LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md...Obiectivul fundamental al disciplinei Limba şi literatura...
124
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Pentru instuţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale Clasele X-XII • Curriculum disciplinar • Ghid de implementare Chişinău, 2020
Transcript of LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md...Obiectivul fundamental al disciplinei Limba şi literatura...
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale
Clasele X-XII
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:- ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019- OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU, dr., șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoral
managementuluicurricular• Natalia GRÎU, consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr.,hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Ion GUŢU, dr.conf.univ.,USM,expert-coordonatorpeariacurricularăLimbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Alexandra BARBĂNEAGRĂ (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS„IonCreangă”din
Chișinău• Lucia CEPRAGA,dr.,conf.univ.,ASEM• Ina DEACIUC,graddid.întâi,IPLT„AleksandrPușkin”,Fălești• Iulia IORDĂCHESCU, lector,UPS„IonCreangă”dinChișinău• Viorica POPA,dr.,conf.univ.,US„AlecuRusso”,Bălți• Veronica ROŞCOVANU,graddid.superior,IPLT„DimitrieCantemir”,Chișinău• Aliona SAVIUC, graddid.întâi,DGEFălești
Limba şi literatura română : Curriculum național : Clasele 10-12 : Curriculumdisciplinar : Ghid de implementare : Pentru instituțiile de învățământ cu predare înlimbileminoritățilornaționale /Ministerul Educației,Culturii și Cercetării alRepubliciiMoldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul delucru:AlexandraBarbăneagră (coordonator) [et al.]. –Chișinău : Lyceum,2020 (F.E.-P."TipografiaCentrală").–124p.:fig.,tab.
Referințebibliogr.:p.122-124(65tit.).–300ex.ISBN978-9975-3440-9-8.373.5.091:[811.135.1’243+821.135.1.09]073)L62
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat înconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar,aprobatlaședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU, dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoral
managementuluicurricular• Natalia GRÎU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Ion GUŢU, dr.,conf.univ.,USM,expert-coordonatorpeariacurricularăLimbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Alexandra BARBĂNEAGRĂ (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS„IonCreangă”din
Chișinău• Lucia CEPRAGA,dr.,conf.univ.,ASEM• Ina DEACIUC,graddid.întâi,IPLT„AleksandrPușkin”,Fălești• Iulia IORDĂCHESCU, lector,UPS„IonCreangă”dinChișinău• Viorica POPA,dr.,conf.univ.,US„AlecuRusso”,Bălți• Veronica ROŞCOVANU,graddid.superior,IPLT„DimitrieCantemir”,Chișinău• Aliona SAVIUC, graddid.întâi, DGEFălești
4
PRELIMINARII
Curriculumul ladisciplinaLimba şi literatura română pentru instituțiilede învăță-mântcupredareînlimbileminoritățilornaționale, învățământul liceal, esteundocu-mentnormativ,reglatorcedescriecondițiileînvățării,proceseleeducative,experiențe-ledeînvățareșimoduldeorganizareaprocesuluideinstruire.
PrezentulCurriculum,proiectatpentruafiimplementatladisciplinaLimba şi litera-tura românăînclaseleaX-a–aXII-a,estepartecomponentăaCurriculumuluiNațional,AriacurricularăLimbă şi comunicare.
Scopul Curriculumuluiconstăînvalorificareapoliticiloreducaționalenaționaleșieu-ropeneînpredarea-învățarea-evaluareadisciplineiLimba şi literatura română,sporireacalității învățării limbii româneîn instituțiilecupredare în limbileminoritățilornațio-nale,formareauneipersonalitățicapabilesăcomuniceeficientîndiversedomeniialevieții.
Curriculumulladisciplinăreprezintăunimperativdictatdeactualizareaactelornor-mativenaționaleșiinternaționale,adocumentelordepoliticieducaționaleșilingvisti-ce,Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în institu-ţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020),astandardelorîneducație,precumșideschimbărilesurveniteodatăcuadoptareapara-digmeloreducaționalecentrarea pe elev șişcoala prietenoasă copilului.
ProcesuldeelaborareaCurriculumuluidezvoltatlaLimba şi literatura română estefundamentatpeprevederilemaimultoractenormative: Codul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Standardele de eficienţă a învăţării(2012),Standardele de eficienţă a învăţării limbii române ca limbă nematernă în învăţământul primar şi preuniversitar din Republica Moldova(2012),Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020” (2014), Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale 2016-2020 (2015), Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017),Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale,Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi: predare-învăţare-evaluare(2018),Recomandările Parlamentului European şi ale Consi-liului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi(2018).
Laproiectareadocumentuluicurriculars-aținutcontdesugestiileexperțilorîndo-meniulŞtiinţe ale educaţiei/Didacticii limbii şi literaturii române,precumșideopiniilecadrelordidacticeșimanagerialedinrepublică,deexperiențeleprogramelorcurricula-reanterioaredințarășidepestehotare.Respectiv,înprocesuldeelaborareaprezen-tului Curriculum s-auluatîncalcul:
- abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurricularepeplannaționalșiinternațional;
5
- imperativeledeadaptareaCurriculumuluilaașteptărilesocietății,nevoileelevi-lor,darșidetradițiileșcoliinaționale;
- valențeledisciplineiînformareacompetențelorintra-șiinterdisciplinareșiace-lorspecifice;
- necesitățileasigurăriicontinuitățiișiconexiuniidintreciclurileînvățământuluige-neral;
- corelareaeficientăîntredisciplineledinaceeașiariecurriculară,darșicelecone-xeetc.
Încontext,elementelededezvoltarecurricularălaLimba şi literatura română pen-truinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepentrutreap-talicealăsunt:
- racordareaprocesuluideînvățarelacadrullegislativactual,documentelenorma-tiveșistrategicenaționaleșiinternaționale,politicileeducaționale,lingvisticeșicurriculareexistente;
- compatibilizareaCurriculumuluiNaționalcuCadrul European Comun de Referin-ţă pentru Limbi,corelareacompetențelordecomunicareînlimbaromânăcalim-bănematernăcunivelurileeuropenedeperformanțălingvisticăconformCECRL,stabilireașidescriereanivelurilordeînvățarealimbiiromânecalimbănemater-năîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale;
- prezentareaconceptuluidecurriculumdinperspectivăsistemică;- abordareaintegratăaprocesuluideînvățarealimbiișiliteraturiiromâne;- precizareanivelurilortaxonomicealecompetențelor,fiindformulatecompeten-
țelespecificedisciplineipentrufiecaretreaptășirevizuitsistemulunitățilordecompetențeîncontextuldinamicalformăriicompetențelorspecificepeunitățideînvățarepentruasigurareacontinuitățiișiprogresieiprocesuluideînvățare;
- reducerea,reevaluareașireformulareaunitățilordecompetență,înbazataxono-mieicompetențelor,conformdomeniilordecunoaștereșiînțelegere,aplicareșioperare,integrareșitransfer;
- corelareaabordărilorintra-șiinterdisciplinarelanivelulcompetențelorșiacon-ținuturilor educaționale raportate la ciclurile învățării limbii române ca limbănematernă(învățământprimar,gimnazial,liceal),altedisciplineconexedinAriacurriculară Limbă şi comunicare: Limbi străine, Limba și literatura rusă, Limbamaternă;
- restructurarea, reorganizarea unor domenii, descongestionarea programului curricular,prineliminareaunorconținuturiconsideratenerelevantepentrufor-marea/dezvoltareacompetențelorspecificedisciplinei;
- specificareaactivitățilordeînvățare,aproduselorșiafinalitățilorpeclase;- reliefareacadruluivaloric intra-/interdisciplinar înbazaprofiluluiabsolventului
delaciclulliceal,dinperspectivaabordăriipsiho-șisociocentrice;- promovarea abordării funcțional-comunicative înprocesul de învățare a limbii
românecalimbănematernă,astrategiilordidacticeactiveșiinteractive,aînvă-țăriiexperiențiale,aelementelordeînvățareprinsarcini,proiecte,studiidecaz,problematizare;
6
- diversificareamodalitățilordeintegrareanoilortehnologiidigitale,informațio-naleșidecomunicareînprocesuldidactic;
- introducereaînadministrareadisciplinei,caelementdenoutate,aorelorpentruateliere de lectură, de discuţii/dezbateri; atelierelor interculturale, pentrupro-movareaabordărilorinterdisciplinare,interculturaleînprocesuldidacticetc.
Curriculumulpromoveazăabordareasistemicăaconceptuluidecurriculum,modeluldeproiectarecurricularcentratpecompetențeșifinalități,axat,înspecial,peprodussaupeachizițiilefinalealeprocesuluicomplexdepredare-învățare-evaluare.
ActualitateaprezentuluiCurriculum se impuneșiprinabordarea integratăasiste-muluidecompetențe,conținuturide învățare– studiul integratal limbii și literaturiiromâne,precumșiaactivitățilordeînvățare.
Documentulnormativfundamenteazășiorienteazăactivitateaprofesoruluideliceu,organizeazăprocesuldepredare-învățare-evaluare,încurajeazăcreativitateaprofesio-nalăacadruluididacticîndemersurileeducaționaleladisciplină,axându-sepedezvol-tareapersonalitățiielevilor,acompetențelornecesarepentruînvățareapetotparcursulvieții,darșideintegraresocioculturală.
Înacestcontext,Curriculumulrealizeazăurmătoarelefuncții:• reprezintă documentul normativ-reglator al procesului de predare-învățare-
evaluareladisciplinaLimba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale;
• oferă repere teoretice privind proiectarea didactică și desfășurarea procesuluieducaționalladisciplină;
• reprezintăaxaorientativădeformarelaeleviacompetențelorspecificediscipli-nei;
• coreleazăprocesuldeproiectaredidacticășideevaluarearandamentuluișcolar;• serveștedreptreperpentruelaborareaproduselorcurriculare:manualeșcolare,
ghidurimetodologice,materialedidactice,softurieducaționale,testedeevalua-reetc.
CurriculumullaLimba şi literatura românăesteadresattuturoractorilorprocesuluieducațional:elevi,cadredidactice,părinți,managerișcolari,autorideresursecurricu-lare,precumșialtorpersoaneinteresate.AutoriidemanualevordezvoltaunitățiledeînvățarealeCurriculumuluidupăcriteriilogice,operaționalizândunitățiledecompeten-țe,valorificândconținuturiletematiceladisciplinăînsarcinișicontextecomunicativedeînvățare,voroferipunctedesprijinelevilorînrealizareauneiînvățăriindependente,activeșiinteractive,iarprofesorilor–punctedeplecareînrealizareaunuidemersdi-dacticintegratdecalitate.
7
I. REPERE CONCEPTUALE
Disciplina Limba şi literatura română îninstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționaleareunstatutdedisciplinășcolarăobligatoriepentrutoatetrepteledeinstru-ire[CodulEducațieialRM,art.10,al(3)]șisefundamenteazăpedomeniuleducațieilingvistice.
Educaţia lingvistică esteunprocesdeinstruirepedagogicăorientatspreformareaculturiicomunicaționaleauneipersoanecapabilesăcomuniceșisăinteracționezecusemenii,exprimându-șigânduri,stări,sentimente,opiniietc.,pentrusoluționareaunorproblemeconcreteînviațadezicuzi.
Principaleledomeniideînvățarepentrueducațialingvistică sunt:dobândireacom-petențelordecomunicare,experiențelorcrossșimulticulturale.
Obiectivul fundamental aldisciplineiLimba şi literatura românăîninstituțiiledeîn-vățământcupredareînlimbileminoritățilornaționaleconstăîndezvoltarealaeleviacompetențeidecomunicare,familiarizareacuvalorilenaționaleșiuniversale,valorifica-reaexperiențelorlingvisticeșidelecturăîndiversecontextedecomunicare,învedereaintegrăriisocio-profesionale.
PrezentulCurriculumreprezintăunsistemdecompetențe,conținuturi,activitățidi-dactice,produseșifinalitățicareasigurăfuncționalitateașidezvoltareadisciplineiLim-ba şi literatura română îninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învățământulliceal.
CadrulconceptualalCurriculumuluisebazeazăpecâtevaprincipii fundamentale: • principiul motivării, stimulării interesului pentru învăţarea limbii române şi a co-
municării în limba ţintă(sevaurmăriînvățareapozitivă,valorificatăprintr-ogamădestrategiididacticeexperiențiale,activeșiinteractive,pentrustimulareaintere-suluideaînvățașicomunicaînlimbaromână,încurajareamotivațieiintrinseciaelevului);
• principiul sistematizării şi coerenţei demersurilor educaţionale(sevaluaîncon-siderarecă învățareaseaxeazăpeformarea/dezvoltareaeșalonată,gradualăacompetențelorspecifice,unitățilordecompetențedelaclasălaclasă);
• principiul învăţării centrate pe elev (sevapromovaundemersdidacticaxatpeîn-vățareaactivășiinteractivă,încareeleviisă-șidezvolteindependențadeacțiune,originalitatea,creativitatea,realizândactivitățileînpropriulritmdeînvățare);
• principiul învăţării bazat pe modelul funcţional-comunicativ (procesuldeînvățarealimbiisevaorganizacamodelalprocesuluidecomunicarerealăînsituațiicon-cretedeviață);
• principiul abordării integrate a conţinuturilor de învăţare (se va centra peînvățarealimbiișiliteraturiiromânecuprinseîntr-oarietematicăunitară,urmă-rindrealizareaunorcompetențeșifinalitățiconcrete);
8
• principiul învăţării experienţiale, prin acţiune (sevarealizaînvățareaprininterac-țiunecuceilalți,dinpropriileexperiențe,elevulfiinddirectimplicat înactivitățipractice);
• principiul axiologic/valoric(sevaaplicaînselectareatextelorrecomandateșiaunitățilordeconținut);
• principiul accesibilităţii şi individualizării procesului de învăţare(sevaținecontînproiectareaconținuturilor,activitățilordeînvățareșiaproduselorcurriculare,carevorfialeseadecvatparticularitățilorindividualeșidevârstăaleelevilor);
• principiul comunicării interculturale (sevaurmări învățarea limbiicaocompo-nentăaculturii,familiarizareaelevilorcuvalorileculturiinaționale,antrenarealorîndiversecontextesimulateșirealedecomunicareinterculturală);
• principiul corelaţiei interdisciplinare (sevapropunedemersdidactic interdisci-plinar, corelat cu alte discipline școlare: cu Limba şi literatura maternă, Limbi străine, Geografia, Istoria, Artele, Muzicaetc.,caremotiveazășicondiționeazăcaracterulsistemicalînvățării).
Studiullimbiișiliteraturiiromânelatreaptalicealăestefundamentatpecincicom-petențespecificedisciplineicevizeazăformarea/dezvoltareacompetențelordeaudiere,lectură,vorbire, scriereșiacompetenței interculturale, iar învățareaestecentratăpedimensiunile:cunoştinţe(aști),abilităţi (aștisăfaci), atitudini șivalori (aștisăfii,aștisărelaționezicuceilalți) casistemintegrat,ceformeazășidezvoltăocompetențășcolară.
Aceastăabordareconceptualărezultădindefinițiacompetențeișcolarepromova-tădeCodul Educaţiei [1],Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional [2,pag.16]:„Competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situaţii”.
PrezentulCurriculumsebazeazăpeunsistemdecompetențe:•Competenţele-cheie/transversale, categorie curriculară importantă, cuungrad
înalt de abstractizare și generalizare, cemarcheazăașteptările societății privindpar-cursulșcolarșiperformanțelecelemaigeneralecarepotfiatinsedeelevilaîncheiereașcolarizării.Acesteareflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,prevă-zutedeCodul Educaţiei(2014),câtșidinceleinternaționale,stipulateînRecomandările Comisiei Europene(2018),precum:competenţe de comunicare în limba română; com-petenţe de comunicare în limba maternă, competenţe de comunicare în limbi străine, competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale; competenţa de a învăţa să înveţi; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă; competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.
Competențele-cheie/transversalevizeazădiferitesferealevieții sociale,auopro-fundăinterconectare,poartăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar,sepotconcretizaîn cadrul competențelor specifice disciplinei, unităților de competențe, unităților de
9
conținut,activitățilordeînvățareșiproduselorșcolarerecomandate,seformeazășisedezvoltăprogresivșigradualpenivelurișiciclurideînvățământ.Acestecompetențeserealizeazăînmodflexibillatoatedisciplineleșitrepteledeinstruire.
•Competenţele specifice seproiecteazăînbazacompetențelortransdisciplinareșireprezintăsistemeintegratedecunoștințe,abilități,atitudinișivaloriproiectatepentruafiformate/dezvoltateladisciplinăpânălafineleînvățământuluiliceal(clasaaXII-a),prinraportarelaîntreagaperioadădeșcolarizare.
•Unităţile de competenţederivădincompetențelespecifice,reprezentândcompo-nenteleacestoraceurmeazăafiformate/dezvoltatedefiecareelevpeparcursuluneiclase/aunuianșcolar.
Sistemuldecompetențeproiectatreprezintăcomponenta-cheieaCurriculumului la disciplină.Competențelesunt obligatoriișiservescdreptreperînproiectareașirealiza-reademersuluididacticlaclasă.
Totodată,Curriculumul ladisciplina Limba şi literatura română, învățământ liceal,orienteazăcadruldidacticspreorganizareaprocesuluidepredare-învățare-evaluareînbazaunitățilordeînvățare.
•Unităţile de învăţare,elementedebazăaledocumentuluinormativ,seaflăînin-terconexiune:unităţi de competenţe – unităţi de conţinuturi – activităţi de învăţare şi produse șiservesccamijloacedeatingereafinalitățilordeînvățare.
•Unităţile de conţinut constituiemijloace informaționaleprincareseurmăreșterealizareasistemuluideunitățidecompetențeproiectate,acompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/interdisciplinare.
Unitățiledeconținutladisciplinăinclud:contexte tematice (ariidecomunicare), ele-mente de construcţie a comunicării, acte comunicative și texte recomandate, princareserealizeazăcomunicarea.
•Activităţile de învăţarereprezintămodalitățidelucruprincaresevalorificăuni-tățiledeconținutînvedereaformării/dezvoltăriiunitățilordecompetențeproiectate.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateanudoarsăutilizezelistadeactivitățideînvățarepropusă,darșisăocompleteze,personalizeze,înfuncțiedespecificulclaseideelevi,obiectiveleurmărite,resurseledisponibileetc.
•Produselesuntrezultateleprocesuluideînvățare,acesteafiindproiectateînCurri-culumpentrufiecarecompetențăspecificăpeclase.
•Finalităţile de studiisuntrezultatelemăsurabileobținuteîncadrulprocesuluideînvățare,princaresecertificăîncemăsurășilacenivelcompetențelespecificeaufostformate/dezvoltatelaetapadatădeînvățare.
RepereleconceptualealeCurriculumuluidezvoltatladisciplinaLimba şi literatura ro-mânăpentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învă-țământliceal,seaxeazăpemodelulfuncțional-comunicativșivizeazădezvoltareacom-petențeidecomunicareprinabordarea integratăaînvățăriilimbiișiliteraturiiromâne.
10
„Abordareaintegratăalimbiișiliteraturiiromâneînliceusereflectăînfaptulinter-dependențeidintreeducația lingvistică și educația literar-artistică, ce faciliteazăper-cepereatextuluiliterar,aceluinonliterarșicontribuielaproducereadiferitortipuridetexte,atâtsolicitateexclusiv însituațiiledeînvățare,câtșinecesareînviațadedupăabsolvireașcolii”[27,pag.21].
Înprocesuldeînvățarealimbiișiliteraturiiromâneîninstituțiilecupredareînlimbi-leminoritățilornaționalesevarealizastudiereaintegratăalimbiișiliteraturii.Accentulsevaplasapeeducaţia lingvistică, textul(nonliterarșiliterar)fiindunfactor-reperdedezvoltareacompetențelorverbal-comuncative(audierea, vorbirea, lectura, scrierea),modeldelimbăromânăliterară,pretextpentruformareacompetențeidecomunicare.Învățarealimbiișiatextuluinonliterar/literarsevacontextualizaconformunitățiite-matice.
Studiulintegratallimbiișiliteraturiiromâneînșcoalăarecascopformareașidezvol-tareacompetențelordecomunicare,carearpermiteindividuluisăacționezeautonomîndiversedomenii(familial,educațional,social,profesional),peîntregparcursulvieții.
Competențade comunicare în limba română seva formaprioritar,pornindde latextulnonliterarsautextulliterar.Abordareatextuluiurmândafifăcută,înfond,dinperspectivă comunicativă. Se va urmări nu studierea textului în sine (hermeneutică,semiotică),cimoduldeatransmiteprinintermediultextuluiadiferitorvalori,aextragedintextdiferitevalori,iartextulsevasupuneuneiabordărifuncționale.
Educațialingvisticăaelevilordininstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornați-onalesevarealizaprintr-unlargspectrudeActe comunicative –secvențeprodusedevorbitorcuoanumită intențiecomunicativă.Acteleverbaleproiectate înCurriculum oferăelevilormultipledeschideripentruutilizarealimbiiînsituațiidecomunicarecon-crete,conformarieitematicestabilite.
PrezentulCurriculum,careasigurăfuncționalitateașiextindereadisciplineilanivelliceal,prevedeînvățarealimbiișiliteraturiiromâneîncorespunderecuConcepţia didac-tică a disciplinei,documenteledepoliticieuropene,CadrulEuropeanComundeRefe-rințăpentruLimbi:învățare-predare-evaluare(CECRL-2018).
Conform CECRL, sunt stabilite nivelurile de competență lingvistică: Pre-A1, A1,A2,B1,B2,C1,C2,carecorespunddiviziunilordecunoașterea limbii:nivel incipient (Pre-A1)–utilizator/vorbitordebutant;niveldebază(A)–utilizator/vorbitorelemen-tar;nivelintermediar(B)–utilizator/vorbitorindependent;nivelavansat(C)–utiliza-tor/vorbitorexperimentat(videTabelul1.1).
11
Tabelul1.1
Nivelurile conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel-prag Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar avansat autonom
ÎntemeiulCECRLcarestipuleazăcă„nivelurilesuntdereferințășică,înoricecon-textdat,utilizatoriiarputeasăledivizeze,ilustrândmodurileîncareacesteas-arputearealizaîndiversecontexte”,afostelaborată„oarborescențăflexibilă”aniveluluiB2deînvățarealimbiiromânelatreaptaliceală(videFigura1.1)șicorelareaacestorapeclase(videTabelul1.2):
Nivelurile conform Cadrului European Comun de referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel- Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar prag avansat autonom
B2.1 B2.2 B2.3
Figura 1.1.ArborescențaflexibilăaniveluluiB2cureferirelaprocesul deînvățarealimbiiromânecalimbănematernălatreaptaliceală
Tabelul1.2
Nivelurile de învăţare a limbii române ca limbă nematernă corelate cu nivelurile CECRL
Etapa de învăţământ
Nivelul de referinţă conform CECRL
Nivelul stabilit cureferire la învăţarea limbii
române ca limbă nematernăClasa
Învăţământ liceal B2
B 2.1 X
B 2.2 XI
B 2.3 XII
12
PrezentulCurriculum la Limba şi literatura română reprezintăunconcept integrator al disciplinei,carevalorificăprocesulintercultural,intra-șiinterdisciplinar.Aceastasebazeazăpepatruelementeinterconectate–4C,careapar încontextespecifice:con-ţinut, comunicare, cunoaştere şi cultură.Înacestsens,învățarealimbiișiliteraturiinuesteprivităcaunscopînsine,cicaunmoddeaacumula,odatăcuînvățareaei,aunorcunoștințedesprecultura,obiceiurile,tradițiilenaționale,normelecomportamentale,valorileculturalenaționale/universaleetc.
Componenta culturalădinCurriculum asigurăpromovareadezvoltării personaleaelevului într-un cadru sociocultural lărgit, educația în șipentru valori, contribuind laformareaidentitățiinaționale.Înplus,menționămposibilitateadevalorificareaconți-nuturiloreducaționaleprinintermediulmaimultordisciplineșcolare(Limba maternă, Istorie, Geografieetc.).
Demenționat,căactualulCurriculumladisciplinăpuneladispozițiaprofesorilor,au-torilordemanuale,uncadruflexibildeorganizareademersuluididacticlaclasă,oferindmultălibertateșideschidereatâtînalegereaconținuturilor,acesteafiindrecomandate(cuexcepțiamaterieilingvistice),atextelor/fragmentelordetextepentruvalorificare,câtșiaintegrăriiunitățilortematice,proiectăriiprocesuluideînvățământ,alegeriistra-tegiilordepredare-învățare-evaluare.Aceștiavoravealibertateadeadecide,înlimitelenecesare,peclase,asupramodalitățiideabordaredidacticăamateriei,ținândcontdecriteriulvaloric,darșideinteresele, preferinţele, particularităţile de vârstă ale elevilor.
13
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutuldisciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. de ore
săptămânăNr. de ore
pe an1
Obligatorie Limbă şi comunicare
X 4 136
XI 4 136
XII 4 132
2.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT
UNITĂŢI DE CONŢINUTCLASA
X XI XII
Mediul personal 34 34 33
Mediul educaţional 34 34 33
Mediul social 34 34 33
Mediul cultural 34 34 33
dintre care:Activităţi integrate de învăţare a limbii şi literaturii române 101 101 97
Recapitulări 8 8 8Evaluări (inclusiv 1 iniţială) 9 9 9Ateliere de lectură, de discuţii/dezbateri, interculturale 8 8 8
Ore la discreţia profesorului 10 10 10În total: 136 136 132
2.2. VOLUMUL RECOMANDAT AL PRODUSELOR ŞCOLARE PE CLASE
X XI XIIMonolog/mesaj/descriere/prezentare (numărdeenunțuri) 10-12 12-14 14-16
Dialog (numărdereplici) 10-12 12-14 14-16Scriere(numărdeenunțuri) 10-11 11-12 12-14Lectură particulară(numărdepagini) 6-8 8-10 10-12
1 Poatevariaînfuncțiedestructuraanuluișcolarșidatelecalendaristice,conformPlanului-cadru.
14
III. COMPETENŢE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI
• Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifes-tândinteresșiatitudinepozitivăînprocesuldeinteracțiuneverbală.
• Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, demon-strândmotivare,flexibilitate,autonomieînrealizareaintențiilorcomunicative.
• Interpretarea mesajelorscrise/textelornonliterareșiliteraredinvariatesurse,manifestândinterespentrulectură,gândirecriticășimotivarepentruintegrareainformațiilorachiziționateînpropriulsistemdevalori.
• Redactarea diferitortipuridemesajepevariatesuporturi,demonstrândcorecti-tudine, comportamentlingvisticautonomși responsabilitatepentruexprimareaînlimbaromânăliterară.
• Valorificarea experiențelorlingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomu-nicareînlimbaromână,demonstrândapreciere,respectpentruvalorileculturiinaționaleșiuniversale,deschiderepentruexprimareaidentitățiinaționale.
15
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ŢAR
ECS
1. C
ompr
ehen
siun
ea vorbiriioraledinvariatetipu
ride
mesajeșisurse,m
anife
stân
dinteresșiati
tudine
pozitivăîn
procesuld
einteracțiune
verbală.
CS 2
. Par
ticip
area
lainteracțiuniverba
leîndiversesituațiide
comun
icare,dem
onstrând
moti
vare,fl
exibilitate,auton
omieînre
aliza
reaintențiilor
comun
icati
ve.
CS 3
. Int
erpr
etar
ea m
esajelorsc
rise/textelornon
literareșiliteraredinvaria
tesu
rse,m
anife
stân
dinteresp
entrulectură,gân
direcriticășim
otivare
pentruintegrarea
inform
ațiilorachizițio
nateîn
propriulsistem
devalori.
CS 4
. Red
acta
rea diferitortipu
ride
mesajepe
varia
tesu
porturi,de
mon
strând
corecti
tudine
, com
portam
entlingvisti
cauton
omși
respon
sabilitate
pentruexprim
area
înlimba
român
ăliterară.
CS 5
. Val
orifi
care
a expe
riențelorling
visticeșidelecturăînvariatedom
eniide
com
unicareînlimba
român
ă,dem
onstrând
apreciere,respe
ct
pentruvalorileculturiinaționa
leșiuniversale,deschiderepe
ntruexprim
area
iden
titățiina
ționa
le.
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
1. M
ediu
l per
sona
l2.
Med
iul e
duca
ţiona
l3.
Med
iul s
ocia
l4.
Med
iul c
ultu
ral
4.1.
CLA
SA a
X-a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. Id
entifi
care
a semnificației
gene
raleam
esajelor
audiate,în
diversecon
texte
decom
unicare.
1.2.
Sele
ctar
eauno
rinformații
relevantedindiversetexte
audiate,în
scop
ulîn
deplinirii
uneisa
rcinid
elucru.
1.3.
Rec
unoa
şter
ea organ
izării
logiceauno
rmesaje/texte
audiate.
Acte
com
unic
ative
:-
aiden
tificasituarea
însp
ațiușitimp
aun
orpersoan
e/ob
iecte/acțiu
ni/
even
imen
te;
-aiden
tificainform
ații;
-ade
finisen
sulu
norm
esaje;
-asemna
lare
ceptarea
mesajului;
-aconfi
rmaînțelegereamesajului;
-asolicita
repe
tareaun
uicuvân
t/en
unț;
-aexprim
aati
tudini/opinii;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-au
dierea
mesajelor/textelor/dialog
urilo
rînform
atm
p3,
mp4
,urm
ărindob
iecti
veleprestab
ilite;
-completarea
,înba
zam
esajuluiaud
iat,atabe
lelor,
form
ularelor,fi
șelord
elucru(prin
num
erotare,unireprin
săgețietc.);
-iden
tificareavalorilorse
man
ticealeun
orcuv
inte,enu
nțuri
dininform
ațiare
cepționa
tălaauz;
-reda
rearezumati
văase
nsuluiunu
itextsau
mesajaud
iat/
vizio
nat;
-iden
tificarea/corectarea
greșelilordintr-undialog
aud
iat;
16
1.4.
Asc
ulta
rea activ
ăamesaje-
lor,de
com
plexita
tem
edie,
încom
unicarea
dire
ctăsau
înregistratepediferitesupo
r-turiau
dio-vizuale.
-verifi
careacorecti
tudiniiinformațiiloraud
iateprin
exerciții
detipad
evărat/fals,corect/incorect,alegerem
ultip
lă,
întreb
ăricurăspun
sscurtetc.;
-aud
ierea/vizio
nareaactiv
ăaun
orse
cven
țedeștiri,emisiun
i,filmedo
cumen
tare/artistice,con
form
arie
item
atice;
-exercițiid
eexprim
areaati
tudiniip
ersona
leprin
rapo
rtarela
mesajulaud
iate
tc.
Prod
use:
întreb
ărid
epreciza
re,formularul,o
rgan
izatorulgrafic,
dialog
ul/in
terviul/d
iscuția,rezum
atulte
xtuluiaud
io.
2.1.
Red
area
mesajuluiuno
rtexteau
diate/lecturate,
pebazaun
uiplande
idei
prop
us.
2.2.
Des
crie
reaun
orlo
curi
mem
orab
ile,acțiuni,
even
imen
te,fen
omen
e,
aplicân
dno
rmelelim
bii
român
eliterare.
2.3.
Car
acte
rizar
ea uno
rpe
rsoa
ne/persona
je,înba
za
repe
relor,cuargum
entarea
opiniei.
2.4.
Susţ
iner
ea unu
ischim
bde
mesaje,pun
ctdevede
repe
temede
interesp
ersona
l.
Acte
com
unic
ative
:-
aad
resaîntreb
ări/a
solicita
răspun
suri;
-acere/aoferiinform
ații;
-asolicita
opinii/s
ugestii;
-aseid
entifi
ca/aid
entifi
capecine
va;
-ade
scrie
obiecte/obiectiv
ede
cultură/
locuri/im
agini;
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje;
-aprezen
tafa
pte/întâmplări/e
venimen
te;
-aprezen
tauntextpub
licita
r;-
aprezen
taundiscurs;
-acere/aacordaajutorul;
-aexprim
aregretul;
-aprom
iteceva;
-apresup
uneceva;
-aexprim
aop
inii/preferințe;
-aexprim
ainteresul;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-expu
nerearezumati
văauno
rfap
te,întâm
plări,înbazăde
repe
re;
-exercițiidemod
ificareșitran
sformareoralăaen
unțurilor/
textelor(red
ucere,expan
siune
,recon
stituire
);-
descrie
reaun
orlo
curi/feno
men
esociale/im
agini,
respectând
anu
mite
criterii;
-exercițiideau
tocaracteriza
re;
-caracteriza
reaun
orpersoan
e/pe
rson
ajeînbazatextelor
audiate/lecturate(în
num
eleau
torului,altorp
ersona
je);
-exercițiideiden
tificareaargum
entelorîntextele
nonlite
rare/literarestud
iate;
-prezen
tareaprop
riiloro
pinii,pă
rericupriv
irelaevoluția
un
orevenimen
te,acțiuni,fap
te,ide
ntificateînte
xtele
audiate/lecturate;
-im
plicarea
îndiversecon
versațiipe
temecotid
iene
;-
participa
realadezba
teritemati
ce;
-elab
orarea
unu
idisc
ursc
udu
ratade1-2minuteconform
arieitem
atice/sub
iectelordeinterese
tc.;
-realiza
reașiprezen
tareaun
orproiecteindividu
ale/de
grup,
utilizân
dTIC;
17
2.5.
Rel
atar
eaîn
detaliuauno
reven
imen
te,experiențe
person
ale,utilizâ
nddiverse
surseșisupo
rturi.
-realiza
reaun
orse
cven
țeaud
io-vizu
alepe
temede
interes
person
al;
-elab
orarea
șiprezentarea
uno
rproiecteindividu
ale/de
grup,
utilizân
ddiversesupo
rturi;
-exercițiidecorectarereciprocăagreșelilo
rîncomun
icarea
interpersona
lă.
Prod
use:
dialog
ul/in
terviul,conversația
temati
că,p
rezentarea
orală,
caracteriza
redepe
rsoa
ne/persona
je,o
rgan
izatorulgrafic,
discursul,proiectulind
ividua
l/degrup
,posteruletc.
3.1.
Lect
uraau
tono
măadiferitor
tipurid
etexteno
nlite
rare
șiliterare,ada
ptân
dmod
ul
șivitezadelecturăla
obiecti
velestab
ilite.
3.2.
Rec
unoa
şter
eauno
rinform
ațiispecificeșide
detaliu
dinte
xtelecturate,
pebazaun
orîntreb
ărid
esprijin.
3.3.
Sele
ctar
eauno
rinformații
relevantedindiverse
texteinform
ativepen
trua
înde
plinio
sarcinăde
lucru.
Acte
com
unic
ative
:-
aiden
tificainform
ații;
-aselectainform
ații;
-aform
ulaconcluzii;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
-aafi
rma/ane
gaceva;
-aexprim
a/aargu
men
taopinia;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-lecturaconștie
ntă,dirijată/ghida
tăadife
ritortipu
ride
texte
etc.;
-lecturaau
tono
măatextelorauten
ticede
pediferite
supo
rturi;
-reda
reamesajuluigloba
laltextului;
-form
ularea
întreb
ărilo
rpen
truînțelegereainform
ațiilor
specifice/dede
taliu
dintr-untextcitit;
-iden
tificareaun
ortrăsăturispe
cificealepe
rsoa
nelor,
person
ajelordintr-untextlecturat;
-exercițiideorganizaregraficăainform
ațieid
intr-untext
lecturat;
-stab
ilireade
afin
itățidintrete
xtulcititșilecturilean
terio
are;
-iden
tificareaun
orinform
ațiidininstrucțiuni,tab
ele,hărți
etc.;
-exercițiideextin
dereacon
ținutuluite
xtului;
-discuțiiînbazatextelorlecturateindividu
al;
-exercițiideexprim
areaati
tudiniiînrapo
rtcumesajul
textuluilecturat;
-form
ularea
uno
rcon
cluziipe
margine
atextuluilecturat;
-exercițiidecăutareon
lineainform
ațiilorcon
form
anu
mito
rsarcini;
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri,interculturaleetc.
18
3.4.
Apr
ecie
rea,
înbazatextelor
lecturate,apun
ctelor
deved
ere,atitud
inilo
r,senti
men
telore
xprim
ate.
3.5.
Rap
orta
reamesajului
unuite
xtcititlaprop
riile
expe
riențede
viațășide
lectură.
Prod
use:
fișade
lectură,hartacon
ceptua
lă,o
rgan
izatorulgrafic,
aprecierea
persona
lă,fi
șapersona
jului,griladeau
toevalua
re,
rezumatul,p
osteruletc.
4.1.
Res
pect
area
exigențelor
ortografi
ceși
gramati
calela
elab
orarea
textelorsc
rise.
4.2.
Form
ular
eauno
rargum
ente
pertine
ntecupriv
irela
subiectulp
usîn
disc
uție.
4.3.
Red
acta
rea diferitortipu
ride
texte,utilizâ
ndexempledin
viață/lecturi.
4.4.
Ela
bora
rea un
uieseu
structuratîn
bazăde
repe
re.
4.5.
Man
ifest
area
respon
sabilitățiipe
ntru
corecti
tudine
aexprim
ăriiîn
limba
român
ăliterară.
Acte
com
unic
ative
:-
aseautocaracteriza;
-ade
scrie
persoan
e/ob
iecti
veculturale/
locuri/acțiu
ni;
-aprezen
tainform
ații;
-areda
ctaun
textpub
licita
r;-
areda
ctaun
eseu;
-ade
scrie
experiențe;
-aform
ulaargu
men
te/opinii;
-aexprim
aati
tudinișise
ntimen
te;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-exercițiideuti
lizareano
rmelorortog
raficeșigram
aticale;
-exercițiideform
ulareamesajuluisc
ris;
-exercițiideprezen
tareîn
scrisaargum
entelor,ideilor,
faptelorcureferirelasu
biectulabo
rdat;
-exercițiideau
tocaracteriza
re/caracterizareaun
orpersoan
e/pe
rson
aje;
-exercițiidede
scrie
reauno
rlocurim
emorab
ile;
-comen
tareaînsc
risauno
rfap
te/evenimen
te/acțiuni,în
bazainform
ațiilorre
cepționa
tedindiversesu
rse;
-exercițiidecompletareafișelordelucru/testelor/
form
ularelor/che
stion
areloretc.;
-reda
ctarea
une
iinformațiispecifice,u
tilizâ
ndte
hnicid
ereprezen
taregrafică(D
iagr
ama
Venn
, Gra
ficul
T, C
lust
erin
g,
Fish
bone
etc.);
-reda
ctarea
unu
itex
t pub
licita
r;-
realiza
reatextelorsc
urte,m
esajelorelectronice,p
rodu
selor
digitale;
-exercițiidepo
stareacomen
tariiloro
nlinepe
cha
t-uri,re
țele
deso
cializa
re,p
aginaelectron
icăașcoliietc.;
-verifi
careacorecti
tudiniiexprim
ăriiînlimba
român
ăliterară,
consultând
diversedicțio
nareetc.
19
Prod
use:
chestio
narul,mesajulelectronic,te
xtulpub
licita
r,pa
gina
de
jurnal,d
escriere/caracterizarede
persoan
e/pe
rson
aje,
autocaracteriza
rea,exprim
area
deop
inie,eseulstructurat,
posterul/posteruld
igita
l,proiectulind
ividua
l/degrup
etc.
5.1.
Apl
icar
ea achizițiilor
lingvisti
ceșilectorale
îndiversesituațiide
comun
icare.
5.2.
Pro
duce
reaun
orte
xteorale/
scrise,pediferitesupo
rturi,
conformarie
item
atice.
5.3.
Pra
ctica
realim
biirom
âneîn
diversecontexteșc
olareși
socialeînved
erea
dezvoltă
rii
person
ale.
