Licenta Simona 2011

5/16/2018 Licenta Simona 2011 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-simona-2011 1/51

Analiza statistică a productivităţii munci la SC LISA DRÄXLMAIER SRL

INTRODUCERE

Prezenta lucrare îşi propune să abordeze sub aspect conceptual şi aplicativ creşterea economic

din perspectiva utilizării muncii salariaţilor, descris static prin intermediul productivităţii muncii – u

element cheie al performanţei economice.Pentru a exemplifica analiza s-au folosit date furnizate de SC Lisa Dräxlmaier Autopart Român

SRL în perioada 2003-2009.

În elaborarea lucrării propun prezentarea sistemului de indicatori statistici utilizaţi în analiz

statistico-economică a forţei de muncă. Acest sistem de indicatori este menit să servească dre

instrument de analiză si să permită organelor de decizie luarea unei hotărâri fundamentale.

Forţa de muncă la nivel microeconomic are o latură cantitativă şi o latură calitativă şi d

eficienţă:

1. analiza resurselor umane se efectuează cu ajutorul indicatorilor cantitativi şi calitativi utilizân

date şi informaţii din balanţa utilizării timpului de muncă şi din informaţiile privind mişcarea resursel

de muncă.

2. analiza eficienţei utilizării resurselor de muncă se efectuează prin indicatori de eficienţ

productivitatea muncii.

În vederea evaluării productivităţii muncii se utilizează informaţiile din:

evoluţia planificării producţiei şi îndeplinirii planului de producţie;

analiza dinamicii producţiei, numărului de personal şi productivităţii muncii;

creşterea producţiei, influenţată de productivitatea muncii, număr de salariaţi şi în funcţ

de cantităţile şi preţurile la produsele realizate de societate;

influenţa vânzărilor asupra productivităţii muncii;

analiza corelaţiei dintre: - producţie - fond de salarii;

- productivitatea muncii - salariul mediu;

- fond de salarii, salariul mediu şi număr de salariaţi.

De asemena, analiza în dinamică, efectuată pe baza comparării indicilor, permite efectuarea un

aprecieri asupra măsurilor întreprinse de factorii decizionali privind ameliorarea şi dezvoltarea activită

firmei.

1




1. ANALIZA RESURSELOR DE MUNCĂ

Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei ţări îl constituie potenţialul uman dcare dispune. Analiza statistică a potenţialului uman nu se poate realiza fără o evidenţă corectă asuprresurselor de muncă, a forţei de muncă ocupată, a timpului de muncă şi a eficienţei cu care ea estutilizată.

Când potenţialul uman este considerat ca o variabilă rezultativă, se introduc indicatori de progrtehnic şi se face o analiză dependentă în cadrul căreia trebuie să se urmărească respectarea unor corelaţobiective care să fie urmărite în dinamică. Astfel, se analizează modul în care forţa de muncă contribula reducerea costurilor şi creşterea produsului intern brut ca principal “barometru” al dezvoltăeconomice şi sociale a unei ţări.

1.1. Măsurarea şi asigurarea resurselor de muncă

1.1.1. Efectivul şi mişcarea resurselor de muncă

Forţa de muncă de care dispune un agent economic se evidenţiază prin numărul personalulangajat, indicator ce poate fi determinat la un moment dat sau pentru o perioadă.

În analiza statistică, volumul potenţialului uman poate fi asigurat cu ajutorul a doi indicatori:- număr efectiv: numărul salariaţilor ce figurează în evidenţele personalului întreprinderii şi ca

s-au prezentat la lucru în ziua respectivă;- număr scriptic: numărul de persoane care figurează în evidenţele personalului unei întreprinde

ca fiind angajaţi în serviciul ei. Numărul de personal la un moment dat reprezintă efectivul zilnic al salariaţilor şi se urmăreşte

începutul perioadei şi la sfârşitul perioadei. Pe ramuri şi la nivelul economic naţional, numărul med

efectiv al salariaţilor rezultă din însumarea numărului mediu al salariaţilor existenţi în unităţi

economice: T=

n

Tin

i

∑=1 , în care:

-i = 1,2,…, n = zile ale perioadei în care unitatea îşi desfăşoară activitatea;- iT = număr mediu al salariaţilor;- n = numărul zilelor calendaristice.

Pentru categoriile de personal care au un grad ridicat de stabilitate, numărul mediu al salariaţilose calculează ca o medie aritmetică simplă între numărul la începutul ( sî N ) şi la sfârşitul perioadei ( N

): Ns = 2

Nsp Nsî +.

2




Pentru perioade mai mari de o lună, numărul mediu de personal se poate calcula ca o med

aritmetică simplă a numărului mediu : T =

N

Tjn

j

∑=1 , în care:

- j =1,2,…,n = numărul lunilor în care unitatea îşi desfăşoară activitatea;- j N = numărul mediu de personal corespunzător lunii j;- N = numărul de luni corespunzător perioadei.

Mişcarea forţei de muncă reprezintă schimbarea numărului de salariaţi determinate de angajări d personal din afara întreprinderii şi de plecări de personal în afara întreprinderii respective.

Studierea mişcării forţei de muncă se face cu ajutorul următorilor indicatori:a) numărul celor intraţi în cursul perioadei: se determină ca raport între numărul celor care s-au angaj

în cursul perioadei şi numărul mediu de personal al perioadei analizate: K INT =T

T INT .

b) numărul celor plecaţi în cursul perioadei: se calculează raportând numărul celor plecaţi d

întreprindere din motive obiective în cursul perioadei la numărul mediu de personal: IES K =T

T IES .

c) numărul total sau coeficientul mişcării totale: se calculează ca raport între totalul intrărilor plecărilor şi numărul mediu de personal sau ca sumă a numărului celor intraţi şi a numărului celor ieşi

K MT =T

K K IES INT + = K IES INT K + .

d) coeficientul fluctuaţiei sau al mişcării de prisos: se calculează ca raport între numărul celor cuprinşi

fluctuaţia efectivă şi numărul mediu de personal: F K =T

T IESS .

1.1.2. Structura şi nivelul de calificare al resurselor de muncă

Pentru a putea determina structura resurselor de muncă de care dispune societatea la un momedat sau pe o perioadă, este necesar să luăm în discuţie o serie de indicatori care se folosesc în statistică.Populaţia activă, din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele de 14 ani şi peste, car

în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii îeconomia mondială. Populaţia activă cuprinde populaţia ocupată şi şomerii.

Populaţia ocupată (PO) cuprinde toate persoanele de 14 ani şi peste care au desfăşurat în perioadde referinţă o activitate economică sau socială, producătoare de bunuri sau servicii, cel puţin o oră, scopul obţinerii de venituri sub formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii. Populaţia ocupată (POcuprinde:- membrii forţelor armate;- ucenicii şi stagiarii remuneraţi;

- persoanele care au un loc de muncă aflate în căutarea altui loc de muncă;- elevii şi studenţii care lucrează în regim de timp complet sau parţial ş.a. 1

Evaluarea resurselor de muncă şi a folosirii lor este o operaţie deosebit de complexă la care sfolosesc surse de informaţii complementare:

1 BIJI M., Dicţionar statistic economic, Direcţia Generală de Statistică, Bucureşti, 1969, p. 339

3




1. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI, caz în care se determină populaţia obişnuit activă, ca o medanuală a perioadei de referinţă;2. ANCHETA ASUPRA FORŢEI DE MUNCĂ, este metoda principală de investigare a pieţei forţei dmuncă, caz în care se determină populaţia curentă activă;3. SURSELE ADMINISTRATIVE.La nivelul economiei naţionale, posibilităţi largi de analiză oferă structura forţei de muncă pe ocupaţii.

În funcţie de rolul pe care îl deţin în procesul de producţie sau în activitatea întreprindersalariaţii se grupează în funcţie de următoarele categorii:a) muncitori; b) ingineri şi tehnicieni;c) funcţionari;d) personal de serviciu;e) personal de pază şi pompieri.

Unele ramuri de activitate cuprind şi alte categorii de personal specifice:a) personal de specialitate – în învăţământ, sănătate, artă; b) personal operativ – în comerţ, transport, telecomunicaţii.

Din punct de vedere al funcţiei pe care o ocupă avem:

a) personal de conducere; b) personal tehnic şi ingineresc;c) personal administrativ.

După raportul faţă de activitatea întreprinderii, personalul se grupează în:a) personal de bază; b) personal de servire;c) personal auxiliar.

În funcţie de nivelul de instruire, personalul se clasifică în:a) personal superior, postliceal de specialitate şi tehnic de maiştri; b) personal profesional complementar sau de ucenici;c) personal liceal, gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită.

În analiza statistică, caracterizarea nivelului de calificare a muncitorilor şi a gradului dcomplexitate a lucrărilor executate se realizează cu ajutorul indicatorilor:• categoria medie de încadrare a muncitorilor ( Km );

• categoria medie de încadrare a lucrărilor ( Kl ).Categoria medie de încadrare a muncitorilor se calculează ca o medie aritmetică pondera

obţinută prin raportarea sumei categoriei de încadrare a muncitorilor ponderată cu numărul muncitoril

încadraţi în categoria respectivă, la numărul total al muncitorilor: K

m=

∑

∑

=

=

n

i

n

i

ti

Kiti

1

1 . 2


4




Categoria medie de încadrare a lucrărilor se calculează ca o medie aritmetică ponderată obţinu prin raportarea sumei categoriei de încadrare a lucrătorilor, ponderată cu numărul orelor-norm

corespunzătoare fiecărei categorii de lucrări, la numărul total al orelor-normă: K l=

∑

∑

=

= =n

i

n

i

hi

Kihi

1

1 .

Compararea acestor indicatori are o importanţă deosebită întrucât reflectă dacă încadrarea meda muncitorilor într-o anumită întreprindere, este sau nu în concordanţă cu gradul mediu de complexitaal lucrărilor ce se execută.

1.1.3. Normarea muncii

Normarea muncii3 este elementul important al organizării muncii şi a producţiei, cu ajutorcăruia se determină cheltuielile necesare de timp de muncă pentru producţia unui anumit produs sa pentru executarea unei anumite operaţii sau cu ajutorul căruia se determină cantitatea de produse trebuie să fie obţinută într-o unitate de timp, în anumite condiţii tehnico-organizatorice. Normarea muncii prezintă două etape distincte şi anume:

- organizarea muncii sau studiul metodelor de muncă;- măsurarea muncii.Scopul principal al organizării muncii este acela de reducere a conţinutului oricărei activităţ

pornind de la o metodă iniţială şi ajungând la o metodă perfecţionată, prin diminuarea risipei de tim prin reducerea eforturilor în timpul execuţiei şi prin eliminarea mişcărilor inutile sau obositoare. Metode muncă propusă trebuie să asigure organizarea mai bună a locului de muncă şi deservircorespunzătoare a acestuia.

Măsurarea muncii urmăreşte două etape şi anume:- înregistrarea timpului de muncă;- stabilirea intervalului strict necesar pentru efectuarea operaţiilor, lucrărilor, serviciilor sau activităţildupă metoda nouă, îmbunătăţită.

Normarea muncii contribuie la punerea în valoare a înzestrării agenţilor economici, la asigurarunei repartizări echitabile a sarcinilor de muncă, la organizarea salariaţilor pentru aplicarea măsurilnecesare realizării şi depăşirii sarcinilor de producţie, cantitative şi calitative, la creştercorespunzătoare a veniturilor dobândite prin muncă, realizându-se astfel o îmbinare armonioasă intereselor personale cu interesele generale ale societăţii.

Prin conţinutul său şi obiectivele propuse, activitatea de normare a muncii se poate realiza num printr-o conlucrare permanentă a factorilor de conducere şi de decizie ai proceselor de producţie celaboratorii normelor de muncă, în strânsă legătură cu personalul desemnat să le aplice, conclucrare ce recomandă să se realizeze în toate etapele de normare a muncii.

1.1.4. Analiza formării şi perfecţionării pregătirii profesionale a forţei de muncă

3 BIJI M., Dicţionar statistic economic, Direcţia Generală de Statistică, Bucureşti, 1962, p. 345-346

5




Analiza asigurării întreprinderii cu forţă de muncă din punct de vedere cantitativ, pe total, pcategorii, pe specializări sau pe schimburi trebuie să fie adâncită cu un studiu asupra laturii calitativecapacităţii forţei de muncă de a-şi însuşi operaţiile şi tehnica de producţie şi de a se adapta operatcerinţelor progresului tehnic.

Calificarea profesională constă în însuşirea de cunoştinţe, principii şi reguli cu privire la procesde producţie precum şi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii condiţiilor diviziunii sociale

muncii.În activitatea productivă a întreprinderii, ridicarea nivelului de calificare a forţei de muncă constituie ufactor important al creşterii productivităţii muncii.

Pentru creşterea calificării forţei de muncă, întreprinderile se pot orienta spre următoaremăsuri4:- organizarea unor cursuri de calificare fără scoatere din producţie;- organizarea de concursuri;- trimiterea personalului la specializare.

Ridicarea calificării forţei de muncă influenţează pozitiv timpul de muncă necesar fabricaţieceea ce conduce la obţinerea unei cantităţi sporite de produse în acelaşi interval de timp şi la reducerecheltuielilor de producţie pe unitatea de produs şi influenţează pozitiv calitatea producţiei.

1.2. Caracterizarea utilizării extensive a resurselor de muncă

1.2.1. Analiza utilizării timpului de lucru

Mărimea timpului de lucru efectiv lucrat este un indicator de măsurare a gradului de organizare procesului de muncă la nivel micro şi macroeconomic.Timpul de lucru se exprimă în ore-om, zile-om, lună-om, trimestru-om, an-om5.Prin ore-om lucrate se înţelege timpul efectiv lucrat de tot personalul prezent la lucru.Prin zile-om lucrate se înţelege numărul de zile în care personalul s-a prezentat la lucru, indiferent dnumărul orelor lucrate.

