Codul cursului: SS 2310, nr. credite: 6 Denumirea cursului: Curs practic de limba japoneza Tip curs: obligatoriu Durata cursului/ nr. credite: semestrial / 6 Perioada de accesare a cursului Manualul recomandat: NIHONGO CHUKYU I Obiective: Cursul practic de limba japoneză, anul II, semestrul II, este conceput astfel încât să fixeze cunoştinţele dobândite pe parcursul anului II, la care se adaugă noi structuri gramaticale care întregesc tabloul construcţiilor de bază utilizate în limba japoneză. În ceea ce priveşte scrierea, se continuă cu studiul ideogramelor, urmând să fie acoperite aproximativ 200- 300 de kanji. Vocabularul este realizat in ordine alfabetica pentru a permite o mai usoara cautare a cuvintelor utilizate pe parcursul semestrului. Cursul este conceput pe module: vocabular, gramatica, scriere. Modul de stabilire a notei finale: examen Consultatii cu studentii: Adresa de e-mail responsabil pentru contactul cu studentii: Titularul cursului: asistent Spiridon Veronica

Bibliografie

Nihongo Shoho, The Japan Foundation, Urawa, 1981

Nicolae, Raluca, Limba japoneză. Introducere în scrierea kana, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

Nicolae, Raluca Dicţionar de ideograme japoneze – Jōyō kanji, Universal Dalsi, Bucureşti, 2003

Hondru, Angela, Curs practic de limba japoneză, Polirom, Iaşi, 2002

Hondru, Angela, Nicolae, Raluca, Ghid de conversaţie român-japonez, Polirom, Iaşi, 2002 Bibliografie facultativă:

Tămâianu-Morita, Emma, Morita, Tomo, Structuri gramaticale în limba japoneză.

Funcţii intrapropoziţionale, Presa Universitară Clujeană. Cluj, 2005 Minna no Nihongo II, Aruku, Tokyo, 1998 Minna no NihongoI I, Hyōjun Mondaishu, Aruku, Tokyo, 1998 Minna no NihongoI I, Translation and Grammatical Notes, Aruku, Tokyo, 1998

MODULUL VOCABULAR 「あ」 あーん －interj. あいて(相手)－partener あいにく －din păcate アイロン －fier de călcat あお(青) －albastru あおやま（青山）－prefectura Aoyama あがる（上がる）－a creşte あきらめる －a renunţa あく（空く）－a se deschide あげる（挙げる）－a ridica あさひ（朝日）－soarele de dimineaţă, la răsărit あす（明日）－mâine あずかる（預かる）－a avea grijă de あずける（預ける）－a încredinţa, a lăsa în grijă あそび（遊び）－joacă, amuzament あそびば（遊び場）－loc de joacă あたためる（温める）－a încălzi あちこち －ici-colo あつかう（扱う） －a se confrunta cu, a trata あつさ（暑さ）－căldură あっというまに（あっという間に） －într-o fracţiune de secundă あっとうてき（圧倒的）－copleşitor, preponderent あと －după あのう －pai あらい（荒い）－agitat (d. mare) あらそう（争う）－a se lupta あらわれる（現れる）－a apărea, a interveni あるいは －sau アルバイト －part-time job あわてる －a intra în panică, a fi confuz あんしん（安心） －liniştit あんないず（案内図）－hartă de ghidare 「い」 い（胃）- stomac いいあらそう（言い争う）－a se certa, a contrazice

いいかえ（言い換え）－a parafraza いいん（医院）－clinică いえ －casă いえいえ －nu いかが －cum? Ce parere ai? いかす（生かす）－a lăsa în viaţă; a a folosi în avantajul propriu いき（息）－respiraţie いく －a merge いくじ（育児）－creşterea copiilor いくつか －câţi? いし（医師）－medic いたみ（痛み）－durere いたむ（痛む）－a durea いたむ（傷む）－a se strica (d. fructe, lapte etc) いちおう（一応）－pentru moment, oricum, într-un fel sau altul いちどう（一同）－toţi いっか（一家）－familie, clan いっさくじつ（一昨日）－alaltăieri いっぱい －(din) plin いっぱんてき〈一般的〉－în general いっぽう（一方）－pe de-o parte いのる（祈る）－a se ruga いらいしょ（依頼書）－cerere いろとりどりの（色とりどりの）－variat (d.culori) いんさつ（印刷）－tipărire いんしゅ〈飲酒〉－băuturi alcoolice いんしょう（印象）－impresie 「う」 うけいれ（受け入れ）－recepţie うけとる（受け取る）－a prelua うち（内）－interior うちあわせ（打ち合わせ）－staff meeting ～うちに －câtă vreme, pe parcursul うつ（打つ）－a lovi うつくしい（美しい）－frumos, superb うつる －a ieşi poze; a se reflecta; a se muta うまい －bun, priceput

「え」 ええっ －da ええと －păi.. えつらんしつ（閲覧室）－cameră de referinţă えどばくふ（江戸幕府）－Shogunatul Edo エヌ・エッチ・ケイ（ＮＨＫ）－NHK える（得る）－a câştiga, a obţine えんかい（宴会）－banchet えんき〈延期〉－prelungire, amânare えんしゅう（演習）－exerciţii, manevre えんぴつがき（鉛筆書き）－scris cu creionul えんりょ（遠慮）－jenă 「お」 おう（追う）－a urmări おうい －hei おうせつま（応接間）－sufragerie おおいに（大いに）－considerabil, mare おおあり（大あり）－mult, mulţime おおきな（大きな）－mare おおどおり（大通り） －bulevard おおやま（大山）－Aoyama (nume) おかげさまで －datorită dvs. (formulă de politeţe) おきかえ（置き換え）－a înlocui, a interschimba おくさま（奥様）－soţie おこす －a se scula, a ridica (probleme etc) おじ（叔父）－unchi おしらせ（お知らせ）－înştiinţare おそれいります（恐れ入ります）－Îmi cer scuze. おそわる（教わる）－a învăţa おたがい（お互い）－reciproc おちおち －calm (adv.) おちつく〈落ち着く〉 －a se linişti, a se calma おてあらい（お手洗い）－toaletă おとずれる〈訪れる〉－a vizita おねがい（お願い）－rugăminte おば（叔母）－mătuşă おめにかかる（お目にかかる）－a vedea (politicos) おもい（重い）－greu

