Licenta design vestimentar

download Licenta design vestimentar

of 15

Transcript of Licenta design vestimentar

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    1/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    2/36

      !

     temp  /temporarby divided

    mancetta division

     

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    3/36

      #

    Mul ţumesc celor care au fost ală  turi de mine începând cu prieteni,colegi, familie, profesori și nu în ultimul rând colectivului Mancetta.

     Aceș tia au ș tiut că  pe lângă  ajutorul acordat prin consiliere și posibilitatea de a lua contact direct cu modul în care se concepe, se fabrică  și seprelucrează  o colec ie, să  îmi respecte munca pe care o fac și pe care

     îmi doresc să  o continui și după  terminarea acestei facultăi.

    brain. a call to mind

    mancetta division

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    4/36

      $

    CUPRINS

    %&'()*+,-(-.................................................................................................................................../

    ,01%')2+2 %3 ,)&,-1'+2 2%,-&4-% 5'-61)(0(73 8+(8- 9% 6)'%:04%%..........;

    ,01%')2+2 %%3 ,+2'+(0 '-,%-......................................................................................................$$

    ,01%')2+2 :3 ?%?2%)@(0A%-.................................................................................................. $B

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    5/36

      /

    INTRODUCERE

    Coco Chanel spunea c" "moda nu este ceva care exist !  numai în rochii. Moda este în

    cer, pe strad ! , moda este legat !   de idei, de via "! , de tot ceea ce ne înconjoar! "1. 

    Împ"rt"#ind aceast"  afirma$ie, consider c"  moda întruchipeaz"  o alt"  form"  a

    comunic"rii dintre oameni, #i dep"#e#te simpla aparen$"  a unei buc"$i de material.

    Consider c" dincolo de acestea, moda define#te #i contureaz" personalitatea fiec"ruia

     în func$ie de tr"irile #i concep$iile despre via$", natur", lucrurile care i se întampl" etc.

    Un om care nu pune accentul pe aspectul fizic ci pe cel interior, un om care nu îi va

     judeca pe cei din jur în func$ie de hainele pe care le poart"  #i modul în care le

    combin", un om pentru care hainele nu sunt un mod de exprimare ci doar o necesitate în viata de zi cu zi, nu se v-a îmbr"ca niciodat"  la fel cu cineva a c"rui via$" 

    graviteaz"  în jurul aspectului exterior #i a modului în care acesta î #i exprim" 

    personalitatea #i apartenen$a social"  etc. Primul î #i va oglindi concep$iile în

    vestimenta$ii sobre, culori închise, în timp ce al doilea î #i v-a exprima personalitatea

    prin culori vii, puternice si al"tur"ri de piese vestimentare aparent greu de asortat, iar

    dac" la un moment dat ace#tia vor împrumuta unul din vestimenta$ia celuilalt, în mod

    clar nereg"sirea în stilul respectiv se va vedea u#or de c"tre cei din jur. O rochie poatefi în acela#i timp o adevarat"  capodoper"  dac"  este purtat de o persoan"  care se

    regase#te în acel stil vestimentar, dar #i un dezastru dac" persoana care o poart" nu se

    identific" cu aceasta. Astfel, dup" cum sugera înc" din anii #aizeci ai secolului trecut

    Roland Barthes, moda reprezint"  un adev"rat sistem de coduri #i semne care

    sugereaz"  educa$ia, pozi$ia social"  sau, mai rar, atitudinea unor indivizi particulari

    fa$" de status-ul2  lor social la un moment dat atunci când vestimenta$ia aleas" nu se

    conformeaz" acesteia.3

     Orice vestimenta$ie aleas" de o persoan" se aseam"n", pentrusemiologul amintit, cu formarea unei propozi$ii personale ( parole) într-o conversa$ie

    cu ceilal$i, individul alegând cuvinte #i combina$ii gramaticale posibile din setul de

    reguli de vorbire #i vocabularul unei limbi (langue). Deseori, tendin$ei de

    standardizare a gustului conform anumitor moduri de via$", care conduce #i la

    1 www.citate-celebre.com/citate-despre-moda2 stare, situa$ie dup" www.dictionare.com3 Roland Barthes, The Fashion System, abstract, http://mh.cla.umn.edu/txtimdb2.html

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    6/36

      B

    omogenizarea grupurilor sociale, devine un impediment în dezvoltarea propriei

    personalit"$i.

    Pasiunea pentru muzic", mod", haine #i nu în ultimul rând pentru oameni, a

    luat forma colec$iei de fa

    $", a c

    "ror piese se doresc a fi un mijloc de transmitere a

    concep$iei personale referitoare la modalitatea prin care gândurile #i tr"irile noastre ar

    trebui s" se manifeste în felul în care ne îmbr"c"m.