Acte
com
unic
ative
:-
aiden
tificainform
ațiispecifice;
-ade
scrie
obiecte/obiectiv
ede
cultură;
-aprezen
taim
presiipe
rson
ale;
-aexprim
aati
tudinișise
ntimen
te;
-aexprim
agu
sturi/p
referin
țe;
-asusțineopă
rere/opinie/idee
;-
etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
(*N
otă:
Elemen
teledeconstrucție
acomun
icăriiseprezin
tăîn
tabe
lul
Com
pone
nte
stru
ctur
ale
ale
unită
ţilor
de
conţ
inut–clasaaX-a).
Activ
ităţi:
-iden
tificarea semnificației u
nor e
lemen
tesp
ecificeculturii
na
ționa
ledindiversesu
rseletriceșiau
diovizu
ale;
-ap
licarea
normelordecompo
rtam
entv
erba
l,no
nverba
lîn
diversesitua
țiidecomun
icare;
-stab
ilireaasem
ănărilo
rșid
eosebirilorîntrecultu
ranaționa
lă
șiprop
riacultură;
-prezen
tareadiscursurilorpetemesocioculturale,u
tilizâ
nd
supo
rturiaud
io-vizu
ale;
-prezen
tarea un
orpersona
litățin
otorii,obiectiv
ecultu
ralede
valoare,
utilizâ
nddiversesu
rsedigitale/m
edia;
-realiza
reaun
orsp
oturi/a
fișepu
blicita
re,itin
erareturistic
ecure
ferireladiversitatea
culturală,turism
ulnaționa
letc.;
-realiza
reaun
orse
cven
țeaud
io-video
scurtere
feritoa
rela
diverseeven
imen
teculturale;
-prezen
tareaop
iniilor,impresiilorpersona
le,înrapo
rtcuo
anum
ităope
rădeartă;
-tran
sformarea
une
ifișebiografi
cesc
riseîntr-untextoral/
scris;
-realiza
reaun
uiinterviupetemesocioculturale,d
einteres
person
al;
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri;
-proiectein
dividu
ale/de
grupetc.
Atel
iere
inte
rcul
tura
le:
• Di
vers
itate
a cu
ltura
lă a
Rep
ublic
ii M
oldo
va.
• Eti
chet
e ve
rbal
e şi
nonv
erba
le în
com
unic
area
inte
rcul
tura
lă.
Prod
use:
dialog
ul,eseul,p
rezentarea
individu
ală/Po
werPo
int,discursul,
posterul,expozițiafoto,afișul,ghidu
lturisti
c,proiectul
individu
al/degrup
etc.
20
•CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
bord
are
func
ţiona
l-com
unic
ativă
, asp
ect a
plic
ativ,
fără
util
izare
a m
etal
imba
julu
i)1.
Med
iul p
erso
nal
•Au
topo
rtretul
•Ge
nerațiișiinterese
•Oam
enid
elâng
ăno
i•
Dragostea–senti
men
tcom
-plex
-Aiden
tificasituarea
însp
ațiușitimpaun
or
persoa
ne/obiecte/acțiuni/evenimen
te;
-aiden
tificainform
ații;
-aselectainform
ații;
-ade
finisen
sulu
norm
esaje;
-asemna
lare
ceptarea
mesajului;
-aconfi
rmaînțelegereamesajului;
-asolicita
repe
tareaun
uicuvân
t/en
unț;
-aad
resaîntreb
ări/a
solicita
răspun
suri;
-acere/aoferiinform
ații;
-asolicita
opinii/s
ugestii;
-aseid
entifi
ca/aid
entifi
capecine
va;
-ade
scrie
experiențe;
-aform
ulaargu
men
te/opinii;
-asusțineopă
rere/opinie/idee
;-aseautocaracteriza;
-ade
scrie
persoan
e/ob
iecti
veculturale/
locuri/acțiu
ni/im
agini;
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje;
-aprezen
tafa
pte/întâmplări/e
venimen
te;
-aprezen
tainform
ații;
-aprezen
taim
presiipe
rson
ale;
-aprezen
tauntextpub
licita
r;-aprezen
taundiscurs;
-areda
ctaun
textpub
licita
r;-areda
ctaun
eseu;
-acere/aacordaajutorul;
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a•
Organ
izareastructuralăaen
unțului.Prop
oziția
dezvoltată.Fraza.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Exprim
area
uno
racțiuni,existen
țe(p
rezent,trecut),o
pi-
nii,ati
tudini,impresiietc.Exprim
area
uno
ropinii,ati
tu-
dini,impresiietc.
•Pu
nctuația(înfuncție
demateriastud
iată).
A.3
Text
ul•
Coeziune
asin
tacti
cășise
man
tică,sc
opulcom
unicati
v.B.
1 Ex
prim
area
une
i acţ
iuni
, stă
ri (v
erbu
l) •
Mod
ulin
dicativ
:timpu
ltrecut(pe
rfectulcom
pusș
iim
-pe
rfectul).Ve
rberefle
xive.
•Mod
ulin
dicativ
:timpu
lprezent.V
erbe
cuterm
inațiispe-
cifice(deex.:
a afl
a, a
tăia
, a c
ontr
ibui).
•Mod
ulnep
ersona
l:pa
rticipiulșisu
pinu
l.B.
2 De
num
irea
obie
ctel
or, a
fiin
ţelo
r (su
bsta
ntivu
l) •
Substanti
vesimpleșicompu
se.Formarea
substanti
velor.
•Su
bstanti
vulînprop
oziție.
•Artic
ularea
substanti
velor.Articolulposesiv-gen
itival.
Utiliza
reaarticoluluiposesiv-gen
itival.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
•Form
area
adjectiv
elor.
•De
clinarea
adjectiv
elor.
•Utiliza
reaad
jecti
velorînprop
oziție.
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
•Lecturaîntrene
cesitateși
plăcere
•Bibliotecivaloroa
sedinlu
me
•Moti
vația
șisu
ccesulșc
olar
•Cu
lturasă
nătății
3. M
ediu
l soc
ial
•Co
mun
icarerealășivirtua
lă•
Mesajescrise:te
xtul
pub
lici-
tar
•Vo
luntariatulschim
băvieți
•Co
mun
icarea
însituațiide
confl
ict
21
4. M
ediu
l cul
tura
l •
Patrieșipatrio
tism
•Locurimem
orab
ile:O
rheiul
Vechi,Măn
ăstirea
Curteade
Argeș
•Parcurișim
onum
ente
•Num
ecare
aucreatv
alori:
Emil
Lote
anu,
Eug
en D
oga,
M
aria
Ceb
otar
i
-aexprim
aregretul;
-aprom
iteceva;
-apresup
uneceva;
-aexprim
agu
sturi/p
referin
țe;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
-aexprim
a/aargu
men
taopinia;
-aexprim
ainteresul;
-aform
ulaconcluzii;
-aafi
rma/ane
gaceva;
-etc.
B.4
Expr
imar
ea p
erso
anei
(pro
num
ele)
•
Desemna
reape
rsoa
nei.Pron
umelepe
rson
ale.Pronu
me-
ledepo
litețe.
•Utiliza
reaform
eloraccen
tuateșine
accentua
teîn
dati
vși
acuzati
v.•
Exprim
area
referin
țeilaope
rsoa
nă:p
ronu
melede
întări-
re.
•Ortog
rafia
pronu
melor.
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
•Num
eralulm
ultip
licati
v.•
Valorilemorfologicealenum
eralului.
B.6Exprim
area
coo
rdon
ateloracțiunii–sp
ațiu,ti
mp,m
od
(adverbu
l)•
Grad
elede
com
parație
aleadverbe
lor.
•Ad
verbulîn
propo
ziție.
B.7
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r în
prop
oziţi
e (p
repo
ziţia
)•
Prep
oziția
de:con
textede
utiliza
re.
•Locuțiu
niprepo
ziționa
le.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
rdon
are
(con
junc
ţia)
•Co
njun
cțiicoordo
natoareșisubo
rdon
atoa
re.
B.9
Expr
imar
ea e
moţ
iilor
şi a
sune
telo
r din
nat
ură
(inte
r-je
cţia
) •
Interje
cțiilecareexprim
ăstărisufl
etești.
Niv
elul
sem
antic
o-le
xica
l•
Vocabu
larc
onform
arie
item
aticeproiectate.
•Sensurilecuv
intelor.Cu
vintemon
osem
antic
eșipo
lise-
man
tice.
Niv
elul
fone
tic•
Regu
liba
zatepepron
unție
.Articulareacuvintelor,res
-pe
ctân
dno
rmelelim
biirom
âneliterare.
•Mod
elarea
intona
țieicon
form
con
textului(inton
ațieas-
cend
entășidescend
entă).
*Not
ă: Lanivelulfi
ecăreiclasese
indicănum
aife
nomen
ele
lingvisti
cenoi.R
eactua
lizarea
feno
men
elorîn
sușitean
te-
riorsesubînțelege.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u un
ităţi
de co
nţin
ut:
•M
eşte
rul M
anol
e (fragmen
t)•
VasileAlecsand
ri,D
an, c
ăpita
n de
pla
i(fragmen
t)•
MihaiEminescu,D
e ce
nu-
mi v
ii, A
tât d
e fr
aged
ă (opoe
zielaalegere)
•IonLucaCaragiale,B
acal
aure
at(fragm
ent)
•Ge
orgeCoșbu
c,T
rei,
Doam
ne, ş
i toţ
i tre
i•
Ioan
Slavici,M
oara
cu
noro
c (fragmen
t)•
GeorgeCălinescu,T
ot m
ai în
veţi,
mai
că?,
Jurnalulliterar
•Lucian
Blaga,H
roni
cul ş
i cân
tecu
l vâr
stel
or(fragm
ent)
•MarinSorescu,L
a le
cţie(fragm
ent)
•Va
sileRo
man
ciuc,T
u eş
ti st
ăpân
a lu
mii
•Nicolae
Rusu,
Lia
(fragm
ent)etc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
•Pe
treIspirescu,T
iner
eţe
fără
băt
râne
ţe şi
via
ţă fă
ră d
e m
oart
e•
Aureliu
Busuioc,S
ingu
r în
faţa
dra
gost
ei(fragm
ent)
•Sp
irido
nVa
nghe
li,C
opii
în c
ătuş
ile S
iber
iei
•Au
relianSilvestru,Is
pita
nem
uriri
i(fragmen
t)etc.
Not
ă: S
e re
com
andă
:•
valorifi
careaa4-6texte/fragmen
tedetexteno
nlite
rareși/sau
literare,încadrulfiecăreiunitățide
învățare;
•mem
oriza
reaa3-4po
eziiliricesauaun
orfragmen
tedetexteep
ice,pepa
rcursulanu
luid
eînvățămân
t.
22
4.2.
CLA
SA a
XI-a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Rec
unoa
şter
ea id
eilore
sen-
țialeîn
prezentări,de
scrie
ri,
discursuri,emisiun
i,rapo
arte.
1.2.
Stab
ilire
a înm
esajeleau
diate
aun
orpun
ctede
ved
ere,atitu-
dini,sen
timen
te.
1.3.
Ana
liza un
ei inform
ațiiau
diate,
dindiversesurse,pen
trualua
ode
cizie
.
1.4.
Asc
ulta
rea activ
ăadiferitor
tipurid
emesajereceptatedin
interacțiuniverba
ledire
cte,TV,
radio,In
ternet.
Acte
com
unic
ative
:-
aalegeinform
ații;
-aiden
tificaobiecte/persoan
e/acțiu
ni/
even
imen
te;
-ade
ducese
nsuluno
rmesaje;
-asemna
lare
ceptarea
mesajului;
-aconfi
rmaînțelegereamesajului;
-asolicita
repe
tareaun
uienu
nț/m
esaj:
-aexprim
aati
tudinișise
ntimen
te;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-de
coda
reasensuluiuno
rmesajeorale(secvențevide
o-au
dio,interviurietc.);
-exercițiideiden
tificareapun
ctelordevede
re,o
piniilo
rcontradictorii,atitud
inilo
r,senti
men
telore
tc.înmesajul
audiat;
-form
ularea
întreb
ărilo
rdeclarificareaaspectelorn
eînțe-
lesedinm
esajulaud
iat;
-ordo
nareainform
ațieirecep
ționa
telaauz,con
form
anu
-mito
rcriterii;
-completarea
uno
rtextelacuna
re,o
rgan
izatorigrafi
ci;
-exercițiidetran
sferainform
ațieiaud
iateîn
tabe
le,h
ărți,
sche
meetc.;
-completarea
unu
iformularsa
uaun
eianche
te;
-rezumarea
mesajuluiunu
itexta
udiat;
-au
dierea
/vizion
area
acti
văauno
rsecvențede
știri,sp
o-turipu
blicita
re,emisiun
i,interviuri,film
edo
cumen
tare/
artistic
e,con
form
arie
item
atice;
-stab
ilireasim
ilitudinilor/diferențelorîntredo
uăm
esaje
audiate;
-reda
reaîncuv
intepropriiamesajuluiaud
iat,exprim
ând
atitudine
ape
rson
alăetc.
Prod
use:
întreb
ărid
eclarificare,che
stion
arul,o
rgan
izatorulgrafic,
dialog
ul/in
terviul/c
onversația,rezum
atulte
xtuluiaud
io.
23
2.1.
Red
area
rezumati
văa
mesajuluiuno
rtexteaud
iate/
lecturate,utilizâ
nddife
rite
repe
re.
2.2.
Des
crie
reaun
orîntâmplări,
fapte,situații,evenimen
te,
aplicân
dno
rmelelim
bii
român
eliterare.
2.3.
Car
acte
rizar
ea uno
rpersoan
e/pe
rson
aje,exprim
ând
atitudine
afațădemod
ullo
rde
ase
com
porta,aacționa
,a
gând
i.
2.4.
Susţ
iner
ea unu
ipun
ct
deved
ere,în
cad
rulu
nei
conversații,argum
entând
op
iniaproprie.
2.5.
Pre
zent
area
uno
rinformații
relevantede
interesp
ersona
l,uti
lizân
dvaria
tesu
rseși
supo
rturi.
Acte
com
unic
ative
:-
acere/aoferiinform
ații;
-areacțio
nalaîntreb
ărișirăspu
nsuri;
-acere/aacordaajutorul;
-asolicita
cuivasă
facăceva;
-aseoferipe
ntruafa
ceceva;
-aprezen
tainform
ații;
-ade
scrie
obiectiv
ecultu
rale/călătorii/eve-
nimen
te/experiențe;
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje;
-afaceore
clam
ație;
-aprezen
taopiniiargum
entate;
-aexprim
aregretul;
-aavertizaînlegăturăcuceva;
-aexprim
ado
rințadeacțiu
ne;
-acere/aoferisfaturi;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-relatareaun
orevenimen
te,înba
zauno
rîntrebă
ride
sprijin,p
lanu
ri,organ
izatorigrafi
ci;
-an
aliza
,com
parareaun
orîntâmplări/fap
te/situ
ații/even
i-men
te,exprim
ândop
iniapersona
lă;
-exprim
area
argum
entatăaatitud
inii,apropriilorpăreri
referitoa
relapersoan
e,persona
je,fap
te,evenimen
te,
acțiu
nietc.;
-caracteriza
reape
rson
ajului/persoan
eiprin
mijloa
cein
di-
recte:limba
j,fapte,com
portam
ent,gesturi;
-caracteriza
reaargu
men
tatăaune
ipersoan
esauaun
ui
person
aj;
-conversațiicuun
ulsa
umaim
ulțiinterlo
cutoripe
teme
cuno
scutecuprezentarea
opiniei/atitud
iniipe
rson
ale;
-prezen
tareaorală,fo
losin
dtehn
icid
ecaptareșimen
ține-
reaatențieip
ublicului/in
terlo
cutorilor;
-folosirea
tehn
olog
iilordigita
lepen
trususținerea
vizu
alăa
mesajului(retroproiector,prezen
tareîndife
riteprog
rame
cuajutorulcalculatoruluietc.);
-pa
rticipa
realadezba
teritemati
ce;
-susținerea
unu
idisc
ursp
eotemăda
tă,având
casupo
rt
organizareagrafi
căainform
ației;
-discursp
ersuasivcudu
ratade1-2minute;
-realiza
reaun
orcom
unicări/interviuri,uti
lizân
ddiverse
supo
rturid
igita
le;
-elab
orarea
șiprezentarea
uno
rproiectede
grup,utili-
zând
diversesu
porturiaud
io-vizu
ale;
-exercițiideevalua
ream
oduluideexprim
areoralăîn
cadrulinteracțiunilorv
erba
le.
Prod
use:
interviul/interviulaud
io-video
,disc
uțiate
mati
că,relatarea
de
evenimen
te/fap
te,caracterizarede
persoan
e/pe
rson
aje,
organizatorulgrafic,d
iscursul,proiectulind
ividua
l/degrup
,po
steruletc.
24
3.1.
Lect
uraau
tono
măatextelor
nonlite
rareșiliteraredinvaria
-tesu
rseșide
pediferitesupo
r-turi.
3.2.
Iden
tifica
reade
inform
ații
șiop
iniirelevante,con
form
ob
iecti
velorstabilite.
3.3.
Sele
ctar
eadeinform
ațiidin
maim
ultete
xte/surseînsc
opul
înde
pliniriiu
neisarcinide
lucru.
3.4.
Apr
ecie
rea relevanțeișivalorii
mesajuluiunu
itextlecturat.
3.5.
Rap
orta
reamesajuluiunu
itext
cititlapropriileexpe
riențede
viațășide
lectură.
Acte
com
unic
ative
:-
aiden
tifica/aalegeinform
ații;
-aextragean
umite
inform
ații;
-aiden
tificadescrieride
persoan
e/pe
rso-
naje/lo
curi;
-aiden
tificacaracterizărid
epe
rsoa
ne/per
-sona
je;
-asolicita
con
firmarea
/infirmarea
inform
ației;
-aexprim
aop
inia;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-lecturadirijatășiinde
pend
entăadife
ritortipu
ride
texte;
-lecturaau
tono
măatextelorm
ultim
odale;
-rezumarea
con
ținutuluite
xtuluilecturat;
-iden
tificareatrăirilor,stărilor,emoțiiloruno
rpersoan
e/pe
rson
ajedintextulcitit;
-caracteriza
reaun
uipersona
jînba
zaargum
entelor
desprin
sedinte
xtullecturat;
-discuții/de
zbateriînba
zalecturilo
rrea
lizate;
-construireade
argum
entepen
trususținerea
uno
rpun
cte
deved
ere;
-structurarea
inform
ațieilecturateîn
bazaorganizatorilor
grafi
ci;
-stab
ilireade
asemăn
ări/d
eosebiriîntredo
uăte
xtecitite;
-exercițiideexprim
areaati
tudiniip
rivindmesajulte
xtului
lecturat;
-form
ularea
uno
rcon
cluziiînbazalecturilo
rpersona
le;
-exercițiidecăutareon
linepe
ntruse
lectarea
uno
rinform
ațiiconcrete;
-exercițiideordo
narecrono
logicăadatelor;
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri,interculturale
etc.
Prod
use:
agen
dadelectură,ju
rnaluldelectură,agend
acunoti
țe
paralele,h
artacon
ceptua
lă,fi
șapersona
jului,ha
rtatextului,
posterul,afișuldeprezen
tareaope
reilite
rareetc.
25
4.1.
Res
pect
area
exigențelor
orto-
grafi
ce, gramati
caleșisti
listic
eînelabo
rareatextelorsc
rise.
4.2.
Arg
umen
tare
ajustificatăa
unuipun
ctdevede
re,aune
iidei,alegeri.
4.3.
Ela
bora
rea diferitortipu
ride
texteconformarie
item
atice.
4.4.
Red
acta
reaun
uieseustructu-
rat,înbazaun
eiope
reliterare/
expe
riențepe
rson
ale.
4.5.
Man
ifest
area
preocup
ării
pe
ntrucalita
teamesajelor
reda
ctate.
Acte
com
unic
ative
:-
ade
scrie
acțiuni/evenimen
te/experiențe;
-areda
ctaoreclam
ație;
-ascrie
uneseu
;-
aprezen
ta/aexprim
aati
tudini/emoții/
senti
men
te;
-aexprim
aop
iniiprop
rii;
-aprezen
taargum
ente;
-aexprim
aconcluzii;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-exercițiideuti
lizareano
rmelorortog
rafice,m
orfologice
șistilistic
e;
-exercițiideredu
cere,exti
ndere,re
constituireaunu
itext
scris;
-exercițiideexprim
areaop
iniilorargum
entatere
feritorla
diversesitua
ții,fap
te,acțiuni;
-exercițiidecaracteriza
reauno
rpersoan
e/pe
rson
aje;
-exercițiidede
scrie
reauno
rlocurim
emorab
ile;
-exercițiidecompletareafișelordelucru/form
ularelor/
chestio
narelorînform
atletricșidigita
l;-
reda
ctarea
une
ireclamații;
-elab
orarea
uno
rtexte,u
tilizâ
ndorgan
izatorigrafi
ci;
-realiza
reatextelor,m
esajelorelectronice,p
rodu
selor
digitaleîn
bazaplatf
ormelorW
eb2.0;
-reda
ctarea
textelorpediversesupo
rturi,conformobiec
-tiv
elorstab
ilite;
-ordo
narealogicăaelemen
telorc
ompo
nenteîntr-untext
elab
orat;
-sin
tetizarea
inform
ațiilordinm
aim
ultesu
rse;
-verifi
careacorecti
tudiniiexprim
ăriiînlimba
român
ălite-
rarăprin
con
sulta
readiferitordicțio
nareetc.
Prod
use:
form
ularulcom
pletat,m
esajulelectronic,re
clam
ația,d
e-scrie
rea,caracterizarede
persoan
e/pe
rson
aje,opiniiargu-
men
tate,eseulstructurat,p
osterul/p
osteruld
igita
l,proiec
-tulind
ividua
l/degrup
etc.
26
5.1.
Apl
icar
ea achizițiilorlingvisti
ce
șilectoraleîndiversedom
enii
decom
unicare.
5.2.
Pre
zent
area
docum
entatăa
un
orvalorin
aționa
le/univer-
saleprin
interm
ediuld
iferitor
tipurid
etexte.
5.3.
Pra
ctica
realim
biirom
âneîn
diversesitua
țiidecomun
icare
interculturală.
Acte
com
unic
ative
:-
aselectainform
ațiispecifice;
-ade
scrie
rese
ntimen
te/experiențe/
man
ifestări;
-aprezen
tapersona
lități/o
biectiv
ede
cultu
ră;
-aexprim
amulțumire
a,sa
tisfacția/bucuria/
admira
ția;
-acere/aoferisfaturi;
-aexprim
aop
inii/sugestii/impresiietc.
-acitaopersona
litate;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
(*N
otă:
Elemen
teledeconstrucție
acomun
icăriiseprezin
tăîn
tabe
lul
Com
pone
nte
stru
ctur
ale
ale
unită
ţilor
de
conţ
inut–clasaaXI-a
).
Activ
ităţi:
-iden
tificarea elem
entelord
ecultu
ră naționa
lăîn
mass-
med
ia/socialm
ediaetc.;
-compa
rareaelem
entelord
ecultu
răro
mân
eascăcucele
dincultu
raproprie;
-prezen
tarea un
orobiectiv
ecultu
ral-istoricedinpa
trim
o-niulnaționa
l,prinm
ijloa
ceaud
io-vizu
ale;
-prod
ucerea
uno
rsecvențeau
dio-vide
ope
temesugerate
saude
interesp
ersona
l;-
expu
nereaop
iniilor,impresiilorpersona
lecureferirelao
operăliterarălecturată;
-exercițiideargu
men
tareainteresuluip
ersona
lpen
tru
comun
icarea
înlimba
român
ă;-
reda
reaconținutuluiunu
iarticold
inm
ass-med
iadespre
unevenimen
tcultural;
-prezen
tareaînlimba
român
ăaun
uiprogram
cultural
colegilor/prietenilor;
-realiza
reaun
orprezentări/d
iscursuri,utilizâ
nddiverse
platf
ormeed
ucaționa
le(W
eb-2:h
ttps://vocaroo
.com
/);
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri;
-crea
reaun
uiportofoliu
digita
letc.
Atel
iere
inte
rcul
tura
le:
• U
nita
te în
div
ersit
ate.
•
Câte
lim
bi c
unoş
ti, a
tâta
val
orez
i. •
Obi
ectiv
e cu
ltura
le ro
mân
eşti
în p
atrim
oniu
l UN
ESCO
. Pr
odus
e:interviul,eseu
l,prezen
tareaînperechi,p
rezentarea
Pow
er-
Point/prezi(însoțităde
textpropriu),discursullaotemă
dată,e-colajul,fotorep
ortajul,pliantul,p
roiectulin
dividu
al/
degrupetc.
27
•CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
spec
t apl
icati
v, fă
ră u
tiliza
rea
met
alim
baju
lui)
1. M
ediu
l per
sona
l•
Imaginea
desin
eșirepu
tația
•Universulpreferin
țelor
•Re
lația
părinți–copii
•Dragosteaînno
bilează
-Aiden
tifica/aalegeinform
ații;
-aiden
tificaobiecte/persoan
e/acțiu
ni/
even
imen
te;
-ade
ducese
nsuluno
rmesaje;
-aextragean
umite
inform
ații;
-aselectainform
ațiispecifice;
-aiden
tificadescrieride
persoan
e/pe
rso-
naje/lo
curi;
-aiden
tificacaracterizărid
epe
rsoa
ne/
person
aje;
-asemna
lare
ceptarea
mesajului;
-aconfi
rmaînțelegereamesajului;
-asolicita
repe
tareaun
uienu
nț/m
esaj;
-acere/aoferiinform
ații;
-areacțio
nalaîntreb
ărișirăspu
nsuri;
-acere/aacordaajutor;
-acere/aoferisfaturi;
-asolicita
cuivasă
facăceva;
-asolicita
con
firmarea
/infirmarea
inform
ației;
-aseoferipe
ntruafa
ceceva;
-aprezen
tainform
ații;
-ade
scrie
obiectiv
ecultu
rale/călătorii/
acțiu
ni/evenimen
te/experiențe;
-ade
scrie
rese
ntimen
te/experiențe/man
i-festări;
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje;
-aprezen
tapersona
lități/o
biectiv
ede
cultu
ră;
-afaceore
clam
ație;
-areda
ctaoreclam
ație;
-areda
ctaun
eseu;
-aexprim
aregretul;
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a•
Prop
ozițiade
zvoltată.Fraza.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Exprim
area
uno
racțiunidorite
,opinii,ati
tudini,impresii
etc.
A.3
Text
ul•
Coeziune
asin
tacti
cășise
man
tică.
•Pu
nctuația(înfuncție
demateriastud
iată).
B.1
Expr
imar
ea u
nei a
cţiu
ni, s
tări
(ver
bul)
•Mod
ulcon
dițio
nal:tim
pultrecut.
•Mod
ulcon
junctiv
:timpu
lprezent.
•Mod
ulim
perativ
(formaafi
rmati
vășinegati
vă)cu
pron
umeînacuzativ
șidati
v.•
Mod
ulim
person
al:gerun
ziul.
•Diatezapa
sivă.
B.2
Denu
mire
a ob
iect
elor
, a fi
inţe
lor (
subs
tanti
vul)
•Su
bstanti
velecom
puse.O
rtog
rafia
substanti
velor.
•Su
bstanti
vedeoriginestrăină.
•Su
bstanti
vulînprop
oziție.Articulareasubstanti
velor.
Declinarea
substanti
velorc
uarticolulneh
otărâtși
hotărât.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
•Grad
elede
com
parație
aleadjectiv
ului.
•De
clinarea
adjectiv
elorprono
minale.
•Ad
jecti
vulînprop
oziție.
B.4
Expr
imar
ea p
erso
anei
(pro
num
ele)
•
Pron
umeleînpropo
ziție.
•Exprim
area
persoan
ei:p
ronu
melepe
rson
alladati
v.•
Exprim
area
posesiei:pron
umele po
sesiv
lagen
itivși
dativ.
•Exprim
area
interogație
i/relației.De
clinarea
pronu
melui
interogativ
/relati
v.
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
•Ed
ucațiafo
rmea
ză
person
alita
tea
•Şcoa
ladeazișid
emâine
•Proiecteecologice
•Sp
ortulșialim
entația
sănă
toasă
3. M
ediu
l soc
ial
•Co
mun
icarea
online:
oportunitățișiriscuri
•Mesajescrise:re
clam
aţia
•Încău
tareaad
evărului
•Lecțiide
viață
28
4. M
ediu
l cul
tura
l•
Limba
român
ăestePatria
mea
•De
scop
erăRe
publicaMoldo
va•
Călătoriivirtua
le•
Num
ecare
aucreatv
alori:
Geor
ge E
nesc
u, M
aria
Bie
şu,
Mih
ai G
recu
-aavertizaînlegăturăcuceva;
-aexprim
ado
rințadeacțiu
ne;
-aexprim
aati
tudini/emoții/senti
men
te;
-aexprim
aop
iniiprop
rii/im
presii;
-afacesu
gestii;
-aprezen
taargum
ente;
-aexprim
amulțumire
a/satisfacția/
bucuria
/adm
irația
;-aexprim
aconcluzii;
-acitaopersona
litate;
-etc.
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
•Va
lorilemorfologicealenum
eralului.
B.6
Expr
imar
ea c
oord
onat
elor
acţ
iuni
i – sp
aţiu
, tim
p,
mod
(adv
erbu
l) •
Adverbede
rivate.
•Ad
verbulîn
propo
ziție.
B.7
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r în
prop
oziţi
e (p
repo
ziţia
, lo
cuţiu
ni p
repo
ziţio
nale)
•Prep
ozițiiu
tiliza
tecuda
tivul:g
raţie
, dat
orită
, m
ulţu
mită
, con
trar
, con
form
, pot
rivit,
aid
omaetc.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
r do
nare
•
Conjun
cțiicoordo
natoareșisubo
rdon
atoa
re.
B.9
Expr
imar
ea e
moţ
iilor
şi a
sune
telo
r din
nat
ură
(inte
rjecţ
ia)
Niv
elul
sem
antic
o-le
xica
l•
Vocabu
larc
onform
arie
item
aticeproiectate.
•Pleo
nasm
.N
ivel
ul fo
netic
•Ac
centullo
gic.
•Pron
unțareacorectăacuvintelor,enu
nțurilo
rcon
form
no
rmelorortoe
picealelimbiirom
âne.
•Mod
elarea
intona
ției,respectând
accen
tullog
ic.
*Not
ă: Lanivelulfi
ecăreiclasese
indicănum
aife
nomen
ele
lingvisti
cenoi.R
eactua
lizarea
feno
men
elorîn
sușite
anterio
rsesubînțelege.
29
Text
e re
com
anda
te:
•DimitrieCan
temir,D
escr
iere
a M
oldo
vei (fragmen
t)
•Va
sileAlecsand
ri,Is
toria
unu
i gal
ben (fragmen
t)•
MihaiEminescu,C
ezar
a (fragmen
t)•
MihailSad
ovea
nu,B
alta
gul (fragmen
t)•
Nicolae
Lab
iș,M
oart
ea c
ăprio
arei
(fragm
ent)
•MarinPreda
,Via
ţa c
a o
prad
ă(fragmen
t)•
IonDruță,F
runz
e de
dor
(fragm
ent); U
ltim
a lu
nă d
e to
amnă
(fragm
ent)
•Du
mitruMatcovschi,
Doar
fem
eia
•Nicolae
Dab
ija,D
e dr
agos
te•
GrigoreVieru,L
imba
noa
stră
cea
rom
ână;P
entr
u ea
;Leg
ămân
t (1-2laalegere);
Iart
ă-m
ă;T
u •
Tatia
naŢâb
ulea
c, F
abul
e m
oder
ne (F
rum
useţ
e; F
ineţ
e,laalegere
) etc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
•IonDruță,P
ăsăr
ile ti
nere
ţii n
oast
re (fragm
ent)
•IonVa
taman
u,M
ama
•Nicolae
Dab
ija,T
ema
pent
ru a
casă
(fragm
ent)
•IgorGuzun
,Vin
il; B
ine (fragmen
te)e
tc.
Not
ă: Serecoman
dă:
•stud
iereaa4-6texte/fragmen
tedetexteno
nlite
rareși/sau
literare,încadrulfiecăreiunitățide
învățare;
•mem
oriza
reaa3-4po
eziiliricesauaun
orfragmen
tedetexteep
icepe
parcursulanu
luid
eînvățămân
t.
30
4.3.
CLA
SA a
XII-
a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. R
ecep
tare
asensuluigloba
lalunu
idisc
urso
ralîn
interacțiuniverba
lesa
uîn
tran
smisiun
iaud
io-video
.
1.2.
Rec
unoa
şter
ea inform
ațiilor
specificedinm
esaje/
discursuricomplexepe
subiectedeinteresp
ersona
l.
1.3.
Asc
ulta
rea activ
ăadiferitor
mesaje,în
situațiirealede
comun
icare.
1.4.
Dis
tinge
rea mesajului
uneicon
versațiipe
teme
cotid
iene
întrevorbito
rii
nativ
i.
Acte
com
unic
ative
:-
aselectainform
ații;
-arecuno
aștedescrieri/caracteristi
ci;
-aconsideraoinform
ație/unfaptca
adevărat/fals;
-acereclarifi
careaun
uienu
nț/m
esaj;
-asolicita
explicațiisaude
talii
suplim
entare;
-aexprim
aati
tudinișise
ntimen
te;
-aexprim
aop
inii;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-extragerea
,con
form
anu
mito
rsarcini,ainform
ațiilordin
spoturip
ublicita
reaud
io/cărțiau
dio;
-exercițiideiden
tificareauno
rcaracteristic
idinm
esajulaud
iat;
-uti
lizarea
instrumen
telorW
ebdisp
onibilepen
truamod
ela
intona
ția,infl
exiune
avocii(/https://naturalread
ers.com/);
-corelareaun
eiim
agini/u
neiexpresii/unu
iproverbdintr-olistă
datăcusemnificațiam
esajuluiaud
iat;
-înregistrareavide
oaun
uidialog/discursp
entruau
toevalua
re;
-reprezen
tareagrafi
că/prin
imaginiaid
eilord
eba
zăalete
xtului
audiat;
-solicita
reade
con
firmăricuprivire
lase
mnificațiauno
rinform
ațiidintextulaud
iat;
-discrim
inarea
inform
ațiilorfa
ctua
le,aopiniilo
r,im
presiilor,
atitudinilor,concluziilor;
-extragerea
inform
ațieid
ininteracțiuniverba
le,d
iversesu
rse
audioau
tenti
ce,con
form
sarciniietc.
Prod
use:
întreb
ărid
eclarificare/precizare,formularul/tab
elul,
reprezen
tareagrafi
că,interviul/con
versația/disc
uția,rezum
atul
textuluiaud
io.
2.1.
Red
area
detaliatăa
mesajuluiuno
rtexte
audiate/lecturate,con
form
an
umito
rcerințe.
Acte
com
unic
ative
:-
ada
/aso
licita
inform
ații/instrucțiuni/
sfaturi/e
xplicații;
-aseautop
rezenta;
-aprezen
taexperiențe/acțiu
ni/
even
imen
te;
Activ
ităţi:
-expu
nerearezumati
văadetaliilordintr-untextaud
iat/lecturat;
-exprim
area
argum
entatăapropriiloropiniiviza
videlucrurile
devaloa
reșivaloa
realucrurilo
r/vocație
șialegereaprofesiei
etc.;
31
2.2.
Car
acte
rizar
ea uno
rpe
rsoa
ne/persona
je,
form
ulân
dpu
nctedevede
re
prop
rii,con
cluzii.
2.3.
Sus
ţiner
ea, cuargu
men
te
relevante,aunu
ipun
ct
deved
ere,în
cad
rulu
nor
discuțiipe
diversete
me.
2.4.
Pre
zent
area
uno
rmesaje
complexepe
variatesu
biecte
deinteresp
ersona
l,ap
licân
dno
rmelelim
biirom
âne
literare.
2.5.
Pre
zent
area
uno
rdisc
ursuri/
comun
icări/p
roiecte,
utilizân
ddiversesurseși
supo
rturiletric
eșidigitale.
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje;
-aexprim
aacordu
l/dezacordu
l;-
aoferirecom
andă
ri/sugestii;
-aexprim
ade
cizii;
-aconfi
rma/ainfirmainform
ația;
-aexprim
apreferințe;
-acereexplicații/ada
explicații;
-aoferiargum
entere
feritorlaplanu
ri/intenții/acțiu
ni;
-aexem
plifica;
-aexprim
aconcluzii;
-aexprim
aintenții;
-acere/adaexplicații;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
-caracteriza
reaun
orpersona
litățim
arcantedincultu
ra
român
ească;
-includ
erea
inform
ațieiselectateîn
enu
nțuri,texteprop
rii;
-structurarea
șire
zumarea
inform
ațiilorcon
form
anu
mito
rsarcini;
-caracteriza
reaun
orpersoan
e/pe
rson
ajeprinre
lația
cualte
persoa
ne/persona
je;
-caracteriza
reacompa
rativ
ăado
uăsa
umaim
ultepersoan
e/pe
rson
aje;
-discuții/interviuripe
temeliterar-artistice,valorificând
comun
icarea
interculturală;
-jocuride
rolcene
cesităexprim
area
opiniei,înrapo
rtcu
anum
iteproblem
e;-
discuțiiasup
radetaliilordetext,d
iscuțiiasup
raune
isitu
ații
prob
lemășiprop
unerea
soluțiilor;
-conversațiicuun
ulsa
umaim
ulțiinterlo
cutoripe
teme
cuno
scutecuprezentarea
opiniei/atitud
iniipe
rson
ale;
-confruntarea
,înurmado
cumen
tării,auno
rinformații/da
tedin
diversesurse;
-comen
tareaun
orevenimen
teso
cial-culturaledinpresa
cotid
iană
;-
participa
realadezba
tericonformarie
item
atice;
-stimularea
/prezentarea
unu
idisc
ursa
rgum
entativ
cudu
ratade
2-3minutepe
temede
interes;
-im
plicarea
îndiversecon
versațiicuvorbitoriinati
vi,
demon
strând
auton
omieîn
realiza
reaintențiilorcom
unicati
ve;
-sim
ularea
unu
iinterviude
ang
ajareînbazaCV
-ului,scrisoriide
intenție;
-prezen
tareaîngrupaun
orcom
unicărip
esubiectepropu
se,
utilizân
ddiversesupo
rturid
igita
le;
-corectarea
reciprocăagreșelilo
rîncomun
icarea
interpersona
lă,
aplicân
dno
rmelelim
biilite
rareetc.
32
Prod
use:
interviul/interviulaud
io-video
,dezba
terea,prezentarea
multim
odală,caracterizarea
persoan
elor/persona
jelor,
organizatorulgrafic,d
iscursulargum
entativ,p
roiectulin
dividu
al/
degrup,posteruletc.
3.1.
Lec
turacuun
maregrad
de
auton
omieauno
rtexte
complexe,dinvariatesu
rse,
iden
tificând
ideipertin
ente.
3.2.
Iden
tifica
rea de
inform
ații-
cheiedindiversetexte.
3.3.
Sel
ecta
reade
inform
ații
dinmaim
ultete
xte/surse,
pentrudocum
entare,în
scop
ulfo
rmăriiop
iniei
prop
rii.
3.4.
Apr
ecie
reavalorilor
prom
ovateînte
xtulliterar
prinintegrarea
acestoraîn
prop
riulsistem
devalori.
3.5.
Rap
orta
reamesajului
unuite
xtcititlaprop
riile
expe
riențede
viațășide
lectură.
