UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICEN

Conductor tiinific: Conf. univ. dr. Ilie Budica Absolvent: Busu Cristiana Mihaela

Craiova, 20111

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA MANAGEMENT

Organizarea transporturilor de mrfuri la SC Seda Investement SRL

Conductor stiinific: Conf. univ. dr. Ilie Budica Absolvent: Busu Cristiana Mihaela

Craiova, 20112

INTRODUCERE

Transporturile reprezint o importanta deosebita pentru economia unei tari deoarece ele continua si finalizeaza procesul de productie al bunurilor materiale, deplasandu-le de la locul de productie la cel de consum, avand functia de legare a tuturor ramurilor de activitate si a diferitelor zone, precum si aceea de a contribui la dezvoltarea unor relatii de natura culturala, politica, sociala, etc. Asigurarea aprovizionarii fiecarui agent economic, desfacerea produselor pe piata interna si externa, mobilitatea populatiei depind de modul in care transporturile raspund exigentelor economiei nationale. De aici, rezulta importanta vitala a transporturilor in desfasurarea activitatii economice ; orice dereglare a acestui proces determinand perturbatii in diferite compartimente ale productiei si consumului. Activitatea de transport poate fi definit ca aciunile prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n spaiu i timp. Transporturile, apreciate ca un important subsistem al sistemului productiei,materiale i al serviciilor, au un rol important n asigurarea unei bune functionari a fluxurilor ce se formeaz ntre componentele sistemului productiei ,materiale i ale serviciilor, acestuia revenindu-i multiple sarcini n optimizarea spatiului i timpului economic, n reducerea timpului necesar realizarii binomului productie desfacere. Transporturile de bunuri desfaurndu-se n sfera productiei sau a circulatiei, determina existenta a doua feluri de transporturi interioare, prin care se efectueazadeplasarea n spatiu, de la o sectie la alta, n cadrul procesului de productie, i comerciale, care se desfaoar n i pentru sfera circulatiei. Transporturile de marfuri, fara sa produca bunuri materiale, produc o utilitate, respectiv deplasarea spatiala a produselor, care se consuma chiar in timpul procesului ei de productie, i o valoare de schimb, determinate de valoarea mijloacelor de munca vie i materializat consumat , care se adauga la valoarea obiectului muncii n transporturi ( bunul material transportat). Avnd n vedere aceasta ultima particularitate a activitatii de transporturi trebuie mentionata faptul ca, n general, conducerea transporturilor are n vedere executarea unor astfel de transferuri de materii prime, materiale i marfuri dintr-un loc n altul , de la furnizor la beneficiar, care sa se realizeze n timp util i cu cele mai reduse costuri, care sa determine o ct mai mica valoare de schimb. De aici decurge funcia important a transporturilor de a susine legturile de producie ntre ntreprinderi, comunicaiile ntre marile centre industriale, ntre cele industriale i agricole, etc. Acest rol este ndeplinit de transporturile de utilitate public, n componena crora intr: cile ferate, fluviale i maritime, rutiere, transportul aerian i transportul de cltori. Acesta din urm deservete procesul de producie prin deplasarea muncitorilor la i de la locul de munc. Importana transporturilor const nu numai n funcia pe care o au n dezvoltarea complexului socio-economic naional, ci i n rolul important exercitat asupra amplificrii relaiilor dintre state. Astfel, transporturile internaionale reprezint mijlocul material ce st la baza relaiilor economice cu celelalte ri ale lumii. Transportul nu reprezinta un scop in sine , ci un mijloc de realizare a unor scopuri economice. Se poate afirma ca , activitatea de transport se aseamana cu celelalte activitati economice, dar se deosebeste de acestea, prin natura si specificul sau. Astfel, rezultatele activitatii nu pot fii stocate sau conservate, transporturile reprezentand un intermediar intre productie si consum , o activitate speciala din sfera serviciilor. 3

n epoca modern, transporturile pot fi definite ca un sistem dinamic i raional, constnd din mijloace tehnice specifice, utilaje, ci de comunicaie, deservite de un personal specializat i destinate deplasrii n spaiu i n timp a mrfurilor i persoanelor. Fr transport, producia de mrfuri ar fi fost condamnat s se limiteze strict la resursele existente pe plan local, iar exploatarea acestora ar fi fost determinat exclusiv de cerinele satisfacerii nevoii sociale pe plan local. Transporturile se incadreaza in al treilea sector de activitate economica , acela al serviciilor. Se poate spune ca serviciile de transport reprezinta sangele unei economii care deplaseaza oxigenul de care aceasta are nevoie pentru a functiona. Proportia de participare a serviciilor de transport la constituirea PIB este semnificativa. Ponderea serviciilor de transport in PIB oscileaza intre 3 si 5%; in Romania, datorita dezvoltarii reduse a altor servicii, aceasta pondere este mai mare, ajungand in 1999 la 6,3%. Imi propun sa subliniez in aceasta lucrare rolul transportului in economie, precum si legaturile ce se stabilesc intre transport si celelalte domenii economico- sociale.

1

Capitolul I. Transportul i logistica mrfurilorConceptul de transportTransporturile reprezint un domeniu important al activitii economico-sociale pentru c prin intermediul lor se efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor i oamenilor n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale societii omeneti.1

Blan Carmen -Logistica, Editura Uranus, Bucureti, 2001

4

Dezvoltarea, diversificarea i modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea si intensificarea produciei i a circulaiei mrfurilor, de adncirea diviziunii internaionale a muncii. Avnd n vedere necesitatea realizrii legturilor dintre producie i consum, transporturile sunt acelea care deplaseaz bunurile obinute n celelate ramuri ale produciei materiale din locul n care au fost produse la cel n care urmeaz a fi consumate n cadrul pieei interne i internaionale. Obiectul activitii de transport l constituie deplasarea n spaiu a cltorilor i mrfurilor. ns nu toate deplasrile n spaiu constituie obiectul activitii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informaional, transportul de lichide i gaze prin conducte i alte activiti asemntoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activiti se realizeaz prin instalaii proprii i nu necesit operaiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de ctre transportator a mrfurilor, obligaia de paz i preluare a lor la destinaie. Considerat sub aspectul coninutului su economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se nlesnete schimbul de bunuri i deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gndirii (transportul corespondenei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli. De asemenea, rmne n afara sferei noastre de preocupare transportul potal care, dei se realizeaz pe baza unor raporturi juridice ntre transportator i unitatea de pot, nu se integreaz n contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legturi juridice cu unitatea de transport ce realizeaz activitatea de coresponden. Astfel, activitatea de transport poate fi definit ca aciunile prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n spaiu i timp. Un rol important l are transportul n sfera produciei unde, printr-o mai bun organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producie, accelerarea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante, mbuntirea indicatorilor economico-financiari. Producia unei ntreprinderi este deservit nu numai de transportul intern, ci i de transportul care realizeaz legturile externe ale acesteia cu celelate ntreprinderi i cu ntreaga economie naional. De aici decurge funcia important a transporturilor de a susine legturile de producie ntre ntreprinderi, comunicaiile ntre marile centre industriale, ntre cele industriale i agricole, etc. Acest rol este ndeplinit de transporturile de utilitate public, n componena crora intr: cile ferate, fluviale i maritime, rutiere, transportul aerian i transportul de cltori. Acesta din urm deservete procesul de producie prin deplasarea muncitorilor la i de la locul de munc. Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurndu-se procesul de producie cu mijloace de producie i for de munc. Importana transporturilor const nu numai n funcia pe care o au n dezvoltarea complexului socio-economic naional, ci i n rolul important exercitat asupra amplificrii relaiilor dintre state. Astfel, transporturile internaionale reprezint mijlocul material ce st la baza relaiilor economice cu celelate ri ale lumii. Acestea continu procesul de producie n sfera circuitului economic mondial i reprezint un sistem tehnico-economic complex prin intermediul cruia o parte din produsul social este realizat pe pieele externe n schimbul unor mrfuri necesare economiei naionale, contribuind astfel la modificri de structur, calitate i cantitate n produsul intern brut, produsul naional brut i produsul naional net.

5

1.1. Particularitile activitii de transport ncadrarea transporturilor ntr-o ramur distinct a economiei naionale se datoreaz faptului c, dei activitatea n transporturi, din punctul de vedere al procesului muncii, se identific cu cea din ramurile creatoare de bunuri materiale, totui ea prezint o serie de particulariti: 1. Rezultatul muncii productive n transporturi nu constituie un nou produs, o marf, ci o prestaie. Prin transport mrfurile i pstreaz proprietile fizicochimice, dar i sporesc valoarea; 2. Transporturile de mrfuri sunt o activitate economic care se desfoar att n sfera produciei, ct i n cea a circulaiei mrfurilor. Astfel, se disting: transporturi interioare princare se realizeaz deplasarea materiilor prime, materialelor, forei de munc de la o secie de producie la alta, deci activitile desfurate n sfera produciei i transporturi comerciale ce apar ca o continuare a activitii de producie n sfera circulaiei. 3. Transportul, n sine, nu se poate stoca, se consum imediat n momentul efecturii produciei. Se stocheaz ns nevoia de transport. 4. Transporturile de cltori i cele de mrfuri se deosebesc substanial ntre ele, n sensul c transporturile de cltori se caracterizeaz prin sensul dus-ntors al curenilor de cltori, adic sunt, n general, activiti echilibrate, n timp ce n transporturile de mrfuri nu exist, n aceeai msur, o asemenea egalitate, deoarece volumul mrfurilor transportate n cele dou sensuri, de cele mai multe ori, nu este identic. Variaia traficului de cltori e influenat de fenomenele de mas caracterizate printr-o probabilitate ridicat (srbtori, concedii, vacane), n timp ce n transportul de mrfuri aceti factori au o influen mai redus. 5. Activitatea de transport este, n general, o activitate continu n timp care, n cele mai multe cazuri, este o activitate de zi i noapte, att n zilele de lucru, ct i 2n cele de srbtoare, dar discontinu ca intensitate, cu intermitene, motiv pentru care randamentul ei este variabil. 6. Transporturile sunt activiti ce se desfoar pe spaii ntinse, prin sute i chiar mii de uniti distincte, ndeprtate geografic unele de altele, dar strns legate.