    În final a#  dori s"  punctez faptul c", prin colec$ia actual"  nu am dorit s" 

    realizez o colec$ie de haine frumoase, ci una pe placul celor care au aceea#i concep$ie

    despre “frumuse$e” ca #i mine. Nimeni nu poate defini frumuse$ea, c"ci în asta const" 

    tocmai farmecul ei, ea exist" prin ochii celui care prive#te. Frumuse$ea nu exclude un

    om sau lucru, ci îl integreaz" #i îl compune.

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    7/36

      ;

    CAPITOLUL I: CONCEPTUL LICEN!EI “TEMPORAR”: SURSE"I MOTIVA!II

    Câteodat"  lucrurile pe care le faci nu au o anumit"  logic"  ci vin de la sine.

    Personal încerc s" le trec pe seama subcon#tientului, care e format din toate tr"irile #i

    gândurile pe care le am. A#a s-a întâmplat #i în cazul g"sirii numelui brandului pe

    care împreun" cu colegul meu, Alexandru Ifimov, dorim s" îl creem. “Divided” tradus

    divizat, este o metod"  folosit"  în matematic", care conceptual descrie împ"r$irea a

    dou" lucruri diferite, dar care rela$ioneaz" între ele. Totodat" implementeaz" #i ideea

    de dualitate, de existen$" a dou" persoane care î #i dau cu p"rerea, dou" direc$ii care

    undeva se intersecteaz". Împreun" cu colegul meu form"m o echip" a c"rei p"reri #i

    puncte de vedere difer"  la un moment dat, dar reu#esc s" se întâlneasc" ca urmare a

    unei nevoi fire#ti de a reda prin haine concep$iile despre muzic", via$" etc.

    În acela#i timp reprezint" #i faptul c" produsele create se adreseaz" numai unor

    anumite grupuri de persoane, numite de noi diviziuni din întregul care îl formeaz" o

    societate.

    Colec$ia “Temp - temporar” destinat"  sezonului toamn"  – iarn"  2009 – 2010

    porne#te de la cuvântul temporar care conform Dic$ionarului explicativ al limbii

    române reprezint"  un fapt de scurt"  durat", care nu dureaz"  decât un anumit timp;

    vremelnic, trec"tor, provizoriu. Care exercit"  o activitate un timp limitat. – Din fr.

    temporaire, lat. temporarius. Îl folosim de cele mai multe ori în domeniul informatic,

     în analogie cu fi#ierele stocate pe o anumit"  perioad"  de timp, perioad"  ce duce la

     îmbun"t"$irea, modificarea, m"rirea sau #tergerea permanent"  a acestora. În

    rela$ionare cu lumea modei, respectiv a colec$iei de fa$", denumirea de temp a

    colec$iei sugereaz"  perisabilitatea sau gradul de uzur"  la care sunt supuse hainele o

    data cu trecerea timpului, fie c"  sunt scoase în totalitate din uz fie ca le sunt aduse

     îmbun"t"$iri sau transform"ri radicale. Materia este într-o continu"  formare #i

    transformare, prin analogia cu moda în care hainele pot fi percepute ca f "când parte

    din materia ce ne înconjoar" #i care se transform" sau î #i schimb" rolul #i scopul este

    pe deplin justificat". Timpul î #i las" amprenta asupra hainelor, reu#ind s" le ridice pe

    culmi dintre cele mai înalte, urmând ca mai apoi s"  lucreze cu subiectivitatea celui

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    8/36

      C

    care le poart", cu ochiul #i cu atitudinea sa, reu#ind astfel s" scad" popularitatea unui

    anumit stil vestimentar.

    Am analizat atent, atât ca #i consumator, cât #i ca om, care particip" #i simte

    pulsul modei, modul de gândire#i de via

    $" al oamenilor care m

    " înconjoar

    " din orasul

     în care tr"iesc. Consider c" ace#tia î #i exprim" con#tient sau incon#tient gândurile #i

    grijile de zi cu zi în vestimenta$ia pe care o adopt", uneori ajungând s" vezi pe strada

    sau chiar pe la diverse evenimente oameni care s"  acorde cu adev"rat importan$" 

    stilului #i modului în care se îmbrac". %i, de cele mai multe ori, dac"  totu#i vezi

    asemenea oameni, pu$ini sunt cei care se reg"sesc în $inuta respectiv"  sau li se

    potrive#te, majoritatea adoptând-o doar pentru c" “a#a e la mod"”. Calitatea moral" a

    unei fiin&e umane (dac" se poate vorbi de a'a ceva) depinde în principal de educa&ie 'i

    deci, de sistemul de valori în care a fost crescut". Acest lucru se traduce prin exemple

    de genul: vezi la tot pasul, pe strad"  sau la evenimente pentru tineri, fete care se

