ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREŞTIFACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC –

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PROFESOR COORDONATOR:CONF.UNIV.: MARICICA STOICA

ABSOLVENT:FIEROIU F. ANDREEA PETRONELA

- 2008 -

CUPRINS

1 TURISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXT MONDIAL ŞI EUROPEAN............3

1.1 Evoluţia turismului mondial şi european..............................................................3

1.2 Evoluţia turismului în România............................................................................4

1.3 Turismul rural în România....................................................................................9

1.4 Turismul rural în ţările membre Uniunii Europene...........................................13

1.5 Surse de finanţare a investiţiilor în turismul rural în România........................15

2 PREZENTAREA GENERALĂ A BENEFICIARULUI PROIECTULUI DE INVESTIŢIE...........................................................................................................19

2.1 Date generale.......................................................................................................19

2.2 Piaţa turismului rural în jud. Tulcea, inclusiv Delta Dunării..........................19

3 PREZENTAREA INVESTIŢIEI „ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI TURISTICE ÎN SATUL SARINASUF, COM. MURIGHIOL, JUD, TULCEA DE CĂTRE S.C. SARINASTUF S.R.L.”...............................................................23

3.1 Tema proiectului, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţile investiţiei........................................................................23

3.2 Descriere proiectului de investiţie........................................................................24

3.3 Devizele pe obiect şi Devizul General al investiţiei.............................................26

3.4 Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor în primul an de funcţionare.....................29

4 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI...........................34

5 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.......................................................................39

2

ANEXE......................................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................61

1 TURISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXT MONDIAL ŞI EUROPEAN

1.1 Evoluţia turismului mondial şi european

Turismul se dezvoltă ca activitate economică în interdependenţă cu toate domeniile, manifestându-se astfel rolul lui multiplicator în relaţiile cu acestea.Procesul industrializării la scară mondială a cuprins implicit şi sectorul turistic, determinând specialiştii în domeniu să prezinte dezvoltarea acestuia ca o industrializare a activităţii turistice.Fenomenul industrializării turismului atât pe plan mondial cât şi la nivel naţional, a avut ca fundament viziunea productivistă a activităţilor turistice, ceea ce a condus la concentrarea ofertei în centrul zonelor turistice, a investiţiilor corespunzătoare cerinţelor incluse procesului de amenajare în derulare, a standardizării produselor turistice, fapt ce a determinat apariţia şi accentuarea accelerată a supraaglomerării, diminuarea până la dispariţie a economiilor locale.Efectele negative provocate de procesul industrializării la scară largă, crizele şi schimbările din plan politic manifestate la nivel internaţional, au adus în ultimii ani modificări structurale remarcabile în toate domeniile de activitate.Derularea activităţilor zilnice în condiţiile unor transformări multiple şi rapide pe toate planurile economico-sociale şi în special în planul tehnico-informaţional, favorizează în permanenţă apariţia stresului citadin care devine o armă tot mai periculoasă pentru fiecare individ în parte şi societate în ansamblul ei. Apare, astfel, dorinţa individului de părăsire temporară a locului de muncă, spre zone liniştite, lipsite de poluare, în care natura să fie „cea mai bună prietenă a evadării”, pentru mişcare, odihnă, petrecere a timpului liber. Această dorinţă este facilitată de reducerea orelor săptămânale şi a zilelor săptămânii de lucru, precum şi de creştere a numărului zilelor destinate concediilor de odihnă, proces care de-a lungul anilor suferă o transformare în direcţia fragmentării acestora.Creşterea timpului liber şi tendinţa individului de exercitare a mai multor activităţi remunerate, au şi ele un efect favorabil asupra practicării activităţilor turistice. De asemenea, derularea unei activităţi remunerate la domiciliu, are dublă implicţie, în sensul că:

pe de o parte, oferă persoanei posibilitatea de a obţine un venit suplimentar cu un efort minim pe care-l poate cheltui participând la activităţile turistice;

pe de altă parte, poate implica direct individul în activitatea turistică, fiind patronul unei societăţi cu profil turistic, îşi creează venituri din care va cheltui tot în acelaşi sector, fie prin investiţii turistice, fie petrecându-şi concediul într-o oază turistică preferenţială.

Alături de aglomeraţia urbană, încă o treaptă în derularea procesului de dezvoltare durabilă a turismului include creşterea timpului liber, sporirea veniturilor individului şi creşterea nivelului de cunoaştere şi educaţie. Reforma sistemului de învăţământ, progresul tehnico-informaţional şi nu în ultimul rând, explozia mass-media sunt factorii

3

care au ridicat nivelul de educaţie şi cunoaştere a populaţiei, care tinde tot mai mult spre un alt mod de petrecere a timpului liber.Dacă ne referim la nivel mondial, putem distinge 5 curente turistice clasificate după importanţă astfel:

1) pe locul I se află continentul european, unde peste 89% din călători provin tot din ţările europene, principalele destinaţii fiind cele situate în sudul şi vestul continentului, în timp ce cea mai dinamică evoluţie a călătoriilor aparţin Europei de Est;

2) pe locul II se situează continentul asiatic, atât ca destinaţie turistică cât şi ca ritm de creştere a circulaţiei turistice; în cadrul acestuia, Asia de Vest primeşte jumătate din fluxul de turişti care vizitează continentul, iar cea mai dinamică circulaţie turistică ce provine din ţările europene se îndreaptă spre Asia de Est şi de Sud;

3) peste 10 milioane de turişti din Europa, anual, se orientează spre marele bazin de pe Coasta de Vest a Americii de Nord; turismul european este dominat motivaţional de turismul de afaceri. Insulele Caraibe şi America Centrală ocupă locul doi printre destinaţiile din continentul american şi principalul curent turistic în această zonă provine din America de Nord, fiind urmat de curentul turistic al vacanţierilor europeni şi japonezi;

4) pe locul IV se află continentul african, în ultimii ani înreginstrându-se o diminuare a fluxurilor turistice spre această zonă, cea mai atractivă zonă fiind partea nordică a continentului, iar de curând şi Africa de Sud;

5) al V-lea curent turistic cuprinde Europa de Vest şi Europa de Est la cele două capete ale fluxului turistic.

În anul 2007, numărul de turişti la nivel mondial a atins pragul de 898 milioane şi o creştere de 6,2% faţă de anul precedent, conform datelor oferite de Organizaţia Mondială a Turismului.Cele 52 de milioane de turişti înregistraţi în plus faţă de 2006 au fost împărţiţi astfel: 19 milioane în Europa, 17 milioane în Asia şi Pacific, 6 milioane în America, 5 milioane în Orientul Mijlociu şi 3 milioane în Africa.Cele mai vizitate ţări în 2007 au fost Franţa şi Spania, însă cea mai mare creştere a numărului de turişti a înregistrat-o Orientul Mijlociu, această creştere fiind de 13% faţă de anul 2006, însemnând 46.4 milioane de turişti, fiind urmată ca evoluţie de Asia.America a înregistrat 142.1 milioane de turişti, cu 4.6% mai mult decât în anul precedent.Europa, deşi are o creştere de numai 4.2%, rămâne pe primul loc la numărul de vizitatori cu un total de 480.1 milioane de vizitatori.Pentru anul 2010, Organizaţia Mondială a Turismului prevede 1.1 miliarde de turişti iar în 2020, 1.6 miliarde.

1.2 Evoluţia turismului în România

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar această activitate devine o sursă tot mai importantă de venit. Economia românească este caracterizată de un potenţial uriaş pentru turism, însă insuficient exploatat.Din punct de vedere turistic, România a rămas în urma statelor învecinate, precum Ungaria şi Bulgaria. Aceasta chiar dacă turismul a fost declarat de către Guvern un sector prioritar. Totuşi, perspectivele sunt îmbucurătoare, turismul românesc având mari şanse să devină competitiv.

4

În continuare prezentăm o sinteză a principalilor indicatori statistici ai turismului românesc pentru perioada 2000 – 2005, realizată conform valorilor înregistrate de Institutul Naţional de Statistică:

SINTEZA PRINCIPALILOR INDICATORI STATISTICI AI TURISMULUI ROMÂNESC PENTRU PERIOADA 2000-2005

Indicatori fundamentali

UM2000 2001 2002 2003 2004 2005

TURISM RECEPTOR            Sosiri            Vizitatori Mii 5,264 4,938 4,794 5,595 6,600 5,839Sosiri pe regiuniAfrica Mii 5 5 5 5 7 7America Mii 95 96 102 115 139 154Europa Mii 5,074 4,757 4,604 5,392 6,361 5,580Asia de Est şi Pacific Mii 37 36 42 42 49 57Asia de Sud Mii 17 14 12 13 15 16Orientul Mijlociu Mii 34 28 27 27 28 24Sosiri pe mijloacele de transport utilizateAeriene Mii 655 705 689 752 704 919Feroviare Mii 660 476 374 347 308 305Rutiere Mii 3,808 3,621 3,594 4,343 5,401 4,429Maritime Mii 141 135 137 152 186 187CazareÎnnoptări în hoteluri şi unităţi similare

Mii 2,085 2,301 2,471 2,688 3,211 3,377

Sosiri în hoteluri şi unităţi similare

Mii 852 895 982 1086 1332 1406

Înnoptări în toate tipurile de primire turistică

Mii 2,149 2,391 2,534 2,766 3,333 3,464

Lungimea medie a şederii turiştilor nerezidenţi, în toate tipurile de structuri de cazare turistică

Nopţi 2.48 2.61 2.50 2.50 2.50 2.40

TURISM INTERNCazareÎnnoptări în hoteluri şi unităţi similare

Mii 13,862 14,071 13,369 13,867 13,980 14,094

Sosiri în hoteluri şi unităţi similare

Mii 3,660 3,575 3,505 3,636 3,963 4,139

5

Înnoptări în toate tipurile de primire turistică

Mii 15,497 15,731 14,743 15,079 15,168 14,909

Lungimea medie a şederii turiştilor nerezidenţi, în toate tipurile de structuri de cazare turistică

Nopţi 3.80 3.80 3.80 3.80 3.50 3.40

TURISM EMIŢĂTOR

Plecări Mii 6,388 6,408 5,757 6,497 6,972 7,140Cheltuieli turistice internaţionale

mil.$ 447 475 448 572 672 1,025

"Turism" mil.$ 425 449 396 479 539 882"Transport" mil.$ 22 26 52 93 133 143INDUSTRIA TURISTICĂHoteluri şi unităţi similare

Număr de camereUnită

ţi95,404 95,226 95,062 97,320

101,574

105,219

Număr de paturiUnită

ţi199,33

3199,32

0197,32

0201,63

6207,81

0216,49

9Gradul de ocupare % 35.20 38.40 34.00 34.60 36.70 33.40Lungimea medie a şederii

Nopţi 3.20 3.70 3.60 3.50 3.25 3.20

Pentru anul 2006, România a fost vizitată de 6,037mii de turişti străini, din care 46.4% proveneau din ţările Uniunii Europene, indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune fiind de 33.6%, iar veniturile din turism au reprezentat 2% din PIB.În anul 2007 România a fost vizitată de 1,51 milioane de turişti străiniPotrivit unui clasament realizat de World Economic Forum, organizaţie non-profit cu sediul la Geneva, la sfârşitul anului 2007, România ocupa poziţia 76 (primind nota 3.91 din 7) din 124 de state din lume, privind potanţialul de dezvoltare a turismului. Clasamentul a fost întocmit pe baza Indicelui Networked Readiness Index, care evaluează gradul de pregătire al statelor şi regiunilor pentru a beneficia de dezvoltarea Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în vederea creşterii competitivităţii şi a economiei. Liderul clasamentului este Danemarca, urmată de Suedia, Singapore, Finlanda, Elveţia, Olanda. Polonia ocupa locul 58, Bulgaria locul 72, iar după România se află, printre alte state, şi Ucraina sau Republica Moldova.Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări analizate.Contribuţia industriei româneşti a turismului şi călătoriilor în PIB a fost de 2.1% în 2007, ceea ce însemna 7,9 miliarde lei. Până în 2017, va creşte în termeni nominali la 2.9% din PIB (22.5 miliarde lei). Cererea totală pentru servicii româneşti de turism a generat 27.7 miliarde lei în 2007 şi va creşte anual, în medie, cu 7.7% până la 2017.Ritmul de creştere este superior celui mondial, România ocupând locul 58 în lume după mărimea absolută a industriei turismului şi călătoriilor şi se clasează pe locul 157 din 176 de ţări după criteriul contribuţiei relative a turismului la economia naţională.

6

În luna aprilie 2008, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o scădere cu 0.8%, iar înnoptările o creştere cu 0.3%.Comparativ cu luna aprilie 2007, în luna aprilie 2008 sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră de intrare în ţară au crescut cu 20.5%.În perioada 1 ian. – 20 apr. 2008 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent , sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 4.2%, iar înnoptările au scăzut cu 0.1%.1

Tabelul nr.1

APRILIE 2008 COMPARATIV CU APRILIE 2007

 

SOSIRI ÎNNOPTĂRI

Aprilie 2008 mii

turişti

Aprilie 2007 mii

turişti

Aprilie 2008 faţă de aprilie

2007 %

Aprilie 2008 mii

turişti

Aprilie 2007 mii

turişti

Aprilie 2008 faţă de aprilie

2007 %

TOTAL 480.2 484.0 99.2 1,284.9 1,280.6 100.3Turişti români 362.0 368.9 98.1 1,024.2 1,024.9 99.9Turişti străini 118.2 115.1 102.7 260.7 255.7 102.0

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna aprilie 2008 a fost de 30.2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0.7 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2007. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna aprilie 2008 au fost la spaţii de cazare pe nave (48.2%), hanuri (45.6%) şi hoteluri (35.6%).Sosirile vizitatorilor străini în România la punctele de frontieră au fost în luna aprilie 2008 de 645.7 mii, în creştere cu 20.5% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. 63% din totalul vizitatorilor străini provin din statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri povenind din: Ungaria (34%), Bulgaria (22%), Germania (9,6%) şi Italia (8,3%).

Tabelul nr.2

PERIOADA 1 IAN.-30 APR.2008 COMPARATIV CU PERIOADA 1 IAN. - 30 APR.2007

 

SOSIRI ÎNNOPTĂRI

Perioada 1 ian. - 30 apr. 2008 mii turişti

Perioada 1 ian. - 30 apr. 2007 mii turişti

Perioada 1 ian. – 30 apr. 2008

faţă de 1 ian. - 30apr. 2007

%

Perioada 1 ian. – 30 apr. 2008 mii turişti

Perioada 1 ian. – 30 apr. 2007 mii turişti

Perioada 1 ian. – 30 apr. 2008 faţă de 1

ian. - 30apr.2007 %

TOTAL 1,766.6 1,695.0 104.2 4,200.2 4,202.9 99.9Turişti români 1,371.6 1,323.9 103.6 3,299.7 3,360.1 98.2Turişti străini 395.0 371.1 106.4 900.5 842.8 106.8

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1 ian. – 30 apr. 2008 a fost de 26.5%, în scădere cu un punct procentual faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.Sosirile vizitatorilor străini în România au fost în perioada 1 ian. – 30 apr. 2008 de 2,368.8 mii, în creştere cu 38.3% faţă de perioada similară a anului 2007. Din totalul vizitatorilor străini 62% provin din statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri provenind din: Ungaria (34.7%), Bulgaria (22.8%), Germania (8.8%) şi Italia (8.4%).