1.1.2 Cererea de transport Prin cerere de transport se intelege vointa oamenilor de a plati pentru serviciile de transport si felul in care aceasta vointa se modifica cu fluctuatiile de pret. Prin cerere agregata se intelege suma cererilor de transport individuale, pentru un mod de transport sau mai multe. O calitate importanta a cererii este asa numita elasticitate, care se refera la sensibilitatea beneficiarului, la modificarile de pret: a) A2

daca reducerea pretului duce la cresterea cererii, aceasta este elastica;

Budica Ilie-Logistica mrfurilor,Editura Universitar Craiova, 2008 6

b) A daca reducerea pretului nu duce la modificari semnificative ale cererii, aceasta este inelastica; c) A cererea (maxim) agregata este inelastica, cu cat nivelul de agregare este mai redus, cererea devine mai elastica. Unitatea de masura pentru cererea de transport marfuri este tona kilometru sau mila kilometru; indicatorul este insensibil la viteza de deplasare, modul transportului, etc. Trasaturile cererii pentru transportul de marfa sunt date de specializarea muncii si productia de masa au dus la situatia ca anumite zone geografice sa prezinte o supraproductie, in timp ce alte zone se confrunta cu un deficit. Acest dezechilibru duce la stabilirea unui flux de transport intre cele doua tipuri de zone, flux menit sa satisfaca cerintele pietei. Cererea de transport este dependenta de cererea de consum. In conditiile concurentei transportatorii pot atrage spre ei cererea de transport, prin valoarea prestatiei (cost, viteza, siguranta, promptitudine etc.); in ansamblul ei insa, cererea ramane nemodificata. Componentele serviciului la cererea de incarcatura In piata concurentiala castiga transportatorii care asigura o calitate superioara a serviciilor oferite: Componentele acestor servicii, in masura sa influenteze decizia clientilor sunt: a) Timpul de tranzit, deoarece influenteaza marimea stocurilor si cheltuielile de formare a lor. Pentru marfuri cu volum mic si valoare mare, se recurge la avion; b) Increderea clientilor, se castiga prin respectarea termenelor de livrare; c) Accesibilitatea este capacitatea de a deplasa o marfa direct de la furnizor la beneficiar, cu3 timpi de tranzit minimi; d) Potentialul de a furniza servicii speciale precum sunt: asigurarea unor temperaturi reduse, protejarea marfurilor fata de intemperii, transport de produse periculoase etc.; e) Siguranta, consta in pastrarea calitatilor initiale ale marfurilor, dar si modalitatile de despagubire a clientilor in caz de accident. Probleme de elasticitate. Elasticitatea cererii pentru transportul de marfa prezinta mai multe aspecte: a) Cererea pentru produs este elastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o pondere insemnata in pretul produsului, proportie care determina si gradul de elasticitate. In anumite situatii, expeditorii pot face presiuni asupra transportatorilor, de a reduce pretul transportului, ca o conditie de a face produsele transportate vandabile la destinatie; in caz contrar transportatorii risca pierderea comenzilor; b) Cererea pentru produs este neelastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o pondere neinsemnata in pretul produsului; exemplu: cazul transportului pe apa a titeiului brut; c) Cand produsul este gratuit sau ieftin la sursa, costul transportului devine un articol major de calculatie a pretului. Elasticitatea pretului va fi egala cu elasticitatea cererii pentru transportul lor. d) Elasticitatea cererii de transport in timp. Cererea pentru produse perisabile, de moda sau cu valoare ridicata este foarte sensibila la factorul timp (mai putin la3

Budica Ilie-Logistica mrfurilor,Editura Universitar Craiova, 2008 7

pret), cautandu-se moduri rapide de deplasare. 1.1 Sistemele de transport si caracteristicile acestora

Una dintre cele mai importante componente ale vieii socio-economice este reprezentata de activitatea de transport . In momentul in care ne referim la transporturi, trebuie sa abordam acest concept din doua perspective: servicii; sisteme. Totalitatea mijloacelor i instalaiilor de transport reprezint sistemele de transport. Cele mai importante sunt urmtoarele: criteriul geografic, criteriul tehnic, al obiectului transportului ,criteriul integrrii cu proces de producie si administrativ-organizatoric. Din punct de vedere al criteriului geografic nelegem totalitatea mijloacelor i instalaiilor de transport care acioneaz pe un teritoriu dat. Astfel: sistemul de transport uzinal (intern); sistemul de transport urban (cltori, mrfuri); sistemul de transport suburban (cltori, mrfuri); sistemul de transport interurban; sistemul de transport naional: - sistem urban - sistem suburban sistemul de transport internaional: - continental - intercontinental Sistemul tehnic de transport reprezint totalitatea mijloacelor de transport propriuzise a instalaiilor si construciilor aferente definit prin folosirea unei anumite tehnici de efectuare a deplasrii. Cele mai importante sunt: sistemul de transport cale ferat, avnd componente principale: calea ferat, locomotiva, vagoanele, instalaiile de dirijare, staiile i tirajele; sistemul de transport rutier, avnd componente principale: autovehiculul i drumul sistemul de transport de navigaie fluvial, avnd componente principale: calea pe ap amenajat sau neamenajat, fluvii si ruri, canale artificiale, nave, porturi; sistemul de transport aerian, avnd componente principale: aeronavele, aeroporturile; sistemul de navigaie maritim, avnd componente principale: nave, porturi; sistemul de transport prin conducte, avnd componente principale: conducte, staii de pompare. n primele cinci categorii de transporturi obiectul supus transportului (oameni sau marf) este purtat de mijlocul de transport (autovehicul, locomotiva i vagoane, nave, aeronave). Din punct de vedere al obiectului transportului, transporturile se mpart n: de persoane; de mrfuri. Prin sistem organizator de transport se nelege totalitatea mijloacelor i instalaiilor de transport aflat sub aceeai tutel administrativ organizatoric bine definit. 8

Dup criteriul integrrii se mpart n: tehnologice; de uz general. Dintre criteriile enunate mai sus, criteriul tehnologic definete elementele componente ale sistemului. Excepie face metroul care se definete dup sistemul geografic. Metroul (metropol = ora mare) reprezint sistemul tehnic de transport definit astfel: trenuri electrice cu, cale scoas din traficul urban. Ph. Kotler definete serviciul ca orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este n general intangibil i al crui rezultat nu presupune transferul dreptului de proprietate asupra unui bun material. Caracteristicile serviciilor sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea i perisabilitatea. Intangibilitatea reprezint caracteristica esentiala a serviciilor. Ea denot faptul c acestea nu pot fi vzute, mirosite, gustate, simite nainte de a fi cumprate. Intangibilitatea face imposibil asigurarea legal prin brevete. Inseparabilitatea denot faptul c serviciile nu pot fi desprinse de prestator, neles att spaial, ct i temporal. Nevoia de servicii se satisface de regul prin consumul acestora n momentul prestrii. Variabilitatea este caracteristic serviciilor de a diferi de la o prestaie la alta. Serviciile sunt unice i nu pot fi repetate n mod absolut identic niciodat, motiv pentru care ele nu pot fi standardizate n totalitate, dar nici copiate identic. Perisabilitatea este caracteristica serviciilor de a nu putea fi stocate i pstrate n vederea unui consum ulterior. Aceasta elimin practic distribuia fizic din cadrul mixului i creeaz dificulti n corelarea ofertei cu cererea. Rolul personalului este determinat de frecvena cu care acesta intr n contact cu clientul. Deplasarea mrfurilor n spatiu i timp presupune realizarea unor servicii complexe ce trebuiesc corelate cu cererea manifestat pe piaa naional i internaional. Ele trebuie s corespund att din punct de vedere al condiiilor tehnice necesare realizrii expediiilor i transporturilor, ct i din punct de vedere al cunoaterii i al respectrii legislaiei interne i internaionale. Operatorii de piaa trebuie s fie interesai de deciziile pe care le ia firma lor n privina modalitilor de transport. Alegerea mijloacelor de transport influeneaz preul produselor, rapiditatea livrrii lor, precum i starea n care sosesc aceste mrfuri la destinaie toate aceste aspecte influennd satisfacia clienilor4. 1.2.1 Procesul de transport i elementele componente Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operatiilor executate cu autovehicule pentru efectuarea deplasarii n spatiu a marfurilor sau calatorilor. Procesul de transport cuprinde urmatoarele operatii: pregatirea autovehiculelor pentru efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la locul de ncarcare de regula a marfurilor (mbarcare a calatorilor); ncarcarea marfurilor (mbarcarea calatorilor) n autovehicule; asigurarea ncarcaturilor; deplasarea marfurilor calatorilor) ntre punctul de expeditie si punctul de destinatie; descarcarea marfurilor sau debarcarea calatorilor; pregatirea autovehiculului pentru curba de retur; deplasarea autovehiculului la garaj; parcarea autovehiculului; predarea documentelor de transport.4

Ph. Kotler, Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 2003, p. 596.

9

De modul cum este organizat procesul de transport depinde att eficienta, ct si calitatea acestuia, din care cauza trebuie acordata o atentie deosebita att pregatirii procesului de transport propriu-zis, ct si pregatirii personalului pentru a respecta disciplina rutiera si a muncii, n vederea asigurarii regularitatii, sigurantei n circulatie etc. Procesul de transport se concretizeaza n prestatiile ce se realizeaza cu autovehicule si constituie procesul de productie" din acest domeniu de activitate (revenirea). Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe toata durata ciclului. Prin cursa se nteleg activitatile de transport a unui autovehicul ntre doua ncarcari succesive. Cursa cuprinde urmatoarele operatii: ncarcarea marfurilor n autovehicul; asigurarea ncarcaturii; efectuarea transportului pna la locul de descarcare; descarcarea marfii; napoierea autovehiculului la locul de ncarcare sau dirijarea acestuia la alt punct de ncarcare. n durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi: timpul pentru pregatirea autovehiculului n vederea plecarii n cursa. Acesta include, n afara de timpul aferent pregatirii tehnice a autovehiculelor, si timpii pentru adaptarea acestora la caracteristicile marfurilor care se transporta, pentru luarea unor masuri de mecanizare a operatiilor de ncarcare-descarcare, pentru pregatirea documentelor (Tp); timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de ncarcare (Td); timpul pentru efectuarea unei sau a mai multor curse, inclusiv timpii de ncarcare-descarcare (Te); timpul pentru revenirea autovehiculului dupa ultima descarcare n punctul de garare, de unde urmeaza sa nceapa un alt ciclu (Ti). Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa ntre momentul nceperii primei operatii de pregatire a autovehiculului si momentul ncheierii ultimei operatii de predare a documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului). Relatia utilizata este urmatoarea: Dc = Tp + Td + Te + Ti Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita, ntruct pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu ct aceste cheltuieli sunt mai mici, cu att costul transportului este mai mic, cunoscnd faptul ca de multe ori ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii dect cele aferente operatiilor propriu-zise de transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite minime, n acest sens, reducndu-se timpii de stationare si eliminndu-se parcursurile fara ncarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport minime.