     îmbrac"  nespecific vârstei, î #i exagereaz"  diverse calit"$i fizice pe care ar trebui s" 

    pun"  accent la vârste mai mari, prin intermediul hainelor care nu fac decât s" 

    sublinieze ridicolul situa$iei în care ele singure aleg s"  fie, vezi de asemenea b"ie$ii

    care încearc"  s"  se adapteze din mers unor tendin$e din dorin$a de a fi accepta$i de

    grupurile de prieteni din care fac parte, vezi oameni simpli care încearc"  cu tot

    dinadinsul s"  ias"  în eviden$"  accesorizând excesiv $inute, iar acest lucru se explic" 

    din dorin$a de apartenen$" la o anumit" categorie social" din care, în via$a de zi cu zi

    nu fac parte. Exemplele pot continua, îns"  esen$ialul este c"  moda, se reg"se#te în

    fiecare #i trebuie doar c"utat" #i încurajat" strict în func$ie de vârst", de mediu social,

    de convingeri f "r" a exagera sau a copia pe al$ii.

    În cazul culturii noastre, moda este hot"râtor influen$at"  #i de aspectul

    financiar, astfel c" hainele ieftine, îns" de calitate proast" î #i fac u#or trecerea în fa$a

    celor din materiale de calitate îns"  cu pre$uri mult mai mari. Dezam"git fiind de

    invazia hainelor de proast" calitate, în primul rând ca #i consumator, apoi ca artist, am

    ales s" încerc a schimba acest lucru prin lucrarea #i colec$ia de fa$". Personal, privesc

    acest lucru ca pe o baz"  de plecare pentru visele #i ideile pe care le am în acest

    domeniu c"rora doresc s" le dau contur în viitorul apropiat. Consider c" moda poate

    schimba idei, gânduri, p"reri despre oameni, c"ci nu de multe ori am avut ocazia s" 

    v"d cum î #i schimb" oamenii p"rerea atunci când te v"d îmbr"cat într-un anume fel.

    Pasiunea pentru haine m"  determin"  s"  încerc, prin ac$iunile mele, s"  schimb o

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    9/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    10/36

      =

    CAPITOLUL II: CULTURA TECHNO "I COLEC!IA“TEMPORAR”

    Ideea principal"  a colec$iei graviteaz"  în jurul senza$iilor pe care muzica otreze#te în înteriorul meu de fiecare dat" când îi aud ritmul. Este vorba despre muzica

    techno în care m" reg"sesc ca #i tr"iri #i mesaje transmise, ca #i mod de manifestare a

    acestei tipologii muzicale.

    Muzica electronic" este o muzic" ce nu presupune existen$a a doi parteneri de dans #i

    nu implic"  astfel diferen$e sexuale în cadrul celor care o danseaz". – de altfel

     începuturile ei se reg"sesc în discoteci americane ale homosexualilor. Nu mai avem

    de-a face cu tradi$ionala pereche, dimpotriv", po$i dansa singur f "r" ca acest lucru s" par"  ciudat nim"nui, iar rela$ia pe care o stabile#ti mental este cea cu DJ-ul4. În

    mâinile lui st" puterea de a crea pentru fiecare o stare de bine sau de a induce transa

    colectiv", cum se întimpl"  în cazul marilor petreceri la care particip" câteva zeci de

    mii de persoane. Cu cât un DJ reu#este s" adune mai mul$i oameni sub muzica pe care

    le-o ofer", cu cât îi men$ine pe ace#tia in mi#care mai mult timp, cu atât el este

    considerat mai bun. Adeseori se vorbe#te despre DJ-i ca despre un fel de “#amani”

    postmoderni, care pot controla mul$imile prin sunete. O compara$ie realizat" de unadintre persoanele care a fost în

    club Krystal (Fig. 1) din

    Bucure#ti descrie prima sa

    impresie: “Cînd am mers prima

    dat"  în Krystal mi s-a p"rut c" 

    arat"  ca o biseric". Am mers

    acolo din curiozitate, #tiam c" vin

    DJ foarte tari. Mi s-a p"rut un

    amestec ciudat de kitsch #i bun

    gust – spa$iul era cumva ermetic, cu un candelabru imens, atît de uria# c" devenea pop

    art de-a dreptul, dar la fel de urît. Ecrane pe toate p"r$ile ca ni#te vitralii, în spate

    barul, sus boxa Dj-ului ca un altar, parc"  toata lumea i se închina lui. Aaa, #i faza cu

    hainele, stii, cînd mergi la biseric" îti pui hainele cele mai bune, nu?, tot a#a #i aici, o

