Grafic 1 Ponderea principalelor impozite şi taxe la bugetul de stat................................................6

Grafic 2 : Organigrama S.C MECHEL S.A..................................................................................64

Grafic 3: Fluxul documentelor la S.C. MECHEL S.A.................................................................66

INTRODUCERE

Datorită efectelor sale atât asupra consumatorulul cât şi asupra interprinderilor şi bugetului de

stat, taxa pe valoarea adugată a fost în repetate rânduri dezbătută , analizată şi criticată în

literatură de specialitate .

Interesul în abordarea acestei teme mi-a fost trezit de actualitatea acestei teme precum şi

impactului taxei pe valoarea adugată asupra unei întreprinderi , într-o economie de piaţă , atât la

nivel naţional cât şi la nivelul internaţional, în special în cadrul Comunităţii Europene .

Taxa pe valoarea adugată este un impozit indirect asupra consumului care are un caracter

general, calculate şi aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunuriilor şi serviciilor începând cu

procesul producţie până la stadiul consumului final. A apărut în România în anul 1993 , pe

timpul regimului communist purtând numele de ,, Impozit pe Circulaţia Mărfurilor “ .

În condiţiile trecerii de la economia de piaţă , impozitul pe circulaţia mărfurilor nu îşi mai

justifica menţinerea , iar introducerea taxei pe valoarea adugata a reprezentat un moment de

cotitură în perfecţionarea sistemului fiscal şi a fost un pas important în reforma fiscală din

România.

Am ales şi tratat cu mult interes această temă în lucrarea de faţă , utilă pentru teoria şi practică

contabilă , având că obiectiv aducerea la cunostiinta a ultimelor informaţii disponibile referitoare

la taxa pe valoarea adugată şi a impactului acesteia asupra întreprinderii , dar şi asupra

societăţii.

Lucrarea de faţă este structurată pe 5 capoitole în care am prezentat aspectele importante

referitoare la taxa pe valoarea adugată.

Titlul lucrarii ,,Contabilitatea si fiscalitatea S.C. MECHEL S.A. prin prisma TVA “ se referă la

prezentarea şi contabilitatea unui impozit indirect care se datorează bugetului de stat .

Primul capitol l-am dedicat definiri şi prezentări fundamentului după care taxa pe valoarea

adugată a apărut în Europa şi problematica fiscalităţi taxei pe valoarea adugată în statele membre

Comunităţii Europene şi în România .

Al doilea capitol cuprinde modelul român de TVA dezbătând : sfera de aplicare , persoanele şi

operaţiunile impozabile , faptul generator şi exigibilitatea , baza de impozitare , cotele şi calculul

taxei pe valoarea adugată precum şi drepturile de deducere şi rambursare şi nu în ultimul rând

plătitori de TVA.

Al treilea capitol l-am dedicat prezentări principalelor documente justificative în materie de

TVA , precum şi prezentări principalelor operaţii contabile şi conturile aferente acestora.

Al patrulea capitol reprezintă un studiu de caz , pentru evidenţa practică a taxei pe valoarea

adugată, într-o întreprindere , întreprinderea aleasă fiind S.C. MECHEL S.A. , Câmpia Turzii.

Ultimul capitol l-am dedicat concluziilor generale , evidenţiind şi sintetizând principalele

caracteristici , aspecte ale taxei pe valoarea adugată şi impactul acesteia asupra mediului socio-

economic.

METODOLOGIA LUCRĂRII

Tema abordată este stimulativă prin importantă , actualitatea şi extinderea ei , fiind necesară o

cercetare şi o documentare laborioasă de asamblare şi confirmare a informaţiilor şi cunoştiinţelor

necesare pentru atingerea obiectivelor formulate.

Această lucrare în vederea prezentării şi obţineri celor mai utile şi actualizate informaţii are la

bază o metodologie de cercetare. Cuvântul ,,metodologie” provine din cuvintele

greceşti ,,metodos” acare înseamnă ,,drum “ şi ,,logos “ care înseamnă ştiinţă.

Metodele de cercetare pentru a-şi putea îndeplini scopul şi pentru a ne putea furniza informaţiile

în mod adecvat , se bazează pe câteva principii şi reguli necesare pentru culegerea şi prelucrarea

datelor şi interpretarea informaţiilor .

Principiile fundamentale ale metodologiei sunt prezentate după cum urmează :

Principiul unităţi dintre teoretic şi empiric . Prezenţa teoreticului în cercetarea empirică,

indiferent de ponderea lui este de multe ori implicită , sub formă unor presupoziţii , care

trebuie să fie conştientizate şi explicate , înaintea demarării cercetării . Necesitatea

ancorării în teorie poate fi argumentată astfel :

a) Teoreticul , sub formă unor concept sau ipoteze , va organiza şi ghida demersul empiric ,

miscorand costurile cercetării.

b) Explicarea şi comunicarea arsenalului teoretic face posibilă evaluarea de către

comunitatea ştiinţifică a valaditatii instrumentelor şi a acurateţei rezultatelor.

Principiul unităţi dintre înţelegere şi explicaţie . Pune în discuţie relaţia dintre obiectul şi

subiectul cunoaşterii . În cadrul explicativ se utilizează principiile pozitiviste şi se

operează cu scheme cazuale care evidenţiază legături statistice , influenţe şi determinării

între fenomene şi procese sociale , iar în cel de înţelegere se face apel la intuiţie ,

empatie şi la experienţă trăirilor proprii.

Principiul unităţi dintre cantitate şi calitate impune utilizarea convergentă a metodei

cantitative şi calitative în scopul obţineri unor complementarităţi şi interferenţe atât la

nivel general , cât şi la alte niveluri particulare ( Hammersley şi Atkinson , 1993, p.121).

În lucrarea de faţă am încercat să respect în mare măsură aceste principii fundamentale

ale metodologiei cercetării . Organizarea propriu- zisă a constat în colectarea şi

prelucrarea datelor şi informaţiilor concrete , pentru a putea înţelege fenomenul avut ca

obiect de studiu , modul în care se manifestă şi a operatilor de ordin contabil şi fiscal pe

care acest fenomen le generează.

Titlul lucari ,, Contabilitatea şi fiscalitatea S.C. MECHEL S.A. prin prisma T.V.A. a mi-a dat ca� �

punct de pornire încercarea de a delimita conceptul de taxă pe valoarea adugata , o definire la

nivel general şi teoretic într-o prima etapă. După această etapă de definire , prin restrângere am

ajuns la o definire şi reflectare a influenţei pe care taxa pe valoarea adugată o are asupra unei

întreprinderi în general , pentru ca în final să concretiziez aceste aspect teoretice pe studiul

practic , respectiv studiul privind influenţele taxei pe valoarea adugată asupra intreprindrii S.C.

MECHEL S.A. , Câmpia Turzii .

Am acordat o pondere seminificativa aspectului practic , exemplele au fost pe cât posibil , axate

pe principiile contabile aplicate în România, pentru a pune în lumina cât mai clar cu putinţă

elementele care ţin de esenţa principiilor contabile respective .

O preocupare principlă a fost utilizarea şi valorificarea unei bibliografi actuale , de cel mai înalt

nivel , opera unor specialişti reunoscuţi în România şi pe plan internaţional , precum şi din

publicaţii de specialitate şi surse on-line.

CAPITOLUL 1: GENERALITĂŢI PRIVIND TAXA PE VALOAREA

ADĂUGATĂ

1.1 : NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

În structura resurselor pe care societatea le angajează pentru susţinerea efortului de dezvoltare şi

a consumului, resursele financiare deţin un loc însemnat. Izvorul principal al acestora îl

reprezintă produsul intern brut, dar şi resursele externe atrase pe diverse căi.

Resursele publice sunt gestionate de către stat printr-un sistem unitar de bugete. Cel mai

important buget este bugetul de stat. În cadrul bugetului de stat principalele impozite şi taxe sunt:

impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată şi accizele.

Ponderea acestora în cadrul veniturilor bugetului de stat se prezintă astfel:

Grafic 1 Ponderea principalelor impozite şi taxe la bugetul de stat

Ponderea principalelor impozite şi taxe la bugetul de stat pentru primele 4 luni ale anului 2010

(http://static.anaf.ro/static/ ).

Din Graficul 1 se observă că cea mai mare pondere în venitule bugetului de stat o are Taxa pe

Valoarea Adăugată.

Conform comunicatului de presă din luna decembrie 2010 al ANAF referitor la taxa pe valoare

adăugată ,, Taxa pe valoarea adăugată: încasările au fost de 3,9 miliarde lei, cu 0,88% peste

prevederile bugetare şi cu 25%, peste încasările din luna decembrie 2009. Încasările din TVA au

fost mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009 pentru operaţiunile interne cu 31,8% şi cu

37,28% la importul de bunuri. Totalul veniturilor din TVA, realizat în luna decembrie 2010 a

fost mai mare cu 25,29%, că urmare a majorării cotei de impozitare de la 19% la 24%.”( sursă

http://www.avocatnet.ro/ ).

Taxa pe valoarea adăugată este fără îndoială unul dintre cele mai însemnate venituri ale statului

şi cea mai importantă metodă de impozitare a consumului.

Noţiune : Taxa pe valoarea adugata este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat,

fiind ,, un impozit unic încasat şi fracţionat din fiecare stadiu al circuitului economic în raport cu

valoarea adăugată,, (Matiş şi Pop, 2010, p.439).

În practica fiscală s-au consacrat trei soluţii tehnice pentru impozitarea cheltuielilor globale:

a) impozitul unic în sarcină producătorului sau al comerciantului;

b) impozitul cumulativ asupra tranzacţiilor;

c) impozitul unic încasat fracţionat sub formă perfecţionata a TVA (Tulai, 2005, p.242).

Cea care a triumfat a fost taxa pe valoare adăugată iar ideea de la care s-a plecat a fost aceea că

fiecare participant la producerea şi comercializarea unui produs îi adaugă valoare, iar pentru

evitarea impozitării repetate fiecare trebuie să plătească un impozit asupra valorii adăugate.

Modelul a fost introdus în Franţa în aprilie 1954 prin instituirea TVA care înlocuia taxa asupra

producţiei şi taxa asupra tranzacţiilor, părintele său fiind Maurice Laure (Tulai, 2003, p.243 ).

Acesta dedică acesteia mai multe lucrări printre care ,, La taxe sur la valeur adjoutee ”, ,,Au

secours de la TVA” şi o însemnată parte a lucrării ,,Science fiscale”.

Efortul de perfecţionare a sistemului fiscal în ţara noastră a fost materializat prin introducerea

începând cu 1 iulie 1993 a taxei pe valoare adăugată, care înlocuieşte impozitul pe circulaţia

mărfurilor. Pentru a defini termenul de taxa pe valoare adăugată , trebuie mai întâi definit

conceptul de valoare adăugată. În analiza financiară ea este definită ca diferenţa dintre producţia

exerciţiului şi marja comercială pe de o parte, şi consumul intermediar pe de altă parte.

Eterogenitatea evaluărilor (producţia vândută este evaluată la preţ de vânzare, iar cea stocată la

preţ de producţie) este însă evitată în reglementările specifice TVA. Astfel valoarea adăugată

este definită în Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 ca fiind echivalentă cu diferenţă între vânzările

şi cumpărările aceluiaşi circuit econoimic, excluzându-se deci producţia stocată. Într-o formulare

apropiată valoarea adăugată este definită în ,, Noveau lexique de economie” că fiind diferenta

între valoarea de bun obţinută în urmă vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au

fost achiziţionate pentru a realiza un bun”.

În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, ea este definită în ,,Dictionar de economie” de

Dobrota N. ca fiind ,, un impozit indirect stabilit şi perceput în fiecare stadiu al producţiei

bunurilor economice. Este un impoztit universal, deoarece se aplică asupra cvasitotalităţii

bunurilor economice rezultate din activitatea de exploatare, cât şi din activitatea financiară de

fructificare a capitalului. În acelaşi timp, este un impozit neutru, deoarece se aplică asupra

cvasitotalităţii activităţii economice, iar nivelul lui este independent de întinderea circuitului

economic.”

1.2: INTRODUCEREA TVA ÎN ŢĂRILE COMUNITARE ŞI ARMONIZAREA

ACESTEIA

În momentul fondării CEE de către cei şase, Franţa era singura care renunţase la modelul

impozitării în cascadă a cifrei de afaceri brute, celelalte 5 ţări păstrându-şi încă impozitul

multifazic lipsit de neutralitate şi de transparenţa.Introducerea şi generalizarea TVA se dovedea a

fi singură soluţie pentru respectarea principiului neutralităţii fiscale totale atât pe plan intern cât

şi pe plan comunitar.

Neutralitatea internă reclamă ca suma taxei pe valoare adăugată la preţul de vânzare să fie

aceeaşi indiferent de parcursul mărfii în stadiile de prelucrare succesivă şi de distribuţie pentru a

nu fi privilegiate anumite circuite în raport cu modul de integrare a participanţilor la producerea

şi comercializarea mărfii.

Neutralitatea externă presupunea, la rândul ei, ca aceeaşi sumă a taxei să fie adăugată produselor

similare fabricate pe teritoriul naţional că si celor importate. Aceeasta constrângere era extrem de

importantă prin prisma concurenţei între producătorii externi şi cei interni, acest fapt fiind vital

în supravieţuirea uniunii. Pentru asigurarea neutralităţii externe a fost suficientă detaxarea

exportutrilor şi taxarea produselor importate la fel ca şi produsele autohtone similare.

Simplificarea şi modernizarea fiscalităţii indirecte la nivel comunitar a început cu introducerea şi

generalizarea taxei pe valoarea adăugată în perioada 1967-1973 în ţările CEE (Tulai, 2005,

p.226).

Urmare a raportului Neumark, Directiva nr.67/227 din 11 aprilie 1967 zisă (prima directivă

TVA) a impus statelor membre adoptarea TVA şi a fixat ca obiectiv crearea unui sistem comun

de TVA în sânul Comunităţii.O a două directive nr.67/228 din aceeaşi zi a precizat regimul

general al noului impozit, lăsând totuşi o largă autonomie statelor membre, în special în privinţă

fixării cotelor si a modalităţilor de aplicare.În perioada 1967-1973 TVA a fost deci generalizată

în toate statele membre .

În 1970 Consiliul European avea să hotărască folosirea TVA ca bază a resureslor proprii ale

Comunităţii. În consecinţă el recomanda armonizarea metodologică a TVA prin aplicarea taxei

asupra unui set uniform de tranzacţii în toate statele membre , asigurându-se astfel de o baza

unică de evaluare. A urmat directive nr.77(388 din 17 mai 1977 zisă ,, Directiva a VI-a TVA,,

prezentată adesea ca un ,,cod European al TVA” care a dat un nou impuls procesului de

armonizare. Ea interzice în fapt toate taxele pe cifra de afaceri, altele decât TVA. Ea a armonizat

regulile de aşezare a TVA şi a definit conceptele fundamentale de plătitor şi de activitate

taxabilă, astfel spus a precizat subiectul şi obiectul taxei.

Introducera şi generalizarea TVA ca model comun de impozitare a cifrei de afaceri a fost doar

primul pas pe linia armonizării fiscalităţii indirecte . Cel de-al doilea avea să fie legat de dorinţa

înlăturării tuturor barierelor din calea funcţionării normale a pieţei unice comunitare.

În iunie 1985 Comisia Europeană înainta Consiliului o ,,Carte Albă,, invocând suprimarea

tuturor barierelor economice din calea schimburilor intracomunitare şi în special eliminarea până

în 1992 a barierelor fiscal existenţe.Procesul de armonizare primea un nou impuls odată cu

adoptarea acestui program.

Pentru suprimarea barierelor fiscale atenţia Comisiei a fost îndreptată spre taxarea schimburilor

intracomunitare în ţara de origine a mărfurilor si armonizarea treptată a cotelor între care existau

diferenţe semnificative (Tulai, 2005, p.227).

1.3: APROPRIEREA COTELOR

Trecerea la taxarea în ţara de origine riscă să amplifice concurenţa fiscală dacă se menţineau

cotele puternic diferentiate practicate de către ţările membre . De aceea pasul următor trebuia să

fie acela al apropierii treptate al nivelului acestora. În acest scop Comisia a propus Consiliului în

1987 un sistem cu două cote TVA în benzi de 4-9% pentru cota redusă şi 14-20% pentru cota

standard, fiecare ţară putându-si alege nivelul potrivit. În mai 1989 Comisia propunea un model

mai flexibil , cu o cotă standard minima de 14%, cu metinerea bandei de 4-9% pentru cotă redusă

şi posibilitatea practicării cotei zero pentru un număr restrâns de produse. Deci în 1989 statele

membre conveniseră să nu depăşească banda de 14-20%pentru cotele standard, în 1991 cotele

aplicate erau între 12-23%.Excepţie făceau Danemarca şi Irlanda care practicau cotă de 22% şi

respectiv 23% şi Spania şi Luxemburg cu cotă de 12%, celelate opt state respectând banda

covenită.