10

Autovehiculul, n procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu ncarcatura, parcurs fara ncarcatura si parcurs zero. Parcursul cu ncarcatura este dat de distanta n km acoperita de autovehicul n stare ncarcata (total sau partial). Parcursul fara ncarcatura sau parcursul gol reprezinta distanta n km parcursa de autovehicul n stare goala (ntre punctele de descarcare si ncarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de autovehicul de la garaj la punctul de ncarcare si de la punctul de descarcare la garaj. Parcursul total al autovehiculului se determina astfel: It = I + Ig + Io (km) unde: It = reprezinta parcursul total, n km; I = parcursul cu ncarcatura; Ig = parcursul gol; Io = parcursul zero. Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie) cuprinde drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de trecere, viteza comerciala si timpii de stationare. Ideal ar fi ca ntreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee prestabilite, nsa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care actioneaza independent de ntreprinderea de transport, ceea ce face ca nu ntotdeauna circulatia rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.

1.2.2 Strategiile de pre La stabilirea tarifelor, firmele de transport se pot baza pe o serie de variante de strategii de pre. Pot considera strategia n funcie de costul serviciului sau/i strategia n funcie de valoare. Strategia de pre n funcie de costul serviciului presupune stabilirea tarifului n funcie de costul oferirii serviciului de transport, la care se adaug marja de profit dorit. De exemplu, n cazul n care costul este de 20 de milioane lei, iar marja de profit 10%, suma pe care o va plti utilizatorul va fi de 22 de milioane lei. Aceast strategie este recomandat5 n cazul mrfurilor de valoare mic sau ntr-un mediu cu o concuren intens, deoarece conduce la stabilirea unui nivel mic al valorii pltite de utilizator. O alt variant de strategie de pre este cea focalizat pe valoare. Conform acestei strategii, produselor care au o valoare mare le corespunde un tarif nalt, iar celor care au o valoare mic, un tarif sczut. Argumentele se refer la costuri i elasticitatea cererii. Transportul produselor cu valoare mare este mai costisitor, implic riscuri mai mari i necesit un echipament mai sofisticat. Totodat, elasticitatea cererii indic valoarea unui produs. Astfel, produsele de valoare mai mare pot suporta un cost de transport mai mare, deoarece acesta va deine o pondere mic n preul final de vnzare al produsului.5

Donald J. Bowersox, David J. Closs, op., cit., p. 369

11

Influena exercitat de valoare i elasticitatea cererii asupra preului este prezentat n figura 1.

(a) Produse cu valoare mare i cerere inelastic Pre P2 P1 Q2 Q1 Cantitate

(b) Produse cu valoare mic i cerere elastic

P2

P1

Q2

Q1 Cantitate

12

Fig.1 Influena valorii i elasticitii cererii asupra preului Sursa: Carmen Blan Logistica, Ed. Uranus, Bucureti 2001, p. 161. Diagramele (a) i (b) reflect situaia unei creteri a preului de la P1 la P2.Consecinele n privina cantitilor solicitate difer n funcie de valoare produsului. n cazul produsului de valoare mare, creterea preului determin o variaie relativ mai mic a cantitii cerute. Cererea produsului de valoare mic este elastic, ceea ce determin scderea mult mai accentuat a cantitii solicitate, n comparaie cu produsul de valoare mai mare, la aceeai cretere a preului. Aplicarea aceluiai tarif pentru toate produsele ar avea efecte diferite asupra variatelor categorii de produse. Preul transportului ar reprezenta doar o mic pondere din valoarea produselor cu valoare mare. n schimb, ar putea deveni descurajant pentru produsele n cazul crora reprezint o pondere mare din valoare, respectiv n cazul produselor cu valoare mic. Strategia de pre bazat numai pe valoarea produsului poate fi aplicat n special n situaia unei concurene limitate, chiar a monopolului. n situaia n care pe pia exist variante de transport la tarife mai mici, o firm de transport nu va recurge la strategia de stabilire a preului numai de valoare produsului, deoarece utilizatorii nu vor accepta s plteasc preuri mai mari. n consecin, valoarea produsului ofer doar un indiciu despre cerere sau abilitatea utilizatorilor de a suporta un anumit tarif. Conform altei definiii6, stabilirea preului n funcie de valoare este considerat o strategie de pre discriminatoare sau o situaie n care vnztorul stabilete dou sau mai multe preuri diferite, pentru dou sau mai multe grupe separate de cumprtori, pentru un serviciu care este, n esen, acelai. Condiiile ce trebuie ndeplinite, n acest scop, se refer la capacitatea vnztorului de a-i separa pe clieni n grupuri, n funcie de diferenele existente n elasticitatea cererii, precum i la capacitatea de a preveni transferul vnzrilor de la un grup la altul. O alt denumire a strategiei este stabilirea difereniat a preului 7. Aplicarea ei se bazeaz pe diverse metode de mprire a cumprtorilor n grupuri distincte . Diferenierea se realizeaz n funcie de unul dintre urmtoarele criterii: marfa ce trebuie transportat, timpul i locul unde este necesar deplasarea mrfurilor. Firmele de transport pot recurge, de asemenea, la o strategie combinat. Aceast variant de stabilire a preului presupune considerarea simultan a strategiei bazate pe costul serviciului i a strategiei n funcie de valoarea produsului. Mai bun nelegere a strategiilor de pre ale firmelor de transport de mrfuri va permite utilizatorilor de servicii de transport s negocieze n mod adecvat. 1.2.3 Indicatori tehnico- economici folositi in serviciile de transport Pentru analiza economico financiara a unei companii de transport se folosesc o serie de indicatori economici generali precum: cifra de afaceri, profitul, pragul de rentabilitate, lichiditate, venitul pe investitie etc. Analiza economica financiara, care se face pentru o anumita perioada de timp (trimestru, an), scoate in evidenta cauzele care au condus la eventuale neimpliniri si masurile care se impun pentru: utilizarea rationala a mijloacelor de transport , optimizarea6

John J. Coyle, A Reconsideration of Value of Service Pricing n Land Economics, Winter 1964, p. 193-1997

John J. Coyle, Edward J. Bardi, Joseph L. Cavinato, Transportation, 3rd edition, West Publishing Company, St. Paul, MN, 1990, p. 264

13

timpilor de deplasare, stationare la incarcare descarcare, imobilizare prin revizii si reparatii etc. Cea mai generala clasificare a indicatorilor tehnico economici se poate face inindicatori de exploatare si indicatori economici. Data fiind ponderea ocupata de transportul rutier in tabloul general al transporturilor, studiul indicatorilor tehnico economici se va face cu referire la acest sistem de transport. Indicatori de exploatare in cadrul transportului rutier de marfuri Indicatorii de exploatare se clasifica in: Indicatori de utilizare a mijloacelor de transport a) Coeficientul de utilizare a parcului CUP:

CUP = Aza / Azi care: Aza nr. de auto zile active; Azi nr. de auto zile inventar. b) Coeficientul de stare tehnica a parcului CST: in care: Azb nr. de auto zile bune

CST = Azb/ Azi

Coeficientul de utilizare a timpului zilei de lucru CUZ: CUZ = Aoa/ Aoi in care: Aoa nr. de auto ore active; Aoi nr. de auto ore inventar Indicatori de utilizare a parcursului a) Coeficientul de utilizare a parcursului CUPS:

CUPs = Lp / L = Lp /( L0 + Lp + Lnp) in care: Lp [km] lungimea parcursului productiv (cu incarcatura); L [km] - lungimea totala a parcursului; L0 [km] lungimea parcursului zero (pentru alimentare, reparatii) suportat de patron; Lpn [km] lungimea parcursului neproductiv (deplasari in timpul cursei cu auto neincarcat) suportat de client. b) Parcursul mediu zilnic PMZ. PMZ = Ltot / Za in care: Ltot [km] lungimea parcursului total in perioada de referinta; Za numarul de zile active ale perioadei de referinta.

14

c)

Distanta

medie

de

transport

Dm

in care: suma parcursurilor realizate in perioada de referinta; nc numarul de curse in perioada de referinta. Indicatori de utilizare a capacitatii de transport a) Cantitatea de marfa transportata T:

T= in care: Ti[t] cantitatea de marfa transportata de un vehicul pe cursa; b ) Volumul (prestatia) total al transportului de marfuri Q:

Q=

[tkm]

in care: Lpi [km] lungimea parcursului productiv al unei curse; c) Coeficientul de utilizare a tonajului CUT: CUT = T / Tutil nc, in care: Tutil [t] capacitatea maxima de transport a autovehicului;

d)

Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport CUC:

CUC = in care: Qp [tkm] prestatia de transport marfa maxim posibila; Documente folosite la calculul indicatorilor de exploatare snt urmatoarele: foaia de parcurs si tahograma. Indicatori economici in serviciile de transport auto

15

Folosind indicatorii de exploatare se pot determina indicatorii economici, care sunt urmatorii: Prestatia orara specifica H: ttot [tkm / ] H=Q/

in care: ttot [h] timpul total de referinta. Productivitatea transportului de marfa

a) pentru marfa: tutila]

PM =

[tkm /

b) pentru marfa: km] in care:

Cu = CF +

[lei / t (7.18)

CF[lei] cheltuieli fixe, independente de parcurs; Cv cheltuieli variabile, proportionale cu parcursul. Profitul se calculeaza cu relatiile urmatoare pentru transporturile de marfa:

Prf = (Tarif - Cu) Rentabilitatea. Reprezinta capacitatea unui capital investit de a produce venit. Pentru aceasta trebuie depasit pragul de rentabilitate (Tarif = Cu) ; adica: Tarif > Cu Daca Tarif < Cu societatea lucreaza in pierdere.