    / disc jockey- este un individ care selecteaz" 'i pune muzic" înregistrat" pentru unpublic &int". (sursa Wikipedia)

    !"#$ &

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    11/36

      !E

    mul$ime de b"ie$a#i cu haine nou nou$e pe ei, din alea care stau $epene c" nu au înc" 

    forma corpului, ha ha!” ( Ioana, 23 de ani)5. Aceia#i informatoare descrie tipul de

    dans pe care-l asociaz" cu muzica electronic": “Nu trebuie s" ai partener, e alt gen de

    muzic", nesexual

    ". Pot s

    " dansez

    #i s

    " nu fiu feminin

    ", pot s

    " fiu

    #i altceva decât sâni

    #i fund, cum a# fi în Club A. În Web nu st"  treaba a#a, nu intereseaz" pe nimeni ce

    faci #i cum te mi#ti, suntem pu$in mai androgini cu to$ii. Cel mai mult îmi place s" m" 

    duc când sunt treaz", intri în trans"  f "r"  drog #i po$i fi pe acela#i film cu droga$ii. 

    Droga$ii se agit"  foarte tare, sau dimpotriv", se b"l"ng"ne aiurea (…) În Web de

    multe ori r"mân spre sfâr#it mai multi b"ie$i, cumva nu-i intereseaz"  c"  sunt numai

    b"ie$i, se mi#c" #i danseaz" fiecare cu el, nu-i nici o problem".”

    Muzica electronic" î $i ofer" posibilitatea s" alegi cum s" o dansezi, #i, implicit,

    cum s"  o tr"ie#ti. Dansul devine o stare liminal"  care permite oamenilor s"  se

     îndep"rteze de normele sociale acceptate cum ar fi distan$a, rezerva, conformitatea ori

    neaten$ia calculat" #i s" se manifeste diferit de via$a de zi cu zi.

    În fiecare din noi exist" o predispozi$ie chimic" pentru a consuma droguri doar

    c"  dependen$a îi atinge decât pe unii. Atunci când dansul se combin"  cu un drog

    puternic precum ecstasy sau cocain", se produce o stimulare masiv" a sim$urilor #i o

    senza$ie de ie#ire-din-sine. Este deopotriv" o experien$" a corpului #i a min$ii. Dansul

    devine o desc"rcare de energie #i uitare temporar"  a responsabilit"$ilor sociale. O

    persoan"  intervievat"  de Ben Malbon m"rturise#te : “I’ am escaping from work,

    escaping from normal life, escaping from everything, everything in full non-

    stop…nothing else matters…that whole night is going to be my time.”6 Intr-unul din

    celelalte dialoguri o alt"  persoan"  spune : “Sco$i foarte mult din tine. Sco$i foarte

    mult" energie. Trebuie s" fii înc"rcat de prea mult" realitate care nu-$i convine ca s" o

    scuturi bine.” ( George, 24 de ani)7. În alt plan de idei, dansul reprezint" o modalitate

    evident" de a c"uta placerea, iar c"utarea pl"cerii poate fi interpretat" drept rezistent" 

     împotriva sistemului – a#a cum o face Ben Malbon (pleasure seeking as resistence to

    mainstream8).

    B CORPURI ÎN CLUBURI. DANS %I RITMURI ELECTRONICE - o abordare aculturii dansului din perspectiva antropologic" - Miruna Tirca; CLUBBING –  de Ben Malbon, Ed. Taylor & Francis, Seria Critical GeographiesC %FGH /D %FGH B

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    12/36

      !!

    “Intotdeauna va merge mai

    departe/ Muzica purt"toare de idei”  9 

    afirm"  Kraftwerk (Fig. 2), trupa

    german"  care a pus bazele muzicii

    electronice în anii ’70. Ace#tia

    renun$aser"  la instrumentele specifice

    unei forma$ii rock cum ar fi chitara,

    basul sau percu$ia, #i î #i înregistraser" 

    discurile pe cale pur sintetic". Prin

    aceasta î #i atr"seser"  în scurt timp

    respectul #i aten$ia întregii lumi.

    Muzica techno a luat fiin$"  ca

    experiment al câtorva avangardi#ti

    tineri din ora#ul american Detroit, îndr"gosti$i de cea mai modern" tehnic" de studio.

    “Godfather of Techno”10 este indiscutabil DJ-ul #i înginerul de mixaj Juan Atkins. Dar

    chiar #i un p"rinte are idolii s"i. Juan Atkins afirm" despre cei de la Kraftwerk c" ar fi

    “ini$iatorii muzicii moderne”11.

    Creativ, înovator #i avangardist, dar accesibil, stilul techno merit", înainte de

    toate, s"  fie valorificat. Întâlnit pretutindeni, el poate fi valorificat de c"tre mass-

    media, iar fanii s"i nu cultiv" o mentalitate defensiv", ci sunt integra$i în structurile

    sociale obi#nuite #i deci u#or de abordat prin intermediul publicit"$ii #i al mass-media.