Cu excepţia Marii Britanii şi Danemarcei celelate ţări practicau una sau mai multe cote reduse,

existând şi ţări care practicau şi cota zero la câteva produse de prima necesitate( Marea Britanie,

Irlanda şi Portugalia), în timp ce Danemarca şi Belgia foloseau cota zero pentru ziare şi reviste.

Era prezenţa în multe ţări suprataxa pentru consumul de lux: Belgia(25-33%) , Franţa(22%) ,

Grecia (36%), Italia (38%), Portugalia(30%) , Spania(33%), mai ales penrtu automobile.

Ajustarea cotelor TVA rămânea încă un deziderat , dar tendinţa de apropiere era evidentă .

Prin directiva din octombrie 1992 s-a stabilit că începând din ianuarie 1993 să se aplice cota

standard de minim 15% si cel mult două cote reduse, nici una dintre ele mai mică de 5%, cotele

majorate să fie anulate, iar cotele zero şi cele reduse speciale să mai fie menţinute doar pentru

perioadă de tranziţie .

Fixarea cotelor minime împiedică ţările să recurgă la dumpingul fiscal prin practicarea unor cote

mici. În schimb ţările erau libere să practice cote ridicate. Armonizarea cotelor urmă să se

realizeze sub constrângerea pieţei: ţările cu cote ridicate erau nevoite să le reducă treptat pentru a

elimina dezavantajul în comerţul cu celelalte ţări, pierzând o parte din încasările fiscale , în timp

ce ţările cu cote mici puteau recurge la creşterea acestora dacă aveau nevoie de resurse fiscal

suplimentare .

În vederea înlăturării barierelor fiscal legate de TVA s-au stabilit două etape:

o perioadă de tranziţie care trebuia să se încheie la sfârşitul anului 1996;

o perioadă ulterioară, în care să se introducă un regim definitiv de impunere bazat pe

cote unificate pentru toate operaţiile de aceeaşi natură desfăşurate în interiorul spaţiului

European (Tulai, 2005, p.231).

Statele comunitare au fost şi continuă să fie preocupate de evaluarea impactului bugetar şi a

efectelor macroeconomice ale armonizării TVA. Este vorba nu numai de modificarea cotelor ci

şi despre modificările ce intrevin în clasificarea produselor în cele două grupe supuse taxei

standard şi cotei reduse şi despre eventualele schimbări în volumul şi structură consumului.

Pentru unele ţări armonizarea se dovedea costisitoare din punct de vedere economic şi social,

antrenând reduceri ale încasărilor fiscale , în timp ce pentru ţările ale căror sistem fiscal

corespunde cu prevederile Comisiei armonizarea TVA poate fi neutral din punct de vedere

bugetar ( Tulai, 2005, p.232) .

1.4: TRATAMENTUL FISCAL AL SCHIMBURILOR INTRACOMUNITARE

Principiile TVA în condiţiile implemantarii noului sistem intracomunitar sunt (Matiş şi Pop,

2010, p.460) :

principiul neutralităţii generat de dreptul de deducere;

TVA nu reprezintă un cost, fiind suportată de consumatorul final;

acordarea dreptului dreptului de deducere pe bază intenţiei unei persoane de a desfăşura

activităţi economice ;

ramburasarea TVA-ului nu poate fi condiţionată de neplata TVA către furnizor, decât în

cazul dovedirii relei intenti ale părţilor ;

TVA este transparent ;

prin aplicarea TVA se cunoaşte cu exactitate elementul fiscal din preţul de consum

specific bunurilor şi servicilor, ceea ce permite folosirea aceleiaşi cote de TVA la

bunurile produse în ţara, la cele importate sau achiziţionate intracomunitar, precum şi

scutirea de TVA pentru exporturile de bunuri şi livrările intracomunitare ;

TVA este o taxă ce se autopercepe, pentru că persoana impozabilă înregistrată în scopuri

TVA colectează TVA de la clienţii săi, după care o virează la Ministerul Finanţelor

Publice; riscul autoperceperii TVA pot fi deduse sau anulate prin implementarea

măsurilor de simplificare (aplicabile pentru vânzarea de clădiri şi terenuri, vânzare de

deşeuri şi materii prime secundare, lucrări de construcţii/montaj, bunuri şi/sau servicii

prestate de/sau către persoane aflate în stare de faliment) atunci când furnizorul şi

beneficiarul sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, iar TVA-ul afarent tranzacţiei se va

înregistra atât ca TVA deductibilă, cât si ca TVA colectată ;

suprimarea formalităţilor vamale la trecerea afrontierei” în relaţiile economice dintre� �

persoane impozabile în state membre diferite ale Comunităţii Europene ;

livrarea de mărfuri din punct de vedere jurudic este o operaţiune unică, însă în scopuri de

TVA ea este scindată în două operaţiuni distincte , atunci când are loc între două state

mmembre diferite sau între un stat membru şi un terţ teritoriu :

livrarea de bunuri (livrare intracomunitara şi export) achiziţia de bunuri (import şi

achiziţie intracomunitara)

Legea nr.161/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr.118/2008 privind modificarea şi completarea

unor acte normative (publicată M.O nr.322/14.05.2009) aduce următoarele precizări în materie

de TVA :

transferul total sau parţial de active către o persoană impozabilă nu constituie o livrare de

bunuri, chiar dacă beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA ;

apare dreptul de a dispune de bunuri ca şi un proprietar în loc de dreptul de proprietate ;

structura de comisionar se aplică chiar dacă nu există un contract de commision, pentru

persoană juridica ce acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane;

livrarea de bunuri poate fi :

cu transport îmbrăcând forma livrării intracomunitare sau celei locale;

cu necesităţi de instalare sau asamblare îmbrăcând forma non transferurilor ;

fără transport ,fiind livrări locale de bunuri immobile sau de bunuri mobile

netransportate;

la bordul aeronavelor, navelor şi trenurilor, pe parcursule efectuării unui transport de

pasageri în comunitateimbracand forma non transferurilor în statul membru de unde

pleacă transportul ;

livrarea de gaze naturale , electricitate dintr-un stat membru reprezintă non transferuri,

iar cea din terţe teritorii reprezintă import scutit, ce implică taxarea inversă sau

înregistrarea în statul membru de consum;

plafonul pentru vânzările la distanţă (înseamnă livrarea de bunuri ce presupune

transportul bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru de către şi în numele

furnizorului ) diferă între statele membre dar limită impusă de Directiva a VI- a este între

35000 ( plafon valabil pentru România ) si 100000 euro ;

achiziţiile intracomunitare realizate de ,,Grupul celor 4” (alcătuit din persoane juridice

neimpozabile, întreprinderile mici neînregistrate , persoane impozabile neînregistrate ce

desfăşoară exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere a TVA , fermieri supuşi

regimului raţei fixe) nu sunt impozabile în România (doar dacă se depăşeşte plafonul de

10000 euro/an sau dacă beneficiarul optează pentru plată TVA în România).

Livrările intracomunitare de bunuri reprezintă livrarea de bunuri transportate de către şi în

numele furnizorului sau al persoanei către care se efectuează livrarea din România într-un alt stat

membru. Deoarece faptul generator are loc la data livrării bunurilor, TVA devine exigibil la:

data la care se emite factură ( pentru întreagă valoare ) pentru respectiva livrare (chiar

dacă livrarea efectivă nu s-a realizat) ;

numai târziu de data de 15 a lunii următoare datei la care are loc faptul generator.

Însă exigibilitatea TVA-ului nu intervine dacă livrarea nu a avut loc, dar se emite o factură de

avans parţial. Sunt scutite de TVA următoarele operaţiuni(Matiş şi Pop, 2010, p.461 ) :

a) LIC către o persoană ce comunică un cod valabil de înregistrare în scopul de TVA atribuit

de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia :

livrărilor efectuate de o întreprindere mică, aceste fiind scutite fără drept de deducere

( excepţie mijolacelor de transport noi) ;

livrărilor supuse regimului special al marjei profitului ( cărora li s-a aplicat un regim

special de TVA).

b) LIC de mijloace de transport noi către orice persoană care nu comunică un număr valabil de

TVA din alt stat membru.

c) LIC de bunuri accizabile către o persoană impozabila sau către o persoană juridică

neimpozabilă care nu comunică un cod valabil de TVA din alt stat membru cu excepţia :

livrările de bunuri accizabile effectuate de o întreprindere mică ;

livrărilor de bunuri accizabile supuse regimului special al marjei profitului

Non-transferul este operaţiunea prin care bunurile sunt transportate dint-un stat membru în alt

stat membru, dar nu este considerate LIC în următoarele situaţii (Matiş şi Pop, 2010, p. 463 ) :

a) operaţiuni care presupun o tranzacţie ( facturate fără TVA în stat membru de origine,

nedeclarate în ,,Declaratia Recapitulativă’’ , dar înscrise în ,,Decontul de TVA” la rubrica

operaţiuni care nu au loc în România ), dar nu are loc o LIC în stat membru de unde începe

transportul si nu se declară în ,,Registrul Non-transferurilor “; aceste livrări sunt :

livrări însoţite de instalare sau asamblare în celalat stat membru ;

livrări de bunuri ce constituie o vânzare la distantă care are loc în celălalt stat

membru;

livrări de bunuri efectuate de către o persoană impozabilă sau în numele acesteia la

bordul vaselor, areonavelor sau a trenurilor, care are loc în celalat stat membru ;

expedierea bunurilor în alt stăm membru de unde vor fi livrate intracomunitar sau

exportate ;

livrări de gaze şi electricitate prin intermediul unei reţele

b) operaţiuni ( înscrise în ,,Registrul Non-transferurilor “) care nu presupun o tranzacţie (în

relaţia cu statul membru înlocuiesc actualalele regimuri vamale suspensive) ,respective bunurile

sunt transportate în alat stat membru pentru :

prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile ce presupune prelucrarea

fizică a acestor bunuri efecutate în celalate stat membru, cu condiţia ca aceste bunuri

să fie returnate, respective persoanei în România la finalizarea prelucarii;

uzul temporar al bunurilor în celalat stat membru în scopul prestării de servicii de

către persoana impozabilă ( este cazul leasingulului închirierii de bunuri ) ;

uzul temporar al bunurilor (este cazul bunurilor expediate în cazul unui târg

commercial sau expoziţie, ori expediate în vederea vânzării după testarea sau

verificarea conformităţi etc.) în celalat stat membru pentru o perioadă de cel puţin 24

de luni, dacă importul acestor bunuri în statu membru respectiv în vederea uzului

temporar întruneşte criteriile pentru o scutire integrală a dreptului de import.

Dacă circulaţia bunurilor nu îndeplineşte ulterior condiţiile unui non-transfer atunci operaţiunea

de non transfer devine transfer, cu consecinţele de rigoare. În acest caz se întocmeşte auto factură

pentru transfer , se completaza în ,,Registrul non-transferurilor”, iar operaţia de transfer se

înregistrează în ,,Declaraţia Recapitulativă” trimestrială şi în ,,Decontul de TVA”. (Matiş şi Pop,

2010, p. 463 ).

Achiziţiile intracomunitare (AIC) de bunuri şi operaţiuni asimilate acestora reprezintă obţinerea

dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau trasportate

la destinaţia indicată de cumparator, de către furnizor sau de către o altă persoană în contul

furnizorului sau al cumpărătorului către un stat membru altul decât cel de plecare al transportului

său de expediere a bunurilor .

AIC impozabile în România apar când au loc ( Matiş şi Pop, 2010 p.463 ) :

AIC efectuate de o persoană impozabilă sau de o persoană juridică neimpozabilă ce

urmează unei LIC ;

AIC de mijloace de transport noi, efectuate de orice persoană ;

AIC de produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă sau de o persoană

juridica neimpozabilă .

AIC neimpozabile în România apar dacă ( Matiş şi Pop, 2010 p.463 ) :

persoana care a realizat LIC din celalat stat membru este o mică intreprintere ;

în celalat stat membru furnizorul a realizat o livrare de bunuri care face obictul unei

instalări sau a unui montaj ;

livrarea bunurilor constituie o vânzare la distant ;

livrarea este efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabilă

numită (cumpărător-revânzator ) înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar

nu este stabilită în România;

livrarea este de bunuri second-hand , operă de artă , obiecte de colecţie şi antichităţi

(când bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate) ;

achiziţia urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal sunspensiv sau sub o

procedură de transit intern ;

beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA , până la plafonul de 10000 euro

până la care se face facturarea în statul membru de origine

Introducerea în Comunitatea Europeană, începând cu 1 ian. 2007 , a bunurilor transportate dintr-

un terţ teritoriu ( teritoriul unei ţări ce nu este mebra UE sau o parte din teritoriu unui stat

membru al UE, dar care nu face parte din Comunitate pentru scopuri de TVA) reprezintă import

de ( Matiş şi Pop, 2010 p.463) :

bunuri comunitare ( care pentru scopuri vamale sunt deja în circulaţie liberă) ;

bunuri necomunitare ( care pentru scopuri vamale nu sunt încă în circulaţie liberă)

Dacă bunurile sunt introduse fizic în Comunitate, dar nu sunt puse în circulaţie liberă, ele sunt

plasate sub regimuri vamale suspensive. În acest caz , TVA se va datora când bunurile vor înceta

a mai fi plasate în regimul respective ( cu excepţia cazului aplicării unei scutiri pentru TVA

aferentă importului ). Scutirile TVA în cazul acestor operaţiuni apar în următoarele situtatii

Matiş şi Pop, 2010, p. 466) :

importul de bunuri în România ;

importul de bunnuri urmat de o LIC scutită sau de o operaţiune asimilată unei LIC

scutite către un alt stat membru din UE ;

importul de bunuri scutite de taxe vamale conform unor directive europene ;

importul de bunuri primate în contextul unor aspecte privind relaţiile internaţional

(bunuri pentru promovarea comerţului, literature de informare turistică etc. )

reimportul de bunuri în România efectuat de persoană care a exportat bunurile în afara

Comunităţii :

în aceeaşi stare care se aflau la momentul exportului şi în care beneficiază de scutire de

taxe vamale ;

pentru a fi supuse unei reparaţii ,transformării, adaptării, asamblării ( cu condiţia că

scutirea să fie limitată la valoare bunurilor în momentul exportului acestora în afara

Comunităţii ).

Baza de impozitare pentru TVA în cazul importurilor este exprimată într-o monedă convertibilă,

iar pentru conversia ei în lei se utilizează cursul de schimb valutar înregistrat în penultima zi de

miercuri a lunii în care se face importul. Plata TVA ( către autorităţile vamale ) pentru importul

de bunuri este obligaţia importatorului, dar acesta nu se efectuează propriu zis, deoarece

persoanele înregistrate în scopuri de TVA doar evidenţiază TVA-ul în ,,Decontul de TVA” ca

taxa colectată şi taxa deductibilă ( Matiş şi Pop, 2010, p. 466).

În cazul achiziţiei de mijloace noi de transport şi produse accizabile TVA-ul se datorează

intotdeuna în statul membru al cumpărătorului, indiferent de calitatea acestuia sau a vânzătorului

(persoană fizică/juridică, impozabila/neimpozabila) , iar declararea acestora se face în ,,Decontul

special de TVA “( Matiş şi Pop, 2010, p. 466).

Achizitile intracomunitare efectuate de anumite categorii de persoane , cum ar fi (Matiş şi Pop,

2010, p.469) :

persoanele juridice neimpozabile ( în principal autorităţi publice ce acţionează în această

calitate şi care nu desfăşoară activităţi supuse TVA)

întreprinderi mici supuse regimului special ;

Persoane impozabile (de regulă ne înregistrate ) ce derulează exclusiv operaţiuni scutite fără

drept de deducere de TVA cum ar fi: băncile, societăţi asigurare, organizaţiile non-profit,

spitalele . Regimul special al acestor persoane se referă la plafonul anual de 10000 euro până la

care nu sunt obligate la plată TVA pentru AIC, însă după depăşirea acestuia trebuie să se

înregistreze în scopuri de TVA putând opta pentru regim normal de TVA (Matiş şi Pop, 2010,

p.469).