Pentru a stabili indicatorii cu care se apreciază gradul de folosire a zilei de lucru şi a lunii dlucru, se calculează durata medie a zilei şi a lunii de lucru.Durata medie a zilei de lucru se determină raportând numărul total al ore-om lucrate ( hiT ) la număr

total al zile-om lucrate (Tzi ): Dz =Tzi

Thi.

Durata medie a lunii de lucru se determină raportând numărul total al om-zile lucrate ( ziT ) la număr

mediu al muncitorilor (T): Dl =T

Tzi.

Comparând cu duratele legale se obţine coeficientul de utilizare a zilei de lucru şi cel al lunii dlucru.

Coeficientul de utilizare a zilei de lucru se determină astfel: Kz= Dlz

Dz , în care:

4 GHEORGHIU AL., MĂRGULESCU D., NIŞULESCU E., Analiza activităţii economice a întreprinderilor industriale, Ed. ŞtiinţifiBucureşti, 1967, p. 1865 BARON T., BIJI E., TOVISSI L., KORKA M., WAGNER P., Statistică teoretică şi economică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucure1996, p. 301-302

6




- z K = coeficientul de utilizare al zilei de lucru;- Dz = durata medie a zilei de lucru;

- lz D = durata legală a zilei de lucru.

Coeficientul de utilizare a lunii de lucru se determină astfel: l K = Dll

Dl , în care:

- l K = coeficientul de utilizare a lunii de lucru;- Dl = durata medie a lunii de lucru;

- ll D = durata legală a lunii de lucru.Cu cât cei doi coeficienţi sunt mai aproape de 1, cu atât timpul de lucru este mai bine utilizat.

Timpul de lucru se analizează, de regulă, cu ajutorul balanţei timpului de lucru6:Resurse de timp

de muncă Zile-om Ore-om Utilizarea timpuluide muncă Zile-om Ore-om

A. Fondul de timp calendaristic (FTC)B. Fondul de timp aferent sărbătorilor

legale şi zilelor libere (SLZL)C. Fondul de timp aferent concediului

de odihnă (CO)

D1. Timp efectiv lucrat (TEL)

D2. Timp nelucrat (TN)- pe cauze

D. Fondul de timp maxim disponibilFTMD= FTC- (SLZL+ CO)

Tabel nr. 1.1.: Balanţa timpului de lucruSursa: “ Dicţionar statistic economic” Biji M.

Ecuaţia de balanţă este: FTMD= TEL+TNBalanţa utilizării timpului de lucru cuprinde următoarele grade de indicatori exprimaţi în or

om şi zile-om:1) Fondul de timp calendaristic (FTC) determinat ca un produs între numărul mediu de persona

∑Ti ) şi numărul de zile calendaristice ale perioadei (lună, trimestru, semestru, an) ( c D ):

FTC= Dc* ∑Ti ;

2) Fondul de timp aferent sărbătorilor legale şi zilelor libere (SLZL) se calculează ca produs înt

numărul mediu de personal ( ∑ )Ti şi numărul zilelor libere ( l Z ): SLZL= l Z * ∑Ti ;

3) Fondul de timp aferent concediului de odihnă (CO) este preluat din documentele de eviden primară.

4 ) Fondul de timp maxim disponibil (FTMD) se calculează scăzând din fondul de timcalendaristic timpul aferent zilelor de repaus săptămânal, sărbătorilor legale, altor zile nelucrătoare concediilor de odihnă.

5) Timpul efectiv lucrat reflectă timpul efectiv lucrat într-o anumită perioadă de timp. Scalculează ca diferenţă între fondul de timp maxim disponibil şi timpul nelucrat. Diferenţa se face separ pentru indicatorul exprimat în zile-om, respectiv în ore-om: TEL = FTMD – TN

6) Timpul nelucrat este evidenţiat în balanţă în zile întregi, care se transformă în ore, prmultiplicarea acestuia cu durata medie normală a zilei de lucru. Timpul nelucrat se determină ca diferenîntre fondul de timp maxim disponibil şi timpul efectiv lucrat : TN = FTMD-TEL.


7




1.2.2. Dinamica indicatorilor utilizării timpului de lucru

I. Dinamica duratei medii a zilei de lucru:1. La nivelul unei structuri organizatorice I, dinamica duratei medii a zilei de lucru (d zi )

calculează cu ajutorul indicilor individuali:a) Indicele duratei medii a zilei de lucru (I dzi ):

I dzi =0

1

zi

zi

d

d =

0

1

Thi

T hi:

0

1

zi

zi

T

T = I TziThi I :

b) Procentul modificării relative a duratei medii a zilei de lucru (R dzi ):

R 100100)1( ∗∆

=∗−= zi

dzidzid

dzi I

c) Modificarea absolută a duratei medii a zilei de lucru ( dzi∆ ):

0001 zidzi zi zidzi d Rd d ∗=−=∆

2. La nivelul unei întreprinderi, durata medie a zilei de lucru se calculează:

zid =

∑

∑

=

=n

i

n

i

Tzi

Thi

1

1 =

∑

∑

=

=

∗

n

i

zi

n

i

zi zi

T

T d

1

1 =dzin

i

i

T n

i

zi x g d zi ∑∑==

=∗11

, în care:

- gTzi = structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile;

- x dzi

i= mărimea cu care contribuie categoria de muncitori i la formarea duratei medii a zilei de lucru.

Pentru analiza în dinamică a duratei medii a zilei de lucru se calculează:a) Indicele de grup al duratei medii a zilei de lucru:

I dzi =∑

∑

∑

∑

∑

∑

∑

∑

=

=

=

=

=

=

=

= =∗

∗

=

∗∗

= n

i

dzi

i

n

i

dzi

i

n

i

Tzi

zi

n

i

Tzi

zi

n

i

zi

n

i

zi zi

n

i

zi

n

i

zi zi

zi x

x

g d

g d

T

T d

T

T d

d dzi

10

1

1

100

1

11

10

1

00

11

1

11

0

1 :

b) Procentul modificării duratei medii a zilei de lucru:R dzi = (I dzi -1) *100

c) Modificarea absolută totală a duratei medii z zilei de lucru:

dzi∆ = 010

101

11 zi zi

Tzin

i

zi

Tzin

i

zi d d g d g d −=∗−∗ ∑∑==

II. Dinamica duratei medii a lunii de lucru:1. La nivelul unei structuri organizatorice i, dinamica duratei medii a lunii de lucru (d li )

analizează cu ajutorul indicilor individuali:a) Indicele duratei medii a lunii de lucru (I di ):

I di = TiT

i

i

zi

zi zi

i

zi

li

li I I T

T

T

T

Ti

T

T

T

d

d zi

:::0

1

0

1

0

0

0

1

0

1 ===

b) Procentul modificării relative a duratei medii a lunii de lucru (R dli ):

8




R dli = (I dli -1)*100= 1000

∗∆

lid

dli

c) Modificarea absolută a duratei medii a lunii de lucru ( dli∆ ):

dli∆ = d 001 lidlilili d Rd ∗=−

2. La nivelul unei întreprinderi, durata medie a lunii de lucru se calculează:

dl = ∑∑∑

∑

∑

∑==

=

=

=

= =∗=∗

=n

i

dl

i

Tin

in

i

n

i

li

n

i

n

i x g di

Ti

Tid

Ti

Tzi

11

1

1

1

1 , în care:

- gTi = structura numărului mediu de muncitori;

- x dl

i= mărimea cu care contribuie categoria de muncitori I la formarea duratei medii a lunii de lucru.

Pentru analiza în dinamică a duratei medii a lunii de lucru se calculează:a) Indicele de grup al duratei medii a lunii de lucru:

I dl = ∑∑

=

=

=

=

=

=

=

=

===∑

∑

∑

∑

∑

∑

∑

∑TiTzin

i

n

i

n

i

zi

n

i

zi

n

i

i

n

i

zi

n

i

i

n

i

zi

I I Ti

Ti

T

T

T

T

T

T

dl

dl

:::

10

11

10

11

10

10

11

11

0

1

b) Procentul modificării duratei medii a lunii de lucru:R dl =(I 100)1 ∗−

dl

c) Modificarea absolută totală a duratei medii a lunii de lucru:

01 dl dl dl

−=∆

2. ANALIZA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII

2.1. Rolul productivităţii muncii

2.1.1. Factorii de producţie

Activităţile care se desfăşoară în economie au ca premisă resursele productive, adică totalitatemijloacelor disponibile şi susceptibile de a fi valorificate în producerea de bunuri materiale şi servicii.

9




Faptul că unele elemente sunt indispensabile producerii de bunuri începe a fi analizat odată ceconomia modernă, cu apariţia economiei politice. W. Petty, observa că în procesul creării avuţiei un roimportant îl constituie populaţia şi pământul. Adam Smith şi David Ricardo demonstrează că izvorcreşterii avuţiei este munca, naţiunile fiind cu atât mai bogate cu cât diviziunea muncii este mdezvoltată, iar productivitatea muncii mai ridicată. Importantă este şi îndemânarea muncitorilor, ce creşodată cu adâncirea diviziunii muncii ca şi raportul între muncitorii productivi şi neproductivi.

Meritul de a fundamenta o terie a factorilor de producţie revine însă lui J.B. Say, teorie cu largcirculaţie până în zilele noastre, dar modificată, adaptată, reformulată ca teorie a neofactorilor producţie. În mod corect el arăta că bunurile produse sunt o creaţie, nu numai a muncii, ci şi a capitalulşi pământului. Say, considera că la orice proces de producţie, participă în mărimi diferite, munca, natuşi capitalul, ceea ce conferă, în acelaşi timp, şi dreptul însuşirii de venituri pe măsura aportului fiecărfactor de producţie.

Fundamentarea şi înţelegerea conceptului de factori de producţie nu poate avea loc decât în relaţsa directă cu conceptul de resurse.

Factorii de producţie formează o unitate ce se află în interdependenţă – acţiunea lor determin particularităţile activităţilor economice şi dimensionează aspectele ei cantitative, structurale şi calitative

Pentru a surprinde direct aportul cantităţii şi calităţii factorilor de producţie la realizar

diferitelor activităţi şi la creşterea producţiei de bunuri şi servicii, în analiza economică se utilizeaznoţiunile de dezvoltare extensivă şi dezvoltare economică intensivă.Atunci când creşterea activităţii şi a volumului producţiei se bazează, în principal, pe sporire

cantităţii factorilor de producţie, dezvoltarea este de tip extensiv. Dacă aportul calităţii şi eficienţutilizării factorilor de producţie la creşterea activităţii şi producţiei este preponderent, dezvoltarea este dtip intensiv.

Munca, principalul factor de producţie, derivă din faptul că are rol activ în crearea şi utilizaretuturor celorlate elemente ce concură la producerea de bunuri şi servicii.

Potenţialul uman este important din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. O munccalitativ superioară ţine atât de factorul educaţional, de calificarea obţinută, dar şi de modul de îndeplinia conţinutului muncii. Munca privită ca factor de producţie, este reprezentată de totalitatea resurselo

umane care pot fi şi sunt antrenate în procesul de producţie. În ansamblul factorilor de producţie, muncafost şi va fi în continuare factorul determinant, activ al producţiei, deoarece prin muncă se realizeazfolosirea celorlalţi factori de producţie, perfecţionarea şi combinarea lor cât mai eficientă.

Utilizarea raţională, eficientă a factorilor de producţie este obiectivul şi rezultatul competenţei abilităţii întreprinzătorului preocupat în permanenţă să găsească acele combinaţii de factori de producţdin a căror folosire să obţină avantaje cât mai mari şi cât mai sigure.

Din punct de vedere economic, combinarea factorilor de producţie înseamnă concretizarea ei minimizarea costurilor de producţie şi maximizarea profitului.

Condiţiile combinării sunt:1) DIVIZIBILITATEA unui factor de producţie înseamnă posibilitatea acestuia de a se împărţi în unităsimple, în funcţie de nevoi fără a fi afectată calitatea factorului respectiv.2) ADAPTABILITATEA reprezintă capacitatea de asociere a unei unităţi fixe dintr-un factor d producţie cu mai multe unităţi variabile dintr-un alt factor de producţie.

Pentru a realiza o combinare şi utilizare cât mai eficientă a factorilor de producţie, întreprinzătose folosesc de proprietatea acestora de a se substitui.

Substituibilitatea desemnează posibilitatea de a înlocui o cantitate dată dintr-un factor d producţie, cu o cantitate dată dintr-un alt factor de producţie, în condiţiile menţinerii aceluiaşi volum producţiei.

10




Divizibilitatea şi adaptabilitatea asigură şi complementaritatea factorilor de producţie, adi posibilitatea limitată de asociere a unei cantităţi date dintr-un factor de producţie cu o cantitate fidintr-un alt factor de producţie.

Evident, substituibilitatea şi complementaritatea stau la baza combinării factorilor de producţirespectiv, la baza raporturilor cantitative, calitative şi structurale dintre diferiţi factori care participă obţinerea unui bun economic.

2.1.2. Eficienţa utilizării factorilor de producţie

Funcţia de producţie exprimă relaţia funcţională dintre producţia obţinută şi factorii de producţimplicaţi: Q=f(L, K, P), unde: L= factorul muncă;

K= factorul capital;P= factorul pământ.

Raportul dintre rezultatele unei activităţi economice şi eforturile făcute în acest scop poar

denumirea de productivitate, randament sau eficienţă: W= Fi

Q, unde: W= nivelul productivităţii;

Q= producţia obţinută;Fi= factorii de producţie utilizaţiProductivitatea îmbracă mai multe forme şi se exprimă printr-o varietate mare de indicatori

funcţie de mai multe criterii:1) Din punct de vedere al nivelului de activităţi pe care o măsoară distingem:

a) productivitatea la nivelul întreprinderii şi subunităţilor, până la locul de muncă; b) productivitatea la nivel de ramură;c) productivitatea la nivelul economiei naţionale.