    Aceast" deschidere a raverilor nu a creat numai posibilitatea toler"rii lor, ci a

    cauzat fenomenul de preluare a atributelor mi#c"rii techno din ce în ce mai mult de

    c"tre a#a-numitul mainstream12: designul revistelor sale e întâlnit din ce în ce mai des

     în mijloacele de comunicare în mas" consacrate, ideile arti#tilor ei plastici p"trund în

    domeniul publicitar, iar moda techno deja e prezent" într-o form" modificat" în toate

    magazinele obi#nuite de îmbr"c"minte.

    Techno este ast"zi cu totul altceva decât o simpl" mi#care underground, chiar

    dac" multora dintre reprezentan$ii s"i le este dor de timpurile începuturilor.

    = TECHNO - O genera# ie în extaz de Falko Blasc #i Michael Fuchs-Gambock, Ed.Polirom 1998, pg. 5-710 idem 911 idem 912 curent

    !"#$ '

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    13/36

      !#

    Într-un interviu pentru site-ul13 www.scruff.com cu renumitul DJ-ul na$ional

    The Model (Fig. 2), întrebat cât de important"  este imaginea personal"  în zilele

    noastre el r"spunde: “Stilul personal #i imaginea mea sunt doar o prelungire a eului

    interior#i a viziunii mele specifice a cine sunt

    #i de ce sunt cine sunt. Cum merg, cum

    m"  comport, cum mixez, precum #i muzica

    care o fac, toate aceste lucruri se transpun în

    imaginea mea. Nu este o chestie programat" s" 

    am grij"  de imaginea mea, ci chiar felul meu

    de a vedea lumea #i pe sine.”

    Care sunt câteva din regulile care le

    urmezi atunci când vine vorba de mod"?

    “Pentru început, mie nu-mi plac

    regulile. Nu vreau sa par rebel, dar pentru mine

    e vorba de bun sim$. Regulile sunt u#or de

    instruit spre diferen$"  de bunul sim$. Când

    ajungi s"  întelegi profunzimea lucrurilor,

    atunci te po$i juca cu reguile, le po$i îndoi, po$i

     jongla cu ele #i în acela#i timp s"  fii pe

    culmile succesului. Nu purta asta, nu f "  asta.

    Eu nu func$ionez a#a. Las bunul meu sim$ s" m" ghideze #i când simt c" acesta m-ar

    putea dezam"gi, atunci cer sfaturi. Gre#eli majore? Depinde pe cine întrebi, spre

    exemplu erau ni#te tipi la o petrecere care purtau cei mai simpli teni#i #i un tricou #i se

    uitau la mine ca #i cum a# fi fost un extraterestru”.

    În relatarea celor de mai sus am încercat s" p"trund pu$in în lumea definit" de

    muzica eletronic" prin aceste introspective în concep$iile diferi$ilor oameni ce sunt în

    contact direct cu respectivul gen muzical

    Asemeni arti#tilor ce compun muzic" pentru o anumit" tipologie de ascult"tori

    prin îmbinarea sunetelor pentru a transmite astfel o stare emo$ional"  #i pentru a

    contura diverse tr"iri, designerul î #i concepe crea$iile în raport cu propriile preocup"ri,

    educa$ia sau felul de a fi al celor c"rora li se adreseaz". Acesta, dore#te s" realizeze o

    simbioz"  între ansamblul vestimentar #i tr"s"turile fizice, comportamentul #i spiritul

     întrucât prin vestimenta$ie se încearc"  transpunerea laturii interioare în exterior.

    13 spa&iu în care sunt situate informa&ii pe re&eaua de internet. (dexonline.ro)

    !"#$ &

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    14/36

      !$

    Astfel, asocierea diverselor tipuri de materiale #i culori pot creiona personalitatea unui

    om reprezentând simboluri #i coresponden$e pentru aspecte ale universului interior.

    În zilele noastre este foarte greu s" îndepline#ti cerin$ele unei ample game de

    public atunci când vine vorba de vestimenta$ie. De#i tendin$ele sunt acelea#i pentruto$i, fiecare le interepreteaz" în felul s"u. De aceea, atunci când am pornit în c"utarea

    tendin$elor pentru sezonul ales, am încercat s" preiau doar câteva aspecte ce au $inut

    de materiale #i culori. Am ales lâna datorit"  faptului c"  este preferat"  oamenilor ce

    sunt adep$ii comodit"$ii, ce sunt lega$i #i de stilul etno, de origini, fibra de lâna fiind o

    legatur"  a omului cu natura din care face parte. O bluz"  confec$ionat"  din lân"  fin

    lucrat" nu va da niciodat" gre# la fel cum fularele sau jachetele de lân" ne vor aminti

    mereu de copil"rie. Evolu$ia societ"$ii #i a tehnologiei ne ajut"  s"  adapt"m #i s" 

    folosim acest material pentru a nu se pierde esen$a lui.