1.3 Costurile de transportCosturile de transport se clasifica in: costuri contabile, costuri economice si costuri sociale. Costurile contabile. Includ toate cheltuielile care se fac in legatura cu prestarea serviciilor: cu personalul, cu amortismentele, combustibilii, operatiile de intretinere, reparatiile etc.

16

Costurile economice sunt asociate cu teoria costului alternativ sau a costului de oportunitate. Costul unei actiuni este echivalent cu valoarea unor oportunitati la care s-a renuntat pentru efectuarea actiunii.8 Uneori costul de oportunitate este denumit cost real, pentru a sublinia faptul ca masura costurilor unei actiuni nu se exprima i9n bani, ci in bunuri si servicii care nu s-au 10 obtinut din cauza actiunii efectuate. De ex: costul de oportunitate al utilizarii unei nave care transporta minereu din Ucraina la Galati este egal cu valoarea calatoriilor pe care nava nu le-a facut fiind ocupata cu deplasarea mai sus amintita. Costurile sociale (externe). Apar cand altcineva decat transportatorul sau beneficiarul este afectat intr-un fel de prestarea serviciului de transport. Costul social este constituit din resursele suplimentare pe care o terta persoana trebuie sa le cheltuiasca pentru a-si mentine standardul initial de viata. Aprecierea unui cost ca fiind extern sau dimpotriva intern depinde de perspectiva din care este privit.Costurile sociale de obicei cu efecte negative pot avea si efecte pozitive.

1.3.1 Structura costurilor de transport Costurile pot fi clasificate si dupa variatia lor in timp, adica pe termen scurt sau pe termen lung. Prin termen scurt se intelege perioada de timp in care capacitatea firmei de a produce (a oferi servicii) ramane neschimbata. Costurile fixe se pot raporta numai la un termen scurt, deoarece pe termen lung toate costurile sunt variabile.

In cadrul unui mod de transport, costul mediu al prestatiei se modifica in functie de gradul de utilizare a capacitatii disponibile; astfel costul este minim cand se foloseste intreaga capacitate a mijlocului de transport. Un alt tip de cost este asa numitul cost marginal, care poate fi definit ca o modificare a costului total, rezultand din modificarea prestatiei cu o unitate. Costurile proprietatii instalatiilor fixe. In aceasta categorie intra caile de deplasare, terminale, instalatii de intretinere. De multe ori proprietarii acestora nu coincid cu transportatorii. Constructia infrastructurilor este costisitoare si odata construite multe din costurile lor devin nerecuperabile. Din perspectiva costurilor de oportunitate, costurile irecuperabile nu se mai iau in considerare.

8

Pistol Gh.M.-Bazele comerului, Editura Fundaia Romnia de Mine, Bucureti, 2004 Pistol Gh.M.-Bazele comerului, Editura Fundaia Romnia de Mine, Bucureti, 2004 17

9

10

Desi, aparent, odata construite, instalatiile fixe nu ar trebui sa consume resurse, mentinerea lor in functiune necesita cheltuieli; aceste cheltuieli trebuie tratate precum costurile de functionare. Costurile proprietatii vehiculelor. Sunt partial recuperabile, deoarece se pot muta de pe o piata de alta. Costul de inchiriere a unui vehicul este echivalent cu rata dobanzii aplicata la valoarea de piata a acestuia, stabilita pe piata vehiculelor uzate.11 Cand vehiculele au o viata previzibila (in ani sau km) costul de oportunitate a proprietatii se poate aproxima prin scaderea din costul initial a costurilor corespunzatoare uzurii. Costurile exploatarii vehiculelor. Sunt legate de timpul echipajului ce asigura deplasarea si de combustibilul consumat (costuri variabile dar si de oportunitate). Costul de exploatare este sensibil la modul de utilizare a vehiculului, dupa cum urmeaza: consumul de combustibil se modifica in functie de viteza; exista o viteza la care consumul este minim (viteza economica); cheltuielile cu retributia scad cu cresterea vitezei. Costul exploatarii include si: costurile legate de intretinerea cailor de circulatie, costurile de intretinere si reparatii, costurile cu personalul avand functii de conducere. Aceste costuri cresc cu volumul prestatiei si sunt tratate drept costuri de exploatare desi sunt facute de alte persoane care nu lucreaza direct pe vehicul. 1.3.2 Strategiile de pre Strategia de pret este componenta a strategiei de marketing ce graviteaza n jurul strategiei de piata si ea trebuie ncadrata n strategia pe termen lung a ntreprinderii si apoi detaliata prin strategiile pe termen scurt, ce se reflecta n tacticile de stabilire a preturilor. Pretul, ca suma pe care cumparatorul o sacrifica pentru achizitionarea unui produs se determina pentru fiecare produs si cum o ntreprindere are n portofoliul sau un anumit numar de produse, ea trebuie sa stabileasca mai multe strategii, o structura de strategii, care binenteles se modifica de la o perioada la alta. Firmele de transport in momentul stabilirii tarifelor se pot baza pe o serie de variante de strategii de pre. Pot considera strategia n funcie de costul serviciului sau/i strategia n funcie de valoare. Strategia de pre n funcie de costul serviciului presupune stabilirea tarifului n funcie de costul oferirii serviciului de transport, la care se adaug marja de profit dorit. Aceast strategie este recomandat12 n cazul mrfurilor de valoare mic sau ntr-un mediu cu o concuren intens, deoarece conduce la stabilirea unui nivel mic al valorii pltite de utilizator.

11

Patriche D. ( coordonator )-Bazele comerului , Editura Economic, Bucureti, 1999Donald J. Bowersox, David J. Closs, op., cit., p. 369

12

18

O alta varianta de strategie de pret este cea a preturilor scazute, pentru a cstiga un segment important al pietii prin pretul de penetrare, utilizat cnd patrunde pe o piata cu mare elasticitate a cererii si preturi nalte. Noul venit va utiliza un pret peste pragul de rentabilitate(adica cheltuielile totale de productie) prin care va submina vnzarea produselor existente, datorita reducerilor atractive ale propriilor preturi.

1.4. Transporturile internaionale

Transportul international, atat ca deplasare in spatiu cat si ca deplasare in timp este un proces complex grevat de o cantitate de informatie coplesitoare pe care un producator nu o poate stapani mai ales daca acesta este o persoana fizica sau o companie care face transporturi ocazionale si diverse. Riscul transportului este insa mare putand sa depaseasca valoarea marfii in sine, prin consecintele colaterale putand fi transmisa prin andosare. Transporturile se pot clasifica n funcie de mai multe criterii astfel: 1) Dupa obiectul lor: transporturi de mrfuri; transporturi de persoane; transporturi de informaii. 2) Dupa mijloacele de transport: navale (maritime i fluviale) ; feroviare; rutiere (auto i traciune animal); aeriene; speciale (conducte, funiculare etc.); multimodal (cale ferat -auto; auto-naval etc.). 3) Dupa ruta geografic: transport n trafic intern (urban, interurban, interzonal); transport internaional; transporturi pentru export, import i tranzit; transporturi de peage cnd locul de plecare i de sosire se afl pe teritoriul aceluiai stat, dar ruta trece pe teritoriul altui stat vecin. 4) Dupa forma de proprietate: transporturi publice (de stat) n interes public; transporturi private (particulare). 5) Dupa felul ncrcturii unui mijloc de transport: transporturi complete (un singur destinatar); transporturi consolidate (de grupaj mai muli destinatari, ex.: coletriile). 6) Dupa numarul mijloacelor de tr13ansport participante : transport cu un singur mijloc de transport; transport combinat multimodal, cnd transportul se realizeaz succesiv cu dou sau mai multe mijloace de transport de ctre doi sau mai muli crui.

13

Butnaru Ana- Transporturi i asigurri internaionale de mrfuri, Editura Fundaia Romnia de Mine, Bucureti, 2008 19

ntre transporturi i comeul intern i internional exist o legtur multilateral , ele se condiioneaz reciproc astfel: a) adaptarea structurii produciei de mrfuri la solicitrile pieei interne i internaionale a impus i adaptarea mijloacelor de transport. Astfel sau constituit: mijloace cu adaptri speciale regim de presiune, frigorifice, pentru produse periculoase etc.; mijloace de transport pentru produse agabaritice vagoane pe mai multe osii, vagoane cu mijloace proprii de descrcare; nave cu macarale proprii; b) sporirea numarului comercianilor determin creterea numarului comenzilor i distanelor parcurse; ca urmare, crete viteza de deplasare prin expediii combinate, realizndu-se transporturi din poarta n poarta (door to door); c) atragerea zonelor defavorizate n circuitul economic naional i internaional; d) oferta serviciilor de transport este n permanen adaptare la cererea manifestat pe piaa naional i internaional, contribuind nemijlocit la realizarea unor schimburi competitive; e) n calitate de componenta a comerului invizibil, transporturile contribuie la echilibrarea balanei de pli interne i externe ale unei ri prin: dezvoltarea bazei tehnico-materiale la care statul are o contribuie determinant; creterea cantitii i calitii prestaiilor realizate n cont intern si extern. f) dei nu produc bunuri materiale, transporturile prezinta anumite particulariti: valoarea lor de ntrebuinare const n deplasarea n spaiu a mrfurilor, adugndu-se la valoarea marfii; valoarea de schimb creat n transporturi este realizat de valoarea forei de munc specializata i de mijloacele de producie consumate. Principalele particularitiale transportului international de marfuri sunt urmatoarele: continu activitatea de producie pna la cea de comercializare; creeaz servicii i nu produse materiale; contravaloarea transportului se adaug la valoarea mrfurilor transportate (valoarea sa de ntrebuinare i de schimb consumndu-se n timp i spaiu la realizarea serviciului de transport); msurarea activitii se realizeaz prin uniti convenionale tone -kilometru, tone -mile etc., n funcie de modalitatea de transport; procesul de producie al transporturilor l constituie deplasarea n spaiu, la care particip ; mijlocul de transport; drumul/calea pe care se deplaseaz; fora de munc calificat; mrfurile care reprezint obiectul transportului.

