxele

ffiincercuiqte in propozilia de mai jos sufixele careindici persoana 5i numirul verbului;igenul, numirulgi cazul substantivelor.

Citim cirli interesante.

ffi eune intr-un dreptunghi sufixele cuvintetor de mai

ios. Precizeazi ce pi(i de vorbire formeazi.. birbitesc . a grohii. camionagliu_ . inimos

Fdnl sufixel*r

ffi Subliniazi cuvintele derivate cu sufixe gi care indicio mic;orare in textul de mai ios.

,,Se cheami ci am ;i eu o prieteni si inci pe ceamai frumu;ici dintre fete. Un clopolel a inceput sise smuceasci deasupra u;ii, speriat. Parci vrea si-sirupd frAnghiula ;is-o ia la fug5."

Otilia Cazimir - A murit Luchi...

ffiincercuie;te sufixele cuvintelor derivate de mai jos.Precizeazi ce pirli de vorbire formeazi.

. a crocant

. frile;te

. gredinar

. bini;or

. caielel

. cotulet

. dulipiorr fetiti

o putinitate. studentime. t6rAs

. floricicdo grdsu!. iepura5. ma;inu!5. titic

Dx

ffi Subtiniazi cuvintele derivate cu sufixe care indici omirire ?n fraza de mai jos.

B5ielandrul stitea pe un pietroi ;i privea cisoaia cese ridica in mijlocul poienii.

ffiincercuiepte sufixete cuvintelor derivate de mai ios.Precizeazi ce pirli de vorbire formeazi.

. negre;it

. ne?nflorit

. neinlelegitor

. neomenette

. a risuci

. a realege

Sufixele augmentativeformeazi cuvinte caredenumesc obiecte sau?nsu;iri considerate devorbitor maimaridec6tobiectele sau insusiriledenumite de cuvintele debaz5. Cuvintele formatecu aceste sufixe senumesc augmentative. MSufixele augmentativeformeazd:. substantive;. adjective.

EU

Prefixele sunt sunetelesau grupurile de suneteadiugate inaintearidicinii pentru a formaun cuvint nou.Prefixele formeazi:. verbe;r substantivel. adiective;. adverbe.

EO

r buboi. gresan. lidoaie

Prefix*lc

. mituroi

. puiandru

. sirican

f,l explici gre;elile de utitizare a prefixelor din exem-plele de mai ios.

a. Am cunoscut un exministru. b. Andrei a luat un me-dicament anti-febril. c. Am studiat un text non-literar.d. L-am revdzut din nou pe Mihai.

Derivarea in serie

I Explici formarea cuvintelor:. ardelene;te o croitoreasS . d5rnicie . nebunie

Pentru a stabili sufixele lexicale, trebuie folositd totdeauna forma din diclionar a cuvAn-tului. De exemplu, cuvintul cititorule din versurile de la exerciliult estein cazulvocativpiPentru a afla sufixul trebuie luati forma de nominativ, nearticulat, cititor. Se giseqte, astfel,sufixul -tor, care a format substantivul de la verbul a citi.

Unele derivate au ca bazi un alt derivat. De exemplu , neromdnesc este derivat cu prefixulne- de la adjectivul romdnesc, derivat Ia rindul lui cu sufixul -esc de Ia adjectivul romdn.

Cuvintele formate cu prefixe se scriu cu i dupi prefix, cAnd cuv6ntul de la care s-auformat incepe cu aceasti literd: neimpddurit.

Derivatele cu prefixe se scriu intr-un cuv6nt antiterorism, consdtean. Singurul prefix carese scrie obligatoriu separat de o cratimi este ex- cu sensul de fost: ex-ministru, ex-pre;edinte.C^6nd are sensul dein oford, prefixul ex- se scrie firi cratimi: o expatria.

Se gretette cAnd nu se cunoatte sensul unor prefixe noi ;i se alituri cuvintelor derivatecu prefix cuvinte cu acela;i sens: Am conlucratimpreund. Prefixul con-inseamndimpreund,adverbul fiind inutil in propozilie.

f$ incercuiette prefixete cuvintelorderivate date. Men-

fioneazi ce perti de vorbire sunt cuvintele formate.. a descreli. a deSira. inegalitate. a impacheta. a in;ira. a Tntdri

ffi incercuiegte sufixele cu albastru gi prefixele cu verde in cuvintele derivate date.. alfabetar . aluni5 . a croncini . a desprinde . muncitor . neclar . nesocotintSr pietros o po;tas o prietenefte. arisfr6nge. tineresc

ffi eune intr-un dreptunghi prefixele cuvintelor din seria de mai ios. lndici, apoi,

sensul acestora.. extratcolar . interacliune . prescolar . subcapitol . supracoPerti o transcar-

patic

ffi Scrie, fotosind sufixele, meseria persoanelor care fac declarafiile de mai ios. [n-

cercuie5te, apoi, sufixele folosite.a. Am griji de grSdina. b. Aduc scrisori, facturi, cdrli po;tale.

c. CAnt la pian. d. Repar defecliunile de lainstalaliile sanitare. e. VAnd flori ?n pia!5.

f. Lucrez Ia biblioteci. g. Conduc motocicleta.h. Fac dreptate oamenilor venili la tribunal.

ffi Completeazi textul de mai ios cu adjective formate cu sufix de la cuvintele dintreparanteze.