    Astfel, am ales #i folosirea tricotului dar #i a $es"turii de tip doc deorece ofer" 

    confort, lejeritate ridicat", totodat"  fiind optime de purtat în condi$ii de temperaturi

    sc"zute, nu foarte preten$ioase atunci când vine vorba de îngrijire #i sunt des întâlnite

     în preferin$ele persoanelor de orice vârst". (es"tura tip doc face ca articolului

    vestimentar s" i se dea #i acea amprent" de rezisten$".

    Nota discordant", dar #i de actualitate o constituie folosirea pielii ecologice

    l"cuite ce am ales-o pentru inducerea ideii de sexualitate; pe lâng"  ideea de

    sexualitate, pielea, cu prec"dere cea ecologic"  l"cuit"  a devenit în timp o imagine

    reprezentativ" a practican$ilor sado-maso f "când astfel nota discrepant" prin antitez" 

    cu lâna ce sugereaz" puritatea spiritual".

    Culorile hainelor pe care le purt"m sunt cele care atrag în primul rând aten$ia

    asupra noastr". Alegerile pe care le facem în materie de culori spun foarte multe

    despre noi #i despre personalitatea noastr", având o simbolistic" foarte expresiv".

    Colec$ia nu utilizeaz" o palet" larg" de culori întrucât nu se adreseaz" maselor,

    ci se restrânge prin detalii la o anumit"  categorie de oameni, unui anumit nivel de

    cunoastere, unui stil de via$"  aparte, limitându-se #i la câteva mesaje minimaliste

    antagonice: discre$ie, echilibru, exuberan$".

    Verdele, culoare mediatoare între cald #i rece, între sus #i jos este o culoare

    lini#titoare, r"coritoare, uman"  ce a fost mereu asociat"  de c"tre om cu esen$a #i

    existen$a lui. Este culoarea speran$ei, a longevit"$ii, a puterii. La nivel spiritual

    reprezint" împlinirea omului prin cunoa#tere #i revenire la esen$a din care a fost creat.

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    15/36

      !/

    Griul reprezint"  con#tientul, punctul de plecare spre cunoa#terea fiec"ruia,

    existând ca centru al sferei culorilor între alb #i negru. Totodat", el reprezint"  un

    semidoliu, un protest împotriva kitsch-ului.

    Negrul, de#i este o culoare ce poate scoate în eviden

    $"  oricând elegan

    $a

    #i

    discre$ia poate fi interpretat #i ca un simbol al urm"toarei etape a neg"rii kitschului, o

    refulare, fiind complementar"  albului ce reprezint"  puritatea. Ea reprezint"  un

    amalgam de gânduri de toate feluri #i las"  loc diferitor interpret"ri. Este punctul în

    care se îndr"zne#te atingerea unei pl"ceri produse de unele practici greu de înteles

    pentru majoritatea oamenilor, obr"znicia dat"  de negrul lucios fiind cea care

     înfiltreaz" ideea de sexualitate uneori murdar", chiar #i în min$ile fecioarelor.

    Tipologiile de oameni c"rora m"  adresez nu au un interval de vârste

    prestabilit. De#i v"zute ca fiind restrânse ele pot fi mai vaste decât ne imagin"m

     întrucât reprezint" o etap" în dezvoltarea uman", perioada de zdruncinare a credin$ei,

    de negare #i adulare a divinit"$ii, perioada întreb"rilor c"tre eul interior, etap" ce nu

    poate fi stabilit"  ca având o anumit"  vârst"  fiind stabilit"  în func$ie de dezvoltarea

    individual" a persoanei.

    Observând pe parcursul form"rii mele ca designer concep$iile oamenilor din

     jur #i a societ"$ii în general s-a conturat ideea de a culege p"r$ile bune, reprezentative

    pentru genul de oameni c"rora m"  adresez #i de a le transpune în articolele

    vestimentare create #i pe care le voi crea. Decisiv a fost #i mediul în care m-am

    dezvoltat #i în perioada adolescen$ei, când gusturile muzicale au început s" se îndrepte

    mai mult spre muzica electronic"  #i s"  devin"  parte din via$a mea. Astfel,

    descoperind-o, #i trecând prin etapele fire#ti am adoptat cu timpul o atitudine de

    negare, o dorin$"  de a fi tot timpul altfel #i de a ar"ta c"  felul în care se îmbrac" 

    oamenii poate însemna chiar #i descoperirea unora din caracteristicile lor, la fel cum

    #i muzica poate exprima la fel de bine acest lucru. Muzica techno a stat la baza

    tr"irilor ce m-au modelat fiind liantul c"tre o lume pe care mul$i nu o pot percepe #i pe

    care o condamn"  poate tocmai pentru c"  nu au avut #ansa s"  o cunoasc", o lume

    lipsit"  de prejudec"$i unde totul este permis, în care ne dicteaz"  doar sim$ul nostru

    l"sat liber s" cunoasc", s" experimenteze #i s" aleag" partea bun" din via$".