Acte
com
unic
ative
:-
aselectainform
ații;
-aiden
tificapersoan
e/pe
rson
aje;
-aexprim
aop
iniiargu
men
tate;
-aiden
tificaîn
sușiri/c
aracteristic
i;-
aexem
plificaceva;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-lecturaau
tono
mă,criti
căadife
ritortipu
ride
texte;
-lecturaactiv
ăatextelordepe
diversesu
porturi;
-exercițiideiden
tificareainform
ațiiloresențialedinte
xtele
lecturate;
-iden
tificareatrăirilor,stărilor,emoțiiloruno
rpersoan
e/pe
rson
ajedintextulcitit;
-caracteriza
reaun
uipersona
jînba
zainform
ațieiatestateîn
text;
-de
sprin
derea,dinte
xtelecitite,auno
rargum
ente,d
etaliiîntru
susținerea
propriiloropinii;
-selectarea
exemplelor/argum
entelorrelevan
tedinte
xtele
lecturate;
-discuții/de
zbateriînba
zalecturilo
rrea
lizate;
-prezen
tareainform
ațieilecturateîn
bazaorganizatorilorgrafici;
-iden
tificareatang
ențelortem
aticeîn
dou
ătextestud
iate;
-lecturarea
textelor,con
form
arie
item
atice,șiintegrarea
inform
ațiilorachizițio
nateîn
propriulsistem
devalori;
-form
ularea
con
cluziilorîn
bazainform
ațiilorlecturatedinmai
multesu
rse;
-exercițiidecăutareon
lineconformobiectiv
elorprestab
ilite;
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri,interculturaleetc.
Prod
use:
jurnaluldelecturăînfo
rmataud
io/aud
io-video
,agend
aîntrei
părți,ap
recierea
persona
lă,o
rgan
izatorulgrafic,p
osterul/p
osterul
digital,prezen
taredecarteetc.
33
4.1.
Res
pect
area
exigențelor
gram
aticale,stilisti
ce
șigrafi
ceîn
elabo
rarea
diferitortipu
ride
texte.
4.2.
Arg
umen
tare
a,cuexem
ple
relevante,auno
ride
i,op
inii
prop
rii.
4.3.
Ela
bora
rea diferitortipu
ride
textepe
temede
interes
person
al.
4.4.
Red
acta
rea un
uieseu
structuratcon
form
arie
itemati
ce.
4.5.
Man
ifest
area
respon
sabilitățiipe
ntru
exprim
area
înlimba
român
ăliterară,dem
onstrând
compo
rtam
entlingvisti
cau
tono
m.
Acte
com
unic
ative
:-
ade
scrie
acțiuni/evenimen
te;
-aprezen
tapersoan
e/pe
rson
alită
ți;-
areda
ctaun
CV,sc
risoa
redeintenție;
-areda
ctaun
eseu;
-aprezen
taocarte;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
-aexprim
aop
inii;
-aexem
plifica;
-aexprim
aconcluzii;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
-exercițiideap
licareano
rmelorgramati
cale,stilisti
ce;
-exercițiidemod
ificareșitran
sformare(red
ucere,expan
siune
)a
unuite
xt;
-corelareaaspe
ctuluigraficcumesajulte
xtuluielabo
rat;
-exercițiidecompletareafișelordelucru,fo
rmularelor,
chestio
narelorc
uinform
ațiisolicita
te;
-reda
ctarea
unu
i CV,aune
iscriso
ride
intențiedup
ămod
elul
prop
us;
-exercițiidecaracteriza
reauno
rpersoan
e/pe
rson
aje;
-exercițiideexprim
areaop
iniilorproprii,prezentân
dargu
men
te
convingătoare;
-reda
ctarea
diverselorti
puride
texte,utilizâ
ndorgan
izatori
grafi
ci;
-reda
ctarea
uno
rtextem
ultim
odale/pe
dife
ritesupo
rturi;
-sin
tetizarea
inform
ațiilordinm
aim
ultesu
rse;
-realiza
reatextelor,m
esajelorelectronice,p
rodu
selord
igita
leîn
ba
zaplatfo
rmelorW
eb-2;
-exercițiideconsultareadife
ritortipu
ride
dicțio
narepen
tru
diversificareaexprim
ăriiînlimba
român
ăliterarăetc.
Prod
use:
organizatorulgrafic,m
esajulelectronic,sc
risoa
reade
intenție,
CV-ul,de
scrie
rea,caracterizarea
depe
rsoa
ne/persona
je,textul
argu
men
tativ,eseulstructurat,p
osterul/p
osteruld
igita
l,proiectul
individu
al/degrup
etc.
5.1.
Util
izare
a achizițiilor
lingvisti
ceșilectoraleîn
diferitecontexteșc
olare,
socialeșicultu
rale.
Acte
com
unic
ative
:-
acere/aoferiinform
ații;
-aiden
tificapersoan
e/caracteristi
ci;
-aexprim
aop
inii/de
cizii;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
Activ
ităţi:
-iden
tificarea semnificației u
nor v
alorid
inculturanaționa
lă/
universalădinte
xteletriceșidigitale;
-selectarea
asemăn
ărilo
rșid
eosebirilorculturaledinlecturile
person
ale;
34
5.2.
Pre
zent
area
argum
entată
a un
orvalorin
aționa
le/
universale,p
rininterm
ediul
textelorm
ultim
odale.
5.3.
Pra
ctica
realim
biirom
âne
îndiversesituațiide
comun
icare,în
ved
erea
integrăriisocioculturale.
-acompa
raevenimen
te/acțiuni/
expe
riențe;
-aexprim
aregrete;
-aexem
plifica;
-aexprim
aconcluzii;
-aprezen
taargum
entecon
ving
ătoa
re;
-etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
(*N
otă:
Elemen
teledeconstrucție
acomun
icăriiseprezin
tăîn
tabe
lul
Com
pone
nte
stru
ctur
ale
ale
unită
ţilor
de
conţ
inut–clasaaXII-a).
-prezen
tareadiscursurilorpetemesocioculturale,u
tilizâ
nd
supo
rturiaud
io-vizu
ale;
-realiza
reaun
orarticoleîn
ziarul/revistașcoliisauînm
ass-
med
ialo
calăpetemede
interesp
ersona
l;-
prod
ucerea
uno
rsecvențevide
oconformarie
item
atice
stud
iate;
-prezen
tareaop
iniilor,impresiilorpersona
lecureferirelaune
le
even
imen
teso
cioculturaleetc.;
-realiza
reaun
uiinterviure
alsa
usim
ulatcuope
rsoa
nă/
person
alita
te;
-im
plicarea
însituațiide
com
unicareaxatepe
schimbu
riinterculturale;
-exercițiideargu
men
tareaopinieipropriicupriv
irela
implicarea
civicăaad
olescențilo
rînviațacomun
ității;
-întâlnirifo
rmale/inform
alecucolegiidininstituțiicupred
areîn
limbilem
inorită
țilornaționa
le;
-atelieredelectură,dediscuții/de
zbateri;
-realiza
reaun
orprezentări/d
iscursuri,utilizâ
nddiverse
platf
ormeed
ucaționa
le(W
eb-2:h
ttps://vocaroo
.com
/);
-crea
reaun
uiportofoliu
digita
l;-
proiectein
dividu
ale/de
grupetc.
Atel
iere
inte
rcul
tura
le:
• 31
aug
ust –
Ziu
a Li
mbi
i Rom
âne.
• M
uzic
alita
tea
limbi
i rom
âne.
• Co
nexi
uni i
nter
cultu
rale
. Pr
odus
e:interviulvideo
,eseulnestructurat,prezen
tareaîngrup,
vide
orep
ortajul,discursulm
otivațio
nal,po
rtofoliuld
igita
l,excursie
reală/virtua
lă,spo
tulp
ublicita
r,proiectulind
ividua
l/degrup
etc.
35
•CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
spec
t apl
icati
v, fă
ră u
tiliza
rea
met
alim
baju
lui)
1. M
ediu
l per
sona
l•
Ghidpen
truoviațăde
calita
te•
Man
agem
entulti
mpu
lui
•Lucrurid
evaloareșivaloarea
lucrurilo
r•
Dragosteacavaloa
reuman
ă
-Aselectainform
ații;
-arecuno
aștedescrieri/caracteristi
ci;
-aconsideraoinform
ație/unfaptca
adevărat/fals;
-acereclarifi
careaun
uienu
nț/m
esaj;
-asolicita
explicațiisaude
talii
suplim
entare;
-aoferi/asolicita
inform
ații/
instrucțiuni/sfaturi/explicații;
-aprezen
taargum
entecon
ving
ătoa
re;
-aseautop
rezenta;
-aprezen
taexperiențe/acțiu
ni/
even
imen
te;
-ade
scrie
acțiuni/evenimen
te;
-acaracteriza
persoan
e/pe
rson
aje/
person
alită
ți;-aexprim
aacordu
l/dezacordu
l;-aoferirecom
andă
ri/sugestii;
-aexprim
ade
cizii;
-aconfi
rma/ainfirmainform
ația;
-aexprim
apreferințe;
-aexprim
aop
inii;
-acere/aoferiinform
ații;
-acere/adaexplicații;
-aoferiargum
entere
feritorlaplanu
ri/intenții/acțiu
ni;
-acompa
raevenimen
te/acțiuni/
expe
riențe;
-aexprim
aintenții;
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a•
Prop
ozițiade
zvoltată.Fraza.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Descrie
reaun
orpersoan
e,lo
curi,obiecte,evenimen
te
(prezente,trecuteșiviito
are),p
rodu
se,p
rofesii,p
ersona
lități.
•Exprim
area
uno
ropinii,ati
tudini,impresiietc.
•Pu
nctuația(înfuncție
demateriastud
iată).
A.3
Text
ul•
Coeziune
asin
tacti
cășise
man
tică.
B.1
Expr
imar
ea u
nei a
cţiu
ni, s
tări
(ver
bul)
•Mod
ulin
dicativ
:timpu
lviitor.
•Mod
ulcon
junctiv
:timpu
ltrecut.
•Mod
ulim
person
al:infi
nitiv
ul.
•Diatezarefle
xivăcupron
umeînacuzativ
șidati
v.B.
2 De
num
irea
obie
ctel
or, a
fiin
ţelo
r (su
bsta
ntivu
l) •
Locuțiu
nisu
bstanti
vale.
•Su
bstanti
veomon
imecuflexiune
denu
mărcediferențiază
sensurile.
•De
clinarea
substanti
velorp
roprii.
•Su
bstanti
vulînprop
oziție.Articulareasubstanti
velor.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
•Schimba
reavaloriigramati
caleaadjectiv
ului.
•Ad
jecti
vulînprop
oziție.Articulareaad
jecti
vului.
•De
clinarea
adjectiv
uluiantep
us.
B.4
Expr
imar
ea p
erso
anei
(pro
num
ele)
•
Pron
umeleînpropo
ziție.
•Exprim
area
persoan
ei:p
ronu
melepe
rson
allaacuzativ
șidati
v.•
Exprim
area
relație
i:pron
umelerelativ.
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
•Învățarea–ocălătorie
fără
sfârșit
•Vo
cația
șialegereaprofesiei
•Ca
rieredesucces
•Sfaturisăn
ătoa
sepen
tru
fiecarezi
3. M
ediu
l soc
ial
•Artadeavorbiînpu
blic
•Mesajescrise:C
V-ul
, sc
risoa
rea
de in
tenţ
ie
•Ati
tudine
afațădeceiînetate:
trad
ițiesauda
torie
•Im
plicarecivicăîn
viața
comun
ității
36
4. M
ediu
l cul
tura
l•
ProPatria
•Va
lorina
ționa
leșiuniversale
•Noa
ptea
muzee
lor
•Num
ecare
aucreatv
alori:
Euge
n Co
şeriu
, Mirc
ea E
liade
-aexprim
aop
iniiargu
men
tate/decizii;
-aexem
plificaceva;
-aexprim
aati
tudini/sen
timen
te;
-areda
ctaun
CV/oscrisoa
rede
intenție;
-areda
ctaun
eseu;
-aprezen
taocarte;
-aexprim
aregrete;
-aexem
plifica;
-aexprim
aconcluzii;
-etc.
•Exprim
area
distan
țăriisp
ațiale.P
ronu
melede
mon
strativ
la
genitiv
șidati
v.•
Mod
alită
țide
substituțieasu
bstanti
vului:pron
umele
neho
tărât.De
clinarea
pronu
meluineh
otărât.
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
•De
clinarea
num
eralelorordinale.
•Utiliza
reanu
meralelorîn
propo
ziție.
B.6
Expr
imar
ea c
oord
onat
elor
acţ
iuni
i – sp
aţiu
, tim
p, m
od
(adv
erbu
l) •
Locuțiu
niadverbiale.
•Ad
verbulîn
propo
ziție.
•Ortog
rafia
adverbe
lorșialo
cuțiu
nilora
dverbiale.
B.7
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r în
prop
oziţi
e (p
repo
ziţia
, loc
uţiu
nea
prep
oziţi
onal
ă)
•Locuțiu
niprepo
ziționa
lederelație
:cât
des
pre,
în p
rivin
ţa, c
u pr
ivire
la, î
n ce
ea c
e pr
iveş
te, î
n le
gătu
ră c
u, în
rapo
rt c
u, în
fu
ncţie
de.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
rdon
are
(con
junc
ţia)
•Co
njun
cțiicoordo
natoareșisubo
rdon
atoa
re.
B.9
Expr
imar
ea e
moţ
iilor
şi a
sune
telo
r din
nat
ură
(inte
rjecţ
ia)
•Interje
cțiiem
oționa
le.
Niv
elul
sem
antic
o-le
xica
l •
Vocabu
larc
onform
arie
item
aticeproiectate.
•Ca
lcling
vistic.
Niv
elul
fone
tic
•Re
guliortoep
ice.Articulareaen
unțurilor,textelor,respectând
no
rmeleortoep
icealelim
biirom
âne.
•Mod
elarea
intona
ției,respectând
normeleortoep
ice.
*Not
ă: Lanivelulfi
ecăreiclasese
indicănum
aife
nomen
ele
lingvisti
cenoi.R
eactua
lizarea
feno
men
elorîn
sușitean
terio
rse
subînțelege.
Text
e re
com
anda
te:
•AlecuDo
nici, D
oi c
âini
•MihaiEminescu,L
ucea
făru
l (fr
agm
ent)
; Scr
isoar
ea a
III-a
(fragm
ent)
•Ba
rbuŞtefăn
escu-Delavrancea
,Hag
i-Tud
ose (fragmen
t)•
GeoBo
gza,B
asm(fragm
ent)
•LiviuRe
brea
nu,C
iule
andr
a (fragmen
t)•
Mirc
eaEliade
,Rom
anul
ado
lesc
entu
lui m
iop,
Mem
orii (fragmen
tela
alegere)
•Ge
orgeBacovia,D
ecem
bre
•Ga
brielLiicea
nu,S
criso
ri că
tre
fiul m
eu(fragm
ent)
•Ad
rianPăun
escu,R
epet
abila
pov
ară
•Nicolae
Dab
ija,P
e ur
mel
e lu
i Orfe
uetc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
•Va
sileAlecsand
ri,L
egen
da c
iocâ
rliei
•Ioan
Slavici,M
ara(fragmen
t)•
Tatia
naŢâb
ulea
c, V
ara
în c
are
mam
a a
avut
och
ii ve
rzi (fragmen
t)etc.
•Nicolae
Dab
ija,N
u vă
îndr
ăgos
tiţi p
rimăv
ara
Not
ă: S
e re
com
andă
:•
stud
iereaa4-6texte/fragmen
tedetexteno
nlite
rareși/sau
literare,încadrulfiecăreiunitățide
învățare;
•mem
oriza
reaa3-4po
eziiliricesauaun
orfragmen
tedetexteep
icepe
parcursulanu
luid
eînvățămân
t.
37
HART
A SI
NO
PTIC
Ă A
UN
ITĂŢ
ILO
R TE
MAT
ICE
PE C
LASE
Clas
a a
X-a
Clas
a a
XI-a
Clas
a a
XII-a
Med
iul p
erso
nal
•Au
topo
rtretul
•Ge
nerațiișiinterese
•Oam
enid
elâng
ăno
i•
Dragostea–senti
men
tcom
plex
Med
iul p
erso
nal
•Im
aginea
desin
eșirepu
tația
•Universulpreferin
țelor
•Re
lația
părinți–copii
•Dragosteaînno
bilează
Med
iul p
erso
nal
•Gh
idpen
truoviațăde
calita
te•
Man
agem
entulti
mpu
lui
•Lucrurid
evaloareșivaloarea
lucrurilo
r•
Dragosteacavaloa
reuman
ăM
ediu
l edu
caţio
nal
•Lecturaîntrene
cesitateșiplăcere
•Bibliotecivaloroa
sedinlu
me
•Moti
vația
șisu
ccesulșc
olar
•Cu
lturasă
nătății
Med
iul e
duca
ţiona
l•
Educațiafo
rmea
zăpersona
litatea
•Şcoa
ladeazișid
emâine
•Proiecteecologice
•Sp
ortulșialim
entația
sănă
toasă
Med
iul e
duca
ţiona
l•
Învățarea–ocălătorie
fărăsfârșit
•Vo
cația
șialegereaprofesiei
•Ca
rieredesucces
•Sfaturisăn
ătoa
sepen
trufie
carezi
Med
iul s
ocia
l•
Comun
icarerealășivirtua
lă•
Mesajescrise:te
xtul
pub
licita
r•
Voluntariatulschim
băvieți
•Co
mun
icarea
însituațiide
con
flict
Med
iul s
ocia
l•
Comun
icarea
online:opo
rtun
itățișiriscuri
•Mesajescrise:re
clam
aţia
•Încău
tareaad
evărului
•Lecțiide
viață
Med
iul s
ocia
l•
Artadeavorbiînpu
blic
•Mesajescrise:C
V-ul
, scr
isoar
ea d
e in
tenţ
ie
•Ati
tudine
afațădeceiînetate:trad
ițiesau
datorie
•Im
plicarecivicăîn
viațacom
unită
ții
Med
iul c
ultu
ral
•Patrieșipatrio
tism
•Locurimem
orab
ile:O
rheiulVechi,M
ănăsti-
reaCu
rtea
deArgeș
•Parcurișim
onum
ente
•Num
ecare
aucreatv
alori:
Emil
Lote
anu,
Eu
gen
Doga
, Mar
ia C
ebot
ari
Med
iul c
ultu
ral
•Limba
român
ăestePatria
mea
•De
scop
erăRe
publicaMoldo
va•
Călătoriivirtua
le•
Num
ecare
aucreatv
alori:
Geor
ge E
nesc
u,
Mar
ia B
ieşu
, Mih
ai G
recu
Med
iul c
ultu
ral
•ProPatria
•Va
lorina
ționa
leșiuniversale
•Noa
ptea
muzee
lor
•Num
ecare
aucreatv
alori:
Euge
n Co
şeriu
, M
ircea
Elia
de
38
TEXT
E RE
COM
ANDA
TE:
Clas
a a
X-a
Clas
a a
XI-a
Cl
asa
a XI
I-a
•M
eşte
rul M
anol
e (fragmen
t)•
V.Alecsan
dri,
Dan,
căp
itan
de p
lai(frag
-men
t)•
M.Eminescu,D
e ce
nu-
mi v
ii, A
tât d
e fr
age-
dă (o
poe
zielaalegere)
•I.L.Caragiale,B
acal
aure
at(fragm
ent)
•G.Coșbu
c,T
rei,
Doam
ne, ş
i toţ
i tre
i•
I.Slavici,
Moa
ra c
u no
roc (fragmen
t)•
G.Călinescu,T
ot m
ai în
veţi,
mai
că?,
Jurnalulliterar
•L.Blaga,H
roni
cul ş
i cân
tecu
l vâr
stel
or(frag-
men
t)
•M.Sorescu,L
a le
cţie(fragm
ent)
•V.Rom
anciuc,T
u eş
ti st
ăpân
a lu
mii
•N.R
usu,
Lia
(fra
gmen
t)
•etc.
•D.Can
temir,
Des
crie
rea
Mol
dove
i (frag
-men
t)
•V.Alecsan
dri,
Istor
ia u
nui g
albe
n (fragmen
-te)
•M.Eminescu,C
ezar
a (fragmen
t)•
M.Sad
ovea
nu,B
alta
gul (fragmen
t)
•N.Lab
iș,M
oart
ea c
ăprio
arei
(fragm
ent)
•M.P
reda
,Via
ţa c
a o
prad
ă(fragmen
t)
•I.Druță,F
runz
e de
dor
(fragm
ent); U
ltim
a lu
nă d
e to
amnă
(fragm
ent)
•D.M
atcovschi,
Doar
fem
eia
•N.D
abija,D
e dr
agos
te•
Gr.V
ieru,L
imba
noa
stră
cea
rom
ână;
Pe
ntru
ea;
Leg
ămân
t (1-2laalegere);
Ia
rtă-
mă;
Tu
•T.Ţâb
ulea
c, F
abul
e m
oder
ne (F
rum
useţ
e;
Fine
ţe,laalegere)
•etc.
•A.Don
ici,
Doi c
âini
•M.Eminescu,L
ucea
făru
l (fr
agm
ent)
; Scr
i-so
area
a II
I-a (fragm
ent)
•Şt.D
elavrancea
,Hag
i-Tud
ose (fragmen
t)•
GeoBo
gza,B
asm(fragm
ent)
•L.Reb
rean
u,C
iule
andr
a (fragmen
t)•
M.Eliade
,Rom
anul
ado
lesc
entu
lui m
iop,
M
emor
ii (fragmen
telaalegere)
•G.Bacovia,D
ecem
bre
•G.Liicea
nu,S
criso
ri că
tre
fiul m
eu(frag-
men
t)•
A.Pău
nescu,R
epet
abila
pov
ară
•N.D
abija,P
e ur
mel
e lu
i Orf
euetc.
•etc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
•P.Ispirescu,T
iner
eţe
fără
băt
râne
ţe şi
via
ţă
fără
de
moa
rte(fragmen
t)•
A.Busuioc,S
ingu
r în
faţa
dra
gost
ei(frag-
men
t)•
Sp.V
angh
eli,
Copi
i în
cătu
şile
Sibe
riei
•A.Silvestru,Is
pita
nem
uriri
i(fragmen
t)•
etc.
•I.Druță,P
ăsăr
ile ti
nere
ţii n
oast
re (f
rag-
men
t)•
I.Va
taman
u,M
ama
•N.D
abija,T
ema
pent
ru a
casă
(fragm
ent)
•I.Gu
zun,V
inil;
Bin
e (fragmen
te)
•etc.
•V.Alecsan
dri,
Lege
nda
cioc
ârlie
i•
I.Slavici,
Mar
a(fragmen
t)•
T.Ţâb
ulea
c, V
ara
în c
are
mam
a a
avut
och
ii ve
rzi (fragmen
t)•
N.D
abija,N
u vă
îndr
ăgos
tiţi p
rimăv
ara
•etc.
39
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura română pentruinstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționale, învățământ liceal,îșipropunedezvoltarealaeleviacom-petențelordecomunicareînlimbaromână,sensibilizareaacestorapentruapreciereaelementelorspecificeculturiiromâneșiuniversale,valorificarea experiențelorlingvisti-ceșidelecturăîndiversedomeniialevieții(personal,educațional,social),manifestânddeschiderepentruimplicareaactivă,responsabilăînviațasocial-culturalăaRepubliciiMoldova.
Avândînvederenoilecerințealeeducațieilingvisticeșitendințeleeuropene,seim-puneoabordarereconceptualizatăaCurriculumului,careurmăreșteînvățareaintegratăalimbiișiliteraturiiromâne,dobândireadecătreeleviacompetențelordecomunicareprinvalorificareaelementelorculturiinaționaleșiuniversale.
Acteledevorbire,caentitățiminimealecomunicării,proiectatepentrucelecincicompetențe,serealizeazăîncadrulactivitățilorcomunicativecareseînscriuîntr-unca-drumai largalcontextului social.Prin intermediulactelordecomunicare,elevulareposibilitateasărealizezediferiteactivitățicomunicative,șianume:sătransmităsausăsoliciteo informație,săexprimeocerere,orugăminte,un îndemn,unordin,omul-țumire,săfacăoinvitație,opromisiune,uncomplimentcuiva,sălaude,săcritice,săavertizezepecinevaetc.
Abordareaintegrată,comunicativ-funcționalăsuntconcepte-bazăaleprocesuluideînvățarea limbii și literaturii române în instituțiilecupredare în limbileminoritățilornaționale.Instruireaseaxeazăpeformareaunuisistemdecompetențe;focalizareapelimbaînfuncțiune,peaspecteleconcretealeutilizăriilimbii;creareadesituațiiauten-tice de comunicare; abordarea flexibilă a faptelor de limbă, dar și cea predominantinductivă,experiențială,cuaccentpe înțelegereașiexersareaconținuturilor lingvisti-ce;învățareacontextualizată;abordareaholistică,integratoareadomeniilordisciplineiLimba şi literatura românăîndiversesituațiidecomunicare.
În acest sens,modelul comunicativ-funcțional urmărește dezvoltarea competen-țelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise, prin dezvoltarea celor patrudeprinderiintegratoarecareinteracționeazăînprocesulcomunicării:audierea, vorbirea, lectura, scrierea.Prinalegereamodelului comunicativ-funcțional, integrat,comunicareadevine„umbrelasubcareseașeazălimbașiliteratura”[55,pag.21].Fațădeabordărileanterioare,aceastaînsemnăoschimbareaaccentelor:dinsprestudiul despre literatură(ilustratdecomentariileliterareneinteriorizate)cătrestudiul litera-turii (favorizând formareadecompetențede lecturăbazatepecomprehensiunea și
40
interpretareatextului),dinsprestudiul despre limbă(abordareastaticăadomeniuluilimbiiromâne),cătrestudiullimbii în uz(favorizândoabordarepragmaticăafolosiriiadecvate,încontext,aachizițiilorlingvistice).Altfelspus,acumulareadecunoștințeafostînlocuitădeformareadecapacități,interiorizareaunorvalorișidezvoltareaunoratitudinicomunicative.
Textele/fragmentelede textepropuse înCurriculum poartă caracterde recoman-dare. Înprocesulproiectăriididactice, învederearealizăriiunitățilordecompetențe,vorfiselectate4-6texte/fragmentedetextenonliterare,literare,carevorcontribuilaformareaunorvalorișiatitudiniadecvate.Peparcursulanului, laclasă,sesugereazămemorizareaa3-4poeziiliricesauaunorfragmentedetexteepice.
ÎnimplementareanouluiCurriculumladisciplinăsevaurmărirealizareametodolo-gieirecomandatădeCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL),învăța-reaîncontexteautentice,promovareacomunicăriiinterculturale,favorizareaperspec-tiveiacționaleinter-șitransdisciplinareademersuluididactic.
Studiullimbiișiliteraturiilatreaptaliceală,conformCECRL,sevaaxapepatrudo-meniidecompetențe:
- cunoaștereadeclarativăsauacademică(savoir/knowledge);- deprinderisauabilități(savoir-faire/skill);- competențaexistențială(savoir-être/existentialcompetence);- abilitateadeaînvăța(savoir-appreandre/abilitytolearn).Cadreledidactice, autorii demanuale vor ține contde recomandărileCECRL,de-
scriptoriiniveluluiB2,proiectatepentruafiatinseînclaseledeliceu(B2.1,B2.2,B2.3).Înrealizareaunitățilordeînvățare,vorfiformulatesarcinidinperspectivăcomuni-
cativă/acțională,conformtipuluidecompetențăformatășimodululuitematicpropus.Învățareasevacentrapeelev,nevoileacestuia,pestimulareacuriozității,creativității,gândiriicriticeșimotivațieipentruînvățarealimbiiromâne,propriaînvățare.
UnelementdenoutateaCurriculumuluiladisciplinăpentruclaselelicealeestein-troducereaAtelierelor de lectură, de discuţii/dezbateri şi interculturale.Încadrulaces-tororese recomandădiscuțiipemarginea lecturilor realizate,dezbateripe temedeinterespublicșipersonal,familiarizareacuvalorilenaționaleșiuniversaleetc.
Încontextulmultitudiniideschimbăriceaulocîndiversesferealevieții,ritmulacce-leratalproceselordedezvoltareasistemelorinformaționale,intereseleșipreferințeleadolescențilordeazi, recomandămprofesorilor îmbogățireaportofoliuluicadruluidi-dactic(înformatletricși/saudigital).
Serecomandăutilizareape largatâtametodelortradiționale,câtșiaceloralter-native,valorificareaconținuturilorprin:învățareaprindescoperireșirezolvaredepro-bleme,învățareaexperiențială,învățareaînbazădeproiecte,învățareaprincercetare,învățarea în bazăde sarcini etc. În aceeași ordinede idei, sugerămcaprofesorul săutilizezematerialedidacticeilustrativeatractiveșimoderne(imagini,hărțiconceptuale,
41
produsedigitale,lucrărigraficecepresupundesene,postere,scheme,diagrame,ilus-trații), instrumente educativemoderne (calculatorul, tabletele, tabla interactivă, te-lefoane mobile), activități/exerciții cu caracter ludic (activități interactive, jocuri derol, studii de caz, simulări, dezbateri, discursuri motivaționale) și suporturi digitale (Website-uri,bloguri,filme,colajedigitale,posteredigitale,dicționareonline,materialeînformatmp3șimp4,soft-uri,platformeeducaționaleetc.).
Evaluareaesteodimensiuneesențialăademersuluieducațional,parteintegrantăaCurriculumului la Limba şi literatura română.Easereferălatoatecomponentelecurri-culareșicuprindedomeniile:cognitiv,afectivșipsihomotor.
Peparcursulprocesuluide învățare, în funcțiedemomentulactuluievaluativ,vorfiutilizatetreistrategiideevaluare: iniţială(predictivă);formativă(continuă);sumati-vă(finală).Evaluarea iniţialăserealizeazălaînceputulanuluideînvățământșivizeazăidentificareacondițiilorîncareeleviipotsăseintegrezeoptimalînactivitateadeînvă-țare.Evaluarea formativăsevafacepeparcursulprocesuluideînvățare,fiindutilizatediversestrategiipracticatedecadruldidacticlaclasă.Evaluareaformativăvafiraporta-tălaounitatedecompetențăsaucâtevaunitățidecompetențe,caretrebuiesăasigurepregătireaelevilorpentruevaluareasumativă,lafineleparcursuluideînvățare.Evalu-area sumativăserealizeazălafineleunitățiideînvățare,avândfuncțiadeconstatareaniveluluideformareaunitățilordecompetențeșiacompetențelorspecifice.
Oevaluareeficientă sepoate realiza ținândcontdecomponenteleprocesuluideinstruire:predare-învăţare-evaluare, activitățiideevaluare aparținându-iunrolcentral,dinmomentceasigurăunfeedbackpermanent,necesartuturoractorilorprocesuluieducațional ladisciplină–elevilor, cadrelordidactice,părinților, factorilordedecizieetc.
Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale elevului. Cadruldidacticvaorganizaevaluareaprocesuluide învățareadisciplineiLimba şi literatura românășiaproduselorșcolare,luândcabazăreperele; parametrii; cerinţele; criteriile/baremele de evaluare,descriptorii de performanţă, grila de notare. Înacestcontext,esteimportantcaînprocesuldeevaluaresăseurmăreascăcorelareadintrecomponen-teleactuluievaluativ:
obiectiv de evaluare → metodă de evaluare → instrument de evaluare → produs criterii de evaluare → descriptori de evaluare → note/calificative.
Oriceactivitatedeevaluarepoatefirealizată,respectândunșirdereguli: seevalueazăsuccesul,șinuinsuccesulelevului; evaluareaserealizeazăînscopulameliorăriiprocesuluideînvățare; evaluareatrebuiesămotivezeelevulspreînvățare; elevultrebuiesăcunoascăcriteriiledeapreciere,parametriidetimpîncareseva
realizaevaluarea;
42
rezultateleevaluăriitrebuiesăfieprezentateîntermenelestabilite; procesulevaluăriitrebuiesăfiepozitivșidetaliat; evaluareatrebuiesăfieobiectivă,corectă; moduldeprezentarearezultatelortrebuiesăfieonest.EvaluareaînprezentulCurriculumesteabordatădinperspectivaformării/dezvoltării
competențelor.Evaluareabazatăpecompetențeimplicăevaluareaformativăacunoș-tințelor,abilitățilorșiatitudinilorelevilorînrezolvareaunorsituațiiconcrete,aprodu-selorrealizate.
Principiilepsiho-pedagogice suntcentratepepersonalitateaceluievaluat (educa-bilului),pecaracteristicilesaleindividualeșidevârstă.Toateelementeleprocesuluideevaluaresuntimportante,nimicnuestedeneglijat:motivațiaelevuluipentruînvăța-re,interesul,moduldeorganizareaprocesului,abordareapersonalizată,transparența,axareapesuccesetc.
ÎnprocesuldeevaluarelaLimba şi literatura română,înînvățământulliceal,sevafaceapelatâtlametodeletradiționale,câtșilametodeleactiveșiinteractivedeeva-luareaatitudinilor,abilităților,cunoștințelorșiaînțelegeriicritice.Înacestcontext,sevaurmări:(a)evaluareaproceselordeînvățare,(b)acompetențelorachiziționate,(c)aprogresuluirealizat,(d)aproduseloractivitățiișiaînvățăriielevilor.Acesteainclud:probe orale, lectura cu voce a textelor, recitarea unui fragment sau a unui text memo-rizat, interogarea frontală, întrebările structurate (interogarea multiprocesuală), reali-zarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată, răspunsurile rezumative sau ample, interviul, probe scrise, teste, fişe de observare, liste de verificare, fişe de evaluare, fişe de evaluare reciprocă, jurnalul reflexiv, harta conceptuală, proiectul, portofoliul, tehnica 3-2-1, investigaţia, autoevaluarea, evaluarea reciprocă etc.
Cadruldidacticvadiversificametodeledeevaluare,vaalternametodele/tehniciletradiționalecucelealternative,activecuceleinteractive.Tipurileșiformeledeevalu-arevorfiselectateșiclasateînperechidistinctive:evaluarearezultatelor–evaluareacompetențelor;evaluareaformativă–evaluareasumativă;evaluareadirectă–evalua-rea indirectă;evaluareaperformanței–evaluareacunoștințelor;evaluareabazatăpesarcinideînvățare–evaluareabazatăpeproiecte;evaluareareciprocă–autoevaluarea.
Evaluarea interactivăare funcție formativă întrucâtpermite reglarea interactivăaînvățăriișiapredării,permițândelevuluisăîșiautoanalizezeșiautomonitorizezeînvă-țarea,raportându-selaobiectiveleurmărite,și,deasemenea,săproiectezeînvățareaviitoare, întimpceprofesorului îipermitesă îșimodelezeșiadaptezepredarea,prinreglăriinteractive.
Oevaluaredevineinteractivăatuncicând:estepersonalizată;reprezintăundemersinteractiv;esteproiectatăîn legăturădirectăcuanumiteobiectiveoperaționale;estemultimodală;sebazeazăpeunfeedbackbidirecționatpermanent,operativșisubstan-țial;estecontinuă,dinamicășianalitică;oferăinformațiivaloroasepentruprocesulde
43
reglareșiameliorareimediatășieficientăainstruiriișiformării;motiveazăeleviiintrin-sec,pentrucăeisimtcăenergiadeînvățareleesteeficientcanalizatășiesterelevantășipentrucălepermite(auto)reglareaînvățăriietc.
Pentruaimplicaeleviimaiactivînpropriaformare,a-ipregătimaibinepentruinte-grareînviațăsocialăserecomandăutilizareaautoevaluării.Înacestsens,estenecesaracreacondițiicestimuleazăautoevaluarea:aplicareaunorfiședeautoevaluare,prezen-tareacriteriilordesucces,încurajareaelevilorpentruaadresaîntrebărilegatedemodulderealizareasarcinilor,încurajareaautoevaluăriișievaluăriireciproce,realizareajurna-luluidereflecțiietc.Înacestecontextedeevaluareserecomandăghidareaelevuluideprofesor,consilierea,încurajareaacestuia.
Demenționatcăprocesuldeevaluareacompetențelorpresupuneconceptualizareaunuidemersalevaluăriicareimplicăosuccesiunedecomponente:proiectarea,apli-carea/implementarea,verificarearezultatelor(laniveldeprocesșiprodus)șiemiterearecomandărilor.
Produsul ladisciplinăreprezintăunrezultatșcolarproiectatpentruafirealizatdecătreelev.PrezentulCurriculum conține listedeprodusepentrufiecare competențăspecifică.Deex.:înclasaaX-a,laCompetențaspecifică3,suntproiectateurmătoareleproduse:fișadelectură,hartaconceptuală,organizatorulgrafic,apreciereapersonală,fișapersonajului,griladeautoevaluare,rezumatul,posteruletc.
Evaluarearezultatelorșcolaresevafaceprininstrumentevalide,cunoscute,pebazaunorcriteriiunice,transparente,prezentateelevilorînaintederealizareaactivității.Cri-teriiledesuccespotfiformulatecufocalizarepedimensiuneaoperaționalăși/saupeceaatitudinală.Criteriiledeevaluare trebuie formulate într-un limbajaccesibil,fiindutilizate,deregulă,verbelapersoanaaII-aplural.
Unaspectextremdeimportantalprocesuluideevaluareînînvățământullicealestelegatde temelepentruacasă.Se recomandăalternareamodalităților clasicecucelemoderne,axareapetexteșisarciniautentice,carevalorificăsituațiicotidiene,proble-mereale,temedeinterespentruelevi,corelatecuperspectiveledeintegraresociocul-turalăaacestoraîncomunitate.Sevorpropuneactivitățicucaracterpractic-aplicativ,realizareaproiectelorindividualeșidegrup,posterelor,prezentăriloretc.
PentrucopiiicuCESsevautilizaacelașisistemcriterial înevaluare,daraplicatpebazaPlanuluieducaționalindividualizat.
ActualulCurriculumpromoveazăorientareademersuluievaluativcătreexprimareadeatitudini,opinii,stimulareaautoreflecțieietc.
44
45
GHIDDE IMPLEMENTARE
A CURRICULUMULUIDISCIPLINAR
46
Introducere
Ghidulde implementareaCurriculumului ladisciplina Limba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale(înconti-nuareGhid)facepartedinsistemuldeprodusecurricularealeCurriculumuluiNațional.
Ghidul reprezintă un instrument de formare/dezvoltare a competențelor profesi-onalealecadrelordidactice,formatorilor locali,specialiștilorîndomeniu, îndeplinindfuncțiiledeinformare,formareșiîndrumare.
GhidulsereferălaaspecteledeimplementareaCurriculumului,ediția2019,ladisci-plinaLimba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,pentrutreaptalicealășiconține:
• referințeconceptualealeCurriculumuluiladisciplinaLimba şi literatura română (conceptuldecurriculum,demersuriinovatoare,sistemuldecompetențespecifi-ce);
• referințeproiectivealeCurriculumuluiladisciplină(proiectareadidacticădelun-gădurată,peunitățideînvățareșidescurtădurată);
• referințemetodologiceșiprocesualealeCurriculumuluiladisciplină(abordareadidacticăatextului,strategiidedezvoltareacompetențelorspecificedisciplinei;strategiișiinstrumentedeevaluarearezultatelorînvățării).
Ghidul răspunde necesităților actuale, așteptărilor elevilor, doleanțelor părinților,exigențelorcadrelordidactice,performanțelorsolicitatedeformatori,inspectoriși,nuînultimulrând,unuiprocesdidacticeficient.
Noua dimensiune a cadrului curricular recomandă învățarea integrată a lim-bii și literaturii române, reconceptualizează perspectivele curriculare, operează cunoțiuni/termenimoderni, propune demersuri inovatoare, implementează tehnologiiinformaționale,valorificădiverseactivitățideînvățareșiproduseșcolare.
ÎnvalorificareaCurriculumuluiladisciplină,treaptaliceală,cadruldidacticvaurmări:• realizareaprocesuluideînvățaredinperspectivaabordăriiintegrate;• abordareaelementelordeconstrucțieacomunicăriiînbazamodeluluifuncţional-
comunicativ;• predarea-învățarealimbii româneînvariantaeioralășiscrisă,normatășiliterară;• învățareaaspectelorlingvisticeîncorelațiecustudiultextelornonliteraresauli-
terare;• studiereatextuluicapretextalcomunicăriidinperspectivăpraxiologică;• organizareaprocesuluideînvățarefundamentatpeînvățareaacțională,cuapli-
careastrategiiloractive,interactive,corelațieiinter-șitransdisiciplinare;• utilizareamaterialelorautenticeetc.
