LICENTA Alimentatie si Turism

75
1 CUPRINS CAP.1 TURISMUL DURABIL- CONCEPTE GENERALE....................................... 3 1.1Locul și rolul turismului în economia națională................................................ .. 3 1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice............................................ ........... 5 1.3Conceptul de dezvoltare durabilă.......................................................................... 6 1.4Conceptul de turism durabil…………………………..………………... ............. 9 CAP.2 POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI HARGHITA........................ 11 2.1 Cadrul geografic................................................................................................. 11 2.2 Cadrul istoric...................................................................................................... 12 2.3 Clima și relieful............................................................................................ ...... 15 2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte........................................................ 15 2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul............................. ......... . 16 CAP.3 TURISMUL HARGHITEAN - principalele zone turistice............................. 21 CAP.4 ANALIZA SWOT A JUDEȚULUI HARGHITA.......................................... 40 CAP.5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI DIN JUDEȚUL HARGHITA................................................................................. ... 49 CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ PROPUSĂ........................................................... 64 CONCLUZII............................................................................................................... 73 BIBILOGRAFIE......................................................................................................... 75

description

Geografie

Transcript of LICENTA Alimentatie si Turism

Page 1: LICENTA Alimentatie si Turism

1

CUPRINS

CAP.1 TURISMUL DURABIL- CONCEPTE GENERALE....................................... 3

1.1Locul și rolul turismului în economia națională................................................ .. 3

1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice....................................................... 5

1.3Conceptul de dezvoltare durabilă.......................................................................... 6

1.4Conceptul de turism durabil…………………………..………………... ............. 9

CAP.2 POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI HARGHITA........................ 11

2.1 Cadrul geografic................................................................................................. 11

2.2 Cadrul istoric...................................................................................................... 12

2.3 Clima și relieful.................................................................................................. 15

2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte........................................................ 15

2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul...................................... . 16

CAP.3 TURISMUL HARGHITEAN - principalele zone turistice............................. 21

CAP.4 ANALIZA SWOT A JUDEȚULUI HARGHITA.......................................... 40

CAP.5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI

DIN JUDEȚUL HARGHITA................................................................................. ... 49

CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI

DE DEZVOLTARE DURABILĂ PROPUSĂ........................................................... 64

CONCLUZII............................................................................................................... 73

BIBILOGRAFIE.................................................................................................. ....... 75

Page 2: LICENTA Alimentatie si Turism

2

„Județul Harghita, frumos colț de țară, așezat la poalele Munților Călimani și Harghita, parte a

realităților românești, ni se înfățișează astăzi asemenea unui buchet de remarcabile înfăptuiri.De

neasemuit sînt munții care-l străjuiesc, frumoase sînt izvoarele Mureșului, Oltului și Tîrnavelor și

ale altor rîuri carpatine ce se nasc aici, frumoase sînt așezările rurale și urbane , trecătorile de

printre munți, dar și mai frumoase sînt împlinirile de azi, care le conferă oamenilor acestui minunat

picior de plai ai Romaniei putere și încredere în viitor...”1

Motivația alegerii temei pornește de la un motiv personal, reprezintă județul natal, fiind

originară din orașul Bălan iar pe de altă parte alegerea temei a fost influențată și de faptul că

dezvoltarea durabilă este un concept de actualitate în societatea contemporană și cea viitoare.

Consider că județul nu este promovat la adevărata lui valoare, fiind văzut în ultimii ani doar ca un

punct de legătură între celelalte județe cu obiective turistice, văzut eronat doar ca un județ de tranzit,

de aici dorința de a aduce o contribuție la promovarea eficientă și durabilă a potențialului turistic

natural și antropic al județului.

Scopul lucrării este acela de a crea o strategie de dezvoltare durabilă a turismului, la ora acutală

județul Harghita având mari carențe atât ca și infrastructură specifică domeniului turismului precum

și ca promovare eficientă a potențialului său turistic.

Lucrarea este structurată în șase capitole, pe parcursul primei părți s-a făcut făcut o documentare

asupra conceptului de dezvoltare durabilă și a celui de turism durabil. Al doilea capitol este destinat

situației trecute și actuale a turismului harghitean, lucrarea este continuată cu o prezentare amplă a

potențialului turistic din acest județ, prezentare menită să susțină faptul că județul Harghita este

foarte bine dotat din punct de vedere al cadrului natural, frumusețe completată de turismul antropic

specific zonei, clădiri vechi, cu importanță istorică.

Începând cu capitolul patru se intră în tema propriu-zisă a licenței și anume strategia de dezvoltare

durabilă a turismului din județul Harghita, startegia fiind concepută pe șase direcții de dezvoltare,

completată la final cu un calcul economic estimativ.