2) După forma de exprimare a producţiei şi a factorilor utilizaţi distingem:a) productivitatea fizică (numită şi reală) – în acest caz, producţia se exprimă în unităţi natura

sau natural convenţionale;

b) productivitatea valorică (sau monetară) – se determină ca raport între valoarea producţiei factorii de producţie;

3) Din punctul de vedere al ariei de cuprindere al indicatorilor se distinge:

a) productivitatea parţială – este cea a unui factor de producţie considerat a fi la origine producţiei şi a modificării acesteia; se determină ca raport între producţia obţinută şi cantitatea dfactorul de producţie utilizat măsurată în unităţi fizice sau natural convenţionale;

b) productivitatea globală – exprimă eficienţa tuturor factorilor de producţie implicaţi în obţinerunui rezultat; se determină ca raport între producţia obţinută şi volumul factorilor de producţie folosivolum măsurat, de regulă, în formă bănească.4) Dupa modul de calcul al indicatorilor se determină:

a) productivitatea medie a muncii, care se poate calcula ca raport între producţia totală ( ∑Q )

cantitatea totală de muncă utilizată (∑ L ) exprimată după caz, prin numărul de salariaţi, de ore d

muncă, după relaţia: W∑∑

= L

Q Lm ;

11




b) productivitatea marginală a muncii, exprimă eficienţa ultimei unităţi de muncă implicate activitatea economică; se determină ca raport între variaţia absolută a rezultatelor ( Q∆ ) şi variaţ

cantităţii de muncă utilizată ( L∆ ), dupa relaţia: W L

Q Lmg

∆

∆= . Spre deosebire de productivitatea medie

muncii, productivitatea marginală a muncii poate lua şi valori negative.c) productivitatea globală marginală, exprimă eficienţa ultimei unităţi din toţi factorii de

producţie realizaţi în activitatea economică; se determină ca raport între variaţia absolută a rezultatelor (Q∆ ) şi variaţia absolută agregată a tuturor factorilor de producţie, după relaţia: W

P K L

Q gmg ∆+∆+∆

∆=

2.2. Analiza indicatorilor productivităţii muncii

2.2.1. Nivelul şi dinamica productivităţii muncii

Productivitatea muncii se defineşte ca fiind eficienţa cu care este folosită o anumită cantitate dmuncă omenească, în condiţii date. Munca depusă în activităţile economice se prezintă ca muncindividuală şi munca socială, ceea ce face ca şi productivitatea muncii să se prezinte în dubla ipostazindividuală şi socială.

Productivitatea muncii individuale reprezintă randamentul sau eficienţa cu care este utilizfactorul uman la nivelul fiecărui agent economic în funcţie de condiţiile specifice de înzestrare tehnicorganizare, calificare şi intensitate a muncii.Ea se măsoară fie prin cantitatea de bunuri sau servicii obţinute în unitatea de timp, fie prin timp

consumat prin obţinerea unei unităţi de produs: WQ

T L = ; W

T

Q L = .

12




Productivitatea muncii sociale exprimă eficacitatea cheltuielii totale de muncă prin producţia d bunuri materiale şi servicii la nivelul economiei naţionale. Productivitatea muncii sociale se determină raport între indicatorii macroeconomici ai rezultatelor finale cum sunt venitul naţional (VN), produsintern brut (PIB) etc., şi populatia ocupată sau activă.

Nivelul productivităţii muncii se determină:- la nivelul economiei naţionale- productivitatea socială a muncii este raport între produsul intern br

(PIB) şi populaţia ocupată totală ( ∑T ): ∑= T PIBW ;

- la nivelul fiecărei ramuri- productivitatea socială a muncii se determină ca raport între valoarea bru

adăugată (VAB) şi numărul mediu de salariaţi din perioada analizată (T): W=T

VAB.

Indicatorii care stau la baza activităţii unei societăţi sunt exprimaţi în preţuri curente, dar pentruanaliză corectă a evoluţiei activităţii unei societăţi, indicatorii trebuie calculaţi în preţuri comparabile:

VAB p

curentecomp

I

VAB= , unde: Ip= indicele preţurilor bunurilor care alcătuiesc conţinutul VAB.

Deci, productivitatea muncii este egală cu: W= T

VABcomp

.Pentru a cunoaşte evoluţia acestor indicatori, ei trebuie comparaţi în timp. Acesti indici pun

evidenţă creşterea sau scăderea productivităţii muncii şi a eficienţei folosirii capitalului fix.

Dinamica VAB: I =VAB comp

comp

VAB

VAB

0

1 .

Dinamica W: IT

VAB

compcomp

W I

I

T

VAB

T

VAB

W

W ===

0

0

1

1

0

1 : , unde I0

1

T

T T = .

Productivitatea medie a muncii se poate calcula:

- fie pe baza mărimilor agregat: W = ∑∑

∑∑ ∗

=T

T W

T

VAB;

- fie ca o medie ponderată a productivităţii muncii: W = ∑ ∗ T g W , unde: g ∑=

T

T T

, este structu

numărului de salariaţi.

În cadrul economiei acţionează ca factori de influenţă şi structura pe ramuri a resurselcombinate: structura fondurilor fixe (g F ) şi structura numărului de salariaţi (g T ). Astfel, se poaevidenţia influenţa structurilor respective asupra eficienţei medii a fondurilor fixe şi a înzestrării mediimuncii cu fonduri fixe:

E = ∑∑∑

∑∑

∗=∗

= F g E F

F E

F

VAB, unde g ∑

= F

F F

= structura fondurilor fixe.

Z = ∑∑∑

∑∑

== T g Z T

T Z

T

F *

*, unde g ∑

=T

T T

= structura numărului de salariaţi.

13




Folosind structura pe ramuri a resurselor utilizate se obţine următoarea expresie de calcnecesară stabilirii nivelului productivităţii sociale a muncii: W = E * Z .

Cea mai complexă clasificare a productivităţii muncii este în funcţie de modul de exprimare producţiei:

Analiza comparată a productivităţii muncii exprimată în unităţi naturaleExprimarea producţiei exprimată în unităţi naturale scoate în evidenţă legătura directă dintre consum

factorilor de producţie şi rezultatele obţinute: W=T Q .

1) La nivelul unităţilor se calculează următorii indici individuali ai productivităţii muncii:

a) Indicele productivităţii muncii: I0

1

wi

wiwi = ;

b) Procentul modificării relative: R 100*100*)(100*)1(00

01

ii

iiwiwi

w

wi

w

wwi

∆=

−=−= ;

c) Modificarea absolută: 01 ii wwwi −=∆ sau 0* iwi w Rwi =∆ .2) La nivelul superior de agregare:

Productivitatea medie a muncii se poate calcula: W = ∑∑∑

∑

∑

∑==

=

=

=

= ===n

i

W

i

n

i

Ti

n

i

n

i

n

i

n

i xWig

Ti

WiTi

Ti

Qi

11

1

1

1

1

Modificarea relativă a productivităţii muncii se poate calcula:

IW =0

1

W

W = ∑∑

=∑∑

∑∑

T Q I I

Ti

Qi

Ti

Qi::

0

0

1

1 7

a) Indicele de grup, care se va calcula raportând nivelul mediu al productivităţii muncii d perioada curentă la cel din perioada de bază:

0

1

W

W I

W = =

∑∑

∑∑

∑∑

∑∑ ==

W

W

Ti

Ti

x

x

g wi

g wi

Ti

Tiwi

Ti

Tiwi

0

1

00

11

0

00

1

11

*

**:

*;

b) Procentul de modificare relativă: R W = (I 100*)1−W ;

c) Modificarea absolută a productivităţii medii: ]W W

=∆ - 0W = ∑∑ − TiTi g wi g wi 0011 ** .

Analiza comparată a productivităţii muncii exprimată în unităţi natural-convenţionaleAceastă variantă se caracterizează prin faptul că se transformă diferite produse într-un singur produs aleîn mod convenţional.

Productivitatea muncii se calculează astfel:

a) la nivelul producătorului j: jW =Tj

K Qiji

i∑ *

;

b) la nivel superior de agregare: W=

∑

∑∑= =

Tj

KiQijm

J

n

i1 1

*, în care:

7 GHEORGHIU AL., MĂRGULESCU D., NIŞULESCU E., Analiza activităţii economice a întreprinderilor industriale, EŞtiinţifică, Bucureşti, 1967, p. 101-102

14




- i = 1,2,..,n= varietatea tipurilor calitative;- j =1,2,…,m= varietatea producătorilor ce realizează aceleaşi tipuri calitative;- jW = productivitatea medie a muncii exprimată în unităţi natural convenţionale din întreprinderea j;

- ijQ = volumul producţiei exprimat în unităţi natural convenţionale corespunzător tipului calitativ i dinîntreprinderea j;-

i

K = coeficientul de transformare corespunzător tipului calitativ i;

- ∑=

n

i

KiQij1

* = producţia exprimată în unităţi natural convenţionale la întreprinderea j;

- jT = timp de muncă cheltuit.

Analiza comparată a productivităţii muncii exprimată în unităţi valoriceDeterminarea productivităţii muncii exprimată în unităţi valorice ia în consideraţie întreaga producţierealizată de la nivelul unei întreprinderi până la nivelul economiei naţionale. De aici reiese şi principalulavantaj al metodei, acela de a permite realizarea comparaţiei între întreprinderi şi însumarea producţiei pramuri, la nivelul economiei naţionale.

W=T

qp P V C P Q globalaadaugataafacerimarfa )( ,,,, , în care: - T= timp de muncă cheltuit;

- qp= în cazul general.

2.2.2. Analiza productivităţii în funcţie de modul de exprimare a cheltuielilor

de timp de lucru

Nivelul productivităţii muncii se măsoară direct prin raportul dintre productivitatea obţinută cantitatea de timp de muncă consumată pentru producerea ei. În mod indirect, se poate măsura pornind dla consumul de timp de muncă pe unitatea de produs, faţă de care productivitatea muncii se găseşte într-relaţie de invers proporţionalitate.

În funcţie de modul de exprimare a timpului de lucru, vom avea: productivitatea muncii orar productivitatea muncii zilnice, productivitatea muncii lunare, productivitatea muncii anuale.

1) Productivitatea muncii orare ( hW ): se determină ca raport între producţia obţinută (Q)

numărul de ore-om lucrate ( hT ): hW =Th

Q.

Respectiv: W h = ∑∑∑∑

∑∑

==∗

= Wh

i

Th x g WhTh

ThWh

Th

Q* , în care:

- hW = productivitatea medie orară a muncii;- Q= volumul producţiei;

15




- hT = timpul de muncă exprimat în ore-om;- gTh = structura timpului de muncă măsurat în ore-om;

- xWh

i= mărimea cu care contribuie unitatea la formarea nivelului mediu a productivităţii muncii orar

calculată la nivelul unui grup de unităţi.2) Productivitatea muncii zilnice (W z ): se determină ca raport între producţia obţinută (Q)

numărul de zile-om lucrate (T z ): W z =Tz Q .

Respectiv: Wz = ∑∑∑∑

∑∑

=== Wz

i

Tz x g Wz Tz

Tz Wz

Tz

Q*

*, în care:

- Wz= productivitatea medie zilnică;- T z = timpul de muncă cheltuit exprimat în zile-om;- gTz = structura timpului de muncă cheltuit exprimat în zile-om;

- xWz

i= mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea nivelului productivităţii medii zilnice.

3) Productivitatea muncii lunare (W l ): se determină ca raport între producţie (Q) şi număr

mediu lunar al personalului muncitor (T i ): W l =TiQ .

Respectiv: Wl = ∑∑∑∑

∑∑

=== Wl

i

Tl x g Wl Ti

TiWl

Ti

Q*

*, în care:

- W l = productivitatea medie lunară a muncii;- Q= volumul producţiei ;- T i = număr mediu de personal;

- gTi = structura numărului mediu de personal;

- xWl

i= mărimea cu care contribuie fiecare unitate la formarea nivelului mediu al productivităţii muncii.

4) Productivitatea muncii anuale (W a ): se determină ca raport între volumul producţiei anua

(Q) şi numărul scriptic al salariaţilor (T): W a =T

Q.

2.2.3. Analiza productivităţii muncii corelată cu indicatorii producţiei

şi indicatorii folosirii timpului de lucru

După posibilităţile de agregare a producţiei, putem avea patru metode de calcul a productivitămuncii.

1) Metoda unităţilor naturale – se poate folosi numai pentru producţia omogenă însumabidirect. În aces caz avem:

a) indice individual: iW

0/1 =0

0

1

1

0

1 :T

q

T

q

W

W = ;

b) indice de grup calculat ca indice cu structură variabilă:

16




I∑∑

∑∑

∑∑

∑∑

===0

0

1

1

0

00

1

11

0

10/1 ::

T

q

T

q

T

T w

T

T w

W

W W .

2) Metoda unităţilor natural-convenţionale – se poate aplica unor producţii asemănătoare, caadmit un coeficient de convenţionalitate (K). În acest caz avem:

a) indice individual: i0

0

1

1

0

10/1 :

T

K q

T

K q

w

wW == ;

b) indice de grup: I∑

∑∑

∑∑

∑∑

∑===

0

0

1

1

0

00

1

11

0

10/1 ::

T

K q

T

K q

T

T w

T

T w

w

wW .

3) Metoda unităţilor valorice – se poate folosi pentru producţia eterogenă şi se calculeazfolosind fie preţurile perioadei de bază, fie preţuri comparabile. În acest caz avem:


00

1

01

0

10/1 :

T

pq

T

pq

w

wW == ;

b) indice de grup: I ==0

10/1

w

wW

∑∑

∑∑

∑∑

∑∑

=0

00

1

01

0

00

1

11 ::T

pq

T

pq

T

T w

T

T w.