1 Conform Comunicatului de Presă nr.107/03.06.2008 emis de Institutul Naţional de Statistică – Biroul de presă.

7

În continuare prezentăm un grafic al distribuţiei sosirilor în sructurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zonele turistice ale României, în perioada 1 ian. – 30 apr. 2008, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Distribuţia sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe zone turistice, în perioada 1 ian. – 30 apr. 2008, comparativ cu perioada 1 ian. – 30 apr. 2007

Evoluţia sosirilor în principalele structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, exprimată în mii turişti, precum şi cea a înnoptărilor exprimată în mii zile şi a indicatorului de utilizare a capacităţii de cazare, în perioada 1994 – 2007 este prezentată în următoarele 3 tabele:

Tabel nr.3:

8

Total sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică în perioada 1994-2007 (mii turişti)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Total sosiri

Tabel nr.4:

Total înnoptări în principalele structuri de primire turistică în perioada 1994 - 2007 (mii zile)

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Total înnoptări

Tabel nr.5:

9

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în perioada 1994-2007 (%)

05

101520253035404550

Indicele de utilizare acapacităţii de cazare

1.3 Turismul rural în România

Turismul rural, ca şi componentă a turismului naţional de ansamblu, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale.Turismul rural, în forma sa pură, ar trebui să fie:

localizat în zonele rurale; rural din punct de vedere funcţional – bazat pe trăsături specifice ale lumii rurale

cu întreprinderi mici, spaţiu liber, contact cu natura şi lumea naturală, moştenire tradiţională, comunităţi tradiţionale şi practici tradiţionale;

redus la scară – atât în ceea ce priveşte construcţiile, cât şi aşezările; tradiţional, dezvoltându-se încet şi sistematic şi strâns legat de familie. Este sub

control local şi se dezvoltă în funcţie de binele pe termen lung al zonei; de diferite feluri, reprezentând modelul complex al mediului înconjurător,

economia, istoria şi amplasarea.Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), turismul rural este definit prin „petrecerea vacanţei în spaţiul rural”. Această definiţie include practicarea, într-o perioadă limitată, a unor activităţi turistice în mediul rural, de către turiştii care sunt găzduiţi în structuri rustice special amenajate în scopul creerii climatului favorabil derulării acestui tip de turism.Un grup de cadre didactice din Academia de Studii Economice – Bucureşti a formulat o definiţie a turismului rural într-o exprimare mini-max (minimum de cuvinte, maximum de informaţie) prin care acesta este considerat „un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală, şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman”.Mulţi dintre specialiştii care au studiat turismul, prezintă şi elemente privind practicarea turismului rural. Printre problemele abordate se situează şi cea vizând factorii care favorizează derularea activităţilor turismului rural. Prezentaţi sintetic, factorii care influenţează apariţia şi dezvoltarea acestei forme de turism sunt:

poluarea accentuată a mediului urban; agravarea problemelor de sănătate cu care se confruntă tot mai profund populaţia; pitorescul şi ineditul aşezărilor rurale;

10

oferta diversificată şi excepţională a zonelor montane; accentuarea nostalgiei privind locurile natale; sporirea complexităţii muncii, însoţită de intensificarea nevoii de recreere activă

în zone nepoluate; reducerea duratei săptămânii de lucru; nevoia pentru „noi formule de vacanţă”; autenticitatea ofertei turismului rural; scăderea accentuată a puterii de cumpărare; diminuarea disponibilului bănesc necesar pentru sănătate şi petrecerea timpului

liber; elementele ofertei sunt vândute la preţuri accesibile tuturor actegoriilor de

consumatori; accesibilitatea în consumarea alimentelor proaspete, a produselor denumite

„ecologice”, precum şi creşterea interesului pentru preparatele culinare tradiţionale;

gospodăriile şi fermele mediului rural dispun de un spaţiu de locuit excedentar; oferta structurilor de primire turistică conţine elemente auxiliare, care intensifică

tentaţia turiştilor de practicare a unui turism rural activ, participare directă la activităţile desfăşurate;

intensificarea practicării turismului religios; existenţa tradiţiilor etnofolclorice – culturale, care se doresc a fi transmise

generaţiilor viitoare; tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, care este „aruncată” din mediul urban spre

locurile liniştite, lipsite de poluare, care le conferă chiar şi posibilitatea de a obţine venituri în continuare, după vârsta pensionării.

Peisajul natural, specific României, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane.În România există însă două elemente esenţiale care pot determina dezvoltarea turismului rural: satul şi natura. România înmagazinează o mare varietate de valori culturale istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. De altfel, aşezările rurale de aici au apărut şi sau dezvoltat încă din vremea traco-dacilor, păstrându-se şi astăzi în anumite zone obieciurile străvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat.Primele încercări de turism rural s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc. A fost un început promiţător, deoarece, în anul 1972 Ministerul Turismului a elaborat Ordinul 297/1972, ca urmare a căruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistică internaţională a identificat şi selectat mai multe localităţi rurale, reprezentative pentru satele româneşti care urmau să fie lansate în turism. Cele mai dezvoltate zone, în prezent, din punct de vedere al turismului rural sunt:

Bran-Moeciu; Peştera împreună cu Măgura (Munţii Bucegi); Şirnea şi Fundata (jud. Braşov); Mărginimea Sibiului (incluzând Săliştea, Sibielul, Tilişca, Rod, Jina, Poiana

Sibiului sau Răşinari); Valea Arieşului (jud. Alba, în sudul Munţilor Apuseni); Valea Mariei, Coşăului, Izei sau a Vaşerului (Maramureş); Mănăstirile din Bucovina cu satele Vama, Vatra Moldoviţei, Marginea, Şolca sau

Putna.Zonele cu potenţial pentru dezvoltarea unui turism rural durabil sunt:

11

Harghita prin Zetea, Munţii Hăşmaş, Lacul Roşu, Lacul Sfânta Ana, Izvorul Mureşului;

Zona Vâlcea prin Brezoi – Malaia – Voineasa sau Horezu; Delta Dunării; Satele din nordul Judeţului Argeş.

Urmărind evoluţia turismului rural, se observă că la nivelul anului 1996 exista un număr de 61 de pensiuni turistice rurale, cu o capacitate de cazare de 332 de locuri; la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un număr de 892, cu o capacitate de cazare de 9,405 locuri, iar la nivelul anului 2005, în spaţiul rural, numărul pensiunilor turistice a ajuns la 956, cu o capacitate de cazare de 11,151 locuri, ceea ce reprezintă un potenţial considerabil la nivelul acestui sub-sector2 .La nivelul anului 2007, numărul pensiunilor turistice din spaţiul rural, în funcţie de destinaţiile turistice se prezenta astfel:

1.39%2.54%

32.05%

1.77%

0.46%

61.79%

Staţiuni balneare:Staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa:Staţiuni din zona montană:Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea:Bucureşti şi oraşele de reşedinţă:Alte localităţi şi trasee turistice:

Deşi turismul rural a înregistrat creşteri, acesta prezintă un potenţial considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic în anul 2005, comparativ cu 1998, a înregsitrat o creştere a numărului structurilor de cazare de 35.4%, a nivelului capacităţii de cazare de 0.95% şi a numărului locurilor de cazare în pensiunile turistice până la 22,061, dintre care 50.5% în spaţiul rural.La sfârşitul anului 2007, structura pensiunilor turistice exprimată în numărul de locuri de cazare, pe regiunile de dezvoltare, se prezenta astfel:

18.49%

11.61%7.87%3.53%

4.92%

12.99%

39.79%0.80%

Regiunea de Nord-Est Regiunea de Sud-Est

Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea de Vest Regiunea de Nord-Vest

Regiunea de Centru Regiunea Bucuresti-Ilfov

2 Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

12

Se poate observa uşor din graficul anterior că cele mai multe pensiuni turistice rurale se află în zona de Centru, adică zona care cuprinde staţiunile montane cele mai vizitate, respectiv Bran – Moeciu.Există mai multe forme ale turismului rural. Astfel, atunci când oferta aşezărilor rurale este inclusă într-un program din cadrul turismului itinerant, atunci avem de-a face cu turismul rural itinerant. Produsul turistic rural inlcus în program reprezintă obiectivul principal al itinerariilor pe care le găsim, în vederea comercializării, sub diverse denumiri, ca: „Drumul Peştelui”, „Drumul vinului”, „Pe urmele lui Dracula”, „ Pe urmele haiducilor”, „Acasă la meşterii populari” sau „Drumul Vrăjitoarelor”.Tot ca forme particulare ale turismului rural se pot evidenţia şi următoarele tipuri:

Agroturismul: este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole ce presupune îmbinarea activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul acesteia şi este caracterizată prin oferirea cazării şi asigurarea parţială a hranei din produse obţinute în propria gospodărie, precum şi implicarea turistului în activităţi gospodăreşti, constituind o soluţie complementară a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natură economică cât şi socială;

Turismul verde: desfăşurat în spaţii rurale apropiate parcurilor naţionale, a celor naturale, a rezervaţiilor biosferei, a celor naturale; acesta este un tip de turism practicat în special de cei care iubesc produsele ecologice;

Turismul alb: turismul sporturilor de iarnă; Turismul albastru: turism practicat la mare

Turismul rural cât şi agro-turismul sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural, datorită peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalităţii înnăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector.

1.4 Turismul rural în ţările membre ale Uniunii Europene

Turismul rural se sprijină în majoritatea tipurilor de primire (recepţie) existente pe dotările ce se regăsesc, în mare parte, în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural, practicanţi (în calitate de prestatori) ai activităţilor turistice.Reţeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Comunităţii Europene. Acest lucru se datorează următoarelor aspecte:

condiţiilor de organizare create; organismele neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente; sprijinul primit din partea statelor (credite pe termen lung, cu dobândă de 3-4% -

Franţa, Germania, Austria – scutire de impozit pe activitatea turistică desfăşurată, sprijin logistic, formare de cadre şi îndrumare ş.a.) a Comunităţii Economice Europene prin intermediul programelor PHARE;

experienţa câştigată şi dorinţa de perfecţionare manifestate permanent.

În Germania, „vacanţele la fermele ţărăneşti” au condus, printre altele, la o concluzie apreciată şi bine cunoscută a gazdelor: „un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decât orice altă activitate în cursul unui an întreg”. Drept urmare, în 1980 a fost inaugurat un proiect de amenajare „de la Marea Nordului până la Alpi”, ce-şi propune realizarea a 2,000 de locuinţe de vacanţă cu circa 10,000 de camere

13

Autorităţile s-au preocupat şi au elaborat un Ghid al ospitalităţii rurale, în care oaspeţilor le sunt propuse peste 3000 de oferte. În afară de serviciul de găzduire, turiştilor li se propun diferite itinerarii: vizite în ateliere ale artizanilor, drumeţii ciclo - turistice, călare, cu căruţa, sejururi pentru naturalişti, pelerinaje etc.În momentul de faţă turismul rural este practicat în mai bine de 2/3 din spaţiul rural german.Regiunile cele mai dezvoltate în activitatea de turism rural sunt: Schwartwald şi Messen.Sejururile oferite în turismul rural german poartă parfumul serbărilor berii, culoarea Dunării şi căldura copilăriei din poveştile fraţilor Grimm.

În Franţa, ţară care se află pe locul întâi în lume ca număr de vizitatori anuali, turismul rural a fost considerat o soluţie a problemelor din agricultură, dezvoltarea lui fiind posibil ca urmare a tendinţei cetăţenilor de a mai avea o reşedinţă a familiei la ţară şi a manifestării fenomenului de fragmentare a vacanţelor permiţând petrecerea timpului liber în mai multe locuri. Pentru această ţară este specific conceptul de „staţiune verde”, ca produs turistic complet format din cazare şi alimentaţie, echipamente de agrement şi mijloace proprii de comercializare.Marea parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice şi sunt controlate, omologate şi rezervate prin federaţia naţională „Gites Rulaux”, ce cuprinde circa 37,000 de aşezăminte. Funcţie de caracteristicile dotărilor, segmentul de clientelă căruia se adresează sau preocupări, în spaţiul francez vom întâlni asocieri ca: „Gites de France”, „ Logis et Auberges de France”, „ Stations Vertes de vacances” etc. În 1970, urmare a preocupărilor de a oferi servicii turistice în spaţiul rural, ia naştere „Tourisme en espace rural” (TER), ce cuprindea 4,000 de sate turistice, 150,000 de paturi, dispersate în 80 de departamente.Turismul rural este promovat şi dezvoltat prin activitatea a numeroase asociaţii care sunt preocupate în oferirea unor servicii cât mai complexe şi complete turiştilor care poposesc în spaţiile rurale.

În Austria, turismul rural reprezintă o activitate care a conirmat, a dezvoltat noi preocupări – devenit în timp profesii – care au contribuit la evoluţia aşezărilor săteşti. Formele de manifestare ale turismului rural sunt: pensiunea ţărănească (case ţărăneşti cu camere de închiriat) şi turismul în hanuri. Analizând statistic realizările domeniului se remarcă poziţia de fanion a regiunii Tirolului. Rezultatele obţinute în zona Tirolului sunt o urmare firească a programului iniţiat de Ministerul Agriculturii şi al Comerţului, sugestiv intitulat „Planul verde”, prin care s-au acordat gospodăriilor tiroleze împrumuturi (credite) cu o durată de rambursare mare (15 ani) şi o dobândă scăzută (3-5%).Încercând a realiza o fotografie a produsului turistic rural austriac vom constata că el se caracterizează prin: imensul efort investiţional pentru echipare, preponderent al unităţilor de mici dimensiuni şi caracterul familial al acestora; nivelul calitativ al echipamentelor hoteliere îmbunătăţit continuu

În Portugalia Guvernul acordă credite şi sprijin întreprinzătorilor care au domiciliul în mediul rural şi posedă o casă, un conac sau un castel ce poate fi pus la dispoziţia turiştilor.

Tursimul rural în Belgia este prezent prin fermele a căror activitate se desfăşoară prin asocierea a cinci sau şase familii. Cel mai important element în turismul rural belgian este promovarea produselor biodinamice, printr-un ansamblu de activităţi de pregătire şi punere în aplicare a acţiunilor de marketing. Ferma deţine punctele de atracţie-vânzare

14

pentru produse alimentare obţinute după reţete tradiţionale, originale, de tipul brânzeturilor, gemurilor, a băuturilor nealcoolice din fructe, dar şi a celor alcoolice.

Danemarca promovează în turismul rural aşa-numitele „vacanţe active”. Derularea activităţilor specifice acetui tip de turism de bazează pe oferirea cazării sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a camping-urilor.

În Italia întâlnim conceptul de „vacanţe verzi”. Agroturismul este principala formă de turism practicată şi cea mai dezvoltată.

În Bulgaria turismul rural este susţinut de stat, prin credite acordate pe 5 ani, satele fiind omologate şi declarate prin Hotărâre de Guvern, dacă îndeplinesc condiţiile privind cadrul natural, căile de acces, oferta de cazare, alimentaţie şi agrement.Turismul rural este canalizat spre petrecerea vacanţelor în „sate unicat”, oferite cu prioritate turiştilor cu venituri foarte mari şi reprezentanţilor intelectualităţii, tendinţa acestor aşezări fiind de a-şi completa oferta cu ateliere mici în care să apară contactul direct turist – meşteşugar – produs, precum şi expoziţii bazar pentru prezentarea şi desfacerea obiectelor de artă, a suvenirurilor.

În cadrul Comisiei Uniunii Europene acţiunile comunitare în favoarea turismului rural merg în direcţia susţinerii definiţiei, creării şi comercializării produselor „Turismul rural” într-o reţea europeană, identificabilă prin mărcile de calitate.Comunitatea Europeană porneşte de la considerentul că spaţiul rural şi viaţa rurală reprezintă bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, care trăiesc atât în mediul rural, cât şi la oraşe, iar marele potenţial al spaţiului rural este în egală măsură de interes pentru toţi. În acest context Comunitatea Europeană ia în consideraţie şi finanţează iniţiativele locale şi propriile proiecte ale diverselor regiuni.

1.5 Surse de finanţare a investiţiilor în turismul rural în Romînia

Fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea turismului, până în anul 2007, au fost cele de pre-aderare, prin intermediul a 2 programe: SAPARD, care a sprijinit dezvoltarea turismului în mediul rural şi în zonele periurbane, şi PHARE, care a susţinut dezvoltarea durabilă a turismului sau a zonelor turistice.Prin programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4. „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” au fost susţinute investiţiile pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel, raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 – septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aprox. 13,000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.După aderarea României la Uniunea Europeană, finanţarea investiţiilor în turismul defăşurat în spaţiul rural urmează să fie finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Acesta este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană, încă din anul 1958, pentru a sprijini ţările membre în

15

implementarea Politicii Agricole Comune .Este corespondentul Fondului de pre-aderare SAPARD.FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7.5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR).În cadrul FEADR, finanţările pentru turismul rural sunt cuprinse în cadrul Axei 3 – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în spaţiul rural şi încurajarea diversificării economiei rurale”, prin care se va urmări creşterea multifuncţionalităţii şi atractivităţii spaţiului rural prin orientarea către activităţi non-agricole şi crearea de servicii de bază. În acelaşi timp această axă are un rol deosebit de important în crearea de noi locuri de muncă în spaţiul rural şi absorbţia forţei de muncă ce va fi eliberată din sectorul agricol pe măsura creşterii productivităţii acestuia.În cadrul Axei 3, prin Măsura 3.1.3 – „Încurajarea activităţilor turistice”, se va oferi sprijin financiar pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în zona rurală, a unor reţele rurale care să furnizeze şi să promoveze serviciile turistice, implicând, totodată şi participarea activă a populaţiei rurale şi îndeosebi a tinerilor şi femeilor. La baza acestei măsuri stau următoarele articole:

Art.55 din Regulamentul (CE) nr.1698/2005; Punctul 5.3.3.1.3. din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.1974/2006.

Sprijinul prin această măsură vizează investiţii în spaţiul rural3:a) Investiţii în infrastructura de primire turistică;b) Investiţii în activităţi recreaţionale;c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajare

de marcaje turistice etc.;d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Beneficiarii pot fi persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici), dar care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată (conform legii 300/2004) şi să funcţioneze ca microîntreprindere, dar şi micro-întreprinderile, aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare Legea 346/2004, având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2 milioane Euro. Micro-întreprinderile pot fi şi de tip start-up (nou înfiinţate), cu condiţia ca aceastea să fie înregistrate în spaţiul rural.