20

1.4.1 Expediiile de mrfuri

Expeditia internationala este un ansamblu de activitati desfasurate de expeditor, persoana fizica sau juridica, pentru a asigura deplasarea marfurilor de la locul de expediere la cel de destinatie puncte situate n tari diferite. Ea este o activitate specializata de comert exterior desfasurata de casele de expeditie internationala, care n schimbul unei sume de bani, comision sau taxa fixa se obliga fata de ntreprinderea exportatoare sa preia marfurile ncredintate si sa realizeze direct sau prin intermediari ca destinatarul marfii (cumparatorul) sa poata intra n posesia ei. Initial existau expeditori individuali care mijloceau legatura ntre comerciantii de marfuri si carausi (transportatori), facnd sa ntlneasca n mod organizat cererea de transport cu oferta de mijloace de transport. Cu timpul n special n porturi si n localitati situate la ncrucisarea drumurilor comerciale, au aparut mici agentii de expeditie care au nceput sa coopereze ntre ele. Prednd carausului o cantitate mai mare de marfa preluata de mai multi comercianti si destinata corespondentului sau dintr-o alta localitate sau tara, care apoi va livra fiecare partida de marfa n parte, la beneficiarul sau, expeditorul obtine de la transportator un tarif mai avantajos caci dadea posibilitatea de utilizare mai completa a spatiului mijloacelor de transport si obtinerea unor profituri mai mari pe unitate de timp. Activitatea de expeditii internationale presupune ncheierea contractelor de transport n numele si contul mandatatilor, stabilirea rutelor optime de transport, urmarirea contractelor de transport si reprezentarea intereselor mandatatilor fata de transportatori, asigurarea transportarii si depozitarea marfurilor, intermedierea asigurarii marfurilor pe parcursul transportului. Expeditorul asigura acordarea de consultatii cu privire la clauzele privind expedierea marfii, ntocmirea documentelor si formalitatilor vamale n contul mandatatilor.

Expeditia este rezultatul normal al diviziunii muncii mai ales intr-un sector atat de divers si specializat cum este transportul. Expeditorul este in contact continuu cu predatorii si cu transportatorii, cu organele si institutiile implicate in transport astfel incat expertiza si experienta lui este necesara derularii unor operatiuni normale. In plus, relatiile pe care le stabileste cu parteneri similari din alte tari ii permit costuri scazute pentru rezolvarea unor situatii insurmontabile altfel pentru un nespecialist (oprirea unui vagon intr-o vama straina, arestarea unei nave etc.) Relatiile intre producator si transportator pe de o parte si expeditor pe de cealalta parte se desfasoara pe baze contractuale. Gama serviciilor oferite poate fi foarte diversa. a. accordarea de consultatii economice,tehnice, juridice etc.

pentru incheierea contractelor externe.1415 14

FIATA Fdration Internationale des Associations de Transitaires et Asimils. F Carmen Balan, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001 1 15 FIATA Fdration Internationale des Associations de Transitaires et Asimils.

21

Experienta expeditorului permite o buna negociere a clauzelor contractuale atat in domeniul livrarii cat si al conditiilor de ambalare, livrare, transport. Cunoscand amanuntit conditiile privind derularea operatiunilor de transport si costurile aferente el poate aviza pentru varianta optima a conditiilor de livrare functie de riscurile la care se expune producatorul, riscuri pe care acesta, de regula nu le cunoaste. Producatorul nu are posibilitatea tinerii la zi a evolutiei preturilor, navlurilor etc. pe diverse piete (de destinatie sau de tranzit) si nici nu dispune de informatii actualizate pentru fiecare tip de produs si zona geografica. Primele de asigurare, in contextul mijlocului de transport folosit, al rutei etc. poate cantari mult in pret. Aceste informatii sunt oferite de expeditor. b. informarea clientului privind mijloacele de transport cele mai adecvate, mai rapide, mai economice a rutei optime.

In functie de natura marfii, de zona de destinatie alegerea mijlocului de transport poate fi esentiala. Caracteristicile tehnice ale mijloacelor de transport, ale cailor de transport, ale locurilor de incarcare-descarcare pot avea repercursiuni asupra costurilor sau riscurilor asumate. Prin experienta acumulata expeditorul poate face recomandari in cunostinta de cauza. Alegerea rutei implica atit asumarea costurilor dar si a riscurilor, dar poate insemna chiar blocarea transportului din cauze fortuite cunoscute, frecvente. c. consultatii privind prezentarea marfii la transport

Expeditorul recomanda nu numai tipul de ambalaj dar mai ales marcarea astfel incat sa fie evitate surprizele si pierderile in timpul transporului din cauza producatorului. De asemenea el poate recomanda care din mijloacele moderne de transport se preteaza la cazul concret al transportului d. incheierea contractului de transport

Complexitatea contractelor de transport, mai ales a celor navale sau combinate, diversitatea clauzelor ce trebuie inserate pentru prevenirea situatiilor probabil posibile il obliga pe producator sa apeleze la expertiza expeditorului. Schimbarile rapide pe piata navlurilor, a cererii si ofertei pentru capacitati de transport obliga la randul lor apelarea la un specialist care le observa sistematic si le analizeaza. Complexitatea pietii a dus la o specializare profunda si a brokerilor sau expeditorilor pentru a putea ramane competitivi, acestia la randul lor apeland la serviciile altor expeditori specializatti pe anumite operatii. De regula contractele de navlosire se incheie in numele si pe contul producatorului. Uneori expeditorul incheie contracte si in numele si pe contul unor carausi, sau chiar dispun ei insasi de mijloace de tansport. e. asigurarea. Transportul este o lume aparte. De aceia atat

producatorii cat si carausii apeleaza la casele de expeditie care apreciaza mai exact riscurile transportului avand o cazuistica bogata. f. vamuirea marfurilor: vamuirea se face de organele vamale

22

Expeditorul, datorita experientei sale, in calitate de agent vamal poate prezenta marfurile in vama, intocmi documentele corespunzatoare, plati taxele vamale etc. Expeditorul poate interveni prin corespondenti externi atunci cand apare un eveniment intr-o vama straina. g. depozitarea si distribuirea marfurilor din depozite: in

depozitele expeditorilor marfurie pot fi sortate, reambalate, conservate, finisate, grupate, etichetate potrivit necesitatilor transportului sau clientului. Se pot face vanzari in consignatie, pot fi pregatite in asteptarea mijlocului de transport etc. De asemenea expeditorul poate face operatiile legate de transportul de marfuri pentru expozitii si operatiuni conexe. h. Supravegherea deplasarilor marfurilor pe parcurs si avizarea

celor interesati. Prin corespondentii sai expeditorul poate avea situatia reala a deplasarii marfurilor pe tot parcursul. Mai mult, el poate lua activitatea, deosebit de importanta si costisitoare in caz de proasta derulare, a avizarii celor interesati. El poate prelua chiar operatiuni anexe cum ar fi schimbarea ghetii, asigurarea furajelor pentru animale, insotirea transporturilor speciale. i. verificarea, plata si decontarea chetuielilor de transport si

conexe: in acdrul mandatului primit poate face plati curente catre diversi prestatori sau intermediari si verifica si efectueaza decontarea platilor j. expeditorul se poate ingriji de intocmirea documentelor de

transport. Uneori conditiile acreditivului cer prezentarea de documente eliberate de expeditor. Federatia Internationala a Organizatiilor de Expeditie (FIATA) a codificat principalele documente ce se emit de expeditor: -FCR (Forwarding Agents Certificate of Receipt) prin care se certifica ca a preluat o marfa corect specificata si a primit dispozitia irevocabila de a expedia marfa la destinatarul nominat -FCT (Forwarding Agents Certificate of Transport) prin care certifica ca a preluat in vederea expedierii o partida de marfa clar specificata, cu misiunea de a proceda la livrarea partidei in conformita16te cu instructiunile comitentului, specificate in document. -FBL (FIATA Combined Bill of Lading) este conosamentul casei de expeditie pentru transporturi multimodale, acoperind intreg parcursul17 -FWR (FIAT Warenhouse Receipt) respectiv recipisa de depozit a expeditorului, document negociabil, proprietatea marfii

16

FIATA Fdration Internationale des Associations de Transitaires et Asimils. F Carmen Balan, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001, p. 161. FIATA Fdration Internationale des Associations de Transitaires et Asimils.

17

23

n toate tarile dezvoltate ntre societatile de expeditie exista ntelegeri de tipul asociatiilor de ntreprinderi si al uniunilor. Astfel n Germania exista Uniunea expeditorilor din Hamburg, Uniunea expeditorilor din Bremen. La rndul lor acestea sunt membre ale Uniunii federale a expeditorilor si depozitarilor organizate n comitete specializate pe tipuri de expeditii. Toate acestea la un loc, la nivel international sunt membre ale Federatiei Internationale a Organizatiilor Internationale de Expeditii (FIATA). Forumul suprem se ntruneste o data la 2 ani.

CAPITOLUL II Organizarea transporturilor de marfuri la S.C. Seda Investment S.R.L2.1 Prezentarea societatii comerciale Seda Investment SRLDate de identificare ale societatii Denumire societate : S.C. Seda Investment S.R.L Sediul : Jude Dolj Localitate : Breasta Strada Ingusta, nr 9 Punct de lucru: Craiova, Str Toamnei, nr 16 nmatriculat la Oficiul Registrului Comerului cu numrul J16/1374/2008 Cod unic de Inregistrare: RO 24165235 2.1.1 Scurt istoric al firmei Societatea comercial S.C Seda Investment S.R. este o societate cu capital integral privat care si-a inceput activitatea in luna martie 2008, avand sediul social in Comuna 24

Breasta, Strada Ingusta, Nr 9, dar ca punct de lucru ( depozitul de marfa,birourile si parcul auto) in Craiova, Strada Toamnei, nr 16. Aceasta era gandita initial, ca activitatea de familie, cu posibilitati de extindere , dar fara a avea stabilite tinte inalte, din punct de vedere al cotei de piata sau al performatelor financiare. Societatea i d e s f o a r activitatea n conformitate cu legile i regulile valabile pentru s o c i e t i l e comerciale i acest statut. SC Seda Investment S.R.L are ca activitate principala distributia pe piata interna a produselor destinate domeniului de constructii si amenajari interioare. S C S e d a I n v e s t m e n t S . R . L s o c i e t a t e c o m e r c i a l nregistrat n Romnia a crei form juridic este societate cu rspundere limitat. Societatea i desfoar activitatea n conformitate cu legile i regulile valabile p e n t r u s o c i e t i l e comerciale i acest statut Pentru realizarea obiectului su de activitate, societatea deine urmtoarele departamente : departamentul de distribuie a produselor pe tot teritoriul rii ; departamentul de cumparari; departamentul financiar contabil;