4) Metoda unităţilor de timp de muncă – se poate folosi de asemenea pentru producţia eterogendar numai când se cunoaşte timpul normat pe unitatea de produs. În acest caz avem:


0

1

1

0

10/1 :

T

tnq

T

tnq

w

wW == ;

b) indice de grup: I∑

∑∑

∑∑

∑∑

∑===

0

0

1

1

0

00

1

11

0

10/1 ::

T

tnq

T

tnq

T

T w

T

T w

w

wW .

Comparând cele patru metode de calcul a productivităţii muncii se constată că metoda unităţ

valorice are cel mai mare grad de cuprindere a producţiei şi indicii pot fi incluşi în analiza factorială produsului intern brut şi produsului intern net, vorbindu-se în aces sens de productivitatea brută productivitatea netă.

Productivitatea muncii zilnice:1) La nivel individual: W zihi zi d W *=

a) Indicele individual: i dziWhiWzi ii *= ;

b) Procentul de modificare relativă: R 100*)1( −= WziWzi i ;

c) Modificarea absolută: Wzi∆ = 01 zi zi W W − .

2) La nivel agregat: Tzi

zi

Thi

hi z h z g d g W d W W **** ∑∑==

Indicele productivităţii muncii zilnice: I∑ ∑∑ ∑===

00

00

111

00

11

0

1

******

** 1

Tzi

zi

Thi

hi

Tzi zi

T hi

z h

z h

Wz g d g W

g d g W

d W

d W

Wz

Wz hi

Prin substituire în lanţ se obţin indicii factoriali, iar ca diferenţă între numărătorul şi numitoracestora se pot determina modificările factoriale relative. Relaţiile între modificările factoriale suurmătoarele:

a) Indicele de grup: Idz

z Th

g

Wz

d

Wz

g

Wz

Wh

Wz dz WhWz I I I I I I ***=∗= ;

b) Procentul de modificare relativă: R 100*)1( −=Wz Wz

I ;

17




c) Modificarea absolută totală:Tz Th g

Wz

dz

Wz

g

Wz

Wh

Wz z W ∆+∆+∆+∆=∆ .

Productivitatea muncii lunare se poate calcula cu una din relaţiile:

1) La nivel individual: Wli=

li zi

ihi

li zihu

d W

hW

d d W

*

*

**

a) Indicele individual: i dl Wz dl dz WhWl iiiii *** == ;

b) Procentul de modificare relativă: R=(i 100*)1−Wl ;

c) Modificarea absolută: 01 liliWli W W −=∆ .

2) La nivel agregat: Wl =

=

∗=

=

∑ ∑∑ ∑

∑ ∑ ∑

Tli

li

Tzi

zil z

Ti

i

Thi

hi

Tli

li

Tzi

zi

Thi

hil z h

g d g W d W

g h g W hWh

g d g d g W d d W

****

***

*******

Indicele productivităţii lunare: I00

1

0

1

** l z

l zl Wl

d W d W

Wl Wl ==

Prin substituire în lanţ se obţin indicii factoriali, iar ca diferenţă între numărătorul şi numitoracestora se pot determina modificările factoriale relative. Relaţiile între modificările factorile su

prezentate astfel:a) Indicele de grup: I dl

Wl

Wz

Wl Wl I I *= ;

b) Procentul de modificare relativă: R 100*)1( −=Wl Wl

I ;

c) Modificarea absolută: dl

Wl

Wz

Wl Wl ∆+∆=∆ .

Influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra volumului producţiei:1) La nivelul unităţii, volumul producţiei se calculează astfel: iii T W Q *=

a) Indicele individual: i TiWiQi ii *= ;

b) Procentul de modificare relativă: R 100*)1( −= QiQi i ;

c) Modificarea absolută:Ti

Qi

Wi

QiQi ∆+∆=∆ .2) La nivel superior de agregare, volumul producţiei poate fi determinat astfel:

a) ∑ ∑= TiWiQi * ;

b) ∑∑ = TiW Qi * .

18




2.2.4. Variaţia productivităţii folosind indicatori absoluţi, relativi şi medii

Metode de determinare, analiza trendului şi extrapolarea

Productivitatea muncii prezintă proprietatea de a se manifesta în timp, mărimea acesteia esdispusă cronologic dând naştere seriilor cronologice.

Pentru ca seriile cronologice să-şi poată îndeplini funcţia de a caracteriza cât mai exact variaţfenomenelor în timp, se folosesc indicatori absoluţi, relativi şi medii. Atunci când compararea se face c primul termen al seriei ( 0 x ), vom vorbi de indicatori cu bază fixă, iar atunci când compararea un

termen ( 1 x ) se face cu termenul imediat anterior (x 1−t ), vom vorbi de indicatori cu bază în lanţ.I. Indicatori absoluţiEi redau starea fenomenului într-o anumită perioadă sau modificările de nivel survenite

decursul timpului. Se deosebesc două grupe de indicatori:1) indicatori de nivel ( 1 x ) - care exprimă mărimea şi redau nivelul fenomenului la intervalele de tim

considerate ( 1 x ), t=1,..,n;2) indicatori ai modificării absolute ( ∆ ) – numit şi creştere/descreştere absolută; se calculează pr

compararea sub formă de diferenţă a doi termeni ai seriei:a) modificarea cu bază fixă: 00/ x xt t −=∆ , unde: t=1,2,…,n, iar 0 x = nivelul perioadei dreferinţă;

b) modificarea cu bază în lanţ: 11/ −− −=∆ t t t t x x

Interpretare:Modificarea absolută arată cu câte unităţi s-a modificat, în sensul creşterii sau descreşte

termenul comparat faţă de termenul bază de comparaţie: dacă ∆ >0 => a avut loc o creştere, un spor; dac∆ <0 => a avut loc o descreştere , o scădere.

II. Indicatori relativiAcesti indicatori redau proporia nivelului, respectiv proporţia decalajului realizat într-o anumi perioadă faţă de nivelul bază de raportare. Se deosebesc două grupe de indicatori:1) Indici relativi (de modificare, de creştere, de descreştere)

a) indici de dinamică cu bază fixă: I 100*0

10/

x

xt = , t=1,2,…,n;

b) indici de dinamică cu bază în lanţ: I 1/ −t t = 100*1

1

−t x

x;

Interpretare:Dacă indicele de dinamică are valori supraunitare, atunci spunem că a avut loc o creştere; dacă

are valori subunitare, s-a înregistrat o scădere a fenomenului.2) Ritmul de dinamică - ritmul sporului- se determină scăzând 100% din indicele de dinamică exprim procentual. El arată cu câte procente s-a modificat termenul comparat faţă de termenul bază dcomparaţie.

a) ritmul sporului cu bază fixă: R 100*0

00/

x

x xt t

−= ; R 100*)1( 0/0/ −= t t I ;

b) ritmul sporului cu bază în lanţ: R 100*1

11/

−

−−

−=

t

t t t t

x

x x; R 100*)1( 1/1/ −= −− t t t t I .

19




3) Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică – exprimă câte unităţi, din ∆ înregistrîntr-un an, revin la fiecare procent din R.

a) cu bază fixă: A0/

0/0/

t

t t

R

∆= = constant;

b) cu bază în lanţ: A1/

1/1/

−

−−

∆=

t t

t t t t

R

.

III. Indicatori mediiAceştia redau fie nivelul central al caracteristicii, fie creşterea medie înregistrată de fenomen

analizat în decursul timpului.1) Nivelul mediu

a) pentru o serie construită din intervale de timp, formate din indicatori absoluţi, nivelul mediu s

calculează ca medie aritmetică simplă:n

x x

t ∑= ;

b) pentru seriile de momente, cu intervale egale între momente, nivelul mediu se calculează

medie cronologică:1 2

...

2

110

−

++++

=

−

n

xn x x

x

x

n

cr

;

2) Modificarea medie absolută:

a) cu bază fixă:1

0/

−

∆=∆n

t ;

b) cu bază în lanţ:

n

n

t

t t ∑=

−∆

=∆ 11/ , unde n= numărul indicilor.

3) Indicele mediu de dinamică I :a) cu bază fixă: 1

0/−= n

n I I , unde n= numărul termenilor;

b) cu bază în lanţ: nt t I I ∏ −= 1/ , unde n= numărul indicilor.

Interpretare:

I <100% - indicele mediu semnalizează scăderea sau reducerea fenomenului analizat;

I >100% - indicele mediu semnalizează creşterea fenomenului analizat;

I =100% - indicele mediu arată că fenomenul cercetat nu prezintă evoluţie, ci staţionează.4) Ritmul mediu de dinamică (de creştere sau scădere) – arată cu cât creşte sau scade în medie variabixt în perioada analizată:

a)100

−= I R

.5) Valoarea absolută medie:

a) R

V a∆

= .

Metode de determinare şi analiză a trenduluiPrin trend sau tendinţă generală se înţelege mişcarea relativ regulată a unui fenomen sau proces

decursul unei perioade reprezentând o creştere sau o descreştere.

20




Pentru a vedea eventualele deviaţii ale evoluţiei fenomenelor faţă de evoluţia iniţială sau faţă dmedia lor de dezvoltare, se procedează la ajustarea seriilor cronologice, operaţie care se efectuează printermediul ∆ , indicelui mediu, pot fi evidenţiate prin grafice sau prin metode analitice.

I. Ajustarea prin metoda grafică – se construieşte un grafic în care se prezintă seria iniţială ddate, după care se unesc printr-o linie dreaptă termenii extremi ai seriei în aşa fel încât linia dreaptă înregistreze abateri minime faţă de termenii reali, dispuşi în grafic.

II. Ajustarea pe baza metodei indicelui mediu de dinamică – se foloseşte când termenii seriei au tendinţă de creştere sub forma unei progresii geometrice: X n

n I x ±∗= 0 , unde: n= numărul unităţilor d

timp corespunzătoare poziţiei termenului faţă de termenul de bază.III. Ajustarea prin metode analitice – se bazează pe metoda celor mai mici pătrate ajungându-se

funcţii liniare, funcţii exponenţiale, funcţii logaritmice care prin derivare repetată ajung la sisteme decuaţii normale care se pot rezolva prin intermediul determinanţilor.Funcţiile de ajustare pot fi:a) ajustarea pe baza funcţiei liniare: y iti bt a += , unde:

-y ti = valorile teoretice ale caracteristicii ce trebuie ajustată;- a= parametrul cu sens de mărime medie;

-b= parametrul ce indică influenţa caracteristicii factoriale (t) şi indică panta liniei;- t i = valorile caracteristicii factoriale.

b) ajustarea pe baza funcţiei exponenţiale: y ti

ti ab= ;

c) ajustarea pe baza unei parabole de gradul al doilea: y ti =a+bt 2ii ct + .

Extrapolarea reprezintă o prelungire a seriei cronologice în viitor, pe baza trendului observat danaliza perioadei anterioare. Mărimile obţinute prin extrapolare sunt valori orientative. Metodele dextrapolare sunt similare celor utilizate pentru estimarea trendului. Diferenţa constă în perioada de timimplicată în calcule.

2.2.5. Metode de evidenţiere a legăturii dintre vânzări şi productivitate

Legătura cauzală în care atât caracteristica factorială, cauza (x) cât şi caracteristica rezultativefect (y) sunt caracteristici numerice, se mai numeşte şi corelaţie.

Dintre cele mai importante metode de evidenţiere a legăturilor, prezentăm:I. Metoda grafică – pune în evidenţă cel mai bine sensul şi forma legăturii dintre indicatorii

căror dependenţă se studiază din punct de vedere statistic.II. Metoda funcţiilor de regresie – exprimă sub formă algoritmică modul în care modificare

caracteristicii rezultative (y) este determinată de modificarea caracteristicii factoriale (x):y= f(x ),...,, 21 n x x .

a) Regresia simplă liniară apreciază forma dependenţei caracteristicii rezultative (y) de variaţcaracteristicii factoriale (x) adică: Y bxa

x

+= , unde:- x= valorile empirice ale caracteristicii factoriale;- b= indică panta liniei.În corelaţia inversă, acest parametru are o valoare negativă, iar în cazul corelaţiei directe, o valoa pozitivă. Estimarea parametrilor se face prin metoda celor mai mici pătrate:

f = min)(min)( 22 =−−=⇒=− ∑∑ bxa y f y y i xi

Se derivează relaţia de mai sus în funcţie de parametrul „a” şi parametrul „b”:

21




=+

=+⇒

=−−−=∂

∂

=−−−=∂

∂

∑ ∑ ∑∑∑

∑

∑ xy xb xa

y xbna

bxa yb

f

bxa ya

f

2

0)1)((2

0)1)((2

Se calculează parametrii „a” şi „b”:

a =∑ ∑ ∑

∑ ∑ ∑ ∑

∑∑

∑

∑∑∑∑−

−=

x x xn

x xy x y

x

x

x

n

x x

xy y

2

2

2

2

; b =∑ ∑∑

∑ ∑ ∑

∑∑

∑

∑∑∑−

−=

x x xn

y x xyn

x

x

x

n

xy y

xn

2

2

b) Regresia simplă curbilinie poate fi întâlnită sub următoarele forme:1) Parabolă: Y 2cxbxa x ++= ;

2) Hiperbolă: Y x

ba x += ;

3) Exponenţială: Y x

x ab= .