În cazul servicilor intangibile, cum ar fi următoarele (Matiş şi Pop, 2010, p.470) :

închirierea sau leasingul de bunuri corporale mobile, cu excepţia tuturor mijloacelor de

transport, pentru care se aplică regulă de bază, locului prestatorului ;

transferul/sau transmiterea folosinţei dreptului de autor, brevetelor, liceentelor, mărcilor

comerciale şi a altor drepturi similare ; servicii de publicitate şi marketing ;

serviciile de consultanţă, de inginerie, juridice şi de avocatură, serviciile contabililor şi

expertiilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare ; prelucrarea de date

şi furnizarea de informaţii;

operaţiuni bancare, financiare şi de asigurări ; punerea la dispoziţie a personalului ;

furnizarea accesului la sistemele de distribuţie a gazului natural şi enegriei electrice,

inclusiv servicii de transport şi transmisie prin intremediul acestor reţele, precum şi alte

prestări de servicii legate de acestea ;

obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial ,a unei activităţi

economice sau a unui drept menţionat de reglementările legale în vigoare ;

serviciile unui intremediar ce acţionează în numele şi pe seama altuia (un agent ), când

acesta procură pentru mandatul său oricare din serviciile intangibile menţionate anterior.

În situaţia prestării serviciilor menţionate mai sus (cu excepţia celor de asigurări, de creditare,

bancare şi altele de acest gen, care nu sunt scutite fără drept de deducere) , persoană obligată la

plata TVA în România este atare (Matiş şi Pop, 2010, pag. 470 ) :

prestatorul (dacă prestatorul nu este stabilit în România, iar beneficiarul este o persoană

fizică din România, o persoană juridică neimpozabilă sau orice altă persoană

neimpozabilă, locul prestării este la cel al prestatorului, iar serviciul se va factura cu

TVA din statul membru al prestatorului ) ;

beneficiarul , în următoarele situaţii :

prestatorul nu este stabil în România ( chiar dacă este înregistrat în România în scopuri

de TVA );

beneficiarul este o persoană impozabilă ce acţionează ca

În cazul serviciilor de telecomunicaţii şi cele furnizate pe cale electronic există drepturi de

scutire de TVA, după cum urmează atare (Matiş şi Pop, 2010, pag. 471) :

cu drept de deducere - serviciile pentru nevoile directe ale navelor şi/sau aeronavelor sau

încărcătură acestora ;

fără drept de deducere următoarele servicii :

difuzarea pe cale electronic de emisiuni şi evenimente culturale , politice, artistice,

sportive, ştiinţifice , de divertisment, realizate de posturile publice de radio- TV ;

serviciile educaţionale ( învăţământul la distanţă ) ;

jocurile de noroc .

Pentru serviciile de telecomunicaţii (cu excepţia celor prezentate mai sus ) persoana obligată la

plata TVA este cea stabile conform regulilor exprese ( excepţia apare în cazul prestatorilor

stabiliţi în afară UE , dar care sunt obligaţi să se înregistreze în statul membru în care serviciile

sunt uzitate efectiv de beneficiarii, persoane neimpozabile stabilite în U.E ). Pentru serviciile

furnizate pe cale electronică persoana obligată la plata TVA este cea stabilită conform regulilor

exprese cu excepţia atare (Matiş şi Pop, 2010, pag. 471 ) :

cazul în care prestatorii sunt stabiliţi în afară U.E ,dar sunt obligaţi să se înregistreze

statul membru în care serviciile sunt prestate ( şi să factureze cu TVA din statul membru

respective ) , iar beneficiarii sunt persoane neimpozabile stabilite în U.E ;

sau cazului în care prestatorii pot aplica regimul special pentru servicii electronice,

respectiv să se înregistreze într-un singur SM pentru toate serviciile electronice prestate

în Comunitate către persoane neimpozabile .

Transportul intracomunitar de bunuri (TIC) reprezintă orice transport de bunuri pentru care locul

de plecare şi locul de sosire se situează în două SM diferite din U.E. Persoana obligată la plata

TVA este prestatorul cu excepţia cazului când este beneficiarul, dacă acesta îndeplineşte

următoarele condiţii atare (Matiş şi Pop, 2010, pag. 471 ) :

beneficiarul este înregistrat pentru scopuri de TVA ;

prestatorul nu este stabilit în România ( chiar dacă acesta este înregistrat în România în

scopuri de TVA ).

Un transport local de bunuri ( pentru care atât locul de plecare, cât şi locul de sosire în acceaşi

SM din U.E se consideră a fi TIC de bunuri, dacă este direct legat de acesta. Acest transport local

asimilat TIC de bunuri poate fi efecutuate înainte sau după TIC de bunuri de care este legat

direct. În cazul transportului de bunuri persoana obligată la plata TVA este prestatorul cu

excetpia cazului în care este beneficiarul, dacă acesta îndeplineşte următoarele condiţii (Matiş şi

Pop, 2010, pag. 471 ):

beneficiarul este stabilit în România şi este înregistrat în scopuri de TVA sau nu este

stabilit în România, dar este înregistrat în România prin intermediul unui reprezentant

fiscal ;

prestatorul nu este stabilit în România şi nu este înregistrat în scopuri de TVA.

Există însă situaţii în care transportul de bunuri este scutit de TVA cu drept de deducere şi

anume (Matiş şi Pop, 2010, pag. 472 ):

transportul bunurilor, dintr-un terţ teritoriu, în condiţiile în care valoarea acestui

transport este inclusă în baza de impozitare a acestor bunuri importate;

transportul bunurilor, direct legat de exportul acestor bunuri în afară Comunităţii;

transportul bunurilor ce sunt plasate în regim vamal suspensiv ;

TIC de bunuri efectuat către sau una din insulele ce formează regiunile autonome din

Azore sau Maderia .

În cazul serviciilor culturale , artistice, sportive, ştiinţifice, educative etc. locul prestării este

acela în care ele se efectuează propriu- zis, iar persoana obligată la plata TVA în România este

prestatorul în principiu. În cazul unor servicii prestate ocazional ( o singură data pe an ),

prestatorul nestabilit în România poate fi scutit de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA, nu şi

a plătii acestuia.

Lucrările efactuate asupra bunurilor mobile corporale reprezintă toate operaţiunile umane şi

mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal ( aceste servicii constau în procesarea sau

prelucrarea bunurilor mobile corporale). Expertizele reprezintă activităţile ce constau în

determinarea caracteristicilor sau evaluarea unor bunuri mobile corporale. Locul prestării

serviciilor mai sus menţionate este acela în care ele sunt realizate efectiv, cu unele excepţii

prevăzute legal. Persoana obigata la plata TVA în România pentru aceste servicii este prestatorul

, în principiu , dar prin excepţie poate fi şi beneficiarul, dacă (Matiş şi Pop, 2010, p.473 ):

persoana în favoarea căruia s-a prestat este înregistrat pentru scopuri de TVA ;

serviciul este prestat de un prestator ce nu este nici stabil, nici înregistrat în scopuri de

TVA în România.

În cazul excepţiei de mai sus beneficiarul face plata TVA astfel :

dacă este înregistrată normal în scopuri de TVA, aplică taxarea inversă ;

dacă este înregistrată în urmă solicitări în scopuri de TVA, depune aDecont special de��

TVA” şi face plată efectivă .

Există totuşi scutiri de TVA referitor la aceste servicii pentru :

lucrări efectuate asupra bunurilor mobile plasate în regim vamal de perefectionarea

active şi transportarea în afară Comunităţii, de către prestatorul serviciilor sau de către

client, dacă această nu este stabil în România, sau de altă persoană în numele oricăruia

dintre aceştia ;

traficul internaţional de bunuri ( lucrări efectuate asupra bunurilor mobile plasate în

regim de antrepozit de TVA sau în regim vamal sunt sunspensive );

modificarea, repararea, întreţinerea şi alte servicii efectuate pentru nevoile directe ale

navelor şi aeronavelor sau ale încărcăturii acesteia

CAPITOLUL 2 : MODELUL ROMÂN DE TVA

Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe

circulaţia mărfurilor care s-a comportat decenii de-a rândul ca un impozit universal asupra

consumului. Introducerea ei avea să reprezinte una dintre măsurile fundamentale întreprinse pe

linia reformarii sistemului fiscal românesc ( Tulai, 2005, p.241).

La bază construcţiei modelului românesc de taxare a consumului au stat modelul francez şi

încercările de armonizare fiscală prin Directiva a VI-a a consiliului CEE.

Până la introducerea la 1 ianuarie 2004 a Codului Fiscal, care reprezintă baza legală pentru

T.V.A prin măsurile întreprinse de-a lungul anilor s-au făcut paşi importanţi pe linia armonizării

modelului nostru de taxare cu cel comunitar.

Actualul cod fiscal reglementează în detaliu regimul T.V.A precizând: sfera de aplicare,

persoanele şi operaţiunile impozabile, locul acestora, faptul generator şi exigibilitatea, baza de

impozitare, cotele legale, operaţiunile scutite, regimul deducerilor, stabilirea taxei datorate,

vărsarea şi regularizarea vărsămintelor, regimul special de scutire şi obligaţiile plătitorilor (Tulai,

2007, p.241).

2.1 : SFERA DE APLICARE, OPERAŢIUNILE ŞI PERSOANELE IMPOZABILE

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugata se cuprind operaţiunile care îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii: constituie livrare de bunuri sau prestare de servicii efectuate cu

plată (Matiş şi Pop, 2010, p.439 ):

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă ;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică

Operaţiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se clasifică din punct de vedere al

regimului de impozitare astfel (Matiş şi Pop, 2010, p.440 ):

A. Operaţiuni impozabile sau taxabile , pentru care se aplică cota standard sau cotele reduse;

Principalele operaţiuni taxabile sau impozabile sunt :

I. livrări de bunuri - includ operaţiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile următoare:

a) operaţii care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau prestare de servicii

efectuate cu plată ;

b) locul de livrare este considerat a fi în România ;

c) livrarea este realizată de o persoană impozabilă ;

d) livrarea să fie rezultatul unei activităţi economice .

Sunt incluse în cadrul celor impozabile şi operaţiunile următoare :

1. AIC de bunuri altele decât mijloacele de transport noi sau produsele accizabile, efectuate de

persoane impozabile ce acţionează ca atare sau de către o persoană juridică neimpozabilă ;

2. AIC de mijloace de transport noi, efectuate de către orice persoană ;

3. AIC de produse accizabile, efectuate de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare

sau de către o persoană juridică neimpozabilă.

Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România AIC de bunuri ce îndeplinesc cumulative

următoarele condiţii ( Conform prevederilor HG nr.213 din 28.02.2007 publicată în M.O. nr.153

din 02.03.2007 ) :

sunt realizate de o persoană impozabilă ce efectuează numai livrări de bunuri sau prestări

de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă ;

valoararea totală a AIC nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a

depăşit pe parcursul celui anterior plafonul de 10000 euro

II.operaţiuni asimilate livrărilor de bunuri sunt operaţiunile de distribuire de bunuri din

activele unei firme impozabile către asociaţii sau acţionarii săi , inclusiv cea legată de

lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a acesteia. Transferul tuturor activelor sau a unei părţi

a acestora ca urmare a unor operaţii de dizolvare sau fuziune nu este considerat o operaţiune

asimilată livrărilor de bunuri .

III. prestariile de servicii cuprind operaţii referitoare la transferul şi/sau transmiterea folosinţei

drepturilor de autor, brevetelor comerciale şi a altor drepturi similar; închirierea de bunuri sau

transimiterea folosinţei acestora în cadrul unui contract de leasing ; angajamentul de a nu derula

activitate economică , de a nu concura cu altă persoană sau de nu tolera o acţiune/situaţie ;

prestări de servicii efectuate pe bază unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice ori

potrivit legii ; servicii de intermediere efectuate de persoane, care atunci când intervin într-o

livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

IV. operaţiuni asimilate prestărilor de servicii se referă la :

uzitarea temporară a bunurilor ce fac parte din activele unei firme impozabile, în scopuri

nelegate de activitatea economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea folosirii

lor gratuite, altor persoane ( dacă TVA pentru bunurile respective a fost dedusă total sau

parţial);

serviciile ce fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit

pentru uzul personal al angajatiilor săi sau a altor persoane.

Nu sunt considerate operaţii asimilate prestărilor de servicii efectuate cu plată următoarele :

folosirea bunurilor obţinute din activitatea economică a firmei impozabile, ca parte a unei

prestări de servicii efectuată gratuit , în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau

protocol

serviciile ce fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit în

scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor ;

serviciile prestate gratuit în cadrul perioadei e garanţie de firmă ce a realizat iniţial

livrarea de bunuri sau prestarea de servicii

B. Operaţiuni scutite cu dreptul de deducere, pentru care nu se datorează TVA, dar este permisă

deducerea taxei pe valoare adugata datorată sau plătită pentru bunurile sau serviciile

achiziţionate.

Principalele operaţiuni scutite cu dreptul de deducere sunt :

operaţiunile de export sau cele similare ;

operaţiunile de LIC ;

traficul internaţional de bunuri( scutiri special ).

C. Operaţiuni scutite fără drept de deducere pentru care nu se datorează TVA şi nu este permisă

deducera taxei pe valoare adugata datorată sau plătită pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

Principlalele operaţiuni scutite fără drept de deducere sunt :

I . Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării :

a) Operaţiuni scutite obligatoriu

1. operaţiuni de interes general :

activitatiile de îngrijire medicală desfăşurate de către unităţi specializate ;

prestările de servicii efactuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicienii

dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicienii

dentari ;

prestări de îngrijire şi supraveghere realizate de personalul medical şi paramedical ;

transportul bolnaviilor şi a persoanelor accidentate în vehicule special amenajate ;

livrările de organe , sânge şi lapte, de provenienţa umană ;

activitatea de învăţământ prevăzută de Legea invatamanutului nr.84/1995 , repubilcata şi

formarea profesională a adulţilor, prestariile de servicii şi livrările de bunuri strânse

legate de aceste activităţii, efectuate de unităţile autorizate ;

livarile de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate

pe lângă instituţiile publice şi entitatile autorizate în activitatea de învăţământ, cu folosul

exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite ;

meditatile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul învăţământului

şcolar, preuniversitar şi universitar ;

prestările de servcii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi protecţia socială,

efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social,

inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni ;

prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în

schimbul unei cotizaţii fixate conform statului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au

obictive de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,

patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentarea a intereselor

membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

prestariile de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,

efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau

educaţia fizică ;

prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate efectuate ale căror operaţiuni

sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar ;

activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de

natură comercială ;

serviciile publice poştale şi livrarea de bunuri aferentă acestora ;

prestările de servicii realizate de către grupuri independente de persoane ale căror

operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul

prestării de către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţii acestora,

în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţii de

cheltuieli comune ;

furnizarea de personal de către insititutiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor

specifice

2. Alte operaţiuni scutite sunt (Matiş şi Pop, 2010, p.443 ) :

prestarea de servicii de natură finaciar-bancare ;

operaţiuni de asigurare şi reasigurare;

prestările de servicii de legătură cu operaţiunile de asigurare şi de reasigurare de

persoanele care intermediază aceste operaţiuni ;

jocurile de noroc , organizate de persoane autorizate ;

livrarea la valoarea de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre

fiscale şi alte timbre similare ;

arendarea ,concesionarea , închirierea şi leasingul de bunuri imobile cu următoarele

excepţii :

operatinuni de cazare efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al celor cu funcţii

similare ;

închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor ;

închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitive în bunuri imobile ;

închirierea seifurilor ;

livrarea de către orice persoană a unei construcţii, a unei părţi a acesteia şi a terenului pe

care stă construcţia ;

livrarea de terenuri ;

livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite dacă taxa afarenta bunurilor

respective nu a fost dedusă ;

livrările de bunuri pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei şi a anume :

taxa afarenta sumelor achitate de furnizor sau prestator în numele şi în contul clientului

şi care apoi se decontează acestuia ;

taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane ;

taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun ;

b) Operatinuni scutite opţional. Toate firmele impozabile pot opta pentru taxarea operatiiunilor

referitoare la arendarea, concesionarea, închirierea, leasing de bunuri imobile, livrarea unei

construcţii a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construită ,precum şi livrarea oricărui

alt teren.