Era o zi(ploaie) . Norii(plumb) acopereau cerul.

Strada era (pustiu) ;i doar frunzele (rugind) sl

(a foqni) spulberate de vAntul (furie) alergaupe asfaltul (cenu;d) . Vremea era (rdcoare)

si m-am bucurat cE am ascultat sfatul (prieten) al fratelui meu

(grijd) care mi-a spus si mi imbrac gros.

ffi Grupeazi, Tn caiet, pe doui coloane, diminutivele gi augmentativele din lista de

mai ios. incercuie;te, apoi, sufixele diminutivale 1i augmentative.. aripioari . alunici . a;chioard o batistuli . biboi . biieloi . berbecu!' bo-

g5tan . boulean . buzoi o caielel . c5rloi . culitoaie . dumbrivioard . flScduan. holoman . mimiligoi . nisuc o pui;or . r6ulet

ffi Completeazi cu diminutive propozitiite de maiios.a. Un urs t6nir este un b. O pisicd t6n6ri este o

. d. O pasiretAniriesteoc. Un iepure t6n5r este un

ffi raie intrusul din seriile de mai ios.a. cilu! . c5!el . coco;el e giinu;5 . puisor . r5!u;cab. curelu;6 r gentu!5 . posetuli . rucsicel . sicule! . valizic. covora; . dulSpior . fotoliu . mSsul6 . perdeluli . sciunel

ffi incercuiegte augmentativele din seriile date.a. albinuli . bibuli . cartofior . lidoi . curitel

b. arcule! . bSsmilula . buboic. ali;oari . bdtriior . co;ule!

. covrigel . flutura;

. dunguliti . furcoi

$ lnaice un diminutiv gi un augmentativ de la substantivele de maiios.Substantiv Diminutiv AuEmentativ Substantiv Dimlnutlv Augmentativ

ciciulS lacitcima55 linguricopil miturl

Q Formeazi de la adjectivete date substantive cu aiutorul sufixetor.. alb' . cuminte . frumgs r $rdS o prOSt . Sirac

@ Formeazi de la substantivele date adiective cu ajutorul sufixelor.. cirdmidi . frici . pidure . pirinte . team; . toamni

Q Explici, ?n caiet, cum s-au format derivatele de maiios, dupi modetul dat.o cetitenie . ddrnicie . moldovenegte r preficituri . a reimpeduri . a re?ncilzi. scolSrel . zburdilnicie,,tirincut5" - format prin derivare cu sufixul diminutival ,,-uti" de la substantivul

,,!iranc5", derivat la rAndul lui cu sufixul ,,-cZ" de la substantivul ,,t5ran",derivat la rAndul lui cu sufixul ,,-an" de la substantivul ,,tari"

Q Corecteazi gre;etile din propozifiile de maiios.a. Cei doi afaceristi au ficut o ?n!elegere preexistenti anterior.b. Pentru a c6;tiga partida, intre jucitori a fost o intercondilionare reciproc5 afortelor.c. Vice-primarul a luat maimulte misurianti-terorism.d. Exdirectorul ;colii s-a adresat unui sub secretar de stat.

S Menlioneazi numele tocuitorilor din localitifile de maijos, formate cu sufixe.. Brasov. Bucuresti

. Craiova

. Giie;ti. la;io Suceava

S ldentifici derivatele din textul de mai jos gi explici, in caiet, formarea acestora,dupi modelul de la exercifiulrz.

,,Fetila are ochiica doi binulide magheran stropilicu punctisoare cafenii [...]. Candvorbe;te, gura i se face rotund6 ca o mdrgici. Pisica e albi, zburlitd ;i cu ochi al-ba;tri. Numai virful nasului, ciptu;eala urechilor ;i pernilele labelor i-s in culoarea;erbetului de trandafir." Otilia Cazimir - Miaulica

r. Subliniaz6 cu o linie diminutivele gi cu doui linii augmentativele din seria de mai jos.. b5ielandru * bl5ni!5 u cildiroi * cSlut * floricic5 e pu;tan

:. Exptici formarea cuvintelor de mai jos.. nemilos o preorisenesc * a realege

I. ldentifici derivatele din propozilia de mai jos. Explici formarea acestora.Razele cdldule ale soarelui insufleleau verdeala cAmpiei.

i Fur:et,*

3 p**ei*

3 pii${te