Pentru investiţiile în infrastructura de primire turistică, sunt acoperite (conform Fişei Măsurii 3.1.3. – parte integrantă din PNDR), următoarele operaţiuni:

construcţia şi dotarea structurilor de primire turistice având până la 20 camere, cu un nivel de confort şi calitate a serviciilor propuse de minimum 3 stele4, pentru pensiuni turistice şi până la 8 camere şi minim 1 floare, pentru pensiuni agroturistice;

investiţii de racordare la utilităţile publice; achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile

decât bio-combustibili, ca parte componentă a proiectului.Pentru investiţiile în activităţi recreaţionale, sunt acoperite următoarele operaţiuni:

amenajări de piscine; achiziţionarea de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări şi asigurarea

adăposturilor acestora.3 Spaţiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca unităţi administrativ teritoriale, împreună cu satele componente.4 Modificări ce urmează a fi efectuate ca urmare a Ordinului 636 din mai 2008, noul ordin de clasificare a structurilor de primire turistice. Aceste modificări nu au fost efectuate până la data elaborării prezentei lucrări.

16

Criteriile de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru acordarea finanţării nerambursabile:

beneficiarul trebuie să-şi defăşoare activitatea propusă prin proiect în spaţiul rural;

beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei; micro-întreprinderea să nu fie în dificultate; structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de

clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare; construcţia clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG; construcţia clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică

locală; pentru investiţiile noi suprafaţa de teren aferentă structurii de primire

turistice trebuie să fie de cel puţin 1,000mp; angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul

investiţional în circuitul turistic; beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare

investiţiei; beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului

pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de concesiune pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200,000Euro/proiect.Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă religioasă sau politică etc.Criteriile de selecţie ale proiectelor:

i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani;

ii. Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;

iii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă / 25.000Euro investiţii;

iv. Locurile de muncă nou create prin activitatea propusă vor fi ocupate în proporţie de minim 50% de către rezidenţii din spaţiul rural;

v. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până la 40 de ani la data depunerii proiectului;

vi. Proiecte integrate care combină acţiuni din toate cele 4 componente;vii. Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse

regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;viii. Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii

tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice.

În Anexa nr.1 prezentăm cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni Uniunii Europene, la care se doreşte să se ajungă după epuizarea fondurilor acordate prin intermediul acestei măsuri.Valoarea totală a fondurilor nerambursabile acordate prin această măsură este de 837,265,806 Euro, iar sesiunea de depunere a proiectelor nu a fost încă lansată datorită modificărilor intervenite în cursul anului 2008, modificări care vor duce şi la modificarea anumitor prevederi din cadrul Măsurii 3.1.3.

Proiectele situate în:a. mediul rural, pentru proiecte cu valoare mai mare de1,5 mil Euro şib. staţiunile turistice balneare, climatice şi balneoclimatice

17

pot fi finanţate prin Programul Operaţional Regional – AXA 5 – Domeniul 5.2. – „Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea sustenabilă a resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor”. Domeniile finanţate sunt:I – Hoteluri si restaurante, cu excepţia CAEN 562R – Activităţi de spectacole, culturale şi recreative (CAEN 9104, 931, 932), respectiv:

amenajarea obiectivelor naturale cu potenţial turistic; valorificarea potenţialului turistic montan; dezvoltarea turismului balnear; modernizarea şi extinderea structurilor de cazare, precum şi a utilităţilor conexe; crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente.Beneficiarii eligibili sunt:

Microîntreprinderi; IMM-uri; Autorităţi ale administraţiei publice locale.

Activităţile eligibile sunt:1. dezvoltarea reţelelor de captare şi /sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu

potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo – climatice;

2. crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile turistice balneare, climatice şi balneo - climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice;

3. modernizarea şi extinderea structurilor de cazare şi a utilităţilor conexe (hote, motel, hotel pentru tineret, vilă turistică, bungalou, cabana turistică, camping, popas turistic, pensiune turistică, structură de primire cu funcţiuni de cazare pe vapoare/pontoane);

4. crearea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilităţilor specifice (grupuri sanitare, apă curentă, iluminat, puncte de colectare a gunoiului menajer);

5. construirea de piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie;6. construire terenuri de sport;7. modernizare căi ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes

turistic din zonele de deal şi de munte;8. creare porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de

agrement;9. construire pârtii de schi (inclusiv construirea de instalaţii de transport pe cablu

pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi);

10. construirea / dezvoltarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă;11. amenajări specifice sporturilor nautice;12. crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;13. crearea/ modernizarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas,

a facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale;14. construire piste pentru cicloturism.

Valoarea totala a proiectelor poate fi: 700,000 – 85,000,000 RON – pentru infrastructura de turism de utilitate

publică/privată; 700,000 – 17,000,000 RON – pentru proiecte cu activităţi de modernizare /

extindere structuri de cazare şi utilităţi conexe.Sprijinul financiar este de:

18

50% din valoarea eligibilă a investiţiei – beneficiarii fiind unităţi ale administraţiei publice locale;

60% din valoarea eligibilă a investiţiei – beneficiarii fiind Întreprinderi mijlocii; 70% din valoarea eligibilă a investiţiei – beneficiarii fiind Întreprinderi mici,

microîntreprinderi.Fondurile alocate pentru perioada 2007 - 2013 sunt de 330,019,061 Euro, iar pentru 2008 128,000,000 RON. Sesiunea de depunere a proiectelor pe această măsură se depun începând cu data de 29.04.2008.

În luna mai a acestui an, Ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale a emis Ordinul 636/2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. Actul normativ a fost elaborat în conformitate cu recomandările Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional cu privire la simplificarea sistemului de clasificare hotelieră, pe baza propunerilor asociaţiilor profesionale şi patronale din turism interesate, precum şi a propunerilor sosite de la ministere care au activitate ce relaţionează cu turismul, în colaborare cu personalul din teritoriu de la Direcţia de Autorizare din Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMCTPL). Proiectul a fost avizat şi de către Consiliul Consultativ al Turismului. Totodată, au fost consultate şi modele de clasificare din alte ţări membre ale Uniunii Europene, dar s-a păstrat esenţa dată de specificul naţional, mai ales în condiţiile în care nu există în prezent un sistem unic de clasificare al unităţilor hoteliere la nivel european. Acest Ordin abrogă Ordinele Ministrului Turismului 510/2002, 911/2002 şi 188/2003 privind clasificarea structurilor de primire turistică.

Conform acetui Ordin, pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 20 camere, totalizând maxim 60 de locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. Indiferent dacă pensiunile sunt situate în mediul rural sau urban, acestea nu vor mai fi clasificate pe flori, ci tot pe stele, ca şi hotelurile, iar pensiunile agroturistice vor fi clasificate pe flori. Amplasarea va trebui însă realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.Totodată, conducătorii de pensiuni turistice sunt obligaţi să urmeze un curs de pregătire profesională şi să asigure personal calificat.Ordinul ministrului a introdus declaraţia pe proprie răspundere pentru deţinerea unor autorizaţii stabilite prin lege, în locul depunerii la dosarul de clasificare de copii după respectivele documente (sanitară, sanitar-veterinară, de mediu).Criteriile minime obligatorii pentru clasificarea pensiunilor turistice sunt prezentate în Anexa nr.2. Pentru pensiunea care face obiectul proiectului de investiţie din această lucrare, în cadrul aceleiaşi anexe evidenţiem astfel şi dotările pensiunii; după cum se poate observa, pensiunea va îndeplini şi criterii specifice pensiunilor de 4 stele, dar punctajul acestora nu este suficient decât pentru clasificarea de 3 stele.

2 PREZENTAREA GENERALĂ A BENEFICIARULUI PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.1 Date generale

Beneficiarul acestui proiect de investiţii este societatea SARINASTUF S.R.L., societate nou-înfiinţată, cu sediul în satul SARINASUF, com. Murighiol, jud. Tulcea, având drept

19

activitate oferirea de servicii de cazare pentru perioade de timp variate (cod CAEN – 5510 „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”).Asociaţi în cadrul firmei sunt:

1. FIEROIU ANDREEA PETRONELA, în vârstă de 22 ani, domiciliată în Bucureşti, licenţiată în Management Economic – specializarea Management Proiectelor în cadrul Academiei de Studii Economice, din Bucureşti, deţinând 70% din părţile sociale, având şi calitatea de Administrator a societăţii şi Responsabil legal de proiect5 şi

2. JIANU RĂZVAN ALEXANDRU, în vârstă de 27 ani, domiciliat în Bucureşti, inginer agronom, licenţiat în inspecţie şi legislaţie fitosanitară şi zooveterinară în cadrul Universităţii Bioterra, din Bucureşti, deţinând 30% din părţile sociale.

Terenul în suprafaţă de 1,200mp, pe care urmează să se realizeze proiectul de investiţii, este considerat ca aport în natură la capitalul societăţii SARINASTUF S.R.L., el fiind iniţial în proprietatea celor doi asociaţi amintiţi mai sus.Personalul societăţii va fi organizat astfel:

2 angajate care se vor ocupa de menţinerea curăţeniei în spaţiile interioare ale structurilor de cazare;

1 angajat care se va ocupa de repararea şi întreţinerea instalaţiilor electrice, termice, canalizare şi întreţinerea spaţiilor exterioare (spaţii verzi, piscină etc.);

1 ghid atestat conform legislaţiei în vigoare.

2.2 Piaţa turismului rural în judeţul Tulcea

Comuna Murighiol este situată între ţărmul de Est al Lacului Razim şi malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, la limita de Est a Dealurilor Tulcei, în Sud-Vestul Deltei Dunării, pe canalele Lipovenilor, Dunavăţ. Accesul terestru se face la 38km de oraşul Tulcea, iar pe apă la 40km.Obiectivele turistice din zonă:

Lacurile Sărătura I, II, III – lacuri şi rezervaţii naturale, în care există depozite de nămoluri negre sapropelice cu calităţi terapeutice.

Refugiul Sărăturile – rezervaţie naturală (zoologică). Refugiul Uzlina – rezervaţie naturală (zoologică). Ruinele fortificaţiei romane – rezervaţie arheologică. Lacul Dranov – lac în Delta Dunării. Satul turistic Murighiol – sat turistic.

Principalele forme de turism practicate: vacanţe – practicate prin intermediul agenţiilor de turism; itinerarii – practicate prin excursii individuale şi organizate; turism specializat – ştiinţific (pentru cei pasionaţi de privitul păsărilor,

cercetători, studenţi); programe speciale pentru cei tineri – pentru cunoaşterea, înţelegerea şi preţuirea

naturii; Photo – Saffari – practicat de către cei care vor să imortalizeze imaginile superbe

pe care le-au văzut; sporturi nautice; pescuitul sportiv şi vânătoarea.

5 Este persoana desemnată de beneficiar cu care Autoritatea Contractantă, respectiv Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, semnează contractul de finanţare (în cazul în care cererea va fi selectată) şi care trebuie să aibă şi responsabilităţi şi putere decizională din punct de vedere financiar. Responsabilul legal va colabora şi cu alţi reprezentanţi împuterniciţi pentru aspectele tehnico-financiare implicate în derularea proiectului pe parcursul derulării contractului şi a celor cinci ani după încheierea acestuia. 

20

Oferta pensiunii turistice se adresează persoanelor tinere şi adulte care doresc petrecerea unei vacanţe într-un ambient liniştit – familial, dar totodată oferind tot confortul unei vieţi moderne, persoane care caută liniştea şi ruperea de agitaţia zilnică din oraşe şi care doresc să se regăsească în atmosfera intimă a satului. De asemenea, pe lista clienţilor noştri vor fi familiile cu copii care doresc să petreacă timpul liber în mijlocul naturii, să viziteze monumentele istorice ale zonei şi care urmăresc contactul copiilor cu frumuseţea peisajelor din Delta Dunării şi tradiţiile săteşti.Încheiind contracte de colaborare cu societăţi din Bucuresti şi nu numai, pensiunea „Sarinastuf” va fi vizitată de grupuri organizate de salariaţi care vor face stadii de pregătire profesională şi team-building. Pentru aceste activităţi, pensiunea oferă toate serviciile necesare: cazare pentru 18 persoane, transportul la pensiune şi la obiectivele care vor fi vizitate, servirea meselor, alte servicii de petrecere a timpului liber.În colaborare cu Inspectoratul Judeţean Tulcea se pot organiza vacanţe pentru grupuri organizate de copii, cantonamente ale cluburilor sportive de juniori şi tabere de pregătire ale olimpicilor.Turiştii străini sunt de asemenea un grup ţintă al pensiunii, aceştia putând să ia contact direct cu istoria, natura, tradiţiile şi datinile româneşti specifice acestei zone. Ca turişti străini sunt aşteptaţi cu predilecţie cei din Uniunea Europeană.Mulţi dintre aceşti turişti vor veni îndreptaţi de către Agenţiile de Turism cu care SC SARINASTUF SRL va încheia contracte de colaborare.

Prezentăm în continuare oferta pensiunilor turistice rurale situate în apropierea zonei în care va fi situată investiţia prezentată în această lucrare:

Tabelul nr.6

Nr.crt.Denumirea pensiunii:

Localitatea:Capacitate de cazare:

Tarife:Nr.de locuri:

Observaţii:

1.

LEBĂDA

sat Dunavăţul

de Jos, com. Murighiol

8 camere cu 2 paturi

separate de 1 persoană

40Eur/pers/zi

28-30Preţul include atât cazarea cât şi masa

(3 mese/zi)

3 camere cu pat

patrimonial45Eur/pers/zi

2 apartamente

60Eur/pers/zi

2. CORMORAN

sat Uzlina, com.

Murighiol

4 camere de 2 persoane 170RON

D-J180RON

V-S

17Preţul include

cazarea şi micul dejun

3 camere de 3 persoane

140RON D-J

150RON V-S

3.

COMPLEXUL TURISTIC CASTALIA

sat Colina, com.

Murighiol

10 camere de 2

persoane140RON/cameră 20

Preţul include doar cazare.

LA TRAIAN Murighiol

10 camere de 2

persoane

1. Între 60-75RON cazare/pers/zi în cameră cu aer

88Plimbarea cu barca se face împreună cu

un ghid care va

21

4.

condiţionat. 2. 20 RON/pers/1

masă 3.70RON/pers/zi +

combustibil

indica locuri de pescuit, de relaxare etc. În barcă grupul minim trebuie să fie

de 2 persoane.Traiful

diferă în funcţie de rapiditatea bărcii.

6 camere de 3 persoane

3 camere de 4 persoane2 apt. de 5 persoane

6 apt. de 4 persoane

1 apt. de 3 persoane

5. MALIUC

Maliuc

9 camere de 2 persoane

80RON/pers/zi

33

Preţul inlcude doar cazare. Preţul pentru

prânz: 30RON/pers/zi, iar pentru mic dejun de

20RON/pers/zi.

3 apt., cu 15 locuri

75RON/pers/zi

6. SOLINIA

sat Dunavăţul

de Jos, com. Murighiol

7 camere cu 2 paturi

Tariful unic pentru cazare este de 90RON/pers.

36

Preţul pentru dejun şi cină este de

24RON/persoană fiecare, iar micu

dejun 12RON/persoană.

6 camere cu 3 paturi1 apt.cu 2 camere

Datorită ritmului din ce în ce mai accelerat al vieţii, datorită stresului cotidian din ce în ce mai apăsător, organizaţiile naţionale şi internaţionale ale turismului prevăd pentru anii următori o creştere accentuată a numărului de turişti mai ales în spaţiul rural, şi în special în locurile cu multă linişte. În România, staţiunile montane, cum ar fi cele din jud. Braşov, sunt deja supra-aglomerate de turişti, acestea transformându-se de-a lungul anilor din „oaze de linişte” în „furnicare” de oameni şi maşini.În satul Sarinasuf nu a fost construită sau amenajată nicio pensiune până în prezent, deşi zona prezintă un potenţial turistic foarte ridicat, satul Sarinasuf putând fi o atracţie la fel ca şi satele şi comunele înconjurătoare, de altfel zona Murighiol fiind considerată „sat turistic”.În continuare prezentăm o situaţie a numărului de pensiuni turistice existente în Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, în perioada 2000 – 2007, conform clasificării din Ordinul 510/2002:

Tabelul nr.7

Numărul pensiunilor turistice rurale din Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea

Anul: Total pensiuni turistice rurale 1 floare 2 flori 3 flori 4 flori2000 2 22001 4 42002 4 42003 6 1 52004 17 10 4 32005 17 5 8 2 22006 24 5 9 4 62007 23 4 10 4 5

Statistica numărului de vizitatori români şi străini, pentru perioada 2000 – 2007, în Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, se prezintă astfel:

22

Structura vizitatorilor în Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, în perioada 2000-2007

010,00020,00030,00040,000

50,00060,00070,00080,00090,000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Vizitatori străini

Vizitatori români

Total vizitatori

3 PREZENTAREA INVESTIŢIEI „ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI TURISTICE ÎN SATUL SARINASUF, COM. MURIGHIOL, JUD. TULCEA

DE CĂTRE S.C. SARINASTUF S.R.L.”