おもさ（重さ）－greutate おもちゃ －jucărie おもに（主に）－în principal, în mare おりもの（織物）－material おんど（温度）－temperatură おんれい（御礼）－mulţumire 「か」 ～か －departament カード －card かいがい（海外）－diaspora, străinătate かいかしき（開架式）－ceremonie de deschidere かいぎ（会議）－şedinţă かいきる（買い切る）－a se termina stocurile かいごう（会合）－întâlnire, adunare かいし（開始）－deschidere, începere かいしゃめい（会社名）－numele firmei がいしゅつ（外出）－a ieşi afară がいしょく（外食）－a lua masa în oraş がいねん（概念）－noţiune, idee, concept がいぶ（外部）－din afară, extern がいむしょう（外務省）－Ministerul de Afaceri Externe かえって －tocmai かえる（替える）－a schimba かかりいん（係員）－administrator かきあげる（書き上げる）－a termina de scris かきこみ（書き込み）－memo, notare がくい（学位）－diplomă, doctorat かくかぞく（核家族）－familie restrânsă (doar cu membrii prinicpali) がくせいしょう（学生証）－card de identificare a studenţilor かけい（家計）－cheltuieli familiale かける（掛ける）－a atârna, a fi suspendat かさなる（重なる）－a fi pus unul peste altul かじ（火事）－incendiu ガス －benzină かぞくよう（家族用）－treburi familiale かたがた（方々）－persoane ～かたがた －persoane かち（価値）－valoare

かちょう（課長）－şef de departament かつ －a câştiga, a învinge がっかりする －a dezamăgi がっき（楽器）－instrument muzical かってな（勝手な）－libertate かな －particulă de final かな（仮名）－kana (silabarul japonez) かない（家内）－nevastă かなり －destul de, considerabil かねづかい －cheltuitor かまくら（鎌倉）- Kamakura がまんする（我慢する）－a îndura, a avea răbdare がまんづよい（我慢強い）－răbdator かよう（通う）－a merge la şcoală カラーテレビ －tv color かりだす〈借り出す〉－a nu plăti datoria かるい（軽い）－uşor かわかみすすむ（川上進む）－a înainta în partea de sus a râului かわり（代わり）－înlocuitor, substitut かわり（変わり）－schimbare かわる（変わる）－a schimba ～かん －între, în perioada かんがえ（考え）－gând かんげい〈歓迎〉－primire,întâmpinare かんこうきゃく（観光客）－turist, vizitator かんじょうてき（感情的）－emoţional, sentimental かんしん（関心）－admirabil かんだんけい（寒暖計）－termometru かんたんな（簡単な）－simplu かんぱい（乾杯）－Noroc! がんばる（頑張る）－a se strădui かんりにん（管理人）－manager かんれん（関連）－relaţie, legătură 「き」 きがつく〈気がつく〉- a avea grijă きかん（期間）－perioadă きけん〈危険〉－pericol きしょう（起床）－trezire

きずく（築く）－ a construi きたい（期待）－aşteptări きない（機内）－interior きにゅう（記入）－completare きのどくな（気の毒な）－demn de milă きぶん（気分）－stare きぼう（希望）－speranţă きまる（決まる）－a se decide きめる（決める）－a decide, a hotărî きゅうじつ（休日）－zi liberă,vacanţă きゅうかん（休館）－zi în care e închis きゅうぎょう（休業）－închis きゅうよう（急用）－treburi urgente きょういく（教育）－educaţie きょうかしょ（教科書）－manual ぎょうじ（行事）－eveniment, ocazie きょうじゅ（教授）－profesor universitar きょうみ（興味）－interes, pasiune きょうむか（教務課）－Departamentul Treburilor Şcolare きょり（距離）－distanţă, interval きらくな（気楽な）－familiar, nepăsător きりとり（切り取り）－cupon ～キロワット －kilowatt ぎろん（議論）－dezbatere, ceartă きん（金）－aur きんがく（金額）－sumă de bani きんきょう（近況）－lucrurile în ultima vreme きんじょ（近所）－vecinătate きんちょう（緊張）－emoţii 「く」 くじょう（苦情）－plângere くらす（暮らす）－a trăi クラスかい（クラス会）－întâlnire de clasă くらべる（比べる）－a compara ～グラム －gram くれぐれも －toate cele bune くろ（黒）－negru

「け」 けいえいがく（経営学）－management けいかく（計画）－plan けいぐ（敬具）－cu respect (în scrisori) けいけん（経験）－experienţă けいざいがく（経済学）－economie ケーキ －prăjitură げしゅく（下宿）－cazare ケース －caz けちな －zgârcit けつあつけい（血圧計）－manometru けっこう －destul けっこう（血行）－circulaţie sanguină げねつざい（解熱剤）－antifebril げり（下痢）－diaree ～けん（県） －prefectură けんい（権威）－autoritate けんがく（見学）－tur げんかん（玄関）－hol de la intrare けんきゅうしつ（研究室）－sală de cercetare けんきゅうせい（研究生）－cercetător けんこう（健康）－sănătos けんさ（検査）－investigaţie げんざい（現在）－prezent けんしゅう（研修）－practică げんしょう（現象）－fenomen げんじょう（現状）－status quo けんしん（検針）－contor de gaze げんそく（原則）－pricncipiu, regulă けんびきょう（顕微鏡）－microscop 「こ」 こい（鯉）－crap こううん（幸運）－noroc ごうかく（合格）－trecere (d.examene) こうげん（高原）－platou (geografic) こうこく（広告）－reclamă こうざ（口座）－cont bancar こうさてん（交差点）－intersecţie こうしょう（交渉）－negociere