47
În acest context, actualul Ghid propune strategii didacticemoderne, care contri-buieladezvoltareacompetențelordecomunicareaelevilorșiorganizează(inter)activprocesuldidactic,tipuridelecturi,menitesămotivezeeleviișisădiferențiezestudiul,interpretărialetextelorliteraredindiverseperspective,ceoferădeschideriînartalite-rară,esteticăetc.,tipuridescrieri,indispensabileîncontexteleviețiicotidiene,tipurideevaluări,cestabilescpotențialiiitemidinevaluareafinalăpentrutreaptaliceală(BAC).
RecomandărilemenționateînGhidpotficompletatecualtelecemenținelevulînzonauneioptimedezvoltărișiintegrărisociale.
48
1. Referinţe conceptuale ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare
în limbile minorităţilor naţionale
Curriculumul ladisciplinaLimba şi literatura română pentru instituțiilede învăță-mântcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învățământliceal,ediția2019,esteun document normativ, reglator, parte integrantă a Curriculumului Național pentruînvățământul general din Republica Moldova, care reflectă atât cadrul conceptual,competențele,finalitățile,câtșiconținutuldisciplinei,moduldeproiectareademersu-luieducaționallaclasă.Înacestcontext,prezentulCurriculum,încalitatedestandardalînvățăriiladisciplinaLimba şi literatura română,realizeazădouăfuncții:
• funcțiareglatoare–reflectatăîncomponentateleologică/predictivă(Ce?);• funcțiastrategică–reflectatăîncomponenteleconținutalășiprocesuală(Cum?).Scopul Curriculumuluiconstăînvalorificareapoliticiloreducaționalenaționaleșieu-
ropene înpredarea-învățarea-evaluareadisciplinei, sporireacalității învățării limbii șiliteraturiiromâneîninstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționale,formareauneipersonalitățicapabilesăcomuniceeficientîndiversedomeniialevieții.
Prezentul document este elaborat în conformitate cu actele normative, strategii-leșipoliticilenaționaleși internaționalecureferire laprocesuleducațional,politicilelingvisticedestudierealimbiiromâne[1,13].Curriculumulvineînsusținerearealiză-riidocumentelor legislativ-normativenaționaleșistrategice:Codul Educaţiei (art.10, p.3,4),carestipuleazăcă:(a)Studierealimbiiromâneesteobligatorieîntoateinsti-tuțiiledeînvățământdeoricenivelșiestereglementatădestandardeleeducaționaledestat.(b)Statulasigurăcondițiilenecesarepentrustudierealimbiiromâneîntoateinstituțiiledeînvățământ,inclusivprincreștereaponderiidisciplinelorstudiateînlimbaromânăîninstituțiiledeînvățământgeneralcualtălimbădepredare[1];Programul na-ţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale(2016-2020);Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
RelevămcădisciplinaLimba şi literatura română îninstituțiiledeînvățământcupre-dareînlimbileminoritățilornaționale esteundomeniucumaredeschidereformativășiinformativă,cuîncărcăturăculturalășicuimpactpozitivasupracomunicăriiînviațadezicuzi,integrăriișicoeziuniisociale.
49
Structura Curriculumului,ediția2019,cuprindeurmătoarelecomponente:Prelimi-narii; Cadrul conceptual al Curriculumului; Competenţele specifice disciplinei; Adminis-trarea disciplinei; Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut; Volumul re-comandat al produselor şcolare pe clase; Unităţi de învăţare(Unitățidecompetențe,Unitățideconținut,Activitățideînvățare,Produseșcolarerecomandate);Repere meto-dologice de predare-învăţare-evaluare; Bibliografia.
Curriculumulactualseaxeazăpeconceptuleducaţiei lingvisticecarereclamădiverseacțiunicureferirelaactivitateaelevuluiînprocesulșipracticadeaînvățaolimbă.
Scopul educației lingvistice în instituțiilecuprogramîn limbileminoritățilornațio-naleesteformareaunuivorbitorcultdelimbaromână,conștient,capabilsăînțeleagășisăproducăautonommesajeoraleșiscrise,îndiversedomeniialevieții,învedereaintegrăriisocioculturale.
Curriculumulactualabordeazăprocesuldeînvățarealimbiișiliteraturiiromânedinperspectivăintegratăîncaretoatecomponentelestructurale:competențele(audiere,vorbire,lectură,scriere),conținuturile(unitățitematice,actedecomunicare,elementedeconstrucțieacomunicării)șiactivitățiledeînvățarecoreleazăînvedereadezvoltăriicompetențeidecomunicare.
Studiulintegratallimbiișiliteraturiiserealizeazăîncontextulîncareambeledome-nii fuzioneazăurmărindacelași scop: formarea/dezvoltarea competențeide comuni-care.Prinurmare,conținuturiledelimbășiceledeliteraturănusestudiazăcaunitățidistincte.
Nouaperspectivăpedagogicăcepresupunestudiulintegratallimbii,alcomunicăriișialtextului,deplaseazăaccentuldepeacumulareadecunoștințepedobândireadecompetențe.Astfel,competențadecomunicarenureprezintădoarprocesulderecep-tare și reproducere amesajelor orale și scrise, ci se definește ca sistemde strategiicreativecepermitînțelegereavaloriielementelorlingvisticeîncontext,dezvoltândabi-litateadeaproducedesinestătătordiversemesajeoraleșiscrise,demonstrândmoduldefuncționarealimbajului.Dinaceastăperspectivă,princompetențadecomunicareseînțelegenuvolumuldecunoștințedesprelimbaj,textdeținutedeunvorbitor,civaloa-realorfuncțională.Totodată,comunicareanupoatefiabordatăînafarasocialuluiși,înconsecință,trebuieavutăînvedereșidimensiuneaintegratoareaprocesului.
ProcesuldeînvățareaLimbii şi literaturii româneînactualulCurriculumestefunda-mentat șipe învățareaCLIL (Content-and-Language-Integrated-Learning)carevizeazăînvățareaintegratăaconținuturilortematiceșiacelorlingvistice.CLILpoatefiprivitădreptometodologie,oabordarepedagogică,opracticăeducaționalăinovatoareîntr-uncontextpropriusau,efectiv,caoactivitate,unproiectinter/transdisciplinarceinte-greazădiversedomeniidestudiu.Deex.:învățareaLimbii şi literaturii, a Istoriei, a Ge-ografiei, a Muzicii, a Artelor plasticeetc.înscopulînsușiriidenoiconținuturi,formăriidiferitortipuridecompetențe.
50
Esențaabordăriiintegratelaînvățarealimbiiromâneconstăînîmbinareaarmonioa-săaconținuturilorlingvisticeșiacelorliterareprinactivitățideînvățare.
Labazaconceptului învățării integratesuntstabilitecâtevaprincipii fundamentaleidentificatedeDoCoyle–4 C:conţinut, comunicare, cunoaştere și cultură.Toateaces-tepatruelementesuntinterconectateșiaparîncontextespecifice:
Conţinutul reprezintăcunoștințelepecareelevultrebuiesăleachiziționezesubîn-drumarea profesorului, familiarizarea elevului cu subiecte de conținut, formarea deaptitudinișiabilități,darșiverificareagraduluideînțelegereșiasumareainformației.
Comunicarea vizeazăfolosirealimbiiromânepentruaacumulainformații,precumșiinteracțiuneaînvedereadezvoltăriicompetențelordereceptare(audiere,lectură)șiproducereamesajelorînlimbațintă(vorbireșiscriere).
Cunoaşterea constituieimplicareaactivăaelevuluiînactivități(procesedegândireșiînțelegerenecesare),rezolvareadeprobleme.Înprocesulînvățăriiseaplicăoabor-dareacreativă,unmoddegândireșideprelucrareacunoștințeloraxatpe învățareaexperiențială(reviewing)încadrulcăreiaelevulînvațăprininteracțiunecuceilalți,dinpropriileexperiențe,atuncicândestedirectimplicatînactivitateadeînvățare(learning by doing) [33].
Învățareaintegratănusepoatereducelacăutareașiprezentareaunuimodelsaulaaplicareademodele.Trebuiesăținemcontdefaptulcăînvățarealimbiișiliteraturiiro-mâneînspațiulmulticulturalalRepubliciiMoldovasedesfășoarăîndiversemediiling-visticeșicontexteculturale,fiecareavândspecificulsău.Conceptulînvățăriiintegratedeplaseazăatențiadepepredarecătreînvățare,astfel,elevulînprocesuldeînvățarevafiplasatîndiversesituațiicomunicativeîncareisevasolicitasăinteracționezepentruasoluționadiferiteprobleme,înacestmodîșivaformadeprinderideagândișicomunicaînlimbaromână.
ConformCurriculumuluiactual laLimba şi literatura română, învățământul liceal,predarea-învățarea se va fundamentapeparadigma funcțional-comunicativă adisci-plinei,învățarealimbii în funcţiune,învariantaeioralășiscrisă,normatășiliterară,iarnu limba ca sistem abstract.Sevaurmărinupredareaînșipentru sineaunornoțiunilingvistice(fonetice, lexicale,gramaticale),civiziuneacomunicativ-pragmaticăasupralimbii.Învățarealimbiivavizaaspectulpragmatic,aducândînprim-plancompetențadecomunicarevăzutăcafactorcepoatefacilitasubstanțialintegrareaînspațiulsociocul-tural.Aceastăabordarepragmaticăargumenteazăfaptulcăunenunțnuexprimădoarostaredelucruri,cișigândurile,sentimentelepecareideileenunțateleprovoacăatâtvorbitorului,câtșiascultătorului.
Competențadecomunicareînlimbaromânăesteocomponentăimportantăînsis-temuldecompetențe-cheietransversalealeCodului Educaţiei al Republicii Moldova[1]necesarăpentruîntreagaexistențăaomului,pentruinserțialuisocialășidesfășurareaactivitățiidecomunicarescrisășiorală.Respectiv,modelulcurricularaldisciplineise
51
modificăfiindsincronizatcumodelulpedagogicaleducațieiprivindpregătireaelevi-lorpentruînvățareapetoatădurataviețiișipentruintegrareaactivăaacestoraîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.Acestmodelvizeazădublacalitatealimbiiromâne,cadisciplinădestudiușicalimbădesocializare,necesarăelevuluipentruaseintegraso-cioprofesional,acontinuastudiileînlimbaromână.Dinaceastăperspectivă,desucce-sulșcolaralelevilorladisciplinaLimba şi literatura românăvadepindeînmaremăsurăniveluldeintegrareulterioarăaacestorapentruacomunicaîndiversedomeniialevieții(familial,social,educațional,profesional).
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura română,ediția2019,afostrealizatînconcordanțăcuCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi,dinperspectivacă-ruia au fost proiectate competențele specifice, conținuturile de învăţare, abordareametodologică.ÎnnotăcustipulărileșirecomandărileCadruluiaufoststabiliteniveluriledeînvățarealimbiiromâne.Laabsolvireaînvățământuluilicealelevulvatrebuisăatin-gănivelulB2decunoașterealimbiiromâne.Astfel,lasfârșitultrepteiliceale,elevulvaputea:
• înțelegefărăefortvorbireaoralădinvariatetipuridemesajeșisurse,recepționatedirectsauprindiferitemijloaceaudio-vizuale;
• participa laconversații/discuțiicuunanumitgraddespontaneitateșifluență,îndiversesituațiidecomunicare,inclusivcuvorbitoriinativ;
• să-șiexprimecoerent,detaliatopinia,privindanumitesubiectedeactualitate,îndescrieri,prezentări,argumentări,conformobiectivelorpropuse;
• interpreta textenonliterareșiliterarecomplexedinvariatesurseșidepediferitesuporturi;
• redacta textecomplexe,cuostructurăclară,pevariatesuporturi;• valorificaexperiențelelingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomunicare
înlimbaromână,manifestând ca atitudini specifice şi valori predominante:- interesșiatitudine pozitivăînprocesuldeinteracțiuneverbală;- motivare, flexibilitate, autonomieînrealizareaintențiilorcomunicative;- interespentrulectură, gândire critică și motivarepentruintegrareainformați-
ilorachiziționateînpropriulsistemdevalori;- corectitudine, comportament lingvistic autonomși responsabilitatepentruex-
primareaînlimbaromânăliterară;- apreciere, respect pentru valorile culturii naționale/universale, deschidere
pentruexprimareaidentitățiinaționale.În concordanță cu CECRL, învățarea Limbii şi literaturii române în instituțiile cu
predare în limbileminoritățilornaționaleesteproiectată înCurriculum,dinperspec-tivaabordării acţionale,elevul fiindperceputcaunactorsocialcearede îndeplinitdiverse sarcini comunicative în procesul de interacțiune interpersonală, în diferite domeniialeviețiisociale.LalecțiiledeLimba şi literatura română,eleviiîșiformează
52
uncomportamentverbal,abilitățidecomunicareeficientă,atitudinipecaretrebuiesăledemonstrezeînanumitecontextedecomunicare,atuncicândsuntpușiînsituațiadeaemiteenunțuri,deaformulaîntrebărișirăspunsuri,deainterpretatatexte,deasemanifestacavorbitori.Formareacompetențeidecomunicareeste,deci,oactivitatededurată,carepoatefiatinsăprinaplicareaunortehnicieficientedelucru,prinimplicareaactivă,conștientăatâtaprofesorilor,câtșiaelevilorînactivitățiledesfășuratelalecție.
ActualulCurriculumestecentratpeelevfiindvalorificateabordărilepsihocentriceșisociocentrice.
LabazaproiectăriișirealizăriiCurriculumuluiladisciplinăpentruînvățământullicealaufoststabiliteurmătoareleprincipii:
• principiul motivării, stimulării interesului elevului pentru învăţarea limbii române şi a comunicării în limba ţintă;
• principiul învăţării centrate pe elev; • principiul sistematizării şi coerenţei demersurilor educaţionale; • principiul abordării integrate a procesului de instruire; • principiul învăţării bazat pe modelul funcţional-comunicativ; • principiul învăţării experienţiale, prin acţiune;• principiul învăţării realizat într-un mediu prietenos, în contexte diversificate de
comunicare;• principiul accesibilităţii şi individualizării procesului de învăţare; • principiul axiologic/valoric;• principiul comunicării interculturale; • principiul corelaţiei interdisciplinare;• principiul parteneriatului în învăţarea limbii române.
1.2. Demersuri inovatoare ale Curriculumului la disciplină Schimbărilerealizatelanivelglobal,europeanșinaționalaugeneratunansamblu
demodificări realizate în cadrulnormativ-legislativ,politicileeducaționale și curricu-lare, acestea au fost regândite în contextul dezvoltării sistemului de învățământ. Înnotă,dezvoltareaprezentuluiCurriculumaconstituitunimperativdictatdenecesitățileeducaționalemoderne.
ActualizareaCurriculumuluiademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiho-listicăaedițieianterioare,înbazaparadigmeicurriculareconstruităînCadrul de Refe-rinţă al Curriculumului Naţional[2].
CurriculumullaLimba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupre-dare în limbileminoritățilornaționale, ediția 2019, își propune valorificareabunelorpracticinaționaleșiinternaționale,ofuncționalitatemaimareademersurilordidacticeladisciplină,creareacondițiiloradecvatedeînvățare,utilizareamaterialelorautentice,
53
strategiiloractiveșiinteractiveîndemersuldidactic,învedereaspoririicalitățiiînvățăriilimbiiromâne.
Pentruarăspundeașteptărilorsocietății,documentelordepoliticieducaționaleșilingvisticelanivelnațional,înprocesuldeelaborareaCurriculumului,ediția2019,aufostîntreprinseunșirdedemersuri inovatoare cureferirelaconcept,structură,sistemdecompetențe,conținut,activitățideînvățareșievaluare,noțiuni(videTabelul1.1).
Tabelul 1.1. Demersuri inovative dezvoltate în Curriculumul la disciplină
concept • racordarea/dezvoltareaactualuluiCurriculumînconcordanțăcusuportul legislativ normativ naționalșiinternațional;strategiileșipoliticilenaționaleșieuropene;
• stabilireacadruluivaloricintra-/interdisciplinarînbazaprofiluluiabsolventu-luidelatreaptaliceală,dinperspectivaabordărilorpsiho-șisociocentrice;
• transpunereaabordăriisistemiceacurriculumuluicașiconceptînCurriculumulladisciplină;
• corelarea Curriculumului Național cuCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (2018);
• stabilireașidescriereanivelurilordeînvățarealimbiiromânelatreaptalicealăînnotăcuCECRL;
• abordarea integrată a procesului de învățământ: sistem de competențe,conținuturi,activitățideînvățare;
• studiulintegratallimbiișiliteraturiiromâne;• promovareamodeluluifuncțional-comunicativînprocesuldeînvățarealimbii
românecalimbănematernă;• delimitareafinalitățilordeînvățarealimbiișiliteraturiiromânepentru
treaptalicealăînvedereaatingeriiniveluluiB2;structură • redefinireaunitățilordeînvățare;
• stabilireauneistructuriuniceaunitățilordeînvățarepeclasestructurateînunitățidecompetențe,conținuturi,activitățideînvățareșiproduse;
• introducereacomponentelorcurriculare:activitățideînvățare,produserecomandatepentrufiecareclasă;
sistem de competenţe
• identificareataxonomieicompetențelorpentruînvățământulliceal;• reevaluareacompetențelorspecificedisciplinei;• racordareacompetențelorspecificedisciplineicunivelurileeuropenecomune
dereferințăpentrulimbi;• micșorareanumăruldecompetențespecificedela10la5;• precizareaniveluluitaxonomicalcompetențelorspecifice;• redactareacompetențelorspecificeînstructurătriadicăcompusădin:
(a)capacități,(b)cunoștințeși(c)atitudini,valori;• corelareacompetențelorspecificedisciplineicucompetențele-cheie/
transversale;
54
• conexitateaabordărilorintra-șiinterdisciplinarelanivelulcompetențelorcualtedisciplinedinaria curricularăLimbă şi comunicare;
• substituireaconceptuluidesubcompetențăcuunitateadecompetență;• revizuirea sistemului deunități de competențe în contextul dinamic al for-
măriicompetențelorspecificepeunitățideînvățare,pentrufiecareclasădeliceu;
• elaborareaunitățilordecompetențăconformniveluluitaxonomic;• formareagradualăacompetențelorspecifice,peunitățideînvățare,clase;• racordareaactivitățilordeînvățarerecomandatelaunitățiledecompetențe;• evidențiereavalorilorșiatitudinilorpredominanteînconcordanțăcuprofilul
absolventuluiclaselorliceale;conţinut • structurareaunitățilordeconținutîntreicomponente:unitățitematice,acte
comunicative,elementedeconstrucțieacomunicării;• organizareaconținuturilordeînvățaregradual,peclase,conformtrepteide
studiu;• reducereanumăruluideunitățitematice;• elaborareaunitățilortematicecudetalierideconținut;• includereaunitățilortematicecureferirelaeducațiaecologică,educațiapen-
trusănătate,educațiamedia,educațiadigitală,educațiainterculturalăetc.;• excludereaunorunitățitematicenerelevante,textedificile;• introducereaînconținuturiaactelor comunicative;• reproiectareaelementelordeconstrucțieacomunicăriidinperspectivagra-
maticiifuncționale;• corelareaabordărilorintra-/inter-șitransdisciplinarelanivelulconținuturilor,
peclaseșiunitățide învățare,deschideri și sincronizări:Limba şi literatura rusă, Limba şi literatura maternă, Limbi străine.
activităţi de învăţare şi evaluare
• racordareaactivitățilordeînvățarerecomandatelaunitățiledecompetențe;• promovarea strategiilor didactice active și interactice, modalităților de
învățarebazatepeacțiune:învățareaexperiențială,învățareabazatăpecer-cetare, învățareaprindescoperire, învățareaînbazădesarcini/rezolvaredeprobleme,învățareabazatăpeproiecteetc.;
• introducereaunoractivitățideînvățareșiproduseșcolarecarevalorificăTIC,inovațiiledigitale,încheiaimplementăriiStrategiei„MoldovaDigitală2020”;
• includerealisteideproduseșcolarerecomandatepentrufiecareclasă;noţiuni • introducerea,caelementdenoutate,anoțiunilor: suport letric, text multimo-
dal, produs digital, materiale autentice, atelier de lectură, atelier de discuţii/dezbateri, atelier intercultural etc.
Pelângăelementeledenoutatemenționate,prezentulCurriculumsereferășilaunșirderecomandărideordinmetodologic:− promovareaunuidemerseducaționalacționaldeînvățarealimbiiromâne,învede-
reaasigurăriiunuicomportamentcomunicativautonomalelevului;− plasareaaccentuluipeînvățământulformativ-dezvoltativ,învățareacentratăpecel
ceînvață;− conceptualizareaprocesuluideînvățaredinperspectivaabordăriiintegrateacom-
petențelor,conținuturilorșiactivitățilordeînvățare;
55
− revizuireamaterieideliteraturășipropunereaunorconținuturinoicurecomanda-readeastudiatextelenonliterareșiliterarecuaplicațiipracticepetext,realizarealecturiiactive,lecturiideplăcere,formareacititorului-receptorșiinterpret,învede-reaextrageriivalorilordintextullecturat;
− dezvoltarealaeleviaunuiansambludecompetențedetipfuncționalcucaracterdeintegraresocială;
− recomandareaformării/dezvoltăriicompetențeideidentitatenațională–aconștiin-țeinaționale,deschiderepentruexprimareaidentitățiinaționale;
− planificareademersuluididacticaxatpemodeluldeînvățareinter-șitransdisciplinaratâtîncadruldisciplinei,câtșiîncorelarecualtedisciplineșcolareconexe;
− adaptareaprocesuluideînvățarelanecesitățileeducaționale,inteligențelemultiplealeelevilor,intereseleșiaspirațiileacestora,motivațiapentrupropriaînvățareetc.;
− asigurareaunuiclimatdeînvățarefavorabil,stimulator,sigurșiincluziv,garantareadezvoltăriicompetențeidecomunicare,creativității,gândiriicriticeșireflexive;
− creareacondițiilorfavorabilefiecăruielevpentrua-șidezvoltacompetențeleîntr-un ritmindividual,deatransferacapacitățiledobânditelatreaptalicealăîndiversedo-menii;
− utilizarea pe scară largă a materialelor autentice, valorificate în situații/contexte autenticedeînvățaredinperspectivaacțiuniișimanifestăriipractice;
− valorificareastrategiiloractiveșiinteractive,îndiversecontexte: învăţare prin sar-cini; învăţare prin descoperire, învăţare prin cercetare, învăţare bazată pe proiect etc.,integrareaexperiențeianterioareaelevilorînprocesuldeînvățare;
− asigurareauneiautonomiimaimaricadruluididacticînactivitateadelucrulaclasă,organizareașidesfășurareaactivităților,luândînconsiderațiespecificulclasei,inte-reseleelevilorșiresurseledisponibiledininstituțiadeînvățământ,comunitateetc.;
− utilizarea înproiectareademersuluididactica resurselorcurricularestimulatoare,decalitate:materialedidacticeilustrative,suporturididacticeonline,platformeedu-caționaleonline,suporturidigitaleetc.
1.3. Sistemul de competenţe specifice disciplinei Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ
cu predare în limbile minorităţilor naţionale
PrezentulCurriculumpentruînvățământullicealghideazăproiectarea,organizareașidesfășurareaeficientăaprocesuluieducaționalîncontextuluneipedagogiiaxatepecompetențe.
Sistemul de competențe proiectat la disciplină se fundamentează pe taxonomiacompetențelorstructuratăîn: (a) competenţe-cheie/transversale/transdisciplinare, (b) competenţe specifice şi (c) unităţi de competenţe.
56
• Competenţele-cheie/transversaleconsemneazăașteptărilesocietățiiprivindparcur-sulșcolarșiperformanțelegeneralecarepotfiatinsedeelevilaîncheiereașcolari-zării.ConformCodului Educaţiei al Republicii Moldova,art.11:(1)Educațiaarecafinalitateprincipalăformareaunuicaracterintegrușidezvoltarea
unuisistemdecompetențecareincludecunoștințe,abilități,atitudinișivalori,cepermitparticipareaactivăaindividuluilaviațasocialășieconomică.
(2)Educațiaurmăreșteformareaurmătoarelorcompetenţe-cheie:CC1.Competențedecomunicareînlimbaromână.CC2.Competențedecomunicareînlimbamaternă.CC3.Competențedecomunicareînlimbistrăine.CC4.Competențeînmatematică,științeșitehnologie.CC5.Competențedigitale.CC6.Competențadeaînvățasăînveți.CC7.Competențesocialeșicivice.CC8.Competențeantreprenorialeșispiritdeinițiativă.CC9.Competențedeexprimareculturalășideconștientizareavalorilorculturale.
Competențele-cheie derivă din idealul educaţional, stipulat în art. 6 al CoduluiEducației alRepubliciiMoldova, careurmărește „formareapersonalității cu spirit deinițiativă, capabiledeautodezvoltare, ceposedănudoarun sistemde cunoștințe șicompetențenecesarepentruangajarepepiațamuncii,darșiindependențădeopinieșiacțiune,fiinddeschisăpentrudialogintercultural încontextulvalorilornaționaleșiuniversaleasumate”[1].
Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșipoartăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
La22mai2018,ParlamentulEuropeanșiConsiliulUniuniiEuropene,arevizuitcom-petențele-cheiedinperspectivaînvățăriipeparcursulîntregiiviețișiavenitcuunșirderecomandări, stabilindoptcompetențe-cheie:
1. competențedealfabetizare;2. competențelingvistice;3. competențeîndomeniulmatematicii,științei,tehnologieișiingineriei;4. competențedigitale;5. competențepersonale,socialeșideînvățare;6. competențecivice;7. competențeantreprenoriale;8. competențedesensibilizareșiexpresieculturală [5].
• Competenţele specificeladisciplinaLimba şi literatura română îninstituțiiledeîn-vățământ cu predare în limbileminorităților naționale reprezintă un sistem inte-gratdecunoștințe,abilități,atitudinișivalori,dobândite,formateșidezvoltateprin învățare,acărormobilizarepermiteidentificareașisoluționareadiferitorprobleme
57
îndiversecontexteșisituațiidecomunicare.Competențelespecificesuntelaborateînbazacompetențelor-cheie/transversaleșiproiectatepentruafiformate/dezvolta-tepânălafineleînvățământuluiliceal.Actualul Curriculum ladisciplina Limba şi literatura română pentru instituțiile de
învățământ cupredare în limbileminoritățilornaționale stabileșteonouă formulăacompetenţelor specifice(CS)pentruînvățământulliceal:numărdecompetențe,conți-nutșistructură:
CS 1. Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifes-tândinteresșiatitudinepozitivăînprocesuldeinteracțiuneverbală.
CS 2. Participarea lainteracțiuniverbaleîndiversesituațiidecomunicare,demon-strândmotivare,flexibilitate,autonomieînrealizareaintențiilorcomunicative.
CS 3. Interpretarea mesajelorscrise/textelor nonliterareșiliteraredinvariatesurse,manifestândinterespentrulectură,gândirecriticășimotivarepentruintegra-reainformațiilorachiziționateînpropriulsistemdevalori.
CS 4. Redactarea diferitortipuridemesajepevariatesuporturi,demonstrândco-rectitudine, comportament lingvisticautonomși responsabilitatepentruex-primareaînlimbaromânăliterară.
CS 5. Valorificarea experiențelorlingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomu-nicareînlimbaromână,demonstrândapreciere,respectpentruvalorilecultu-riinaționaleșiuniversale,deschiderepentruexprimareaidentitățiinaționale.
Competenţele specificeaucascopdezvoltarea competenţei de comunicare în lim-baromânăprinactivitățidereceptareșicomprehensiuneamesajului/textuluioralșiscris(audierea,lectura,vorbireașiscrierea),valorificareaexperiențelorlingvisticeșidelecturăîndiversesituațiicotidienedecomunicare,centrareaprocesuluideînvățarepeabordareaacțională,realizatăprindiverseactecomunicative.
Competențelespecificeauostructurătriadicăcompusădincapacităţi, cunoştinţe și atitudini, valori. Deex.:
Capacităţi Cunoştinţe Atitudini, valoriInterpretarea mesajelorscrise/texte-
lornonliterareșilitera-redinvariatesurse,
manifestândinterespentrulectură,gândirecriticăşi motivarepentruintegrareainformațiilorachiziționa-teînpropriulsistemdevalori.
Elementul de noutate în formularea competențelor specifice la disciplină vizeazăatitudinile, valorilemanifestatedeelevi: interesșiatitudinepozitivă; flexibilitate,autonomie; interes,gândirecriticășimotivare; corectitudine, comportamentlingvisticautonomși responsabilitate; apreciere, respect pentru valorile culturii naționale/universale, deschidere
pentruexprimareaidentitățiinaționale.
58
Înnotăcucelemenționate,subliniemcăînconceptelevalori și atitudiniseinclud:• valori general-umane – Viața,Adevărul,Binele,Frumosul,Dreptatea,Libertatea,
Egalitatea,Sacruletc.șivalori naţionale –Ţara,Poporul,Simbolicadestat(imnul,stema,drapelul),Limbanațională,Conștiințanațională,Istorianațională,Culturanațională,Credința,Tradițiile,Artapopularăetc.)
• atitudini −respect fațădesine,fațădeceilalțimembriaisocietății/persoaneceaparțindiferitorculturi,aprecierepentruvalorileculturiinaționaleșiuniversale,receptivitatepentrudiferențeleculturale,deschiderepentruexprimareaidenti-tățiinaționale,mândriepentruțaraîncaretrăieșteetc.
Pentrua realizaundemersdidacticeficient ladisciplină,profesorul vaurmăripeparcursul întreguluiprocesdepredare-învățare-evaluareatâtdezvoltarea competen-țelorspecifice,câtșiformarea/dezvoltareacompetențelor-cheie/transversale.Încon-text,cadruldidacticvatrebuisăproiectezecumultărigurozitateprocesuldeînvățareladisciplină(atâtproiectareadelungădurată,câtșiceadescurtădurată),identificândpentrufiecareunitatetematică,secvențăde învățare legăturile inter-și transdiscipli-nare(Limba şi literatura română şi Istoria/Geografia/Educaţia muzicală/Arteleetc.).Înacestscop,profesorulvastăruiîndemersuldidacticpecorelațiadintrecompetențelespecificeladisciplinășicompetențele-cheie(vide Tabelul1.2).
Abordarea inter- și transdisciplinară a demersului didactic, realizată prin strategiiactiveșiinteractive,vastimuladezvoltareaintelectualășicreativăaelevului,vaincitacuriozitatea,interesul,motivațiapentruînvățare,vacreacondițiipentrurealizareadife-ritorsituațiiautenticedecomunicare:prinexersareaflexibilității,spontaneitățiivorbirii,corectitudiniiînexprimare,comportamentuluilingvisticautonometc.
Tabelul 1.2. Corelaţia dintre competenţele specifice disciplinei Limba şi literatura română şi competenţele-cheie transversale
CC1 CC2 CC3 CC4 CC5 CC6 CC7 CC8 CC9
CS1 + +
CS2 + + + + + + +
CS3 + + + + + +
CS4 + + + + + +
CS5 + + + + + + + + +
Legendă:+–Competențaspecificăcontribuieînmoddirectlaformareacompetențelor-cheie/transversale.
–Competențăspecificăcontribuieînmodindirectlaformareacompetenței-cheie.
59
Competenţele specificesuntfinalitățidestudiucereprezintă ieşiridinprocesuldeînvățământșiseevalueazălafineletreptei liceale.Formarea/dezvoltareaacestoraserealizeazăgradualprinunitățiledecompetențecereprezintă intrăriînprocesuldeînvă-țământ.Respectiv,unitățiledecompetențăaufostformulatedinperspectivarealizăriicompetențelorspecifice.
• Unităţile de competenţe derivă dincompetențelespecificeșiservesccaelemente/etapeînformareaacestora.Unitățiledecompetențe indicăachizițiilecaretrebuiesăfiedobânditedecătreelevilasfârșitulunitățiideînvățaresaulafineleanuluidestudii.
Acesteavorfievaluateformativși/sausumativ,lafineleunitățiideînvățare/unitățiitematice/modululuiși/saulafineleanuluidestudii.Deex.:
Tabelul 1.3. Model de structurare a competenţei specifice pe unităţi de competenţe
Competenţa specifică
Aspecte privind înţelegerea mesajului
oral
Unităţi de competenţeClasa a X-a
Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifestândin-teresșiatitudinepozitivăînprocesuldeinteracțiuneverbală.
Aînțelege:- informațiaglobală;- oinformațiespecifică;- oinformațiedetaliată;- sensulimplicitaldis-cursului.
1.1. Identificarea semnificațieigeneraleamesajeloraudiate,îndiversecontextedecomunicare.
1.2. Selectareaunorinformațiirelevantedindiversetexteaudiate,înscopulîndeplini-riiuneisarcinidelucru.
1.3. Recunoaşterea organizăriilogiceaunormesaje/texteaudiate.
1.4. Ascultarea activăamesajelor,decomple-xitatemedie,încomunicareadirectăsauînregistratepediferitesuporturiaudio-vizuale.
Competențelespecificesedezvoltăgradualprinintermediulunitățilordecompetențe(videTabelul1.4).Unitateadecompetențăesteindicatorulprivindnivelulderealizareacompetențeispecificesauaprodusuluiîntr-unanumitcontextdeînvățare.
60
Tabelul 1.4. Harta sinoptică a dezvoltării graduale a competenţelor specifice
Competenţa specifică
Unităţi de competenţeX XI XII
1. Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifestândin-teresșiatitudinepozitivăînproce-suldeinteracțiu-neverbală.
1.1. Identificarea sem-nificațieigeneraleamesajeloraudiate,îndiversecontextedecomunicare.
1.2. Selectareaunorinformațiirelevan-tedindiversetexteaudiate,înscopulîndepliniriiuneisarcinidelucru.
1.3. Recunoaşterea organizăriilogiceaunormesaje/texteaudiate.
1.4. Ascultarea activăamesajelor,decom-plexitatemedie,încomunicareadirec-tăsauînregistratepediferitesupor-turiaudio-vizuale.
1.1. Recunoaşterea ideiloresențialeîn prezentări,de-scrieri, discursuri,emisiuni,rapoarte.
1.2. Stabilirea înmesa-mesa-jeleaudiateaunorpunctedevedere,atitudini,sentimen-te.
1.3. Analiza unei infor-mațiiaudiate,dindiversesurse,pen-trualuaodecizie.
1.4. Ascultarea activăadiferitortipuridemesajereceptatedininteracțiuniverbaledirecte,TV,radio,Internet.
1.1. Receptareasensu-luiglobalalunuidiscursoralînin-teracțiuniverbalesauîntransmisiuniaudio-video.
1.2. Recunoaşterea informațiilorspe-cificedinmesaje/discursuricomple-xepesubiectedeinterespersonal.
1.3. Ascultarea activăadiferitormesajeînsituațiirealedecomunicare.
1.4. Distingerea mesa-juluiuneiconversa-țiipetemecotidi-eneîntrevorbitoriinativi.
2. Participarea la in-teracțiuniverbaleîndiversesituațiidecomunicare,demonstrândmo-tivare,flexibilita-te,autonomieîn realizareaintenții-lorcomunicative.
2.1. Redareamesajuluiunortexteaudiate/lecturate,pebazaunuiplandeideipropus.
2.2. Descriereaunorlocurimemorabile,acțiuni,evenimen-te,fenomene,aplicândnormelelimbiiromânelite-rare.
2.3. Caracterizarea unorpersoane/personaje,înbazareperelor,cuargu-mentareaopiniei.
2.1. Redarearezuma-tivăamesajuluiunortexteaudiate/lecturate,utilizânddiferiterepere.
2.2. Descriereaunorîntâmplări,fapte,situații,evenimen-te,aplicândnor-melelimbiiromâneliterare.
2.3. Caracterizarea unor persoane/personaje,expri-mândatitudineafațădemodullordeasecomporta,aacționa,agândi.
2.1. Redareadetaliatăamesajuluiunortexteaudiate/lecturate,conformanumitorcerințe.
2.2. Caracterizarea unorpersoane/personaje,formu-lândpunctedevedereproprii,concluzii.
2.3. Susţinerea, cuar-gumenterelevante,aunuipunctdevedere,încadruluneidiscuții,pediverseteme.
61
2.4. Susţinerea unui schimbdemesaje,punctdevederepetemedeinterespersonal.
2.5. Relatareaîndeta-liuaunoreveni-mente,experiențepersonale,utilizânddiversesurseșisuporturi.
2.4. Susţinerea unui punctdevedere,încadruluneiconver-sații,argumentândopiniaproprieper-sonal.
2.5. Prezentarea unorinformațiirele-vantedeinterespersonal,utilizândvariatesurseșisuporturi.
2.4. Prezentarea unormesajecomplexepevariatesubiectedeinteresperso-nal,aplicândnor-melelimbiiromâneliterare.
2.5. Prezentarea unordiscursuri/comuni-cări/proiecte,utili-zânddiversesurse,suporturiletriceșidigitale.
3. Interpretarea mesajelorscrise/textelornonli-terareşiliteraredinvariatesurse,manifestândinterespentrulectură,gândirecriticăşimotivarepentruintegra-reainformațiilorachiziționateîn propriulsistemdevalori.
3.1. Lecturaautonomăadiferitortipuridetextenonliterareşi literare,adaptândmodulşivitezadelecturălaobiecti-velestabilite.
3.2. Recunoaşterea unorinformațiispecificeşidedetaliudintextelecturate,pebazaunorîntrebăridesprijin.
3.3. Selectareaunorinformațiirelevan-tedindiversetexteinformativepentruaîndepliniosarci-îndepliniosarci-osarci-nădelucru.
3.4. Aprecierea,înbazatextelorlecturate,apunctelordevedere,atitudinilor,sentimentelorex-primate.
3.5. Raportareamesa-juluiunuitextcititlapropriileexperi-ențedeviațăşidelectură.
3.1. Lecturaautonomăatextelornonlite-rareşiliteraredinvariatesurseşidepediferitesupor-turi.
3.2. Identificareadeinformațiişiopiniirelevante,conformobiectivelorstabili-te.
3.3. Selectareadeinformațiidinmaimultetexte/surseînscopulîndepliniriiuneisarcinidelucru.
3.4. Aprecierea relevanțeișivaloriimesajuluiunuitextlecturat.
3.5. Raportareamesa-juluiunuitextcititlapropriileexperi-ențedeviațăşidelectură.
3.1. Lecturacuunmaregraddeautonomieaunortextecom-plexe,dinvariatesurse,identificândideipertinente.
3.2. Identificarea deinformații-cheiedindiversetexte.
3.3. Selectareadein-formațiidinmaimultetexte/surse,pentrudocumenta-re,înscopulformă-înscopulformă-scopulformă-riiopinieiproprii.
3.4. Apreciereavalori-lorpromovateîn textulliterarprinintegrareaacestoraînpropriulsistemdevalori.
3.5. Raportareamesa-juluiunuitextcititlapropriileexperi-ențedeviațăşidelectură.
62
4. Redactarea di-feritortipuridemesajepevariatesuporturi,de-monstrândcorec-titudine,compor-tamentlingvisticautonomșires-ponsabilitatepen-truexprimareaînlimbaromânăliterară.
4.1. Respectarea exi-gențelorortografi-ceșigramaticalelaelaborareatextelorscrise.
4.2. Formulareaunorargumenteperti-nentecuprivirelasubiectulpusîndiscuție.
4.3. Redactarea diferi-tortipuridetexte,utilizândexempledinviață/lecturi.
4.4. Elaborarea unui eseustructuratînbazăderepere.
4.5. Manifestarea res-ponsabilitățiipen-trucorectitudineaexprimăriiînlimbaromânăliterară.
4.1. Respectarea exi-gențelorortografi-ce,gramaticaleșistilisticeînelabora-reatextelorscrise.
4.2. Argumentarea justificatăaunuipunctdevedere,auneiidei,alegeri.
4.3. Elaborarea diferi-tortipuridetexteconformarieite-matice.
4.4. Redactarea unui eseustructurat,înbazauneiopereliterare/experiențepersonale.
4.5. Manifestarea pre-ocupăriipentrucalitateamesajelorredactate.
4.1. Respectarea exi-gențelorgramatica-le,stilisticeșigra-ficeînelaborareadiferitortipuridetexte.
4.2. Argumentarea,cuexemplerelevante,aunoridei,opiniiproprii.
4.3. Elaborarea diferi-tortipuridetextepetemedeinterespersonal.
4.4. Redactarea unui eseu structuratconformarieite-matice.
4.5. Manifestarea responsabilitățiipentruexprimareaînlimbaromânăliterară,compor-tamentlingvisticautonom.
5. Valorificarea experiențelorlingvisticeşidelecturăînvariatedomeniideco-municareînlimbaromână,demon-strândapreciere,respectpentruvalorileculturiinaționaleșiuni-versale,deschide-repentruexpri-mareaidentitățiinaționale.