3.1 Tema proiectului, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţile investiţiei

S.C. SARINASTUF S.R.L. doreşte prin prezentul proiect de investiţii construirea unei structuri de cazare a turiştilor şi de petrecere a timpului liber. Pensiunea urmeză a fi construită în satul Sarinasuf, comuna Murighiol, judetul Tulcea. Zona în care va fi amplasată clădirea este în imediata apropiere a lacului Razim; prin amplasarea sa excepţională se pot organiza excursii în Delta Dunării, permite realizarea activităţilor de agrement, pescuit sau admirarea peisajelor mirifice, nedescoperite încă de ochiul uman.

23

În prezentul proiect se propune o construcţie cu regim de înălţime P+M, având destinaţia de pensiune turistica rurală - criteriul 3 stele, la a cărei proiectare s-a respectat Ordinul 636/2008.Terenul pe care se propune construirea pensiunii turistice se află în marginea satului Sarinasuf, într-un loc izolat de zgomot şi agitaţie, accesul se face, folosindu-se un drum public asfaltat care duce până la intrarea în pensiune. Terenul este înconjurat de alte proprietăţi private, pe care nu s-a construit, distanţa până la lacul Razim fiind de aprox. 400m.Alte servicii oferite de pensiunea SARINASTUF:

servicii personale (spălătorie, curăţătorie şi călcarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte);

servicii de educaţie şi activităţi pentru copii (familiarizare şi prezentare istorică a zonei, mituri, rituri, legende locale etc.; activităţi pentru copii în spaţiul special amenajat pentru aceştia în grădina pensiunii sau în piscina care va fi achiziţionată);

activităţi specifice Zonei Delta Dunării (plimbări cu barca sub îndrumarea unui ghid calificat care va stabili trasee de vizitat în Delta Dunării şi care va conduce turiştii în locuri pentru pescuit, înnafara perioadelor de prohibiţie; acesta va stabili şi trasee terestre pentru vizitarea obiectivelor turistice din zonă, trasee care se vor efectua cu ajutorul unui microbuz pus la dispoziţia turiştilor; plimbări cu ATV-ul);

servicii gratuite de parcare, curaţenie în cameră, efectuarea de cumpărături la solicitarea clienţilor.

Această investiţie constituie o oportunitate de dezvoltare mai ales pentru satul Sarinasuf, unde numai există structuri de cazare construite până in prezent, cât şi pentru comuna Murighiol, întreaga zonă prezentând un potenţial turistic dezvoltat, însă insuficient dezvoltat.

Obiectivele proiectuluiPrin proiectul propus se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:1. susţinerea activităţilor specifice turismului rural:Prin proiectul de faţă se va realiza un spaţiu de cazare de trei stele care va oferi turiştilor numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber. Astfel, turiştii vor avea ocazia să parcurgă trasee, sub îndrumarea ghidului care va fi pus la dispoziţia acestora, să facă plimbări în Delta Dunării cu ajutorul bărcii care va fi achiziţionată, să îşi petreacă timpul împreună cu copiii, în natură, să facă plimbări în împrejurimi cu ATV-ul, să meargă în diverse mini-excursii în vederea vizitării împrejurimilor, cu ajutorul microbuzului. 2. creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii şi femeile din mediul ruralÎn cadrul pensiunii vor fi angajate 4 persoane, acestea ocupându-se de toate activităţile pensiunii, atât cele organizatorice, cât şi cele administrative. Personalul va fi selectat în urma unor interviuri teoretice cât şi practice, urmărindu-se angajarea tinerilor şi a femeilor din satul Sarinasuf. Personalul va fi instruit în cadrul unor cursuri de calificare autorizate de Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi Ministerului Turismului.

3.2 Descrierea proiectului de investiţii

Proiectul de investiţii va fi realizat pe un teren cu o suprafaţă de 1,200mp, într-o zonă care face parte din Rezervaţia DELTA DUNĂRII, parte a patrimoniului mondial al UNESCO din 1991 ca rezervaţie a biosferei.Categoria de importanţă a construcţiei este C – construcţii de importanţă normală, cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite.

24

Lotul de 1,200mp va fi împărţit în 3 loturi egale, pe fiecare lot va fi amplasată câte o casă cu regim de înălţime P+M, mansarda fiind locuibilă.Fiecare casă va fi achiziţionată „la cheie” de la un furnizor autohton, vor fi case de tip „lacustru”, montate pe fundaţii alcătuite din grinzi de fundare din lemn înălţate (datorită solului de tip sărătură), amprenta la sol va fi de aprox. 70mp, suprafaţa desfăşurată 128mp, înălţimea maximă totală 6.7m şi vor avea următoarea compartimentare:

PARTERUL Living+bucătărie „americană” 1 cameră 1 baie Scară de acces + casa scării 1 terasă Hol Vestibul/windfang

MANSARDĂ 2 dormitoare 2 băi Hol Cameră de depozitare

În Anexa nr.3 prezentăm schiţa pensiunii SARINASTUF, împreună cu releveele construcţiilor din cadrul acesteia.Finisajele caselor vor fi obişnuite:

- panouri de lemn tratat ignifug;- tencuieli uscate la pereţii interiori şi vopsitorii şi vopsea lavabilă la cei exteriori;- pardoseli calde (parchet şi mochetă) în camerele de locuit, scara interioară şi

holul de la mansardă, şi gresie în vestibul, holul de la parter, băi, bucătărie, camera de depozitare şi terasa exterioară, aferentă fiecărei case;

- tâmplărie din lemn.Acoperişul va fi din lemn cu panta de minimum 50%, iar acoperirea se va face cu stuf, cu o grosime de minim 40 cm; atât şarpanta cât şi stuful vor fi ignifugate şi tratate chimic împotriva insectelor.

În curte vor fi amenajate următoarele: Anexa - care va cuprinde recepţia pensiunii, spălătoria, grup sanitar cu duş,

lavoar şi WC, bucătărie de vară cu spaţiu pentru servirea mesei şi grătar pentru prepararea meselor; Anexa va fi achiziţionată de la acelaşi furnizor cu cel al caselor;

Foişor pentru desfăşurarea diverselor activităţi, incluzând şi servirea mesei, având o suprafaţă de 13,5mp, realizat din lemn şi acoperit cu stuf;

Loc de joacă pentru copii mobilat cu echipamente speciale, cu o suprafaşă de 20mp;

Piscină supraterană, cu o suprafaţă de aprox. 40mp.

REALIZAREA ÎMPREJMUIRII ŞI A SPAŢIILOR VERZIPentru circulaţia pietonală curtea va fi amenajată cu trotuare şi alei pavate astfel:

Trotuarul va fi realizat din piatră spartă Platforma auto şi platforma de parcare a bărcii vor fi amenajate cu pietriş de râu

în care se montează traverse prefabricate din beton Pubela de gunoi va fi situată în zona anexei şi va avea prevăzut un acces pavat şi

o sursă exterioară de apă curentă pentru igienizarea spaţiuluiAprox . 40% din suprafaţă exterioară a construcţiilor va avea funcţiunea de grădină cu vegetaţie joasă, arburşti decorativi şi soiuri de pomi fructiferi specifici zonei, pentru crearea unui ambient plăcut.

25

Vor exista 3 accese:1. acces pietonal cu lăţime de 1.1m2. acces auto cu lăţime de 3.5m3. acces de parcare a bărcilor cu lăţime de 4m

Gardul spre strada principală va avea o lungime de 41.5m şi va fi realizat din soclu de 40cm din piatră aparentă şi confecţie metalică transparentă la partea superioară, până la înălţimea de 2m. Cadrul porţii pietonale va avea înălţimea de max. 2.3m.Spre vecini, gardul va fi opac şi va fi realizat la partea inferioară din soclu de beton şi la partea superioară din stuf sau lemn, cu înălţimea max. de 2.2m.Porţile de acces auto şi pentru bărci vor fi realizate din confecţii metalice ca şi panourile gardului şi vor fi susţinute de stâlpi metalici şi vor avea mecanism de deschidere manual.

UTILITĂŢIAPĂ/CANALIZARE

Debitul de apă necesar va fi asigurat de la puţul forat realizat în curtea interioară a piscinii, acesta va fi echipat cu un grup de pompare cu hidrofor.Încălzirea apei menajere va fi asigurată de centralele electrice prevăzute pentru fiecare căsuţă.Pentru anotimpurile călduroase sunt prevăzute, pentru încălzirea apei menajere, 3 panouri solare, acestea urmând a fi instalate pe o structură metalică independentă în curtea interioară, însă sunt considerate ca instalaţie sanitară a caselor achiziţionate.Necesarul de obiecte sanitare/dotări:Toate obiectele sanitare (cabine duş, lavoare, vas WC, rezervor WC), atât din băi, cât şi din bucătării, dar şi cele din Anexă, intră ca instalaţii sanitare ale construcţiilor, ele fiind furnizate în cadrul construcţiilor achiziţionate „la cheie”. În zona deschisă a anexei (zona cuptorului) va fi prevăzută de asemenea, o chiuvetă, necesară păstrării igienei în zona cuptorului.Pentru întreţinerea curţii şi pentru igienizarea spaţiului rezervat pubelei de gunoi, va fi prevăzută şi o sursă de alimentare cu apă exterioară.În apropierea piscinei va fi instalat un hidrant exterior de incendiu cu rezervor de apă cu o capacitate de 4mc, prevăzut de documentaţia pentru Protecţia la incendiu.Apele uzate menajere vor fi colectate de un rezervor ce va face parte dintr-o ministaţie de tratare a apelor uzate şi care urmează să fie instalată conform planului anexat şi vidanjate de către o societate specializată, care se va ocupa şi de ridicarea gunoiului. Aceasta este calculată pentru a prelua apele menajere de la toate cele 3 case, de la Anexă, dar şi de la piscină, şi va fi achiziţionată tot de la un furnizor autohton.

ELECTRICEAlimentarea va fi asigurată de la punctul trafo situat la cca. 700m de proprietate. Pentru fiecare căsuţă va exista un panou general situat la parter, în spaţiul de sub scara de acces la mansardă. În fiecare cameră vor exista:

2 prize duble 1 priză TV 1 priză Internet

La capătul scării va exista câte un întrerupător tip „capăt de scară” care va închide/deschide lumina de la mansardă.În bucătărie vor fi asigurate 3 prize duble pentru diferitele accesorii de bucătărie.În living vor fi asigurate 2 prize duble, priză TV şi priză pentru Internet.Fiecare căsuţă va avea prevăzută o priză dublă exterioară.Curtea va fi iluminată de 4 stâlpi înalţi, câte unul în fiecare colţ al întregii proprietăţi, iar pe aleile de acces pietonal vor fi montaţi stâlpi cu înălţimi reduse.

26

Pentru piscină, foişor şi anexă vor fi asigurate circuite exterioare speciale.

TERMICE/CLIMATIZAREÎncălzirea în fiecare imobil va fi asigurată de către o centrală termică alimentată electric. Centralele vor fi amplasate în spaţiul rezultat sub scara de acces la mansardă.Vor fi achiziţionate câte 4 aparate de aer condiţionat pentru fiecare căsuţă, amplasate astfel: 1 aparat în living, 1 aparat în dormitorul de la parter şi câte 1 aparat în fiecare dormitor de la mansardă.

Toate dotările care vor fi achiziţionate pentru îndeplinirea criteriilor minime de clasificare a pensiunii de 3 stele, şi care nu sunt cuprinse în „pachetul” caselor şi a Anexei, sunt prezentate în Anexa nr.4.

În cadrul acestui proiect de investiţii vor mai fi achiziţionate: o piscină cu o suprafaţă de aprox. 40mp, montată la o adâncime de 0.8m sub

nivelul solului şi înălţată deasupra nivelului solului până la 0.7m; puscină va fi dotată cu umbreluţe de soare şi şezlong-uri;

un ATV pentru plimbări în zonele apropiate de pensiune; o barcă de agrement pentru plimbări în Delta Dunării, precum şi un peridoc

pentru transportarea acesteia; un microbuz pentru transportul turiştilor în excursiile stabilite pe uscat.

De asemenea, proiectul cuprinde şi investiţia în realizarea unei pagini Web, pentru promovarea pensiunii şi accesul mai facil al potenţialilor turişti la informaţiile privind pensiunea SARINASTUF.

3.3 Devizele pe obiect şi Devizul General al investiţiei

În urma calculelor tehnice, prezentăm în continuare o sinteză a devizelor pe obiect, pentru ambele variante ale proiectului de investiţii, alcătuite în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.28/09.01.2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice eferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. Devizele generale aferente proiectului de înfiiţarea a pensiunii turistice „Sarinastuf”, în cele două variante, este prezentat în Anexa nr.5, împreună cu bugetele indicative pentru fiecare variantă..

Tabelul nr.8

Nr. Crt

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea totală în RON fără TVA

Valoarea totală în EURO fără TVA

VAR.1 VAR.2 VAR.1 VAR.2  CASE        1 Terasamente 367 1,100 100 300

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 66,669.54 78,866.30 18,175 21,500

3 Izolaţii 30,079.24 30,079.24 8,200 8,2004 Instalaţii sanitare 12,471.88 12,471.88 3,400 3,4005 Instalaţii electrice 4,035.02 4,035.02 1,100 1,100

6Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio 7,395.09 7,395.09 2,016 2,016

7 Instalaţii de telecomunicaţii 366.82 366.82 100 100

27

8 Dotări 56,613 56,613 15,433 15,433  TOTAL DEVIZ / CASĂ 177,997 190,928 48,524 52,049

  TOTAL DEVIZ / 3 CASE 533,991.80572,783.0

1145,573.2

5156,148.2

5

  TOTAL TVA 101,458.44108,828.7

7 27,658.92 29,668.17

  TOTAL OBIECT 635,450.24681,611.7

9173,232.1

7185,816.4

2             ANEXĂ        1 Terasamente 183 550 50 150

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 24,301.83 29,529.01 6,625 8,050

3 Izolaţii 3,668.20 3,668.20 1,000 1,0004 Instalaţii sanitare 3,301.38 3,301.38 900 9005 Instalaţii electrice 1,467.28 1,467.28 400 4006 Instalaţii de telecomunicaţii 366.82 366.82 100 1007 Utilaje si echipamente de transport 214,957 214,957 58,600 58,6008 Dotari 17,722 17,722 4,831 4,831

  TOTAL DEVIZ 265,967.72271,561.7

2 72,506.33 74,031.33  TOTAL TVA 50,533.87 51,596.73 13,776.20 14,065.95

  TOTAL OBIECT 316,501.58323,158.4

5 86,282.53 88,097.28             FOIŞOR+SPAŢIU DE JOACĂ        1 Terasamente 183 183 50 50

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 366.82 366.82 100 100.00

3 Dotari 8,850 8,850 2,413 2,413  TOTAL DEVIZ 9,400.46 9,400.46 2,562.69 2,562.69  TOTAL TVA 1,786.09 1,786.09 486.91 486.91  TOTAL OBIECT 11,186.55 11,186.55 3,049.60 3,049.60             PISCINĂ        1 Terasamente 367 367 100 100

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 1,834.10 1,834.10 500 500

3 Izolaţii 2,567.74 2,567.74 700 7004 Instalaţii sanitare 5,502.30 5,502.30 1,500 1,5005 Instalaţii electrice 1,834.10 1,834.10 500 5006 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 1,100 1,100 300 300

7Procurare utilaje şi echipamente tehnologice 47,687 47,687 13,000 13,000

8 Dotări 1,170.00 1,170.00 319 319  TOTAL DEVIZ 62,062 62,062 16,919 16,919

  TOTAL TVA11791.802

8 11791.803 3214.61 3214.61  TOTAL OBIECT 73,854 73,854 20,134 20,134             STAŢIE DE TRATARE        1 Terasamente 183 183 50 50

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 550.23 550.23 150 150

28

3 Izolaţii 733.64 733.64 200 2004 Instalaţii sanitare 5,502.30 5,502.30 1,500 1,5005 Instalaţii electrice 183.41 183.41 50 506 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 1,467 1,467 400 400

7Procurare utilaje şi echipamente tehnologice 31,180 31,180 8,500 8,500

  TOTAL DEVIZ 39,800 39,800 10,850 10,850  TOTAL TVA 7561.9943 7561.9943 2061.5 2061.5  TOTAL OBIECT 47,362 47,362 12,912 12,912

Bugetele indicative ale proiectului, în cele două variante, realizate în conformitate cu prevederile Fişei Măsurii 3.1.3., parte integrantă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea consolidată din luna februarie a anului 2008, aprobat şi de Consiliul European, sunt prezentate în cadrul Anexei nr.6.Conform acestora, valorile totale ale proiectului de investiţii este:

Tabelul nr.9:

VARIANTA DE PROIECT:

Valoarea proiectului cu TVA

Valorea proiectului cu TVA

RON EURO RON EURVARIANTA 1 1,255,151.00 240,623.73 1,054,748.46 287,538.43VARIANTA 2 1,310,610.00 355,742.68 1,101,352.94 300,243.43

Conform bugetelor indicative, ajutor public nerambursabil din partea Uniunii Eurpene este de:

Varianta 1: 524,315 RON, respectiv Varianta 2: 547,617 RON.