C. Regimuri speciale de scutire. Acestea vizează operaţiunile derulate de intraprinderile mici,

agenţiile de turism, precum şi pe persoanele impozabile nestabile în Comunitate care prestează

servicii electronice persoanelor neimpozabile

II. Scutiri la import . Sunt scutiri de TVA următoarele operaţiuni :

importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de TVA ;

bunurile introduse în ţara de călători sau alte persoane fizice cu domiciliul în ţara sau în

străinătate, în conditiile şi în limitele stabilite conform reglementărilor legale, potrivit

regimului vamal aplicabil persoanelor fizice ;

bunurile importate destinate comercializării în regim de duty-free precum şi prin

magazinele pentru servirea în exculsivitate a reprezetantelor diplomatice şi a personalului

acestora ;

importul definitiv de bunuri conform directivelor europene ;

importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare, precum şi de

către cetăţenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de

reciprocitate ;

importul de bunuri efectuat de organismele internaţionale şi interguvernamentale

acreditate în România, precum şi de către cetăţenii străini angajaţi ai căror organizaţii, în

limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de infinantarea a acestor

organizaţii ;

importul de bunuri de către forţele armate străine membre NATO pentru uzul acestora

sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în

cazul în care aceste forţe sunt destinate efortului comun de apărare ;

reimportul de bunuri primate în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor

scopuri cu caracter religios , de apărare a sănătăţii, de apărare a ţării sau siguranţei

naţionale, artistic, sportive, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi

conservare a monumentelor istorice şi de arhitectură ;

importul de bunuri finanţate din împrumuturi neramburasbile acordate de guverne străine

internaţionale şi/sau organizaţii nonprofit din străinătate şi din ţara;

importul următoarelor bunuri : bunurile de origine română, bunurile străine care,

conform legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau în cele ce

înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate parteneriilor externi în perioadă

de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţara că urmare a expedierii eronate,

echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite prin HG . Pentru operaţiile de leasing

aflate în derulare la data aderării României la UE se aplică măsurile legale ( conform

prevederiilor OMFP nr.84 din 17.01.2007 publicat în M.O. nr.80 din 01.02.2007 ) unitare

de implementare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, TVA şi accize datorate în

vamă. Totodată, în cazul transferurilor şi AIC assimilate, precum şi a lucrariilor de

construcţii-montaj se aplică măsurile de simplificare prevăzute de reglementările legale

(prevederile OMFP nr.2216 din 22.12.2006 publicat în M.O. nr. 1040 din 28.12.2006 şi

OMFP nr.155 din 31.01.2007 publicat în M.O. nr. 34 din 06.02.2007 ).

2.2: FAPTUL GENERATOR ŞI EXIGIBILITATEA PENTRU LIVRĂRI DE BUNURI

ŞI PRESTĂRI DE SERVICII

Cele două noţiuni sunt asociate în condiţiile în care ambele intrevin în momentul livrării mărfii

sau la data prestării serviciului.

Codul fiscal leagă faptul generator de îndeplinirea condiţiilor ca taxa să devină exigibilă. Taxa

devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală este îndreptăţită, în baza legii, la un moment dat

să solicite taxa de la plătitorii ei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă data.

Momentul este data la care se livrează marfa sau se prestează serviciul ( Tulai, 2007, p.253).

Acesta apare la data livrării bunurilor sau la data livrării, cu următoarele excepţii în care faptul

generator ia naştere în următoarele moment ( Matiş şi Pop, 2010, p.445). :

a) când beneficiarul devine propietarul bunurilor în situatile următoare:

livrări de de bunuri în baza unui contract de consignaţie ;

stocuri la dispoziţia clientului ;

livrări de bunuri în vederea testării sau verificării conformităţii ;

b) când sunt îndeplinite formalităţile legale pentru transfrul titlului de proprietate de la vânzător

la cumpărător, în situaţia livrărilor de bunuri imobile ;

c) în situaţiile de lucrări sunt emise şi acceptate de beneficiar sunt servicii-montaj , de

consultanţă, de cercetare , de expertiză, alte servicii similare ;

d) în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plată bunurilor livrate sau serviciilor

prestate, fără că perioadă să depăşească 1 an, pentru livrări de gaze natural, de apă, servicii

telefonice, livrări de energie electrică ;

e) la data specificată în contract pentru efectuarea plătii în cazul operaţiilor de închiriere ,

leasing, concesionare şi arendare de bunuri

Exigibilitatea este anticipată faptului generator la următoarele date:

la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervin faptul generator ;

la data încasării de avansuri, cu excepţia avansurilor încasate pentru plata exporturilor

şi/sau LIC operaţiuni scutite, operaţiuni neimpozabile ;

la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii

realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare .

În cazul AIC , faptul generator intervine la data la care ar intervine cel pentru livrări de bunuri

similare, în statul membru în care se face achiziţia , iar exigibilitatea taxei intervine la data la

care este emisă factura către beneficiar, pentru întreagă contravaloare a livrării de bunuri, dar

numai târziu de a 15-a zi a lunii urmatroarea celei în care a intervenit faptul generator.

În cazul importului de bunuri (Matiş şi Pop, 2010, p.445) :

dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare

similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea

TVA intervin la data la care intervine faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe

comunitare ;

dacă bunrile sunt supuse taxelor comunitare, faptul generator şi exigibilitatea TVA

intervin la data la care ar intervene faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe

comunitare ( dacă bunurile ar fi fost supuse unor astfel de taxe ) ;

dacă bunurile sunt plasate în regim vamal special faptul generator şi exigibilitatea taxei

intervin la data la care încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim

2.3: STABILIREA BAZEI DE IMPOZITARE, COTELE ŞI CALCULUL PE TAXA PE

VALOAREA ADUGATA

În cazul TVA există trei noţiuni distinct: taxa brută, taxa deductibilă şi taxa datorată.

Taxa brută este aceea pe care furnizorii de mărfuri şi servicii o stabilesc şi o înscriu în facturile

fiscale cu prilejul livrării mărfurilor şi serviciilor, urmând să o colecteze de la clienţii lor odată

cu încasarea mărfurilor şi serviciilor livrate. Volumul ei total se stabileşte pentru fiecare luna pe

bază evidenţei livrărilor şi se înscrie în decorul lunar de TVA (Tulai, 2007, pag.250) .

Taxa deductibilă este cea aferentă cumpărărilor din aceeaşi lună iar prin scăderea ei din taxa

brută rezultă TVA datorat bugetului pentru luna expirată.

Pentru calculul TVA aferentă vânzărilor două elemente sunt indispensabile: Bază de impozitare

şi cotele legale (Tulai, 2007, pag.250) .

Conform Codului Fiscal: baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau

prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare

impozabile. Codul fiscal precizează distinct bază de impozitare pentru operaţiuni realizate în

interiorul ţării şi respectiv pentru import.

Baza de impozitare a TVA se stabileşte în funcţie de locul efectuării operaţiunii. În acest sens

vorbim despre operaţiuni în interiorul ţării, AIC şi import. Baza de impozitare a taxei pe valoarea

adugata pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării poate fi

reprezentată de ( Matiş, 2010,pag.446 ) :

contrapartidă obitinuta sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea

cumpărătorului, beneficiarul sau a unui terţ , inclusiv subvenţiile direct legate de preţul

acestor operaţiuni

compensaţia primită de persoanele impozabile pentru bunurile din patrimoniul acestora

care au fost trecute în domeniul public, în schimbul unei despăgubiri ;

preţul de cumpărare sau costul, stabilirea datei livrării, suma cheltuielilor efectuate în

cazul operatiuniilor asimilate prestări de servicii;

valoarea normală (conform Codului Fiscal art.137(1) lit.e) valoarea normală a unui

bun/serviciu cuprinde tot ceea ce un cumparator care se află în stadiul de comercializare

unde este efectuată operaţiunea trebuie să plătească un furnizor/prestator independent în

interiorul ţării, în momentul în care se realizează operaţiunea , în condiţii de concurenţă

pentru a obţine acelaşi bun/serviciu ) , în cazul schimbului de bunuri sau servicii când :

plata de face parţial ori integral în natură ;

valoarea plătii pentru o livrare de bunuri sau prestare de servicii nu a fost stabilită de

părţi sau nu poate fi uşor stabilită

Se curpind în baza de impozitare a taxei pe valoare adugata :

impozitele, taxele, exclusiv TVA ;

cheltuieli accesorii livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii (cum ar fi :

comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului

sau clientului ).

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adugata următoarele (Matiş şi Pop, 2010,

p.446) :

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori

direct clienţiilor ;

sumele reprezentând daune-interese sabile prin hotărâre judecătorească definitivă,

penalizariile şi orice alte sume solictitate pentru neimdeplinirea totală sau parţial a

obligaţiilor contractuale , dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate

dobânzile pentru plăţi cu intraziere percepute după data livrării sau prestării ;

valoarea amabalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb fără

facturare ;

sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează

acestuia ;

sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane

Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare. Aceasta se stabileşte pe baza acelorsi

elemente de calcul uzitate pentru detreminarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi

bunuri în interiorul ţării. Baza de impozitare pentru bunurile achiziţionate de firme din România,

din state membre cuprinde şi suma accizelor plătite sau datorate de cumpărătorul român în acele

state membre. Dacă accizele sunt rambursate firmei care efectuează AIC , valoarea AIC

efectuate în România se reduce simţitor (Matiş şi Pop, 2010, p. 446 ).

Baza de impozitare pentru import este valoarea în vamă a bunurilor la care se aduga taxe,

impozitele, comisioanele, şi alte taxe datorate, în interiorul României cât şi în afară . Valoarea în

vamă cuprinde :

contravaloarea bunurilor livrate ;

cheltuieli pe parcurs extern, ce nu au fost cuprinse în preţul de livrare al furnizorului

(cheltuieli de transport, de încărcare , de descărcare şi maipulare , conexe transportului,

costul asigurării) .

Nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate : dobânzile stabilite prin acordurile de

finanţare încheiate de comparator cu furnizorul sau alte firme ; rabaturile, remizele , risturnele ,

sconturile şi alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clienţiilor; sumele reprezentând

daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă , penalizariile şi orice alte sume

solicitate pentru neimdeplinirea totală sau parţial a obligaţiilor contractuale , dacă sunt percepute

peste preţurile/tarifele negociate ; dobanziile pentru plăti cu întârziere percepute după data

livrării sau prestării ; valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi client, prin

schimb fără facturare (Matiş şi Pop, 2010, p.447).

Ajustarea bazei impozabile. Reducerea bazei impozabile are loc în următoarele situaţii : dacă se

emite o facture inaite de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi ulterior operaţiunea este

anulată total sau parţial ; dacă există refuzuri totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori

preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate ; rabaturiile remizele, ristururile , sconturile

şi celelate reduceri de preţ sunt acordate direct clienţiilor, după livrarea bunurilor sau prestarea

serviciilor ; contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate care nu se pot încasa din

cauza falimentului beneficiarului ; cumpărătorii retunreaza ambalajele în care s-a expediat marfa

pentru ambalajele care circulă prin facturare (Matiş şi Pop, 2010, p.447 ).

Cotele TVA sunt reglementate prin articolul 140 din Codul fiscal de la alineatul (1) la alineatul

(6) şi prin Normele metodologice la punctul 23, de la alineatul (1) la alineatul (12) şi la punctul

231 de la alineatul (1) la alineatul (2).

În prezent în România cota standard de a taxei pe valoare adăugată este de 24% şi se aplică

asupra bazei de impozitare asupra operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care

nu sunt supuse cotei reduse. Cotă redusă a taxei pe valoare adăugată este diferenţiată în două

cote: 5% şi 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii

sau livrări de bunuri.

Cotă redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii

şi/sau livrări de bunuri:

a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente

istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii

şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în

principal publicităţii ;

c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare ;

d) livrarea produselor ortopedice ;

e) livrarea medicamentelor de uz uman şi veterinar ;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară ;

Cotă redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a

politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită

locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţa livrată ca

parte a politicii sociale se înţelege:

a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept

cămine de bătrâni şi de pensionari;

b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept

case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţa utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele

gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de

380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau

familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite

prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în

momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu

depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit

individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului

aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă

fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţa cu

o cotă redusă de 5% respectiv :

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţa în proprietate

pe care au achiziţionat-o cu cotă de 5%

2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio

locuinţa în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cotă de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea

atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie

economică nu le permite accesul la o locuinţa în proprietate sau închirierea unei locuinţe în

condiţiile pieţei.

Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor

prevăzute la art. 134 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.

În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data

livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134 alin. (2).

Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru

livrarea aceluiaşi bun.

Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul

României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine

exigibilitatea taxei . De exemplu, livrarea de cărţi în România are cota de impozitare de 9%, ceea

ce înseamnă ca în cazul achiziţiilor intracomunitare sau importurilor de cărţi se aplică cota de

impozitare de 9% .

Taxa pe valoarea adugata se calculează prin aplicarea cotei standard sau prin aplicarea cotelor

reduse asupra bazei de impozitare.

Pentru sumele obţinute din vânzarea mărfurilor cu amănuntul, din unele prestării de servicii în

ale căror tarife se include TVA, din vânzarea de bunuri la licitaţie, pe baza de evaluare sau

expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare , TVA se calculează , prin înmulţirea acestor

sume cu cotă recalculată (Matiş si Pop, 2010, p.449 ).

Cota recalculată se determină astfel :

[cota taxei/(cota taxei+100)] x100.

Nivelul cotei standard recalculate este de 15.966%

La sfârşitul fiecărei perioade fiscale ; considerate luna calendaristică, se totalizează TVA

deductibilă din jurnalul pentru cumpărări şi TVA colectată din jurnalul pentru vânzări. Din

compararea celor două pot rezulta următoarele stări de fapt (Matiş şi Pop, 2010, pag.449 ) :

a) în situaţia în care taxa pe valoarea adugata aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o

entitate, care este dedusă într-o perioadă fiscală , este mai mare decât taxa pe valoarea adugata

colectată, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioadă de raportare, denumit

sumă negativă a taxei pe valoarea adugata (pentru care poate să existe opţiunea de rambursare

sau nu, efectuată conform legislaţiei în vigoare);

b) în situaţia în care taxa pe valoarea adugata aferentă operaţiunilor taxabile, exigibila într-o

perioadă fiscală , denumită taxa colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adugata aferentă

bunurilor şi serviciilor achiziţionate , dedusă în acea perioadă fiscală , rezultă o diferenţă

denumită taxa pe valoarea adugata de plată pentru perioadă fiscală de raportare .

2.4 : SFERA DE APLICARE A DREPTULUI DE DEDUCERE

Dreptul de deducere i-a naştere la momentul exigibilităţii taxei şi poate fi exercitat de orice

persoană impozabilă dacă achiziţiile sunt destinate utilizării pentru realizarea următoarelor

operaţii (Matiş şi Pop, 2010,p . 449 ) :

operaţiuni taxabile;

operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării sau prestării se

consideră a fi în străinătate ;

operaţiuni scutite de taxă ;

transferul total sau parţial al activelor ocazionat de operaţiuni de dizolvare şi fuziune

indiferent dacă transferul se realizează cu plată sau fără plată, sau reprezintă aport în

natură la capitalul unei societăţi ;

achiziţii efectuate de o persoană înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA

Nu sunt deductibile următoarele operaţii (Matiş şi Pop, 2010, p. 449) :

TVA aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se

decontează acestuia ;

TVA aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt

incluse în baza de impozitare a livrărilor sau a prestărilor de servicii ;

TVA datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu

excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate

pentru prestării de servicii

În perioada 1 mai 2009 -31 decembrie 2010 următoarele operaţiuni au deductibilitate limitată

conform OUG 34/2009:

taxa aferentă achiziţiilor vehiculelor destinate transporturilor rutier de persoane cu o

greutate de până la 3,500 de kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri,

incluzând şi scaunul şoferului ,prezenţa limitare nu se aplică avansurilor achitate până la

1 mai 2009 respectiv în unele cazuri specific stipulate în art.145(1) din Codul Fiscal ;

taxa aferentă achiziţiei de combustibil destinate utilizării vehiculelor cu caracteristicile

menţionate anterior, cu excepţiile prevăzute de lege.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească

condiţiile următoare ( Matiş şi Pop, 2010,p. 450 ) :

să deţină o factură de TVA datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori

urmează să fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să fie prestate în

beneficial sau ;

să plătească TVA aferent bunurilor care au fost ori urmează să fie livrate sau serviciilor

care i-au fost ori urmează să fie prestate în beneficiul sau prin înregistrarea că TVA

colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care i-a naştere exigibilitatea taxei;

să deţină declaraţia vamală de import sau actul constator emis de organele vamale pentru

taxa achitată aferent importului de bunuri şi documentul de plată a taxei de către

importator sau de către altă persoană în contul sau ;

taxa să fie aferentă unei AIC de bunuri şi să se înregistreze ca TVA colectată şi de

contul aferent perioadei fiscale în care i-a naştere exigibilitatea ;

să deţină o auto factură emisă în statul membru din care bunurile au fost transportate ori

expediate pentru taxa aferentă unei operaţii asimilate cu AIC de bunuri şi să înregistreze

această taxă ca taxa colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care i-a naştere

exigibilitatea taxei .