Societatea comercial SC Seda Investment S.R.L , deine resurse umane cu grad ridicat de calificare , experien att n domeniul distributiei. ,operativi i plini de imaginaie comercial. . Societatea are relaii comerciale n intreaga tara. n ultimul an, societatea a trebuit sa faca fata intensificarii presiunilor concurentiale. Firma s-a confruntat cu noi surse de concurenta, dar si cresterea cerintelor consumatorilor. Ca urmare societatea comerciala a fost nevoita sa elaboreze strategii adecvate pentru contracararea acestor fenomene. S-au depus eforturi pentru mbunatatirea deciziilor strategice n ceea ce priveste pietele-tinta, sortimentul de produse si serviciile, politica de preturi si promovarea. In acelasi timp, firma trebuia sa creeze infrastructura necesara unei activitati n continua evolutie, ceea ce necesita investitii masive n cresterea spatiilor de depozitare si cresterea parcului de mijloace de transport marfa. In Topul Afacerilor din Romania , organizat anual de catre Registrul Comertului la categoria ntreprinderi mici din domeniul de activitate comert, firma S.C SEDA INVESTMENT S.R.L se situa la sfrsitul anului 2010 pe locul fruntas al clasamentului. precum si In Top Profit Romania aceasta ocupa tot locul I al clasamentului, din comuna in care isi are sediul social. 2.1.2 Departamente in cadrul S.C Seda Investment S.R.L Departamentul de distribuie al societatii se ocupa cu livrarea unui numr de aproximativ 160 de sortimente de produse in zona Olteniei, Gorjului, Mehedintiului, Teleormanului, Oltului si a Valcii. Departamentul de distribuie pentru produsele mai sus mentionate foloseste depozitul propriu amenajat i dotat dupa standarde europene.

25

Aici este depozitat, n condiii de maxim siguranta toat gama de produse a firmei. Seda Investment S.R.L., dispune de bonitate, produsele ce fac obiectul de activitate al societii ctignd atat increderea cat si aprecierea cumparatorilor ; dar nu n ultimul rnd al publicului consumator. ntre societate i cumparatori s-a creat un climat de nelegere, corectitudine i ncredere. Pentru promovarea vnzrilor i a produselor sale pe pia, societatea comercial Seda Investement S.R.L., desfoar activiti promoionale care constau n acordarea unor beneficii si avantaje suplimentare diferitelor categorii de cumparatori ,prin practicarea unor preuripromotionale , dar i acordarea unui termen de garanie privind plata produselor.

2.2 Domeniul de activitate al firmei S.C SEDA INVESTMENT S.R.LLa baza formarii societatii comerciale S.C SEDA INVESTMENT S.R.L a fost realizarea unei activitatii de comert specializat si promovarea comertului cu produse de feronerie, lacuri, vopsele alchidice, produse sanitare, materiale pentru constructii si amenajari interioare, etc. Drept dovada se afla Codul CAEN ; societatea avad ca domeniu codul 4676- comertul cu ridicata al produselor intermediare. Firma se afla situate intre producatori ( care realizeaza produse si servicii destinate pietei) si consumatori( cei care cauta sa-si satisfaca nevoile de consum) , distributia fiind tocmai cea care permite punerea la dispozitia consumatorilor a produselor si serviciilor n cauza, utilitatea ei economica constnd n facilitarea circulatiei marfurilor si informatiilor.

Firma s-a specializat n comercializarea, n principal, a produselor destinate amenajarii interioare, a materialelor de constructii, a produselor de feronerie, a lacurilor si vopselor alchidice, etc. n cursul anilor gama de produse comercializate s-a diversificat, ajungndu-se n prezent la o sortimentatie de peste 160 de produse (articole) . Societatea se aprovizioneaza cu marfuri, n principal, de la firme producatoare autohtone si din Ungaria, iar pietele de desfacere sunt judetul Dolj, si judetele limitrofe, adica judetul Olt, judetul Severin, judetul Gorj, judetul Valcea, si judetul Teleorman. Principalii clienti sunt societati comerciale cu activitati de comert en-detail, depozite de materiale,magazine specializate, precum si societatii care se ocupa de proiecte de constructii atat industriale cat si rezidentiale. In prezent, societatea are un portifoliu impresionant de 420 de clienti. Avnd n vedere tarifele ridicate practicate de transportatori in anii precedenti, managerul societatii a actionat pentru reducerea acestor costuri prin achizitionarea de mijloace de transport. Mijloacele de transport proprii asigura transportul marfurilor de la depozitul propriu la clientii finali iar procesul de aprovizionare este asigurat de furnizori sau firme de transport.

26

2.2.1 Analiza diagnostic a S.C Seda Investment S.R.L In vederea cresterii gradului de complexitate a activitatii economice in conditiile economiei de piata, este utila o atenta examinare a realitatii, sustinuta de o analiza stiintifica care sa usureze adoptarea unor decizii potrivite. Ca metoda de management utilizata, diagnosticarea reprezinta investigarea societatii si a componentelor sale, in vederea sublinierii cauzei a principalelor puncte forte dar si slabe, a formularii de recomandari si a aevaluarii potentialului, axate pe aspectele pozitive si a motivului care genereaza disfunctionalitatea. Firma analizat se afl n etapa de dezvoltare si modernizare. Pentru a face posibila realizarea acestor obiective este indispensabila elaborarea in acest sens a unui strategii. O prima conditie in vederea elaborarii unei viabile strategii este indispensabila o buna cunoastere a situatiei de la care se incepe.

2.3 Structura organizatorica la S.C SEDA INVESTMENT S.R.LComponent a structurii generale a firmei, structura organizatoric reprezint ansamblulpersoanelor, subdiviziunilor organizatorice i a relaiilor dintre acestea, orientat spre realizareaobiectivelor prestabilite ale firmei. Pentru a putea ndeplini obiectivele propuse, structura organizatoric a unitii economice ndeplinete urmtoarele cerine: cuprinde toate activitile desfurate de firm, este flexibil, adaptndu-se operativ la modificrile ce apar n unitate, asigur respectarea unitii de conducere lafiecare nivel ierarhic, n sensul c fiecare executant primete dispoziii de la un singur conductor,asigur degrevarea conducerii de pe nivelele ierarhice superioare de o serie de atribuii pentru careexist toate elementele necesare delegrii de autoritate nivelurilor inferioare de conducere. Structura organizatoric a S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este influenat de o serie de factori, respectiv:resursele de materii prime folosite i modul de exploatare a acestora, competitivitatea economic,tehnico-tiinific, educaional, explozia informaional, adncirea cooperrii economice i tehnice. Sistemul organizaional al firmei urmrete instituirea de relaii ntre parte i ntreg pentru a asigura conservarea dar i dezvoltarea sistemului, n sensul atingerii unei performane mai nalte.(conform anexei nr 1). n ansamblul ei, structura organizatoric a S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este de tip ierarhic i are urmtoareletrsturi: -permite comunicaii rapide att n sens ascendent ct i descendent; -confer coeren firmei n toate activitile desfurate; --este o structur simpl, clar, direct, cu un numr redus de compartimente, predominante fiind cele cu caracter operaional; -necesit cheltuieli de conducere reduse.

27

-asigur deplin unitate de conducere; Esenial pentru aceast structur este faptul c la orice nivel al conducerii, un subordonat primete dispoziii de la un singur ef, n faa cruia rspunde pentru ntreaga sa activitate. Organigrama rspunde n mare parte la trei necesiti: diagnosticul ntreprinderii, reformele structurii organizatorice si informarea personalului. Diagnosticul ntreprinderii se face prin studiul structurilor, cu scopul identificrii deficienelor i propunerii unor soluii de remediere. Deficienele pot s indice diverse omisiuni cu ocazia elaborriistructurii organizatorice i anume: un compartiment de munc nu a fost creat, o anumit sarcin nu afost ncredinat spre executare unei persoane. De altfel, cu ocazia diagnosticrii se pot identificaeventuale greeli n subordonarea compartimentelor de munc sau deficiene de echilibrare a ncrcriipersoanelor cu funcii de conducere. Reformele structurilor organizatorice se refer la compartimentele noi care trebuie s fie create pentru a cuprinde unele activiti ce trebuie dezvoltate n firm, crearea sau suprimarea unor posturi de conducere. Informarea personalului din firm i a altor tere persoane interesate se realizeaz n direcia cunoaterii compartimentelor de munc i a persoanelor care fac parte din acestea, ct i a funciilor de conducere. n unitile economice, n raport cu gradul de cuprindere, organigramele pot fi, generale i pariale, iar n funcie de modul de reprezentare grafic a structurii organizatorice, acestea pot fi,piramidale, circular, n form de trifoi i planetare. Organigrama societiicomerciale S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este de form piramidal, ordonat de sus n jos, avnd reprezentat n partea superioar funciile de conducere de nivel superior i compartimentele direct subordonate ale acestora. Pe msur ce coboar spre baz, numrul funciilor de conducere crete concomitent cu reducerea autoritii i responsabilitilor pe care le implic desfurarea activitii firmei. ( conform anexei nr 2). In concluzie, firma S.C SEDA INVESTMENT S.R.L beneficiaza de o structura organizatorica bine fundamentata ; aceasta deveniind un adevarat avantaj in vederea realizarii obiectivelor propuse.

2.4 Analiza S.W.O.T privind transportul de marfuri la S.C. SEDA INVESTMENT2..4.1 ANALIZA SWOT prezentare teoretica

S.R.L

28

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti Strengthts (Forte, Puncte forte), Weaknesses (Slabiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportunitati, Sanse) si Threats (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine dect firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Oportunitati exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii. Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, amenintari de diverse naturi si cauze pndesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitnd firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel inct sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cnd o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate. Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu 29

planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor. Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru adncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vnzari si distributie, cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal - relatii de munca. Aceasta are un pronuntat caracter calitativ, permitnd formularea unui diagnostic asupra conditiei trecute si actuale a firmei sau a domeniilor ei functionale, pe baza raspunsurilor la problemele mentionate anterior, conturndu-se perspectivele de evolutie pe termen lung ale firmei si ale domeniilor respective. Diagnosticarea in urma utilizarii analizei SWOT, poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaza activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele slabe, oportunitatile, amenintarile si cauzele care le genereaza si/sau le va genera, se formuleaza recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive.