Acest ajutor se calculează ca fiind 50% din valoarea cheltuielilor declarate ca fiind eligibile, fără TVA. Restul sumei va fi acoperit din surse proprii ale beneficiarului.

Durata de realizare a proiectului va fi de 1 an, începând cu luna ianuarie a anului 2009.

3.4 Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor în primul an de funcţionare

SITUAŢIA VENITURILORConsiderăm că darea în funcţiunea pensiunii va avea loc la data de 01.01.2010. Gradul de ocupare al pensiunii pe fiecare lună a anului şi tarifele practicate pentru cazare şi plimbările cu barca şi ATV-ul se prezintă astfel:Tabelul nr.10

Luni Nr. ZileGrad de ocupare

Preţ Cazare/camera (RON fără TVA)

Preţ plimbare cu ATV (RON fără

TVA/h)

Preţ plimbare cu barca (RON fără

TVA/pers)

Ianuarie 31 60% 150 40 0Februarie 28 60% 150 40 0

Martie 31 70% 150 40 20Aprilie 30 70% 150 50 20

29

Mai 31 80% 170 50 23Iunie 30 80% 170 55 23Iulie 31 90% 180 55 25

August 31 90% 180 55 25Septembrie 30 80% 180 55 25Octombrie 31 70% 170 55 20Noiembrie 30 70% 150 50 20Decembrie 31 60% 150 40 0

Tabelul nr.11 Situaţia veniturilor obţinute în primul an de funcţionare a pensiunii „SARINASTUF”

Nr.crt Venituri TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 AN 1

1CAZARE 77,085.00 103,014.00 129,276.00 86,661.00 396,036.00

2ATV 22,840.00 36,100.00 43,890.00 29,875.00 132,705.00

3BARCA 12,152.00 43,187.20 55,860.00 23,912.00 135,111.20

TOTAL VENITURI: 112,077.00 182,301.20 229,026.00 140,448.00 663,852.20

În previzionarea veniturilor am luat în considerare următoarele:1. cazarea se face în toate cele 9 camere;2. plimbările cu ATV-ul vor dura 5h/zi;3. plimbările cu barca vor dura 4h/zi şi la o singură plimbare vor participa 7 persoane.

SITUAŢIA CHELTUIELILOR CHELTUIELI CU PERSONALUL

Tabelul nr.12

Nr. Crt Categorii de personal Nr.persoane

Salarii brute lunare

Total trimestrial Total anual

1 Administrator 1 1,400.00 4,200.00 16,800.002 Ghid 1 1,300.00 3,900.00 11,700.003 Menajera 2 1,200.00 7,200.00 28,800.004 Instalator, gradinar 1 1,200.00 3,600.00 14,400.00

TOTAL 5 5,100.00 18,900.00 71,700.00

Tabelul nr.12Nr. Crt Esantionare UM TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4

TOTAL ANUAL:

1 Cheltuieli cu salariile RON 18,900.00 18,900.00 18,900.00 18,900.00 75,600.00

2Asig si protectia sociala RON 6,161.40 6,161.40 6,161.40 6,161.40 24,645.60

3 Impozitul pe salarii RON 2,038.18 2,038.18 2,038.18 2,038.18 8,152.70TOTAL TRIMESTRIAL: RON 27,099.58 27,099.58 27,099.58 27,099.58 108,398.30

Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială reprezintă 32.6% din salariul brut, iar impozitul pe salarii reprezintă 16% din venitul impozabil.

CHELTUIELI CU APA ŞI ENERGIA ELECTRICĂTabelul nr.13

Consumabile Cantitate (m³/kw)

Pret RON/

Pret RON/lună

Detalii

30

m³/kw

Apa**240

2

480 pentru grad de ocupare de 100%, pentru lunile:mai,iunie, iulie, august, septembrie

Apa*150 300

pentru grad de ocupare de 100%, pentru lunile: ianuarie, februarie, martie, aprilie, octombrie, noiembrie, decembrie

Energie electrică**7200

0.42880

pentru grad de ocupare de 100%, pentru lunile: ianuarie, februarie, martie, iunie, iulie,august, noiembrie, decembrie

Energie electrică* 3600 1440pentru grad de ocupare de 100%, pentru lunile:aprilie,mai,septembrie,octombrie.

Tabelul nr.14

Nr.crt. Utilităţi UM TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4TOTAL ANUAL:

1 Apă şi energie RON 6042 6450 7584 5352 25428TOTAL TRIMESTRIAL: RON 6042 6450 7584 5352 25428

CHELTUIELI CU ALTE MATERIALETabelul nr.15

Nr.crt.ALTE

MATERIALE: UM TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4TOTAL ANUAL:

1 Combustibil RON 5,600.48 9,269.44 10,597.44 7,099.04 32,566.40

2Produse pentru întreţinerea curăţeniei RON 3230 4500 6250 4000 17980

3

Produse igienice pentru pensiune (săpun, gel de duş, şampon, hârtie igienică) RON 1330 1800 2500 1600 7230

TOTAL TRIMESTRIAL: RON 10,160.48 15,569.44 19,347.44 12,699.04 57,776.40

Pentru calcularea cheltuiellilor cu combustibilul am luat în considerare următoarele date:Tabelul nr.16

Mijloc de transport

Ore de funcţionare

Viteza medie (km/h)

Consum mediu de

combustibil (l/100km)

Preţ (RON/l)

ATV 4 30 4% 4

Barcă 5 40 7% 4

Microbuz 3 60 8% 4

CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILETabelul nr.17

Nr.crt. Mijloace fixe

Valoare de achizitie (RON)

Durata de amortizare

(ani)

Amortizarea anuala

(RON/an)1 Teren 118,850.00 50.00 2,377.00

31

2 Constructie – Case 364,152.00 40.00 9,103.803 Constructie – Anexa 33,289.00 40.00 832.234 Microbuz 99,041.40 10.00 9,904.145 ATV 23,843.30 3.00 7,947.776 Barca 88,036.80 14.00 6,288.347 Peridoc 4,035.02 4.00 1,008.769 Statie de tratare 31,180.00 8.00 3,897.5010 Piscina 47,686.60 20.00 2,384.3311 Mobilier living 8,100.00 9.00 900.0012 Mobilier dormitory 9,000.00 9.00 1,000.0013 Mobilier dormitory 21,000.00 9.00 2,333.3314 Mobilier fot+mas 13,500.00 9.00 1,500.0015 Masina de spalat rufe 3,240.00 4.00 810.0016 Gratar 2,000.00 5.00 400.0017 Lap-top 2,500.00 3.00 833.3318 Foisor 4,500.00 5.00 900.00

TOTAL: 52,420.53

Tabelul nr.18

Nr.crt.Cheltuieli cu amortizarea TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4

TOTAL ANUAL:

1 Amortizări 13,105.13 13,105.13 13,105.13 13,105.13 52,420.53TOTAL SEMESTRIAL: 13,105.13 13,105.13 13,105.13 13,105.13 52,420.53

CHELTUIELI CU TERŢIITabelul nr.19

Nr. Crt Cheltuieli Pe an Detalii

1 Asigurare

1000 Pensiune500 Microbuz200 ATV700 Barca

2 Firmă salubrizare 2000  

3 Internet+telefonie fixă+Cablu TV1200  

4 Reclama 6000  Total servicii 9600  

Tabelul nr.20

Nr.crt Cheltuieli TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 TOTAL ANUAL:

1 Cheltuieli către terţi 2,400.00 2,400.00 2,400.00 2,400.00 9,600.00

TOTAL TRIMESTRIAL: 2,400.00 2,400.00 2,400.00 2,400.00 9,600.00

CHELTUIELI CU IMPOZITETabelul nr.21

Nr.crt Obiect impozitat

Valoarea impozitului

annual1 Teren 50002 Construcţii 3,974.413 Barcă 8004 Microbuz 2805 Peridoc 7

32

6 ATV 28

TOTAL IMPOZIT ANUAL: 10089.41

Tabelul nr.22

Nr.crt. Cheltuieli TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 TOTAL ANUAL:

1 Impozite 2,522.35 2,522.35 2,522.35 2,522.35 10,089.41

TOTAL TRIMESTRIAL: 2,522.35 2,522.35 2,522.35 2,522.35 10,089.41

ALTE CHELTUIELITabelul nr.23

Nr.crt. Cheltuieli (RON) TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 TOTAL ANUAL:1 Alte cheltuieli 375 375 375 375 1500

TOTAL SEMESTRIAL 375 375 375 375 1500

Tabelul nr.24 Situaţia cheltuielilor totale anuale în primul an de funcţionare al pensiunii „SARINASTUF”

Nr.crt SPECIFICAŢIE U.M. TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 AN 11 ALTE MATERIALE RON 10,160.48 15,569.44 19,347.44 12,699.04 57,776.402 ENERGIE SI APA RON 6,042.00 6,450.00 7,584.00 5,352.00 25,428.003 PERSONALUL RON 27,099.58 27,099.58 27,099.58 27,099.58 108,398.304 AMORTIZARE RON 13,105.13 13,105.13 13,105.13 13,105.13 52,420.535 TERTI RON 2,400.00 2,400.00 2,400.00 2,400.00 9,600.006 IMPOZITE RON 2,522.35 2,522.35 2,522.35 2,522.35 10,089.417 ALTE CHELTUIELI RON 375 375 375 375 1,500

 TOTAL

CHELTUIELI RON 61,704.54 67,521.50 72,433.50 63,553.10 265,212.64

Situaţia principalilor indicatori la sfârşitul primului an de funcţionare al pensiunii „SARINASTUF” se prezintă astfel:Tabelul nr.25

Nr.crt SPECIFICAŢIE U.M. TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 AN 1

1 TOTAL VENITURI RON 112,077.00 182,301.20 229,026.00 140,448.00 663,852.20

2TOTAL

CHELTUIELI RON 61,704.54 67,521.50 72,433.50 63,553.10 265,212.643 PROFIT BRUT RON 50,372.46 114,779.70 156,592.50 76,894.90 398,639.564 IMPOZIT PE PROFIT RON 8,059.59 18,364.75 25,054.80 12,303.18 63,782.335 PROFIT NET RON 42,312.87 96,414.95 131,537.70 64,591.72 334,857.23

În condiţiile în care schimbăm modalitatea de construcţie a fundaţiilor celor 3 case şi a Anexei, din grinzi de lemn, în fundaţie continuă cu descărcări pe reazeme izolate, tratate special pentru tipul de sol „sărătură”, atunci valoarea fundaţiilor ar fi mult mai mare, valoarea totală a proiectului de investiţii conform devizului general, inclusiv TVA, va fi

33

de 1,310,610 RON, modificându-se calculul amortizărilor şi al impozitelor, situaţia principalilor indicatori devenind următoarea:Tabelul nr.26

Nr.crt SPECIFICAŢIE U.M. TRIM 1 TRIM 2 TRIM 3 TRIM 4 AN 1

1 TOTAL VENITURI RON 112,077.00 182,301.20 229,026.00 140,448.00 663,852.20

2TOTAL

CHELTUIELI RON 62,092.93 67,909.89 72,821.89 63,941.49 266,766.193 PROFIT BRUT RON 49,984.07 114,391.31 156,204.11 76,506.51 397,086.014 IMPOZIT PE PROFIT RON 7,997.45 18,302.61 24,992.66 12,241.04 63,533.765 PROFIT NET RON 41,986.62 96,088.70 131,211.46 64,265.47 333,552.25

4 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTIŢII

Pentru evaluarea eficienţei economice a proiectului de investiţii vom calcula următorii indicatori, utilizând tehnica actualizării,după următoarele formule:

1. Cheltuieli specifice recalculate kact = Kact / Vact, unde: kact = cheltuieli specifice recalculate actualizate Kact = cheltuieli anuale recalculate actualizate Vact = venituri anuale actualizate

Kact = Iact + Ch act, unde: Iact = investiţia actualizată Chact = cheltuieli anuale actualizate

2. Termenul de recuperare a investiţiei34

Tact = {log Ph – log[Ph – a x Iact x (1+a)d]} / log(1+a), unde: Ph = profit anual a = factor de actualizare d = perioada de realizare a investiţiei3. Randamentul economic al investiţieiRact = (Pact / Iact) – 1, unde: Pact = profit anual actualizat 4. Pragul de rentabilitate PR = CF/(V-CV) x 100, unde: CF = cheltuieli fixe CV = cheltuieli variabile V = veniturile totale

Pentru primii 3 indicatori am folosit o rată de actualizare a=12%, perioada de realizare a investiţiei d = 1an, iar valorile veniturilor, cheltuielilor şi profitului brut s-au considerat constante pe perioada de funcţionare a pensiunii „Sarinastuf”, alegând D = 15 ani pentru aceasta.În tabelul nr.27 prezentăm valorile finale pentru cei 4 indicatori de mai sus, calculaţi pentru ambele variante ale proiectului de investiţii:

Tabelul nr.27:Nr.crt. INDICATOR UM VAR.1 VAR.2

1 Cheltuieli specifice recalculateRON cheltuieli totale actualizate / 1 RON venituri actualizate 0.6771 0.6917

2 Termenul de recuperare a investiţiei ani 4.1873 4.4498

3 Randamentul economicRON profit final actualizat / 1 RON investiţie actualizată 1.1632 1.0635

4 Pragul de rentabilitate % 31.35 31.61

Analizând aceste rezultate, observăm că varianta optimă este prima, deoarece: pentru cheltuielile specifice recalculate, efortul total actualizat ce revine la 1

RON venituri actualizate este mai mic în prima variantă; termenul de recuperare a investiţiei este mai mic în prima variantă, respectiv 4

ani şi aprox.2 luni, în comparaţie cu 4 ani şi aprox.5 luni; profitul obţinut după recuperarea investiţiei ce revine la 1 RON investit este de

1.1632 RON, în prima variantă, în comparaţie cu 1.0635 RON.

EVALUAREA EFICIENŢEI PROIECTULUI DE INVESTIŢII CONFORM METODOLOGIEI B.I.R.D.

La evaluarea eficienţei economice a proiectelor de investiţii cu finanţare internaţională, rambursabilă sau nerambursabilă, deci şi în cazul de faţă, în care finanţarea proiectului se face din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, este utilizată doar analiza economică.La stabilirea veniturilor şi a cheltuielilor nu se vor lua în considerare taxele, impozitele indiferent de natura lor, şi nici cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, deoarece s-ar face o dublă înregistrare, contravaloarea mijloacelor fixe fiind luată în calcul prin intermediul investiţiilor realizate.

Indicatorii specifici acestei metodologii sunt următorii:1. Raportul dintre veniturile şi costuri, actualizate

d+D d+D

Rv/c = {Σ[Vh/(1+a)h]} / {Σ[(Ih+Ch)/(1+a)h]}, unde: Vh=venitul anual h=1 h=1 a=factor de actualizare

Ih=valoarea investiţiei

35

Ch=cheltuieli anuale d=durata de realizare a investiţiei D=durata de funcţionarea

2. Venitul net actualizat d+D

VNA = Σ [Vh – (Ih+Ch)] x [1/(1+a)h] h=1

3. Rata internă de rentabilitate RIR = amin + (amax – amin) x [VNA+/(VNA++|VNA_|)]

În urma calculelor prezentate în tabelul nr.27 şi 28, valoarea acestor indicatori este următoarea:Tabelul nr.29:Nr.crt. Indicator UM VARIANTA 1 VARIANTA 2

1 Raportul venituri/cheltuieliRON venituri totale la 1

RON cheltuieli totale 1.58 1.562 Venitul net actualizat RON 1,591,487.65 1,562,776.043 Rata internă de rentabilitate % 50.4 48.3

Din punct de vedere al acestor indicatori, observăm o eficienţă ridicată a proiectului de investiţii în ambele variante. Astfel, raportul venituri / cheltuieli supraunitar în ambele cazuri, ceea ce presupune că valoarea veniturilor înregistrate permite acoperirea cheltuielilor efectuate şi obţinerea de profit.Venitul net actualizat este mai mare decât 0 în ambele variante, prezentând o eficienţă puţin mai ridicată în prima variantă.La nivelul economiei naţionale proiectul se caracterizează printr-o eficienţă foarte ridicată în ambele variante, prin comparaţie cu eficienţa medie pe ramura turismului rural (aceasta fiind în jur de 10%).