5.1. Aplicareaachizi-țiilorlingvisticeșilectoraleîndiversesituațiidecomuni-care.
5.2. Producereaunortexteorale/scrise,pediferitesupor-turi,conformarieitematice.
5.3. Practicarealimbiiromâneîndiversecontexteșcolareșisocialeînvedereadezvoltăriiperso-nale.
5.1. Aplicarea achizi-țiilorlingvisticeșilectoraleîndiversedomeniidecomu-nicare.
5.2. Prezentarea do-cumentatăa unorvalorinaționale/universaleprinin-termediuldiferitortipuridetexte.
5.3. Practicarealimbiiromâneîndiversesituațiidecomuni-careinterculturală.
5.1. Utilizarea achizi-țiilorlingvisticeșilectoraleîndiferitecontexteșcolare,socialeșiculturale.
5.2. Prezentarea ar-gumentatăa unorvalorinaționale/universale,prinin-termediultextelormultimodale.
5.3. Practicarealimbiiromâneîndiversesituațiidecomu-nicare,învedereaintegrăriisociocul-turale.
63
2. Referinţe proiective ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română
2.1. Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română ca sursă
de proiectare didactică
Proiectareadidactică ladisciplinăesteunprocesdeliberativcare solicită cadruluididacticanticipareaderulăriievenimentelorlaclasă,identificareapașilorceurmeazăafiparcurșiînrealizareaeficientăaactivitățiididactice.
Modelulmodernalproiectăriididacticeesteaxatpeformarea/dezvoltareadecom-petențeșisebazeazăpevalorificareapotențialuluifiecăruielevînparte,peorientareaacestuiaspresucces.Încontextulîncareunproiectestebineconceptualizat,structurat,realizatdinperspectivasistemuluidecompetențe,aexigențelorprestabilite,eldobân-deștecaracteristicileunuiinstrumentdelucrumodernșioperațional,necesarcadruluididacticpentruasigurareacalității.Curriculumulactual laLimba şi literatura română stabileștedreptprioritateoptimizareaprocesuluideproiectare,organizareșievaluareademersuluididacticlaclasă,pentruasporicalitateaînvățăriilimbiiromâneîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale.
Procesuldeproiectaredidacticăesteprivit,actualmente,nucaundemersadminis-trativformal,cicaunactdecreațieceimplicăintuiție,imaginație,creativitate,experi-ență,oferindcadruluididacticposibilitatearealizăriiunuidemerspersonalizat.Proiec-tarea didactică personalizatăseexprimăprindreptulcadruluididacticdealuadeciziiasupramodalitățilordeorganizareademersuluididacticlaclasă,înfuncțiedeviziunilesale,condițiileșicerințeconcretealeprocesuluieducațional,resurselemetodologice,temporale,materialeleconsiderateoptimedecătrecadruldidactic,înfuncțiedecon-textuleducațional.Totodată,profesorulîșiasumășiresponsabilitateapentruîntregulprocesdidacticlaclasă,pentruaasigurafiecăruielevunparcursșcolarindividualizat,oportunitățiderealizarepersonală.
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura românăconstituiereperul,documentulnormativpentruproiectareadidacticăpersonalizată.Înnotăcucelespuse,valorifica-reaCurriculumului la clasăvafi realizată într-o formăcomprehensivă,asigurându-seinterdependențadintre toateelementeleconstitutive:competenţe specifice – unităţi de competenţe – unităţi de conţinut – activităţi de învăţare și produse, încorelarecuadministrareadisciplinei,repartizareaorientativăaorelorpeunitățideconținut.
Competenţele specifice suntproiectatepentruafi realizatepe totparcursul învă-țământului licealșireprezintăreperul înproiectareadidacticădelungădurată ladis-ciplină.
64
Unităţile de competenţe sunt secvențe derivate din competențele specifice pro-iectatepentruafiatinsepână lafinelefiecărei clasede liceu.Sistemulunitățilordecompetențevaservidreptbazăpentruelaborareainstrumentaruluidestinatevaluăriisumativeanualepeclase.
Unităţile de conţinutconstituiemijloaceinformaționaleprincareseurmăreștereali-zareaunitățilordecompetențeproiectateînformareacompetențelorspecificediscipli-neișiacelortransversale/transdisciplinare.UnitățiledeconținutprevăzuteînactualulCurriculuminclud:contexte tematice, acte comunicative și elemente de construcţie a comunicării șivorcontribuiladobândireaachizițiilordeterminateprinsistemuldecom-petențeprestabilit.
Activităţile de învăţare şi produsele școlarerecomandateprezintămodalitățidefor-mare/dezvoltareasistemuluidecompetențelaclasă,iarproduseleșcolaresuntproiec-tatepentruafirealizateîncadruluneiunitățideînvățare.Cadruldidacticarelibertateadevalorificareaacesteilistedeschiseînmodpersonalizatînprocesulproiectăriididac-tice,înfuncțiedespecificulclaseiconcretedeelevi,deresurseledisponibileetc.
Acțiuneadeproiectareesteunprocescomplex, care se realizează lanivelmacro (generalalprocesuluideînvățământ)șimicro(alunitățilordeînvățare,contextelorte-maticeșialactivitățilordidacticeconcrete).Astfel,distingem:
• lanivel macro: proiectare didactică de lungă durată (anuală/semestrială);• lanivelmicro: proiectare pe unităţi de învăţare; proiectare didactică de scurtă
durată (zilnică,pentrulecții).Modeluldeconcepereșirealizareademersuluididacticladisciplinăpresupunepar-
curgereaunoranumiteetape,întimpulcăroracadruldidacticvarăspundelaurmătoa-releîntrebări:
65
Etapa I II III IV
Întrebarea Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face?Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia făcut?
Răspunsul Identificarea unităţilor de competenţe şi formularea obiectivelor corespunzătoa-re,ceurmeazăafirealizateînactivitateadidactică.
Stabilirea resurselor educaţionale şi a mijloacelor necesare realizării obiectivelor formulate:• conţinu turi ale
învăţării;• resurse umane
(elevi:experiențalorcognitivăante-rioară,capacitățideînvățare,price-perișideprinderi,motivațiaînvățăriietc.);
• resurse materiale: spațiu,dotare,mijloacedeînvăță-mântetc.;
• timp disponibil pentruînvățare.
Identificarea modalităţilor optime de predare-învăţare:• selectarea meto-
delor şi a tehnici-lor eficiente axatepenecesitățileelevului;
• stabilirea forme-lor adecvate de organizare a in-struirii (individual,pegrupe,frontal)şi îmbinarealorpentruarealizaunprocesdeinstruirecentratpecelceînvaţă(diferențiat/individualizat).
Stabilirea unui sistem de evalu-are prin care se va aprecia pro-gresul în învăţa-re al elevilor:conturarea me-todelor şi tehnici-lor de evaluareîncorespunderecucompetențeleceurmeazăafifor-mate/dezvoltate,obiectiveleur-mărite,adecvateparticularitățilordevârstă.
Realizareaunordemersuriinstructive-educativeeficientevasolicitaînproiectareademersuluieducaționallaclasăîmbinareaarmonioasăadimensiuniiinstructivecuceaeducativă.
2.2. Proiectarea didactică de lungă durată
Primaoperațieimportantăpecareorealizeazăcadruldidacticlaînceputulanuluișco-larladisciplinăesteproiectarea didactică de lungă durată. Prinproiectareadidacticădelungăduratăsestabileștesistemuldecompetențecetrebuieformat/dezvoltatladisci-plinăîntr-operioadăconcretădetimp(anșcolar), sepunînrelațiecelelaltecomponentecurriculare. Înprocesuldeelaborareaproiectuluidelungăduratăse parcurgetapizaturmătoriipași: lectura personalizată a Curriculumului, stabilirea sistemului de compe-tenţe ce trebuie format/dezvoltat la clasă, corelarea acestora cu unităţile de conţinut, identificarea resurselor, timpului necesar şi modalităţile de realizare a feedback-ului.
Proiectul didactic de lungă durată cadocumentadministrativ,funcționaloferăima-gineaîntreguluidemersdidacticladisciplină,pedurataîntreguluianșcolarșiaremeni-readeaasiguraunparcursritmicalprocesuluidepredare-învățare-evaluareînvedereaformării/dezvoltăriilaeleviasistemuluidecompetențestabilitînCurriculum.
66
Laelaborareaproiectuluide lungăduratăprofesorulva ținecontdeurmătoarelecerințe:
• respectareaprevederilorCurriculumuluiladisciplinășiaPlanului-cadru;• asigurareauneicorelațiijudicioasedintre:competenţele specifice – unităţile de
competenţe – unităţile de conţinut – activităţile de predare-învăţare-evaluare, produsele recomandate – resursele de timp necesare;
• stabilireasuccesiuniideparcurgereaunitățilordeînvățareșistructurareainternăaacestora(lecțiideevaluare inițialășisumativă, lecțiipostevaluative, lecțiiderecapitulare,lecții-atelier,lecțiiintegrate);
• structurareaconținuturilor(contexte tematice, acte comunicative, elemente de construcţie a comunicării)peunitățideînvățareșidetaliereaconținuturilorfiecă-reiunitățideînvățare;
• alocarearesurselordetimpnecesarepentrufiecareunitatedidactică,înconcor-danțăcucerințeleadministrăriidisciplinei(structuraanuluidestudii,număruldeoreladisciplină,specificulclaseideelevi,complexitateamaterieicarevafistu-diată,resurseledisponibile,condițiileșicontextulîncareserealizeazăînvățarea,spațiulfizic,managementulclasei,doleanțeleeleviloretc.);
• verificareaconcordanțeidintretraseuleducaționalpropusdecadruldidacticșiofertaderesurseeducaționale,disponibilitateamaterialelordidactice(manuale,ghiduri,mijloaceletriceșidigitaleetc.);
• identificareproduselorșiainstrumentelordeevaluare.Menționămcăînprocesulproiectăriididacticedelungădurată,oatențiedeosebi-
tăsevaacordaformăriișidezvoltăriigradualeacompetențelorspecificeladisciplină,asigurându-serespectareasuccesiunii logiceaunitățilordeconținut.Oproiectaredi-dacticăcorectelaborată,trebuiesăacopereintegralCurriculumulladisciplinădinper-spectiva competențelorproiectate.
Se recomandă, a se ține cont și demodul de prezentare a proiectelor: (a) să fierealizat în format letric (pesuportdehârtie); (b)săfie întocmitși structurat înbazaCurriculumuluiladisciplină,curespectareatuturorcerințelorderigoare(videModelul).
67
Pagină de titluModel:
MINISTERULEDUCAŢIEI,CULTURIIŞICERCETĂRIIALREPUBLICIIMOLDOVADirecțiaÎnvățământ,TineretșiSport................
Instituțiadeînvățământ..................................................AVIZAT:Directorulinstituției................Data.............
PROIECTDIDACTICDELUNGĂDURATĂLA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionaleClasaa......-a
anulșcolar.........-.......... Profesor:..............,graddidactic..........
VERIFICAT:Şef-catedră,…………
COORDONAT:Directoradjunct:……….DiscutatșiaprobatlaședințaCatedreideLimbașiliteraturaromânăProces-verbalnr.....din.......
I. Antetul proiectului de lungă durată va include:• Denumireainstituțieideînvățământ• Anulșcolar• Numeleșiprenumeleprofesorului,graddidactic• Disciplina• Clasa• Competențespecificeladisciplină(setranscriudinCurriculum)• Unitățidecompetențelaclasă(setranscriudinCurriculum)• Bibliografie• Structuraanuluideînvățământ(seindicădatelesemestrelorșialevacanțelor)• Orarulsunetelor• Orarullecțiilor
68
II. Proiectul de administrare a disciplinei Limba şi literatura română va avea următoarea structură:
Perioada
Unităţi de învăţare
Număr total de
ore:
dintre care:
recapitulări evaluări(iniţială, sumativă)
ateliere de lectură/de discuţii/dezbateri/
interculturaleSemestrulIUnitateadeînvățare1.…………………..SemestrulII…………………..Anual
III. Planificarea materiei de studiu pe unităţi de învăţare la disciplină
Planificareacalendaristicăreprezintătranspunereaexigențelorcurriculareîntermenideconținuturi,strategiididactice,resursedetimp,mijloace.Cadruldidacticvaurmăricumaregrijăcorelațiadintretoatecomponentelecurriculare:competențelepecareinten-ționeazăsăleformezeînraportcuunitățiledeconținut;număruldeorenecesar,datelecalendaristiceexacte,subiectulfiecăreilecții(carevafitranscrisăulteriorînregistrulcla-sei);strategiiledeorganizareademersuluididacticșievaluare.
Din perspectiva proiectării didactice personalizate, profesorul este în drept să-șimodelezepropriul traseuderealizareaCurriculumului laclasă, ținândcontdereco-mandărilecurriculare.Încontext,propunemmodeledeproiectaredidacticădelungădurată.
Modele:
Model A.
Unitatea de învăţare
Unităţi de com-petenţe
Unităţi de conţinutNr. de ore
DataActivităţi
de învăţare
Activităţi de
evaluareUnităţi
tematice
Elemente de construcţie
a comunicării. Acte comunicative
Unitatea 1.Nr. de ore - Unitatea 2.Nr. de ore -
69
Model B.
Data Unităţi de competenţe
Unităţi de conţinut
ProduseTema lecţiei
Elemente de construcţie a comunicării. Acte
comunicativeUnitatea de învăţare 1. Nr. de ore -
Unitatea de învăţare 2. Nr. de ore -
Model C.Unitatea de învăţare 1. Nr. de ore
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi
de predare-învăţare
Nr. de ore
DataTema lecţiei
Elemente de construcţie a comunicării.
Acte de comunicare
Unitatea de învăţare 2. Nr. de ore -
Proiectareacalendaristicăpoatefirealizatășidupăunmodelrezumativ,careconținemaipuțineinformații.
Sugestii pentru completarea rubricilor:• Competenţe specifice: sevortranscriedinCurriculumșipotficompletateprin
numerotare:CS1,CS2etc.• Unităţi de competenţe: sevortranscriedinCurriculumulladisciplină;învariantă
schematică,setranscriunumereledeordinealetuturorunitățilordecompeten-țe,prevăzutepentruunitateadeînvățaredată(deexemplu:1.1;2.3;3.1etc.).Înprocesuldeproiectaretrebuiesăseținăcontdeabordareaintegrată/complexăaunitățilordecompetențe,astfel,lafiecareunitatedeînvățarevorfiproiectatetoatecincitipuridecompetențeproiectateînCurriculum.
• Număr de ore pe an şi pe săptămână: sevortranscriedinCurriculum,înconfor-mitatecuPlanul-cadru.
• Unităţi de învăţare: (secvențedincadrulproiectăriidelungădurată)vorfieșalo-nate,preluânddenumiriledinCurriculumulladisciplinăsaudenumireaunitățiitematicedinmanualulaprobatdeMECCpentruanulcurent.
• Număr de ore pentru unitatea de învăţare: se proiectează orientativ, ținândcont de recomandările Curriculumului la disciplină, conținuturile proiectate înmanual,complexitateafenomenelorlingvistice,ritmuldeînvățarealeleviloretc. Pentruoproiectaredidacticăeficientădelungăduratălatreaptaliceală,vorfi
70
proiectate8unitățideînvățare,acâte16-17orefiecare.Înunitateadidacticăserecomandăafiincluselecții:derecapitulare/sinteză(1-2ore),atelier(1-2ore),evaluare(inițială,sumativă)(1-2ore),deanalizăaevaluării(1oră);
• Unităţi de conţinut: reprezintă componenteprin care seurmărește realizareasistemuluideunitățidecompetențeproiectatpentruunitateadeînvățaredată.Seconstituieacesteadin:unităţi de conţinut, acte comunicative și elemente de construcţie a comunicării.
• Număr de ore pentru o unitate de învăţare: seindicănumăruldeoreproiectatpentrurealizareaunitățilordecompetențeproiectateîncorespunderecuunită-țiledeconținut.
• Data: se scriudatelecalendaristicepentrufiecaresubiect, încorespunderecustructuraanuluișcolar.
• Activităţi de învăţare:sefixeazăstrategiididacticeeficiente,înviziuneaprofeso-rului,pentrurealizareaunitățilordecompetențeproiectate.
• Activităţi de evaluare: se specifică modalitățile de evaluare a competențelor(evaluarea iniţială, formativă, sumativă) șiinstrumenteledeevaluarepeunită-țiledeconținutproiectate.Dupăfiecareevaluaresumativăserealizeazăolecțiedeanalizăaprobeideevaluare.SeproiecteazăevaluareainițialăobligatoriedoarînclasaaX-a,încelelalteclaseevaluareainițialăsevarealizaladiscrețiacadruluididactic.
• Recapitulări:sespecificănumărulrecapitulărilorpeunitățide învățare,ținândcontderecomandăriledinCurriculum,numărulunitățilortematiceîncadrulse-mestrului/anuluișcolar.
• Ateliere de lectură, de discuţii/dezbateri, interculturale:se indicănumăruldeoreproiectatpentrulecții-atelierincluseîncadrulunitățilordeînvățarepentruanulîncurs.Totalpentrulecțiile-atelierînCurriculumsuntrezervate8orepentrutreaptaliceală.Deregulă,pentrufiecaretipdelecție-atelierseproiecteazăanual2-3ore.
• Produse: seindicăproduseleșcolarepecarelevarealizaelevulîncadrulunitățiideînvățare.
• Resurse didactice:sestabilescsuporturilecurricularerelevantepentrurealizareademersuluididacticlaunitateaproiectată.
• Note:secompleteazăpeparcursulanuluișcolar,fiindfixatesugestii,schimbări,concretizăricureferirelamodificărileoperateînproiectareadelungădurată.
71
2.3. Proiectarea didactică pe unităţi de învăţare
Unitatea de învăţare esteostructurădidacticădeschisășiflexibilă,careareurmă-toarelecaracteristici:formeazăeleviloruncomportamentspecific,determinatdesiste-muldecompetențeproiectat;esteunitarădinpunctdevederetematic;sedesfășoarăînmodsistematicșicontinuupeoperioadădeterminatădetimp;sefinalizeazăcuorede recapitulare,evaluaresumativășianalizăaprobelordeevaluare.Unitateade în-vățareestevalorificatăprinintermediulunorstrategiidepredare-învățare-evaluareșisubordoneazălecția,caelementoperațional.
Structuraunitățiideînvățarecuprinde:lecțiiintegratedeLimba şi literatura română;lecțiiderecapitulare/sinteză;lecții-atelier,lecțiideevaluareinițială,sumativășiposte-valuare.Total,înînvățământullicealladisciplinăsevorproiecta8unitățideînvățare,cuunvolumde16-17orepentruounitatedidactică.
Prinproiectareaprocesuluididacticaxatpeunitățideînvățareprofesorulîșivacreaoviziunedeansambluasupraprocesuluididactic,vaurmăriprocesuldeasigurareacontinuității în formarea/dezvoltarea sistemului de competențe, eficiența procesuluideevaluareformativășiimpactulacestoraasupraevaluăriisumative.Deșiconfigurațiaproiectelorpeunitățideînvățareesteflexibilă,esențialăestesuccesiunealecțiilor,le-gatetemporalșicauzalîntreele.
72
Proiectarea pe unităţi de învăţareProiectuluneiunitățideînvățarepoateaveaostructurădiversificată.
Modele:Model A.Unitateadeînvățare:____________________Nr.deorealocate:________________Unitățidecompetențevizate:________________Obiectiveoperaționale:__________
Data Obiective operaţionale
Unităţi de conţinut
Activităţi de învăţare Timp Activităţi de
evaluareEvocareRealizareasensuluiReflecțieExtindere
Model B.Unitateadeînvățare:_________Nr.deore:________Termenederealizare:_______Competențelespecifice/unitățidecompetențeurmărite:_______________________
Data – Nr. de ordine, tipul lecţiei Tema lecţieiEtapele lecţiei Activităţile de învăţare Timp Strategii
didacticeResurse
didactice Evaluarea
EvocareRealizareasensuluiReflecție
Extindere
Data – Nr. de ordine, tipul lecţiei Tema lecţiei
73
Model de proiectare a unităţii de învăţare în liceula disciplina Limba şi literatura română
Clasa: a X-aUnitatea de învăţare:nr.4–17ore(N.B.!seprezintăproiectedidacticedesfășuratepentru5ore)Unităţi de conţinut:- Subiectul:Mediulcultural.Creatori de valori: Maria Cebotari;Gheorghe Vrabie/Igor
Vieru/Glebus Sainciuc (laalegere).- Elemente de construcţie a comunicării:timpultrecut(perfectulcompus–imperfec-
tul);pronumeledepolitețe.- Acte comunicative:aexprimaatitudinișisentimente;aformulaconcluzii.
Unităţi de competenţă: Obiective operaţionale:1.4. Ascultarea activăamesajelor,de
complexitatemedie,încomunicareadirectăsauînregistratepediferitesuporturiaudio-vizuale.
1. săidentifice,întexteleaudiate,informațiispeci-ficeșidedetaliu;
2.4. Susţinerea unuischimbdemesaje,punctdevederepetemedeinterespersonal.
2. săexpunăpunctulpropriudevedereînraportcusituațiilepropuse/descriseîntext;
3. săimprovizezeundialog,justificândanumiteopinii;
3.2. Recunoaştereaunorinformațiispe-cificeșidedetaliudintextelectura-te,pebazaunorîntrebăridesprijin.
4. sărecunoascăîntextelelecturateinformațiiconformanumitorobiective;
4.5. Manifestarea responsabilitățiipentrucorectitudineaexprimării înlimbaromânăliterară.
5. săelaborezeplanultextului,conformreperelor;6. săalcătuiascăenunțuricuajutorulcuvintelor
indicate;7. săredacteze,înechipe,untextscurt,înbaza
sarciniipropuse;5.2. Producereaunortexteorale/scrise,
pediferitesuporturi,conformarieitematice.
8. săelaborezeuntextpropriu,valorificândsubiectulpusîndiscuție.
Strategii didactice:- metode şi tehnici:conversațiaeuristică,comerțulcuoproblemă,găseștepecineva
care…,acrostihul,fișapersonalității,hartacuvântului,asocierilibere,interviulîntreitrepte.
- forme de organizare a activităţii:frontală,individuală,înperechi/echipe.- resurse materiale:fiședelucru,fiședeevaluare,secvențăvideo.Produse:Proiectul degrup:Harta cuvântului;prezentare-discurslatema:Maria Cebo-tari – creatoare de valori.Surse:• Limba şi literatura română.ManualpentruclasaaX-a,ediția2012• prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/07/4.pdf; https://www.youtube.com/
watch?v=k-bRNoTdTBs.
74
Scen
ariu
l did
actic
Etap
ele
lecţ
iei
Obi
ec-
tive
Activ
ităţil
e de
învă
ţare
Stra
tegi
i di
dacti
ceRe
surs
e di
dacti
ceDa
ta –
Subi
ectu
l: MariaCeb
otari.Lecturatextului.L
ecţia
nr.
1 – de
asim
ilareanoilorc
onțin
uturi.
Evocare
O2
Disc
uţie
de
moti
vare
.–
Expu
neți-văpărerea
cuprivire
laafirmația:V
aloa
rea
unui
om
rezid
ă în
ce
dă e
l, nu
în c
eea
ce
este
cap
abil
să p
rimea
scă.AlbertE
instein
– Ce
val
ori p
oate
cre
a un
om
?–
Care
din
tre
ele
le co
nsid
eraţ
i per
ene?
Fo
rmul
area
con
cluz
iilor:O
mul
treb
uie
să p
reţu
iasc
ă va
loril
e ex
isten
te, s
ă pr
omov
eze
şi să
cr
eeze
val
ori.
Anun
ţare
a su
biec
tulu
i lec
ţiei,aob
iecti
velor,prod
uselorproiectatepe
ntrure
aliza
re.
Conversație
Comerțulcu
oprob
lemă
Activ
itate
fron
tală
Realiza
rea
sensului
O4
Lucr
ul c
u le
xicu
l înba
zaalgoritm
uluideînsuşirealexicului(AB
C-ulcom
unicării,pag.7
7).
Lucr
ul c
u te
xtul
– le
ctur
a:m
odel,înlanț,selectiv
ă,intensivă,ghida
tă(înba
zaalgoritm
uluide
lucrucute
xtul):ex.1
-5pag.7
9.
Lectură
selecti
vă,
înlanț,
ghidată,
intensivă
Man
ual,
pag.77-79
Refle
cție
O2
Expr
imaţ
i-vă
sim
patia
fațădepe
rson
alita
teaMarieiC
ebotari,uti
lizân
dactelecom
unicati
vedin
fișade
lucru.
Activ
itate
fron
tală
Fișădelucru
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să:Lecturaexpresiv
ă,ră
spun
surilaîn
treb
ări–ex.4,p
ag.7
9.
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Lecturașiexplorarea
textului.L
ecţia
nr.
2 – de
form
areapricep
erilo
rşid
eprin
derilor.
Evocare
O6
Capt
area
ate
nţie
i–
Rest
abili
ţi or
dine
a lit
erel
or p
entr
u a
obţin
e cu
vint
e: a
orse
av, u
psin
rred
etc
. –
Form
aţi u
n te
xt d
in 5
-6 e
nunţ
uri.
Înca
draţ
i cât
mai
mul
te c
uvin
te d
in c
ele
form
ate.
– Gă
siţi c
uvin
tele
în te
xt. C
itiţi
enun
ţul,
expr
imân
du-v
ă su
rpriz
a, a
dmira
ţia, s
atisf
acţia
, sim
patia
.An
unţa
rea
obie
ctive
lorlecție
i.
Joclexical
ABC-ul
comun
icării,
pag.77
75
Realiza
rea
sensului
O4
Actu
aliza
rea
feno
men
ului
gra
mati
cal:
Timpu
ltrecut(pe
rfectulcom
pus–
impe
rfectul).
- Ci
tiţi e
nunţ
urile
. Trecătoriia
plau
daufren
etic.Trecătoriia
u ap
laud
atfren
etic.
- Ce
exp
rimă
cuvi
ntel
e ev
iden
ţiate
?(acțiune
trecută,în
cheiată(perfectulcom
pus);o
acțiune
trecută,neînche
iată(impe
rfectul).
- O
bser
vaţi
cum
se fo
rmea
ză v
erbe
le d
ate
la ti
mpu
l tre
cut.
Impe
rfectul
Perfe
ctulcom
pus
Cefă
ceam
?Ce
amfă
cut?
Eutrecea
m,m
erge
am….
Eua
mtrecut,m
ers…
.
Eum
ăinteresa
m……….
Eum
-aminteresat…
……….
Selectațid
inte
xtcuv
intelecarearatăoacțiu
netrecutăne
încheiată(verbe
laim
perfe
ct).Scrie
țiîncoloa
naadou
aform
eleacestorc
uvinte,d
arsă
arateoacțiune
încheiată(fo
rmade
perfect
compu
s).
Ce fă
cea?
Ce a
făcu
t?dă
deau
strecura
seoprea
u…
Citițitextul,schimbând
form
averbelor:impe
rfect→
perfectulco
mpu
s.Lu
crul
cu
text
ul.
-Form
ulați,înbazatextului,întrebă
ricearsolicita
indicarea:lo
culuid
esfășurăriiacțiunii,tim
-pu
lui,pe
rson
ajelor,întâm
plările,sen
timen
tele,atitud
inileetc.U
tiliza
țiverbelelaperfectul
compu
sșilaim
perfe
ct.
-Ră
spun
dețilaîntreb
ări,uti
lizân
dform
apo
trivită
averbe
lorșiactelecomun
icati
vedinfișade
lucru.
Tabe
lFișade
lucru:
Actecom
u-nicativ
e
Refle
cție
O2
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
- Exprim
ați-vă
plăc
erea
/sati
sfac
ţiacuprivire
laacti
vitateacolegilorlalecțieșiacti
vitateape
r-sona
lă.
76
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
Scrie
țicâtedou
ăîntreb
ărip
entrufie
caredintrepe
rson
ajeletextului:p
entrucântăreață,cam
e-ristă,trecători,utilizâ
ndverbe
lelatimpu
ltrecut.
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Lecturașiinterpretareatextului.L
ecţia
nr.
3 – de
form
areapricep
erilo
rşid
eprin
derilor.
Evocare
O6
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă. A
ctua
lizar
ea c
unoş
tinţe
lor a
cum
ulat
e la
lecţ
ia a
nter
ioar
ă.Scrie
ți,utilizâ
ndcuv
inteledinru
bricaAB
C-ulcom
unicării,pag.7
7un
acrostih
,dinenu
nțurid
ez-
volta
te.Lite
relein
ițialealeen
unțurilor,cititevertical,săalcătuiascănu
meleCE
BOTA
RIC… E… B… An
unţa
rea
obie
ctive
lor l
ecţie
i.
Acrostih
Realiza
rea
sensului
O4
O5
O3
Elab
orar
ea p
lanu
lui t
extu
lui.
-Îm
părțițite
xtulîn
fragmen
te.
-Întocm
ițiplanu
ltextului,uti
lizân
den
unțuridintext,îmbină
ride
cuv
inte,întrebă
risaucuvin-
te:ex.6,p
ag.7
9.-
Intitulațitextulcuoîm
bina
redecuvinte.Argum
entațititlul:ex.8
,pag.7
9.
Reda
reaconținutuluite
xtuluiîn
bazaplan
ului;înnu
melecântăreței,cam
eristei,aud
itoriu
luid
in
stradă
etc.,uti
lizân
dacțiu
nile,careindicăcăactiv
itateaaavutlo
cîntrecut.
Improviza
readialog
urilo
rînba
zate
xtului.
-Form
ațip
erechi.Examinațiîntrebă
rileform
ulateacasă.Scriețipe
fiecarepo
stercea
mai
interesantăîntreb
are.
MariaCeb
otari
Camerista
Untrecător
-Im
proviza
țiun
dialog,din6-8re
plici,întrecântăreațășicam
eristă;untrecătorșicam
eristă;
cântăreațășiuntrecător;d
oitrecători.Utiliza
țiîntreb
ărid
epe
posterelecom
pletatean
terio
rșiinform
ațiidintext.
Exercițiu
Reda
rea
conținutului
Harta
vocilor
Activ
itateîn
pe
rechi
Man
ual,
pag.79
Poster
Refle
cție
O8
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
- Co
ntinu
ațienu
nțurile:
– La
lecţ
ie a
m în
văţa
t… L
a le
cţiil
e ur
măt
oare
dor
esc…
N.B
.!Profesorulvaţin
econtdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
ţinecontdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
con
tdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
înproiectarea
dem
ersurilordidactic
eulteri-
proiectarea
dem
ersurilordidactic
eulteri-
oare.
Exercițiu
77
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
-Prezen
tați,într-undiscursd
e8-10
enu
nțuri,princeaim
presiona
tpub
liculcân
tăreața:trăsă-
turifizice(vezifotog
rafia
,pag.7
9),calită
țisautalent?Utiliza
țiactelecom
unicati
ve:a
exp
ri-m
a ati
tudi
ni şi
senti
men
te.
Expu
nere
Prezen
tare
Man
ual,
pag.79
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Extin
dereșire
flecție.L
ecţia
nr.
4 – mixtă.
Evocare
O1
O6
Anun
ţare
a ob
iecti
velo
r lec
ţiei.
Inte
rpre
tare
a in
form
aţiil
or d
intr
-un
frag
men
t vid
eo.
-Vizio
națiun
fragmen
talemisiun
ii„Prim
aoră”.Ide
ntificațiîncedom
eniialearteiestecuno
s-cutăM
ariaCeb
otari(muzică,cinem
atog
rafie
).-
Vizio
națifragmen
tulșicom
pletațiF
işa p
erso
nalit
ăţiicuinform
ațiipo
trivite
.
Datanașterii
Loculn
așterii
Aprecieri
Stud
ii
Persoa
nelecarei-a
umarcatv
iața
Scen
ecucerite
Roluri
Prezen
tațiinform
ațiileno
tateîn
tabe
l,uti
lizân
dactecom
unicati
vedeexprim
areasurprizei/a
încântării/aad
mira
ției.
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă.-
Prezen
tațidiscursurilepregăti
teacasă.M
ențio
națida
căinform
ațiiledinfragmen
tulvideo
confi
rmăsauinfirmăcelepresupu
se.
Activ
itate
fron
tală/in
-dividu
ală
Discuție
euristică
https://
www.you
-tube
.com
/watch?v=k-
bRNoTdT
Bs
Fișaperso
-na
lității
78
Realiza
rea
sensului
O1
O2
O3
Impr
oviza
rea
dial
ogur
ilor.
-Im
proviza
țidialog
uri,înbazasitua
țiilorp
ropu
se.C
ondiții:u
tiliza
reacuvintelorcarearată
acțiu
nire
aliza
teîn
trecut(p
erfectulcom
pus/im
perfe
ct);integrarea
inform
ațiilordinta
bel;
utilizarea
actelordecomun
icarecareexprim
ăad
mira
ţie și
surp
rize:
a)Ailua
tunprem
iulacon
ferin
ța„V
ocid
eau
r”pen
truprezen
tareaun
uidisc
ursd
espreMa-
riaCeb
otari.Co
legu
ltefelicită
șiso
licită
detaliicupriv
irelapersona
litatea
sopran
ei.
b)Dou
ăcolegeîșiîmpă
rtășescim
presiilecupriv
irelapersona
litatea
MarieiC
ebotari.
c)Vreisămergilaexpozițiade
fotografi
i,consacratăM
arieiC
ebotari.Îțiinvițiprietena
.Ac
eastaspun
ecănudispun
ede
timp.Tuoconvingisă
mea
rgăpe
ntruacun
oașteope
rso-
nalitatecuade
văratd
eosebită.
d)Aiîmprum
utatdelabiblio
tecăcartea„Recviem
pen
truMaria”de
VeraMalev.Părințiise
intereseazăde
ceaialesa
ceastăcarteetc.
Fiședelucru
Imagini,ce
ilustrează
inform
ații
dinsarcini
(expoziția
de
fotografi
i,cartea
„Recviem
pe
ntru
Maria”etc.)
Refle
cție
O1
O2
Form
ular
ea c
oncl
uziil
or.
-Exam
inațiimaginile(p
asărea
măiastră,priv
ighe
toare,ze
iță,stea,so
are,emblem
ăetc.).Ale-
gețiim
aginea
cucareasociațip
ersona
litatea
cân
tăreței.Argu
men
tați.
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
-Evalue
azăactiv
itateape
rson
alălalecție,u
tilizâ
ndta
belul:
Puncteta
riPu
ncteslab
eAc
tivită
țide
remed
iere
Asocieri
libere
Imagini
Tabe
l
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
-Co
mpletațiF
işa p
erso
nalit
ăţii,re
aliza
tăîn
clasă,cuinform
ațiisuplim
entaredinex.11,12,14,
15,1
7,pag.8
0-81
.-
Scrie
ți,în
8enu
nțuri,un
eseucute
ma:M
aria
Ceb
otar
i – o
stea
car
e se
naş
te o
dat
ă la
o su
tă
de a
ni (e
x.11,pag.8
0).U
tiliza
țiinform
ațiiledintabe
lșiactecomun
icati
ve.
Man
ual,
pag.80-81
79
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Proiect.
Lecţ
ia n
r. 5 – de
sistem
atizareşicon
solid
areacuno
ștințelor.
Evocare
O1
O2
O8
Anun
ţare
a ob
iecti
velo
r.Si
nteti
zare
a in
form
aţiil
or.
- Co
mpletațischem
acucuv
inte
potrivite
.ÎncadrulIn
terv
iulu
i în
trei
trep
te,argum
entațiale-
gereacufragmen
tedineseuri-
leelabo
rateacasă.
Mar
ia
Cebo
tari
este
o st
ea
Interviulîn
treitrep
teOrgan
izator
grafi
c
Realiza
rea
sensului
O4
O8
Real
izare
a pr
oiec
telo
r.Ha
rta
cuvâ
ntul
ui „v
aloa
re”
Eleviicompletea
zăHartacuvân
tului„valoare”,u
tilizâ
nddiversetipu
ride
dicțio
nare.
Semnificația
cuvântului
sumacalitățilo
rcareda
uprețunu
iobiect,un
ei
ființe,unu
ifen
omen
etc.
Sino
nime
merit,im
portan
ță,însem
nătate,p
reț.
Antonime
nonvaloa
re
Familialexicală/
deriv
ate
avalora,valoric,valoros,avalorifica,n
onvaloa-
re,p
lusvaloa
re.
Locuțiu
nide
val
oare:(de
sprelu
cruri)preţios,sc
ump,de
preț;(de
spreoam
eni)im
portan
t,meritu
os;cu
autoritate.
Expresii
a sc
oate
/a p
une
în v
aloa
re=aarăta,adem
on-
straim
portan
ța,calită
țileesen
țialealeune
ifiin
-țe,aleunu
ilucru/fen
omen
etc.;
ascoa
teîn
relief,asublinia.
Exem
plificări
Valo
ri in
divi
dual
e:id
entitatea
,credința,drago
s-tea,carieraetc.;
Valo
ri fu
ndam
enta
le:ade
vărul,
bine
le,d
reptatea
,frumosul,libertateaetc.;
Valo
ri na
ţiona
le:ţara,pop
orul,lim
ba,istoria,
trad
ițiile,culturaetc.
Proiect
Activ
itateîn
pe
rechi
Hartacu
-vântului
80
Elevilo
rliseprop
unesăprezin
teundiscursc
utema:
Mar
ia C
ebot
ari –
cre
atoa
re d
e va
lori,utilizâ
ndsc
hemaprop
usă
laevocareşi
Har
ta c
uvân
tulu
i.Întreb
ărid
erepe
r:-
Decevaloriindividu
aleadispusinterpreta?
-Ce
valoriapromovat?
-Ce
valoriacreat?
-Princeestevaloroa
săcreațiaM
arieiC
ebotari?
Refle
cție
O2
Form
ular
ea c
oncl
uziil
or:
-Ce
valorip
utem
noipromova,crea?etc.
Eval
uare
a ac
tivită
ţii.
Subi
ectu
l 2. G
heor
ghe
Vrab
ie/I
gor V
ieru
/Gle
bus S
ainc
iuc (la
alegere).
•Urm
ătorulsu
biectv
afiab
orda
tînacee
așiche
ie.A
ctivitateavadem
arade
lasu
biectulp
recede
nt,p
ropu
nând
u-sepen
trudiscuțieose
cven
ță
vide
o,carevafivalorificatăprin
metod
ele:Asaltu
ldeidei,Turulgaleriei.
•Esteim
portan
tsăseasig
ureconti
nuita
tea/de
zvoltareagrad
ualăaunitățilordecompe
tențevizate.Sepu
nînvaloa
reachizițiileprecede
nte:
seexersea
zăunitățilede
con
ținutîn
sușite,actecomun
icati
ve,elemen
teledeconstrucție
acom
unicării.
•Laultimalecțiedinunitate,p
utem
propu
nere
aliza
reaun
uiposter,consacratu
neisau
maim
ultorp
ersona
litățiceau
creatvalori.Pe
ntru
realiza
reapo
steruluieleviivorse
lectacelem
aibun
eprod
userealiza
teîn
cad
rulu
nității,d
eexem
plu:F
işa p
erso
nalit
ăţii,
frag
men
te d
e es
eu,
sche
me
com
plet
ateetc.