Județul Harghita este un județ complet din punct de vedere al reliefului, munți, ape, peșteri, chei,

izvoare carbogazoase, cu numeroase posibilități de dezvoltare a agroturismului, ecoturismului,

turismului balnear, turismului activ în general, turism care nu are voie să se piardă în nepăsare și

mai ales în prost informare.

1 Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, 1979, București

Page 3: LICENTA Alimentatie si Turism

3

Cap.1 Turismul durabil- concepte generale

1.1 Locul și rolul turismului în economia națională:

Privit în ansamblu, turismul constituie un fenomen social-economic complex, specific civilizației

moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția eiTurismul reprezintă

o activitate esențială în viața națiunilor, iar dezvoltarea sa este legată de libertatea călătoriei –drept

uman fundamental.Adresându-se unor segmente largi ale populației și răspunzând necesităților

oamenilor de refacere a sănătății, de recreere și de cunoaștere, turismul se caracterizează printr-un

înalt dinamism, atât la nivel național cât și la nivel mondial.Totodată, prin caracterul lui de masă și

conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații profunde

asupra întregii societăți.

Ca urmare, astăzi se consideră că turismul reprezintă cea mai mare afacere din lume:el este

principala industrie în ceea ce privește contribuția la produsul mondial brut, numărul unu în lume în

ceea ce privește forța de muncă angajată și cel mai important investitor de capital.

Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al societății,

facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod direct la formarea intelectuală a

indivizilor, la înțelegerea și conlucrarea oamenilor.El are potențialul de a contribui la promovarea

dezvoltării sociale prin efectele pe planul ocupării, redistribuirii veniturilor și atenuării

sărăciei.Efectele benefice pot include și modernizarea infrastructurii, cu consecințe pozitive asupra

standardului de viață al populației din zonele de destinație turistică.

Pe plan economic, turismul se dovedește a fi un factor al progresului, cu largi și pozitive implicații

asupra dezvoltării întregii societăți.Astfel, prin faptul că acționează în direcția introducerii în

circuitul economic, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural-istoric, de mare atracție, și a unora

dintre realizările contemporane în domeniile construțiilor și artei, turismul se constituie într-un

factor dinamizator al sistemului economic și social, într-un mijloc de diversificare a structurilor

economice, într-un factor de optimizare a structurilor economiei locale.

Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje față de alte domenii de activitate:

valoarea adăugată în turism față de alte ramuri este superioară, datorită faptului că importul

de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativă;

turismul nu este o ramură energointensivă;

utilizează, în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;

permite transferarea în valută a unor resurse materiale și umane neexploatabile pe altă cale;

Page 4: LICENTA Alimentatie si Turism

4

cursul economic de revenire în turism este avantajos, comparabil cu alte ramuri, deoarece,

realizându-se ca export invizibil, prețul produselor turistice nu este încărcat cu cheltuieli de

ambalare, transport, asigurări, taxe vamale.

turismul asigură o parte însemnată a consumului intern, antrenând, direct sau indirect,

importante cantități de prodese industriale și agricole;

sprijină dezvoltarea echilibrată a zonelor țării, prin atragerea în circuitul turistic a unor

localități cu resurse corespunzătoare.

După cum se știe, secolul XX a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile. Progresele

tehnologice ale acestui secol, bazate pe mari descoperiri științifice în domeniile matematicii, fizicii,

chimei, biologiei, au determinat o dinamică fără precedent în viața economică și socială, în evoluția

societății.Toate aceste progrese sunt generatoare de probleme noi, civilizația umană intrând în

conflict cu mediul ambiant, cu suportul natural al existenței societății umane și al vieții pe planetă2.

În aceste condiții și turismul urmează să cunoască noi direcții de dezvoltare.Păstrând tot ce este

valoros și eficient în evoluția sa de până acum, turismul urmează să cunoască restructurări profunde,

în concordanță cu transformările pe care le va suferi economia viitorului.

După aprecierile specialiștilor, economia viitorului va fi, în egală măsură, o economie umană,

ecologică, informațională și durabilă. A.Toffler afirmă că factorul principal al economiei viitorului

este puterea prin cunoaștere.Turismul poate contribui, într-o însemnată măsură, la asimilarea

informațiilor din orice domeniu.Datorită implicațiilor progresului tehnic asupra productivității

factorilor de producție, în viitor va crește timpul liber.Aceasta înseamnă că, în mileniul III,

societatea se va baza tot mai mult pe timpul liber.Se bănuiește că de aici va lua naștere o nouă

civilizație, un nou mod de a privi existența, de a considera timpul și viața proprie.Timpul liber îl va

transforma pe om, devenind instrumentul de întregire a personalității sale3.