36

Tabelul nr. 27 Calculul indicatorilor pentru analiza financiară a proiectului de investiţii – varianta 1Nr.cr

t.INDICAT

OR d AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9AN 10

AN 11

AN 12

AN 13

AN 14

AN 15

TOTAL

1Investitia anuala

1,255,151.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

2Nerambursabil

524,315.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

3

Cheltuieli anuale, excluiv taxe, dobanzi, impozite, amortizari 0.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0  

4

Venituri din vanzarea serviciilor 0.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

5Cheltuieli totale

1,255,151.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0  

6 Venituri totale524,315.

0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0  

7 Profit

-730,836.

0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0  

8 Impozit 0.070,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

3  

9Total cheltuieli

1,255,151.0

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3  

10

Factor de actualizare, pentru a=12% 0.9 0.8 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2  

11

Cheltuieli totale actualizate

1,120,670.5

211,127.5

188,506.7

168,309.5

150,276.4

134,175.3

119,799.4

106,963.8

95,503.4

85,270.9

76,134.7

67,977.4

60,694.1

54,191.2

48,385.0

43,200.9

2,731,186.5

12Venituri totale actualizate

468,138.4

505,302.9

451,163.3

402,824.4

359,664.6

321,129.1

286,722.5

256,002.2

228,573.4

204,083.4

182,217.3

162,694.0

145,262.5

129,698.7

115,802.4

103,395.0

4,322,674.2

13

Flux de numerar actualizat, pentru a=12%

-652,532.

1294,17

5.4262,65

6.6234,51

4.9209,38

8.3186,95

3.8166,92

3.0149,03

8.4133,07

0.0118,81

2.5106,08

2.694,716.

684,568.

475,507.

567,417.

460,194.

11,591,48

7.7

14

Factor de actualizare, pentru a=50% 0.7 0.4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

15

Cheltuieli totale actualizate

836,767.3

117,705.9

78,470.6

52,313.7

34,875.8

23,250.6

15,500.4

10,333.6 6,889.1 4,592.7 3,061.8 2,041.2 1,360.8 907.2 604.8 403.2

1,189,078.7

37

16Venituri totale actualizate

349,543.3

281,712.0

187,808.0

125,205.3

83,470.2

55,646.8

37,097.9

24,731.9

16,487.9

10,992.0 7,328.0 4,885.3 3,256.9 2,171.3 1,447.5 965.0

1,192,749.3

17

Flux de numerar actualizat, pentru a=50%

-487,224.

0164,00

6.1109,33

7.472,891.

648,594.

432,396.

321,597.

514,398.

3 9,598.9 6,399.3 4,266.2 2,844.1 1,896.1 1,264.1 842.7 561.8 3,670.6

18

Factor de actualizare, pentru a=55% 0.6 0.4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

19

Cheltuieli totale actualizate

809,774.8

110,234.5

71,119.0

45,883.2

29,602.1

19,098.1

12,321.4 7,949.3 5,128.6 3,308.7 2,134.7 1,377.2 888.5 573.2 369.8 238.6

1,120,001.8

20Venituri totale actualizate

338,267.7

263,830.2

170,213.0

109,814.8

70,848.3

45,708.6

29,489.4

19,025.4

12,274.5 7,919.0 5,109.0 3,296.2 2,126.6 1,372.0 885.1 571.1

1,080,750.9

21

Flux de numerar actualizat, pentru a=55%

-471,507.

1153,59

5.799,094.

063,931.

641,246.

226,610.

517,168.

011,076.

2 7,145.9 4,610.3 2,974.4 1,918.9 1,238.0 798.7 515.3 332.5 -39,250.9

Tabelul nr. 28 Calculul indicatorilor pentru analiza financiară a proiectului de investiţii – varianta 2Nr.cr

t.INDICAT

OR d AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10 AN 11 AN 12 AN 13 AN 14 AN 15 TOTAL

1Investitia anuala

1,310,610.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

2Nerambursabil

547,617.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

3

Cheltuieli anuale, excluiv taxe, dobanzi, impozite, amortizari 0.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0  

4

Venituri din vanzarea serviciilor 0.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

5Cheltuieli totale

1,310,610.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0  

6Venituri totale

547,617.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

7 Profit

-762,993.

0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0439,302

.0  

8 Impozit 0.070,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

370,288.

3  

9Total cheltuieli

1,310,610.0

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3

264,838.3  

38

10

Factor de actualizare, pentru a=12% 0.9 0.8 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2  

11

Cheltuieli totale actualizate

1,170,187.5

211,127.5

188,506.7

168,309.5

150,276.4

134,175.3

119,799.4

106,963.8

95,503.4

85,270.9

76,134.7

67,977.4

60,694.1

54,191.2

48,385.0

43,200.9

2,780,703.5

12

Venituri totale actualizate

488,943.8

505,302.9

451,163.3

402,824.4

359,664.6

321,129.1

286,722.5

256,002.2

228,573.4

204,083.4

182,217.3

162,694.0

145,262.5

129,698.7

115,802.4

103,395.0

4,343,479.5

13

Flux de numerar actualizat, pentru a=12%

-681,243.

8294,175

.4262,656

.6234,514

.9209,388

.3186,953

.8166,923

.0149,038

.4133,070

.0118,812

.5106,082

.694,716.

684,568.

475,507.

567,417.

460,194.

11,562,77

6.0

14

Factor de actualizare, pentru a=45% 0.7 0.5 0.3 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

15

Cheltuieli totale actualizate

903,869.0

125,963.5

86,871.4

59,911.3

41,318.1

28,495.3

19,651.9

13,553.0 9,346.9 6,446.2 4,445.6 3,065.9 2,114.4 1,458.2 1,005.7 693.6

1,308,210.2

16

Venituri totale actualizate

377,666.9

301,475.4

207,914.1

143,389.0

98,889.0

68,199.3

47,034.0

32,437.2

22,370.5

15,427.9

10,640.0 7,337.9 5,060.6 3,490.1 2,407.0 1,660.0

1,345,398.8

17

Flux de numerar actualizat, pentru a=45%

-526,202.

1175,511

.9121,042

.783,477.

757,570.

839,704.

027,382.

118,884.

213,023.

6 8,981.8 6,194.3 4,272.0 2,946.2 2,031.8 1,401.3 966.4 37,188.6

18

Factor de actualizare, pentru a=50% 0.7 0.4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

19

Cheltuieli totale actualizate

873,740.0

117,705.9

78,470.6

52,313.7

34,875.8

23,250.6

15,500.4

10,333.6 6,889.1 4,592.7 3,061.8 2,041.2 1,360.8 907.2 604.8 403.2

1,226,051.4

20

Venituri totale actualizate

365,078.0

281,712.0

187,808.0

125,205.3

83,470.2

55,646.8

37,097.9

24,731.9

16,487.9

10,992.0 7,328.0 4,885.3 3,256.9 2,171.3 1,447.5 965.0

1,208,284.0

21

Flux de numerar actualizat, pentru a=50%

-508,662.

0164,006

.1109,337

.472,891.

648,594.

432,396.

321,597.

514,398.

3 9,598.9 6,399.3 4,266.2 2,844.1 1,896.1 1,264.1 842.7 561.8 -17,767.4

39

ANALIZA RISCULUI ŞI SENSIBILITĂŢII PROIECTULUI DE INVESTIŢII

Pentru această analiză, vom considera că din anul 4 de funcţionare al pensiunii „Sarinastuf” vor creşte cu un procent de 10% anual, cheltuielile totale. În Anexa nr.6 şi nr.7 prezentăm calculele de evaluare a eficienţei economice, în condiţiile modificării prezentate.Valoarea principalilor indicatori de evaluare a eficienţei proiectului de investiţii în urma acestor calcule este :Tabelul nr.30:Nr.crt. Indicator UM VARIANTA 1 VARIANTA 2

1 Raportul venituri/cheltuieliRON venituri totale la 1 RON

cheltuieli totale 1.35 1.332 Venitul net actualizat RON 1,124,125.80 1,095,414.193 Rata internă de rentabilitate % 48 45.6

Se observă că valorile indicatorilor în cadrul analizei de senzitivitate sunt mai mici decât cele din analiza financiară, ceea ce relevă că proiectul de investiţii este sensibil faţă de modificarea cheltuielilor de producţie. Cu toate acestea, ratele interne de rentabilitate sunt peste nivelul eficienţei medii pe economie la nivel de ramură.

5 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În cadrul acestei lucrări am încercat să prezentăm evoluţia unei ramuri a cărei dezvoltare ar trebui să fie prioritară pentru economia naţională, în alte ţări aceasta aducând importante contribuţii, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate. Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar această activitate devine o sursă tot mai importantă de venit. Economia românească este caracterizată de un potenţial uriaş pentru turism, însă factori precum problemele din infrastructură sau scumpirea alimentelor sunt unii din principalii factori care afectează evoluţia acestuia. Datele statistice şi personalul sunt alte probleme cu care se confruntă turismul românesc în momentul de faţă. Studiile au arătat că segmentul middle management este cel mai stabil, iar pe celelalte două poziţii s-au clasat directorii şi personalul de linie. Aceasta înseamnă că trebuie să investim în acest middle management, pentru că pot antrena personalul de linie şi, de asemenea, într-un pas următor, pot ocupa funcţii de director general.Ca o variantă a sistemului de colectare a datelor referitoare la turism folosit de Institutul Naţional de Statistică, care foloseşte în prezent pentru elaborarea statisticii în turism intrările la frontieră şi înnoptările în structurile de cazare , din anul 2010 România va avea un sistem unitar de culegere a acestor date, România făcând parte în prezent dintr-un proiect pilot al Organizaţiei Mondiale a Turismului, alături de alte şase state. Noul sistem va furniza date mult mai exacte cu privire la numărul de turişti români sau străini care vor achiziţiona pachete turistice standard sau vor alege România ca destinaţie pentru turismul de afaceri.Turismul rural, şi în special agro-turismul sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural, datorită peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalităţii locuitorilor din mediul rural.Însă, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti, atât români cât mai ales străini, este nevoie de un proces de modernizare, dezvoltare şi inovare a turismului românesc, precum şi de crearea de servicii turistice moderne şi competitive. Acest sector, afectat de lipsa organizării,

40

promovării şi diseminării informaţiilor din centrele turistice şi de numărul limitat al acestor centre ce activează la nivel local, nu este dezvoltat astfel încât să întâmpine cerinţele pieţei. Biodiversitatea şi bogăţia patrimoniului natural permit însă dezvoltarea turismului legat de pădure, vânătoare, pescuit şi alte activităţi ce pot fi încurajate şi care pot crea condiţii pentru dezvoltarea iniţiativei private în acest domeniu.Evolutia turismului rural este diferenţiată şi în funcţie de aria geografică unde se desfăşoară această activitate, şi anume: câmpie, deal, munte. Spaţiul rural deţine un potenţial ridicat în ceea ce priveşte practicarea activităţilor turistice ce au la bază tradiţiile şi biodiversitatea care au fost bine conservate în timp.De asemenea, putem valorifica în scop turistic practicarea agriculturii ecologice care deserveşte atât activitatea de turism rural şi agro-turism, cât şi protecţia mediului.Problemele cel mai des întâlnite în mediul rural sunt cele legate de slaba dezvoltare a infrastructurii, în general, şi cea de acces la zonele turistice, în special. Infrastructura existentă nu răspunde cerinţelor turiştilor în ceea ce priveşte structurile de cazare cât şi cele recreaţionale, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.Alte probleme sunt legate de faptul că există un număr redus de trasee turistice, de locuri de popas, de campare sau refugii amenajate, un număr mic de centre de informare turistică, de locuri de recreere, divertisment, de practicare a diverselor sporturi în mediul rural.Actorii implicaţi în acest moment în domeniul turismului rural, de altfel într-un număr destul de mic, nu pot realiza o campanie intensă de promovare a serviciilor pe care le pot pune la dispoziţia turiştilor. Iar la nivel naţional s-a realizat o slabă mediatizare a patrimoniului cultural, peisagistic, a diverselor trasee turistice etc.Cu ajutorul fondurilor nerambursabile puse la dispoziţia ţării noastre după aderarea la Uniunea Europeană, se doreşte rezolvarea tuturor acestor probleme, într-un parteneriat în care sunt implicaţi beneficiari privaţi sau publici – Uniunea Europeană – Statul Român, contribuţia ultimilor doi parteneri fiind de minim 50% din valoarea cheltuielilor declarate eligibile, ale oricărui proiect care priveşte dezvoltarea turismului.Suma totală a fondurilor destinate dezvoltării turismului în România este de aproximativ 3 miliarde de Euro. Cu ajutorul acestor fonduri pot fi rezolvate probleme precum stoparea depopulării spaţiului rural, crearea de oportunităi pentru noi locuri de muncă, creşterea atractivităţii spaţiului rural, punerea în valoare a patrimoniului cultural, arhitectural şi istoric al zonelor, valorificarea biodiversităţii şi, bineînteles, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.Astfel, ceea ce ne-am propus în această lucrarea a fost prezentarea unui astfel de proiect de investiţii, pentru înfiinţarea unei structuri de cazare turistice în spaţiul rural, şi nu am ales orice spaţiu, ci poate una dintre cele mai frumoase zone ale ţării noastre, Delta Dunării, zonă care încă atrage un număr foarte mic de turişti în comparaţie cu alte zone turistice rurale ale ţării, deşi dispune de toate atracţiile posibile pentru desfăşurarea tuturor tipurilor de activităţi de petrecere a timpului liber.În urma implementării proiectului de investiţii „Înfiinţarea unei pensiuni turistice în satul Sarinasuf, com. Murighiol, jud. Tulcea, de către S.C. SARINASTUF S.R.L.”, vor fi create 4 locuri de muncă, toate ocupate de către persoane din satul Sarinasuf, existând posibiliatea de creştere a acestui număr, întrucât în calculul eficienţei proiectului de investiţii s-a folosit un grad de ocupare minim posibil. Totodată, se va crea o structură de cazare în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale, ce va oferi şi servicii de agrement, pe tot timpul anului. Prin achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din energia solară, se va micşora consumul de energie electrică folosită în cadrul pensiunii, mai ales pe durata sezonului primăvară-vară.Îndeplinind toate criteriile de eligibilitate incluse în Fişa măsurii 3.1.3. –„Încurajarea activităţilor turistice” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat de Comisia Europeană, considerăm că acest proiect va primi finanţarea nerambursabilă de 50% din valoarea întregului proiect, fără TVA.

41

42

Anexa nr.1:Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UETipul indicatorului

Indicator Ţinta 2007-2013

Realizare

Numărul de noi activităţi turistice sprijinite Împărţite după tipul de acţiune:

Infrastructura recreaţională şi de primire turistică Infrastructura la scară mică precum centrele de

informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice Dezvoltare/marketing-ul seriviciilor de turism rural

7.665

5.369

1.794

502Volumul total al investiţiilorÎmpărţite după tipul de acţiune

Infrastructura recreaţională şi de primire turistică Infrastructura la scară mică precum centrele de

informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice Dezvoltare/marketing-ul seriviciilor de turism rural

837.265.806

686.557.961

125.589.871

25.117.974

Rezultat

Numărul suplimentar de vizite turisticeÎmpărţite pe număr de înnoptări, număr de turişti pe zi

7.665.000

Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite (mil. Euro)

268

Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vărstă

38.327

Impact6

Creştere economică (mil. Euro) 368din care contribuţia Măsurii 3.1.3. 215Crearea de locuri de muncă 58.117din care contribuţia Măsurii 3.1.3 30.662

Indicatori adiţionali

Tipul indicatorului

Indicator Ţinta 2007-2013

Realizare

Număr de acţiuni turistice în infratsructura recreaţională şi de primire turisticăÎmpărţite după tipul de acţiune:

Acţiuni de agro-turism Acţiuni de turism rural Activităţi recreaţionale

5.369

2.041

1.905

1.423

RezultatNumăr de structuri de primire turistică care îşi diversifică gama de servicii turistice

1.184

ImpactCreşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul ruralDin care contribuţia Măsurii 3.1.3

4,42%

2,52%

Anexa nr.2:

6 Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă43

Criterii minime de clasificare a pensiunilor turistice, conform Ord. 636/2008.

Criterii minime obligatoriiPENSIUNI TURISTICE (STELE)

5 4 3 2 11. Criterii generale

Clădirile, inlcusiv anexele gospodăreşti, să fie curate şi bine întreţinute X x X x x

Să se încadreze în stilul arhitectural cu specificul local X x X x x

Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute X x X x x

Curte proprie, cu spaţii verzi x x X - -

Curte cu amenajări florale x x X - -

Amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase acoperite etc.)

x x X - -

Garaj sau adăpost acoperit x - - - -

Parcare proprie x x - - -

2. Organizarea spaţiilor

Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

x x X x x

Spaţii corespunzătoare şi igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor

x x X x x

Sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate

x X - - -

Salon cu suprafaţă minimă de ....mp 20 - - - -

Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire)

- - X x x

Camere cu grup sanitar propriu x x X - -

Grup sanitar comun (la pensiunile turistice se 1 stea/floare se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)

- - - x x

3. Instalaţii

Încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale

x x x - -

Încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I.