•Pe
ntruevaluarea
form
ativăputem
propu
neunjocde
rolînba
zasituației:
În lo
calit
ate
s-a
înfii
nţat
un
nou
carti
er c
e ar
e 4
stră
zi. P
rimăr
ia
solic
ită im
plic
area
com
unită
ţii în
ale
gere
a de
num
irii s
trăz
ilor.
Prez
enta
ţi un
disc
urs p
rin c
are
aţi c
onvi
nge
auto
rităţ
ile să
den
umea
scă
câte
va
stră
zi cu
num
ele
aces
tor m
ari p
erso
nalit
ăţi a
le n
eam
ului
: Mar
ia C
ebot
ari,
Gleb
us S
ainc
iuc etc.
•
Pentruetapa
deextin
derese
vaprop
uneexpu
nereapo
sterelorîn
holulin
stituție
i,prezen
tareaacestoraalto
rclase;p
ostareape
site-ulinsti-
tuție
iaunu
iarticold
espreproiectulrea
lizat,scriereaun
uiarticolp
entruzia
rulșcolar/mun
icipal/raion
al.
81
Anexa 1. Acte comunicative: a exprima atitudini şi sentimente
SurprindereaSuntsurprinsde...Num-amașteptat…Nupotsacred!Incredibil!Vai!Eadevărat?Incredibil!Denecrezut!
AdmiraţiaExtraordinar!Minunat!Nemaipomenit!Uimitor!Excelent!Formidabil!Superb!Ah!
Plăcerea/satisfacţiaÎmiplace.../nu-miplace...Îmifaceplăcere...Suntmulțumit...Suntbucurosde...Măbucurpentru…Suntîncântat...Îmiparebine...
SimpatiaÎl/osimpatizezpe…Îl/admirpentru…Apreciezînmoddeosebit…Îmiexprimrespectul…Suntmândru…Mămândresc…Măfascinează…
2.4. Proiectarea didactică de scurtă durată
Proiectuldidacticdescurtădurată,realizatînbazaCurriculumuluiladisciplină,oferăoschemăraționalășipersonalizatăadesfășurăriilecțieideLimba şi literatura română, fiindstructuratăpetreidimensiuni: dimensiunefuncțională(îşi propune un scop şi obiective specifice); dimensiunestructurală (implică resurse umane, materiale, procedee şi metode
didactice, mijloace de învăţământ, presupune un timp determinat şi un mediu didactic de desfăşurare în vederea unui transfer informaţional);
dimensiuneoperațională (stabileşte o strategie specifică de atingere a obiective-lor şi de evaluare a calităţii achiziţiilor).
ConformCurriculumului actual profesorii au libertateadeplină în proiectareade-mersuluididacticlaclasă.Cadruldidacticvaoptapentruacelmodelpecareîlconsiderăoportuncureferireladisciplină,materiadestudiu,niveluldepregătirealclaseideelevi,resurseledisponibile,condițiiledecaredispuneinstituțiaetc.
Înacestcontext,propunemcâtevamodeledeproiectaredidacticăalecțieicarein-cludeurmătoareleelementeobligatorii:
a) Antetul/datele generale; b) Scenariul lecţiei/demersul didactic.
82
Proiect didactic al lecţiei Model:
I. Antetul • Disciplina: Limba şi literatura românăîninstituțiicupredareînlimbileminorită-
țilornaționale• Clasa:• Unitatea de învăţare:• Subiectul lecţiei:• Unităţi de competenţe: (seindicăunitățiledecompetențăprioritarepentru
activitateadată(sepottranscriedinCurriculumsausepotindicanumereledeordineacompetențelordinCurriculum,deex.:1.1,1.2etc.);
• Obiectivele operaţionale ale lecţiei: (se formulează 3-5 obiective derivate dinunitățiledecompetențeprestabilite,ținândcontdedomeniile:cognitiv(cevaștielevul?),formativ(cevaștisăfacă?),afectiv(cumvaștisăfieelevul?).
Lasfârșitullecției,elevulvaficapabil/vaputea: O1:să…………… O2:să……………etc.
• Tipul lecţiei: • Strategii didactice:
- metodeșitehnici:- formedeorganizare:- mijloace:
• Strategii de evaluare: - forme,metodedeevaluare:- produsulevaluat(sepotindicacriteriideevaluare):
• Resurse educaţionale:II. Scenariul lecţiei*/Desfăşurarea lecţiei/Demersul didactic
Modele de scenarii didacticeModel A.
Etapele lecţiei Obiective Activitatea
profesorului Activitatea
elevilorModalităţi de
evaluare/ProduseResurse
didactice
Model B.
Secvenţele lecţiei Obiective Timp Activitatea
profesoruluiActivitatea
elevuluiStrategii didactice
Modalităţi de evaluare/
Produse
Resurse didactice
Model C.Etapele lecţiei Obiective Activităţi
de învăţareActivităţi de evaluare
formativă/ProduseResurse (materiale,
procedurale, de timp)
83
Notă* Scenariul lecției poate fi prezentat atât în formă tabelară, cât și în formătextuală. Încazulprezentării textuale,enecesara indicaetapele lecției șiactivitățileproiectatepentruacestesecvențe,obiectivelecaresuntvizatelaetapadatășitimpulpreconizat.
Proiectareademersuluididacticallecțieiserealizeazărespectândmodeleledidacti-cerecomandateîndidacticașcolară.Profesorularelibertateadeaalegeunuldinacestemodele,conceptualizândprocesuldidacticdinperspectivaabordării acţionaleaînvă-țăriilimbiiromâne:
Tabelul 2.1. Modele didactice de proiectare a lecţiei
MODELE ŞI ETAPE DE PROIECTARE A LECŢIEISecvenţe
instrucţionale eşalonate (R.Gagné)
Cadrul de învăţare şi
gândire: ERREModelul 3 P
Modelul învăţării prin explorare şi
descoperire
Modelul învăţării experienţiale
(D.Colb)
• Captareaatenției• Anunțareaobiec-
tivelor• Actualizareacu-
noștințelor• Prezentareasar-
cinilorșiasitua-țiilordeînvățare
• Dirijareaînvățării• Obținereaper-
formanțelorșiasigurareacone-xiuniiinverse
• Evaluareaforma-tivăaprogresuluirealizat
• Asigurareareten-țieișiatransferu-lui
•Evocare•Realizareasensului
•Reflecție• Extindere
•Prezentarea•Practicarea•Producerea
•Actualizarea• Integrarea• Învăţarea •Corelarea• Extinderea
• Experiențacon-cretă (practică – Eu fac)
•Analiza (observa-țieșireflecție – Eu simt)
•Generalizarea (conceptualizare– Eu gândesc)
•Aplicarea(expe-rimentareactivă – Eu încerc)
Proiectareadidacticăînbazastrategieigândiriicritice Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere (ERRE) oferămultipleoportunitățiderealizareaprocesuluidi-dacticladisciplineledinariacurricularăLimbă şi comunicare,îngeneral,șiladisciplinaLimba şi literatura românăîninstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționale,înmodspecial(vide Tabelul2.2.).
84
Tabelul 2.2. Etapele lecţiei în cheia strategiei ERRE: activităţi prioritare, întrebări, strategii
Etapele lecţiei Activităţi prioritare Întrebări pentru
profesorMetode/tehnici
recomandate
Evocarea
• reactualizareacunoștințelor;• corelareacunoștințelorşi abilitățiloranterioarealeelevilorcuceeaceurmeazăafiasimilat;
• identificareaexperiențeipropriiînraportcusubiectul;
• creareaunuicontextpropicepentruimplicareaactivăîn activitățideînvăţare.
Cumîivoimotivapeelevisăformulezeîntrebări şisăstabileascăscopuripentruînvăţare?
AsaltdeideiTurulgalerieiScrierealiberăAsocierilibereSecvențecontradictoriiPredicțiiînperechi
Realizarea sensului
• asimilareainformațiilorşi experiențelornoi;
• investigareatemei;•procesareainformațiilor;• analizasubiectului;• identificareaideiloresențiale.
Cumvafiexploratdecătreeleviconținutulpredatpentruafiînţeles câtmaiadecvat?
Lecturaghidată/intensivăInterogareamultiprocesualăCercetareaîmpărtăşităGândește-Perechi-PrezintăMozaicJigsaw
Reflecţie
• schimbactivdeidei;• exprimareaatitudinilor,opiniilor;
• formulareaconcluziilor,așteptărilor;
• restructurareaschemelorcognitiveinițiale;
• evaluareaactivității.
Ceconcluziipotfitrasedinaceastălecție?Cepotfacepentruaîmbunătăţi demersuldidactic?
LiniavaloriiCvintetArgumentînpatrupașiGeneralizareacategorialăGraficulTComerțulcuoproblemăPRESPixuriînpahar
Extindere
• condiționareaschimbăriicomportamentale;
• aplicareaexperiențelorînsituațiisimulate;
• implicareaelevilorînrezolvareasarcinilorautentice.
Încemăsurăeleviisuntgatapentruaplicareacusuccesacompetențelorformate?
Jocderol.Procesliterar.Proiect.Interviu/Sondaj.Participăriînactivitățiextrașcolare/devoluntariat,întâlniricupersonalităținotoriietc.
Indiferentdemodelul ales, important este caproiectul didactic selectat de cătreprofesorsăfieaplicabil.Pentruaceasta,eltrebuiesăîntruneascăoseriedecerințesubaspectulconținutuluișialformei:• săstabileascăobiectiveleinstruiriiîntermenidecomportamentobservabilșitestabil;• săprecizezeatâteaobiectiveoperaționalecâtepotfiatinseîntimpulalocatactivită-
țiididacticerespective;• săacopereconținuturileproiectate;• săpermitădiferențiereainstruiriiînfuncțiedepregătireașideritmulcelorcareîn-
vață(rapid/normal/lent);
85
• săprecizezesarciniledelucrupentrurealizareafiecăruiobiectiv;• săasigureocontinuitateînpredareaconținuturilorșiformare/dezvoltareacompe-
tențelor,ținându-secontdefaptulcăolecțienuesteoentitateautonomă,cioparteintegrantăaunuisistemdeactivități,carereprezintăounitatedeînvățareîncadruldisciplineirespective;
• săfiebinestructuratșiclarredactat,pentruaseputeaurmărimodulîncarefiecareobiectivsetransformăîntr-unrezultatconcret.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei
Oriceproiectdidactic,caansamblucoordonatdeoperațiideanticipareadesfășură-riiunuiprogramdeinstruire,îșipropunesărealizezeprindemersulsăuoschimbareîncomportamentulelevului.
Înacestscop,pentrufiecarelecțiesuntstabiliteobiectiveleoperaționale,derivatedinunitățiledecompetențe.Procesuldeformulareaobiectivelor–operaționalizareareprezintătranspunereaîntermenicomportamentali,ușorobservabilișimăsurabili,aacțiunilorelevilor,pecareaceștiavorficapabilisălerealizezecarezultatalachizițiilordobânditeîncadrulactivităților.Formulareaobiectiveloroperaționaleimplicăfolosireaunorverbedeacțiune,caredesemneazăacțiuni,operații,actecepotfiobservateșievaluateînmodriguros.Obiectiveleoperaționaletrebuie:
• săfieformulateînbazaunitățilordecompetență;• săsereferelaactivitateaelevuluișinulaceaaprofesorului;• săvizezerezultatulșinuprocesul;• săfieclare/specifice,măsurabile(sădescriecomportamenteobservabile,nupro-
cesepsihiceinterne);• săfierealizabile,corespunzândparticularitățilordevârstășiexperiențeianteri-
oareaelevului;• săfiebinedozate(3-5obiectivelaolecție);• săredeacondițiilederealizareasarcinilorșiniveluldeperformanțălacaretrebu-
iesăajungă;• săprecizezeosingurăoperație/unsingurcomportamentceurmeazăsăfieobți-
nut;• sănuconținăverbevagi:a şti, a cunoaşte, a înţelege, a învăţa, a avea încredere
în, a se bucura de, a simţietc.Ceamaicunoscutăprocedurădeoperaționalizareaobiectiveloraparținecercetăto-
ruluiRobertMager,carereflectătreielemente:comportamentul final,exprimatprintr-unverbdeacțiunelamodulconjunctiv:ce să facă? (sădescrie,săexpliceetc.);condiţii-le de realizare: cum să facă? în ce condiţii?;performanţa acceptabilă: cât? cât de bine? în ce cantitate? în cât timp?Deexemplu:
86
Tabelul 2.3. Model de operaţionalizare a unităţilor de competenţe
Unitatea de competenţă
Obiective operaţionale posibile. Elevul va putea: Activităţi de învăţare Strategii
2.3. Caracterizarea unorpersoane/personaje,în bazareperelor,cuargumenta-reaopiniei(cla-saaX-a).
• săidentificeîntextin-formația,conformrepe-relor(descrierefizică,morală,caracterizaredirectă/indirectă),adu-cândargumente;
• să-șiargumentezeopi-niacuprivirelacom-portamentulpersonaju-lui;
• săcomparepersonajulprincipalcualteperso-naje,cuargumentareaopinieipersonale;
• săcaracterizezeper-sonajulprincipalînnumelealtorpersonaje,argumentândopiniileposibilealeacestoraetc.
- Recunoaștereaîntextacaracteristicilorperso-najelor,conformsarci-nii;
- completareatabeluluilacunar;
- elaborareaCV-uluiper-sonajului;
- formulareaargumenta-tăaopiniei,lanțurilorlogice,înbazatextului,cureferirelacaracteris-ticapersonajelor;
- elaborareaalgoritmilordecaracterizareșicom-parareapersonajelorconformsarcinii(de-scrierefizică,morală,caracterizaredirectă/indirectă);
- caracterizareapersona-jelorînbazaorganizato-rilorgrafici;
- modelareasituațiilor-problemăaplicativecureferirelacaracteristici-lepersonajeloretc.
ExercițiiExplicațiiConversațiiAlgoritmizareDemonstrareProblematizareExploziastelarăClusteringPiramidadescrieriipersonajuluiGraficulT
Lecția,caunitatedebazăadesfășurăriiprocesuluiinstructiv-educativladisciplină,poateîmbrăcadiverseformedeorganizare,careimprimăritmșicontinuitateprocesu-lui.Înalegereatipuluidelecțiicadruldidacticsevaconducedeunșirdecriterii:sarcinadidacticăprincipală/scopulderulăriidemersuluididactic;competențeleceurmeazăafidezvoltate,obiectiveleoperaționalealelecției,conținutullecției,metodologiașistrate-giiledepredare-învățare-evaluare,produsulșcolarceurmeazăafielaboratș.a.Menți-onămurmătoareletipuridelecții,învedereaorganizăriiprocesuluididacticlaLimba şi literatura românăîninstituțiicupredareînlimbileminoritățilornaționale:
♦ Lecţia de asimilare a noilor conţinuturi Acesttipdelecțiiseorienteazăsprefamiliarizareaelevilorcunoileconținuturi.Re-
alizândproiectarea,cadruldidacticvaurmări:actualizareaunitățilordeconținut,trezi-reainteresuluișicreareamotivațieipentruînvățareamaterieinoi(maiales,înraportcutextul literar/nonliterar); formareacompetențelor; rezolvareaunorsarcini/probleme,
87
carevorfacilitaintrareaîntemă;familiarizareacutextenoi(literaresaunonliterare);consultareaunorsurse,analizaunorstudiidecazetc.
Serecomandăacesttipdelecțiilaînceputdeunitatedeînvățare,latememaidificileîncareseurmărește,înmoddeosebit,învățareaînclasă.Ceamaimarepartealecțieiseaxeazăpecomunicareșiînsușireadenoicunoștințe,laetapafinalăseconsolideazăideileprincipale,sefixeazărelațiile,sestabilescconcluziile,secomunicătemapentruacasă.
♦ Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor Pentruaatingeobiectiveleuneiasemenealecțiisepropunactivitățidefixareacu-
noștințelor,priceperilorșideprinderilor.Înactivitățilelaclasăserezolvăprobleme;seorganizeazăgraficdiverseaspectealeunitățilordeconținut(vocabular,termeni,nume,date,informațiietc.);seexamineazăsituații,studiidecaz;seinterpreteazătexte;sefacprezentări;seelaborează/redacteazătexteproprii;seilustreazășiseînsceneazătexte;seprezintăproiecte,colaje,portofoliietc.
♦ Lecţia mixtă Lecțiamixtă(combinată)estetipuldelecțiecelmaifrecventîntâlnit.Acesteaurmă-
rescrealizareaînmăsurăaproximativegalăamaimultorscopurisausarcinididacticedistincte:comunicareașiînsușireanoilorconținuturi,fixareașisistematizareaconținu-turilorpredateșiverificarea/evaluareaacestora.
♦ Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelorScopulacestuitipdelecțiiestedeaconsolidareacunoștințelorînsușiteșiaprofun-
darealorpenivelesuperioaredeînțelegereșiaplicareprinrecapitulare. Acesttipdelecțiipresupunedesfășurareauneiactivitățiintelectualesusținute,pebazacăreiaele-vulvalorificăconținuturileachiziționate în cadrulunitățiide învățare.Accentul sevaplasapeînțelegere,analizășisinteză. Pentruaceastaprofesorulîmpreunăcueleviivorabordadiverseaspecteesențialealetemei,vorexersafenomeneleînvățate,vorgene-ralizacelestudiate,aplicânddiverșiorganizatorigrafici,vorformulaconcluzii.
Vor fi identificate punctele forte și slabe ale fiecărui elev în parte în asimilareaconținuturilorînvățate,sevorpropunesugestiipentrusoluționareaproblemeloriden-tificate,remediereasituației.Lecțiaderecapitularevaconsolidacompetențeleformatepecareelevulvatrebuisăledemonstrezeînsituațiirealedecomunicare.
♦ Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolareÎncadrulacestuitipdelecțiiseurmăreșteconstatareaniveluluidepregătirealelevi-
lor,învedereaformulăriiunorjudecățidevaloare,privindremediereaînvățăriișicreș-tereaperformanțeișcolare.
Acesttipdelecții sepoaterealizaatâtoral,câtșiînscris(evaluare orală, evaluare scrisă),prinmetodeclasiceșimoderne:testul,expunerea,alocuțiunea/discursul,pre-zentarea, referatul, eseul, compunerea/compoziția, povestirea, interviul/conversația,joculderol,procesulliterar,proiectul,portofoliuletc.
88
Lecțiadeevaluaresepoateorientaspreprezentarealucrărilordeportofoliu,proiec-telorindividualesaudegrup,astudiilordecaz,posterelor,colajelor,realizateînformatletricsaudigital.
Se vaurmărioevaluare complexă ce vizează formarea/dezvoltarea sistemului decompetențeproiectat înCurriculum:de receptare a mesajului oral și scris (audiereșilectură),de producere a mesajului oral și scris (vorbire, scriere) șide interacţiune înprocesuldevalorificarepracticăaexperiențelorlingvisticeșidelectură.Înacestscop,pentruarealizaoevaluareeficientă,cadruldidacticvastabilicriteriideevaluarecon-crete,carevorfianunțatedintimpșielevilor.
♦ Lecţia de analiză a rezultatelor evaluăriiPrinacesttipdelecțiisevaurmărianalizadetaliatăarezultatelorevaluării.Înacest
scop,sevarecurgelaactivitățideautoevaluare,evaluarereciprocă,completareama-triceideerorietc.
♦ Lecţia-atelierPelângătipuriledelecțiinominalizate,laetapaliceală,serecomandăafiorganizate
șiproiectedelecțiiinteractive–lecţii-atelier,axatepeformarea/dezvoltareacompe-tențelordeaudiere,lectură,vorbire,scriere,realizatefieînbazatextuluisaudetașatedetext.„Unsistemdeateliere,structuratpeparcursulanilorșiracordatlaunitățiledeconținut și competențele curriculare, vada rezultat dacă va funcționa caun sistem,nu va rămâne ca o activitate sporadică, detașată de restul demersului educațional” [28,pag.22].• Atelierul de lectură esteoactivitatedemuncăintelectuală/unprocestehnologic,
care vizează formarea/dezvoltarea competențelor de receptare și interpretare aunuitext(nonliterarsauliterar).
Atelierularedreptscopprimordialformareașidezvoltareacompetențeidelectură:însușireaunortehnicidelectură;discuțiiînbazatextelorcititeindependent;stabi-lirealegăturiiîntretextulcititșilecturileanterioare;identificareavalorilorîntextullecturat;integrareaachizițiilornoiînsistemulpropriudeinformațiietc.Totodată,încadrulacestuitipdelecțiisuntvizateînmoddirectșiformareacompetențelordereceptarelaauz,vorbireșiscriere.Serecomandărealizareaa2-3atelieredelectu-răpeparcursulanuluișcolar,fiindutilizatediversestrategiiactiveșiinteractivedelectură.Acesttipdeatelierepoatevizadiscutareauneicărțiconcrete,lecturatelapropunereacadruluididactic/elevi,saudiscutareaunorcărțialeseșicititedefiecareelevînparte.
Desfășurareareușităaatelieruluidelecturăpresupuneproiectareaetapizatăaacti-vitățilorșiacțiunilorconcretedinparteaprofesorului.Înacestscop,cadruldidacticvatrebui:săidentificeolistădecărțipentrulecturăparticulară,sărecomandelistadecărți/textepentru lectură; să-imotivezeși să-imobilizezepeelevi săcitească;să lepropunăoFișade lectură; săstabileascădatapentruatelierede lectură; să
89
monitorizeze lecturacărților recomandate; săpropunăunmodeldeprezentareacărțilorlecturateetc.
• Atelierul de discuţii/dezbateri reprezintă o activitate formală care constă într-unschimbdepăreripeunsubiectdeactualitate,deinterescomunpentruelevi.Atelie-ruldataredreptscopvalorificareașidezvoltareacompetențeidecomunicareorală.Sepotorganizaateliereledediscuțiepetemecotidienesauînbazaunortextedeproporții,fărăcaacesteasăderivedinopereleliterare.Tematicaatelierelorsestabi-leșteîncorelațiecutemastudiată,intereseleelevilor,problemelesocialecotidieneetc.Pentruîntregulanșcolarvorfiproiectate2-3atelieredediscuții.
• Atelierul intercultural constituie o activitate didactică interactivă, care are dreptscop formarea competenței socioculturale/interculturale, în vederea familiarizăriielevilorcuvalorileculturiinaționaleșiuniversale,practicarealimbiiromâneîndiver-secontextșcolareșisociale.
Atelierulinterculturaloferămultipleposibilitățideapracticalimbaromână,utilizândceleînvățateîndiversecontexte.Elevulvaputeasă-șiexpunăpunctuldevedere,săargumentezeopiniile,săvinăcuexempleconcludentepemargineaafirmațiilor,să-șimanifestespirituldeobservație,darșicalitățiledemediatorîndiversecontextedecomunicareetc.Profesoruluiîirevinemisiuneasădirijeze,coordonezeșimonitori-zezeastfeldeactivități,proiectând1-2atelierepentruanuldestudii.
Sugestii pentru elaborarea lecţiilor de tip atelier• Atelier de lecturăSubiectul: Mediulpersonal.Dragostea înnobilează. I. Druţă „Frunze de dor”, Clasa:aXI-aClasaseîmparteîn2echipe,fiecaremembrualechipeivacitiacasăcapitolelepropuse:• echipaGheorghe (capitolele8,34,ultimulcapitol);• echipaRusanda (capitolele20,33-34,37șivacompletaFişa de lecturăcucitatedin
text,conformaspectelorindicate).
Fişa de lecturăAspecte Citate
Mediul familial
Gheorghedeabiaîl ţineamintepetatălsău.Poatepreadevremeaînţelesdecegrâullorsecoacemaitârziudecâtlaceilalți.MătușaFrăsânas-apomenitcăareflăcăuîncasăcumultînaintedecâtseaștepta.
Trăsături de caracter
Cutoatecăeraîncătânăr,ceidinsatîlsocoteaugospodarîntoatăputereacuvântului.
Aşteptări, aspiraţii
Munceacâttrei,munceazişinoapte,munceapevremebunăşipeploaie,munceavaraşiiarna,fiindcăvisaşielsăaibăogospodărieînrândculumea.Câmpulîifăgăduisescânduripentrupodele,paralepentrumeșteri,vinpentrumasamusafirilor,şiGheorgheadevenitunrobalpământului.
90
Temeri Eraţărannăscutînzodiaţăranilor şivisasăiaîncăsătorieofiicădeţăran,darînvăţătoare?
Situaţia finală
Şideabiaatunci,strângândundorstrăinlapieptullui,asimțitGheorghecâtdesingurarămas.
EchipelediscutăinformațiiledinFişele de lecturășirealizeazăînbazaacestorasar-cinile:
• Redațisuccintconținutulfragmentelorcitite.• Citițiexpresivunfragment./Dramatizațiunfragmentaltextului.• Caracterizațipersonajele,utilizândinformațiiledinFișadelectură.Încontinuareprofesorulvapropune, îndependențădenivelul,deposibilitățileși
intereseleelevilor,2-3sarcinidinceleenumerate:- Cumcredeți,cei-aîmpiedicatpetinerisărămânăîmpreună:orgoliul,frica,con-
tradicțiadintretradiționalșinou,lipsadevoință,incapacitateadealuptapentruvisulsău,statutulsocial?Argumentați.
- Comparațirelațiiledescriseîntext,menționânddacăacesteasuntspecificevre-murilornoastre:părinți-copii;săteni-profesori;tânăr-domnișoară.
- Improvizațiundialogîntredoicolegicareîșiîmpărtășescimpresiileînurmalec-turii.
- Improvizațiundialogîntreunelevșibibliotecar.Elevulsolicităsăciteascăolucra-redeIonDruță.BibliotecaraîirecomandăpovestireaFrunze de dor.
- Facețipublicitatecărțiipentruamotivaeleviisăocitească.- Cevalorisuntpromovateîntext?Caredintreeleleconsiderațiimportantepen-
truvoi?- Ceconcluziiațifăcut?- Argumentațititluloperei.- Dinșiruldecopertealegețiunacare,dinpunctulDvs.devedere,ilustreazăcel
maibinetextul.Argumentați.
- Continuațitextul,presupunândcums-audesfășuratevenimentelelaîntoarcerealuiGheorghedinarmată.
- Scriețiuneseu,din10-12enunțuricutema:Idealul meu de dragoste.
91
• Atelier de discuţii Subiectul: Mediulpersonal.Relaţia părinţi – copii,cl.aXI-aElevilorlisepropunesprevizionareunscurtmetrajdespreadolescențiicarefugde
acasădincauzaconflictelor înfamilie(sursa:https://www.youtube.com/watch?v=xp-GQlfAmRuE; https://www.prime.md/ro/fara-supraveghere-tot-mai-multi-copii-fug-de-acasa-sau-din-centrele-de-plasament_91320.htm
Laprimaaudițieeleviitrebuiesăidentificesursaconflictelordintrecopiișipărinți.Laadouaaudițieeleviivornota(înbazaFișeidelucru)număruldecazuriînregistra-
te,vârstacopiilorceauabandonatdomiciliul,motivulplecăriideacasă.Într-odiscuțieliberăsestabileșteresponsabilitateapărințilorșiacopiilorînmenți-
nerearelațiilorarmonioaseînfamilie.
Fructul –soluţiaconflictului
Frunzele –acţiunilepersoanelorimplicate
Ramurile –efectelepentruceidinjur
Scorbura–esențaconflictului
Rădăcinile –cauzeleconflictului
Tulpina–părţileimplicate
Solul –mediulîncares-aiscatconflictul
Elevilorlisepropune,lucrândînechipe,săcompletezeArborele lui Sapiro,careilus-treazărelațiadintrepărințișicopii.Conflictul,înviziunealuiDanielSapiro,esteasociatcuunarbore,fiecarepartealuireprezintăocomponentăaconflictului.Solul–mediilesociale încareizbucnescconflictele.Rădăcina–cauzeleconflictului.Tulpina–părțileimplicate.Scorbura–problemaclarăaconflictelor.Ramurile–efectelepentruceidinjur.Frunzele–acțiunilepersonajelorimplicate.Fructul–soluțiarezolvăriiconflictului.
Fiecareechipăprezintăposterulcompletat,argumentândopiniile.Lafinal,eleviipotelaboraolistădesfaturipentrupărințișicopii/uncodderegulipentruofamiliefericită.
Pelângălecțiiletradiționale,înprocesuldeorganizareademersuluilaLimba şi lite-ratura română sepotutilizașilecțiinetradiționale,realizateînformatulunuitalkshow,
92
conferințădepresă,emisiune,procesjudiciar,TVC,jocderol,masărotundă,controver-săconstructivăetc.Deexemplu:• Lecţie Talk show
Unitatea tematică: Mediuleducațional.Problemeecologice,Pungile ecologice, moft sau necesitate?
Clasa: aXI-a.Surse: http://newsmaker.md/rom/cartoteca/nu-am-nevoie-de-sacosa-cum-renunta-
moldova-la-pungile-din-plastic; https://www.publika.md/tot-mai-multi-comercianti-din-moldova-renunta-la-pungile-din-plastic-in-schimbul-celor-din-amidon_3047079.html.
Sarcinile de lucru:Seanunțăsubiectuldintimppentrucaeleviisăsedocumentezeînprealabil.Încadrulatelierului,vorrăspundelaîntrebărileadresate,apoi,lasfârșitvorprezentaundiscursde2-3minutecuprivirelaproblemă,vorpropunesoluțiipentrusoluționareaacesteia.
Printr-unasaltdeidei,eleviiidentificăproblemadediscuțiedinariatematicăEcolo-giașitimpulnecesarpentrupregătire.Serepartizeazărolurileșisarciniledelucru.Eleviipotlucraindividual,înperechisauechipe.
Rolurile:Moderatorul:Careesteesențaproblemei?Juristul (protagonist):Ceprevedearticolulcuprivire la interzicereautilizării și co-
mercializăriipungilordinplasticdeunicafolosințădecătreunitățilecomercialedinLe-geacuprivirelacomerțulinterior?CâtdenecesarășiposibilăesteimplementareaLegii,ținândcontdecondițiileeconomiceactualealeRepubliciiMoldova?
Chimistul:Careestecomponențachimicăaproduselordinplastic:apungilorșive-seleideunicăfolosință?Caredintreelementelecomponenteprezintăpericolpentruomșimediu?
Medicul:Caresuntefectelenocivealeproduselordinplastic?Reprezentantul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor:Caresuntcodurilesigure
șinesigurepentrusănătate,marcatepeambalajeleproduselorplastice.Reprezentantul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului: Încemăsurăprodusele
dinplastic,înspecialpungile,prezintăunpericolpentrumediu?Agentul economic:Produseleplasticeecologice suntmai scumpe.Suntețigata să
substituițipungiledinplastic?Cucefeldeproduse?Consumatorul:Pledațipentruproduseplasticenocive,darmai ieftinesaupentru
celeecologice,darmaiscumpe?Scenariul activităţii:• Moderatorulprezintăsubiectuldiscuției,participanțiișireaminteșteregulilede
discuție.• Se expune problema, utilizând diverse mijloace: vizionarea unui fragment de
film,știre/citireaunuiarticolderevistăsauziar/expunereauneisituațiirealedinviață.
93
• Moderatoruloferăcuvântparticipanțilorșighideazădiscuția.• Într-un schimbde informații, idei, opinii, are loco analiză colectivăa situației
(scopul,motivele,prezentareaipotezelorpentrurezolvareaproblemeietc.).• Lafinal,seidentificăcelemaifezabile/realizabilesoluțiipentrurezolvareaproble-
mei.Seaducmulțumiriparticipanților.Dreptactivitatepentruextindere sepoatepropune realizareaunuiposter/aunei
prezentăriPowerPointcuprivirelaproblemapusăîndiscuție(https://www.slideshare.net/voxvocis/pungile-de-plastic-presentation)/scriereaunui articol pentru ziarul raio-nal/site-ulinstituției/auneilistedeactivitățipentruunproiectecologicșcolar.
Lecțiilenupotacoperi în întregimeaspectelede conținut. Ele răspundunorper-formanțeminime. Performanța seobțineprin activități complementare, care sepotdesfășuraînșcoală,dar înafaraoreloralocatedisciplinei.Acesteactivitățimotiveazăînvățarea,comunicareaînlimbaromână,aprofundeazăconținuturi,întărescachizițiileinformaționale,dezvoltăimaginațiașicreativitatea.Înegalămăsură,esterecomandatcaeleviisăfieîncurajațialuapartelaactivitățiextracurriculareșiextrașcolare,princareseoferămultipleoportunitățideinteracțiuniverbaleînlimbaromână:serbărimuzical- literare, șezători, întâlniri cu personalități notorii (scriitori, poeți, oameni de creațieetc.).
94
3. Referinţe metodologice ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română
3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice
în baza Curriculumului la disciplină
FormareasistemuluidecompetențeproiectatînCurriculumulladisciplinăpoatefirealizateficientdoarîncondițiileîncareprofesorulvaselectașiutilizacumultăriguro-zitateșiprofesionalismstrategiile didactice,învedereavehiculăriiconținuturilor.Stra-tegiiledidacticedefiniteșicaartadeautilizamijloaceledisponibileînvedereaatingeriisuccesului/performanțelor înprocesulde învățare sunt constituite „dintr-ungrupdedouăsaumaimultemetodeșiprocedeeintegrateîntr-ostructurăoperațională,anga-jatălanivelulactivitățiidepredare-învățare-evaluare,fiinddirecționatepentrurealiza-reaobiectivelorpedagogice,laparametridecalitatesuperioară”[35].Serecomandăautilizaunsistemmetodologicdiversificatdestrategiidinperspectivaînvățăriiacționaleîncaresevor îmbinastrategii:clasiceșialternative;activeși interactive; individuale,frontaleșidecooperare/învățareîngrup;strategiicomunicative,deexplorare,raționa-lizareetc.
Cadruldidacticvaselecta,clasificașiutilizastrategiiledidacticeînfuncțiedediferitecriterii:
- după tipul de strategie–clasice(expunerea,conversația,exercițiuletc.);moder-ne (studiuldecaz,proiectul,simularea,modelareaetc.);
- după funcţia didactică prioritară pe care o îndeplinesc:a)de transmitere şi do-bândire a cunoştinţelor(expunerea,problematizarea,lecturaetc.);b)formarea priceperilor şi deprinderilor (exercițiul,lucrărilepracticeetc.);c)de evaluare(pro-iectul,chestionarul,eseul,portofoliuletc.);
- după modul de organizare a activităţii elevilor:a)frontale(expunerea,demon-strația);b)activitate individuală(lectura,exercițiuletc.);c)activitate în grup(stu-diuldecaz,joculderoletc.);d)combinate(experimentul,problematizareaetc.);
- după sursa cunoaşterii,explorareadirectăsauindirectăarealitățiisauactivitateapersonală,lacareseadaugăunsubcriteriu:suportulinformației(cuvânt,imagi-ne,acțiuneetc.).
Pentru a organiza un proces eficient de învățare a Limbii şi literaturii române la treaptaliceală,cadreledidacticevorselectacumultărigurozitatestrategiiledidacticeurmărind:impactulmotivaționalalutilizării;corelareacurecomandărileCurriculumu-lui,aspecteledeconținut;eficiențapracticării,număruldeeleviimplicațiînactivitate;timp,resurseșispațiunecesarpentrudesfășurareaactivității,coraportulîntreefortșirezultat,graduldeautenticitate(valorificareaunorsituațiiconcretedecomunicare).
95
Serecomandăaîmbinaarmoniosatâtstrategiiledidacticetradiționale (explicaţia, descrierea, demonstraţia, povestirea, discuţia dirijată, conversaţia, problematizarea, lucrul cu cartea etc.),câtșicelemoderne (lucrul în grup, lucrul în perechi, dezbateri, stu-dii de caz, simularea, învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, asaltul de idei, învăţarea bazată pe problemă (PBL), învăţa-rea bazată pe proiect (PjBL)etc.),accentualfiindplasatpeînvățareaactivășiinteractivăînvedereadezvoltăriiintegrateacompetențelordeaudiere,vorbire,lecturășiscriere.
Înproiectareastrategiilordidacticeprofesorul trebuie să ținăcontde:competen-ţele/unităţile de competenţe ce urmează a fi formate/dezvoltate în cadrul unităţii de învăţare/lecţiei; obiectivele proiectate în baza acestora; conţinuturile propuse în uni-tăţile de învăţare şi succesiunea acestora de la clasă la clasă; gradul de stăpânire a competenţelor de comunicare în limba română a elevilor; vârsta, stilurile de învăţare şi nevoile de comunicare ale eleviloretc.Lafeldeimportantesteșisistemulmetodo-logicprincarevafirealizatăstrategia:metodeșitehnici;resursedidactice(mijloaceșimaterialedidacticedisponibile);formedeorganizareaactivitățiididactice(modalitățispecificedeproiectareainteracțiuniiprofesor–elev:frontală,individuală,pegrupesaucombinată),condițiiderealizareaactivității.
Apreciereaeficiențeistrategiilordidactice,utilizateînprocesuldeînvățământladis-ciplină,sevafaceurmărind:
• graduldesatisfacțiepentruînvățarepecare-lconferăstrategiadidacticăelevilor,motivându-iintrinsecsă-șiconstruiascăpropriileînțelesurișisăinteriorizezecu-noștințelenoi;
• eficiențaînvățării,niveluldeînsușirealcunoștințelor,priceperilorșideprinderi-lor,deatingereaobiectivelorpropuse;
• eficiențaînformareașidezvoltareaabilitațilordeautilizaceeaces-aînvățat,însituațiirealedecomunicare;
• raportuldintrenecesaruldetimpsolicitatdestrategiadidacticaaleasășitimpuldisponibil;
• relațiadeeficiențășidecomplementaritatedintremetodele,tehnicile,mijloace-ledidacticeșiformeledeorganizareaactivității,capărțicomponentealestrate-gieididactice.
Proiectarea demersului didactic la Limba şi literatura română în instituțiile deînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepoatefirealizatăprintr-unan-sambludestrategiididactice,numiteînliteraturadespecialitateșimodeledestrategiideînvățareinteractivăprinacțiune. Deex.:
• Strategia învăţării directe sau explicite se utilizează în activitățile la clasădirecționate pe formarea/dezvoltarea competențelor de audiere, vorbire lectură,scriere,prinvalorificareatextuluinonliterarsau literar.Realizareastrategieipresupu-neunsprijinpermanentdinparteacadruluididactic,careîlvaîndrumapeelevsă-și
96
formezecompetențelescontate.Scenariuldidacticalstrategieiserealizează înpatruetape:Ce urmează să învăţăm la lecţie? De ce avem nevoie să învăţăm aceste lucruri? Cum aplicăm ceea ce am învăţat? Când vom avea nevoie de cele învăţate? Lecțiilere-alizate prin această strategie sunt orientate spre extragerea unor idei principale, dedetaliu,dintr-untext;completareaunorfiședelucru,fiședelectură;rezumareaunuitext;realizareaunorexerciții,completareaunorenunțurietc.Implementareastrategieisefaceprinîmbinareametodelorșitehnicilorclasiceșialternative:conversația,studiuldecaz, învățareaprindescoperire,observația,explicația,utilizareadiferitortipuridelectură(cognitivă,analitică,interogativă,ghidatăetc.)etc.
• Strategia învăţării experienţiale/învăţării prin acţiuneStrategiaînvățăriiexperiențialevizeazăimplicareadirectăaelevuluiînrealitateade
învățare, este înrudită cueducaţia experienţială, învăţarea prin acţiune (learning by doing).SloganulacesteistrategiiarfiproverbulchinezescSpune-mi şi voi uita, arată-mi şi îmi voi aminti, implică-mă şi voi învăţa.
Accentul în învățareaexperiențialăestepusăpeprocesulde învățare individuală,atuncicândelevulseimplicăîntr-oactivitate,oevalueazăînmodcritic,formuleazăcon-cluziiutileșiaplicărezultateleîntr-osituațiepractică.Profesorulestealăturidecelceînvațăcaantrenorșighid.Astfel,permiteelevilorsăfacăunelegreșeli,săseconfruntecuanumiteconsecințedecizionaledar,înacelașitimp,previnecomitereaerorilorînac-tivitateazilnică.Procentuloptimpentrupondereaîncadruluneiexperiențedeînvățareaactivității depredareversusexersării estede30%-70%.Cercetările îndomeniuauconstatcăoameniiîșiamintesc,înmedie20%dinceeacecitesc,30%dinceeaceaud,40%dinceeacevăd,50%dinceeacespun,60%dinceeacefacși90%dinceeacevăd,aud,spunșifac.