Firma care realizează sau urmează să realizeze operaţiuni ce au drept de deducere şi operatiunui

care nu dau acest drept este o persoană impozabila cu regim mixt. Dreptul de deducere a TVA

deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoana impozabilă cu regim mixt se

determină pe bază de prorata (Matiş şi Pop, 2010, p.450 ).

Firma care realizează operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât şi cele

pentru care are calitatea de persoană impozabilă este o persoană parţial impozabilă. Aceasta nu

are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de

persoană impozabilă. Dacă în calitatea de persoană impozabilă realizează operaţii cu drept de

deducere şi fără drept de deducere, persoana parţial impozabilă îşi exercită dreptul de deducere

prin aplicarea proratei (Matiş şi Pop, 2010, p.450 ).

Persoanele impozabile cu caracter mixt şi cele parţial impozabile trebuie să ţină evidente

separate pentru (Matiş şi Pop, 2010, p.451 ) :

achiziţii destinate exclusive realizării de operaţii ce perimit exercitarea dreptului de

deducere, inclusiv investiţiile destinate realizrii unor astfel de operaţii, caz în care deduc

integral taxa aferentă;

achiziţii destinate exclusive realizării de operaţii ce nu dau drept de deducere, inclusiv

investiţiile destinate realizrii unor astfel de operaţii, caz în care nu deduc taxa aferentă;

achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia( pentru realizarea de operaţiuni ce au

drept de deducere sau pentru operaţii ce nu dau drept de deducere) şi sa se deducă taxa

pe bază de prorata

Prorata definitivă (Pr) se deterimina anual, după încheierea exerciţiului financiar folosind

următoarea formulă :

Pr= (Olp dd +S ) / (Olp dd +Olp ndd +A sau S ) x100

unde :

S- subvenţiile legate direct de preţul acestora ;

Olp dd - val. operaţiilor de livrări bunuri şi prestări de servicii care dau drept de deducere

(exclusiv taxa pe valoarea adugata );

Olp ndd - val. operaţiilor de livrări bunuri şi prestări de servicii care nu dau drept de deducere

(exclusiv taxa pe valoarea adugata );

A sau S - alocaţiile, subvenţiile sau alte sume primite de la bugetul de stat bugetele locale în

scopul finanţării de activităţii scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare

a TVA.

În calculul proratei nu se include : val. livrărilor de bunuri de capital care au fost uzitate de

persoana impozabila în activitatea sa economică ; val. livrariilor de bunuri sau prestărilor de

servicii către sine efectuate de persoană impozabilă ; val. transferului de către o persoană

impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt SM; val.

prestărilor de servicii financiare sau bancare ; val. operaţiilor de asiguurare sau de reasigurare şi

prestările de srevicii în legătură cu acestea realizate de persoanele ce intermediază astfel de

operaţii; val. operaţiilor imobiliare (dacă acestea sunt accesorii activităţii principale ).

Metoda de calcul a proratei definitive va fi prezentată de firmă ca anexa la ,, Decontul de

TVA” al lunii decembrie în care s-a efectuat ajustarea pe bază de prorată. La începutul fiecărui

an fiscal, până cel târziu la data de 25 ianuarie inclusiv, firma în cauza trebuie să comunice

organului fiscal competent prorata provizorie ce va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul

de determinare al acesteia. În cazul unei firme nou înregistrate, prorata provizorie se va calcula

pe baza operaţiilor estimate a se realize în timpul exerciţiului financiar curent şi se va comunica

până la data depunerii primului decont de taxa (Matiş şi Pop, 2010, p. 452).

Persoanele cu regim mixt sau cele parţial impozabile trebuie să aplice un regim special de

deducere a taxei aferente bunurilor de capital ce constau în ( Matiş şi Pop, 2010, p.452) :

active fixe corporale ;

operaţiuni de construcţie, transformare sau moderinizare a activelor corporale fixe

(exclusiv reparaţiile sau lucrările de întreţinere a acestor active )

bunurile ce fac obiectul leasingului, închirierii, concesionarii sau oricărei alte metode de

punere a acestora la dispoziţia unei persoane

Taxa deductibilă specifică bunurilor de capital este cea achitată sau datorată pentru fiecare

operaţie legată de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor

bunuri( cu excepţia taxei achitate sau datorate pentru serviciile de reparare şi întreţinere a

acestora, precum şi taxa achitată pentru bunurile de schimb cumpărate în vederea reparării şi

întreţinerea bunurilor de capital). Pentru bunurile de capital pentru care nu se cunoaşte destinaţia

la data cumpărării sau pentru bunurile pentru care nu se poate determină proporţia în care sunt

sau vor fi uzitate pentru operaţiuni ce au drept de deducere şi cele ce nu au acest drept, TVA se

deduce astfel (Matiş şi Pop, 2010, pag.452) :

a) pentru bunurile mobile se ia în considerare o cincime, iar pentru imobile o douăzecime , prin

împărţirea TVA deductibile iniţiale la 5 sau la 20;

b) rezultatul obţinut la literă a se înmulţeşte cu prorata definitivă stabilită pentru fiecare din

următorii 4 sau 19 ani ;

c) TVA dedusă iniţial în primul an (conform prorata definitiva ) se împarte la 5 sau la 20 ;

d) rezultatele obţinute la punctele b) şi c) se compară, iar diferenţa în minus sau în plus rezultată

reprezintă ajustarea de efectuat , sumă ce se înscrie în rândul de regularizări din decontul de

TVA aferent lunii decembrie sau trimestrului IV .

TVA deductibilă pentru bunurile de capital se ajustează astfel (Matiş şi Pop, 2010, pag.452) :

pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate ;

pe o perioadă de 20 ani pentru : construcţia sau achiziţia unui bun imobil ; transformarea

sau moderinzarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei operaţiuni este de cel puţin

20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat (Matiş şi

Pop, 2010, pag.453).

2.5: PLĂTITORI DE TVA ŞI RAMBURSAREA TVA PENTRU PERSOANELE

IMPOZABILE ÎNREGISTRATE ÎN SCOPURI DE TVA ÎN ROMÂNIA

Pentru operaţiunile taxabile din interiorul ţării plătitorii taxei sunt persoanele impozabile

înregistrate, iar pentru prestările de servicii taxabile, efectuate de către persoane impozabile

stabilite în străinătate, plătitorii sunt beneficiarii acestor servicii (Tulai, 2007, p.263).

Plătitorii sunt subiecte impozabile ale taxei pe valoare adăugată sunt persoanele fizice şi juridice

care efectuează, de o manieră independentă, în mod obişnuit sau ocazional, una sau mai multe

din operaţiunile impozabile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992.

Pentru operaţiunile taxabile în România sunt obligate să plătească TVA următoarele persoane

(Matiş şi Pop, 2010, p.454) :

persoanele impozabile care efectuează livrări sau prestări de servicii taxabile ;

personanele impozabile care benficiaza de servicii prestate sau care au comunicat

prestatorului codul de înregistrare în scopuri de TVA în calitate de beneficiar de servicii

prestate de o persoană impozabilă, care nu este stabilită în România, chiar dacă este

înregistrată în scopuri de TVA în România ;

comercianţi persoane impozabile beneficiare a livrărilor de gaze naturale sau energie

electrică prin sistemul de distribuţie , numai dacă livrările sunt efectuate de o persoană

impozabilă, care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de

TVA în România;

persoanele impozabile înregistrate sau persoanele juridice neimpozabile înregistrate

doar pentru efectuarea AIC, în calitate de beneficiari ai unor livrări ulterioare efectuate

în cadrul operaţiunilor triunghiulare ;

persoanele obligate să încheie regimuri suspensive pentru operaţii special scutite, legate

de traficul internaţional de bunuri ;

persoana impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România , caz în care există

posibilitatea să îşi desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plată taxei;

persoana impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, caz în care această este

obligată să îşi desemneze un reprezentant fiscal ca o persoană obligată la plată taxei

La plata TVA sunt obligate persoanele care se fac vinovate de nerespectarea condiţiilor impuse

încadrării în regimuri suspensive sau operaţii special scutite, precum şi cele care înscriu taxa pe

factură sau orice alt document care serveşte ca factură. Pentru AIC sunt obligate să plătească

TVA toate persoanele care efectuează aceste operaţiuni. Totodată, obligaţia de plată a TVA

pentru importul de bunuri supus taxării revine importatorului.

Termenul de plată a TVA datorată corespunde termenului de depunere a deconturilor şi

declaraţiilor recapitulative ( Matiş şi Pop, 2010, p. 454).

Pot solicita rambursarea taxei achitate următoarelor categorii persoane:

persoanele impozabile stabile în alt stat membru, neînregistrate şi care nu sunt obligate

să se înregistreze în scopuri de TVA în România ( pentru persoanele impozabile stabilite

în alt SM al U.E. se aplică prevederile OMPF nr.523 din 03.04.2007 publicat în M.O.

nr.255 din 17.04.2007, iar pentru cele stabilite în afară U.E. se aplică prevederile OMPF

nr.530 din 03.04.2007 publicat în M.O nr.267 din 20.04.2007) ;

persoanele impozabile nestabile în Comunitatea Europeană, neînregistrate şi care nu

sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România cu condiţia ca legislaţia

ţării de rezidenţă să acorde acelaşi drept de rambursare unei persoane impozabile din

România ;

persoanele neînregistrate şi care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA,

dar care realizează în România o LIC scutită de mijloace de transporturi noi ;

persoanele impozabile stabile în România, neiregistrate şi neobligate să se înregistreze în

scopuri de TVA pentru operaţiuni scutite de taxa conform prevederilor legale

Rambursarea de TVA se acordă în următoarele cazuri : clientul sau cumpărătorul este stabilt în

afară Comunităţii ; operaţiunile se află în legătură directă cu bunuri ce vor fi exportate într-un

stat din afară Comunităţii; operaţiuni efectuate de intermediari ce acţionează în numele şi în

contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de activităţii .

Dacă se dovedeşte că aceste ramburasari sunt frauduloase şi nu se aplică sancţiune

administrativă organele fiscale competente trebuie să refuse rambursarea către o persoană

impozabilă respectiv pe o perioadă de 2 ani de la data depunerii cererii de rambursare (Matiş şi

Pop, 2010, p.453 ).

Rambursarea de TVA către persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.

Solicitarea de rambursare de TVA (prin bifarea casetei corespunzătoare din ,,Decontul de TVA”)

apare dacă soldul sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare ( suma negativă a taxei

cumulate este mai mare decât taxa de plată cumulate) este mai mare de 5000 de Ron inclusiv.

În caz contrar, acesta se raportează în ,,Decontul de TVA” al perioadei fiscale următoare (Matiş

şi Pop, 2010, p.453 ).

CAPITOLUL 3: EVIDENŢA CONTABILĂ A TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ

3.1: DOCUMENTE UTILIZATE

Principalele documente justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată

în contabilitatea întreprinderii sunt: facturile, avizele de însoţire a mărfii, autofacturile ,

documentele de transfer parţial sau integral de active în cadrul operaţiunilor de divizare sau

fuziune, documentele pentru livrări de bunuri în vederea testării şi verificării conformităţii, a

vânzării în regim de consignaţie şi de punere la dispoziţia clientului a stocurilor de bunuri (Matiş

şi Pop, 2010, p.456 ).

Organizarea evidenţei operative a TVA constă în întocmirea documentelor următoare:

Declaraţie de înregistrare în scopuri TVA/ Declaraţie de menţiuni a altor persoane care

efectuează achiziţii intracomunitare întocmită de către entitate în două exemplare;

Jurnalul pentru cumpărături în care sunt înregistrate toate cumpărările pe baza facturilor primite

în cursul lunii, cu scopul determinării TVA deductibile, care s-a achitat sau se va achita

furnizorilor

Jurnalul pentru vânzări în care se înregistrează livrările pe bază facturilor şi a altor documente

legale emise în cursul lunii, cu scopul determinării TVA colectate , care s-a încasat sau se va

încasa de la clienţi ;

Borderoul de vânzare (încasare) în care se centralizează zilnic încasările realizate de unităţi ;

Borderoul cuprinzând operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri şi servicii;

Decontul de TVA se întocmeşte lunar pe baza totalurilor preluate din jurnalele pentru

cumpărături şi vânzări ; se depune la organele financiare până la data de 25 a luni următoare.

Prin derogare, conform reglementărilor fiscale în vigoare, pentru entităţile care nu au depăşit în

cursul anului precedent cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere

de 100.000 euro inclusiv , la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent,

perioada fiscală este trimestrul calendaristic. Pentru întreprinderile care utilizează ca perioadă

fiscal trimestrul şi care efectuează AIC taxabilă în România, perioada fiscală devine luna

calendaristică începând cu (Matiş şi Pop, 2010, p.457 ) :

prima luna a trimestrului, dacă exigibilitatea TVA intervine în această prima lună;

a treia luna a trimestrului, dacă exigibilitatea TVA intervine în a doua lună a

trimestrului. Pentru primele două luni ale trimestrului persoana impozabilă are obligaţia

depunerii decontului de TVA;

prima lună a trimestrului următor, dacă exigibilitatea TVA intervine în a treia lună a

trimestrului ;

Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri se întocmeşte de

către persoanele impozabile până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care au avut loc

LIC de bunuri, livrări de bunuri în cadrul unor operaţiuni triunghiulare şi/sau AIC.

Cererea de rambursare se întocmeşte în cazul în care suma negativă a taxei pe valoarea adăugată

se compensează cu impozitele şi taxele datorate bugetului de stat (Matiş şi Pop, 2010, p.457 ).

Modelul şi conţinutul formularelor de facturi sau alte documente legal aprobate şi alte

documente necesare se stabilesc de către Ministerul Finanţelor Publice şi sunt obligatorii pentru

plătitorii de TVA.

Firmele neînregistrate ca plătitoare de TVA trebuie să depună la organele fiscal teritoriale un

decont special de TVA (pentru perioadele în care TVA este exigibilă ) pentru operaţiunile

următoare, pentru care au obligaţia plătii taxei (Matiş şi Pop, 2010, p.458 ) :

AIC, altele decât cele de mijloace de transport ;

AIC de mijloace de transport noi ;

AIC de produse accizabile ;

serviciile prestate în folosul sau de o persoană impozabilă nestabilita în România, chiar

dacă este înregistrată în scopuri TVA în România .

Declaraţii de TVA trebuie să depună şi firmele care :

sunt înregistrate în scopuri de TVA , dar a căror cifră de afaceri este inferioară sumei de

10000 euro

sunt neînregistrate în scopuri de TVA, dar a căror cifră de afaceri este cuprinsă între

10000 şi 35000 de euro

sunt înregistrate în scopuri TVA, ce prestează servicii de transport internaţional

Registrul non-transferurilor de bunuri se foloseşte pentru evidenţierea bunurilor transportate de o

persoană impozabilă sau de o altă în contul acesteia în afara României, dar în interiorul U.E.

pentru operaţiunile conforme cu prevederile Codului Fiscal, excepţia situaţiilor în care se aplică

măsurile de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Registrul bunurilor primite dintr-un alt stat membru . Se uzitează pentru evidenţiază bunurilor ce

au fost transportate dintr-un alt stat membru în România sau importate în România sau

achiziţionate din România de persoane înregistrate în scopuri de TVA în alt stat membru (Matiş

şi Pop, 2010, p.459 ).

Persoanele impozabile stabilite în România au obligaţia conform Ordin 1372 din 06.05.2008

privind organizarea evidenţei în scopul TVA publicată în M.O. nr.364 din 13.05.2008 să

întocmească evidenţe şi registre, documente ce nu sunt formulare tipizate, cu condiţia să

stabilească modelul documentelor, conform specificului propriu de activitate .

3.2 : NORME METODOLOGICE DE UTILIZARE A CONTURILOR DE TVA

Contabilitatea sintetică a TVA se realizează cu ajutorul Contului 442 ,,Taxa pe valoarea

adaugată”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind taxa

pe valoarea adăugată.Contul 442 ,,Taxa pe valoarea adaugată” este un cont bifuncţional. Pentru

evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de

gradul II:

4423-,,TVA de plată”

4424-TVA de recuperat”

4426-,,TVA deductibilă”

4427-,,TVA colectată”

4428-TVA neexigibilă”

Contul 4423- ,,Taxa pe valoarea adăugată de plată” . Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa

taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului. Contul 4423 este un cont de pasiv.