Dezvoltarea viitoare a turismului necesită deci luarea în considerare a tuturor transformărilor ce se

vor produce.În consecință, în viitor se va impune un turism al răgazului, al odihnei și al loisirului,

care, prin amenajări fericit realizate vor fi un izvor de regenerare pentru omul sătul de agresivitățile

vieții urbane ( aglomerare, zgomot, poluare.etc ), precum și de ritmurile unei activități intense.

De asemenea, în viitor, se impune un turism în armonie cu natura, care, prin calitatea mediului

devine pretext pentru descoperire, educație, inițiere, dar și pentru activități științifice, artistice și

sportive.

2 Institutul Worldwatch , Starea lumii, 1999, Ed Tehnică , București

3 Gianni Toti, Timpul liber, Ed.Politică, București, 1965, p 234

Page 5: LICENTA Alimentatie si Turism

5

Pe de altă parte, în țările dezvoltate turistic, în hoteluri se manifestă deja tendința ca serviciile de

cazare și masă să devină servicii secundare, în timp ce serviciile legate de asigurarea formei fizice

și psihice, de petrecere plăcută și utilă a timpului liber al turistului să devină servicii de bază,

turiștii actuali căutând și altceva decât lux, mulți dintre ei caută un produs turistic complet, care să

îi refacă fizic, psihic dar în același timp să îi anime.Într-un mediu înconjurător atât de rapid

schimbător, cum nu i-a fost dat omului să cunoască, trebuie să devenim infinit mai adaptabili decât

am fost până acum.Protecția antistres și compensarea modificărilor funcționale și morfologice

produse în organism urmează a se realiza printr-un nou produs turistic, denumit punerea în formă,

care înseamnă recuperarea fizică și psihică, creșterea performanței și frumuseții umane.

În concluzie, mileniul III impune noi forme și exigențe în turism, care se cer identificate,

proiectate, experimentate și dezvoltate.Tranziția la noile forme de turism, solicitate de cerințele

viitoare ale societății, constituie un proces de mare complexitate care presupune atât continuitate cât

și discontinuitate, dar mai ales extinderea cercetării.

1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice

Etimologic, termenul turism se pare că își are originea în latinescul tornus (călătorie în circuit), din

care derivă termenul francez tour, cu înțelesul de călătorie, mișcare în aer liber, plimbare, drumeție

în circuit.Majoritatea dicționarelor pun însă la originea termenului turism expresiile englezești tour

și to tour(a face o călătorie, a călători, a colinda), intrate în circulație în Anglia, în jurul anilor 1700.

Acești termeni se consideră că stau la baza termenului francez tourisme- la francezi, tourism la

englezi, tourisimo la italieni, tourismus la nemți, turizm la ruși, turism la români.Din termenul

turism rezultă și cel de turist, persoana ce practică aceste călătorii, care stau de fapt la baza

activității de turism.

Primele încercări de definire a acestor termeni, de delimitare a dimensiunilor lor în timp și spațiu

datează de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului nostru.Literatura de specialitate

semnalează următoarele opinii mai semnificative:

Turismul este un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesităților de refacere

a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, de a trezi și cultiva sentimentul pentru

frumusețile naturii.

Page 6: LICENTA Alimentatie si Turism

6

Turismul este un ansamblu de relații și fapte care rezultă din deplasarea și sejurul

persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate

printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare4.

Turismul este un ansamblu de relații și fenomene rezultate din călătoria și sejurul

nonrezidenților atâta timp cât sejurul nu se derulează într-o reședință ce devine permanentă5.

Turiștii sunt persoane care se află în afara reședinței lor permanente, a locului de muncă,

într-un loc temporar cu intenția clară de a se întoarce după o absență de câteva zile,

săptămâni sau câteva luni6;

Pentru a putea menține un nivel ridicat de atractivitate a zonelor turistice este necesar să venim cu

forme inovatoare de turism, cele care ajută cu adevărat atât persoanele angajate în serviciile turistice

cât și pe cei care se bucură de acestea, printre aceste forme de turism numărându-se ecoturismul,

turismul activ, balenoclimateric, orice formă de turism conștient care aduce cu sine atât bunăstare

îndelungată cât și nivel ridicat de calitate a vieții.

1.3 Conceptul de dezvoltare durabilă

“Calitatea nu înseamnă totul, dar totul este nimic fără calitate.” Anonim.