こうぞう（構造）－structură, constituţie こうちゃ（紅茶）－ceai negru こうどう（行動）－comportament こうばん（交番）－secţie de poliţie こぎって（小切手）－cec こきゅう（呼吸）－respiraţie こくさいか（国際化）－internaţionalizare こくさいかいかん（国際会館）－întâlnire internaţională こくほう（国宝）－comoară naţională ごくろうさまでした（ご苦労様でした）－expresie politicoasă „Vă mulţumesc că v-aţi deranjat” こしょう（故障）－accident, cădere ごぜんちゅう（午前中）－în cursul dimineţii こそ －tocmai, exact ことに －în special ～ことになる －a se decide (de către firmă, conducere etc.) ことわる（断る）－a refuza このごろ －în ultima vreme こばやし（小林）－nume ; Kobayashi コピー －copie こわがる（怖がる）－a-i fi teamă こわす －a se sparge, striga こんげつぶん（今月分）－partea pe luna asta こんこん －a bate la uşă こんしゅう（今週）－săptămâna asta コンパ －petrecere こんや（今夜）－în seara asta 「さ」 さ（差）－diferenţă さあさあ －păi さいご（最後）－ultimul さいじつ（祭日）－zi liberă, de sărbătoare さいしょ（最初）－început さいだい（最大）－cel mai mare, bun ざいりょう（材料）－ingredient さえ －chiar şi, pe lângă さき（先）－inainte さくや（昨夜）－aseară ささえる（支える）－a susţine

さっそく（早速）－imediat さとう（砂糖）－zahăr サービス －service さまざまな（様々な）－variat さむさ（寒さ）－frig さめる（覚める）－a se scula さんこうしつ（参考質）－sală de referinţă さんせき（山積）－grămadă サンドイッチ －sandwich 「し」 ～し － しあげる（仕上げる）－a termina, a completa しあわせな（幸せな）－fericit シーズン －sezon じかい（次回）－data viitoare しかいしゃ（司会者）－preşedinte (al unei şedinţe etc) しかたない（仕方ない）－n-ai ce-i face, asta e ～しき（～式）－ceremonie しきん（資金）－fonduri, resurse しじ（支持）－simpatie, susţinere ししゅつ（支出）－costuri しせつ（施設）－instituţie, fundaţie しぜんな（自然な）－natural, normal じだいおくれな（時代遅れ）－demodat, ieşit din uz じだいに（時代に）－în perioada したがう（従う）－a urma, a asculta, a se conforma しっかり －strâns, ferm じっけん（実験）－experiment じつげん（実現）－realizare, împlinire じっさい（実際）－într-adevăr じつは（実は）－de fapt, adevărul e că... しつれい（失礼）－nepoliticos しどうきょうかん（指導教官）－profresor îndrumător じどうてき（自動的）－automat じどうふりかえ（自動振替）－transfer automat しはらう（支払う）－a plăti, a remunera じむしょ（事務所）－birou しめい（氏名）－nume complet しめきり（締め切り）－termen-limită

しめす（示す）－a arăta, a indica しゃいん（社員）－angajat しゃいんりょう（社員寮）－căminul pentru angajaţi しゃかい（社会）－societate しゅ（朱）－vermilion しゅうかんし（週刊誌）－revistă săptămânală じゅうぎょういん（従業員）－angajat, subordonat しゅうきんび（集金日）―ziua în care se adună banii しゅうしょく（就職） －angajare, muncă しゅうしょくぐち（就職口）－post liber しゅうにゅう（収入）－salariu じゅうぶん（十分）－destul しゅくじつ（祝日）－zi festivă しゅくしゃ（宿舎）－han しゅじゅつ（手術）－operaţie じゅしんりょう（受信料）－taxă de înregistrare しゅっさん（出産）－naştere de copii しゅとく（取得）－achiziţie しゅふ（主婦）－soţie じゅんび（準備）－pregătiri しょうかいじょう（紹介状）－scrisoare de introducere しょうがつ（正月）－Anul Nou じょうきょう（状況）－stare, situaţie しょうしょう（少々）－puţin しょうじょう（症状）－simptome しようちゅう（使用中）－în uz (acum) じょうほう（情報）－informaţie しょうめいしょ（証明書）－certificat しようりょう（使用量）－consum しょくよく（食欲）－poftă de mâncare しょさん（所産）－produs じょしがくせい（女子学生）－studentă しょちゅう（書中）－în carte しょっき（食器）－veselă (s.) しょてん（書店）－librărie じりつ（自立）－independentă しりょう（資料）－documente, materiale しんかんしょ（新刊書）－carte nouă しんごう（信号）－semafor しんこん（新婚）－proaspăt căsătoriţi しんさつ（診察）－examinare, consult

しんさつしつ（診察室）－sală de examinare じんじか（人事課）－Departamentul de Resurse Umane しんぱい（心配）－griji 「す」 すいどう（水道）－canalizare ～すう（～数）－cifra~ すうじ（数字）－cifră スーパー －supermarket スーパーマーケット －supermarket ～すぎる（～過ぎる）－a depăşi すずき（鈴木）－Suzuki すすむ（進む）－a înainta, a avansa すすめる（進める）－a continua, a merge mai departe スチュワーデス －stewardesă すっかり －complet ずっと －pe tot parcursul, tot スパゲティ －spaghetti すばらしい －superb, grozav 「せ」 ～せいき（世紀） －secolul~ せいきゅうようし（請求用紙）－formular de cerere せいねん（青年）－tineri せいほく（西北）－vest-nord せいめんほけん（生面保険）－asigurare de viaţă せき（咳）－tuse せざるをえない（せざるを得ない）－nu-ţi rămâne decât să せっかく －deranj, efort せなか（背中）－spate せまる（迫る）－a se apropia, a ameninţa ゼミ －seminar せんこう（専攻）－specializare せんじつ（先日）－ieri ぜんぜん（全然）－deloc ぜんたい（全体）－cu totul, de ansamblu せんもん（専門）－specializare せんもんしょ（専門書）－carte de specialitate ぜんりゃく（前略）－Dragă...(scrisori)