În creditul contului înregistram: diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea

adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4427).

În debitul contului înregistram (Grigorie- Lăcriţa, 2008, p.161 ):

plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (5121)

taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată (4424)

sumele anuale reprezentând taxa pe valoaraea adăugată de plată aferentă exerciţiului

curent (758)

sumele anuale reprezentând taxa pe valoaraea adăugată de plată aferentă exerciţiilor

financiare anterioare

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată .

Contul 4424- ,,Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” . Cu ajutorul acestui cont se ţine

evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului. Contul 4424 este un cont

de activ

În contul debitului înregistram (Grigorie- Lăcriţa, 2008, p.161 ).:

diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai

mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4428)

În creditul contului înregistrăm:

taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de

recuperat în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (512, 4423).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului

Contul 4426- ,,Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa

taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii. Contul 4426 este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează (Grigorie- Lăcriţa, 2008 ,p. 161 ).:

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă (401, 404,451,453, 512, )

taxa pe valoarea adugata aferentă avansurilor facturate (401 )

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată evidenţiată anterior ca amânată de plată

(4428)

În creditul contului se înregistrează:

sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427)

diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA deductibilă şi cea colectată (4424)

prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (635)

decontarea taxei pe valoarea adugata aferentă avansurilor plătite (401).

La sfârşitul perioadei nu prezintă sold .

Contul 4427- ,,Taxa pe valoarea adăugată colectată” . Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa

taxei pe valoarea adăugată colectată. Contul 4427 este un cont de pasiv.

În creditul contului înregistrăm (Grigorie - Lăcriţa , 2008, p.162 ):

taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate (411, 428,451, 453, 461, 531).

taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor imputate (428, 461)

taxa pe valoarea adăugată neexigibila devenită exigibilă (4428)

taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul

propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea

aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub formă avantajelor în natură

(635)

taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate ( 411)

În debitul contului înregistrăm:

taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului (4423)

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426)

decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate (411)

La sfârşitul perioadei contul nu prezintă sold.

Contul 4428-,,Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa

TVA neexigibilă. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă ( Grigorie-

Lăcriţă , 2008, p.162 ).

3.3: TIPURI DE OPERAŢII PRIVIND CALCULAREA ŞI DECONTAREA TAXEI PE

VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Operaţii privind TVA - deductibilă. TVA deductibilă se calculează şi înregistrează ca o

creanţă asupra bugetului statului în cadrul următoarelor operaţii privind intrările:

a) TVA - deductibilă înscrisă în facturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare (Ristea ,

2005, p.214 ) :

4426 = 401 ,,Tva deductibilă “ - ,,Furnizori” �� ��

şi după caz

3xx - conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

6xx- conturi de cheltuieli

b) TVA - deductibilă înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări:

4426 = 404 ,,TVA deductibilă” - ,,Furnizori de imobilizari”

2xx- Conturi de imobilizări

2. Operaţii privind TVA - colectată. TVA colectată se calculează şi înregistrează ca o datorie faţă

de bugetul statului în cadrul următoarelor operaţii privind ieşirile (Ristea , 2005, p.214) :

a) TVA - colectată înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale

reprezentând vânzările de mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări:

4111 = 4427 ,,Clienţi şi conturi asimilate” -,, TVA colectată “ �

b) TVA - colectată aferentă lipsurilor imputate:

428 = 4427 ,,Alte creanţe şi datorii în legătură cu personalul” - ,,TVA colectată” ��

c) TVA - neexigibilă devenită exigibilă:

4428 = 4427 ,,TVA neexigibil㔠-,,TVA colectat㔠��

d) TVA - colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu

gratuit, cea aferentă lipsurilor peste normele legale neimputabile, precum şi cea aferentă

bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub formă avantajelor în natură :

635 = 4427 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”- ,,TVA colectată”

e) TVA - colectată aferentă clienţilor insolvabili scoşi din activ:

4427 = 4118 ,,TVA colectată” - ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”

f) Operaţii privind TVA – neexigibilă. Aceasa intervine în cazul operaţiilor de cumpărare a �� vânzare pentru care nu s-au întocmit documentele de facturare până la închiderea exerciţiului,

pentru livrări de bunuri, lucrări şi servicii cu plată în rate, precum şi cea inclusă în preţul de

vânzare cu amănuntul la unităţile comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ (Ristea , 2005, p.214).

3. TVA - neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări

cu plată în rate ( Ristea , 2005, p.215 ):

4111 = 4428 ,,Clienti” - ,,TVA neexigibilă”

a) TVA - neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii executărilor de lucrări

pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 = 4428 ,,Clienţi - facturi de întocmit “- ,,TVA neexigibilă”

b) TVA - neexigibila aferentă stocurilor de mărfuri din unitatea cu amănuntul:

371 = 4428 ,,Marfuri” - ,,TVA neexigibilă”

c) TVA - neexigibila aferentă facturilor nesosite:

4428 = 408 ,,TVA neexigibilă” - ,,Furnizori - facturi nesosite”

d) TVA - neexigibila aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul:

4428 = 371 ,,TVA neexigibilă” - ,,Marfuri”

e) TVA – neexigibilă aferentă vânzărilor cu plată în rate devenită exigibilă în cursul exerciţiului

financiar:

4428 = 4427 ,,TVA neexigibilă” - ,,TVA colectată”

f) TVA - neexigibilă devenită deductibilă aferentă cumpărărilor cu plată în rate, precum şi cea

aferentă facturilor sosite:

4426 = 4428 ,,TVA deductibilă” - ,,TVA neexigibilă” �

g) TVA - neexigibilă devenită exigibilă aferentă facturilor întocmite:

4428 = 4427 ,,TVA neexigibila” - ,,TVA colectată “ .

4. Operaţii privind regularizarea lunară a TVA. Cu ocazia exigibilităţii lunare pe baza decontului

privind operaţiile realizate şi TVA aferentă se stabileşte TVA de plată sau de recuperat. În acest

scop se procedează la compensarea soldurilor conturilor 4426 ,,TVA deductibilă” şi 4427 ,,TVA

- colectată”. În acest scop se calculează TVA de dedus potrivit relaţiei ( Ristea , 2005, p.215 ):

TVA dedus pe luna de referinţă = TVA deductibilă (sold debitor 4426) pe luna dereferinta x

prorata TVA

Prorata TVA =Veniturile din operaţiile supuse TVA / Total venituri

Calculul se efectuează pe bază realizărilor din anul precedent sau în bugetul de venituri şi

cheltuieli. La cererea justificată a agenţilor economici, fiscalitatea poate aprobă că prorata TVA

să se determine lunar în funcţie de realizările efective înscrise în ,,Decontul TVA” la rubrica

„iesiri”.

Dacă TVA de dedus este mai mic decât TVA deductibilă , diferenţă se înregistrează prin

formula:

635 = 4426 ,, Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” -,, TVA deductibilă” � �

a) dacă TVA de dedus este mai mare decât TVA colectată, contul 4426 ,,TVA deductibilă” are

sold debitor:

4424 = 4426 ,,TVA de recuperat” - ,,TVA deductibilă”

Diferenţa se compensează cu TVA datorată bugetului de stat din lunile următoare sau se

încasează pe baza cererii de rambursare, înregistrarea fiind:

4423 = 4424 ,,TVA de plată” (dacă se compenesaza) - ,,TVA de recuperat” �� 512 = 4424 ,,Conturi curente la banci” (dacă se rambursează) - ,,TVA de recuperat”

În situaţia în care din deconturile întocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv sumele datorate

bugetului de stat nu acoperă integral taxa deductibilă, diferenţă se rambursează de organul fiscal

competent în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia şi a cererii

de rambursare.

b) Dacă TVA - colectată este mai mare decât TVA de dedus, contul 4427 ,,TVA - colectată” are

sold creditor:

4427 = 4423 ,, TVA colectată” - ,,TVA de plată”

Dacă nu este cazul compensării cu TVA - de recuperat din luna precedentă, diferenţa se achita

până la data de 25 a lunii următoare:

4423 = 512 ,, TVA de plată “- ,,Conturi curente la banci”

Un caz particular privind plata TVA se delimitează la persoanele impozabile înregistrate ca

plătitori TVA, pentru operaţiunile pentru care se suspendă achitarea TVA la organele vamale

(importurile de maşini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi

productive, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control,

automatizări); TVA afarenta operaţiunilor de leasing cu parteneri din străinătate (plata taxei la

termenele prevăzute în contractele de leasing); TVA aferentă serviciilor contractate cu prestatorii

cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi România

(achitarea în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe). Tipurile de înregistrări

contabile la persoanele impozabile, înregistrate că plătitori de TVA în acest caz sunt ( Ristea,

2005, p.216 ) :

1. obligaţia de plată a TVA:

4428 = 446 ,,TVA neexigibilă” - ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

2. stingerea obligaţiei de plată prin plată efectivă a TVA

446 = 512 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - ,,Conturi curente la banci”

şi concomitent:

4426 = 4428 ,, TVA deductibilă " - ,,TVA neexigibilă”

3. stingerea obligaţiei de plată prin compensarea efectuată între taxa de rambursat din luna

precedentă şi sumă datorată aşa cum rezultă din lege, pe baza notei contabile, înregistrarea este:

446 = 4424 ,, Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - ,, TVA de recuperat a ��

şi concomitent:

4426 = 4428 ,,TVA deductibilă - ,,TVA neexigibilă”

4. în situaţia în care plata (pct. b) sau compensarea (pct. c) se efectuează prin suspendarea plătii

TVA la organele vamale; pentru TVA aferentă operaţiunilor de leasing cu parteneri din

străinătate; pentru serviciile contractate cu prstatorii cu sediul sau domiciliul în străinătate pentru

care locul prestării se consideră a fi în România se pot efectua direct următoarele înregistrări:

a) în cazul plătii:

4426 = 512 ,, TVA deductibilă " - ,,Conturi curente la banci”

b) în cazul compensării:

4426 = 4424 ,, TVA deductibilă” - ,,TVA de recuperat”

La persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA, operaţiunile prezentate mai sus de la

1 la 4 se înregistrează astfel:

1. pentru TVA deductibilă:

635 = 4426 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” -,, TVA deductibilă”

2. TVA plătită:

446 = 512 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - ,,Conturi curente la banci”

Dacă se compensează în lunile următoare prin Tva de plata :

4423= 4424 ,,TVA de plată” - ,,TVA de recuperat”

Operaţiile de mai sus sunt rezultate în mod principal, ele căpătând un caracter mai complex în

unitatea în care intră în rol cazurile particulare privind scutirile şi deducerile de TVA . Prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetară

pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-au prevăzut unele măsuri privind

limitarea dreptului de deducere a TVA pentru achiziţiile de vehicule prevăzute la art. 145A din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi

pentru combustibilul necesar funcţionării vehiculelor aflate în posesia sau în folosinţă persoanei

impozabile , cu excepţiile prevăzute de lege.

I. În cazul achiziţiilor intracomunitare de vehicule rutiere motorizate, dacă TVA este integral

nedeductibilă conform art. 1451 din Codul fiscal rezultă că această este în totalitate o taxa

nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie. Pentru a reflectă în contabilitate această

operaţiune se efectuează următoarele înregistrări contabile:

1. dacă TVA devine exigibilă conform art. 135 din Codul fiscal în aceeaşi luna în care se

efectuează şi recepţia vehiculului:

înregistrarea TVA ca taxa colectată şi taxa deductibilă, conform prevederilor art. 157 alin.(2) din

Codul fiscal:

4426 = 4427 ,,TVA deductibilă” „TVA colectată”

şi concomitent, trecerea TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al vehiculului la data

recepţiei acestuia:

213 = 4426 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantatii” -,,TVA deductibilă”

înregistrarea vehiculului recepţionat de la furnizor

213 = 404 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantatii” -„Furnizori de

imobilizari”

2. dacă exigibilitatea TVA pentru achiziţia intracomunitară şi recepţia

vehiculului au loc în luni diferite:

a) înregistrări care se efectuează în luna în care a intervenit exigibilitatea achiziţiei

intracomunitare:

înregistrarea TVA ca taxa colectată şi taxa deductibilă:

4426 = 4427 ,,TVA deductibilă” - „TVA colectată”

şi concomitent, înregistrarea TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al

vehiculului:

231 = 4426 „Imobilizari corporale în curs de execuţie" -„TVA deductibilă

b) înregistrări care se efectuează în luna în care are loc recepţia bunului (ulterior lunii în care a

fost declarată achiziţia intracomunitară):

înregistrarea în costul de achiziţie al vehiculului, a sumei înregistrate anterior în contul 231

„Imobilizari corporale în curs de executie”:

213 = 231 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, în curs de execuţie"

animale şi plantatii” - „Imobilizari corporale"

înregistrarea vehiculului recepţionat de la furnizor

213 = 404 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantatii” - „Furnizori de

imobilizari” .

II. În cazul importurilor de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă conform art. 145 din

Codul fiscal, rezultă ca această este în totalitate o taxa nerecuperabilă şi devine parte a costului

de achiziţie. Pentru a reflectă în contabilitate această operaţiune se efectuează următoarele

înregistrări contabile:

plata la organele vamale a TVA pentru import conform prevederilor art. 157 alin. (3) din Codul

fiscal:

4426 = 512 ,,TVA deductibilă” - „Conturi curente la banci”

şi concomitent

213 = 4426 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantatii” - „TVA deductibilă”

înregistrarea vehiculului recepţionat de la furnizor :

213 = 404 ,,Instalaţii tehnice, mijloace de transport,animale şi plantatii” - „Furnizori de

imobilizari”

III. Pentru achiziţiile din ţara de vehicule, TVA va face parte din costul de achiziţie numai dacă

taxa este integral nedeductibilă. Pentru evidenţierea în contabilitate a achiziţiilor interne de

vehicule pentru care nu se admite deducerea TVA-ului se fac următoarele înregistrări contabile:

% = 404 „Furnizori de imobilizari”

213 „Instalatii tehnice,mijloace de transport

animale şi plantatii”

4426 „TVA deductibilă”

şi concomitent

213 = 4426 „Instalatii tehnice mijloace de transport animale şi plantatii” - „TVA

deductibilă”

IV. Pentru operaţiunile de leasing, având în vedere tratamentul fiscal din punct de vedere al

TVA diferit faţă de tratamentul contabil şi cel al impozitului pe profit, se va considera că pentru

bunurile achiziţionate în baza unui contract de leasing TVA nu a fost integral nedeductibila şi nu

va face parte din costul de achiziţie al vehiculului. Că urmare, înregistrarea în contabilitate a

TVA aferentă valorii reziduale se efectuează prin înregistrarea contabilă :

4426 = 404 „TVA deductibilă” - „Furnizori de imobilizari”

şi concomitent

635 = 4426 „Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate” - „TVA deductibilă”

VI. În cazul achiziţiei din ţara de combustibili, TVA nerecuperabilă potrivit Codului fiscal se

include în costul combustibilului, evidenţiindu-se prin înregistrarea contabilă :

% = 401 „Furnizori”

3022 „Combustibili”

Sau

% = 401 „Furnizori”

6022 “Cheltuieli privind combustibilul”

4426 „TVA deductibilă”

si concomitent

3022 = 4426 „Combustibili” - „TVA deductibilă”

Sau

6022 = 4426 ,,Cheltuieli privind combustibilul” - „TVA deductibilă”

după cum combustibilul este sau nu stocat.

CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNREGISTRAREA ŞI

FISCALITATEA TVA LA S.C MECHEL S.A

4.1: PREZENTAREA UNITĂŢII PATRIMONIALE S.C. MECHEL S.A.

Una dintre cele mai importante şi renumite intreprinderi româneşti, care vreme de mai bine de

şapte decenii s-a impus pe firmamentul industriei naţionale, demonstrând forţa ei economică şi

prestigiul unei nobile colectivităţi umane este SC“MECHEL“ S.A. Câmpia-Turzii.

Societatea “INDUSTRIA SÂRMEI” a fost înfiinţată în 1920 ca societate anonimă de către un

grup bancar şi industrial, axându-şi activitatea pe fabricarea de sârmă şi cuie.În anul 1923

societatea produce aproape un sfert din producţia totală de cuie a tării şi peste jumatate din

producţia de sârmă. Producţia se diversifică în perioada interbelică, începându-se fabricarea

electrozilor de sudură, a sârmei zincate şi a cablurilor electrice. În anul 1948, prin naţionalizarea

mijloacelor de producţie, societatea a devenit proprietate de stat.