Dezvoltarea durabilă nu este un concept nou, este cea mai recentă exprimare a unei etici foarte

vechi, care implică relațiile oamenilor cu mediul înconjurător și responsabilitățile generației actuale

fată de generațiile viitoare.Ca o comunitate să fie într-adevăr durabilă trebuie să adopte o abordare

în trei direcții care să ia în considerare resurselele economice, mediul înconjurător și resursele

culturale. Comunitățile trebuie să ia în considerare aceste necesități.nu doar pe termen scurt ci și pe

termen mediu sau lung.“ Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită

posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități”7.

Punctul de concentrare și mărimea eforturilor durabilității depind de condițiile locale, inclusiv de

resurse, acțiuni politice, individuale și de trăsăturile remarcabile ale comunității.Demersurile pentru

susținerea comunităților au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană, dezvoltarea și

progresul economic, conducerea ecosistemului, agriculturii, biodiversitate, clădiri ecologice,

conservarea energiei, prevenirea poluării.Multe dintre aceste chestiuni și alte asemenea ale

4 Walter Hunziker, Le tourisme –caracteristiques principales, Berna, 1972

5 A.Sessa Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp 9-15

6 A.Medlik Economic Importance of Tourisme , Revue de tourisme, no.Special, 1969, p 39

7 Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare

Page 7: LICENTA Alimentatie si Turism

7

comunității nu pot fi abordate cu ușurință prin moduri sau elemente tradiționale în societatea

noastră8.

În accepțiunea sa actuală, dezvoltarea durabilă cuprinde trei mari categorii: performanța economică,

protecția mediului și responsabilitatea socială, toate trei având la temelie un proces educațional în

spiritual dezvoltării durabile.Sustenabilitatea este o paradigmă în care viitorul este imaginat ca un

echilibru între mediu, societate și economie în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru

o Europă extinsă.Documentul este conceput într-o viziune strategic unitară și coerentă, având ca

obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile actuale și viitoare prin

crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient

și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea aigurării

prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.

Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei

Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona care dorește a fi un

catalizator pentru cei ce elaborează politici publice și pentru opinia public, în scopul schimbării

comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în societatea românească și implicării active

a factorilor decizionali, publici și privați, precum și a cetățenilor în elaborarea, implementarea și

monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile9.

În acest scop sunt identificate patru obiective- cheie :(fig.1)

Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul

negativ asupra mediului;

Echitatea și coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității

culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;

Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru

asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă bine plătite;

Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale Uniunii Europene prin promovarea

insituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor

dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

8 www.ecomagazin.ro/definiții-și-principiile-dezvoltării-durabile/

9 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Guvernul României,

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru

Dezvoltare Durabila, București, 2008.

Page 8: LICENTA Alimentatie si Turism

8

Fig.1 Elementele dezvoltării durabile (sursa www.irds.ro)

Dezvoltarea durabilă poate fi definită atât calitativ în cuvinte, cât și cantitativ, ca raport.Din punct

de vedere calitativ, durabilitatea urmărește să ofere cele cele mai bune rezultate pentru mediul

natural și uman, atât în prezent cât și în viitorul indefinit.

În dorința de progres și creștere economică cu orice preț, omul a uitat, adesea, că este și parte a

sistemului natural, intervenind, de multe ori, peste capacitatea de suport a acestuia.Astfel, au apărut

dezechilibre ale căror efecte deja se simt, preocupările la nivel mondial fiind tot mai accentuate în

direcția contracarării acestor efecte.

Dezvoltarea durabilă poate fi văzută ca o adaptare a societății și economiei la marile probleme cu

care omenirea se confruntă în prezent: schimbările climatice, criza de apă, seceta, deșertificarea,

epuizarea unor resurse, deșeurile, pierderea biodiversității, creșterea populației, sărăcia, migrația,

poluarea etc.Pentru preîntâmpinarea, contracararea și eliminarea repercusiunilor acestora și pentru

asigurarea dezvoltării economice, progresului social și dezvoltării umane sunt necesare inițierea și

susținerea unor acțiuni concrete, sintetizate în obiective specifice și măsurabile, ce fac obiectul

Strategiilor naționale pentru Dezvoltare Durabilă10

.

10

www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htm

Page 9: LICENTA Alimentatie si Turism

9

1.4 Conceptul de turism durabil:

În evoluția conceptului de dezvoltare durabilă s-au înregistrat mai multe etape, fiecare dintre acestea

fiind marcată de anumite evenimente și conferințe internaționale care și-au propus să atragă atenția

asupra implicățiilor dezvoltării necontrolate asupra omenirii.Unul dintre aceste evenimente a fost și

raportul O.N.U “ Our common future”( “Viitorul nostru comun”), publicat în anul 1987, în care s-a

ridicat problema dimensiunii ecologice a dezvoltării și a raporturilor dintre raționalizare și

dezvoltare, dintre producție și consum.