2.4.2 Analiza S.W.O.T in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L Societatea S.C SEDA INVESTMENT S.R.L este foarte bine fundamentata in domeniul planificarii, existand inca de la infiintarea acesteia stabilite obicetive specifice, dar si generale. a) Obiective generale : evaluarea strii generale a societii, cu depistarea cauzelor care au generat situaii de declin a activitilor; evaluarea gradului de viabilitate al societii i orientarea msurilor viitoare ctre strategii i tactici realiste i raionale. b)Obiective specifice : utilizarea raional a resurselor materiale i umane, a capacitii poteniale a societii; satisfacerea cerinelor efective ale pieei interne n condiii de profitabilitate; examinarea comparativ a rezultatelor obinute i pe baza lor evaluarea potenialului societii de a face schimbri practice, de a rezolva n mod efectiv problemele din cadrul activitii pe care o desfoar.

30

Societatea a solicitat studii de cercetare si prognozare in domeniul economic, tehnologic i social i dispune de date i informaii cu privire la competitori pentru a se adapta n condiii ct mai favorabile conjuncturii. Studiile efectuate prezinta un nivel satisfacator deoarece majoritatea studiilor de cercetare si prognozare sunt efectuate de catre firme de consultanta; acestea fiind specializate in acest domeniu pot oferii date sigure si informatii de calitate societatilor care solicita serviciile acestora. Aciunile managerului sunt orientate n principal de date sigure si informatii certe culese din studiile si prognozele economice. 1. Organizarea Fiecare societate trebuie s i stabileasc i s i delimiteze procesele de munc fizic i intelectual, precum i gruparea acestora pe posturi, formaii de munc, compartimente i atribuirea lor personalului, corespunztor anumitor criterii economice, tehnici sociale, n vederea realizrii n ct mai bune condiii a obiectivelor previzionate. Societatea analizat are o structur organizatoric clar consemnat n organigram i n Regulamentul de Organizare. Activitatea societii este grupat pe urmtoarele funciuni : funciunea comercial ; funciunea financiar-contabil ; funciunea de personal . Societatea are posturi clar stabilite, ocupanii acestora avnd obligaia s-i ndeplineasc sarcinile i responsabilitile cuprinse n fia postului. Sistemul informaional permite cunoaterea fenomenelor i proceselor din interiorul firmei i mai puin a celor din mediu extern 2.Implicarea personalului Scopul implicrii personalului este de angajarea ct mai profund, ct mai eficient a personalului la realizarea obiectivelor. n cadrul S.C. CONVENIENCE PROD S.R.L. motivarea personalului are o importan deosebit, conducerea firmei fiind contient de rolul major al salariailor la obinerea unor rezultate superioare. Firma duce o politica de meninere a salariailor, optnd eventual pentru recalificarea acestora i nu pentru nlocuire. Firma trebuie s se mai preocupe de amplificarea accesului salariailor la fondul de informaii de care firma dispune, de crearea condiiilor organizatorice care s permit i participarea direct a angajailor firmei la procesele decizionale. 2. Coordonarea Coordonarea reprezint ansamblul proceselor de munc prin care se armonizeaz deciziile i aciunile personalului firmei i ale subsistemelor sale, n cadrul previziunilor i sistemului organizatoric. n societatea analizat, coordonarea mbrac n special forma coordonrii multilaterale, ca urmare a sistemului de management participativ. Deciziile importante se discut n Consiliul de Administraie sau n Adunarea General a Asociailor, iar apoi sunt discutate cu efii de departamente. 3. Control evaluare Prin aceast funcei se msoar i compar performanele societii cu obiectivele i standardele stabilite iniial, pentru eliminarea deficienelor constatate. n societate exist un sistem de control al vnzrilor, al calitii produselor, al costurilor auxiliare i al stocurilor. NR. CRT PUNCTELE FORTE ALE FIRMEI S.C SEDA INVESTMENT S.R.L 31

1 2

Buna organizare in distributie. Societatea folosete un sistem de control al vnzarilor; 3 Imaginea firmei este sustinuta n primul rnd de calitatea produselor oferite pietii; firma fiind unica distrbuitoare a unor producatori puternici pe piata lacurilor si a vopselurilor din tara; 4 Societatea foloseste un sistem de management modern si participativ; 5 Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine favorabila pe piata, situndu-se printre locurile fruntase pe piata; 6 Societatea se afla situata intr-un oras cu populatie ridicata; Tabelul nr 1: Punctele forte ale S.C Seda Investment S.R.L Sursa : S.C SEDA INVESTMENT S.R.L NR. CRT 1 2 3 PUNCTELE SLABE ALE SOCIETATII S.C

SEDA INVESTMENT S.R.L Dorinta de a se optine venituri mari in timp scurt; Inexistenta departamentului de marketing Inexistenta departamentului propriu de

marketing; 4 Infrastructura de distributie slab dezvoltata; 5 Vnzari mai scazute n anotimpul rece. Tabelul nr 2: Punctele slabe ale S.C Seda Investment S.R.L Sursa : S.C SEDA INVESTMENT S.R.L AMENINTARILE SOCIETATII Presiunea tot mai crescnda a concurentei pe piata; Scaderea puterii de cumparare; OPORTUNITATILE SOCIETATII Societatea prin potentialul sau si prin potentialul zonei n care se afla amplasata are posibilitatea integrare pe verticala si de diversificare Oportunitatea de a negocia cu furnizorii societatii in vederea obtinerii unor discounturi mai atractive

Tabelul nr 3: Amenintarile so oportunitatile S.C Seda Investment S.R.L Sursa: S.C SEDA INVESTMENT S.R.L Este cunoscut faptul c realizarea eficient a distribuiei fizice are un puternic impact asupra satisfaciei clientului ct i asupra costurilor nregistrate de firm deoarece distribuia fizic deine cea mai mare pondere n costul total al distribuiei i o pondere de aproximativ o treime din preul de vnzare al produselor. 32

Sistemul logistic este compus dintr-o serie de activitai care contribuie la realizarea politicii de marketing a societii. Cele mai importante activiti ale sistemului logistic din cadrul S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., sunt : transportul; stocarea; depozitarea; manipularea; expedierea; distribuia invers. Pentru a obine o imagine ct mai clar asupra distribuiei produselor congelate, vom reprezenta grafic cele doua tipuri de distribuie practicate de S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L.: Canalul scurt de distributie S.C SEDA INVESTMENT S.R.L Magazine de desfacere cu amnuntul Canalul lung de distributie S.C SEDA INVESTMENT S.R.L Societate comercial cu ridicata Magazine de desfacere cu amnuntul Consumatori finali Consumatori finali

Fig. 2- Tipuri de distribuie practicate de S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L

Conform documentelor contabile din anul 2010, principalele elemente ale costului total al distribuiei fizice n cadrul S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., sunt: transportul, cu o pondere de 45% din totalul costului distribuiei fizice; depozitarea, cu o pondere de 21%; stocarea, cu o pondere de 15%; manipularea, cu o pondere de 9%; distribuia invers , cu o pondere de 7%; expedierea produselor cu o pondere de 3%.

33

9

7

3 Transport 45 Depozitare Stocare Manipulare Distributie inversa Expediere

15

21

Grafic nr.1:Pincipalele elemente ale costului total al distribuiei fizice n cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L. Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L

2.4 Studiu de caz privind organizarea activitatii de transport la S.C Seda Investment S.R.LIn cadrul societatii S.C SEDA INVESTMENT S.R.L exista un birou de transporturi- depozitare , activitatile principale acele acestui compartiment fiind desfasurate in cadrul departamentului de comercial. Departamentul de comercial al societatii S.C Seda Investment S.R.L include departamentul de aprovizionare, serviciul de vanzari , departamentul de marketing si serviciul de transport si depozitare. Atat desfurarea cat si organizarea activitilor n departamentul de aprovizionaredesfacere-facturare este sintetizat astfel: 1. Gestiunarea depozitului de produse - activitatea in cadrul acestui departament este desfurat de 2 gestionari care desfasoara urmtoarele activiti : a) Intocmete notele de intrare-recepie( NIR), face recepia produselor intrate n gestiune de la furnizori i le nainteaz departamentelor responsabile; b) livreaz marfa pe durata intregii lunii n baza documentelor legale; c) Rspunde de integritatea si aprovizionarea gestiunii cu marfa ; 2. Merceologie aceasta activitate este desfurat de un merceolog care rspunde de urmtoarele activiti : a) ntocmirea planului de aprovizionare n funcie de necesarul comandat de compartimentele firmei; b) asigurarea evidenei clienilor pe tipuri de mrfuri i lrgirea continu a numrului de poteniali furnizori; c) asigurarea derulrii contractelor conform termenelor; d) achiziionarea mrfurilor i participarea la recepia acestora; e) coordonarea gestiunilor din subordine i punerea n valoare a stocurilor fr 34

micare sau cu micare lent; f) urmrirea decontrii finale a recepiilor, asigurnd evidena facturilor; manipularea mrfurilor la recepie i livrare ( mpreun cu angajai calificai din cadrul frigoriferului). Celelalte operaiuni legate de ntocmirea contractelor cu marile magazine, ntocmirea traseelor de distribuie si a facturilor, centralizarea comenzilor ,urmrirea scadenelor i a ncasrii plilor se realizeaz n cadrul departamentului financiarcontabila. 3 Operatorii - activitate asigurat de doi operatori de calculator care sustin: a) centralizarea retururilor primite de la clienti; b) facturarea pe fiecare client n parte a mrfurilor livrate zilnic sau periodic; c) ntocmirea listelor zilnice de ncasri; d) ntocmirea situaiilor lunare i anuale; 4. Coordonarea expediiei si a activitatii de transport de marfuri - aceasta activitate este asigurat de un responsabil de logistica care are ca principale atribuii : a) programeaz zilnic necesarul de mijloace de transport n funcie de mrimea comenzilor; b) urmrete i rspunde de eventualele retururi de marf; c) verific modul de decontare a curselor de ctre transportatori; d) ntocmete contracte de livrare cu clienii i asigur derularea lor; e) asigur i semneaz facturarea mrfurilor vndute; f) urmrete ncasarea plilor; g) controleaz i ndrum gestiunile din subordine. h) centralizeaz comenzile primite; i) urmrete i ndrum modul de livrare a mrfurilor i a documentelor aferente;