Până în anul 1989 S.C. “INDUSTRIA SÂRMEI ” S.A., cunoaşte o puternică dezvoltare,

ajungând să ocupe locul 4 în siderurgia românească ca urmare a dezvoltării sale, a

performanţelor obţinute, a integrării fluxului de fabricaţie, având în componenţă oţelării

electrice, laminoare de ţaglă, sârmă şi profile, secţiile de : filiere, bare trase, trăgătorii de sârmă,

cabluri de tracţiune, mecanica si forja pentru piese de schimb, zincator, electrozi şi flux de

sudură.

Libertatea vieţii economice survenită după 1989 a pus pecetea unor schimbări, care au dus la o

serie de dificultăţi şi probleme, greu de soluţionat in actuala conjunctură a tranziţiei spre

economia de piată.

În 1948 ISCT a fost supusă naţionalizarii ce a avut ca efect industrializarea accelerata. Dupa 30

de ani, adica in 1978 denumirea unitaţii a fost schimbată in Combinatul Metalurgic Câmpia

Turzii revenindu-se la vechea titulatură in 1991. Apar noi organe de conducere: Consiliul

Împuterniciţilor Statului, Consiliul de Administraţie.

În anii 1993-1994 s-au inregistrat mai mari pirderi si reduceri fortate de personal. S-a incercat

retehnologizarea si rentabilizarea societăţii chiar şi cu parteneri straini.

Cu un efectiv de 5700 persoane inregistrat la inceputul anului 2002 si cu 21 de unitaţi de

producţie SC ISCT SA se situează inca pe drumul căutării revigorării. Tot in anul 2002 a fost

scoasa la licitaţie pentru a fi vândută si privatizată.

Licitaţia a fost castigată de catre firma rusă “Conares” care nu modifică denumirea fabricii pană

in anul 2004 cand devine SC “MECHEL”SA CAMPIA TURZII obiectul de activitate rămânând

acelaşi. Principalele produse realizate in prezent de intreprindere sunt: profiluri laminate, sârmă

tare mată, sârmă pentru cabluri de tracţiune, sârmă pentru electrozi de sudură, cuie, etc.

Întreprinderea se bucură şi in momentul de faţă de o poziţie importantă în metalurgia românească

şi in cea naţională, având relaţii economice cu peste 35 de ţări. Unitatea este unic producator in

ţară la anumite tipuri de sârme trefilate, profile laminate, materiale pentru sudură, liţe, etc.

Cu o istorie de peste 8 decenii in domeniluil metalurgiei, SC “Mechel” SA are ca obiectiv

principal redobândirea poziţiei cu cele mai bune rezultate ale sale.

A. Adunarea Generală a Acţionarilor ( AGA)

AGA este organul de conducere al societaţii care decide in legatura cu activitatea acesteia.AGA

aproba structura organizatorica a societăţii, alege membrii Comisiei de Cenzori, propune

managerul societaţii si locţiitorul acestuia, aproba bugetul societăţii, angajarea de credite si

acordarea de garanţii, analizeaza bilanţul prezentat de catre manager, hotaraste marirea sau

reducerea de capital social (numarul de acţiuni si valoarea acestora), hotaraste modificarea

statutului societăţii, comasarea, divizarea sau lichidarea ei.

B. Comisia de Cenzori

Comisia de cenzori controlează gestiunea societăţii si are următoarele atribuţii: verifică

gospodarirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, casa şi registrele de evidenţă contabila la

incheierea exerciţiului financiar, controlează exactitatea inventarului, a bilantului şi a contului de

profit şi pierdere, in cazul lichidării societăţii controleaza operaţiile de lichidare. Managerul si

cenzorii sunt aleşi de AGA.

C. Managerul societăţii

Asigură conducerea curentă şi duce la indeplinire hotărârile AGA. El stabileste strategia şi

politica de personal a societăţii, dispune de măsuri pentru realizarea planului financiar, pentru

desfaşurarea şi buna organizare a producţiei , prevenirea accidentelor şi imbolnăvirilor

profesionale.

D. Direcţia tehnică

Are ca activitate de bază sarcinile pe liniile mecano-energetica si de investiţii.

E. Direcţia economică

Este compartimentul functional care asigură susţinerea financiară a activităţii economice din

societate prin urmărirea costurilor, stabilirea preţurilor optime de vânzare, efectuarea tuturor

calculelor financiar-contabile.

Cuprinde:

departamentul financiar;

departamentul contabil;

departamentul plan;

departamentul juridic.

F. Direcţia de calitate

Urmareste ca producţia S.C. “ Mechel” SA să fie de calitate conform standardelor naţionale si

normelor internaţionale.

Grafic 2 : Organigrama S.C MECHEL S.A

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

MANAGER GENERAL

Sursa : proiecţia autorului

4.2: PREZENTAREA FORMEI DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ LA S.C. MECHEL

S.A.

Forma de înregistrare utilizată în cadrul S.C. MECHEL S.A. este forma de înregistrare contabilă

,,pe jurnale” , mai precis a doua variantă a acestei forme şi anume: forma evoluată de

contabilitate pe jurnale sau cu jurnale multiple.

DIRECTOR COORD. DEZVOLTARE

DIRECTOR ASIGURAREA TEHNICĂ A UTILAJELOR

MECANIC SEF

MECANICI CALIFICAŢI

DIRECTOR COORD. PRODUCŢIE

DIRECTOR PRODUCŢIE

ŞEF

SECTIE ŞEF SECTIE

ŞEF SECTIE

ŞEF SECTIE

MAISTRU MAISTRU MAISTRU MAISTRU

ŞEF ECHIPĂ

ŞEF ECHIPĂ

ŞEF ECHIPĂ

ŞEF ECHIPĂ

PERSONAL CALIFICAT

PERSONAL CALIFICAT

PERSONAL CALIFICAT

PERSONAL CALIFICAT

DIRECTOR COORD. TEHNIC SI CALITATE

DIRECTOR TEHNIC SI CALITATE

ŞEF DEPARTAMENT TEHNIC

INSPECTORI TEHNICI SI CALITATE

DIRECTOR COORD. DE FINANŢE ŞI ECONOMIE

DIRECTOR ECONOMIC

ŞEF DEPARTAMENT FINANCIAR- CONTABIL

PERSONAL FINANCIAR- CONTABIL

Caracteristică esenţială a acestei forme de contabilitate este înregistrarea succesivă a

informaţiilor financiar contabile, mai întâi cronologic în registrul-jurnal, adică în sistemul

jurnalelor multiple şi apoi sistematic în registrul Cartea-Mare.

Sistemul jurnalelor multiple cuprinde jurnale auxiliare sau analitice pentru fiecare tip de operaţii

economico-financiare repetitive, cum ar fi:

jurnalul operaţiilor de casă şi bancă;

jurnalul decontărilor cu furnizorii;

jurnalul consumurilor şi altor ieşiri de materiale;

jurnalul salariilor ;

jurnalul vânzărilor şi altor ieşiri;

jurnalul operaţiilor diverse.

Formularistica de lucru folosită este formată din jurnale, registrul , sitiuatii auxiliare, fişe de cont

pentru operaţii diverse, registrul inventar, balanţa de verificare, bilanţ contabil.

Realizarea contabiliatii în formă de înregistrare contabilă ,, pe jurnale “evoluată se prezintă

astfel:

Grafic 3: Fluxul documentelor la S.C. MECHEL S.A.

Registru Inventar Documente Justificative

Înregistrare Cronologică

Sursa : Departamentul contabil al S.C. MECHEL S.A.

Modul de organizare a contabilităţii în forma de contabilitate pe jurnale multiple realizat în felul

următor: documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică în jurnale deschise în

funcţie de natură operaţiilor economice. Din jurnale le auxiliare se face operarea direct în

registrul Cartea Mare, sub forma a Fiselor de cont pentru operaţii diverse”. Lunar totalul��

înregistrărilor din registrele jurnal multiple se raportează în registrul jurnal general.

Registru Cartea – Mare Registru Jurnal General

Centralizare Sistematizare si Verificare

Jurnale Auxiliare

Înregistrare Sistematică Centralizare Documente Auxiliare

Balanta de Verificare Sintetică Bilant Contabil

La sfârşitul lunii, informaţiile din registrul cartea mare şi cele din registrul- jurnal general sunt

centralizate, verificate şi sistematizate, obţinându-se astfel balanţa de verificare sintetică, ce stă

la baza elaborării bilanţului contabil.

Forma de înregistrare contabilă pe jurnale auxiliare se îmbină foarte bine al S.C. MECHEL”

S.A. cu formă de contabilitate informatică.

La reportarea sumelor din registrele auxiliare în registrul jurnal unic rămân ,,sume neoperate”,

adică sumele înregistrate în conturile nespecifice grupului omogen de operaţii. Forma

computerizată de înregistrare contabilă permite reportarea sumelor în registrul cartea mare de

tipul ,, fişelor de cont pentru operaţii diverse ”, editate de calculator.

4.3 : APLICAŢII PRACTICE LA S.C. MECHEL S.A

I . Operatiuni interne

1. Aprovizionări de stocuri de materii prime şi materiale de la furnizori

a) De la SC SIDERURGICA SA, Hunedoara, se cumpără o cantitate de 350 tone fier vechi

(materie primă), la preţul de 5000 lei/to, preţ fără TVA, TVA 24%,conform facturii nr.22.

b) De la SC PHONIX SA, Baia Mare,societatea se aprovizioneaza cu o cantitate de 100 tone

caramizi(materiale auxiliare), la preţul de 100 lei/to, preţ fără TVA,TVA 24%,conform facturii

nr.23.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) % = 401 ,, Furnizori” 217000 lei

301 ,, Materii prime “ 175000 lei

4426 ,,TVA deductibilă “ 42000 lei

b) % = 401 ,,Furnizori “ 12400 lei

3021 ,,Materiale auxiliare” 10000 lei

4426 ,,TVA deductibilă “ 2400 lei

2. Aprovizionarea cu materiale de natura obiectelor de inventor

a) Societatea achiziţionează de la SC METALICA SRL 10 buc filiere diamantate la preţul de 50

lei/buc, TVA 24%, pe baza facturii nr.333 din 03.03.2011 (documentele necesare sunt-factura

fiscală, nota de recepţie,fişa de magazie).

- preţ de facturare ale furnizorilor fără TVA……………………500lei

- TVA deductibilă………………………………………………120lei

- Total obligaţii faţă de furnizori………………………………..620ei

Înregistrarea acestor operatii in contabilitate se prezinta astfel :

% = 401 ,,Furnizori “ 620 lei

303 ,, Materiale de natura obiectelor de inventar “ 500 lei

4426 ,,TVA deductibilă” 120 lei

3. Aprovizionarea şi darea în folosinţă a echipamentelor de lucru

a) SC ,,MECHEL” SA achizitionează echipament de lucru de la SC MARA SRL, conform

facturii nr.100 din 10.03.2011, care cuprinde preţul de facturare fără TVA, 10.000 lei şi TVA

24%, adică 2400 lei.

b) Echipamentul de lucru se distribuie personalului angajat, care suportă 50% din valoarea lui,

sumă ce se reţine din vaniturile salariale acordate angajaţilor în raport cu munca prestată.

c) Diferenţa de 50% se suportă de către societate (angajator) ca avantaj în natură acordat

salariaţiilor săi.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezinta astfel :

% = 401 ,,Furnizori “ 12400 lei

303 ,, Materiale de natura obiectelor de inventar “ 10000 lei

4426 ,,TVA deductibilă” 2400lei

Distribuirea echipamentului de lucru:

pentru partea de 50% suportată de personalul angajat (dacă angajatul plăteşte la casierie)

b) 4282,, Alte creante in legătură cu personalul” = % 6200 lei

708,,Venituri din activităţi diverse’’ 5000 lei

4427 ,,TVA colectată” 1200 lei

b1) 5311,, Casa in lei” = 4282 ,, Alte creanţe in legătură cu personalul “ 5950 lei

(dacă angajatului i se reţine din salar)

4282,, Alte creanţe in legătură cu personalul “= % 6200lei

303 ,, Materiale de natura obiectelor 5000 lei

de inventar “

4427 ,,TVA colectată” 1200 lei

pentru cota de 50% suportată de angajator,ca avantaj acordat în natură

641,,Cheltuieli cu salariile personalului.” = 421 ,,Peronal salarii datorate” 5000 lei

421 ,,Personal salarii datorate” = 708 ,,Venituri din activitati diverse’’ 5000 lei

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite…” = 4427 ,,TVA colectată “ 1200 lei

4. Operaţiuni de intrare a mijloacelor fixe

a) În cursul lunii aprilie 2011 S.C.”MECHEL” CÂMPIA TURZII S.A. achiziţionează un

motostivuitor la preţul de 77256 lei plus TVA 24% de la S.C. HERCU ROMÂNIA S.R.L.

BUCUREŞTI conform facturii .

b) S.C. ,,MECHEL” Câmpia Turzii recepţionează un calculator de la EDA CONSULT S.R.L

Savadisla conform facturii.

c) De asemenea în cursul lunii aprilie 2011 se vinde un strung în valoare de 4980 lei plus TVA

24% la S.C. IAFARIM S.A. Cluj în baza facturii nr.2789312 . Se încasează factura prin contul

bancar.

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) % = 404,, Furnizori de imobilizări” 9579744 lei

2133 ,,Mijloace de transport” 77 256 lei

4426 ,,TVA deductibilă” 18541.44 lei

b) % = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 5133,6 lei

2132 ,, Aparate şi instalaţii de măsurare , control şi reglare” 4140 lei

4426,,TVA deductibilă” 993,6 lei

c) 461,, Debitori diverşi” = % 6175,2 lei

7583 ,, Venituri din vânzarea activelor şi alte 4980 lei

operaţii de capital”

4427,,TVA colectată” 1195,2 lei

5121,, Conturi bancare” = 461,, Debitori diverşi ” 6175, 2 lei

5. Operaţiuni privind cheltuielile cu materiale nestocate

a) Societatea se aprovizionează de TIPOGRAFIA BOEMA, TURDA (societatea este

neplătitoare de TVA), cu imprimate,în valoare de 5.000 lei,conform facturii nr.50 din 05.04.2011

b) Societatea se aprovizionează cu rechizite de la SC SUPREM SRL, C.TURZII, în valoare de

10.000 lei,TVA 24%, conform facturii nr.60 din 10.04.2011.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) 604 ,, Cheltuieli materiale nestocate” = 401,, Furnizori ‘’ 5000 lei

b) % = 401 ,,Furnizori’’ 12400 lei

604,,Cheltuieli materiale nestocate’’ 10000 lei

4426,,TVA deductibilă” 2400 lei

6. Operaţiuni privind cheltuielile cu energia si apa

a) La sfârşitul lunii , societatea înregistrează facturile privind consumul de energie ( termică,

electrică ) si apă care cuprind : valori fară TVA 20000 lei, TVA 24 %.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) % = 401,, Furnizori” 24800 lei

605,,Cheltuieli energia şi apa ‘’ 20000 lei

4426 ,,TVA deductibilă” 4800 lei

7. Operaţiuni privind cheltuielile cu ambalajele si mărfurile

a) La sfârşitul lunii aprilie, în urma inventarierii, se înregistrează pierderile de mărfuri din cauza unor

calamităţi naturale,în valoare de 7.500 lei.

b) Tot în urma inventarierii, societatea înregistrează lipsurile constatate la mărfuri, în valoare de

5.000 lei,neimputabile şi 2.000 lei, imputabile, acestea se imputa gestionarului.

c) În data de 25.04.2011, societatea vinde mărfuri prin magazinul propriu, la preţ de vânzare cu

amănuntul. Se înregistrează descărcarea gestiunii aferentă mărfurilor vândute.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) 6588 ,,Alte cheltuieli exploatare” = 371 ,,Mărfuri” 7500 lei

b) 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ,,Mărfuri” 5000 lei

4282,, Alte creanţe în legătură cu personalul’’ = % 2480 lei

7588 ,,Alte venituri din exploatare” 2000 lei

4427 ,,TVA colectată” 480 lei

c) 461,, Debitori diverşi” = % 2480 lei

707,,Venituri din vânzarea marfurilor” 2000 lei

4427,, TVA colectată” 480 lei

8. Operaţiuni privind cheltuielile cu serviciile prestate de ţerti

a) La sfârşitul lunii aprilie, societatea înregistrează în contabilitate, centralizatorul facturilor

privind lucrările şi serviciile generale executate de terţi,cuprinzând valori fără TVA şi TVA 24%.