「そ」 そう（添う）－a se ridica, a fi pe măsura (aşteptărilor etc.) そうご（相互）－reciproc, mutual そうべつかい（送別会）－petrecere de adio それとも －sau それに －în plus そろう －a se aduna そろえる －a aduna ぞんずる（存ずる）－a şti,a cunoaşte そんなに －aşa de 「た」 たいいいくのひ（体育の日）－Ziua Sportului だいいいち（第一）―primul たいおんけい（体温計）－termometru だいがくいんせい（大学院生）－doctorand だいがくさい（大学祭）－sărbătoare universitară だいがくびょういん（大学病院）－spital universitar たいした（大した）－important たいしつ（体質）－constituţie, predispoziţie, inclinaţie だいじょうぶ －în regulă たいてい －în general たいとう（対等）－egal, echivalent だいどころようひん（台所用品）－obiecte de bucătărie だいにがいこくご（第二外国語）－(ca) a doua limbă străină タイプ －scris la maşină だいぶつ（大仏）－statuie a lui Buddha たいりょく（体力）－putere fizică, forţă たがく（多額）－sumă mare de bani たかはし（高橋）－Takahashi ただの －gratuit たちば（立場）－punct de vedere たつ（立つ）－a sta în picioare たて（縦）－lungime, vertical たてがき（縦書き）－scris vertical たのみ（頼み）－rugăminte たん（痰）－flegmă たんい（単位）－unitate

だんしがくせい（男子学生）－student だんたい（団体）－organizaţie, grup だんたいきゃく（団体客）－invitat al organizaţiei たんとう（担当）－persoană responsabilă de~ 「ち」 ちゃんと －ca lumea ～ちゅう〈~中〉－în timpul ちゅうおう（中央）－centru, mijloc ちゅうぜんじこ（中禅寺湖）－Lacul Chuuzenji ちゅうもん（注文）－comandă ちょうか（超過）－exces, surplus ちょうこく（彫刻）－sculptură ちょうさ（調査）－anchetă ちょうし（調子）－stare ちょうしょくご（朝食後）－după micul-dejun ちょしゃ（著者）－autor, scriitor 「つ」 つうじる（通じる）－a duce la つうち（通知）－anunţ, notificare つかれ（疲れ）－oboseală つく（付く）－a se lipi/ a acompania つくる（造る）－a face ～つつ －a avea tendinţa de a つづける（続ける）－a continua ～って －cel numit つまる（詰まる）－a se îneca 「て」 つれていく（連れて行く）－a lua cu tine ～である －infinitivul verbului です であるたい（である体）－formă verbală ていきゅうび（定休日）－zile libere oficiale ～ていく －a duce (cu tine) ていしゅつ（提出）－prezentare, expoziţie

～でいらっしゃる －echivalent politicos al lui ている ていねん（定年）－vârstă de pensionare データ －date テーブルスピーチ －speech după cină テーマ －temă, subiect てがかり（手がかり）－indicii ～てき（的）－asemănător てきとう（適当）－potrivit できるだけ －pe cât posibil ですから －de aceea です・ますたい（です・ます体）－formele în です・ます てつづき（手続き）－formalităţi, proceduri てまえ（手前）－partea asta でむかえ（出迎え）－întâmpinare でむかえる（出迎える）－a întâmpina てら（寺）－templu てん（点）－punct/notă でんきスタンド（電気スタンド）－lampă de birou でんし（電子）－electronic でんせんせい（伝染性）－epidemie でんち（電池）－baterie でんりょくがいしゃ（電力会社）－companie de energie でんわぐち（電話口）－receptor de telefon でんわちょう（電話帳）－carte de telefon 「と」 どうきゅうせい（同級生）－colegi de clasă とうじつ（当日）－ziua respectivă とうしょうぐう（東照宮）－Templul Tōjō とうじょうじんぶつ（登場人物）－personaj (teatru etc) どうせ －oricum とうちゃく（到着）－venire どうていど（同程度）－aceeaşi limită とおりに －aşa cum, după cum とくに〈特に〉 －în special とくべつな（特別な）－special どくりつ（独立）－independenţă とこや（床屋）－frizerie ところで －apropo,...

～として －ca şi, pe post de としょ（図書）－carte とちぎけん（栃木県）－prefectura Tochigi どっかい（読解）－înţelegerea textului とつぜん（突然）－brusc, pe neaşteptate とっても －foarte ～とどうじに（～と同時に）－în acelaşi timp cu とどく（届く）－a ajunge とどける（届ける）－a livra, a trimite どのへん（どの辺）－pe unde トピック －temă, subiect ～ども －ambii, ambele ともかく －oricum ともばたらき（共働き）－ambii soţi lucrează とりあえず（取りあえず）－imediat; acum とりかえる（取り替える）－a schimba, a înlocui 「な」 なあ －interj. ないせん（内線）－interior (la telefon) ないよう（内容）－conţinut ながいき（長生き）－longevitate なかがわじろう（中川次郎）－Nakagawa Jirō (nume) ながれ（流れ）－curent marin ながれる（流れる）－a curge なくす －a ascunde なくなる －a dispărea なぜ －de ce なるべく －pe cât posibil なるほど －înţeleg, deci aşa... なんか －cumva なんかん（難関）－obstacol, dificultate なんとか －cumva なんぶつ（難物）－persoană greu de mulţumit 「に」 にかげつばらい（二ヶ月払い）－plată la 2 luni ～における －la

～にかんして（～に関して）－în legătură cu ～にくい －greu de ～にさいし（～に際し）－cu ocazia にじゅういっせいき（２１世紀）－secolul 21 ～について －despre にっき（日記）－jurnal にっこう（日光）－Nikkō にほんけいざい（日本経済）－economia Japoniei にゅうようじ（乳幼児）－copii şi bebeluşi 「ぬ」 ぬれる（濡れる）－a se uda 「ね」 ね（根）－rădăcină ねっしんな（熱心な）－zelos, pasionat ねぼう（寝坊）－a dormi până târziu ねんど（年度）－an ねんれい（年齢）－vârstă 「の」 ～のうち －în perioada ～のあとで －după ce ～のさいは（の際は）－cu ocazia のばす（延ばす）－a extinde, a amâna のみ －purice のる（載る）－a apărea 「は」 はあ －interj. ばあい（場合）－caz, situaţie ～パーセント －~% はいえん（肺炎）－pneumonie ハイキング －urcat pe munte ばいきん（黴菌）－bacterie