    Promotor al mi#c"rii, sub aspectul organiz"rii evenimentelor de muzic" 

    electronic" în Ia#i #i al creerii unui forum de muzic" electronic" ce dezbate mai toate

    aspectele legate de acest gen muzical, am avut #ansa s" fiu implicat activ în via$a de

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    16/36

      !B

    club a ora#ului cât #i în general în medii ce au preocup"ri specifice tinerilor de început

    de mileniu 3, unele foarte s"n"toase, altele cu un rol posibil educativ.

    Consider c" mi-am putut contura o p"rere mult mai corect"  interac$ionând cu

    oamenii, v"zându-i în mediile în care ei se simt bine

    #i în care se retrag din via

    $a

    cotidian", încercând s" adopte multe din preocup"rile dar #i influen$ele din mai multe

    domenii ale Occidentului. C"l"torind vara trecut"  o bun"  perioada de timp prin

    Europa, descoperind locuri noi, persoane #i personaje, luând parte la activitatea de zi

    cu zi a unor oameni din $"ri precum Italia, Germania, Olanda, Fran$a #i cu prec"dere

    Spania, am realizat faptul c" se poate #i la noi atingerea unui nivel diferit de gândire

    cu o deschidere mai profund" a min$ii #i un interes al unora dintre noi.

    Colec$ia reprezint" oarecum o experien$" nou" pentru persoanele din Ia#i, iar

    pentru o parte din ei poate chiar s" nu plac" pentru c" urm"re#te sugerarea ideii de

    inovativ prin modul de abordare #i reinterpretare a tendin$elor, de originalitate uneori

    extravagant" ce poate satisface foarte bine #i cerin$ele unui client mai de mod" veche

    implicând #i elemente vechi readuse direc$iilor actuale din mod".

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    17/36

      !;

    CAPITOLUL III: DESCRIEREA COLEC!IEI “TEMPORAR”

    În realizarea acestor haine am încercat s"  fiu cât mai subiectiv în alegerea

    fiec"rui detaliu care uneori poate p"rea inutil, astfel reu#ind s"  transpun cu u#urin$" 

    produsul imagina$iei în realitate. Culorile, materialele #i formele descrise in capitolul

    anterior nu fac decat s"  capete contur, #i s"  se individualizeze în fiecare produs.

    Num"rul redus de $inute din care este alc"tuit" licen$a face ca fiecare produs s" aib" o

    direc$ie pu$in diferit" din punct de vedere al cump"r"torului $int", #i în acela#i timp s" 

    aib" o parte comun" cu celelalte ansambluri.În cazul $inutelor alc"tuite din mai multe produse, acestea tr"iesc foarte bine #i

    individual, putând fi asortate cu alte haine din gerderoba cump"r"torul. Pozi$ionarea

    tricotului în produse este una foarte practic" ea permi$ând o libertate în mi#care astfel

    aducând hainei o linie cât mai clar", practic" #i comod". Acela#i lucru se întampl" cu

    lâna #i $es"tura de tip doc ce con$ine fibre elastice conferindu-i o elasticitate mai mic" 

    fa$" de tricot. Pielea ecologic" atrage aten$ia prin luciu #i prin rigiditate #i are rolul de

    a accentua zonele importante.

    Contrastul este clar unul dintre mat #i lucios #i unul dintre rigid #i elastic

    Hainele sunt deopotriv" de b"rba$i #i femei #i au un caracter androgin din punct

    de vedere al formei, unele de b"rba$i asem"nându-se cu cele de femei, iar unele de

    femei putând fi ajustate ca dimensiuni pentru a fi transformat" în $inut" masculin" f "r" 

    a i se modifica aspectul.

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    18/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    19/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    20/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    21/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    22/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    23/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    24/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    25/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    26/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    27/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    28/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    29/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    30/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    31/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    32/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    33/36

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    34/36

      $$

    CAPITOLUL IV: CONCLUZIE

    Când am început s" preg"tesc #i s" lucrez la proiectul de licen$", ziua în care

     îmi voi vedea propriile haine create #i purtate de cineva mi se p"rea foarte departe.