- - - x x

Sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)

x x X - -

Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie x x X x -

Instalaţie de apă curentă rece la bucătărie - - - - x

44

Aer condiţionat x - - - -

Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colecatre şi epurare

x x X x x

Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x X x x

4. Suprafaţa minimă a cemerelor să permită dotarea cu mobilier corespunzător categoriei de clasificare

x x X x x

5. Număr maxim de paturi într-o cameră

2 2 3 3 4

6. Echipare sanitară

Camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC)

x x X - -

Grup sanitar comun compus din 1 cabină WC la 10 locuri (la pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice din mediul rural de o stea/floare poate

exista şi WC uscat).- - - x x

1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri (spălătorul poate fi şi în aer liber)

- - - x x

1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri - - - x x

7. Dotarea camerelor

Mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară x x X - -

Pat cu saltea x x X x x

Plapumă, pled sau pături x x X x x

Perne mari x x X x x

Cearşaf pentru par şi cearşaf pentru pled, pătură sau plapumă x x X x x

Cuvertură de pat x x X x x

Husă de protecţie pentru saltea x X - - -

Masă şi scaune x x X x x

Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe x x X x -

Cuier x x X x x

Oglindă x x X x x

Veioză sau aplică la capătul patului x x X x -

Prosoape pentru faţă (1 buc/persoană) x x X x x

Prosoape pluşate pentru baie (1 buc/persoană) x x X x -

Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x x X x x

Pahare x x X x x

Vaze de flori sau aranjament floral x x X - -

Televizor în cameră x X - - -

Televizor în spaţii comune x x X x x

Acces internet în salon x - - - -

45

Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus:

Canapea de 3 sau 2 locuri x x x x xFotolii sau demifotolii x x x x -

Scaune - - - - xMasă sau măsuţă x x x - -

Frigider x x x - -

Set de pahare pentru apă, vin, coniac x x x - -

Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x x x - -

8. Dotarea bucătăriilor

Plită electrică sau cu gaze x x X - -

Maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri - - - x x

Cuptor cu microunde, cafetieră x X - - -

Vase şi ustensile de bucătărie din inox x x X - -

Vase şi ustensile de bucătărie - - - x x

Echipamente pentru păstrarea în frig a alimentelor x x X x x

9. Telefon la dispoziţia turiştilor

x X - - -

10. Alte criterii

Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti

x X x x x

Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar

x X x x x

Alimentele să provină de la producători locali autorizaţi - - - - -

Minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în doemniu, cel puţin administrator pensiune turistică (la pensiunile turistice de 1 stea şi 2 stele precum şi la pensiunile agroturistice de 1 floare şi 2 flori cursul de

formare în domeniu va fi absolvit în maxim 1 an de la data intrării în vigoare a ordinului 636/2008)

x x x x x

46

Anexa nr.3 – SCHIŢA PENSIUNII SARINASTUF

47

48

Anexa nr.4Dotările achiziţionate pentru îndeplinirea criteriilor minime de clasificare a pensiunii Sarinastuf la 3 stele, conform Ord. 636/2008

Nr.crt.

Denumire dotăriNr.bu

c

Valoare

unitară RON fără TVA

Valoare totală RON fără TVA

TVA total

Valoare totală

RON cu TVA

Valoare totală

EUR fără TVA

Valoarea totală EUR cu

TVA  VESTIBUL

1Mobilier (format din cuier, dulap, pantofar, oglindă)

1 500 500 95 595136.31 162.20

  TOTAL: 500 95 595 136.31 162.20  HOL PARTER + MANSARDA2 Covor 2 70 140 26.6 166.6 38.17 45.423 Decoraţii tradiţionale 10 10 100 19 119 27.26 32.44  TOTAL: 240 45.6 285.6 65.43 77.86  LIVING

4

Mobilier living (format din măsuţă, canapea, fotoliu) 1 2700.00 2700.00 513.00 3213.00 736.06 875.91

5Mobilier de perete pentru living 1 1000.00 1000.00 190.00 1190.00 272.61 324.41

6Televizor diagonală 72" 1 800.00 800.00 152.00 952.00 218.09 259.53

7 Telefon 1 50.00 50.00 9.50 59.50 13.63 16.228 Vază de flori 1 5.00 5.00 0.95 5.95 1.36 1.629 Scrumieră 1 5.00 5.00 0.95 5.95 1.36 1.62

10Aparat de aer condiţionat 1 1000.00 1000.00 190.00 1190.00 272.61 324.41

11 Sistem audio 1 400.00 400.00 76.00 476.00 109.05 129.7612 Covor 1 150.00 150.00 28.50 178.50 40.89 48.6613 Galerie 2 20.00 40.00 7.60 47.60 10.90 12.9814 Perdea 2 40.00 80.00 15.20 95.20 21.81 25.9515 Jaluzele verticale 2 130.00 260.00 49.40 309.40 70.88 84.35  TOTAL: 6490.00 1233.10 7723.10 1,769.26 2,105.42  BUCĂTĂRIE

16Masă de 6 persoane cu 6 scaune 1 1000.00 1000.00 190.00 1190.00 272.61 324.41

17 Mobilier 1 1500.00 1500.00 285.00 1785.00 408.92 111.4818 Scaune pentru mini-bar 2 100.00 200.00 38.00 238.00 54.52 64.8819 Mobilier tip bar 1 1400.00 1400.00 266.00 1666.00 381.66 454.17

20Vase şi ustensile pentru bar 1 500.00 500.00 95.00 595.00 136.31 162.20

21 Plită electrică 1 1400.00 1400.00 266.00 1666.00 381.66 454.1722 Hotă 1 400.00 400.00 76.00 476.00 109.05 129.7623 Maşină de spălat vase 1 1600.00 1600.00 304.00 1904.00 436.18 519.0624 Cuptor microunde 1 350.00 350.00 66.50 416.50 95.41 113.5425 Cafetieră 1 120.00 120.00 22.80 142.80 32.71 38.9326 Combină frigorifică 1 1300.00 1300.00 247.00 1547.00 354.40 421.73

27Set de 6 persoane farfurii 1 60.00 60.00 11.40 71.40 16.36 19.46

28Set de 6 persoane tacâmuri 1 20.00 20.00 3.80 23.80 5.45 6.49

29 Set cuţite 1 15.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.87

49

30 Set oale 1 100.00 100.00 19.00 119.00 27.26 32.4431 Set castroane 1 10.00 10.00 1.90 11.90 2.73 3.2432 Set 6 pahare 1 10.00 10.00 1.90 11.90 2.73 3.2433 Set 6 căni 1 20.00 20.00 3.80 23.80 5.45 6.4934 Coş de gunoi 1 15.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.8735 Alte ustensile 1 50.00 50.00 9.50 59.50 13.63 16.2236 Galerie 1 20.00 20.00 3.80 23.80 5.45 6.4937 Jaluzele verticale 1 80.00 80.00 15.20 95.20 21.81 25.95

  TOTAL:10170.0

0 1932.3012102.3

0 2,772.48 3,299.25  CAMERĂ

38

Mobilier dormitor (format din: pat dublu, şifonier 2 uşi, 2 noptiere, consolă, oglindă) 1 3000.00 3000.00 570.00 3570.00 817.84 973.23

39

Mobilier dormitor (format din: pat dublu, şifonier 3 uşi, 2 noptiere, consolă, oglindă) 2 3500.00 7000.00 1330.00 8330.00 1,908.29 2,270.87

40 2 fotolii cu măsuţă 3 1500.00 4500.00 855.00 5355.00 1,226.76 1,459.8441 Cuier 3 20.00 60.00 11.40 71.40 16.36 19.46

42Televizor diagonală 54" 3 500.00 1500.00 285.00 1785.00 408.92 486.61

43 Măsuţă TV 3 400.00 1200.00 228.00 1428.00 327.14 389.2944 Saltea 6 200.00 1200.00 228.00 1428.00 327.14 389.2945 Pilotă 6 50.00 300.00 57.00 357.00 81.78 97.3246 Pătură 6 50.00 300.00 57.00 357.00 81.78 97.3247 Cuvertură 3 200.00 600.00 114.00 714.00 163.57 194.6548 Pernă mare 6 50.00 300.00 57.00 357.00 81.78 97.3249 Pernă mică 6 10.00 60.00 11.40 71.40 16.36 19.4650 Lenjerie pat 24 100.00 2400.00 456.00 2856.00 654.27 778.58

51Aparat de aer condiţionat 3 1000.00 3000.00 570.00 3570.00 817.84 973.23

52 Galerie 3 20.00 60.00 11.40 71.40 16.36 19.4653 Perdea 3 50.00 150.00 28.50 178.50 40.89 48.6654 Jaluzele verticale 3 150.00 450.00 85.50 535.50 122.68 145.9855 Pahar 6 3.00 18.00 3.42 21.42 4.91 5.8456 Vază de flori 3 5.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.8757 Scrumieră 3 5.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.8758 Umeraş 30 1.00 30.00 5.70 35.70 8.18 9.7359 Coş de gunoi 3 5.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.87

  TOTAL:26173.0

0 4972.8731145.8

7 7,135.11 8,490.78  BAIE

60Mobilier pentru baie (dulap suspendat, dulap sub lavoar, oglindă)

3 700 2,100.00 399.00 2,499.00572.49 681.26

61 Cuier 3 10.00 30.00 5.70 35.70 8.18 9.7362 Prosop de corp 24 20.00 480.00 91.20 571.20 130.85 155.7263 Prosop de faţă 24 10.00 240.00 45.60 285.60 65.43 77.8664 Pahar 6 3.00 18.00 3.42 21.42 4.91 5.8465 Set covoraşe 12 30.00 360.00 68.40 428.40 98.14 116.7966 Coş de gunoi 3 5.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.87  TOTAL: 3243.00 616.17 3859.17 884.08 1,052.06

50

  CAMERE DEPOZITARE67 Rafturi suspendate 20 20 400 76 476 109.05 129.76  TOTAL: 400 76 476 109.05 129.76  TERASĂ

68Masă de 6 persoane cu 6 scaune

1 600 600 114 714163.5

7 194.6569 Balansoar 1 360 360 68.4 428.4 98.14 116.79  TOTAL: 960 182.4 1142.4 261.71 311.43

TOTAL CASĂ:48176.0

0 

57329.44 13,133.42

15,628.77

  SPĂLĂTORIE70 Maşină de spălat rufe 1 3240 3240 615.6 3855.6 883.27 1,051.0971 Aspirator 2 700 1400 266 1666 381.66 454.1772 Staţie de călcat rufe 1 900 900 171 1071 245.35 291.97  TOTAL: 5540 1052.6 6592.6 1,510.28 1,797.23  MINI-BUCĂTĂRIE ANEXĂ

73Masă de 12 persoane cu 12 scaune 1 800.00 800.00 152.00 952.00 218.09 259.53

74 Grătar 1 2000.00 2000.00 380.00 2380.00 545.23 648.8275 Ladă frigorifică 1 800.00 800.00 152.00 952.00 218.09 259.5376 Set 12 pahare 1 20.00 20.00 3.80 23.80 5.45 6.4977 Set 12 persoane farfurii 1 80.00 80.00 15.20 95.20 21.81 25.95

78Set 12 persoane tacâmuri 1 30.00 30.00 5.70 35.70 8.18 9.73

79 Set oale 1 100.00 100.00 19.00 119.00 27.26 32.4480 Set cuţite 1 15.00 15.00 2.85 17.85 4.09 4.8781 Coş de gunoi 1 10.00 10.00 1.90 11.90 2.73 3.2482 Scrumieră 2 5.00 10.00 1.90 11.90 2.73 3.24  TOTAL: 3865.00 734.35 4599.35 1,053.65 1,253.84  BIROU-ANEXĂ

83 Mobilier 1 1500.00 1500.00 285.00 1785.00 408.92 486.6184 Laptop 1 2500.00 2500.00 475.00 2975.00 681.53 811.0285 Multifuncţională 1 350.00 350.00 66.50 416.50 95.41 113.54

86Aparat de aer condiţionat 1 1000.00 1000.00 190.00 1190.00 272.61 324.41

  TOTAL: 5350.00 826.50 6366.50 1,458.48 1,735.5987 Maşină de tuns iarba 1 1000.00 1000.00 190.00 1190.00 272.61 324.4188 Ustensile de grădinărit 1 500.00 500.00 95.00 595.00 136.31 162.20  TOTAL: 1500.00 285.00 1785.00 408.92 486.61

TOTAL ANEXA:16255.0

0  19343.4

5 4,431.33 5,273.28  FOIŞOR + LOC DE JOACĂ

89 Foişor 14,500.0

0 4,500.00 855.00 5,355.00 1,226.76 1,459.84

90Masă de 6 persoane cu 6 scaune 1 500.00 500.00 95.00 595.00 136.31 162.20

91 Leagăn 11,500.0

0 1,500.00 285.00 1,785.00 408.92 486.61

92 Topogan 11,500.0

0 1,500.00 285.00 1,785.00 408.92 486.6193 Băncuţă 3 100.00 300.00 57.00 357.00 81.78 97.32

  TOTAL: 8,300.001,577.0

0 9,877.00 2,262.69 2,692.60TOTAL FOIŞOR+LOC DE JOACĂ: 8,300.00   9,877.00 2,262.69 2,692.60

  PISCINĂ94 Seslong 18 50.00 900.00 171.00 1071.00 245.35 291.97

51

95 Umbrelute de soare 9 30.00 270.00 51.30 321.30 73.61 87.59  TOTAL: 1170.00 222.30 1392.30 318.96 379.56

TOTAL PISCINĂ: 1170.00   1392.30 318.96 379.56

52

Anexa nr.5Devizul General al proictului de investiţii „Înfiinţarea unei pensiuni turistice în satul Sarinasuf, com.Murighiol, jud. Tulcea, de către S.C. SARINASTUF S.R.L.” – Varianta 1

S.C. SARINASTUF S.R.L. "Înfiinţarea unei pensiuni turistice în satul Sarinasuf, com. Murighiol, jud. Tulcea, de către

SC SARINASTUF SRL"    

DEVIZUL GENERAL AL INVESTIŢIEI

întocmit cf. HG.1179/2002 cu modificările şi completările ulterioareCurs RON/EURO la data întocmirii studiului de fezabilitate

28.05.2008 3.6682

    Valoare (inclusiv TVA)

Nr. crt.

DENUMIREA CAPITOLELOR ŞI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI

Total

RON EURO1 2 3 4

PARTEA I

Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului1.1. Obtinerea terenului 0 0.001.2. Amenajarea terenului 0 0.00

1.3. Amenajări pentru protectia mediului şi aducerea la starea iniţială 13,969 3,808.00

1.3.1.

Spaţii verzi3,056 833.00

1.3.2.

Împrejmuiri6,548 1,785.00

1.3.3.