2.4.1 Transportul marfurilor in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L Activitatea de transport in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L este asigurata de catre un responsabil de logistica ; acesta asigurandu-se ca transportul marfurilor se v-a e efectua in conditii optime si eficiente. Societatea a optat pentru mijloace de transport auto pentru expedierea produselor ctre clieni. Transportul produselor se face att cu mijloace proprii. Activitatea prioritara logistica desfurat n cadrul societatii S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L i cea care deine ponderea cea mai mare din costul total al distribuiei fizice, este transportul (48%). Transportul marfurilor ctre magazinele de desfacere se efectueaz n cadrul unor rute de transport care reprezint canalele de distribuie. n funcie de lungimea canalului i mai ales de cantitile ce trebuiesc livrate, au fost stabilite una sau doua curse saptamanale in cadrul n cadrul fiecrui traseu. S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., dispune de trei dube marca PEUGEOT BOXER , cu o capacitate de 2 tone fiecare, o duba marca IVECO Turbo Daily, cu capacitate de 2.5 tone i de dou pick-up marca PEUGEOT PARTNER , cu o capacitate de 1 ton fiecare. Aceste mijloace de transport sunt folosite pe traseele de distributie cum ar fi cele din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman, etc . 35

Responsabilul de logistica este cel care din momentul in care societatea a fost infiintata a stabilit rutele si traseele de distributie a marfurilor, necesarul de autovehicule in vederea formarii propriului parc auto precum si frecventa transporturilor de marfa pe un anumit traseul. Comenzile de marfa aduse de catre agentii de vanzari ajung la serviciul de contabilitate unde sunt in primul rand facturate de catre operatorii de facturare, apoi acestea ajung in depozitul de marfa, in posesia gestionarului care impreuna cu manipulantii pregatesc marfa pentru ca mai aceasta sa fiu ulterior incarcata si transportata catre clienti societatii. Fiecare comanda de marfa este urmarita atent de catre responsabilul de logistica, acesta urmarind in special un factor important in activitatea sa si anume cantitatea de marfa sau tonajul aferent fiecarei comenzi. Comenzile de marfa facturate si pregatite mai apoi in depozit de catre gestionar si manipulati de pe un anumit traseu de distributie care urmeaza a fii transportate catre clientii societatii sunt apoi centralizate si insumate din punctul de vedere al kilogramelor in vederea inceperii organizarii activitatii de transport. Tonajul aferent fiecarui traseu de distributie difera de la o zi la alta ; de aceea responsabilul de logistica indeplineste o sarcina grea : organizarea transportului de marfuri intr-un mod eficient si optim. In functie de acest aspect al marfurilor( cantitatea exprimata in kilograme) si de mijloacele de transport disponibile din propriul parc auto, responsabilul planifica operatiunea de incarcare a autovehiculelor si activitatea de transport a marfurilor, tinand cont de tonajul fiecarei autovehicul, distanta pe care se organizeaza activitatea de transport si mai ales de durata de parcurgere a marfurilor din proprpiul depozit pana la clientii societatii. In cazul unor livrari de marfa care necesita o autoutilitara de tonaj mai mare, se nchiriaz maini mari de 10 tone i/sau de 20 de tone, de la cteva firme de expediie cu care firma este ntr-o legtur foarte bun i care pot asigura un flux permanent stabil de mijloace de transport. In decursul unui an, se poate remarca o evoluie oscilant a cheltuielilor de transport, cu creteri semnificative n lunile de primavara-vara-toamna ale anului, cauza pentru care trebuie optimizat activitatea de transport astfel nct s se reduc nivelul oscilaiilor i al creterilor spre sfritul anului. In vederea eficientizarii cheltuielilor de transport, trebuiesc cunoscute gradul n care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor si elementele de cheltuial . IANUARIE 6.860 FEBRUARIE 7.295.20 MARTIE 7.386.50 APRILIE 8.520 MAI 9.740 IUNIE 15.430 IULIE 13.957 AUGUST 11.586 SEPTEMBRIE 13.470 OCTOMBRIE 10.295 NOIEMBRIE 9.140 DECEMBRIE 7.653 Tabel nr. 5- Evoluia cheltuielilor finaciate de transport in anul 2010 ( RON) Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L 36

Din reprezentaie grafic se poate remarca o evoluie oscilant a cheltuielilor de transport n decursul unui an, cu creteri semnificative n ultimele luni ale anului, motiv pentru care activitatea de transport trebuie optimizat astfel nct s se reduc nivelul oscilaiilor i al creterilor spre sfritul anului. Pentru a putea eficientiza cheltuielile de transport, trebuiesc cunoscute elementele de cheltuial i gradul n care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor.

2.4.2 Depozitarea si stocarea produselor Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente. Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare de costuri, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungand ca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare , pana cand se va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de a depozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acestea si clienti. Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniul relatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor din domeniul depozitarii va depinde in secolul XXl , de capacitatea de inovare a managerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a nivelului de servire a clientilor. Sarcinile eseniale ale depozitului de distribuie sunt : recepia mrfurilor; controlul i stocarea acestora; pregtirea comenzilor, ambalarea mrfurilor i livrarea acestora ctre cumparatori .

2.5 Posibilitati de imbunatatire a activitatii de transport marfuri la S.C SEDA INVESTMENT S.R.L37

Societatea poate realiza o cretere a eficienei economice prin perfecionarea i eficientizarea activitailor logistice pornind de la faptul c distribuia fizic deine cea mai mare pondere din costul total al distribuiei i o pondere de aprximativ o treime din preul de vnzare al produselor. Aceasta , de asemenea va putea practica preturi de vanzare mai mici sau va putea beneficia de un procent mai mare al profitului in momentul in care se vor urma modalitati de micsorare a costurilor implicate de transportul marfurilor . Indiferent de natura sistemului de distribuitie, distributia fizica este caracterizata de un cost format din : costul total al transportului; costul fix total cu depozitarea; costurile totale variabile cu depozitarea ( inclusiv cele cu stocarea); costul total al ambalrii, etichetrii i expedierii produselor.

Transportul produselor reprezint cea mai important activitate logistic din cadrul SC SEDA INVESTMENT S.R.L.i care deine cea mai mare pondere n costul total al distribuiei fizice (40%). Societatea realizeaz transportul produselor si a marfurilor cu ajutorul mijloacelor de transport auto proprii sau nchiriate. Caracteristica principala a parcului propriu de maini, o reprezint capacitatea sczut de ncrcare a mainilor din dotare. Din acest motiv sunt afectate negativ cheltuielile de transport, firma fiind obligat s nchiriezeautoutilitate cu o capacitate mai mare de incarcare. In mod general, costul mediu de transport variaza intre 5-6% din prezul de vanzare endetail al produsului. Principala decizie care este necesara pentru eficientizarea transporturilor este legat de mijloacele de transport. Alegerea mijloacelor de transport reprezint o decizie cu implicaii majore deoarece ea va influena direct stabilirea preului produselor, promptitudinea livrrii i starea n care se afl produsele atunci cnd ajung la destinaie. Astfel, optarea pentru modernizarea i reutilarea parcului propriu de maini prezint urmtoarele avantaje i dezavantaje : Avantajele i dezavantajele Dezavantaje modernizrii parcului propriu de maini Avantaje 1.Pe termen scurt, asigurarea 1.Pe termen scurt, creterea condiiilor optime de cheltuielilor transport a produselor prin achiziionarea de noi maini 2.Reducerea cheltuielilor cu piese 2.Creterea cheltuielilor cu de schimb i reparaii. fora de munc 3.Posibilitatea reorganizrii 3.Pe termen scurt, creterea canalelor de preurilor distribuie. produselor 4.mbuntirea imaginii firmei Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L.

38

Tabel nr 6- Avantaje i dezavantaje privind modernizarea i reutilarea parcului propriu de maini De asemenea, decizia de a folosi n exclusivitate mijloace de transport nchiriate reprezint o serie de avantaje i dezavantaje, ca i n cazul de mai sus. Avantajele folosirii mijloacelor de transport nchiriate 1. Asigurarea unor servicii de Dezavantajele folosirii mijloacelor de transport inchiriate

1.Reducerea unei pri din transport personalul societatii 2. Economii majore cu cheltuielile aferente 2. Posibilitatea majorarii forei de munc tarifelor practicate de firma de transport 3. Posibilitatea de a obine 3. Efectuarea unor cheltuieli consultan specializata de la firma de suplimentare cu licitaia pentru vnzarea transport n vederea traseelor mijloacelor auto Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. Tabel nr 7.- Avantaje i dezavantaje privind nchirierea mijloacelor de transport In vederea imbunatatirii activitatii de transport a societatii este necesara optimizarea si eficientizarea activitatii de distributie fizica . Un prim factor in vederea optimizarii activitatii de transport de marfuri il reprezinta utilizarea rationala a mijloacelor de transport. Optimizarea transporturilor nu presupune inregistrarea unor costuri minine pentru fiecare mijloc de transport prin alegerea transporturilor convenabile, ci asigura o mai buna repartizare rationala a marfurilor ce urmeaza a fii transportate pe diferite mijloace de transport , astefel ca per ansamblu , activitatea de transport de marfuri sa fie efectuata cu costuri minine. O alta modalitate in vederea eficientizarii transportului de marfuri la S.C SEDA INVESTMENT S.R.L o reprezinta determinarea modului de repartizare a volumului de mrfuri, astfel ca parcursul acestuia s aiba valoare minim. n cadrul acestui sistem de transport, optimizarea curenilor de mrfuri presupune alegerea apriorii a mijlocului de transport. De asemenea, una din activitaile logistice cu un mare potenial de dezvoltare i eficientizare este paletizarea produselor ce urmeaza a fii transportate . Aceast activitate devine cu att mai important cu ct societatea import n exclusivitate vopseluri si lacuri alchidice ,precum si diluanti, amorse si tencuieli, iar unele dintre ele cu grad ridicat de perisabilitate. Avantajele paletizarii marfurilor transportate Uurin n manipulare; ( incarcareDezavantajele paletizarii marfurilor transportate Nu toate sortimentele de marfa pot 39

descarcare) Uurina transportarii acestora catre clienti; Pastrarea in conditii optime a ambalajelor produselor ;

fii paletate( de exemplu suruburile, tevile, fitingurile) Necesita o unitate de timp mai mare pregatirea