Funcţia de regresie de tip parabolă: Y 2cxbxa x ++=

Estimarea parametrilor se realizează prin metoda celor mai mici pătrate:

f= min)(min)( 222 =−−−=⇒=− ∑∑ cxbxa y f y y i xi

Se derivează relaţia de mai sus în funcţie de parametrii „a”, „b” şi „c”:

=++

=++

=++

⇒

=−−−−=∂

∂

=−−−−=∂

∂

=−−−−=∂

∂

∑∑∑∑∑∑∑∑

∑ ∑ ∑

∑

∑

∑

y x xc xb xa

xy xc xb xa

y xc xbna

xcxbxa yc

f

xcxbxa yb

f

cxbxa ya

f

2432

32

2

22

2

2

0))((2

0))((2

0)1)((2

Se calculează parametrii „a”, „b” şi „c”:

22




a =

∑∑

∑

∑∑

∑

∑∑

∑∑∑

∑∑∑

∑∑∑

4

3

2

3

2

2

4

3

2

3

2

2

x

x

x

x x

x

x

x

n

x

x

x

x

x

x

y x

xy

x

; b =

∑∑

∑

∑∑

∑

∑∑

∑∑∑

∑∑∑

∑∑

4

3

2

3

2

4

3

2

22

2 x

x

x

x x

x

x

x

n

x

x

x

y x

xy

y

x

x

n

; c =

∑∑

∑

∑∑

∑

∑∑

∑∑∑

∑∑∑

∑∑

4

3

2

3

2

2

4

3

2

3

2

2

x

x

x

x x

x

x

x

n

x

x

x

x

x

x

x

x

n

Indicatorii folosiţi pentru măsurarea intensităţii legăturii dintre vânzări şi producţie sucovariaţia, coeficientul de corelaţie şi raporul de corelaţie.

Covariaţia este indicatorul cu ajutorul căruia se calculează legătura dintre o caracteristi

factorială (x) şi o caracteristică rezultativă (y): cov(x,y)=n

y y x x∑ −− ))((, unde n= număr de elemente

Dacă legătura este directă, atunci indicatorul are valoare pozitivă, iar dacă legătura este de tinvers, atunci indicatorul are valoare negativă. Covariaţia este nulă dacă variabilele sunt independente.

Coeficientul de corelaţie simplă măsoară intensitatea şi sensul legăturii dintre două variabile

x i şi y i : r x y / =[ ][ ]∑ ∑∑ ∑

∑ ∑ ∑−−

−

2222 )(*)(*

**

y yn x xn

y x xyn, unde n= numărul de cazuri, elemente.

Coeficientul de corelaţie poate lua valori cuprinse între -1 şi +1, adică satisface inegalitate-1 1/ ≤≤ x yr .

a) Când r x y / 0→ , legătura este apreciată ca slabă;

b) Când r x y / 1→ , legătura este apreciată ca puternică.

Dacă ia valori pozitive r x y / > 0 => legătura este directă; dacă ia valori negative r x y / <0 => legătura es

inversă.

Raportul de corelaţie măsoară numai intensitatea legăturii dintre variabilele x i şi y i .

Acesta se determină astfel: R ∑∑

−

−−=

2

2

/)(

)(1

y y

Y y

i

xii

x y , unde y este valoarea medie.

Raportul de corelaţie ia valori cuprinse între 0 şi 1, adică satisface inegalitatea:

0 1/≤≤

x y R .Cu cât valoarea indicatorului este mai apropiată de 1, cu atât legătura dintre variabile esmai puternică. Valori apropiate de 0 ne indică legături de intensitate slabă.

2.2.6. Indicatori relativi şi de variaţie ai producţiei

Indicatorii relativi şi de variaţie sunt valori obţinute prin compararea a două mărimi absolu pentru a evidenţia raportul de mărime sau de variaţie al unei mărimi faţă de cealaltă.

I. Indicatorii relativi ai producţiei

23




Indicatorii relativi ai planului de producţie, evidenţiază sarcinile planificate precum şi gradul dîndeplinire a planului în perioadele date. Pentru calculul acestora este nevoie de următoarea informaţie:

Tabel nr. 2.1.: Nivelul activităţii în perioada de bază şi cea curentăSursa: “Analiza activităţii economice a întreprinderii”, Gheorghiu Al.

În care: - X 0 = realizat în perioada de bază;

- X pl = planificat în perioada curentă;

- X1 = realizat în perioada curentă.

Mărimile relative ale sarcinii de plan sau ale programului de dezvoltare (K 0/1 p ) se obţin pr

raportarea nivelului propus al activităţii pentru perioada curentă (X pl ) la nivelul realizărilor (X 0 ) d

perioada de bază: K 0/1 p = 100*0

1

x

x p.

Mărimile relative ale realizării planului (K 1/1 p ) caracterizează gradul de realizare a sarcinil prevăzute pentru perioada respectivă. Se calculează prin raportarea nivelului realizărilor din perioad

curentă ( X1 ) la nivelul planificat pentru aceeaşi perioadă (x :) pl 100*1

11/1

p

p x

x K = .

În dinamică se obţine prin raportarea nivelului realizărilor din perioada curentă (x i ) la nivel

realizărilor (x i ) din perioada de bază. Dinamica poate fi:

- cu bază fixă: 100*0

0/ x

x K i

i = ;

- cu bază în lanţ: 100*1

1/−

− =i

iii

x x K .

II. Indicatorii de variaţie ai producţieiMăsurarea variaţiei producţiei Q, foloseşte relaţia funcţională: v=q*p, dintre indicii implicaţi:

- indici valorici ( ai producţiei), v;- indici calitativi ( ai preţului), p;- indici cantitativi ( ai volumului fizic), q.

1) Indicii individuali ai unei variabile statistice x (i )0/1 se calculează la nivelul unei unităţi d

observare; arată de câte ori s-a modificat x în perioada curentă faţă de perioada de bază: 100*0

10/1 x xi =

Pentru producţie:

a) indicii cantitativi ( ai volumului fizic):0

10/1

q

qi q = ;

b) indicii calitativi ( ai preţurilor):0

10/1

p

pi p = ;

Perioada de bază Perioada curentăRealizat Planificat (programat) Realizat

X 0 X pl X1

24




c) indicii valorici ( ai producţiei):00

11

0

10/1 *

*

pq

pq

v

vi v == .

2) Indicii de grup ai unei variabile x (I 0/1 ) se calculează la nivelul unei grupe sau pe întreagcolectivitate, raportând suma nivelurilor parţiale ale fenomenului din perioada curentă la suma niveluril

corespunzătoare din perioada de bază: I

∑

∑=

0

10/1

x

x.

Pentru producţie:

a) indicii cantitativi ( ai volumului fizic):∑∑

=10

010/1 *

*

pq

pq I ;

b) indicii calitativi (ai preţurilor):∑∑

=00

110/1 *

*

pq

pq I ;

c) indicii valorici ( ai producţiei):∑∑

∑∑

==00

11

0

10/1 *

*

pq

pq

v

v I .

2.2.7. Corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariu

Într-o formă generală, salariul reprezintă preţul forţei de muncă. Conţinutul salariului depinde dcostul forţei de muncă şi de productivitatea muncii salariatului8.

Fondul de salarii (S i ) este un indicator a cărui evoluţie este influenţată de variaţia salariul

mediu (s i ) şi a numărului de personal (T i ): S i = s i * T i .

1) La nivelul unităţilor componente ale sistemului:

Indicele fondului de salarii: i Ti si

ii

ii

i

i si ii

T s

T s

S

S *

*

*

00

11

0

1 === ;

2) La nivelul întreprinderii, indicatorii evoluţiei fondului de salarii se calculează:

8 TRENICI V., FERENBAC I., Statistica muncii şi salariilor, Editura de Stat pentru Literatura Economică şi Juridică,Bucureşti, 1956, p. 74-75

25




Indicator fond de salarii: I∑∑

∑∑∑ ==

00

11

0

1

*

*

T s

T s

S

S s .

3) La nivelul categoriei de personal, indicele salariului mediu pentru categoria i poate fi calculca un raport între indicele fondului de salarii aferent categoriei i şi indicele numărului de personal di

categoria respectivă: i T S

i

i

i

i

i

i si ii

T

S

T

S

s

s::

0

0

1

1

0

1 === ;

4) La nivelul întreprinderii , indicatorii salariului mediu se calculează:

Indicele cu structură variabilă al salariului mediu: I∑

∑∑

∑==

0

00

1

11

0

1*

:*

T

T s

T

T s

s

sS

, unde: s = salar

mediu.

3. ANALIZA STATISTICĂ A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII LASC LISA DRÄXLMAIER AUTOPART ROMÂNIA SRL

3.1. Prezentare generală a SC LISA DRÄXLMAIER AUTOPART ROMÂNIASRL

3.1.1. Fişa de prezentare

Firma SC LISA DRÄXLMAIER SRL a fost constituită în data de 8 mai 1958 în Germania. Îmartie 1993, când România îşi urma drumul democraţiei şi multe firme străine îşi doreau să investeascîn ţara noastră una dintre acestea a fost firma DLR (LISA DRÄXLMAIER AUTOPART ROMÂNIAdin Germania.

26




La început DLR a avut 34 de angajaţi, iar până la sfârşitul anului numărul lor a ajuns la 386. Dacîn anul 2000 numărul angajaţilor era de doar 2.650, în 2006 numărul lor se ridica la 5.820, ajungând î2010 la 4.200 din cauza crizei economice care a condus la o reducere de personal.În România, firma are 5 filiale, acestea fiind localizate în Piteşti, Codlea, Satu Mare, Timişoara Hunedoara. În luna martie 2004, a urmat certificarea firmei conform normei TS 16949:2002, careuneşte atât standardul ISO cât şi cerinţele WS 9000, constituind un punct de referinţă în evoluţia firme

Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului – Argeş cu numărul J03/1917/199Cod Unic de Înregistrare: RO 4462630 din data de 10 august 1993. Tipul de activitate al firmei, conforclasificării CAEN este fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentrmotoare de autovehicule.

Regimul de lucru este: 24h/zi – trei schimburi, 5 zile pe săptămână. Numărul mediu de salariaţi pentru anul 2007: 6543 angajaţi, din care:

- 74% personal direct productiv;- 19% personal indirect productiv;- 7% personal TESA.

Evoluţia personalului în DLR, în perioada 1993-2009:

1993 386

1994 1354

1995 1430

1996 1430

1997 1980

1998 2094

1999 2198

2000 2656

2001 2980

2002 3341

2003 4608

2004 5490

2005 5700

2006 6000

2007 6543

2008 5403

2009 5076

0 2000 4000 6000 8000 10000

1

2

3

4

5

67

8

9

10

1112

13

14

15

16

17

Graficul nr. 3.1.: Evoluţia personalului productiv în perioada 1993 – 2009Sursa: www.draexlmaier.de

27

http://www.draexlmaier.de/







Evoluţia investiţiilor (mii euro) în ceea ce priveşte factorul uman în perioada1994 – 2007:

1900

1950

2000

2050

2100

2150

2200

1 3 5 7 9 11 13

Investitia- mii

An

Grafic nr. 3.2.: Evoluţia investiţiilor (mii euro) în capitalul umanSursa: www.draexlmaier.de

Certificările ISO 9001 şi TS 16949

Calitatea sistemului de management este în mod regulat certificat de surse independente. Tabelde mai jos arată care locaţii ale DLR sunt certificate în prezent:

Locaţii CertificateLocaţia ISO 9001 TS 16949

Germania

Vilsbiburg ++ ++Achim ++

Böblingen ++Ingolstadt ++Landau I ++Landau II ++

Egipt

Giza ++

China

Shenyang ++ Marea Britanie

Birmingham ++ Mexic

San Luis Potosi ++Puebla ++

Malaysia

Ipoh ++Locaţii Certificate

Locaţia ISO 9001 TS 1694

28








România

Piteşti ++Satu Mare ++Timişoara ++Hunedoara ++

Codlea ++ Slovacia

Dunajska Streda ++Africa de Sud

Rosslyn ++Thailanda

Rayong ++Tunisia

Sousse ++Siliana ++

Zaouiet Sousse ++USA

Duncan ++

29




3.1.2. Obiect de activitate

Produse interne ale grupului Dräxlmaier:- interioare complete, componente exotice interior, carlingă, tavan / uşă / panouri laterale, centru dconsole, pârghii selector de viteze.

Produse electrice şi electronice ale grupului Dräxlmaier :- sisteme de cablaj, KSK (hamuri specifice clienţilor - cabluri), LWL (cabluri de fibră optică), design dnoapte, interior / tavan / uşă / scaun / audio / cablajer motor şi cabină de pilotaj, concepte pre-siguranţde gestionare a energiei, iluminat ambiental.

Fluxul principal de producţie se prezintă astfel :- seturi de cabluri şi fire pentru comanda bujiilor şi alte seturi de cabluri şi fire de tipul celor utilizate la mijloacele de transport;

- alte echipamente electrice şi părţi ale acestora, pentru motoare şi vehicule;- echipamente electrice diverse de tipul celor utilizate pentru automobile;- părţi ale aparatelor şi dispozitivelor electrice pentru motoare şi vehicule;

Ateliere:- PL 2: sisteme electrice BMW şi BMW Mini Seria 3;- Musterban + Ersatz: comenzi speciale pentru client;- KS: debitare cabluri;- VK: sertizare contactori pe fire;

- AUDI B8: cablaje basis pentru KSK Audi; cablaje Airbag pentru KSK Audi; cablaje sector indivdual pentru KSK Audi;- KSK B8: cablaj la cererea clientului pentru Audi A4, A5,Q5;

Lager – magazia de carcase;Atelier Formbrettban – confecţionat planşete;Atelier Mecanic.