Un alt eveniment extrem de important a fost și Conferința O.N.U de la Rio de Janeiro, în iunie

1992.Această conferință a avut ca temă” Mediul și dezvoltarea” și a determinat apariția mai multor

puncte de vedere în legătură cu protecția mediului, sprijinirea unei industrializări mai puțin

distructive și găsirea unor căi de înlocuire a dezvoltării economice intensive cu o dezvoltare

durabilă.În ambele cazuri turismul nu a fost temă principală de discuție.

Locul turismului în dezvoltarea durabilă este dat de rolul acestei activități economice care “vinde”

mediul fizic și uman ca produs al său.Turismul este una dintre industriile care trebuie să se implice,

ca industrie a resurselor, dependentă de potențialul natural și antropic, de moștenirea culturală a

societății.Turismul ”vinde ”aceste resurse ca pe niște părți ale produsului său, dar în același timp

împarte anumite resurse cu alți utilizatori, printre care comunitățile locale ocupă locul principal.

Este esențial ca turismul să fie activ în problemele dezvoltării durabile și să coopereze cu alte

industrii în asigurarea calității și longevități resurselor pe care se bazează întreaga activitate

turistică.Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, iar legătura între turism și mediu este mult

mai importantă decât în cazul altor industrii.De multe ori turismul a generat efecte negative

economice, sociale sau ecologice iar contracararea acestora nu se poate realize decât cu un

management profesional care să atragă în procesul decizional toți factorii implicați în dezvoltarea

durabilă a turismului.

Turismul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, transformându-se într-o industrie bazată pe

consum, caracteristic țărilor industrializate și mai ales datoriă capacității acestuia de a aduce

câștiguri însemnate pentru țările dezvoltate.

Avantajele economice ale turismului, impactul economic pozitiv exprimat în creșterea veniturilor și

crearea locurilor de muncă, sunt de necontestat.Aceste avantaje au constituit pentru mult timp

motorul dezvoltării turistice expansive și necontrolate, caracteristică anilor 1960-1970.Consecințele

negative datorate enormei exploatări turistice au fost abia mai târziu puse în discuție.Efectele

turistice negative se referă în special la daunele produse mediului înconjurător și mediului socio-

Page 10: LICENTA Alimentatie si Turism

10

cultural, oamenii fiind mânați de partea economică uită cât de important este să protejezi o regiune,

o resursă, o resursă care s-a format în miliarde de ani.O realitate este și faptul că, tot din cauze

economice oamenii au defrișat păduri ca să facă teren arabil, restrângând foarte mult arealul deținut

până nu demult de către animale, au distrus numeroase specii de plante și animale, din dorința de

cunoaștere a lumii oamenii au intrat foarte adânc în viața animalelor sălbatice, odată cu asta

declanșându-se haosul, rezervele de animale s-au redus considerabil în ultima jumătate de secol, de

exemplu rezervele de pește sunt acum la un sfert din cele de acum 60 de ani, datorită pescuitul

inconștient, numeroase specii de animale marine au dispărut sau sunt pe cale de dispariție,

animalele neputând face față ritmului în care sunt exploatate, nu se pot înmulți atât de rapid.

Un alt factor care a dus la degradarea mediului înconjurător este legat de poluare, poluare care a

apărut din comoditatea omului și din dorința lui de îmbogățire rapidă, odată cu dezvoltarea

sistemelor de transport, terestru, maritim, feroviar, aerian, oamenii au defrișat păduri pentru a

construi noi rute , au nivelat terenuri, au remodelat întreaga natură.

Turismul nu este numai cauza pagubelor provocate mediului înconjurător ci este și o victimă a

acestora.Oferta turistică se bazează în principal pe factorii naturali și socio-culturali care definesc o

zonă turistică.Această ofertă este din ce în ce mai amenințată de problemele legate de mediul

înconjurător, amintim de accentuarea efectului de seră, razele ultraviolete, ploile acide care pot

afecta atât mediul natural, păduri cât și pe cel cultural, monumente istorice și clădirile.

Faptul că turismul înregistrează o tendință de autodistrugere a ridicat probleme care au fost puse în

discuție relativ târziu când mare parte dintre resursele naturale au fost puse în pericol, numeroase

specii de plante și animale au dispărut, poluarea solului, a apelor, a aerului au devenit adevărate

piedici pentru buna desfășurare a activităților turistice și au și efecte negative în ceea ce privește

calitatea vieții.O influenţă puternică, directă sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor

este exercitată de către om prin defrişări, păşunat, culturi agricole, amplasarea aşezărilor şi a

diferitelor construcţii.