ÎnvățareaexperiențialăseaxeazăpeteorialuiD.Colbcareconstădintr-unprocesstructuratînpatrupași:observarea, gândirea, simţirea,acţiunea,ceeaceimplică:expe-rienţa concretă; observaţia reflexivă; conceptualizarea abstractă; experimentarea acti-vă –princaresetesteazăceeaces-aînvățatînsituațiinoi. Rezultatulacesteitestăriesteoaltăexperiențăconcretă,darcuunnivelcrescutdecomplexitate.
•Strategia gândirii critice este direcționată spre a-l învăța pe elev să gândeascăcritic. În acest sens, el este încurajat să pună întrebări, să caute răspunsuri, să gă-sească soluții, să propună alternative la opinii/atitudini deja fixate, să-și expunăpunctuldevederepebazaunei întemeieriargumentate.Cadruldeproiectareastra-tegieiestestructurat înpatruetape:evocare – realizarea sensului – reflecţie – extin-dere (ERRE), care constituieun circuit închis de învățare explicită undenu esteper-misă omiterea nici a unei etape. Rolul profesorului în realizarea strategiei este deîndrumător, ghid, consilier, îndreptată spre facilitarea învățării disciplinei. „În raportcudisciplinaLimba şi literatura română,aceastăviziunestrategicăageneratsloganul: Să se lucrezePE text, nuDESPRE text; să se învețe limba română,nuDESPRE limba
97
română”[27,pag.135].Metodeleșitehnicilederivatedinstrategiadatăsunt:Discuţia ghidată, Linia valorii, Mozaicul, Scrierea liberă, Diagrama Venn, Agenda cu notiţe para-lele, Harta conceptuală, Lectura intensivă, Lectura împotrivă, Lectura în perechi, Pălării gânditoare, Pixuri în pahar, Graficul T, Câmpuri asociative, 6 De ce?, Turul galeriei etc.
• Strategia Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat porneștedelapremisacăinformațiadobândităanteriordecătreelevitrebuievalorificatăatuncicândsepredaunoilecunoș-tințe.Înacestscop,profesorultrebuiesăclarificeceeaceștieelevul,ceeacenuștieșiceeacemairămânedeînvățat.Strategiapoatefiaplicatăînraportcuoriceconținutcurricular,specificuleifiinddeaasimilasubîndrumareaprofesoruluiacunoștințelornoi.Aplicareastrategieipresupuneparcurgereaatreipași:inventarierea a ceea ce ştim (etapa„Ştiu”),determinarea a ceea ce dorim să învăţăm(etapa„Vreausăștiu”)șire-actualizarea a aceea ce am învăţat(etapa„Amînvățat”).Esteomodalitatedeînvățareinteractivă,mobilizeazăîntregulcolectivdeelevi,oferămodalitățideabordareinter-șitransdisciplinarăaconținuturilorînvățării,valorificăabordareapragmaticăatextului.
• Strategia învăţării bazată pe sarcini de lucru presupuneexplorarea,prinacțiuniconcrete,aunorsituațiispecificedinviațareală,încontextedeînvățareautentică.Înrezolvareasarciniideînvățare(prezentatădeprofesorsaudinmanual)eleviivortrebuisăgăseascăosoluție/soluțiipecontpropriu,săîșiplanificeacțiunile,săpunăînapli-careplanuldeacțiune,să reflectezeasupraprocesului săude învățareși săprezinterezultatele.Astfel,elevulvadobândiunspectrulargdeabilități,vadezvoltaatitudini,pringândire, analiză, observaţie, acţiune, comunicare, cooperare, discuţie, dezbatere, experimentetc.,vadezvoltacompetențedereceptareșiproducereamesajelororaleșiscrise;acompetențelorlingvistice,pragmatice,socioculturale/interculturaleetc.
• Strategia învăţării bazată pe soluţionarea de probleme (PBL)vizeazărezolvareaîncadruldemersurilorde învățareaanumitor situațiidetip„problemă”.Aceastanupresupuneneapărataplicareametodeiproblematizării(deșiestepresupusășiaceasta),ciconstruireaunorsituațiicarenecesităundemersderezolvareprinefortindividualex-ploratoriu.Situațiileproblematizantepotficonsideratecafăcândpartedintr-ostrategieîncontextulîncareeleviidefinescproblema(easervindcapunctdeplecare)pentruaidentificainformațiiledecareaunevoiepentruaînțelegeproblema,stabilescresurseledisponibilepentruacolectainformația,genereazăposibilesoluțiiînrezolvareaproble-meișiprezintămodalitățidesoluționareaacesteia.
PBL este o abordare educațională centrată pe elev des utilizată în cadrul învăță-mântului general. Argumentul central al acestei practici este că învățarea bazată peproblemeestefundamentatăpepatruinterpretărimodernealeînvățării:colaborare, construcţie, contextualitate și autodirijare, privite ca principii de bază ale strategieidate.AccentulînPBLestepuspredominantpeceeaceînvațăelevii,profesoriijucândroluldefacilitatoriaiînvățării.
98
• Strategia învăţării bazată pe proiecte areuncaractersubsidiar fațădealtetipuridestrategii,deoarecereprezintăsecvențeîncadrulacestora.Prinproiecteserealizeazăoactivitatedeidentificareaunorelementedeinteres,investigareabibliograficăaaces-tora,selectareamaterialelorpertinente,formulareașiprezentareauneiopinii.Aceastăstrategie vizează formarea/dezvoltarea întregului sistem de competențe proiectate înCurriculumulladisciplină,esteocomponentăimportantăinter-șitransdisciplinară.Re-alizareaunorproiectepeotematicăaleasăsausugerată,poatefieficientăîndeosebiînînvățământulliceal.Structurastrategieibazatăpeproiectecuprindeunșirdesecvențe:
- percepereatemeisugeratedeunanumitproiect;- inventariereaproblemelor;- identificareavariabilelorsemnificative;- identificareaunormodalitățidereprezentaregrafică;- organizareaactivitățiiîngrupuri;- simulareadiferitormodeledeproiect;- prezentarearezultatelor;- analizașidiscutareavariantelor;- elaborareaunorconcluzii;- evaluareaproiectuluișiîmbunătățireaunorcomponente.• Strategia învăţării prin colaborare esteoformăaînvățăriiactive,careîncurajează
eleviisălucrezeîmpreunăîngrupuripentrurealizareaunuiscopcomun.Cooperareașicompetițiasuntconceptedebazăaleprocesului instrucțional înrealizareastrategiei,eleviifiindbeneficiariidirecțiaiactuluieducațional.Aplicareastrategieipermitedez-voltareacompetențelordecomunicare,competențelorsocialeșicognitive;realizareaunorinteracțiunisocialemultiple;ameliorarearelațiilorinterpersonale;dezvoltareain-teligențeiinterpersonale;ameliorareacalitățiiînvățării;participareaactivă,implicareaînrealizareasarcinilordeînvățare(auto)propuse;împărtășireaexperiențelor;realizareatransferului de cunoștințe; confruntarea ideilor; analiza, comparareamodurilor de aînvăța,asimilareaunornoivalori,modeleculturale;dezvoltarearesponsabilitățiiindivi-duale;dezvoltareaautonomiei;asumareașiinterpretareaunorrolurivariateîncadrulgrupului;cultivareatoleranței,arespectuluipentrudiversitateetc.
Strategiaînvățăriiprincolaborareîșisubsumeazăoseriedemetodeșitehnici,me-nite să optimizeze calitatea învățării, implicându-i activ pe elevi în procesul propriei formări,așaca:Mozaicul, Turul galeriei, Brainstorming, Colţurile, Metoda FRISCO, Lotus de grup, Răspunsul prin rotaţie, Bulgărele de zăpadăetc.
• Strategia învăţării bazată pe cercetare/investigaţie (IBL)presupuneexplorareașicercetareadirectășiactivădecătreelevi,subîndrumareaprofesorului,aunormate-riale-suportofertate.Investigațiapromoveazăunprocesdeînvățareghidatprinîntre-bări.Căutarearăspunsuluilaacesteîntrebăriconducelevulsprecercetare(descoperire,analizăetc.).Modelulînvățăriibazatăpecercetareurmeazăcincietapeinterconectate:angajare, explorare, explicare, elaborare, evaluare.
99
Produse şcolare recomandate la disciplină
UnelementdenoutatealactualuluiCurriculumesteidentificareașiproiectareare-zultatelorprocesuluideînvățare–produseleșcolarerealizatedeeleviladisciplină.
Produselesuntprezentatepefiecaredincelecincicompetențespecifice,or,ocom-petență/unitate de competență poate fi formată/dezvoltată prin realizarea diferitorproduse. Totodată, unproduspermiteevaluareamaimultorunități de competențe,înacestsens,esterecomandabilpentrucadreledidacticeaidentificacumultăatențieprodusulproiectatpentruevaluare,încorespunderecucerințelecurriculare,niveluldepregătirealelevilor,condițiile/posibilitățilederealizare,mijloaceledisponibile.
PelângăproduseletradiționaleînCurriculumaufostproiectateșiunșirdee-produ-se.ProiectareaacestoraînCurriculumafostcondiționatădeschimbărileevidente,careseîntâmplăînsocietate,legatedeevoluțiarapidăatehnologiilorinformaționaleșidecomunicareîntoatesfereledeactivitate.Înacestsens,dezvoltarea inovaţiilorșiacom-petenţelor digitale însistemuleducaționaldinRepublicaMoldovaaufoststabilitedreptprioritatenaționalăîndocumenteledepoliticieducaționaleșistrategice:Codul Educa-ţiei al Republicii Moldova, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020, „Educaţia 2020”, Strategia Moldova Digitală 2020ș.a.
Competenţa digitalăesteunadintreceleoptcompetențe-cheietransversale,caresemanifestăînutilizareaîntregiigamedetehnologiialeinformațieișicomunicăriișisoluțio-nareaproblemelorîntoatedomeniilevieții.Prinnaturasa,competențadigitalăesteinter-disciplinarășitotodatătransdisciplinară,oferindmultipleposibilitățidedezvoltareasiste-muluidecompetențeproiectatînCurriculumulladisciplină(competențadecomunicare:audiere,vorbire,lectură,scriere,interacțiuneșimediere;competențalingvistică,socio- culturală,pragmaticăetc.).
Sugerămprofesoriloraîncurajaeleviisăutilizezeresurseledigitaleexistentepentruacreaprodusedigitaleproprii.Unprodus digitalesteconsideratoricelucrarecreatădeelevși/saucadrudidacticprinintermediultehnologiilorinformaționaleșidecomunica-re,cumarfioînregistrareaudio(mp3)sauvideo(mp4),undocumentînformatWordsauoprezentareînPowerPoint,unportofoliudigitalsaupostercreatcuajutorulGoogleSitesetc.Acesteapotfiînregistratecutelefonulmobil,aparatuldefotografiat,cameradefilmatși/saualtegadjeturimoderne.
Delacelemaisimple,cumarfiînregistrarearăspunsuluipersonal,prezentareaunuimesajelectronic,realizareauneiprezentăriPowerPoint,selectareainformațieidinIn-ternetșicompletareaunorfiședelucru,utilizareadicționareloronlineetc.,pânălare-alizareaunorprodusecomplexe(Excursiivirtuale,Portofoliidigitale,Jurnaledelecturăaudio-video,înregistrareaunuiinterviuvideoetc.).
100
Abordareadigitalăînprocesuldeinstruirevinesăsusținăînvățareacreativă,cola-borativășiinterdisciplinarăbazatăpeproiecte,studiidecaz,situații,problemeetc.,învedereacreăriicontextuluiacționaldeînvățarealimbiiromânecalimbănematernă.Unrolaparte,înacestcontext,iseatribuieprocesuluidereceptare,valorificare,interpre-tareșirealizareadiferitortipuridetexte,atâtînformatletric,câtșidigital.
Elevii vorfipuși în condiții nunumaidea recepționadiverse textemultimodale,darșidearedactaindependentastfeldetexte,cuîmbinareaarmonioasăaunortexte,scheme,tabele,imagini,desene,înformatletric/electronicpeotemăconcretă,con-formsarcinii.
Listadeproduseșcolareladisciplinăareuncaracterdeschisșipoatefidiversificată,completatădecadruldidactic(videTabelul3.1.).Acesteapotfierealizateînmodindi-vidual,înperechisauîngrup.
Tabelul 3.1. Produse la disciplină în format letric şi electronic
Prod
use
în fo
rmat
letr
ic
Agenda/JurnaluldelecturăFișadelecturăAgendacunotițeparaleleArborelegenealogicArticoleAutocaracterizareBandădesenatăCaracterizăriCărțidevizităalocalitățiiColajeConversațiitematiceCVDescrieri
DezbateriDialoguriDiscursuriargumentative/informative/defelicitare/mulțumireetc.)Discuții(dirijate,tematiceetc.)EseuristructurateFișadelucruFișapersonajuluiFormularecompletateInterviuriÎntrebărideprecizareLapbookMesajeOpiniiargumentateOrganizatorigrafici
Portofoliu/PortofoliutematicPostere/PosteretematicePliante/afișe/flyerePrezentăriProiecteindividuale/degrupReclamațiiRelatăriReprezentărigraficeInfograficeHărțiconceptualeRezumatultextuluiScrapbookScrisorideintențieSpoturi publicitareStudiudecaz
Prod
use
în
form
at e
lect
roni
c e-Colajee-Discursurie-Mesajeelectronicee-Portofolii
e-Posteredigitalee-Prezentări(PowerPoint/Prezi/video)Excursiireale/virtualeInterviuriaudio-video
Înregistrăriaudio-video (înformatmp3,mp4)Jurnaledelecturăînformataudio/audio-video
Produselepotfievaluate,atâtdecadruldidactic,câtșideelevi.Denotatcăpentruevaluareafiecăruiprodusprofesorulvaelaboraindicatori,criteriideevaluarecarevorfianunțațidintimpelevilor.
101
Produse şcolare recomandate
•Posterul esteun moddeprezentareaunei informații/co-municărisubformădeafișîncadruluneicomunicări,prezentări,lecțiietc.
În mod obișnuit posterele sunt compuse atât din elemen-tegrafice,câtșidintext.Acesteasuntrealizateînașafel încâtsăatragăprivirile și în acelașitimp să transmităo informație/unsentiment.Astfel,eleviivorfiîndemnațicaînrealizareaunuipostersă ținăcontde: organizarea, impactul vizual și mesajul acestuia.Numaipuținimportanteînrealizareaposteruluisuntactualitatea, caracterul persuasiv, simplitatea, acurateţea, orga-nizarea grafică etc.
Posterul digitalserealizeazăprinanalogiecue-colajul/video-colajul.Înacestsens,deajutorsuntanumitevideo-tutoriale,cumarfiScribuspehttps://www.youtube.com/watch?v=1Bte-ucWTXI
•Infograficulesteoreprezentarevizualăaunorconținuturi(cifre,date,informații,evenimenteetc.)princombinarea, într-unmodcreativ,decuvinte,numere, imagini,ilustrații,graficășiclipurivideo,într-unmodsugestivșiușordeînțeles.Acesteaeviden-țiazăvizualrelațiidintrediferiteelementesauvariabilecarealtfelarfidificildeînțeles,
dacăarfiexprimatenumaiîncuvintesaunumaiîncifre.Lașcoală,infograficelepotfifolositepentruaîmbunătă-
țicomunicareașiaadăugavaloareprezentărilordespreori-cesubiect.ModeledeinfograficeeficienteșisugestivepotfidescărcatedinInternet.Daily Infographicesteocolecțiedeinfografice.ÎnsecțiuneapentrueducațiegăsițiinformațiidespreIstorie, Limbi, Ştiinţă şi alte subiecte şcolare sau aca-demice.Fix.comesteunblogcusutedeinfograficedespremâncare,gătit,amenajărialegrădinii,activitățiînaerliber,sănătate,întreținereașireparațiileîncasă.
•Harta conceptuală reprezintă o modalitate de or-ganizarelogicăainformațiilor,evidențiindrelațiiledintrediverseconcepteșiidei.Hărțileconceptuale („conceptualmaps”)sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)potfidefi-nitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțele-gerealecelui/celorcareleelaborează.Acesteaconstituieunmoddiagramicdeexpresie,caunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluareladisciplină.
102
[http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/METODE-ALTERNATIVE-DE-EVALUA-RE247.php].Înplus,aceastareflectăfelulîncareminteanoastrăorganizeazășiasimi-leazăinformațiile.Grațiehărțiiconceptualeelevulpoateaveaoviziunedeansambluasuprainformațiilorșipoatepricepececunoașteșicegoluriurmeazăsălecompleteze.Hartaconceptualăajutălaomaibunăstructurareacunoștințelor,precumșilaocon-solidaremultmaieficientăaacestora,faciliteazămemorareamairapidăainformației,dezvoltareagândiriilogiceșiaabilitățilordeînvățare.Hărțileconceptualesuntfoarteimportantepentrucăantreneazăoseriedefuncțiialecreieruluișiîlajutăpeelevsă-șiformezeogândirelogică.Eapresupuneșioperațiideanaliză,identificareasemnificațieiconceptelor(prinproceduradeierarhizare),comparații,clasificărișiraționamente.
•Excursia virtuală esteocolecțiedeimaginialerealitățiivirtuale–panorame360°șiimagini3D–adnotatecudetalii,punctedeinteresșiîntrebăricarefaciliteazăprezen-tareaunorlocurimemorabile(case-muzeu,monumenteistorice/deartăetc.).Excursiavirtualăîncadrullecțieiesteoexperiențămultimediaasistatădeunprofesor,realizată înmodinteractiv,prinprezentări,descriericorecte,coerenteșielocventealeunorima-ginipuseîntr-ogaleriefoto,într-oordinecâtmaiușordeurmărit.Excursiavirtualăesteunprodus inter- și transdisciplinar, cearepriză laelevi.Eventual,oexcursievirtualăpoatefipregătităînPowerPointșisalvatăînPDF,dupăcarepostatăînmediulvirtual.[Ex.:http://360.moldova.travel/pano/view/113; https://www.youtube.com/watch?v=WNARxke5fEM].
•email-ulpoatefiutilizatatâtîncomunicareadezicuzi,câtșiîncontextoficial,careadevenit,înultimaperioadă,imperiosdenecesar.Chiardacăparedestuldeușorsăcompuiunemail,existăanumiteregulidebazăcaretrebuierespectate.Cânddestina-tarulvadeschideemail-ul,esteimportantsă-șifacăoprimăimpresiebună,or,șanselede a aveao comunicareplăcută, fărădificultăți estemaimare.Astfel, profesorul vaatenționaelevulasupraurmătoarelorreguli:Asigură-tecăaiunnume de utilizatorpeînțelesultuturor,opteazăpentrunume-
le real,altfelmesajultăupoatesăfieconsideratspamsausănufieluatînserios.Email-ultrebuiesăînceapăcuoformulă de adresare potrivitădestinatarului.Dacănuaicomunicatdemulttimpcupersoanacăreiaîitrimițiemail-ulsaunu
vă cunoaștețideloc,prezintă-te șioferă-i detalii despre subiecteledediscuțieanterioaresaucucescopîiscrii.
Redacteazăcorectșiaranjatconținutulunuiemail,astfelîncâtsăpoatăfiparcursfărădificultate.Dacăaremaimulttext,adaugăparagrafe.
Nufolosipreamulteculoriînredactareatextului.Evităsă foloseșticuvintescrisedoar cu majuscule,deoareceoferăsenzațiacă
strigi.Verificăsănuaigreşeli de ortografie.
103
Evităsăfoloseștiprescurtări.Foloseșteoformulă adecvată de încheiere.Nuuitadesemnătură.Aceastatrebuiesăconțină:numeleșiprenumele;date
decontact;adresablog-uluisauWebsite-ului.Poțiadăugaprofilurilerețelelordesocializarepentruaoferimaimulteopțiunidecontact.
Dacăvreisătransmițiunfișier,denumeşte ataşamentele, astfelîncâtdestinata-rulsăștiececonțin.DacăexpedieziunCV,niciodatănu-ltrimiteînformatdoc,salvează-lmaiîntâicadocumentPDF.
Pefinal,asigura-tecăadresele destinatarilorsuntscrisecorectșinuexpedianiciunemailfărăsăîlverifici încăodatăînaintedeaapăsabutonul„Trimitere”.
Suporturi didactice online
ActivitateaprofesoruluideLimba şi literatura românăîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepoatefifacilitatăprinutilizareasuporturilor didactice online. Acesteasepot folosiatât înproiectareașidesfășurareaactivitățilordidacticelaclasă,câtșiînorganizarealucruluiindividualalelevilor,realizatînmodau-tonomsauîmpreunăcucolegii.
Site-uriledestinateînvățăriilimbiișiliteraturiiromâne,bibliotecilevirtualecuprinddicționareșioperealescriitorilorromâni,revisteculturaleetc.Căiledeaccessuntmul-tiple,motoareledecăutaresuntinternaționale,iarportalurile–naționale,și,deșiauuncaractergeneral,înmajoritateacazurilor,ausecțiunidedicateculturiișieducației.
Unșirdeportaluripunladispozițiacelorinteresațidelecturi,operealescriitorilorclasicișicontemporani,traduceri,recenzii,opiniietc.:http://www.biblior.net/;http://www.istoria.md/; https://www.europeana.eu/portal/ru; http://www.romanianvoice.com/; http://www.poezie.ro/; http://www.proza.ro/etc.
Pentruîmbogățirealimbajuluisauvalorificarealexiculuiînlimbaromânărecoman-dăm accesarea și utilizarea site-urilor lexicografice, precum: http://www.dictionare.com/; http://www.dictionaronline.ro/; https://dexonline.ro/; https://www.dictionar-desinonime.ro/;https://www.dictionardeantonime.ro/etc.
CurriculumulactuallaLimba şi literatura românăpresupuneoabordare integrată,dinacest considerent suntnespusdeutile înactivitateadidacticășiportalurilecereflectăaspectealeculturiișitradițiilornaționale.
Pepaginaoficialăhttp://moldova.md/eleviipotdescoperipatri-moniulculturalalRepubliciiMoldova:cetățileMoldovei,mănăstirișibiserici,monumente istoricedinChișinău,oamenidevază,pa-trimoniulnatural,literaturaromânăetc.,sepotinformaînceeace
104
priveștesimbolicadeStataRepubliciiMoldova,despreuneleas-pecteistorice,culturale,geografice,darșidindomeniulsocialului(turism,sport,economieetc.).
Pesite-ulhttp://www.traditii.ro/potfiaccesateinformațiiuti-ledespresărbătorileșitradițiileromânești(Crăciunul, Mărţişorul, Paştele, Dragobetele etc.),meșteșugurile tradiționale și lucrărilemeșterilorpopulari(diversepiesedeceramică,articoletextile,îm-pletituridenuieleșialtefibrevegetale,obiectedinsticlă/sculptatedin lemn și piatră, ouă încondeiate, căsuțe și alteminiaturi), pecarele-arputeainseraînproiectăriledidacticeprofesoriideLimba şi literatura românăîninstituțiilecupredareînlimbileminorități-lornaționale.
Portalulhttp://www.cimec.ro/conțineopoartăcătrepatrimo-niulculturalromânescmobilșiimobil.Informațiaprezentatăfaci-liteazăaccesullavalorilepatrimoniuluiculturalșideinterespubliclegatede:arheologie,monumente,muzee,etnografie(obiceiurișitradiții,meșteșuguritradiționale),carte(modernășiveche),arteinterpretative.
Site-ulwww.romanianvoice.comprezintăpaginidinculturaro-mâneascășisecvențeaudio,video,poeziirecitateșicântate:umor–momentevesele,povești,fabuleșibasme,teatru,melodiivechiromânești,muzicăpopulară,colinde,poeziiromânești(poețicla-sicișicontemporani),baladepopulareșipoeziicreștineetc.
Suport didactic în organizarea procesului de instruire la Lim-ba şi literatura românăprofesoriipotgăsișipeportalurile http://www.dprp.gov.ro/elearning:/ http://www.antem.org/ etc.
www.antem.orgeste site-ulAsociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Republica Moldova, promotor al învățării limbii ro-mânedecătrevorbitoriialolingvidinrepublică,undeprofesoriișieleviiauladispozițiecursuritradiționale,e-learning,trainguri,ma-terialedidacticepentruînvățarealimbiiromâneînmodtradițional(fațăînfață),darșiladistanțăetc.
Portalul http://video.elearning.ubbcluj.ro/larubricaLimba ro-mână ca limbă nematernăoferăsurseaudio-videopentruforma-reașidezvoltareacompetențelordecomunicareoralășiscrisăabeneficiarilorpentrucarelimbaromânăesteolimbănematernă(RLNM).
Site-ulpropunediversecategoriidemateriale:înregistrăriaudio,video-clipuri(filmedidactice,povești,sceneteetc.)însoțitedefiședelucru.Înajutorulprofesoruluisuntpropusediversesuporturididactice: Cursuri de limba romană; Cursuri de orientare cul-turală; Resurse multimedia; Exerciţii interactive de iniţiere în limba română; înregistrări audio tematiceetc.
105
ProfesoruldeLimba şi literatură românapoatecreamultiplemijloacedidactice(sar-cinidelucru,exerciții,testedeevaluare,prezentărietc.)cuajutoruldiverselorportaluri educaţionale,oferindelevilorcontextedigitaledeînvățarealimbiișiliteraturiiromâne,atâtprinabordareasincronă,câtșiasincronă.
Unserviciugratuitpentrușcoli,organizațiinon-profitșioricepersoanăcareareunContGooglepersonalesteGoogle Classroom https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/. Google
Classroomesteoaplicațiepentrueducație,careîiajutăpeprofesorisăeconomiseascătimpșisăîșiorganizezeoreleîntr-unmodeficient,săfacilitezecomunicareașicolabora-reacuelevii.Înacestsensrecomandămspreinformarehttps://www.eduapps.ro/blog/cum-sa-implementezi-g-suite-for-education-si-adma-in-scoala-ta/.
AplicațiaGoogle Meet permiteutilizatorilorGSuite săefectuezeapeluri videode calitate, realizând conversații sincronprin întâlnirivideo.
Zoomesteoaplicațiecarepermiterealizareaunorconferințevi-deo,expediereademesaje,fișiere,precumșiparticiparea,îngrup,ladiferitelecții înformatdigital.Astfel,Zoomvaajutalacreareaunor
sălidecursvirtuale,undeprofesoriișieleviipotinteracționaonlineșidesfășuraeficientactivități didactice. Platformaaplicației permiteefectuareadeapeluri videode grupdepePC,laptop,smartphonesautabletăprinfolosireachat-uluicare,împarteecranulîntrefereastraprofesoruluișiutilizareauneitablevirtualeinteractive.
Înversiuneagratuităaaplicației,conferințelevideo1:1suntgratuite,indiferentdedurataacestora.Înschimb,celedegrupsuntgratisdoarpentru40deminute.PentruafolosiaplicațiaZoomnuenevoiedecont,citrebuiedoarsăseaccesezelink-uldeaccestrimisdinparteaprofesoruluișisăsedescarceaplicațiapemobiloripelaptop/calcula-tor,caulteriorsăseofereconectareacuunmicrofonși/sauWebcam.
Oplatformăgratuitădeînvățarebazatăpejocșitehnologieedu-caționalăestehttps://kahoot.com/JocuriledeînvățareKAHOOTpotficreatedeoricine,peoricesubiectșipentruelevidetoatevârstele.
Demareajutor,înacestcaz,estecunoașterealimbiiengleze.KAHOOT-ulsepoateac-cesafolosindoricedispozitiv,calculatorsaulaptopcaredispunedeunbrowserWeb.AplicațiaKAHOOTpoatefifolosităcusucces,îndiverseetapealeorganizăriiprocesuluididactic:evocare,realizareasensului,reflecție,recapitulareșievaluare.Esteoaplicațieușordecreatși,totodată,estesimplăînutilizare.Deexemplu,pentrucreareaunuicontseacceseazăpaginawww.getkahoot.com,opțiuneaSign up for free!undesevorînre-gistradatelepersonale.PentrucreareaunuitestsealegecomandaQuiz,caredeschidepaginaundesevorînregistradateletestului.PrinopțiuneaOk, go!setrecelascriereaîntrebărilor,apăsând,pentrufiecare întrebarenouăopțiuneaAdd question.Variantacorectăderăspuns,estemarcatăcubifă.Potfiatașateimaginisaufilmulețevideo,dacărăspunsurilesuntdatedupăimaginesaufilmuleț.ButonulNext,trimitecătrescriereaunei alte întrebări. Prin accesareaopțiuniiSave, întregul test este salvat și publicat,
106
iarcuopțiuneaI’m doneseajungepepaginaundetestulpoatefiaccesatcuajutorulopțiuniiPlay.Estefoarteimportantfaptulcăeleviiperceputilizareaacesteiaplicațiicapeunjoc,manifestânddorințadeainteracționașimaimultcutehnologiiledigitaleînmediulșcolar.
Quizlet.com este o platformă complexă de materialeonline,ceconțineoseriedeexercițiiinteractivepentruse-mantizarealexicului,termenilor,noțiunilor.Aceastăplatfor-
mă(https://quizlet.com/ru)include„unmaraton”deînvățareacuvintelor.Profesorulpoatecreacuușurințăpropriilecartonaședecuvintesautermeni,selectânddoarlexi-culdincelstudiatdeelevilatemărespectivă.Astfel,platformacreeazăomulțimedefișeprecum:Learn „învață”, Flashcards „carduriflash”, Write „scrie”, Spell „vorbeşte”, Test.ToateacesteposibilitățiinteractivepecareleoferăplatformaQuizlet,aplicateînprocesuldepredare-învățare-evaluarealimbiișiliteraturiiromâneasigurătendințepo-zitiveînformareacompetențelordigitaleșicomunicativealeelevilor.
ŞiGoogle Formsesteoaplicațiecarefaciliteazăevaluareaelevilor.GoogleFormsajută lacreareachestionarelordeevaluarecarecon-țindiversetipuride itemi:curăspunsscurt,curăspunsurimultiple,
casetedeselectare,scarăliniară,grilăcumaimultevariantederăspunsșipermitevi-zualizareastatisticăarezultatelor.Areunaspectprofesional,ointerfațăcarepoatefischimbatăîndependențădesubiectulșipreferințeleprofesorului.
Loom video recorder este o aplicație gratuită (o extensiune abrowser-uluiGoogleChrome)princareprofesorul,sau,eventual,ele-vul,poateînregistramonitorul,înîntregime,saudoaroanumităpa-
gină,prinintermediulWebcam-ului,însoțit,înacelașitimp,șideunmesajvocal.Loomplaseazăundevaîncolțuldinstângaîntr-uncercfilmareacarevinedinWebcam,iarpetotecranulvaficeeaceprofesorulvreasăînregistreze.PrinutilizareaaplicațieiLoomprofesorulpoatepartajaecranul, lucrândcueleviisăi launproiect individualsaudegrup.Deasemenea,Loomesteoalternativăbunăpentrurăspunsuriscurte,trimiselamaimultepersoaneconcomitent.
Oresursăutilăcudiverseconținuturivideoeducaționaleesteșisite-ulYouTube,unuldintrecelemaipopularesite-uridinlume,carepoatefifolositcusucceslaclasă,oferindatâtobibliotecădevideo-
clipuri(peste10milioanedevideoclipurieducaționale),câtșiposibilitateadeacreașieditavideoclipuripropriicuotematicăfoartevastă,deex.:
107
Clasa a X-a
Meşterul Manole https://www.youtube.com/watch?v=QgohTctMbgA
V.Alecsandri,Dan, căpitan de plai https://www.youtube.com/watch?v=bCkp1ahnbPs
I.L.Caragiale,Bacalaureat https://www.youtube.com/watch?v=FtpujP_udb4
I.Slavici,Moara cu noroc https://www.youtube.com/watch?v=DzoWJL_8-qQ
G.Călinescu,Tot mai înveţi, maică? https://www.youtube.com/watch?v=FCdr3xMAmBc
V.Romanciuc,Tu eşti stăpâna lumii https://www.youtube.com/watch?v=hHys3GAX9D4
Clasa a XI-a
M.Eminescu,Cezara https://www.youtube.com/watch?v=YT7BljFc4mU
M.Sadoveanu,Baltagul https://www.youtube.com/watch?v=ZlMo3RSC470
IonDruță,Păsările tinereţii noastre https://www.youtube.com/watch?v=290CHJmZU2k
Clasa a XII-a
M.Eminescu,Scrisoarea a III-a https://www.youtube.com/watch?v=0J_UbX2y0Wk
L.Rebreanu,Ciuleandra https://www.youtube.com/watch?v=LVwGJA0xVtI
A.Păunescu,Repetabila povară https://www.youtube.com/watch?v=Qy3ySuQaks4
YouTube-ul,darșialtesite-uriprecumhttps://laurentiumihai.ro/carti-audio-online-gratuite/ https://www.youtube.com/watch?v=JNyuTNnmiBs (Temă de acasă, N. Da-bija),https://www.youtube.com/watch?v=itaI57zkCFY (Paginidespre satul românesc.KinderlanddeL.Corobca–AlexŞtefănescu,criticșiistoricliterar)etc.punladispozițiacadrelordidactice,precumșiaelevilor,cărțiaudio.Lepoțiascultafoarteușordepetelefon,tabletă,mp3playersaudepealtedispozitive.
Calculatorulșiresurselemultimediadevininstrumenteesențialepentrunoiprovo-cărieducaționale,reprezintăosursăbogatăîndocumenteautentice.Avantajeleutili-zăriiinstrumenteloreducativeonlineînprocesulinstruiriielevilorlaLimba şi literatura românărezidăînfaptulcăauunefectmotivantlaoreledestudii.Eleviisesimtîncu-rajați săpractice ceea ce au învățat într-unmediuofertant învățării tinerilordineradigitalizării,învățareaserealizeazăpecăimultisenzorialeetc.Înplus,prinintermediul
108
instrumentelordigitaleesteasiguratfeedback-ulimediat,elevulpoateurmărievoluțiarezultatelorsale,recunoașteșicorectagreșelile,iarsemantizarealexicului,deexemplu,devineunjoc,lipsitdeplictisealășirutină,suntmemoratecuvintele,termenii,definiții-lelanivelulsubconștientuluiprinexersărirepetate.Încazulevaluăriiserespectăobiec-tivitateaprinfaptulcăesteexclusfactoruluman.Printr-oevaluareasistatădecalculatorelevulcapătăîncredereînforțeleproprii.
3.2. Strategii şi instrumente de evaluare a rezultatelor învăţării
Componentăfundamentalăaprocesuluidepredare-învățareladisciplinaLimba şi li-teratura românăesteevaluarea.Aceastaconstituieelementulreglatorșiautoreglator,deconexiuneinversă,îndemersuldidactic.Înperspectivacorelațiilorsistemicedintrepredare-învățare-evaluare,evaluarea informeazăactoriieducaționalidespreeficiențastrategiilorșimetodelordepredare-învățareutilizate,dar,înacelașitimp,seexpuneșiasupracorectitudiniistabiliriicompetențelor,obiectiveloroperaționalelanivelullecțieișiamăsuriiîncareacesteaseregăsescînfinalitățileșcolare.
Funcțiileesențialealeevaluăriisunt:(a)de constatare şi apreciere a rezultatelor şco-lare:sebazeazăpeverificarearezultatelorlaanumiteintervaledetimp,pecriteriiprio-ritarconstatative;(b)de diagnosticare:sebazeazăpeverificareașiinterpretarearezulta-telorladiferiteintervaledetimppecriteriicalitative;(c)de prognosticare:oferăsugestiipentrudeciziileceurmeazăafiluateînscopulameliorăriiprocesuluiinstructiv-educativ.
Îndependențădemomentulrealizăriiactuluievaluativ,peparcursulprocesuluideînvățareladisciplină,cadruldidacticvautilizatreitipuridestrategiideevaluare:iniţială, formativă, sumativă.
evaluareainițială
(predictivă)
• seefectueazălaînceputulprogramuluideinstruire(treaptădeînvățământ,anșcolar,semestru,unitatedeînvățare);
• arefuncțiediagnosticășiprognostică:identificănivelulpre-achizițiilorelevi-lor în termenidecompetențe (cunoștințe,abilități,deprinderi, atitudini) înscopul asigurării premiselor atingerii performanțelor propuse pentru etapaimediaturmătoare;
• se realizează prin hărți conceptuale, investigații, chestionare, teste, probeorale,scriseetc.;
evaluareaformativă(curentă)
• esteaxatăpeprocesșiserealizeazăpeparcursulînvățării;• seraporteazălaunitățiledecompetențeșiunitățiledeconținutparcurseîn
perioadavizată;• are funcție de constatare a rezultatelor și de sprijinire continuă a elevilor,
funcțiedefeedback,deameliorareșimotivare;• scopulevaluăriiformativeestecunoaștereasistematicășicontinuăarezulta-
telorcurenteșialeprogresuluielevilor,identificareasituațiilorîncareelevulîntâmpinădificultăți;
• serealizeazăpebazădeprodusealeînvățăriiprinobservareacurentăacom-portamentuluișcolaralelevului,fiședelucru,tehnicioraleșiscrise,activitățiindividualeșiîncolaborare,probedeautoevaluare;
109
evaluareasumativă(finală)
• serealizeazălafineleunuiparcursdeînvățare(unitatedeînvățare,semestrusauanșcolar);
• se raportează la unitățile de competențe, unitățile de conținut parcurse înperioadavizatășifinalitățilestipulatelasfârșitulclaseidate;
• arefuncțiadeconstatareșiverificarearezultatelor,deorientareșcolară,decertificare;
• se realizeazăpebazădeproduse școlare recomandatedeCurriculum,printeste,portofolii,proiecte,exameneetc.
Încontextulformăriicompetențelorladisciplină,evaluarea formativă (curentă)esteunadebază,careserealizeazăcontinuușiprincaresedeterminădacăaufostsaunuatinseobiectivelepentrusecvențadeînvățaredată,dacărezultatulesteunsuccessauuninsucces.
ÎnactivitateadeevaluareprofesoruldeLimba şi literatura românăsevaghidadePrincipiile evaluării rezultatelor şcolare, Standardele de eficienţă a învăţării Limbii şi lite-raturii române (liceu), competenţele proiectate în Curriculumul la disciplină, unităţile de competenţe, șicerinţele moderne referitoare la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor evaluate.
ImportantestecaevaluarealadisciplinaLimba şi literatura românăsăseaxezepedeterminarea nivelului de realizare a unităţilor de competenţeșideformare a competen-ţelor specifice proiectateînCurriculum,săfieunaobiectivă,săevaluezeperformanțeleatinsedeelev.
Oriceprocesevaluativtrebuiesăsedesfășoarepebazauneihărţi tehnologicebinedeterminate în care se concretizează: cine va fi evaluat, tipul evaluării, obiectivele evaluării (corelatecuunitățiledecompetențe,competențelespecifice ladisciplinășicompetențele-cheie),strategiile/instrumentele de evaluare, timpul, locul proiectatpen-trufiecareactivitatedeevaluare,modul de realizare a monitorizăriiactivitățiievalua-tive, reflexia (compararea rezultatelor învățării cuobiectivelepreconizate), concluzia (diagnozașiprognoza),decizia.
DenotatcăprofesoruldeLimba şi literatura română,încontextuldeschideriiCurri-culumuluiactualpentruoproiectarepersonalizată,esteîndreptsăelaborezepropriilemodeledeevaluare,săapliceacelestrategii,instrumentedeevaluarepecarelecon-siderăoptimelaunitateadeînvățare,subiectul,clasadatăetc.Procesuldeevaluaresevaaxapesarcinidelucruautentice,carevalorificăsituații,problemerealedinviață,cuimpactsemnificativpentruelev.