30




3.2. Prelucrare, analiză şi interpretare date

3.2.1. Indicatori relativi ai sarcinii şi îndeplinirii planului de producţie

Evoluţia producţiei, numărului de salariaţi şi a vânzărilor între 2003 – 2009:

ANIProducţia (mii euro) Număr

salariaţiVânzări

(mii euro)Realizată Planificată2003 14000 13000 4608 1,22004 14500 13510 5490 1,3

2005 15000 14370 5700 1,62006 16500 15780 6000 1,82007 27500 26500 6543 2,22008 30000 28520 5403 2,82009 40000 37800 5076 3,6

Tabel nr. 3.1.: Evoluţia producţiei, numărului de salariaţi şi a vânzarilor Sursa: www.draexlmaier.de

a) Indicatori relativi ai sarcinilor de plan: K 100*0

0/Q

Q pl

pl = ;

Pentru anul 2004: K 100*00/ Q

Q pl

pl = = 14500/13000*100= 111,538

Pentru anul 2005: K 100*0

0/Q

Q pl

pl = = 15000/13510*100= 111,029


0/Q

Q pl

pl = = 16500/14370*100=114,823


0/Q

Q pl

pl = =27500/15780*100=174,271

31









0/Q

Q pl

pl = =30000/26500*100=113,208


0/Q

Q pl

pl = =40000/28520*100=140,252

Din datele analizate reiese că societatea comercială îşi propune să obţină o producţie mai mare în anu2004 cu 11,538% faţă de anul 2003, în anul 2005 cu 11,029% faţă de anul 2004, în anul 2006 c14,823% faţă de anul 2005, în anul 2007 cu 74,271% faţă de anul 2006, în anul 2008 cu 13,208% faţă danul 2007 şi în anul 2009 cu 40,252% faţă de anul 2008.

Evoluţia planificării producţiei intre anii 2004-

2009:

2004

2005

2006

2007

2008

2009

165,121

124,869

111,661

37,3922,567

11,538

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

1 2 3 4 5 6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Ani

%

Grafic nr. 3.3.: Evoluţia planificării producţieiSursa: www.draexlmaier.de

b) Indicatori relativi ai îndeplinirii planului: K 100*1/1

pl

pl x

x= ;

Pentru anul 2003: K 100*1/1

pl

pl x

x= = 13000/14000*100==92,86


pl

pl x

x= = 13510/14500*100=93,17


pl

pl x

x= = 14370/15000*100= 95,80


pl

pl x

x= = 15780/16500*100= 95,64


pl

pl x

x= = 26500/27500*100=96,36

32









pl

pl x

x= =28520/30000*100=95,07


pl

pl x

x= = 37800/40000*100= 94,50

Din datele analizate reiese că societatea comercială a realizat planul de producţie în anul 2003 proporţie de 92,86%, în anul 2004 în proporţie de 93,17%, în anul 2005 în proporţie de 95,80%, în an2006 în proporţie de 95,64%, în anul 2007 în proporţie de 96,36%, în anul 2008 în proporţie de 95,06% în anul 2009 în proporţie de 94,5%.

Evoluţia îndeplinirii planului de producţie peanii 2003-2009 :

92,86

93,17

95,8

95,64

96,36

95,06

94,5

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

A

91

92

93

94

95

96

97

Grafic nr. 3.4.: Evoluţia îndeplinirii planului de producţieSursa: www.draexlmaier.de

ANIProducţia (mii euro) Sarcini de plan

% Îndeplinire plan %Realizată Planificată

2003 14000 13000 - 92,862004 14500 13510 11,538 93,172005 15000 14370 11,029 95,80

2006 16500 15780 14,823 95,642007 27500 26500 74,271 96,362008 30000 28520 13,208 95,072009 40000 37800 40,252 94,50

Tabel nr. 3.2.: Producţia SCSursa: www.draexlmaier.de

33










3.2.2. Analiza statistică a productivităţii muncii

Evoluţia producţiei, numărului de salariaţi şi a productivităţii muncii între anii 2003 – 2009:

AniProducţia realizată Q

(mii euro) Număr salariaţi TProductivitatea muncii W

(euro)2003 13000 4608 28212004 13500 5490 24592005 14370 5700 25212006 15780 6000 26302007 26500 6543 40502008 28520 5403 52782009 37800 5076 7446

Tabel nr. 3.3.: Evoluţia producţiei, numărului de salariaţi si a productivităţii muncii

Sursa: www.draexlmaier.de

Productivitatea muncii se poate calcula folosind formula: W=T

Q;

Pentru anul 2003: 200320032003 /T QW = =13000/4608*1000=2.821 €

Pentru anul 2004: 200420042004 /T QW = =13500/5490*1000=2.459 €

Pentru anul 2005: 200520052005 /T QW = = 14370/5700*1000=2.521 €

Pentru anul 2006: W 200620062006 /T Q= =15780/6000*1000=2.630 €

Pentru anul 2007: W 200720072007 /T Q= =26500/6543*1000=4.050 €

Pentru anul 2008: W 200820082008 /T Q= =28520/5403*1000= 5.279 €

Pentru anul 2009: W 200920092009 /T Q= =37800/5076*1000=7.447 €

Analiza productivităţii muncii din anul 2003 până în anul 2009 poate fi realizată cu ajutorindicatorilor:

I. Indicatori absoluţi: Modificarea absolută – ( ∆ ), numită şi creştere/ descreştere absolută se calculează pr

compararea sub formă de diferenţă a doi termeni ai seriei.a) cu bază fixă: 00/ x xii −=∆ , cu i=0,1,…,n

34








Pentru 2003: 0200320032003/2003 =−=∆ x x

Pentru 2004: 200320042003/2004 x x −=∆ = 2459-2821= - 362 €

Pentru 2005: 200320052004/2005 x x −=∆ = 2521-2821= -300€

Pentru 2006: 19128212630200320062003/2006 −=−=−=∆ x x €

Pentru 2007: 122928214050200320072003/2007 =−=−=∆ x x €

Pentru 2008: 245828215279200320082003/2008 =−=−=∆ x x €Pentru 2009: 462628217447200320092003/2009 =−=−=∆ x x €

b) cu bază în lanţ: 11/ −− −=∆ iiii x x , cu i= 1, 2, …, n

Pentru 2004: 36228212459200320042003/2004 −=−=−=∆ x x €

Pentru 2005:6224592521

200420052004/2005=−=−=∆ x x

€Pentru 2006: 10925212630200520062005/2006 =−=−=∆ x x €

Pentru 2007: 142026304050200620072006/2007 =−=−=∆ x x €

Pentru 2008: 2007/2008∆ = 12294050527920072008 =−=− x x €

Pentru 2009: 200820092008/2009 x x −=∆ = 7447-5279=2168€II. Indicatori relativi:1) Indicele de dinamică – redă proporţia decalajului realizat într-o anumită perioadă faţă d

nivelul bază de raportare.

a) cu bază fixă: 1000

0/1 ∗= x

x I i

, cu i=0, 1, …, n

Pentru 2003: %1001002003

20032003/2003 =∗=

x

x I

Pentru 2004: %1677,87100*2821

2459100

2003

20042003/2004 ==∗=

x

x I

Pentru 2005: %3655,89100*2821

2521100*

2003

20052003/2005 ===

x

x I

Pentru 2006: %2294,93100*2821

2630100*

2003

20062003/2006 ===

x

x I

Pentru 2007: %5661,143100*28214050100*2003

20072003/2007 === x x I

Pentru 2008: %1322,187100*2821

5279100*

2003

20082003/2008 ===

x

x I

Pentru 2009: %9844,263100*2821

7447100*

2003

20092003/2009 ===

x

x I

35




b) cu baza în lanţ: 1001

1/ ∗=−

−

i

iii

x

x I , cu i=0, 1, …, n

Pentru 2004: %1677,87100*2821

2459100*

2003

20042003/2004 ===

x

x I

Pentru 2005: %5214,102100*2459

2521100*

2004

20052004/2005 ===

x

x I

Pentru 2006: %3237,104100*2521

2630100*

2005

20062005/2006 ===

x

x I

Pentru 2007: %9924,153100*2630

4050100*

2006

20072006/2007 ===

x

x I

Pentru 2008: %3457,130100*4050

5279100*

2007

20082007/2008 === x

x I

Pentru 2009: %0684,141100*5279

7447100*

2008

20092008/2009 ===

x

x I

2) Ritmul de dinamică – arată cu câte procente s-a modificat, a crescut sau a scăzut termencomparat faţă de termenul bază de comparaţie.

a) cu bază fixă: 100*)1(100*)1(100*100* 0/00

0

0

0/0/ −=−=

−=

∆= i

iiii I

x

x

x

x x

x R

Pentru 2003: 0100100100*)1( 2003/20032003/2003 =−=−= I R

Pentru 2004: %8323,121001677,87100*)1( 2003/20042003/2004 −=−=−= I R

Pentru 2005: %6345,101003655,89100*)1( 2003/20052003/2005 −=−=−= I R

Pentru 2006: %7706,61002294,93100*)1( 2003/20062003/2006 −=−=−= I R

Pentru 2007: %5661,431005661,143100*)1( 2003/20072003/2007 =−=−= I R

Pentru 2008: %1322,871001322,187100*)1( 2003/20082003/2008 =−=−= I R

Pentru 2009: %9844,1631009844,263100*)1( 2003/20092003/2009 =−=−= I R

b) cu baz în lanţ: 100*)1(100*)1(100*100* 1/11

1

1

1/1/ −=−=

−=

∆= −

−−

−

−

−− ii

i

i

i

ii

i

iiii I

x

x

x

x x

x R

Pentru 2004: %8323,121001677,87100*)1( 2003/20042003/2004 −=−=−= I R

Pentru 2005: %5214,21005214,102100*)1( 2004/20052004/2005 =−=−= I RPentru 2006: %3237,41003237,104100*)1( 2005/20062005/2006 =−=−= I R

Pentru 2007: %9924,531009924,153100*)1( 2006/20072006/2007 =−=−= I R

Pentru 2008: %3457,301003457,130100*)1( 2007/20082007/2008 =−=−= I R

Pentru 2009: %0684,411000684,141100*)1( 2008/20092008/2009 =−=−= I R

3) Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică – exprimă câte unităţi, dinînregistrat într-un an, revin la fiecare procent din R;

36




a) cu bază fixă:0/

0/0/

i

ii

R A

∆=

Pentru 2004: 21,288323,12

362

2003/2004

2003/20042003/2004 =

−

−=

∆=

R A

Pentru 2005: 21,286345,10

300

2003/2005

2003/20052003/2005 =

−

−=

∆=

R

A

Pentru 2006: 21,287706,6

191

2003/2006

2003/20062003/2006 =

−

−=

∆=

R A

Pentru 2007: 21,285661,43

1229

2003/2007

2003/2007

2003/2007 ==∆

= R

A

Pentru 2008: 21,281322,87

2458

2003/2008

2003/20082003/2008 ==

∆=

R A

Pentru 2009: 21,289844,163

4626

2003/2009

2003/20092003/2009 ==

∆=

R A

b) cu bază în lanţ: A1/

1/1/

−

−−

∆=

ii

iiii

R

Pentru 2004: 21,288323,12

362

2003/2004

2003/20042003/2004 =

−

−=

∆=

R A

Pentru 2005: 59,245214,2

62

2004/2005

2004/20052004/2005 ==

∆=

R A

Pentru 2006: 21,253237,4

109

2005/2006

2005/20062005/2006 ==

∆=

R A

Pentru 2007: 30,269924,53

1420

2006/2007

2006/20072006/2007 ==

∆=

R A

Pentru 2008: 50,403457,30

1229

2007/2008

2007/20082007/2008 ==

∆=

R A

Pentru 2009: 79,520684,41

2168

2008/2009

2008/20092008/2009 ==

∆=

R A

Ani

Indicatori absoluţi Indicatori relativi

ValoareaproductivităţiiW (€) xi

Modificarea absolută

(€)

Indicele de dinamică

(%)

Ritmul de dinamică

(%)

Valoarea

absolutăbază fixă bază în

lanţ bază fixă bază înlanţ bază fixă bază în

lanţbazăfixă

baz în la

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 102003 2821 X0 0 - 100 - 0 - - -2004 2459 X1 -362 -362 87.1677 87.1677 -12.8323 -12.8323 28.21 28.22005 2521 X2 -300 62 89.3655 102.5214 -10.6345 2.5214 28.21 24.52006 2630 X3 -191 109 93.2294 104.3237 -6.7706 4.3237 28.21 25.2007 4050 X4 1229 1420 143.5661 153.9924 43.5661 53.9924 28.21 26.2008 5279 X5 2458 1229 187.1322 130.3457 87.1322 30.3457 28.21 40.2009 7447 X6 4626 2168 263.9844 141.0684 163.9844 41.0684 28.21 52.

TOTAL 27207 - - --

- - - - -

37




Tabel nr. 3.4.: Indicatorii producţieiSursa: www.draexlamier.de

III. Indicatori medii:

1) Nivelul mediu: x = 71,38867

27207==

∑n

xi €

2) Modificarea medie absolută ( spor mediu absolut ): 7716

4626

1

0/ ==−

∆=∆n

n €,

unde n= numărul termenilor din şir;

3) Indicele mediu de dinamică, arată de câte ori trebuie să crească an de an nivelul productivitămuncii: 4984,2639844,263 6171

0/ === −−nn I I =338,4%

4) Ritmul mediu de dinamică – arată cu cât a crescut W în mărimi relative pe 2003 – 2009, îmedie de la un an la altul: =−= 100 I R 338,4-100=238,4%

Din datele analizate se constată că productivitatea muncii în anul 2004 scade cu 362 (12,8323%) faţă de anul 2003; în anul 2005 productivitatea muncii scade cu 300 € (10,6345%) faţă danul 2003, iar faţă de anul 2004 creşte cu 62 € (2,5214%); în anul 2006 productivitatea muncii scade c191 € (6,7706%) faţă de anul 2003, şi creşte (spor) cu 109 € (4,3237%) faţă de anul 2005; în anul 200 productivitatea muncii creşte (spor) cu 1229 € (43,5661%) faţă de anul 2003, şi creşte (spor) cu 1420

(53,9924%) faţă de anul 2006; în anul 2008 productivitatea muncii creşte (spor) cu 2458 € (87,1322%faţă de anul 2003, şi creşte (spor) cu 1229 € (30,3457%) faţă de anul 2007; în anul 2009 productivitatmuncii creşte (spor) cu 4626 € (163,9844%) faţă de anul 2003, şi creşte cu 2168 € (41,0684%) faţă danul 2008.