- facturi pentru întreţinere şi reparaţii……………12000 lei

- facturi pentru chiriile şi locaţiile de gestiune…....18000 lei

- facturiile pentru studiile de fezabilitate executate

de un institut de cercetari din Bucureşti …………20000 lei

Total ……………………………………………. 50000 lei

- TVA deductibilă 24%……………………………12000 lei

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) % = 401 ,,Furnizori” 62000 lei

611,, Cheltuieli cu intreţinerea si reparaţiile” 12000 lei

612 ,,Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chiriile” 18000 lei

614 ,,Cheltuieli cu studiile şi cercetările “ 20000 lei

4426,,TVA deductibilă” 12000 lei

9. Operaţiuni privind cheltuielile cu alte servicii executate de terţi

a) Societatea înregistrează factura poştală şi de telecomunicaţii nr.15 din 30.04.2011, în valoare

de 14.000 lei, TVA 24%.

14.000 x 24% = 3360 lei

b) La sfârşitul lunii se înregistrează factura nr.16 din 30.04.2011, privind cheltuielile de protocol,

în valoare de 16000 lei, TVA 24%.

16000 x 24% = 3840 lei

În baza facturii nr.17 din 30.04.2011, se înregistrează cheltuielile aferente cu transportul echipei

de fotbal al SC Industria Sârmei SA, C.Turzii,în valoare de 6500 lei, TVA 24%.

6500 x 24% = 1560 lei

Se înregistrează factura nr.18 din 30.04.2011, privind cheltuielile cu prestările de servicii

aferente salubrizării,în valoare de 5000 lei, TVA 24%.

5000 x 24% = 1200 lei

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) % = 401 ,,Furnizori’’ 17360 lei

626 ,,Cheltuieli poştale si telecomunicaţii” 14000 lei

4426,,TVA deductibilă” 3360 lei

b) % = 401 ,,Furnizori’’ 19840 lei

623 ,,Cheltuieli protocol reclamă si publicitate’’ 16000 lei

4426,,TVA deductibilă” 3840 lei

c) % = 401 ,,Furnizori” 8060 lei

623 ,,Cheltuieli protocol reclamă si publicitate” 6500 lei

4426,,TVA deductibilă” 1560 lei

d) % = 401 ,,Furnizori” 6200 lei

628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 5000 lei

4426,,TVA deductibilă” 1200 lei

10. Operaţiuni privind vânzările de stocuri din producţie proprie

a) Societatea livrează 500 kg cuie ,în valoare de 20000lei, TVA 24%,conform facturii nr.50 din

05.05.2011, firmei SC AMSI ROM SRL.

b) Societatea vinde 1.500 kg ţagle ,în valoare de 85000 lei, TVA 24%,conform facturii nr.51 din

06.05.2011,societăţii SC SIDEX SA, GALAŢI.

c) Societatea livrează firmei SC ADA SRL, LUNA, 50 buc boxpaleţi, ca şi ambalaje recuperate,

în valoare de 85000 lei, TVA 24%,conform facturii nr.52 din 07.05.2011(documentele necesare

sunt -factură fiscală).

d) Odată cu mărfurile vândute,societatea vinde şi ambalaje,în valoare de 3000 lei, TVA

24%,conform facturii nr.53 din 08.05.2011.

Înregistrarea acestor operaţii in contabilitate se prezintă astfel :

a) 4111 ,,Clienţi” = % 24800 lei

701 ,,Venituri din vânzarea produselor finite” 20000 lei

4427 ,,TVA colectată” 4800 lei

b) 4111 ,,Clienţi” = % 105400 lei

701 ,,Venituri din vânzarea produselor finite” 85000 lei

4427 ,,TVA colectată” 20400 lei

c) 4111 ,,Clienţi” = % 105400 lei

701 ,,Venituri din vânzarea produselor finite” 85000 lei

4427 ,,TVA colectată” 20400 lei

d) 4111 ,,Clienţi” = % 3720 lei

708 ,,Venituri din activitaţi diverse ” 3000 lei

4427 ,,TVA colectată’’ 720 lei

11. Operaţiuni privind veniturile din vânzări de mărfuri

a) Se cumpără mărfuri pentru magazinul propiu al societăţii,care se revând la un preţ de 200000

lei, TVA 24%,conform facturii nr.54 din 09.05.2011

Înregistrarea acestor operatii in contabilitate se prezintă astfel :

a) 4111 ,,Clienti ” = % 248000 lei

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 20000 lei

4427 ,,TVA colectată” 4800 lei

II. Operaţiuni externe

1. Operaţiuni scutite cu drept de deducere

Se cumpără de la RAV SCRAP Germania, o cantitate de 350 tone fier vechi (materie primă), la

preţul de 500 eur/to, preţ fără,conform facturii externe nr.34454 din 20 mai 2011 la cursul de 4.1

lei/euro. Costurile de transport sunt de 2500 de euro, furnizorul de mărfuri fiind şi

transportatorul.

350 tone * 500 euro/tone * 4.1 lei/euro……………..717500 lei

2500 euro * 3.43 lei/euro…………………………. 10250 lei

Baza de impozitare………………………….. 727750 lei

TVA taxare inversă…………………………..174660 lei (0.24*727750 )

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) 301 ,,Materii prime ” = 401 ,,Furnizori” 727750 lei

b) 4426 ,,TVA deductibilă” = 4427 ,,TVA colectată” 174660 lei

2. Operaţiuni scutite fără drept de deducere

a) Delegatul sosit din Austria îşi justifica cheltuielile din decont cu o factura de cazare masă.

Factura adusă de acesta are valoarea de 550 de euro. Factura se înregistrează la cursul de 4.15

lei/euro.

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) 625 ,,Cheltuieli cu deplasări” = 401 ,,Furnizori” 2282.5 lei (4.15*550)

3. Operaţiuni de import

De la partenerul PHONIX , din Rusia, societatea se aprovizionează cu o cantitate de 100 tone

cărămizi (materiale auxiliare), la preţul de 1000 $ /to, asigurare 500 $, cheltuieli cu transportul

4500 $, taxe vamale 7%, comision vamal 5%, în condiţia de livrare CIF conform Declaraţiei

vamale de import nr.23 din mai 2011. Operaţiile se înregistrează la cursul de 2.61 lei/$.

Materiale auxiliare……………………………………………………..261000 lei

Transport extern……………………………………………………….11745 lei

Asigurare pe parcurs extern…………………………………………….1305 lei

Valoare CIF………………………………………………………… .274050 lei

Valoare taxa vamală (7%)………………………………………….19183.50 lei (0.07 *274050)

Valoare comision vamal (5%)……………………………………… 1372.50 lei (0.05*274050)

Baza de impozitare……………………………………………………294606 lei

TVA…………………………………………………………………70705.44 lei (0.24*294606)

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) Înregistrare achiziţie mărfuri. Costul de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare, taxe de

import şi alte taxe (cu excepţia celor pe care societatea le poate recupera de la stat), costurile de

transport, costurile de manipulare, şi alte costuri care pot fi atribuite achiziţiei.

3021 ,,Materiale auxiliare “ = 401 ,,Furnizori” 274050 lei

3021 ,,Materiale auxiliare” = 446 ,,Alte impozite,taxe şi vărsăminte" 70705.44 lei

b) Înregistrare TVA vamal (TVA neexigibil).

4428 ,,TVA neexigibilă” = 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte” 70705.44 lei �� c) Plată TVA în vamă atrage exigibilitatea acestea.

446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte” = 5121 ,,Conturi bancare” 70705.44 lei

4426 ,,TVA deductibilă” = 4428 ,,TVA neexigibilă” 70705.44lei

4. Operaţiuni de export

Operaţiunile de export în afara Comunităţii Europene sunt scutite de taxa conform articolului

143 din Codul Fiscal.

a) Societatea vinde 1500 kg ţagle, în valoare de 100000 USD, conform facturii nr.51 din

26.05.2011, partenerului din Republica Moldova METAL STEEL în condiţia CIF. Valoarea

transportului extern este de 150 de USD iar a asigurării de 100 de USD. La cursul de 2.7 lei/USD

Valoare externă CIF............................................100250 USD = 270675 LEI

Transport extern .................................................150 USD = 405 LEI

Asigurare externă................................................100 USD =270 LEI

Valoare FOB.......................................................100000 USD = 270000 LEI

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) 4111 ,,Clienti” = % 270675 lei

707 ,,Venituri din vânzarea marfurilor” 270000 lei

708 ,, Venituri din diverse activităţi „ 675 lei

Livrări intracomunitare de bunuri

Pentru a încadra o tranzacţie în categoria celor intracomunitare trebuie îndeplinite simultan

următoarele condiţii:

l. cele două entităţi participante la tranzacţia europeană trebuie să fie înregistrate la plătitori de

TVA la organele fiscale teritoriale din statul lor de origine şi să deţină un cod valabil de TVA la

momentul realizării tranzacţiei furnizorul bunurilor trebuie să facă dovadă transportului din

România în alt stat membru al Uniunii Europene;

2. obiectul tranzacţiei să fie bunuri economice corporale.

Dacă sunt îndeplinite simultan aceste condiţii tranzacţia dintre cele două entităţi europene se va

realiza fără TVA, furnizorul înregistrând o vânzare scutită de TVA, iar cumpărătorul va

contabiliza o achiziţie cu taxare inversă din punct de vedere al TVA.

a) Societatea vinde către COMPANIA ELECTRICĂ FRANCEZĂ 150 de tone de cabluri

electrice (produs finit), în valoare de 150000 euro. Transportul este realizat de către societatea

românească, beneficiarul este înregistrat în scopuri de TVA şi îi comunică furnizorului un cod de

înregistrare valid. Operaţia se realizează la cursul de 4.25 lei/e

Înregistrarea acestor operaţii în contabilitate se prezintă astfel :

a) 4111 ,,Clienţi” = 701 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor ” 637500 lei�

Stabilirea taxei de plată sau a sumei negative se face comparând TVA colectată cu TVA

deductibilă :

4426 ,, TVA DEDUCTIBILĂ “ 4427 ,,TVA COLECTATĂ “

42000 1200

24000 1200

120 1195,2

2400 480

18541,44 480

993,6 4800

2400 20400

4800 20400

12000 720

3360 48000

3840 174660

1560

1200

174660

70705,44

362580,48 lei 273535,2 lei

Înregistrarea contabilă de Închidere de conturi de TVA se face fie prin 4423, dacă din

compararea soldurilor celor două conturi 4426 şi 4427 rezultă TVA de plată sau prin 4424 dacă

din compararea conturilor rezultă TVA de recuperat. În situaţia noastră comparând soldurile

celor două conturi observăm că vom avea TVA de recuperat :

% = 4426 ,,TVA deductibilă” � 362580,48 lei

4427 ,,TVA colectat㔠273535,20 lei ��

4424 ,,TVA de recuperat” 89045,28 lei��

Capitol 5 : CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Întocmirea unei lucari despre aplicarea TVA este întotdeauna supusă modificărilor legislative ,

însă lucrarea de faţă aduce la cunostiinta principalele aspecte teoretice şi practice referitoare la

taxa pe valoarea adugată .

TVA e un impozit general , întrucât se aplică pentru toate bunurile de consum într-o ţară ,

precum şi pentru prestariile de servicii efectuate în folosul consumatorului final .

Impozitul bunurilor şi serviciilor se face în ţara în care se consumă , de aceea bunurile şi

serviciile importate se impozitează la fel ca şi bunurile şi serviciile produse în ţară , exporturile

de bunuri şi servicii se detaxeaza prin aplicarea dreptului de deducere .

Taxa pe valoarea adugată este cea mai răspândită taxă pe consum. Importanţa ei pentru bugetele

de stat este una majoră având în vedere faptul că în ţara noastră are o pondere de 39% din acesta.

Prin introducerea unei cote TVA de 24 % România a intrat în topul statelor comunitare cu cele

mai ridicate cote de TVA.

Privită din prisma întreprinderii TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea sa de

colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de următoarele categorii: costuri directe, costuri

de gestiune şi costuri de trezorerie.

Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate, partea

nedeductibilă fiind cuprinsă în costul de achiziţie al bunului respectiv şi în situaţia în care

întreprinderea este ea însăşi asimilată consumatorului final. Creşterea costului de achiziţie prin

includerea taxei fiscale nedeductibile conduce implicit la creşterea cheltuielilor de exploatare şi

micşorarea rezultatului contabil.

Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind TVA. În acest

scop, trebuie întocmite documentele justificative şi registrele privind TVA. De asemenea, trebuie

organizată o evidenţă contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a dispune de timp şi de

informaţiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o forţă de muncă deloc

neglijabilă. Colectarea TVA este influentată , nu în puţine cazuri, pe fondul riscului de

insolvabilitate al clienţilor şi al litigiilor . Costurile de gestiune implică forţa de muncă , respectiv

cheltuieli cu salariaţii.

Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creanţele asupra bugetului de

stat privind TVA deductibilă la intrare şi datoriile faţă de bugetul de stat privind TVA colectată

la ieşire.

TVA generează debitul clienţi şi creditul furnizori. Aceste diferenţe sunt regularizate până la data

de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA depus. În schimb, TVA

de recuperat se rambursează în ordinea cronologică a înregistrării lor la organul fiscal, în termen

de maximum 45 de zile calendaristice de la data depunerii decontului cu sume negative de taxă

pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare .

TVA are impact şi asupra situaţiei financiar-patrimoniale şi asupra fluxurilor de trezorerie . În

situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această sumă trebuie

achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază de un surplus de

trezorerie pentru 25 de zile, cu condiţia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la

terţi până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proporţional cu numărul de

zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.

În cazul livrării intracomunitare de bunuri, dacă societatea nu achiziţionează bunurile respective

pentru vânzare din state membre, TVA-ul deductibil va fi plătit furnizorilor, iar societatea va

avea de recuperat TVA de la bugetul statului, ceea ce determină gol de trezorerie. În această

situaţie societatea este nevoită la achiziţii intracomunitare, sau la creşterea clienţilor din ţară,

pentru a nu fi nevoit să aştepte rambursarea de TVA.

Diminuarea influenţei negativă a TVA-ului de recuperat asupra fluxului de trezorerie şi a

costului de trezorerie, societatea este obligată să adopte una dintre următoarele strategii: să îşi

diminueze stocurile prin acceleraţia vitezei de rotaţie a acestora; să diminueze volumul creditului

acordat clienţilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de

afaceri.

Întreprinderea S.C MECHEL S.A tratatează aspectele contabile şi fiscale cu atenţia şi

promtitudinea necesară în vederea respectări legislaţiei în vigoare pentru evitarea unor

repercursiuni , dar şi pentru păstrarea şi crearea unei reputaţii favorabile în raport cu partenerii de

afaceri. Totuşi compartimentul financiar - contabil a societăţii mai are nevoie de îmbunătăţire

prin achiziţii de noi calculatoare şi programe contabile, dar şi de o cunoaştere mai bună

noutăţilor şi informaţiilor contabile şi financiar-fiscale, conforme cu legislaţia în vigoare şi

pentru o înregistrare şi evidenţiere cât mai corectă în contabilitate.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Grigorie - Lăcriţa (coord.) (2008) , Reglementări Contabile Conforme cu Directivele Europene , Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti

2. Hammersley, M. & Atkinson, P. (1993), Ethnography. Principles in Practice. Routledge, London

3. Matiş, D. & Pop, A. (coord.) (2010), Contabilitate financiară, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

4. Ristea, M. , Băvita, I. & Morariu, A. (2005), Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară ,

Bucureşti

5. Tulai C., Altman Iacob S., Bizo D. & Tulai H. (2004) , Consumul şi Fiscalizarea lui, Editura Eurodidact

6. Tulai, C. & Serbu S. (2005) , Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca

7. Tulai C., (2007), Finanţe publice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

8. *** HG nr.213 din 28.02.2007 publicată în M.O. nr.153 din 02.03.2007

9. *** Legea nr. 82/1991 - Legea contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

10.*** Legea nr.161/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr.118/2008 privind modificarea şi completarea unor acte

normative , publicată M.O nr.322/14.05.2009

11. *** Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

12. *** Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

13. *** OMFP nr.2216 din 22.12.2006 publicat în M.O. nr. 1040 din 28.12.2006

14. *** OMFP nr.155 din 31.01.2007 publicat în M.O. nr. 34 din 06.02.2007

15. *** OUG 34/2009

16. www.anaf.ro

17. www.avocatnet.ro

18. www.mfinantelo.ro