Evaluareatrebuiesă-lmotivezepeelevspresucces,spreautodepășire,să-lsprijineînapreciereapropriuluiniveldeevoluție,să-șiidentificeșiconștientizezepunctelesaleforteșislabe,să-lajutesăseintegrezesociolingvisticîncomunitate.
Oriceactivitatedeevaluare trebuiesăfiedeterminatădeobiectivele de evaluare proiectate (obiective de evaluare = obiective operaţionale).Acesteacuprind(conform
110
modelului luiR. F.Mager) trei elemente componente: comportamentulpe careele-vultrebuiesă-ldemonstreze(Ce?),condițiileîncareseproduceacestcomportament(Cum?),niveluldeperformanțăsaucriteriuldereușită(Cât?).
•Formularea obiectivelor de evaluare
Comportamentulobservabil
Condițiaîncarecomportamentuldevine
vizibil,măsurabil
Niveluldeperformanță
Cesăfacă? Cumsăfacă? Câtsărealizeze?
săidentifice...săalegă...sădescrie...
săcomenteze...
dintext...utilizândreperele...înbazatabelului...
înordinecronologică...
treiexemple...încincienunțuri...înspațiulrezervat...
enumerândideileprincipale...
Exemplu:Elevul va fi capabil
săcaracterizezepersonajul,încincienunțuri,utilizândreperelepropuse(Cesăfacă?)(Câtsărealizeze?)(Cumsăfacă?)
.
•Forme şi instrumente de evaluareEvaluarealadisciplinăsevarealizaprindiferiteformedeevaluare:orală,scrisă și
practică.Potfiutilizateobservarea şi aprecierea verbală, răspunsul oral/chestionarea orală (curentășifinală), lucrările scrise (curente, trimestriale,desinteză),testele do-cimologice (standardizatesaualcătuitedeprofesor,pentruevaluareaformativă),lucrări practice, examene, scările de apreciere etc. Înprocesuldeevaluarepotfiutilizatediver-semodalitățigrafice(tabele,scheme,colaje,postereetc.)șiiconice(ilustrațiilaoperă)caresprijinăelevulînstructurareașiprezentarearăspunsului.
Serecomandăcaproiectareaactivitățilordeevaluaresăserealizezeînconcordanțăcuconcepereapredării-învățăriișiîndeplinăcorelațiecuaceasta.Înfiecareunitatedeînvățare vafi proiectată lecția de evaluare și de analiză a evaluării. Acestetipuri delecțiitrebuiesăseregăseascăîncaietuldeevaluarealelevului,cuindicareaconcretăadateișiatemeișiîncaietuldestudiualelevului.Îndependențădespecificulevaluării(răspunsoral,test,eseuetc.),vorfistructurateactivitățilede lucruasupragreșelilor.Sugerămaplicareaunortehnicidelucruînperechisauîngrupurimici,încurajândeleviisăseautoevaluezeșisăseevaluezereciproc.
În procesul de evaluare, cadrul didactic trebuie să-și concentreze atenția asuprafinalităților educaționale/competențelor necesare de evaluat pe parcursul perioadeide învățare. În acest sens, profesorul își va proiecta activitateadepredare-învățare-evaluare,răspunzândlaurmătoareleîntrebări:(a)Caresuntcompetențelespecificela
111
disciplinăpecaretrebuiesă leurmăresc înactivitateadepredare-învățare-evaluare? (b) Ce unități de competențe trebuie să formez elevilor (în perioada concretă deînvățare)? (c)Ceprodusfinal trebuiesărealizezeelevii,pentruademonstracăși-auformatunitățiledecompetențeproiectate?(d)Princemetodeșicuceinstrumentevoievaluaacestprodus?(e)Cumvoifolosidateleobținutedinevaluarepentruaeficientizaprocesuldepredare-învățareladisciplinaLimba şi literatura română?
Procesuleducaționalfaceposibilăutilizareaunui instrumentarevaluativdivers. Încontext,Curriculumulactualpropuneunșirdeactivitățideevaluare:
Evaluare orală:răspunsoral,prezentareorală/prezentareoralămultimodală(adife-ritorproduse),descriere,caracterizare,discurs/discursargumentativ,alocuțiune,dez-batereargumentativă,discuțietematicăetc.
Evaluare scrisă:testcomplex,textargumentativ,caracterizaredepersoană/perso-naj,eseu/eseudesinteză,textfuncțional,reportaj,dictare,tezăsemestrialăetc.
Evaluare practică: proiect individual/de grup, portofoliu, prezentare PowerPoint/mp3/mp4,colaj,poster/posterdigital,tabelconceptual/grafic,jurnaldelectură,revis-tă,buletinde știri, spotpublicitar video, sondajdeopinie, chestionar, cartedigitală,fotoreportajetc.
Măsurarearezultatelorșcolaresevafaceprininstrumentevalide,fideleșiobiective,prezentate subiecților evaluați anteriorprocesului deevaluarepropriu-zisă, care voroferiun feedback relevant și operativ.Aprecierea rezultatelor vafi realizatăpebazaunorcriteriiunice,transparente,cunoscutedecătreelevica:cerințe,repere,parame-tri,baremedecorectare,descriptorideperformanțăetc.
Prinintermediulprobelordeevaluaretradiționaleșialternativeladisciplinăsevaurmăridezvoltareapotențialului formativalelevului (receptareacomunicăriiorale șiscrise,producereamesajelorverbaleșiscrise),sevaurmărievaluareagraduluidefor-mareacompetențeidecomunicare în limba română.
•TestulTestul esteuninstrumenteficientdeevaluarelaLimba şi literatura română.Elabo-
rareatestuluinecesitărespectareaunuialgoritm:
Stabilireaunitățilordecompetență deevaluat.
Formulareaobiectivelorde
evaluare.
Precizareaaceeacesevaevalua:produs,cunoștințe,capacități.
Elaborareamatriceidespecificații.
Formulareasarcinilor,itemilor.
Elaborareacriteriilordeapreciereșia
schemeidenotare.
112
Fiecaretestincludeitemicorelațicuurmătoareledomeniicognitive (a)cunoaştere şi înţelegere; (b) aplicare; (c) integrare.
Pentruaevaluaacestedomenii,testeleincludurmătoareletipuri de itemi:
I. Itemi obiectivi: II. Itemi semiobiectivi III. Itemi subiectivi(cu răspuns liber):
a)itemicualegereduală;b)itemidetippereche;c) itemicualegeremultiplă;
a)itemicurăspunsscurt;
b)întrebăristructurate;
a)itemidetiprezolvaredeprobleme;
b)itemidetipeseu(nestructu-ratșistructurat).
Esteimportantcaînprocesuldeproiectareaitemuluisăfieprecizatobiectivuldeevaluare,deoareceîntreobiectiveledeevaluareșiitemiexistăolegăturăindisolubilă[56,pag.38].
Itemi obiectivi:•Itemii cu alegere duală, oferăelevilorposibilitateasăaleagărăspunsulcorectdin
douăalternative:adevărat–fals,da–nu,corect–incorect,fapt–opinie.Citeșteafirmația.Dacăaceastaesteadevărată, încercuiește literaA,dacăeste
falsă,încercuieșteliteraF. A F Autorul romanului „Baltagul” este Ion Druţă.Citeșteafirmațiadată.Dacăafirmațiareprezintăunfaptreal,încercuieșteliteraF
(fapt).Dacăafirmațiareprezintăoopinie,încercuieșteliteraO(opinie). F O Constituţia reprezintă legea fundamentală a unui stat.Citeșteafirmația.Dacăparteaadouaexplicădeceesteadevăratăprimaparte,
încercuieșteDa.Încazcontrar,încercuieșteNu. Da Nu Toate cuvintele apropiate ca sens se numesc sinonime. •Itemii de tip perechesolicităstabilireaunorcorespondențeîntreinformațiiledis-
tribuitepedouăcoloane.UneșteprinliniicuvinteledincoloanaAcudeterminativelepotrivitedincoloanaB.ÎnscrieînspațiuldinstângacoloaneiA,literadincoloanaB.
N.B.!Numărulrăspunsurilordinadouacoloanătrebuiesăfiemaimare.Acestlucruvamicșoraposibilitateadeaghicirăspunsul.
Coloana A____V.Romanciuc____G.Coșbuc____A.Păunescu
Coloana Ba) Repetabilă povarăb) Iartă-măc) Tu eşti stăpâna lumii d) Trei, Doamne, şi toţi trei
113
• Itemii cu alegere multiplă sunt formați dintr-un enunț urmat de un număr deopțiunidintrecareelevultrebuiesăaleagărăspunsulcorect,numitcheie.Răspunsurilegreșitesenumescdistractori.
N.B.!Enunțultrebuiesăfieclar,fărăambiguități;sănuconținăelementecesugerea-zărăspunsulcorect;opțiuniletrebuiesăfieplauzibile(săexcludărăspunsurievidente).Încercuieșteliteracorespunzătoarerăspunsuluicorect:Poezia „Iartă-mă” a fost scrisă de: a) Adrian Păunescu, b) Grigore Vieru,
c) George Coşbuc.
Itemi semiobiectivi:•Itemii cu răspuns scurtle solicităelevilorsăadaugecuvântul/cuvintelecarelipsesc
într-unenunț.Cuvintele opuse ca sens se numesc _____________________. Fata babei era __________________, iar a moşneagului era ________________.Când se sărbătoreşte Ziua Limbii Române în Republica Moldova? ____________•Întrebărilestructurate suntformatedinmaimultesubîntrebăridetipobiectivsau
semiobiectiv,fiindlegateîntreeleprintr-unelementcomun.Schematic,moduldepre-zentareauneiîntrebăristructurateseprezintăastfel:material/stimul(texte,date,ta-beleetc.) subîntrebări datesuplimentare subîntrebări[56,pag.59-60].Răspunde succint la întrebările date în baza textului.
Itemi subiectivi (cu răspuns deschis):• Itemi de tip rezolvare de problemecerelevuluirezolvareauneiproblemesaua
unei situații-problemă.Obiectiveleurmăriteprinacesttipde itemi sunt: înțelegereaproblemei;obținereainformațiilornecesaresoluționăriiproblemei;formulareașiana-lizaipotezelor;descriereametodelorderezolvareaproblemei;elaborareaunuiscurtraportdesprerezultateleobținute;generalizareadatelor.Identificaţi ce semnifică cuvintele date şi modul de formare.Profesor, victorios, televizor, îndreptăţit, morar.•Itemii de tip eseusolicităelevuluisăelaborezeunrăspunsliber(eseunestructurat)
sauunrăspunsînconformitatecuunsetdecerințedate(eseustructurat): întrebări,plan,imaginietc.Pornind de la afirmaţia lui Lucian Blaga „Copilaria este inima tuturor vârstelor”,
realizaţi un eseu în 10 – 15 enunţuri.Pentruaprimiunrăspunsscontatdelaelevi,încazuleseuluistructurat,sarcinatre-
buiesăfiebinedefinită,fărăambiguități.Itemiipotvizaaspectedecomparare,analizăarelațiilorcauză–efect,justificare,generalizare,clarificare,analiză,aplicare,creație,concluzie.
114
Pentruamăsuraniveluldeatingereaobiectiveloreducaționalepreconizateșiaaveaobunăvaliditatedeconținutatestuluicadruldidacticvaelabora Matricea de specifi-caţii.
PrinMatricea de specificaţii serealizeazăcorelareadintredomeniilecognitive(cu-noaștereașiînțelegerea,aplicarea,integrarea),conținuturilecaresetesteazășinumă-ruldeiteminecesaripentruelaborareaacestuitest.Înbazamatriceidespecificațiiseelaboreazătestulrespectiv.
TesteledocimologiceelaborateînbazaMatricei de specificaţii,necesităafiaxatenupeconținuturi,cipedomeniialedisciplinei,domeniideterminatedeStandardele de eficienţă a învăţării disciplinei respective.
PentruelaborareaMatriceistabilimdomeniile,%totalderealizat.Procentulpentrufiecaredomeniusecalculeazăastfel:%totalaldomeniuluicognitivseînmulțeștecu%totalaldomeniuluidisciplineișiseîmpartela100.De exemplu:%totalaldomeniuluiÎnțelegere/cunoaștere–30%x%totalaldomeniul1–20%=600:100=6%.
Dupăcalculareaprocentelorpentrufiecaredomeniusecalculeazănumăruldepunc-teacordateșiseindicăitemiirespectivi.
Domenii cognitive
Domenii ale disciplinei
Înţelegere/Cunoaştere Aplicare Integrare Total
Domeniul 1 6%3puncte
8%4puncte
6%3puncte
20%10puncte
Domeniul 2 15%7puncte
20%10puncte
15%8puncte
50%25depuncte
Domeniul 3 9%5puncte
12%6puncte
9%4puncte
30%15puncte
Total 30%15puncte
40%20depuncte
30%15puncte
100%50depuncte
Propunem,dreptexemplu,un Test de cunoştinţe şi capacităţi (pentrusesiuneadeiarnă),clasaaX-a.
•Unităţi de competenţe evaluate: 3.4.Apreciereaînbazatextelorlecturateapunctelordevedere,atitudinilor,senti-
mentelorexprimate.3.5Raportareamesajuluiunuitextcititlapropriileexperiențedeviațășidelectură.4.1.Respectareaexigențelorortografice,gramaticaleșistilisticeînelaborareatex-
telorscrise.4.4.Elaborareaunuieseustructuratînbazăderepere.4.5Manifestarearesponsabilitățiipentrucorectitudineaexprimăriiînlimbaromână
literară.
115
•Matricea de specificaţii. Obiective de evaluare
Domenii cognitive
Domenii ale disciplinei/Obiectivedeevaluare
Înţelegere/Cunoaştere Aplicare Integrare Total
Acte de comunicareSăutilizezeunitățilelexica-leîncontexteadecvate.
3%–3p.Item1–3p.
8%–7p.Item2–5p.Item3–2p.
4%–4p.Item8–2p.Item9–1p.Item10–1p.
15%–14p.
Contexte tematiceSăredactezediversetipuridetexte,respectândrepe-relepropuse.
11%–10p.Item7–10p.
27%–25p.Item6–8p.Item8–9p.Item9–8p.
17%–15p.Item10–15p.
55%–50p.
Elemente de construcţie a comunicăriiSăutilizezenormelelimbiiromâneliterare,conformsarciniidelucru.
6%–6p.Item4–6p.
15%–12p.Item5–11p.Lizibilitate–1p.
9%–8p.Corectitudine
30%–26p.
Total 20%–19p. 50%–44p. 30%–27p. 100%–90p.
•Test de cunoştinţe şi capacităţi
Itemi Puncte
1. Scrietreicuvintedinfamilialexicalăacuvântuluidomn. 3p.2. Rescrieenunțurile, înlocuindcuvintelesubliniateprinsinonimele lor,potrivite
contextului.Bietultatăa plecatîncăutareafeciorilor.Ştireaafostgrea:toțitreiaucăzutînrăzboi.
5p.
3. Alcătuieștedouăenunțuriîncarecuvântula visasăaibăsensuridiferite. 2p.4. Scrieverbelelatimpultrecut,înbazaschemeipropuse.
Ce am făcut? Ce făceam?Eu(acălătorimult) Noi(afiatenți)Voi(apropunetema) Tu(asegrăbiîncet)El(aaveasucces) Ele (aacceptaideea)
6p.
5. Scrieînspațiilelibereformelepotrivitealesubstantivelor.
Ion Lazarenco Tiron este persoană care a traversat din prima încercare cele
șaptestrâmtoare.Astfelapromovat ţară noastrăpeste hotar șiaobținut
donaţie pentru casă de copil . În 2018, sportiv a fost desemnat
„Omul An ”decătre Asociaţie MondialădeÎnot.
11p.
116
6. Completează,cucâteunenunțargumentativ,Fișadeidentitateaunuiadoles-centmodern.CalitățiCompetențePasiuni/IntereseScopuri
8p.
7. Redă,înoptenunțuri,conținutulbaladeiMeşterul Manole.Utilizeazăcelpuținuncitat.
10p.
8. Caracterizează,înșapteenunțuri,personajulprincipaldinpoemulDan, căpitan de plaideVasileAlecsandri,respectândreperele.Utilizeazăcelpuținuncitat.
• Dategenerale.• Otrăsăturacareîlreprezintă.
• Argumentareaopiniei.• Lecțiilecenileoferă.
11p.
9. Examineazăanunțul.Continuădialogulcuoptreplici,porninddelasituația:Eşti interesat de oferta pentru vacanţă. Suni la agenţie pentru a afla detalii.
Agenţia de turism „Călătorul” vă propune oferte de vacanţăTraseu: Chișinău–Ivancea–OrheiulVechi–Ţipova–Chișinău.Forma călătoriei:îngrup.Mijloacele de transport:microbuz/autobuz.
–Am citit anunţul dumneavoastră. Aş vrea să obţin informaţii suplimentare.– Vă răspundem cu plăcere. Ce vă interesează?
9p.
10. Citeșteafirmația:Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cin-stită... Munca cinstită, viaţa curată, dragostea şi grija faţă de cei din preajmă, respectarea datoriilor – aceste fapte înseamnă patriotism şi nu vorbele deşarte (M.Sadoveanu).Redactează,înzeceenunțuri,uneseupetema:Ţara se serveşte cu muncă cin-stită.În compoziţie respectă următoarele condiţii:• expuneopiniaproprie;• dezvăluietemaprinexemplul
activitățiiunorpersoanere-marcabile;
• utilizeazăformuledeexprimareaopiniei,aconvingerii,aconcluzieietc.
• menționeazăactualitateamesajului;• formuleazăconcluzii.
16p.
Lizibilitate şi acurateţe – 1punctCorectitudine – 8puncte
•Barem de corectareProcesuldeproiectareatestuluise încheiecuelaborareabaremului de corectare
și schemeideconvertireapunctajului înnotă,pebazacăreiavorficorectate șino-tate testele elevilor. Schema de notare include două aspecte: baremul de notare șiscaladenotare.Baremuldecorectarereflectăpunctajulacordat itemilordintest,seacordăcâte2punctepentrufiecareacțiunelogică.Deregulă,testulare100depunc-te.Scaladenotarereflectăconvertireapunctelorînnotă.Existămaimultemodalități
117
deconvertireapunctelorînnotă.Uniicercetătoripropunacordareanotelorde10și9atuncicând raportuldintreceeaces-acerutși ceeaceaprezentatelevulestede 1:(1-0,9);notelede8și7seacordăatunci,cândraportulestede1:(0,7–0,6);notelede6și5seacordăatuncicândraportulestede1:(0,6–0,5).
Notă:Seacordăcâteunpunctpentrufiecareenunțlogic,adecvatsarciniidelucru.
Item Specificări Puncte1. Scrietreicuvinte
dinfamilialexicalăacuvântuluidomn.
Seacordăcâteunpunctpentrufiecarecuvântidenti-ficatcorect.
3
2. Rescrieenunțurile,înlo-cuindcuvintelesublini-ateprinsinonimelelor,potrivitecontextului.
Seacordăcâteunpunctpentrufiecarecuvântidenti-ficatcorect.
5
3. Alcătuieștedouăenunțuriîncarecu-vântula visasăaibăsensuridiferite.
Seacordăcâteunpunctpentrufiecareenunțlogic,adecvatsarciniidelucru.
2
4. Scrieverbelelatimpultrecut,înbazaschemeipropuse.
Seacordăcâteunpunctpentruformacorectăaver-belor.N.B.!Nuseadmitgreșelișicorectări!
6
5. Scrieînspațiilelibereformelepotrivitealesubstantivelor.
Seacordăcâteunpunctpentruformacorectăasub-stantivului,adecvatăcontextului.N.B.!Nuseadmitgreșelișicorectări!
11
6. Completeazăcucâteunenunțar-gumentativFişa de identitate a unui adolescentmodern.
Seacordă:câteunpunctpentruunenunțsimplu;câtedouăpunctepentruunenunțargumentativ.
8
7. Redă,înoptenunțuri,conținutulbaladeiMeş-terul Manole.
Seacordă:câteunpunctpentrufiecareenunțlogic;unpunctpentruexpunereamomentelorrelevante;unpunctpentruutilizareacelpuținaunuicitat.
811
8. Caracterizează,înoptenunțuri,personajulprincipal.
Seacordă:câteunpunctpentrufiecareenunțlogic,adecvatsar-cinii;unpunctpentrurespectareatuturorreperelor;unpunctpentrupertinențaargumentului;unpunctpentruutilizareacelpuținadouăactedevorbire:exprimareaopiniei,atitudinii,formulareaconcluzieietc.unpunctpentruutilizareacelpuținaunuicitat.
71
111
1
118
9. Continuădialogulcuoptreplici,porninddelasituațiadescrisă.
Seacordă:câteunpunctpentrufiecarereplicăcompletășilogi-că;unpunctpentruutilizareacelpuținadouăactedevorbire:mulțumire,acceptare,refuzetc.
81
1
10. Scrie,înzeceenunțuri,uneseu.
Seacordășaptesprezecepunctepentru:volumultextului–10puncte(câteunpunctpentrufiecareenunțlogic);unpunctpentrurespectareatuturorreperelor;unpunctpentruutilizareacelpuținadouăactedevorbire:exprimareaopiniei,convingerii,concluzieietc.;douăpuncteintegralpentruunexemplurelevant;douăpuncteintegralpentruoriginalitateatextului.
10
11
22
Lizibilitateșiacuratețe. Seacordăunpunctpentruacuratețeșiscrierelizibilă. 1
Seacordă8punctepentrucorectitudineaexprimăriiînîntreagalucrare. 8
N.B.!Nusevorluaînconsideraregreșelilecomiseînitemii5și6.Dacă elevul a realizat 50%din volumul indicat, i se acordă respectiv 50%dinpunctajulprevăzutpentrucorectitudine.Puncte 8 7 6 5 4 3 2 1Numărdegreșeliortograficeșidepunctuație
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-40
Schema de convertire a punctajului în notă (model)
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1% 95–100 86–94 77–85 62–76 47–61 31–46 19–30 13–18 7–12 1–6
3.2.1. Produse recomandate şi criterii de evaluare
Noutatea actualului Curriculum la Limba şi literatura română constă, și în intro-ducereacomponenteiprodusele curriculare.Produsele suntproiectatepeunitățidecompetențefiinddezvoltategradualdelaclasălaclasă.Fiecareprodusfiindevaluatînbazaunuisetdecriterii/indicatorideevaluare.
119
Produsele învăţării pe clase
CLASA a X-a CLASA a XI-a CLASA a XII-aCS 1. Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifestândinteres
șiatitudinepozitivăînprocesuldeinteracțiuneverbală.Produse:întrebăridepreciza-re,formularul,organizatorulgrafic,dialogul/interviul/dis-cuția,rezumatultextuluiaudioetc.
Produse: întrebărideclarificare,chestionarul,organizatorulgrafic,dialogul/interviul/conversația,rezumatultextuluiaudioetc.
Produse: întrebărideclarificare/precizare,formu-/precizare,formu-larul/tabelul,reprezentaregrafică,interviul/conversația/discuția,rezumatultextuluiaudio.
CS 2. Participarea lainteracțiuniverbaleîndiversesituațiidecomunicare,demonstrândmotivare,flexibilitate,autonomieînrealizareaintențiilorcomunicative.
Produse: dialogul/interviul,conversațiatematică,pre-zentareaorală,caracterizaredepersoane/personaje,or-ganizatorulgrafic,discursul,proiectulindividual/degrup,posteruletc.
Produse: interviul/interviulaudio-video,discuțiatematică,relatareadeevenimente/fap-te,caracterizaredepersoane/personaje,organizatorulgra-fic,discursul,proiectulindivi-dual/degrup,posteruletc.
Produse: interviul/interviulaudio-video,dezbaterea,pre-zentaremultimodală,caracte-rizaredepersoane/personaje,organizatorulgrafic,discursulargumentativ,proiectulindivi-dual/degrup,posteruletc.
CS 3. Interpretarea mesajelorscrise/textelornonliterareșiliteraredinvariatesurse,manifestândinterespentrulectură,gândirecriticășimotivarepentruintegrareainformațiilor
achiziționateînpropriulsistemdevalori.Produse: fișadelectură,hartaconceptuală,organizatorulgrafic,apreciereapersonală,fișapersonajului,griladeau-toevaluare,rezumatul,poste-ruletc.
Produse: agendadelectură,jurnaluldelectură,agendacunotițeparalele,hartaconcep-tuală,fișapersonajului,hartatextului,posterul,afișuldeprezentareaopereiliterareetc.
Produse: jurnaluldelecturăînformataudio/audio-video,agendaîntreipărți,apreciereapersonală,organizatorulgra-fic,posterul/posteruldigital,prezentaredecarteetc.
CS 4. Redactarea diferitortipuridemesajepevariatesuporturi,demonstrândcorectitudine, comportamentlingvisticautonomși responsabilitatepentruexprimarea
înlimbaromânăliterară.Produse:chestionarul,mesa-julelectronic,textul publicitar,paginădejurnal,descriereacaracterizaredepersoane/personaje,autocaracterizarea,exprimaredeopinie,eseulstructurat,posterul/posteruldigital,proiectulindividual/degrupetc.
Produse:formularulcom-pletat,mesajulelectronic,reclamația,descrierea,carac-terizaredepersoane/persona-je,opiniiargumentate,eseulstructurat,posterul/posteruldigital,proiectulindividual/degrupetc.
Produse:organizatorulgrafic,mesajulelectronice,scrisoareadeintenție,CV-ul,descrierea,caracterizaredepersoane/personaje,textulargumenta-tiv,eseulstructurat,posterul/posteruldigital,proiectulindi-vidual/degrupetc.
120
CS 5. Valorificarea experiențelorlingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomunicare înlimbaromână,demonstrândapreciere,respectpentruvalorileculturiinaționaleși
universale,deschiderepentruexprimareaidentitățiinaționale.Produse: dialogul,eseul,pre-zentareaindividuală/Power-Point,discursul,posterul,expozițiafoto,afișul,ghidulturistic,proiectulindividual/degrupetc.
Produse: interviul,eseul,pre-zentareaînperechi,prezenta-reaPowerPoint/prezi(însoțitădetextpropriu),discursullaotemădata,e-colajul,foto-reportajul,pliantul,proiectulindividual/degrupetc.
Produse: interviulvideo,eseulnestructurat,prezentareaîngrup,videoreportajul,discur-sulmotivațional,portofoliuldigital,excursiereală/virtuală,spotulpublicitar,proiectulindividual/degrupetc.
•Produse şi criterii de evaluare a produselor
A.Descriere a unei persoane/a unui
personaj
Eseu-analiză(a unei probleme) Eseu
• Respectareareperelor.• Organizarealogicăa
textului.• Relevareadetaliilor
semnificativealepor-tretuluifizicșimoral.
• Sugestivitateaexem-Sugestivitateaexem-plelor.
• Plasticitateaexpresieiverbale.
• Corectitudineaexpri-Corectitudineaexpri-măriilanivelstilistic,gramatical,punctuați-onal,ortografic.
• Respectareacerințelorfațădeaspectulgraficallucrării.
• Formulareaclarăaproblemei,aviziunii,aconcluziilor.
• Validitateaargumen-Validitateaargumen-telor.
• Indicareasurselordeinformare.
• Fezabilitateasoluțiilor.
• Corectitudineaexpri-Corectitudineaexpri-măriilanivelstilistic,gramatical,punctuați-onal,ortografic.
• Respectareacerințe-Respectareacerințe-lorfațădeaspectulgraficallucrării.
1. Raportarea la tema aleasă: - corespondențadintretitlultemeiși
conținutuleseului.2. Claritatea: - mesajuleseuluiestebineconturat,
formulareanuesteambiguă,lucrareaesteorganizatăînjuruluneiideipentrucareexistadoveziverificabile;
- formulareadecomparațiiîntrecarac- formulareadecomparațiiîntrecarac-formulareadecomparațiiîntrecarac-teristicialeunorfenomene,activități,evenimente,procese.
3. Argumentarea:- ideileprezentatesuntsusținutede
argumente.4. Coerenţa logică: - eseulareostructurălogicăbinecontu- eseulareostructurălogicăbinecontu-eseulareostructurălogicăbinecontu-
rată;- ideileexprimateaufluențășisuntîn
legăturaunelecualtele.5. Utilizarea diverselor surse: - surselesuntcitatecorespunzător,ar- surselesuntcitatecorespunzător,ar-surselesuntcitatecorespunzător,ar-
gumenteleadusesuntsusținuteprinprezentareadiferitorexemple.
6. Originalitate, creativitate, inovaţie:- moduldeosebitprincareseabordează
tema,prezentareaopiniilorpersonalebazatepeanalizadiferitelorsursebibli-ografice.
7.Aspectul general al eseului:- respectareacriteriilordecorectitudine
lingvistică,ortografică,aspectulestetic.
121
B.Prezentare
poster/revistăPrezentarePowerPoint
Prezentare de carte
(a) Evaluarea produsului realizat
• Titlurelevant• Informațiiinteresante,
corecte• Ilustrare• Redactaredeconținut• Corectitudinelingvistică• Respectarearegulilorde
redactareaposterului(b) Evaluarea prezentării
produsului • Cunoaștereainformației• Intonație/volum/expresi-
vitate• Contactulcuauditoriul
• Prezentarea/enunța-reatemei
• Logicașicoerența• Structurarealogicăa
prezentării• Elocvențaexemplelor• Intonația• Volumul/expresivita-
teavocii• Contactulcuaudito-
riul• Corectitudinealingvis-
tică(oralășiscrisă)• Respectarealimiteide
întindere
• Prezentareacărții,autorului,șiatitlului
• Prezentareasubiectuluiabordat/aevenimentelordescriseîncarte.
• Prezentareaproblemelor/motive-lor
• Personajeleprincipale/secundare• Temalucrării,mesajullucrării• Impresii/cepasajeauimpresionat
celmaimult(ceaivreasăcitezidincarte)
• Concluzii/deceți-aplăcutcartea• Recomandări/decetrebuie/meri-
tăsăciteștiaceastăcarte• Coerențașicorectitudineaexpre-
sieiverbale
Evaluarea sumativă/finală ladisciplinaLimba şi literatura românăvaconstatani-veluldeatingereaunitățilordecompetențeproiectateînCurriculum,pentruclasare-spectivă,fiindstabilităînbazaunuitest-sintezășiabaremuluidecorectare.Examenuldeabsolvirealiceuluisevarealizaprintestestandardizatelanivelnațional,fiindevalu-atniveluldeatingereacompetențelorspecificeproiectateladisciplinaLimba şi litera-tura românăpentrutreaptaliceală.
Astfel,examenuldebacalaureatladisciplinătrebuiesăoferefiecăruielev-absolventde liceuposibilitateadea-șidemonstracompetențadecomunicare în limbaromânăcalimbănematernă,înformaeioralășiscrisă,șianume:decomprehensiuneavorbiriiorale;departiciparelainteracțiunioraleîndiversesituațiidecomunicare;deinterpre-tareamesajelorscrise/textelornonliterareșiliterare;deredactareadiferitortipuridemesajescrise;devalorificareaexperiențelorlingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomunicareînlimbaromână.
122
Bibliografie
Cadrul legal şi normativNaţional1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014,modificatLP138din17.06.16,MO184-
192/01.07.16art.401;învigoare01.07.16.2. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, aprobatprinOrdinulMinisterului
Educației,CulturiișiCercetăriialRepubliciiMoldova,nr.432din 29mai2017.3. Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în şcolile cu limba rusă
de instruire,aprobatăprinHotărâreaColegiuluiMinisteruluiÎnvățământului,nr.17din21.11.95.
4. Curriculum naţional. Limba română pentru instituţiile de educaţie timpurie cu pro-gram în limbile minorităţilor naţionale.Ghidde implementareacurriculumului./BarbăneagrăAl.,IordăchescuI.,CepragaL.,CucuL.,MocanuL.,ZavadschiA.Chiși-nău:TipografiaCentrală,2018.
5. Curriculum naţional. Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale: învăţământul primar.Ghiddeimplemen-tareacurriculumuluidisciplinar./CazacuT.,FeteascoR.,RoșcovanuV.ș.a.Chișinău:EdituraLyceum,2018.
6. Curriculum naţional. Limba şi literatura română. Curriculumpentru învățământulliceal (claseleaX-a–aXII-a)pentru instituțiilede învățământpreuniversitareculimbarusădeinstruire.Chișinău:TipografiaCentrală,2010.
7. Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în insti-tuţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020),aprobatprinHGnr.904din31.12.2015.
8. Standarde de eficienţă a învăţării.Chișinău:TipografiaCentrală,2012.9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”,2014.10. Strategia Moldova Digitală 2020,aprobatăprinHotărâreaGuvernuluinr.857din
31.10.2013.11. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pen-
tru anii 2016-2022,MECC,publicat:înMONr.347-352din07.10.2016.
Internaţional12.Beacco J.C.,Byram,M.Ghid pentru elaborarea politicilor lingvistice educative în
Europa. De la diversitate lingvistică la educaţia plurilingvă. ConsiliulEuropei:Divizi-uneaPoliticilingvistice,2003.
13. Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching, Assessment. Companion volume with new descriptors.CouncilofEurope,Strasbourg,2018.
14.LittleD.,PerclovaR.,Portofoliul European al limbilor. Ghiddestinatprofesorilorșiformatorilor cadrelor didactice. Consiliul Europei: Diviziunea Politici Lingvistice,Chișinău,2003.
15. Nivel prag pentru învăţarea limbii române ca limbă străină.ConsiliuldeCooperăriCulturale,Strasbourg,2001.
Studii/rapoarte16.BucunN.,GuțuV.,GhicovA.ș.a.Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic.
Chișinău:IŞE,2017.
123
17. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:MECC,IŞE,2018.
Literatură în domeniu18.AlbulescuI.Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină şi creativitate.
Pitești:Paralela45,2008.19.ArdeleanA.,MândruțO.Didactica formării competenţelor. Cercetare – Dezvoltare –
Inovare – Formare.Arad:„VasileGoldiș”UniversityPress,2012.20.ArdeleanA.,PopV.L.Strategii didactice în perspectivă transdisciplinară.București,
2011.21.BarbăneagrăA.,PetrencoL.,CucuL.ș.a. Interacţionăm şi comunicăm: Situaţii de
comunicare, jocuri didactice, jocuri de rol, acte comunicative.Chișinău:Tipografia„BonsOffices”,2014.
22.BarbăneagrăA.,PetrencoL.,CucuL.ș.a.Ghidmetodologic.Predarea-învăţarea in-tegrată a limbii române în diasporă.ANTEM,.Chișinău:TipografiaCentrală,2017.
23.BocoșM.Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist.Pitești:Parale-la45,2008.
24.BontașI.Tratat de pedagogie.București:BICALL,2007.25.CartaleanuT.,CosovanO.ș.a.Formarea de competenţe prin strategii didactice in-
teractive.Chișinău:CEProDidactica,2008;2011.26.CartaleanuT.,GhicovA.Predarea interactivă centrată pe elev.Chișinău:EdituraŞti-
ința,2008.27.CartaleanuT.,CosovanO.ș.a.Studiul integrat al limbii şi literaturii române în gim-
naziu.Chișinău:EdituraArc,2017.28.CartaleanuT.,CosovanO. ș.a.Demersul didactic la limba şi literatura română în
gimnaziu: proiectarea explicită.Chișinău:EdituraArc,2017.29.CazacuT., FeteascoR. ș.a.Teste preparatorii şi de evaluare a competenţelor. Eşti
gata de BAC?Limbași literaturaromână, instituțiilede învățământcupredare înlimbarusă,clasaaXII-a.Chișinău:EdituraARC,2016.
30.CazacuT.,IordăchescuI.Româna pentru toţi. Cheia comunicării. Utilizarea verbelor în vorbire.3000deverbe.Chișinău:EdituraIntegritas, 2008.
31.Ciolan L. Învăţarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași:EdituraPolirom,2008.
32.ConstantinoviciE.,BărbuțăI.ș.a.Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare.Ghi-dulprofesorului.Chișinău:EdituraCartier,2003.
33.CoyleD.,HoodP.,MarshD.CLIL.Content and Language Integrated Learning. Cam-bridge:CambridgeUniversityPress,2010.
34.CosteaO.Didactica lecturii: o abordare funcţională. Iași: Editura Institutul Euro-pean,2006.
35.CrisreaS.Dicţionar de termeni pedagogici.București:EdituraDidacticășiPedago-gică,1998.
36.GhicovA.Didactica textului în reţea.Monografie.Chișinău:S.n.,Tipografia,,Print-Caro”,2017.
37.Goraș-PosticăV.Competenţa interculturală.Auxiliardidacic.Chișinău:Prodidactica,2015.
38.GutuVl.,Învăţământul centrat pe competenţe: abordare teleologică,În:revistaDi-dactica Pro,nr.1(65),2011.
124
39.FrunzeL.Dezvoltarea competenţelor de comunicare în procesul analizei textului li-terar.Tezădedoctorînpedagogie,Chișinău,2008.
40.IlieE.Didactica literaturii române.Iași:Collegium-Polirom,2014.41.Iordăchescu I.Predarea textului literar în bază de repere. Chișinău: Editura Arc,
2018.42.IordăchescuI.Viaţa şi activitatea scriitorilor: Ce? Cât? Cum?Chișinău:EdituraArc,
2017.43.IordăchescuI.Captarea atenţiei şi actualizarea cunoştinţelor. Tehnici de lucru,par-
teaI-IV.Chișinău:EdituraARC,2009-2015.44.LeahuR.Proverbul. Exerciţii şi jocuri didactice.Chișinău:EdituraARC,2007.45.MarinM.Didactica lecturii. Interacţiunea elev-operă literară din perspectiva atitu-
dinilor şi valorilor literar-artistice.Chișinău:EdituraCartier,2013. 46.MilancoviciS.Didactica predării limbii române.București,2013.47.NorelM.,SâmihăianF.Didactica limbii şi literaturii române.București,2011.48.OpreaCr.-L.Strategii didactice interactive. București:EdituraDidacticășiPedagogi-
că,2007.49.PamfilA.Didactica limbii şi literaturii române (pentru învăţământul în limbile mino-
rităţilor naţionale).Cluj:EdituraDacia,2000.50.PâslaruVL.Introducere în teoria educaţiei literar-artistice.București:Sigma,2013.51.PâslaruVL.Concepţia educaţiei lingvistice şi literare, în:LimbaRomână,1995,nr.5,
p.126-12952.PlatonE. (coord.) ș.a.Procesul de predare/învăţare a limbii române ca limbă ne-
maternă (RLNM) în ciclul liceal. Suportdecurs. Cluj-Napoca:CasaCărțiideŞtiință,2011.
53.PopoviciA.Formarea competenţei de audiere în procesul de predare-învăţare a lim-bii române în şcoala alolingvă (ciclul gimnazial).Tezădedoctorînpedagogie,Chiși-nău,2012.
54.RoșcovanuV.Bune practici. Dezvoltarea personalităţii elevului prin abordarea co-municativ-valorică. Portofoliu didactic la limba şi literatura română.Chișinău:Insti-tutuldeŞtiințealeEducației,2015.
55.SarivanL.,GavrilăM.,StoicescuD.ș.a.Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev.București:Educația2000+,2009.
56.SâmihăianF.O didactică a limbii şi literaturii române: provocări actuale pentru pro-fesor şi elev.București:EdituraArt,2014.
57.StoicaA.,MusteațăS.Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic.Chișinău:EdituraLyceum,1997.
58.ŞchiopuC.Metodica predării literaturii române. Pitești:EdituraCarminis,2009.59.ŞchiopuC.Metodologia ELA a elevilor.Tezadedoctorhabilitatînștiințepedagogice.
Chișinău:UPS„I.Creangă”,2016.60.Zgardan-CruduA. Importanţa studiului integrat al disciplinei limba şi literatura ro-
mână în formarea competenţelor de comunicare în ciclul gimnazial.//Revista deștiințesocio-umane,nr.2(21),2012,pp.32–40.
Site-uri utile: 61.http://rlnm.didacticalimbiiromane.ro/platforma-online/62.http://video.elearning.ubbcluj.ro/?page_id=53863.http://www.povesti-pentru-copii.com/64.http://www.romanianvoice.com/65.http://traditiidinromania.ro/category/legende