Parcări4,365 1,190.00

Total Capitolul 1 13,969 3,808.00Capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 8,730 2,380.00

Total Capitolul 2 8,730 2,380.00

Capitolul 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică3.1. Studii de teren 4,365 1,190.003.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii 17,461 4,760.003.3. Proiectare şi inginerie 43,652 11,900.003.4. Organizarea procedurilor de licitaţie 734 200.003.5. Consultanţă 0 0.003.6. Asistenţă tehnică 8,730 2,380.00

Total Capitolul 3 74,941 20,430

Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază4.1. Construcţii şi instalaţii 496,527.99 135,360.124.2. Montaj utilaje tehnologice 3,055.61 833.00

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 93,850.90

25,585.00

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 255,798.26

69,734.00

4.5. Dotări 235,121.50 64,097.244.6. Active necorporale 5,674.71 1,547.00

Total Capitolul 4 1,090,029 295,609.36

Capitolul 5 - Alte cheltuieli

53

5.1. Organizare de şantier 1,834 500.005.1.1 Lucrări de construcţii 0 0.005.1.2

.Chelutieli conexe organizării de şantier

1,834 500.00

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0 0.00

5.2.1 Comisioane, taxe, cote legale 0 0.005.2.2 Costul creditului 0 0.005.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 59,100 16,111.37

Total Capitolul 5 60,934 16,611

Capitolul 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare6.1. Pregătirea personalului de exploatare 6,548 1,785.006.2. Probe tehnologice şi teste 0 0.00

Total Capitolul 6 6,548 1,785.00

  TOTAL GENERAL (inclusivTVA) 1,255,151 340,623.73

  din care C+M 522,282 142,381.12

Bugetul indicativ – Varianta 1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Anexa ....AGENŢIA RURALĂ PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT

Buget Indicativ al Proiectului (Valori fara TVA )

Denumirea capitolelor de cheltuieli Cheltuieli eligibile

Cheltuieli neeligibile

Total

  RON RON RON

1 2 3 4

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului - total, din care: 11,738

-

11,738

1.1Cheltuieli pentru obtinerea terenului (N)     -

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului si protectia mediului (E) 11,738 0 11,738

Capitolul 2 Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului (se refera la lucrări si echipamente in afara incintei obiectivului) - total, din care: 7,336 0

7,336

2.1 Reţele exterioare de racord apa, canalizări, gaze, energie termica, energie electrica, comunicaţii, cai de acces la reţeaua principala de drumuri si cai ferate(E)

7,336 0 7,336

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 62,359

617

62,976

3.1 Obtinere de avize, acorduri si autorizatii, proiectare (toate fazele), verificare proiect, consultanta, asistenta tehnica si inspector de santier (E)

62,359   62,359

3.2 Organizarea procedurilor de licitatie (N)  617

617

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 915,991 0

915,991

4.1 Constructii si instalatii (E) 417,250   417,250

4.2 Montaj utilaj tehnologic (E) 2,568 0 2,568

4.3 Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (procurare) (E) 78,866 0 78,866

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport noi solicitate prin proiect, alte achizitii specifice (E)

214,957 0 214,957

4.5 Dotari (E) 202,350 0 202,350

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 51,205 0

51,205

5.1 Organizare de santier (E) 1,541 0

54

1,541

5.1.1 lucrari de constructii (E)     -

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului (E) 1,541 0 1,541

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare (N)   0 -

5.2.1 comisioane,taxe,cote legale (N)   0 -

5.2.2 costuri de finantare (N)   0 -

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute (E) 49,664 0 49,664

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 0 5,502

5,502

6.1 Pregatirea personalului de exploatare (N)  5,502

5,502

6.2 Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie (E)     -

TOTAL GENERAL 1,048,630 6,119

1,054,748

       

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 10%) 0   -

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 1,048,630 6,119 1,054,748

Valoare TVA 199,240 1,163 200,402

       

TOTAL GENERAL inclusiv TVA 1,255,151

Plan Financiar

  Cheltuieli eligibile

Cheltuieli neeligibile

Total

Ajutor public nerambursabil 524,315   524,315

Cofinantare privata, din care: 524,315 206,521 730,836

- autofinantare 524,315 206,521 730,836

- imprumuturi     0

TOTAL PROIECT 1,048,630 206,521 1,255,151

Devizul General al proictului de investiţii „Înfiinţarea unei pensiuni turistice în satul Sarinasuf, com.Murighiol, jud. Tulcea, de către S.C. SARINASTUF S.R.L.” – Varianta 2

S.C. SARINASTUF S.R.L. "Înfiinţarea unei pensiuni turistice în satul Sarinasuf, com. Murighiol, jud. Tulcea, de către

SC SARINASTUF SRL"    

DEVIZUL GENERAL AL INVESTIŢIEI

întocmit cf. HG.1179/2002 cu modificările şi completările ulterioareCurs RON/EURO la data întocmirii studiului de fezabilitate

28.05.2008 3.6682

    Valoare (inclusiv TVA)

Nr. crt.

DENUMIREA CAPITOLELOR ŞI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI

Total

RON EURO1 2 3 4

PARTEA I

Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului1.1. Obtinerea terenului 0 0.001.2. Amenajarea terenului 0 0.00

1.3. Amenajări pentru protectia mediului şi aducerea la starea iniţială 13,969 3,808.00

1.3.1.

Spaţii verzi3,056 833.00

55

1.3.2.

Împrejmuiri6,548 1,785.00

1.3.3.

Parcări4,365 1,190.00

Total Capitolul 1 13,969 3,808.00Capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 8,730 2,380.00

Total Capitolul 2 8,730 2,380.00

Capitolul 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică3.1. Studii de teren 4,365 1,190.003.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii 17,461 4,760.003.3. Proiectare şi inginerie 43,652 11,900.003.4. Organizarea procedurilor de licitaţie 734 200.003.5. Consultanţă 0 0.003.6. Asistenţă tehnică 8,730 2,380.00

Total Capitolul 3 74,941 20,430Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază4.1. Construcţii şi instalaţii 549,346.40 149,759.124.2. Montaj utilaje tehnologice 3,055.61 833.00

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 93,850.90

25,585.00

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 255,798.26

69,734.00

4.5. Dotări 235,121.50 64,097.244.6. Active necorporale 5,674.71 1,547.00

Total Capitolul 4 1,142,847 310,008.36

Capitolul 5 - Alte cheltuieli5.1. Organizare de şantier 1,834 500.005.1.1 Lucrări de construcţii 0 0.005.1.2

.Chelutieli conexe organizării de şantier

1,834 500.00

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0 0.00

5.2.1 Comisioane, taxe, cote legale 0 0.005.2.2 Costul creditului 0 0.005.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 61,741 16,831.32

Total Capitolul 5 63,575 17,331

Capitolul 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare6.1. Pregătirea personalului de exploatare 6,548 1,785.006.2. Probe tehnologice şi teste 0 0.00

Total Capitolul 6 6,548 1,785.00

  TOTAL GENERAL (inclusivTVA) 1,310,610 355,742.68

  din care C+M 575,101 156,780.12

Bugetul indicativ – Varianta 2

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Anexa ....

56

AGENŢIA RURALĂ PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT

Buget Indicativ al Proiectului (Valori fara TVA )

Denumirea capitolelor de cheltuieli Cheltuieli eligibile

Cheltuieli neeligibile

Total

  RON RON RON

1 2 3 4

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului - total, din care: 11,738 -

11,738

1.1Cheltuieli pentru obtinerea terenului (N)     -

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului si protectia mediului (E) 11,738 0 11,738

Capitolul 2 Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului (se refera la lucrări si echipamente in afara incintei obiectivului) - total, din care: 7,336 0

7,336

2.1 Reţele exterioare de racord apa, canalizări, gaze, energie termica, energie electrica, comunicaţii, cai de acces la reţeaua principala de drumuri si cai ferate(E)

7,336 0 7,336

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 62,359

617

62,976

3.1 Obtinere de avize, acorduri si autorizatii, proiectare (toate fazele), verificare proiect, consultanta, asistenta tehnica si inspector de santier (E)

62,359   62,359

3.2 Organizarea procedurilor de licitatie (N)  617

617

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 960,376 0

960,376

4.1 Constructii si instalatii (E) 461,636   461,636

4.2 Montaj utilaj tehnologic (E) 2,568 0 2,568

4.3 Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (procurare) (E) 78,866 0 78,866

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport noi solicitate prin proiect, alte achizitii specifice (E)

214,957 0 214,957

4.5 Dotari (E) 202,350 0 202,350

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 53,424 0

53,424

5.1 Organizare de santier (E) 1,541 0 1,541

5.1.1 lucrari de constructii (E)     -

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului (E) 1,541 0 1,541

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare (N)   0 -

5.2.1 comisioane,taxe,cote legale (N)   0 -

5.2.2 costuri de finantare (N)   0 -

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute (E) 51,883 0 51,883

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 0 5,502

5,502

6.1 Pregatirea personalului de exploatare (N)  5,502

5,502

6.2 Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie (E)     -

TOTAL GENERAL 1,095,234 6,119

1,101,353

       

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 10%) 0   -

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 1,095,234 6,119 1,101,353

Valoare TVA 208,094 1,163 209,257

       

TOTAL GENERAL inclusiv TVA 1,310,610

Plan Financiar

57

  Cheltuieli eligibile

Cheltuieli neeligibile

Total

Ajutor public nerambursabil 547,617   547,617

Cofinantare privata, din care: 547,617 215,376 762,993

- autofinantare 547,617 215,376 762,993

- imprumuturi     0

TOTAL PROIECT 1,095,234 215,376 1,310,610

58

Anexa nr.6Calculul indicatorilor pentru analiza de senzitivitate a proiectului de investiţii – Varianta 1

Nr.crt.

INDICATOR d AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9

AN 10

AN 11

AN 12

AN 13

AN 14

AN 15

TOTAL

1Investitia anuala

1,255,151.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

2Nerambursabil

524,315.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

3

Cheltuieli anuale, excluiv taxe, dobanzi, impozite, amortizari 0.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

214,005.0

235,405.5

258,946.1

284,840.7

313,324.7

344,657.2

379,122.9

417,035.2

458,738.7

504,612.6

555,073.9

610,581.2  

4

Venituri din vanzarea serviciilor 0.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

5Cheltuieli totale

1,255,151.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

214,005.0

235,405.5

258,946.1

284,840.7

313,324.7

344,657.2

379,122.9

417,035.2

458,738.7

504,612.6

555,073.9

610,581.2  

6 Venituri totale524,315.

0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0633,85

2.0  

7 Profit

-730,836.

0439,30

2.0439,30

2.0439,30

2.0419,84

7.0398,44

6.5374,90

6.0349,01

1.3320,52

7.3289,19

4.8254,72

9.1216,81

6.8175,11

3.3129,23

9.478,778.

123,270.

8  

8 Impozit 0.070,288.

370,288.

370,288.

367,175.

563,751.

459,985.

055,841.

851,284.

446,271.

240,756.

734,690.

728,018.

120,678.

312,604.

5 3,723.3  

9Total cheltuieli

1,255,151.0

264,838.3

264,838.3

264,838.3

281,180.5

299,156.9

318,931.0

340,682.5

364,609.1

390,928.4

419,879.6

451,725.9

486,756.8

525,290.9

567,678.4

614,304.6  

10

Factor de actualizare, pentru a=12% 0.9 0.8 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2  

11

Cheltuieli totale actualizate

1,120,670.5

211,127.5

188,506.7

168,309.5

159,549.4

151,562.2

144,268.2

137,595.9

131,481.7

125,868.5

120,705.3

115,946.8

111,552.1

107,484.9

103,712.7

100,206.4

3,198,548.4

12Venituri totale actualizate

468,138.4

505,302.9

451,163.3

402,824.4

359,664.6

321,129.1

286,722.5

256,002.2

228,573.4

204,083.4

182,217.3

162,694.0

145,262.5

129,698.7

115,802.4

103,395.0

4,322,674.2

13

Flux de numerar actualizat, pentru a=12%

-652,532.

1294,17

5.4262,65

6.6234,51

4.9200,11

5.3169,56

6.9142,45

4.3118,40

6.397,091.

778,214.

961,512.

046,747.

233,710.

422,213.

812,089.

7 3,188.61,124,12

5.8

14

Factor de actualizare, pentru a=45% 0.7 0.5 0.3 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

15Cheltuieli totale

865,621.4

125,963.5

86,871.4

59,911.3

43,867.7

32,187.8

23,665.8

17,434.4

12,868.1 9,515.2 7,048.2 5,229.5 3,886.2 2,892.3 2,155.7 1,608.8

1,300,727.2

59

actualizate

16Venituri totale actualizate

361,596.6

301,475.4

207,914.1

143,389.0

98,889.0

68,199.3

47,034.0

32,437.2

22,370.5

15,427.9

10,640.0 7,337.9 5,060.6 3,490.1 2,407.0 1,660.0

1,329,328.4

17

Flux de numerar actualizat, pentru a=45%

-504,024.

8175,51

1.9121,04

2.783,477.

755,021.

236,011.

523,368.

215,002.

9 9,502.4 5,912.8 3,591.8 2,108.4 1,174.4 597.8 251.3 51.2 28,601.2

18

Factor de actualizare, pentru a=50% 0.7 0.4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

19

Cheltuieli totale actualizate

836,767.3

117,705.9

78,470.6

52,313.7

37,027.9

26,263.4

18,666.3

13,292.9 9,484.3 6,779.3 4,854.2 3,481.6 2,501.1 1,799.4 1,296.4 935.2

1,211,639.6

20Venituri totale actualizate

349,543.3

281,712.0

187,808.0

125,205.3

83,470.2

55,646.8

37,097.9

24,731.9

16,487.9

10,992.0 7,328.0 4,885.3 3,256.9 2,171.3 1,447.5 965.0

1,192,749.3

21

Flux de numerar actualizat, pentru a=50%

-487,224.

0164,00

6.1109,33

7.472,891.

646,442.

329,383.

418,431.

611,439.

0 7,003.6 4,212.7 2,473.7 1,403.7 755.8 371.9 151.1 29.8 -18,890.3

Anexa nr.7Calculul indicatorilor pentru analiza de senzitivitate a proiectului de investiţii – Varianta 2

60

Nr.crt.

INDICATOR d AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10 AN 11 AN 12 AN 13 AN 14 AN 15 TOTAL

1Investitia anuala

1,310,610.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

2Nerambursabil

547,617.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

3

Cheltuieli anuale, excluiv taxe, dobanzi, impozite, amortizari 0.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

214,005.0

235,405.5

258,946.1

284,840.7

313,324.7

344,657.2

379,122.9

417,035.2

458,738.7

504,612.6

555,073.9

610,581.2  

4

Venituri din vanzarea serviciilor 0.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

5Cheltuieli totale

1,310,610.0

194,550.0

194,550.0

194,550.0

214,005.0

235,405.5

258,946.1

284,840.7

313,324.7

344,657.2

379,122.9

417,035.2

458,738.7

504,612.6

555,073.9

610,581.2  

6Venituri totale

547,617.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0

633,852.0  

7 Profit

-762,993.

0439,302

.0439,302

.0439,302

.0419,847

.0398,446

.5374,906

.0349,011

.3320,527

.3289,194

.8254,729

.1216,816

.8175,113

.3129,239

.478,778.

123,270.

8  

8 Impozit 0.070,288.

370,288.

370,288.

367,175.

563,751.

459,985.

055,841.

851,284.

446,271.

240,756.

734,690.

728,018.

120,678.

312,604.

5 3,723.3  

9Total cheltuieli

1,310,610.0

264,838.3

264,838.3

264,838.3

281,180.5

299,156.9

318,931.0

340,682.5

364,609.1

390,928.4

419,879.6

451,725.9

486,756.8

525,290.9

567,678.4

614,304.6  

10

Factor de actualizare, pentru a=12% 0.9 0.8 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2  

11

Cheltuieli totale actualizate

1,170,187.5

211,127.5

188,506.7

168,309.5

159,549.4

151,562.2

144,268.2

137,595.9

131,481.7

125,868.5

120,705.3

115,946.8

111,552.1

107,484.9

103,712.7

100,206.4

3,248,065.3

12

Venituri totale actualizate

488,943.8

505,302.9

451,163.3

402,824.4

359,664.6

321,129.1

286,722.5

256,002.2

228,573.4

204,083.4

182,217.3

162,694.0

145,262.5

129,698.7

115,802.4

103,395.0

4,343,479.5

13

Flux de numerar actualizat, pentru a=12%

-681,243.

8294,175

.4262,656

.6234,514

.9200,115

.3169,566

.9142,454

.3118,406

.397,091.

778,214.

961,512.

046,747.

233,710.

422,213.

812,089.

7 3,188.61,095,41

4.2

14

Factor de actualizare, pentru a=45% 0.7 0.5 0.3 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

15

Cheltuieli totale actualizate

903,869.0

125,963.5

86,871.4

59,911.3

43,867.7

32,187.8

23,665.8

17,434.4

12,868.1 9,515.2 7,048.2 5,229.5 3,886.2 2,892.3 2,155.7 1,608.8

1,338,974.8

61

16

Venituri totale actualizate

377,666.9

301,475.4

207,914.1

143,389.0

98,889.0

68,199.3

47,034.0

32,437.2

22,370.5

15,427.9

10,640.0 7,337.9 5,060.6 3,490.1 2,407.0 1,660.0

1,345,398.8

17

Flux de numerar actualizat, pentru a=45%

-526,202.

1175,511

.9121,042

.783,477.

755,021.

236,011.

523,368.

215,002.

9 9,502.4 5,912.8 3,591.8 2,108.4 1,174.4 597.8 251.3 51.2 6,423.9

18

Factor de actualizare, pentru a=50% 0.7 0.4 0.3 0.2 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0  

19

Cheltuieli totale actualizate

873,740.0

117,705.9

78,470.6

52,313.7

37,027.9

26,263.4

18,666.3

13,292.9 9,484.3 6,779.3 4,854.2 3,481.6 2,501.1 1,799.4 1,296.4 935.2

1,248,612.3

20

Venituri totale actualizate

365,078.0

281,712.0

187,808.0

125,205.3

83,470.2

55,646.8

37,097.9

24,731.9

16,487.9

10,992.0 7,328.0 4,885.3 3,256.9 2,171.3 1,447.5 965.0

1,208,284.0

21

Flux de numerar actualizat, pentru a=50%

-508,662.

0164,006

.1109,337

.472,891.

646,442.

329,383.

418,431.

611,439.

0 7,003.6 4,212.7 2,473.7 1,403.7 755.8 371.9 151.1 29.8 -40,328.3

62

BIBLIOGRAFIE:

Maricica STOICA

„Proiect tehnico-economic”, ed. Economică – Bucureşti

Ion Vasilescu „Eficienţa şi evaluarea investiţiilor”, ed. Eficon Press – Bucureşti, 2004

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea consolidată din 08.02.2008www.fonduri-structurale.rowww.insse.ro – Institutul Naţional de Statisticăwww.mturism.ro – Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberalewww.unwto.org – Organizaţia Mondială a Turismului

63