Conceptul de turism durabil reprezintă așadar dezvoltarea tuturor formelor de turism,

managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a

mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale pentru generațiile viitoare, acea

formă numită și dezvoltare conștientă a turismului.

Page 11: LICENTA Alimentatie si Turism

11

Cap 2. Potențialul turistic al județului Harghita 2.1 Cadrul geografic:

Județul Harghita este situat în partea centrală a Carpaților Orientali, acolo unde puternicul lanț

vulcanic Călimani-Harghita este despărțit- prin bogatele depresiuni intramontane udate de apele

Mureșului și Oltului- de semețele culmi împădurite ale munților Giurgeu, Hășmaș și Ciuc11

.

Fig 2.1 Harta județului Harghita12

11

Ion Pișota, Silvia Iancu, Dragoș Bugă, Județele Patriei-Județul Harghita, Editura Replucii Socialiste România,

București 1976, pag.7. 12

http://pe-harta.ro/harghita/

Page 12: LICENTA Alimentatie si Turism

12

Județul Harghita are o formă aproximativ triunghiulară, în care limitele sale urmăresc, în cea mai

mare parte linia orografică de maximă altitudine.La nord se află munții Călimani, cu înfățișarea

unui puternic zid alcătuit din roci vulcanice și cu înălțimi de peste 2000 metri, ce domină întreaga

zonă muntoasă.Acest masiv îl desparte de județul Suceava.La est se învecinează cu județele Neamț

și Bacău, printr-o limită sinuoasă, care trece prin câteva vârfuri, ce ating înălțimi de 1450-1791

metri, ale munților Bistriței, Hășmaș și Ciuc.Spre sud, o linie care urmează cotele cele mai înalte ale

munților Tușnad, apoi o parte din compartimentul sudic al munților Harghita și din zona Perșanilor

Nordici alcătuiește limita cu județul Covasna.În regiunea dealurilor subcarpatice, fragmentată de

rețeaua hidrografică a Târnavei Mari, o linie care trece prin câteva vârfuri de 700-800 m îl desparte

de județul Brașov.În partea de vest limita care se înscrie pe cumpăna de ape a munților Gurghiu și

pe culmile Subcarpaților Transilvăneni desparte județul Harghita de județul Mureș.

În limitele menționate, județul Harghita are o suprafață de 6610 km2

, ceea ce reprezintă 2,8% din

teritoriul țării, râurile Mureș și Olt drenează în partea de est două mari depresiuni, Giurgeu și Ciuc,

dispuse longitudinal între lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali.Aceste depresiuni sunt

străbătute de o rețea feroviară și rutieră ce leagă județul prin defileul Mureșului de partea nord-

vestică a țării, iar prin defileul Oltului de la Tușnad de centrele urbane și industriale din depresiunea

Brașovului.Drumurile montane, cum sunt cele spre Bistricioara sau Tulgheș, peste Munții Giurgeu

leagă de asemenea acest județ de așezările urbane și rurale de pe văile Bistrița, Trotuș și din

bazinele hidrografice ale celor două Târnave.

2.2 Cadrul Istoric:

Teritoriul cuprins în limitele acestui județ era peste tot locuit, incă din neoliticul timpuriu(5500-

3500 î.e.n.), de triburi care se ocupau cu vânătoarea animalelor și cu cultivarea grăului primitiv.

Câteva așezări din epoca neolitică descoperite în apropiere de județul Harghit, în depresiunea

Brașov(Ariușd, Reci, Boroșneu Mare), pe lângă faptul că atestă prezența omului în toată această

epocă, totodată ele pun în evidență existența unor culturi ce s-au răspândit pe o mare suprafață din

teritoriul țătii noastre.Dintre acestea cele mai importante au fost culturile de la Criș, Ariușd și

Cucuteni.

Purtătorii acestor culturi au dezvoltat o economie cu caracter agricol primitiv.Încep să cunoască

torsul, țesutul și olăritul.Se ajunge de la folosirea unei ceramice alcătuite din vase lucrate dintr-o

pastă cu amestec de pleavă (cultura Criș), la ceramica pictată în trei culori( Cucuteni- Ariușd).

Page 13: LICENTA Alimentatie si Turism

13

Pe lângă uneltele și armele folosite mai larg se semnalează începuturile de prelucrare a cuprului sub

formă de pumnale, topoare cu două tăișuri.