はいけい（拝啓）－Dragă..(scrisori) はかり（秤）－cântar ～ばかり －doar はく（吐く）－a expira, a scuipa はげしい（激しい） －violent はさむ（挟む）－a se prinde intre ばしょ（場所）－loc はっけん（発見）－descoperire はつげんりょく（発言力）－voce, influenţă はっしん（発疹）－erupţie はなれる（離れる）－a părăsi, a se despărţi ～ばなし －poveste ばめん（場面）－scenă, locaţie はれ（晴れ）－senin はんぶん（半分）－jumătate 「ひ」 ビヤホール －berărie ひがえり（日帰り）－o zi dus-întors ビザ －viză ひじょう（非常）－extrem de ひっしゃ（筆者）－autor, scriitor ひつような（必要な）－de care ai nevoie ひとこと（一言）－cuvânt ひとで（人手）－mână de lucru ひなん（避難）－adăpost, refugiu ビニール －vinil ひふ（皮膚）－piele ひょう（表）－listă, tabel ひょうばん（評判）－reputaţie, nume ひるね（昼寝）－somn de prânz びんせん（便箋）－hârtie de scris ひんやり －frig 「ふ」 ふあんな（不安な）－îngrijorător ふうふ（夫婦）－cuplu ふかい（深い）－adânc ふさい（夫妻）－domnul şi doamna

ぶじ（無事）－cu bine ふじん（婦人）－doamna ふそく（不足）－lipsă ふだ（札）－etichetă ぶちょう（部長）－manager ぶっか（物価）－preţ ふひつよう（不必要）－de care nu ai nevoie ふべんな（不便な）－nefolositor プラス －plus ふれる（触れる）－a atinge フロント －birou de recepţie ふんいき（雰囲気）－atmosferă ぶんしょう（文章）－frază ぶんたん（分担）－a împărţi, a divide ぶんぼうぐ（文房具）－papetărie ぶんや（分野）－domeniu 「へ」 へいこう（閉口）－a fi insuportabil へいじつ（平日）－zi de weekend ～ページ －pagina~ ペキン（北京）－Pekin べつに（別に）－în special へる（減る）－a scădea べんしょう（弁償）－compensaţie へんな（変な）－ciudat べんりな（便利な）－util 「ほ」 ほいく（保育）－gradiniţă ほうけんてき（封建的）－feudal ほうこう（方向）－direcţie ほうこく（報告）－raport ぼうそうぞく（暴走族）－grup de motociclişti ほうちょう（包丁）－cuţit de bucătărie ほうもん（訪問）－vizită ぼうや（坊や）－călugăr ほかに（外に）－în plus

ポスト －cutie poştală ぼっちゃん（坊ちゃん）－bebeluş ほっとする －a se linişti, a-i veni inima la loc ～ほど －limită, grad ホンコン（香港）－Hong Kong ほんしゃ（本社）－sediul firmei ほんとに －cu adevărat ぼんやり －absent, vag, visător 「ま」 まあまあ －aşa şi-aşa マイナス －minus まえもって（前もって）－din timp まかせる（任せる）－a lăsa pe cineva まきじゃく（巻尺）－tape measure まず －mai întâi まったく －cu totul まっぴつながら（末筆ながら）－formulă politicoasă (din toată inima) まつる（祭る）－a venera, a sărbători まどぐち（窓口）－ghişeu まとめる －a unifica, a ordona まなぶ（学ぶ）－a învăţa まにあう（間に合う）－a ajunge la timp まねく（招く）－a invita まよう（迷う）－a se pierde まわる（回る）－a înconjura まんいん（満員）－aglomerat 「み」 みかける（見かける）－a privi, a găsi みちじゅん（道順）－drumul cel mai scurt みつかる（見つかる）－a se găsi みつける（見つける）－a găsi みな（皆）－toţi みなおす（見直す）－a corecta 「む」

むかし（昔）－demult むく（向く）－a se uita într-o direcţie むげん（無限）－nelimitat むすこ（息子）－fiu むすめ（娘）－fiică むちゅう（夢中）－pasionat むね（胸）－piept 「め」 めいかくな（明確な）－clar, precis, definit めいわく（迷惑）－deranj, probleme めずらしい（珍しい）－ciudat, nemaivăzut メモ －notaţie めん（面）－parte めんどうな（面倒な）－deranj, problemă 「も」 ４０ねんもまえ（40 年も前）- şi acum 40 de ani もうしいれ(申し入れ) – ofertă, propunere もうしこみ(申し込み) – aplicaţie, cerere もうしわけございません（申し訳ございません）- îmi cer scuze (foarte politicos) もうすぐ- imediat, în curând もしもし - alo もったいない – ce păcat, ce pierdere! ~ものですから – pentru că もり（森）- pădure もんぶしょう（文部省）- Ministerul Educaţiei, Culturii, Sportului, Ştiinţei şi Tehnologiei 「や」 やく（約）- aproximativ やくだてる（役立てる）- a fi de folos やくにたつ（役に立つ）- a-i fi folositor やくわり（役割）- rol, funcţie やこうれっしゃ（夜行列車）- tren de noapte やっきょく（薬局）- farmacie やはり- aşa cum mă aşteptam やぶる（破る）- a rupe, a sparge やぶん（夜分）- noaptea やまかわ（山川）- Yamakawa (nume) やまぐちけん（山口県）- prefectura Yamaguchi やました（山下）- Yamashita (nume)