Nivelul mediu al productivităţii din anul 2003 până în anul 2009 este de 3886,71 €.Pe parcursul celor 7 ani, productivitatea muncii a înregistrat o creştere medie anuală de 771 €.

38

http://www.draexlamier.de/







3.2.3. Dinamica producţiei, numărului de personal şi productivităţii muncii

Tabel nr. 3.5.: Producţia şi numărul de personalSursa: www.draexlmaier.de

1) Dinamica producţiei:

a) Pe fiecare secţie:

- Secţia AUDI: 156,1705

815

0

10/1 ===

Q

QiQ

( sau 115,6%)

În mărime absolută: 110705815010/1 =−=−=∆ QQQ mii €

- Secţia BMW: 327,1980

13000

10/1 ===

Q

QiQ

( sau 132,7%)


- Secţia MERCEDES: 667,11200

2000

0

10/1 ===

Q

Q I Q ( sau 166,7%)


b) La nivelul SC: 426,12885

4115

0

1

0/1 ===∑∑

Q

Q I Q ( sau 142,6%)

În mărime absolută: 12302885411501 =−=−=∑∆ ∑∑ QQQ mii €Producţia în anul 2009 faţă de anul 2008 a crescut, pe secţii: la AUDI cu 15,6% (110 mii €),

BMW cu 32,7% ( 320 mii €), la MERCEDES cu 66,7% ( 800 mii €), iar la nivelul SC cu 42,6%(1230 mii €).

2) Dinamica numărului de salariaţi:



609

0

10/1 ===

T

T iT

(sau 56%)

Secţii Anul 2008 Anul 2009

Producţia(mii €) Q0

Număr personalT0

Producţia(mii €) Q1

Număr personalT1

AUDI 705 1088 815 609

BMW 980 1515 1300 1270MERCEDES 1200 2800 2000 3200TOTAL SC 2885 5403 4115 5079

39








În mărime absolută: 4791088609010/1 −=−=−=∆ T T T salariaţi

- Secţia BMW: 84,01515

1270

0

10/1 ===

T

T iT

( sau 84%)

În mărime absolută: 24515151270010/1 −=−=−=∆ T T T salariaţi


3200

0

10/1 ===

T

T iT

( sau 114%)

În mărime absolută: 40028003200010/1 =−=−=∆ T T T salariaţi

b) La nivelul SC: 94,05403

5079

0

1

0/1 ===∑∑

T

T I T ( sau 94%)

În mărime absolută: 32454035079010/1 −=−=−=∆ ∑∑ T T T salariaţi

Numărul de personal în anul 2009 faţă de anul 2008, pe secţii: s-a redus, la AUDI cu 56(479 salariaţi), la BMW cu 84% (245 salariaţi), iar la MERCEDES a crescut cu 14% (400 salariaţi), şi

nivelul SC a scăzut cu 94% (324 salariaţi).3) Dinamica productivităţii muncii:



705

0

00 ===

T

QW € si 3,1338

609

815

1

11 ===

T

QW €

- Secţia BMW: 86,6461515

980

0

00 ===

T

QW € si 6,1023

1270

1300

1

11 ===

T

QW €


1200

0

00 ===

T

QW € si 625

3200

2000

1

11 ===

T

QW €

Dinamica la nivelul fiecărei secţii:0

10/1

W W iW =

- Secţia AUDI: 07,298,647

3,1338

0

10/1 ===

W

W iW

- Secţia BMW: 58,186,646

6,1023

0

10/1 ===

W

W iW

- Secţia MERCEDES: 46,157,428

625

0

10/1 ===

W

W iW

b) La nivelul SC: ∑

∑=

0

0

0 T

Q

W si ∑

∑=

1

1

1 T

Q

W

96,5335403

2885

0

00 ===

∑∑

T

QW € si 19,810

5079

4115

1

11 ===

∑∑

T

QW €

c) Modificarea productivităţii medii ( W ) în funcţie de modificările productivităţii şi numărulde salariaţi.

Indicele agregat:0

1

W

W I W = , iar în mărime absolută: 01 W W

W −=∆ .

40




Influenţa factorilor:∑

∑=

1

11

1T

T W

W şi∑

∑=

0

000

T

T W W .

517,194541,533

1982,810

5403

1,2884907:

5079

7,4114996:

0

00

1

11),(0/1 ====

∑∑

∑∑

T

T W

T

T W I T W W

( sau 151,7%)

Notăm structura pe secţii a salariaţilor: y= ∑T

T şi calculăm:

- pentru 2008:∑

=0

00

T

T yT

; secţia AUDI: %14,20100*5403

1088

0

00 ===

∑T

T yT

secţia BMW: %04,28100*5403

1515

0

00 ===

∑T

T yT

secţia MERCEDES: %82,51100*5403

2800

0

00 ===

∑T

T yT

- pentru 2009: y∑

=1

11

T

T T ; secţia AUDI: %99,11100*

5079

609

1

11 ===

∑T

T yT

secţia BMW: %00,25100*5079

1270

1

11 ===

∑T

T yT

secţia MERCEDES: %00,63100*5079

3200

1

11 ===

∑T

T yT

Se foloseşte relaţia: 517,1768,53396217,81011

00

11),(0/1 ===

∑∑ T

T yW W

yW

yW I

T

( sau 151,7%)

În mărime absolută: 25,27694541,5331982,8100

00

1

1101 =−=−=−=∆

∑∑

∑∑

T

T W

T

T W W W

W €

Secţii

Indicii individuali Productivitatea munciiIndicii individualiai productivităţii

muncii W i 0/1 (%)

producţieQi 0/1 (%)

număr salariaţi

T i 0/1 (%)

2008p. bazăW0 (€)

2009p. curentă

W1 (€)

AUDI 115,6 75 647,98 1338,3 2,07BMW 132,7 84 646,86 1023,6 1,58MERCEDES 166,7 114 428,57 625 1,46TOTAL SC 142,6 94 533,96 810,19 1,52

Tabel nr. 3.6.: Indicii productivităţii şi ai numărului de salariaţiSursa: www.draexlmaier.de

d) Modificarea productivităţii medii ( W ) în cazul în care se modifică productivitatea la nivelfiecărei secţii, iar numărul de salariaţi rămâne constant.

41








59,15094617

8101982

5079

2587556:

5079

7,4114996:

1

10

1

11)(0/1 ====

∑∑

∑∑

T

T W

T

T W I W W

sau 159%

De asemenea, folosind structura numărului de salariaţi obţinem:

59,169,50940

217,80011

10

110/1 ===

∑∑

T

T

W

yW

yW I sau 159%

e) Modificarea productivitatii medii (W ) în cazul în care se modifică numărul de salariaţi nivelul fiecărei secţii sau a structurii numărului de salariaţi.

95,096096,533

4617,509:

0

00

1

100/1 ===

∑∑

∑∑

T

T W

T

T W I W

sau 95%

Se mai calculează astfel: %95,0768,53396

69,50940

00

100/1 ===

∑∑

T

T

W

yW

yW I sau 95%.

Secţii 00T W 11T W 10T W y T 0 % y T

1 % W 0T y0

T yW 11T yW 10

AUDI 705002,24 815024,7 394619,82 20,14 11,99 13050,317 16046,217 7769,2802BMW 633922,8 1299972 821512,2 28,04 25,00 18137,954 25590 16171,5

MERCEDES 514284 2000000 1371424 51,82 63,00 22208,497 39375 26999,91TOTAL 1540474,6 4114955 2711982,8 100 100 53396 81019 53396

Tabel nr. 3.7.: Modificarea productivităţii şi a numărului de salariaţiSursa: www.draexlmaier.de

Productivitatea muncii în 2009 faţă de 2008, a crescut pe secţii astfel: la Audi cu 2,07%, la BMWcu 1,58%, iar la Mercedes cu 1,46%.

La nivelul SC s-a înregistrat o creştere cu 51,7%, productivitatea medie a muncii a cresc

exclusiv pe seama creşterii productivităţii pe secţii, care ar fi putut asigura o creştere a acesteia cu 59dacă nu s-ar fi modificat structura numărului de salariaţi. Numărul mediu de salariaţi a avut o influennegativă, acţionând în sensul reducerii productivităţii medii a muncii, cu 5% întrucât a crescut numărude salariaţi în secţia Mercedes cu cel mai scăzut nivel al productivităţii şi s-a redus numărul salariaţilor îsecţia Audi şi BMW cu cea mai mare productivitate a muncii.

4) Indicii producţiei pe anul 2008 şi pe anul 2009 la produsele principale ale SC:

Produse2008 2009

q 0 (buc.) p 0 (€) q1 (buc.) p1 (€)Cablaje la cererea

clientului-KSK AUDI 54900 0,165 173200 0,245Cablaje la cererea

clientului-KSK BMW12382400 0,188 10648500 0,436

Tabel nr. 3.8.: Principalele produse ale SCSursa: www.draexlmaier.de

Produse q 0 (buc.) p 0 (€) Q 0 (€) q1 (buc.) p1 (€) Q1 (€)KSK AUDI 54900 0,165 9058,5 173200 0,245 42434KSK BMW 12382400 0,188 2327891 10648500 0,436 4642746

42












Tabel nr. 3.9.: Principalele produse ale SCSursa: www.draexlmaier.de

Produse0

12009/2008

q

qi q =

0

12009/2008

p

pi p =

00

112009/2008 *

*

pq

pqi v =

KSK AUDI 315,48269 148,48484 468,444KSK BMW 85,99706 231,91489 199,43999

Tabel nr. 3.10.: Indicii principalelor produse ale SCSursa: www.draexlmaier.de

Calculul indicilor individuali:

a) Indici cantitativi (ai volumului fizic):0

10/1q

qi q =

- pentru KSK AUDI: qi 2009/2008 = %5,315100*54900

173200=

- pentru KSK BMW: qi 2009/2008 = %86100*12382400

10648500=

b) Indicii calitativi (ai preţului):0

10/1

p

pi p =

- pentru KSK AUDI: %5,148100*165,0

245,02009/2008 == pi

- pentru KSK BMW: %9,231100*188,0436,0

2009/2008 == pi

c) Indicii valorici (ai producţiei):00

110/1

*

*

pq

pqi v =

- pentru KSK AUDI: %1,411100*188,0*54900

245,0*1732002009/2008 ==vi

- pentru KSK BMW: %4,199100*188,0*12382400

436,0*106485002009/2008 ==vi

Calculul indicelui agregat:

a) Indicele volumului fizic:

%89,86100*7,2336949

2030496100*

188,0*12382400165,0*54900

188,0*10648500165,0*173200

*

*

00

012008/2009 ==

+

+==

∑∑

pq

pq I q

În mărime absolută: 7,3064537,23369492030496** 0010)(

0/1 −=−=−=∆ ∑∑ q pq pqv €

b) Indicele preţurilor:

%74,230100*2030496

4685180100*

188,0*10648500165,0*173200

436,0*10648500245,0*173200

*

*

01

112008/2009 ==

+

+==

∑∑

pq

pq I p

43










În mărime absolută: 265468420304964685180** 1011)(

0/1 =−=−=∆ ∑∑ q pq p P v €

c) Indicele valorii (al producţiei):

%48,200100*7,2336949

4685180

*

*

00

11*2008/2009 ===

∑∑

pq

pq I pq

În mărime absolută: 3,23482307,23369494685180** 0011*

2008/2009 =−=−=∆ ∑∑ q pq p pq €

Corelaţii: pq pq I I I 2008/20092008/2009*

2008/2009 *= => 200,48% = 230,74% * 86,89%

)(2008/2009

)(2008/2009

)*(2008/2009

qv pv pqv ∆+∆=∆ => 2348230,3€ = 2654684€ + (- 306453,7) €Ponderea celor doi factori:

K 131,13,2348230

2654684)*(

0/1

)(0/1)( ==

∆

∆=

q pv

pv pv

sau 113,1 pentru preţuri;

K 131,03,2348230

7,306453)*(

0/1

)(0/1)( −=

−=

∆

∆=

pqv

qvqv

sau - 13,1% pentru cantitate.

Pentru aceasta putem calcula:1) Modificarea relativă a preţurilor pentru fiecare produs:

R )100(2008/2009 −= i p , pentru KSK AUDI = 148,5-100 = 48,5%pentru KSK BMW = 231,9-100 = 131,9%

2) Modificarea relativă a preţurilor:R %74,13010074,230)100()(

2008/2009 =−=−= I pv

Rezultă că valoarea producţiei totale a SC a înregistrat în anul 2009 faţă de anul 2008, o creştecu 100,48% ( 2348230,3€) pe seama:

- modificării preţurilor unitare ale celor două produse ar fi determinat creşterea valorii producţitotale cu 130,74% ( 2654684€), în condiţiile menţinerii neschimbate a cantităţilor fabricate; contribuţ preţurilor faţă de valoarea totală a producţiei este o creştere cu 13,1%;

- modificării producţiei fizice (q) datorită fabricării unei cantităţi mai mici de cablaje la cerereclientului – KSK AUDI, a determinat scăderea cu 13,11% (306453,7€), preţurile rămânând la nivelanului anterior; contribuţia volumului fizic faţă de valoarea totală a producţiei, este o scădere cu -13,1%

Se observă că producţia la cele două produse creşte, preţul înregistrează o creştere la ambe produse, cu reduceri cantitative la cablaje la cererea clientului – KSK BMW ( scădere cu 14%).

Indicii de grup (I) care caracterizează în medie variaţia producţiei evidenţiază o reduce

semnificativă a cantităţii (influenţată de cablajele la cererea clientului – KSK BMW) şi o creşterimportantă a preţurilor şi condiţionat de acestea o creştere importantă a valorii.