    Aceste câteva luni de zile au contribuit enorm la formarea mea ca designer #i

    ca om implicat în procesul de crea$ie al unui articol de la conturarea lui în creion,

    pân" la prezentarea în fa$a publicului c"ruia m" adresez. Lucrând în cadrul atelierului

    de la Mancetta am intrat în contact cu o lume nou", diferit" de ce îmi imaginam, lucru

    ce se poate vedea #i în colec$ie. Am avut ocazia s" pot vedea atât crearea unor produsede serie cât #i a unor unicate. Puteam s" realizez haine interesante ca forme, dar care

    s" nu fie purtabile îns" eu nu am urm"rit acest lucru.

    Am pornit cu gândul c" aceste haine s" intre pe pia$" ca o completare a ceea ce

    se g"se#te în momentul de fa$" #i s" poat" mul$umi categoria c"reia m" adresez.

    De#i în primii ani de facultate nu prea am avut contact cu majoritatea

    problemelor ce $in de realizarea unei colec$ii #i ce implic" acest lucru, acum am putut

    vedea #i înv"$a de la oameni cu experien$"  practic"  în domeniu. Lucrurile ce la început p"reau greu de realizat, acum au prins form"  #i au c"p"tat valoare

    surprinzându-m"  de fiecare dat"  #i oferindu-mi satisfac$ia c"  am fost cel ce le-a

    conceput.

    Partea cea mai dificil"  în realizarea colec$iei nu a fost realizarea desenelor, a

    tiparelor sau a hainelor ci perioada de timp dintre momentul în care am terminat

    hainele #i momentul în care au prins via$" pe modelele ce le-au prezentat în fa$a celor

    c"rora m"  adresez, a oamenilor care m-au inspirat #i pentru care au fost gândite, întrucât mi-am dorit foarte mult s" poat" fi prezentat" la nivelul la care m-am gândit.

    Aparent, hainele din aceast"  colec$ie par simple, îns" ele sunt foarte greu de

    realizat din punct de vedere tehnic. Îmbinarea a dou" materiale total diferite precum

    pielea ecologic" #i tricotul nu este deloc u#oar". De foarte multe ori am fost nevoi$i s" 

    modific"m tiparul ini$ial datorit" neconcordan$ei dintre cele dou" materiale.

    Am primit un feedback pozitiv #i încurajator asupra colec$iei, motiv pentru

    care îmi voi continua studiile în acest domeniu printr-o aprofundare în cadrul unui

    master la aceiasi facultate.

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    35/36

      $/

    Sunt con#tient c" mai este foarte mult de munc" pân" s" m" pot compara cu

    nume mari din lumea modei, îns" la acest nivel #i luând în considerare #i faptul c" nu

    am avut preg"tire în domeniu înaintea începerii aceastei facult"$i am reusit s" realizez

    ceea ce mi-am propus#i poate chiar mai mult.

    Colectia “Temporar” reprezint" primul pas f "cut pe un drum ce promite multe,

    un drum pe care cred ca pot s" evoluez, s"  înv"$ continuu spre des"vâr#irea mea ca

    artist, fiind con#tient #i de d"ruirea de care este nevoie, de munca #i poate uneori de

    momentele ce îmi vor pune personalitatea la încercare.

  • 8/20/2019 Licenta design vestimentar

    36/36

    CAPITOLUL V: BIBLIOGRAFIE

    •  Adina Nanu - Art", stil, costum

    •  Falko Blasc #i Michael Fuchs-Gambock -  TECHNO - O genera$ie în extaz , Ed.

    Polirom 1998

    •  Jean Chevalier, Alain Gheerbrant – Dic$ionar de simboluri

    •  Ben Malbon, Ed. Taylor & Francis, Seria Critical Geographies - CLUBBING

    •  August Racinet - The Complete Costume History, Ed. Taschen

    •  Terry Jones & Susie Rushton - Fashion Now 2, Ed. Taschen

    •  Akiko Fukai, Tamami Suoh, Miki Iwagami, Reiko Koga, Rie Nii, Fashion: A History

    from the 18th to the 20th Century, Ed. Taschen - Kyoto Costume Institute

    •  Miruna Tirca - Corpuri în cluburi. Dans #i ritmuri electronice - o abordare a culturii

    dansului din perspectiva antropologic" 

    •  Zoom on Fashion Trends – 42 A/W 09/10

    •  View2 Magazine Winter 2008 / Issue 05 A friend in me – Winter 09/10

    •  www.citate-celebre.com/citate-despre-moda 

    •  Roland Barthes, The Fashion System, abstract, http://mh.cla.umn.edu/txtimdb2.html 

    • 

    www.scruff.com 

    •  www.dexonline.ro 

    •  www.wikipedia.ro