やまだしょういち（山田正一）- Yamada Shouichi (nume) やまだたかこ（山田高子）- Yamada Takako (nume) やまもといいん（やまもと医院）- climica Yamato やるき（やる気）- entuziasm 「ゆ」 ゆううつなきせつ（ゆううつな季節）- anotimp melancolic ゆうじん（友人）- amic ゆうびんうけ（郵便受け）- căsuţă poştală 「よう」 よう- ca şi cum ようけん（用件）- treabă ようしょ（洋書）- cărţi occidentale ようす（様子）- stare, situaţie ようそ（要素）- element, factor ようめいもん（陽明門）- Poarta Youmei よきん（預金）- depozit bancar よくげつ（翌月）- luna viitoare よくよくげつ（翌々月）- peste 2 luni よこ（横）- orizontală よこがき（横書き）- scris pe orizontală よせがき（寄せ書き）- scrierea dorinţelor よそう（予想）- previziune よてい（予定）- program よみうりしんぶん（読売新聞）- ziarul Yomiuri よる（寄る）- a se apropia, a trece pe la 「ら」 らいしゅういっぱい（来週いっぱい）- toată săptămâna viitoare らいたく（来宅）- a merge acasă らいにち（来日）- a veni în Japonia らくな（楽な）- plăcut リー・ヤング- Li Yang りしょくしゃ（離職者）- şomer りっぱな（立派な）-grozav ~りっぽうメートル（~立方メートル）- metru cub りゆう（理由）- motiv りゅうがく（留学）- studiu în străinătate りゅうねん（留年）- a repeta un an りょうきん（料金）－taxă, plată

～りょく（力）－putere de a りょひ（旅費）－cheltuieli de călătorie 「れ」 れいせいな（冷静な）－calm れっしゃ（列車）－tren レポート －raport れんらく（連絡）－contact, comunicare 「ろ」 ろうどう（労働）－muncă ローマじ(ローマ字)－Romaji (alfabetul latin) ロンドン －Londra ろんぶん（論文）－compunere 「わ」 わかれ（別れ）－despărţire わかれる（別れる）－a se despărţi, a se separa わきのした －antebraţ わしつ（和室）－cameră în stil japonez わずか －puţin, în număr restrâns わたす（渡す）－a înmâna ; a trece わりに －destul de, relativ MODULUL DE SCRIERE 課 、合 、登 、面 、別 、省 、散 、到 、映 、解 、留 、経 、

済 、修 、滞 、在 、期 、営、定 、奥 、連 、夫、章 、当 、準 、

備 、専 、攻 、毒 、主 、勤 、頼 、働 、違 、覚 、回、相 、

談 、格 、寄 、御 、無 、祈 、伺 、初 、配 、迎 、宿、舎 、

寮 、便 、材 、供 、不 、必 、要 、泊 、射 、価 、郵 、局 、

候 、変 、祭 、呼 、怒 、疲 、灰 、皿 、預 、紅 、刊 、誌、

撮 、厚 、薄 、縦 、横 、略 、忙 、存 、件 、困 、器 、角、

曲 、屋 、亭 、着 、点 、信 、熱 、戻 、具 、菜 、床 、順 、

拝 、啓 、導 、官 、紹、介 、筆 、報、告、啓 、況、末、並、借 、

請 、求 、著、変、参 、室、架 、閲 、覧 、冊、祭 、平 、胃、治、

押、氏、則、弁、償、非、常、示、量、管、力 、宅 、鉛 、払 、座 、的、 支、続 、検、針、県 、印、刷 、札 、依 、翌 、始、窓 、訪 、玄 、

応 、接 、迷 、召 、 第、庭 、祝 、暴、蝶、苦 、労 、届 、直 、

育 、命、保 、険 、現、織、議、看 、護 、婦 、師 、診 、察 、

吐 、欲、脱ぐ 、肺 、炎 、剤、暖、血 、圧 、息 、吸 、央、頭 、

胸、背 、染、軽 、症 、状 、速 、特、締 、授、延 、演、容 、連 、

枚、提 、訳、延 、希 、望 、限、迫、位、得 、季 、節 、簡、単 、

乾 、杯 、列 、照 、宮 、距、離 、査 、額 、過 、幹 、危 、

神 、額 、造 、宝 、陽 、朱、緑 、観 、光、情 、従、替 、渉 、

眠 、団 、宴 、夢、怒 、皆、満 、隣、障 、舞 、比 、雰、囲 、

論 、負 、担 、産 、然 、共、収 、増 、互 、対 、等 、割 、

築 、封 、争 、就 、職 、暮 、児 、減 、格 、流 、齢、独 、

遣 、司 、競 、幸、象 、想 、概 、確 、素 、例 、政 、府 、

紀 、歓 、積 、施 、設 、根 MODULUL DE GRAMATICA Enumerare de actiuni

Pentru a enumera diverse actiuni, lasand sa se inteleaga ca ar mai fi si altele, sau pentru actiuni alternative folosim structura:

V たり。。。V たりする Am facut… Ba…ba…

がっこう

学校へバスでい

行ったり、ち か て つ

地下鉄でおこな

行 ったりします。 (Merg la scoala ba cu autobuzul, ba cu metroul.) しゅうまつ

週 末にえ い が

映画をみ

見たり、て が み

手紙をしょ

書きたりします。 (In weekend vad filme, scriu scrisori…) Forma tentativă1 (scurtă) Forma tentativă se poate traduce în limba română prin “să facem ~”, exprimând în general o sugestie. Verbele de grupa I îşi schimbă terminaţia –u în -ō, iar la cele de grupa a II-a, terminaţia –ru este înlocuită de –yō. GRUPA TERMINAŢII EXEMPLE I. verbe de grupa I -u kaō -ru urō

1 forma tentativă lungă se obţine prin adăugarea terminaţiei -mashō la Rmasu

-tsu matō -su hanasō -mu + ō nomō -nu shinō -bu yobō -ku kikō -gu oyogō II. verbe de grupa a-II-a -eru + yō tabeyō -iru miyō III. verbe neregulate suru shiyō kuru koyō

ex: 急いそ

ごう。 (Să ne grăbim!) Atenţie: Forma tentativă nu are decât formă afirmativă. Exprimarea intenţiei

Intenţia se poate exprima prin combinarea formei de tentativ cu particula to urmată de verbul omou (a crede).

Vtent + to + omou

ex : コンピュ－タ－を売う

ろうと思おも

います。

(Intenţionez să-mi vând computerul.)