44




3.2.4. Analiza corelaţiei dintre:

Producţie – Fond de salarii

Productivitatea muncii – Salariul mediu

Fond de salarii – Salariul mediu – Număr de salariaţ

Tabel nr. 3.11.: Producţia, numărul de salariaţi, fond de salarii, salariul mediu, productivitatea muncii la nivelul SCSursa: www.draexlmaier.de

Fondul de salarii (Si) este un indicator a cărui evoluţie este influenţată de variaţia salariului med(si) şi a numărului de salariaţi (Ti): Si=si*Ti

a) La nivelul secţiilor, avem următorii indici individuali ai salariului mediu şi ai fondului salarii:

Pentru secţia AUDI:

- indicele salariului: 105,11902100

11/0 === s si s sau 110,5%

- modificarea absolută a salariului: 20190210010/1 =−=−=∆ s s s €

- indicele fondului de salarizare: 05,17600

7980

0

11/0 ===

S

S i S

sau 105%

- modificarea absolută a fondului de salarizare: 38076007980010/1 =−=−=∆ S S S €

Pentru secţia BMW:


200

220

0

11/0 ===

s

si s

sau 110%



12100

0

11/0 ===

S

S i S

sau 100,83%


SecţiiProducţia (mii€) Număr salariaţi Fond de salarii

(€)Salariul mediu

(€)Productivitatea

muncii (€)2008Q0

2009Q1

2008T0

2009T1

2008S0

2009S1

2008s0

2009s1

2008W0

2009W1

AUDI 705 815 1088 609 7600 7980 190 210 647,98 1338,

BMW 980 1300 1515 1270 12000 12100 200 220 646,86 1023,MERCEDES 1200 2800 2800 3200 23100 28060 210 230 428,57 625TOTAL SC 2885 5403 5403 5079 42700 48140 - - 533,96 810,1

45








Pentru secţia MERCEDES:


230

0

11/0 ===

s

si s

sau 109,5%



28060

0

11/0 ===

S

S i S

sau 121,5%


Tabel nr. 3.12.: Indicii salariului mediu şi ai fondului de salariuSursa: www.draexlmaier.de

Salariul mediu şi fondul de salarizare au crescut în anul 2009 faţă de anul 2008 la cele 3 secţii: AUDI cu 10,5% (20€) şi cu 5% (380€), la BMW cu 10% (€) şi cu 0,83% (20€), iar la MERCEDES c9,5% (20€) şi cu 21,5% (4960€).

b) La nivelul SC se pot cumula: fondul de salarizare ΣS şi numărul de salariaţi ΣT.

Salariul mediu se calculează: ∑

∑

∑

∑

∑=== T g s

T

T s

T

S s *

*

9,223215

48140

1

11 ===

∑∑

T

S s €, iar 3,203

210

42700

0

00 ===

∑∑

T

S s €

Corelaţii:

127,142700

48140

0

10/1 ===∑

∑∑

S

S I

S

(112,7%, a crescut cu 12,7%)

873,12885

5403

0

10/1 ===∑

∑∑

Q

Q I

Q

(187,3%, a crescut cu 87,3%)

Creşterea fondului de salarii să nu întreacă creşterea producţiei, sau K=112,7/187,3=0,60, unde k

raport de corelaţie.

101,13,203

9,223

0

10/1 ===

s

s I s (110,1%, a crescut cu 10,1%)

517,196,533

19,810

0

10/1 ===∑

∑∑

W

W I

W

(151,7%, a crescut cu 51,7%)

Creşterea salariului mediu să nu întreacă creşterea productivităţii muncii, sau K=110,1/151,7=0,7unde K= raport de corelaţie.

Secţii si 1/0 (%) S i 1/0 (%) s

0/1∆ (€) S

0/1∆ (€)

AUDI 110,5 105 20 380BMW 110 100,83 20 100

MERCEDES 109,5 121,5 20 4960

46







În analiză se urmăreşte corelaţia dintre ritmul creşterii salariului mediu şi cel al creşte productivităţii medii, precum şi corelaţia dintre ritmul de creştere a fondului de salarii şi cel al producţie

Is<Iw (indicele salariului mediu<indicele productivităţii muncii) sau K=Is/Iw<1IS<IQ (indicele fondului de salarii<indicele producţiei) sau K=IS<IQ<1

Indicatorii evoluţiei salariului mediu pe ansamblul celor 3 secţii se poate descompune pe seamcelor doi factori de influenţă: salariul mediu şi structura salariaţilor. Indicele agregat al salariului mediu:

108,15403

1097720:

5079

1143290*:

*

0

00

1

11

0

10/1 ====

∑∑

∑∑

T

T s

T

T s

s

s I s (110,8%)

Modificarea absolută a salariului mediu:

93278,2116861,20310139,225010/1 =−=−=∆ s s s €

Indicele variaţiei salariului mediu influenţat de modificarea salariului:

098,1

10139,205

10139,225*:

*

1

10

1

11)(0/1 ===

∑

∑

∑

∑

T

T s

T

T s I s s

(109,8%)

Modificarea absolută a salariului mediu influentaţă de modificarea salariului:

2010139,20510139,225**

1

10

1

11)(0/1 =−=−=∆

∑∑

∑∑

T

T s

T

T s s s €

Indicele variaţiei salariului mediu influenţat de modificarea numărului de salariaţi:

009,116861,203

10139,205*:

*

0

00

1

10)(0/1 ===

∑∑

∑∑

T

T s

T

T s I T s (100,9%)

Modificarea absolută a salariului mediu influenţată de modificarea numărului de salariaţi

93,116861,20310139,205**

0

00

1

10)(

0/1=−=−=∆

∑

∑

∑

∑T

T s

T

T sT s

€

Ştim din calculele anterioare că: 25,276=∆W €

Dinamica fondului de salarii:

♦ Indicele fondului de salarii: 127,142700

48140

0

1 ===∑ ∑

∑S

S I

S

♦ Modificarea absolută a fondului de salarii: 544427004814001 =−=−=∑

∆ ∑ ∑S S S

€Factorii care influenţează evoluţia fondului de salarii: salariul mediu şi numărul de salariaţi:

098,110417101143290

2800*2101515*2001088*1903200*2301270*220609*210

**

10

11==

++++==

∑ ∑∑

ii

ii s

s T s

T s I i

i

În mărime absolută: =∑

∆ si

si 10158010417101143290** 1011 =−=− ∑∑ iiii T sT s €

47




949,01097720

1041710

2800*2101515*2001088*190

3200*2101270*200609*190

*

*

00

10==

++

++==

∑ ∑∑

ii

iiTi

si T s

T s I

În mărime absolută: 5601010977201041710** 0010 −=−=−=∑

∆ ∑∑ iiii

Ti

siT sT s €

Ştim din calculele anterioare că: =−=∆ ∑∑ 00110/1 T W T W Q4114996,7-2884907,1=1230089,6

∑S I 0/1 (%) ∑Q

I 0/1(%) ∑

∆S (€) ∑

∆Q (€) s I 0/1 (%) ∑W

I 0/1 (%) s

0/1∆ (€) ∑∆

W (€

112,7 187,3 5440 1230089,6 110,8 151,7 20 276,25Tabel nr. 3.13.: Indicatorii evoluţiei salariului mediuSursa: www.draexlmaier.de

Salariul mediu pe salariat a crescut cu 10,8% (20€); pe seama salariilor a crescut cu 9,8% (20şi a crescut cu 0,9% (1,93€) pe seama deplasării structurii salariaţilor către firmele cu salarii mai mari.

Fondul de salarii a crescut cu 12,7% (5440€), pe seama salariului mediu a crescut cu 9,8(101580€) şi a scăzut cu 5,1% (-56010€) pe seama numărului de salariaţi.

48








CONCLUZIIDin prezentarea analizei statistice a productivităţii muncii la SC LISA DRÄXLMAIER

AUTOPART ROMÂNIA SRL se pot concluziona următoarele rezultate:- obţinerea în anul 2009 unei producţii mai mare cu 40,25% faţă de anul 2008, realizarea planul

de producţie în 2009 în proporţie de 94,5%;- productivitatea muncii în anul 2009 creşte cu 4626 € (163,98%) faţă de anul 2003 şi creşte c

2168€ (41,07%) faţă de anul 2008. Nivelul mediu al productivităţii din anul 2003 până în anul 2009 este de 3886,71€.Pe parcursul celor 7 ani, productivitatea înregistrează o creştere medie anuală de 771€ (338,4%)Producţia în anul 2009 faţă de anul 2008 pe cele 3 secţii a crescut: la AUDI cu 15,6% (110€),

BMW cu 32,7% (320€), la MERCEDES cu 66,7% (800€).Creşterea producţiei la nivelul SC cu 42,6% (1230€) s-a înregistrat pe seama:

modificării preţurilor unitare ale produselor (cablaje la cerea clientului – KSK AUDI şiKSK BMW) ar fi determinat creşterea valorii producţiei totale cu 130,74% (2654684€), în condiţiimenţinerii neschimbate a cantităţii fabricate.

Se observă că producţia produselor creşte, preţul înregistrează o creştere la ambele produse, creduceri cantitative la KSK BMW (scădere cu 14%).

Numărul de personal în anul 2009 faţă de anul 2008, pe secţii: s-a redus, la AUDI cu 44% (47salariaţi), la BMW cu 16% (245 salariaţi), iar la MERCEDES a crescut cu 14% (400 salariaţi).

Productivitatea muncii în anul 2009 faţă de anul 2008, a crescut, pe secţii astfel: la AUDI c107%, la BMW cu 58%, iar la MERCEDES cu 46%.

La nivelul SC s-a înregistrat o creştere cu 51,7%, productivitatea medie a muncii a crescexclusiv pe seama creşterii productivităţii pe secţii, care ar fi putut asigura acesteia o creştere cu 59%dacă nu s-ar fi modificat structura numărului de salariaţi. Numărul mediu de salariaţi a avut o influennegativă, acţionând în sensul reducerii productivităţii medii a muncii, cu 5% întrucât a crescut numărude salariaţi în secţia MERCEDES cu cel mai scăzut nivel al productivităţii şi s-a redus numărul dsalariaţi în secţia AUDI şi BMW cu cea mai mare productivitate a muncii.

Salariul mediu a crescut în anul 2009 faţă de anul 2008 la cele 3 secţii astfel: la AUDI cu 10,5%

la BMW cu 10%, iar la MERCEDES cu 9,5%.Fondul de salarizare a crescut în anul 2009 faţă de anul 2008, la cele 3 secţii astfel: la AUDI c

5%, la BMW cu 0,83%, iar la MERCEDES cu 21,5%.Creşterea fondului de salarii să nu întreacă creşterea producţiei, K=112,7/187,3=0,60 şi creştere

salariului mediu să nu întreacă creşterea productivităţii muncii, K=110,1/151,7=0,73, unde K= raport dcorelaţie.

Contribuţiile echipei manageriale care au dus la creşterea anuală a productivităţii muncii smaterializează prin:

perfecţionarea produselor tehnologice; creşterea nivelului de pregătire profesională a salariaţilor; alegerea celei mai bune forme de salarizare în funcţie de rezultatele obţinute; siguranţa locului de muncă pentru salariaţi; gradul de organizare a producţiei şi a muncii.

La nivelul firmei, obţinerea unui nivel cât mai ridicat al productivitaţii muncii înseamnă: creşterea eficienţei; obţinerea unor efecte cât mai mari cu acelaşi volum de muncă; creşterea competitivităţii firmei şi capacităţii acesteia de a face faţă concurenţei.

49




BIBLIOGRAFIE

GHEORGHIU AL., Analiza activităţii economice a întreprinderii, Ed. Didactică Pedagogică, Bucureşti

DOBROTĂ N., Economie politică, Ed. Economică, 1997 UNGUREANU E., Economie, Ed. Sitech Craiova, 2009 BARON T., BIJI E., TOVISSI L., KORKA M., WAGNER P., ISAIC-MANIU AL

Statistică teoretică şi economică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1996 BIJI M., Dicţionar statistic economic, Direcţia Generală de Statistică, Bucureşti 1962 IONESCU C., Dicţionar statistic economic, Direcţia Generală de Statistică, Bucureş

1969 TRENICI V., FERENBAC I., Statistica muncii şi salariilor, Editura de Stat pent

Literatura Economică şi Juridică, Bucureşti 1956 GHEORGHIU AL., MĂRGULESCU D., NIŞULESCU E., Analiza activităţii economi

a întreprinderilor industriale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1967 BALU M., Bazele statisticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2007

ANTONESCU C., SECARĂ GH., BIJI E., Statistică economică, Ed. Universităţii Piteş1998 ISAIC M., Statistică teoretică şi economică, Bucureşti, 1993 MĂRGULESCU D., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribun

Economică, Bucureşti 1994 PANĂ I., Analiză economico financiară – Curs universitar 2005 PANĂ I., Analiza şi diagnoza economico- financiară, Ed. Dova, 1997 SECARĂ G., Diagnoză economică şi legislaţia muncii, Curs universitar, 1999 TITAN E., GHIŢĂ S., TRÂNDAŞ C., Statistică economică, Ed. Economică, 2006 UNGUREANU E., Microeconomie, Ed. Expert, Bucureşti 2000

BEGU L., TUŞA E., Statistică teoretică şi economică, Ed. Didcatică, Bucureşti 2004 CAPANU I., SECĂREANU I., WAGNER C., Statistică macroeconomică, EEconomică, Bucureşti 1997

MĂRGULESCU M., Analiza economico- financiară a îndeprinderii, Metodă şi tehnicSupliment la REVISTA "TRIBUNA ECONOMICĂ", 1994

ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, INS, Bucureşti, ediţia 2003 TRIBUNA ECONOMICĂ, Revista NR.5/2004 TRIBUNA ECONOMICĂ, Revista NR.24/2003

50




51

Licenta Simona 2011

Documents

Transcript of Licenta Simona 2011