În paralel cu această construcţie, se mai poate utiliza şi varianta:

Vdicţ tsumori desu

În acest caz tsumori este un substantiv formal şi se traduce prin „intenţie”.

ex: コンピュ－タ－を売う

るつもりです。

(Intenţionez să-mi vând computerul.) Deoarece forma de tentativ nu are decât formă afirmativă, pentru exprimarea

intenţiei negative, singura posibilitate este construcţia în care este înglobat tsumori, cu două variante:

Vnai tsumori: negaţie internă

Vdicţ tsumori wa arimasen / nai: negaţie externă

ex: コンピュ－タ－を売う

らないつもりです。

(Nu intenţionez să-mi vând computerul.)

コンピュ－タ－を売う

るつもりはありません。

(Nu am intenţia să-mi vând computerul.)

Tsumori se mai utilizează şi pentru redarea unei intenţii în trecut: Vdicţ tsumori deshita

ex: コンピュ－タ－を売う

るつもりでした。

(Am intenţionat să-mi vând computerul.)

Vtai + to + omou

来年アンカさんと結婚したいと思う。 (Am de gand sa ma casatoresc cu Ana anul viitor.) A se hotari pentru Se exprima cu ajutorul structurii : ~ に する 私はコーヒーにします。 (M-am hotarat pentru cafea.) Actiuni simultane

O actiune ce se petrece simultan cu o alta actiune se reda astfel:

Rmasu + ながら

母はは

は絵え

をかきながら、音楽おんがく

を聞き

きます。 (Mama, in timp ce picteaza, asculta muzica.) Observaţie: Cele doua actiuni trebuie sa fie cu caracter durativ si sa aiba acelasi subiect. Conditionalul Conditionalul poate fi redat in limba japoneza prin mai multe constructii : ba, tara, nara

1. Conditionalul ba are doar sens conditional si este folosit cand exprima o supozitie (realizabila sau nu)

- la verbul de grupa I, vocala u a formei de dictionar devine e + ba (afirmativ) si Rnai + nakereba (negativ) yomu → yomeba yomu → yomanakereba a citi → daca citesti a citi → daca nu citesti - la verbul de grupa a II-a, se adauga + reba (afirmativ) si + nakereba (negativ) taberu → tabereba taberu → tabenakereba a manca → daca mananci a manca → daca nu mananci - verbele neregulate: suru → sureba suru → shinakereba

a face → daca faci a face → daca nu faci kuru → kureba kuru → konakereba a veni → daca vii a veni → daca nu vii

Observaţie: ばばばば poate arata o situatie in care efectul e produs in mod inevitabil / obisnuit, asemanandu-se cu とととと, dar indica de obicei o relatie cauza – efect, mecanica sau logica, nu de timp si spatiu : いち

一によん

四をた

足せば、ご

五になります。 (Daca aduni 1 cu 4, da 5.)

- este deseori utilizat pentru a exprima idei general valabile (proverbe, etc)

住す

めば都みやこ

。 (Nicaieri nu-i ca acasa.)

2. Conditionalul tara – este cel mai frecvent conditional, avand atat sens temporal,

cat si conditional Se formeaza astfel : -la verbul de grupa I, in loc de Vta se va pune V tara (afirmativ) si Vnai + nakattara (negativ) yomu → yondara yomu → yomanakattara a citi → daca citesti a citi → daca nu citesti - la verbul de grupa a II-a, se adauga + tara (afirmativ) si V+ nakattara (negativ) taberu → tabetara taberu → tabenakattara a manca → daca mananci a manca → daca nu mananci - verbele neregulate: suru → shitara suru → shinakattaraa a face → daca faci a face → daca nu faci kuru → kitara kuru → konakattara a veni → daca vii a veni → daca nu vii

3. Conditionalul nara – utilizata in general in combinatie cu substantivele. あめ

雨なら、こうえん

公園へさ ん ぽ

散歩しにい

行きません。 (Daca ploua, nu mai mergem san e plimbam in parc.)

- se traduce adesea cu “ “daca e vorba de”, daca e”, in momentul cand se citeaza spusele interlocutorului, sau o informatie dintr-o sursa din afara, iar principala exprima evaluarea de catre vorbitor a acelei situatii:

シナヤへい

行くなら、わたし

私 にで ん わ

電話をしてください。 (Dac e sa mergi la Sinaia, te rog sa ma suni.)

Conditionalul concesiv

V ても Chiar daca…

たか

高くても、か

買います。 (Chiar daca e scump, cumpar.) TEMPORALA

Particula to, plasată pe mijlocul propoziţiei se traduce asemănător substantivului formal toki, prin „când”, dar există câteva diferenţe de utilizare: 1) Când acţiunea din propoziţia secundară este [-controlabilă], atunci nu se poate utiliza decât to.

ex: 春はる

になると 桜さくら

が咲さ

きます。

(Când se face primăvară, înfloreşte sakura.)

2) To se foloseşte doar atunci când verbul care îl precede este la forma de dicţionar, chiar dacă în limba română sensul este de trecut. În acest caz, timpul întregii fraze este „imprimat” de verbul final din propoziţia regentă.

ex: 部屋へ や

に入はい

るとねずみがいました。

(Când am intrat în cameră era un şoarece.)

3) To nu se foloseşte atunci când propoziţia principală conţine o rugăminte sau un ordin (Vte kudasai, Vmashō etc.)

ex: *モールに行くと、おばあさんの 所ところ

にもよってください。

(Când de duci la Mall, te rog să treci şi pe la bunica.)

Modalitate de a da sfaturi Pentru a da sfaturi se foloseste structura:

Vた ほう が いいです。 Ar fi mai bine sa…

Vない ほう が いいです。 Ar fi mai bine sa nu… たばこをやめたほうがいいです。 (Ar fi mai bine sa renunti la fumat.)

うちに傘かさ

を忘わす

れないほうがいいです。 (Ar fi bine sa nu uiti umbrela acasa.)

Limbajul onorific si umil In momentul cand stam de vorba / se fac referiri la o persoana care este superioara vorbitorului inferior, trebuie folosit fata de interlocutor limbajul onorific, iar fata de sine, limbajul umil. 1. Verbul A) pasivul: +onorific せんせい

先生がおか し

菓子をた

食べられました。 (Profesorul a mancat o prajitura.) B) structura: +onorific

お Rmasu になる け さ

今朝のニュースをお見になりましたか。 (Ati vazut sterile de dimineata?) C) structura: umila

お Rmasu する き の う で ん わ

昨日電話をおかけしました。 (V-am sunat ieri.) D) Forme neregulate: verb onorific umil traducere だ でいらっしゃる でござる este

ある ござる ござる A fi

いる いらっしゃる/ おいでになる

おる A fi

いく いらっしゃる おいでになる

まいる うかがう

A merge

くる いらっしゃる おいでになる

まいる A veni

のむ/たべる/すう めしあがる いただく Abea,manca,fuma

いう おっしゃる もうす A spune

きく うかがう A intreba

する なさる いたす A face

たづねる うかがう A vizita

ねる おやすみになる A dormi

しっている ごぞんじである ごぞんじでいらっしゃ

る

ぞんじている A sti

あう おめにかかる A se intalni

2. Substantivul In cazul substantivelor, forma onorifica se face in doua moduri:

A) cu prefixul お(folosit in principiu in cazul substantivelor de origine japoneza) ご(folosit in principiu in cazul compusilorde origine chineza) 水 － お水 －apa 家族 －ご家族 – familie B) in cazul numelor proprii, al legaturilor de rudenie sau al unor nume de profesii, cu sufixele ：ちゃん（de la superior fata de copii mici）、さん(politicos fata de femei sau barbatiu)、さま(fata de barbati sau femei superiori in varsta sau rang),くん(fata de baieti). Intelesul ~ este… Structura: というのはというのはというのはというのは～～～～ことですことですことですことです este folosita pentru a interpreta, explica sau defini un cuvant, o fraza, o propozitie. パソコンというのはパーソナル・コンピュータのことです。 (Pasakon are intelesul de computer propriu.) Rezultatul acţiunii

După ce o acţiune a avut loc se poate constata rezultatul său, starea în care se află lucrurile după producerea acţiunii. Dacă verbul iniţial este un verb tranzitiv, rezultatul acţiunii se exprimă prin Vte aru, iar dacă verbul originar este unul intranzitiv, starea de fapt după producerea acţiunii se redă prin Vte iru:

V. tr. → Vte aru V. intr. → Vte iru

Această construcţie (fie că întrebuinţează un verb tranzitiv, fie unul intranzitiv) se traduce la fel în limba română: verbul „a fi” (singular/plural) + participiu.

v. tr. ドアを開あ

ける。(Deschid uşa.) → ドアが開あ

けてあります。

Uşa este deschisă.

v. intr. ドアが開あ

く。(Se deschide uşa.) →ドアが開あ

いています。

Uşa este deschisă.

v. tr. 皿さら

をわりました。(Am spart farfuriile.) → 皿さら

がわってあります。

(Farfuriile sunt sparte.)

v. intr. 皿さら

がわれました。(Farfuriile s-au spart.) → 皿さら

がわれています。

(Farfuriile sunt sparte.)

Observaţie: În propoziţia care exprimă rezultatul acţiunii particula utilizată este ga (subiect). Impresie subiectivă

Construcţia sō desu exprimă o impresie subiectivă formulată de vorbitor şi se traduce prin „mi se pare că ~, am impresia că ~”. Iată care sunt formele întrebuinţate înainte de sō desu.

Rmasu R.adj I Ø Adj.II Ø Subst. -

そうですそうですそうですそうです。。。。

ex: 雨あめ

が降ふ

りそうです。

(Mi se pare că stă să plouă.)

お菓子か し

がおいしそうです。

(Prăjitura mi se pare gustoasă.)

この部屋へ や

はきれいそうです。

(Camera aceasta mi se pare curată.) Atenţie: Forma adjectivului ii (bun ) conbinată cu sō1 desu devine yosasō desu (mi se pare bun), iar forma negativă a verbului aru (a exista, a se afla) devine nasasō desu (mi se pare că nu mai este).

ex: お金かね

がなさそうです。

(Am impresia că nu mai am bani.) Dacă sō este urmat de un substantiv atunci construcţia capătă particula na

(folosire adjectivală), iar, dacă este urmată de un verb, atunci construcţia primeşte particula ni (folosire adverbială).

ex: うれしそうな目め

をしています。

(Mi se pare să are ochi veseli).

うれしそうにわらっています。

(Mi se pare că râde fericit.)

ことことことこと ca substantiv formal Funcţionează ca instrument gramatical, avînd aproximativ aceeaşi funcţie ca şi

nominalizatorul の: わたしは本を読むののののがすきです。� わたしは本を読むことことことことがすきです。 Îmi place faptul de a citi cărţi. � Îmi place să citesc cărţi.

Conjuncţia coordonatoare しししし

Sensul este de „şi”, dar există o restricţie de folosire importantă: propoziţiile

legate între ele trebuie să aibă conţinut de acelaşi tip (fie pozitiv, fie negativ):

レコードも買いたいしししし、ピアノも買いたいです。

Vreau să cumpăr şi discuri şi vreau să cumpăr şi pian.

OBS: folosirea conjuncţiei しししし implică automat continuarea unei enumerări cu acelaşi tip

de însuşiri, acţiuni, etc. Prin urmare, se întîmplă frecvent ca o frază să se termine în し:

京子さんが大すきです。きれいだしししし。

O iubesc pe Kyōko. E frumoasă şi…

VBtentativとするとするとするとする – a da să VB

家へ帰帰帰帰ろろろろうとするうとするうとするうとするととちゅうで雨にふられてしまいました。

Cînd am dat să mă întorc către casă, m-a prins ploaia pe drum.

S のことですのことですのことですのことです– s-a întîmplat pe cînd/la S (sau Grup Nominal)

- S poate avea atît sens temporal, cît şi spaţial:

はじめてブラショブへ行った時時時時のことですのことですのことですのことです。

S-a întîmplat pe cînd am mers prima dată la Braşov.

ブカレスト大学大学大学大学ででででのことですのことですのことですのことです。

S-a întîmplat la Universitatea Bucureşti.