În epoca bronzului apare o schimbare în viața economică a triburilor, în sensul că are loc începutul

unei separări a păstoritului de agricultura primitivă, apare de fapt prima diviziune socială a muncii.

În prima epocă a fierului (Hallstatt) se produc importante transformări în viața

triburilor.Agricultura, păstoritul, meșteșugurile și negoțul cunosc o perioadă înfloritoare.Din noul

metal se fac săbii, pumnale și lănci, iar aristocrația militară, care începe să se diferențieze de masa

triburilor, își orientează întreaga activitate către războaie.În timpul acesta, pe actualul teritoriu al

județului Harghita apar așezări și fortificații delimitate de șanțuri și valuri de apărare.De exemplu pe

Dealul Cetății de la Băile Tușnad se întâlnesc cele mai tipice fortificații de tip Hallstatt cu prezența

șanțurilor și a zidurilor de apărare.De asemenea, la Sâncrăieni, localitate așezată în depresiunea

Ciucului Inferior, au fost descoperite importante obiecte de fier și vestitul tezaur dacic.

Fig.2.2 Piese ale tezaurului dacic descoperit la Sâncrăieni13

În a doua epocă a fierului se mărește numărul așezărilor și fortificațiilor din necesitatea de apărare și

expansiune.Cultura geto-dacică cunoaște o înflorire deosebită.Se dezvoltă olăritul, se cunoaște

foarte bine prelucrarea lemnului, a fierului și argintului.Arta argintarilor este în plin avans, se fac

brățări, pocale, catarame etc.În bazinul superior al Târnavei Mari și în depresiunea Ciucului sunt și

astăzi vizibile urmele sistemelor de cetăți și fotificații dacice de la Zetea, Jigodin, Racu și Tușnad.

13

http://valentinro.blogspot.ro/2013/06/secuimea-plina-de-vestigii-dacice-no.html

Page 14: LICENTA Alimentatie si Turism

14

În perioada ocupării Daciei de către romani(106-271), cu toate că înflorirea culturii geto-dacice este

oprită brusc are loc totuși dezvoltarea pe o altă axă, se îmtemeiează noi orașe, se fac drumuri, se

întinde exploatarea bogățiilor subsolului, se construiesc băi publice etc.

După retragerea romanilor, în 271, populația daco-romană deși a rămas pe acest teritoriu a avut de

luptat cu popoarele migratoare, care odată ajunse aici au început să schimbe obiceiurile, o mărturie

în acest sens fiind obiectele de fier și ceramică de la Mugeni.De asemenea, spre mijlocul secolului

al VII-lea și în secolul al VIII-lea, din așezările descoperite la Șimionești, Filiași, Cristuru Secuiesc

rezultă că populația daco-romană de aici a conviețuit cu triburi slave.

În această perioadă de cristalizare a relațiilor feudale, izvoarele vremii pomenesc de existența unor

formațiuni politice, voievodate, pe teritoriul Harghitei.Acestea aveau în fruntea lor voievozi care

conduceau armate de țărani.Din a doua jumătate a secolului al-XI-lea în Transilvania se extinde,

treptat, dominația statului feudal maghiar, însoțită și de colonizarea secuilor etc.

La sfârşitul secolului al XIX-lea oraşele Odorheiu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc au început un proces

de modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituţii, apărând primele stabilimente

industriale.Au fost introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa culturală (biblioteci,

ziare, tipografii, asociaţii culturale, sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a

inaugurat calea ferată.După construirea căii ferate, economia a cunoscut o tendinţă de dezvoltare, în

primul rând în domeniul industriei lemnului, deşi este de remarcat că zona a fost destul de înapoiată

din punct de vedere socio-economic faţă de alte regiuni ale Monarhiei Austro-Ungare.

După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viaţa

economică şi culturală a judeţului a cunoscut progrese semnificative.

După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine

economico-socială a fost schimbată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea

forţată.

Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reşedinţă de judeţ din 1968, iar imaginea oraşelor din judeţ a

fost schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri şi amplasarea unor zone industriale

fără tradiţie în zonă (fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc

şi Odorheiu Secuiesc, Întreprinderea de Oţeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc,

Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni)14

.

14

http://www.prefecturahr.ro/ro/scurt-istoric-al-judetului-harghita-15.php

Page 15: LICENTA Alimentatie si Turism

15

2.3 Clima și relieful:

Clima este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni lungi și geroase și veri scurte și cu o

temperatură relativ ridicată.Datorită frecventelor temperaturi minime înregistrate în perioada anului

în localităţile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi mai ales Joseni (-38°C în 1963), judeţul

Harghita este supranumit "Polul românesc al frigului".Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie

anual, la 160.Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai-iunie) şi

cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.

Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând

peste 60% din teritoriul judeţului.Se disting 3 unităţi principale de relief: munţi cu altitudine până

la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m şi depresiuni intramontane şi intercolinare cu

altitudini între 400 şi 800 m.Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV -

SE. În parte acentrală sunt situate lanţurile vulcanice ale munţilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777

m), munţii Harghita Centrali (cu vârful Harghita Mădăraş1801 m) şi munţii Harghita de Sud (cu

vârful Cucu 1558 m).15

2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte:

sistem centralizat în 41 localităţi

sistem individual în 26 localităţi

Alimentări cu apă:

canalizarea există în 21 de localități;

alimentare cu energie electrică: cu excepţia a 21 de sate, toate localităţile sunt conectate la

sistemul de alimentare cu energie electrică, în unele dintre acestea existând gospodării care

urmează a fi conectate (2.414 gospodării).

Infrastructura rutieră

Reţeaua de drumuri şi cale ferată în judeţul Harghita este cuantificată cu ajutorul indicatorului activ

"Lungimea reţelei de căi ferate şi drumuri", după cum urmează: lungimea totală a reţelei de drumuri

din judeţul Harghita (exceptând drumurile forestiere, vecinale şi străzile din localităţi) este de

1.827,856 km, fiind compusă din drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri

comunale.

15

http://www.prefecturahr.ro/ro/categorie-prezentarea-judetului-harghita-244.php.

Page 16: LICENTA Alimentatie si Turism

16

Tabel 1. Lungimea rețelei de drumuri din județul Harghita

Lungimea totală a rețelei de drumuri din județ 1.827,856 km

E 578(E-drum european) 126,985 km

DN(drumuri naționale) 317,776 km

DJ(drumuri județene) 848,665 km

DC(drumuri comunale) 534,43 km

Reţeaua de cale ferată

Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km

(83,2 %) este electrificată.Pe teritoriul judeţului nostru se situează nodul de cale ferată Siculeni,

care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a României.

Tabel 2. Lungimea liniei de cale ferată în Județul Harghita

Lungimea căilor ferate 209 km

Linie normală 209 km

Linie normală cu o cale 207 km

Total căi ferate electrificate 174 km

Reţeaua de telecomunicaţii:

Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate

localităţile, cu excepţia a 55 de sate.Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de

aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor acestora fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori ai

serviciului de telefonie fixă.Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita este asigurată în cadrul

a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale16

.

2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul :

Industria din județul Harghita este dominată de industria ușoară, alimentară și de prelucrare a

lemnului.Activitatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale

județului, Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc.Activitățile industriale s-au dezvoltat pentru

exploatarea și industrializarea (prelucrarea) lemnului, industria alimentară(prelucrarea laptelui și a

cărnii), industria textilă, tricotaje și confecții.În economia județului, de-a lungul anilor trecuți

industria a evoluat ascendent, astfel ca în prezent pe lânga principalele ramuri industriale nemijlocit

legate de resursele naturale care se găsesc în sol și subsol, activitatea industrială este prezentă prin

16

http://www.prefecturahr.ro/ro/infrastructura-probleme-speciale-proiecte-25.php

Page 17: LICENTA Alimentatie si Turism

17

mai toate ramurile sale.De remarcat este faptul că în ultima perioada a crescut considerabil valoarea

producției lemnului prelucrat, mobilierul și produsele similare ocupând de departe primul loc și în

exportul județului.Industria textilă este bine reprezentată în județ, materialele textile și articolele de

îmbrăcăminte favorizând aducând un plu semnificativ balanței comerciale.

Industria ușoara și agricultura ocupă aproximativ jumătate din forța de muncă, ponderea turismului

fiind nesemnificativă datorită slabei dezvoltări a infrastructurii, a comunicațiilor și

telecomunicațiilor.

Agricultura

Deși numărul populației ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol important pentru

populație din punct de vedere existențial.Terenurile agricole în proporție de 80% sunt de clase

inferioare, producția fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.

Sectorul vegetal

Suprafața care deține cea mai mare pondere din terenul arabil de 91.724 ha este cultivată cu plantele

furajere perene, cu un procent de 35,6%, și anume 32.639 ha.Raportat la suprafață totală agricolă,

suprafața ocupată de cereale este situată la un procent de 31%, care este în continuă scadere fata de

anii trecuti.Suprafața ocupată cu cartofi a fost de 14.491 ha, ceea ce reprezinta 16% din totalul

suprafeței arabile.Se constată o scădere a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr cu 23%, ca

urmare a lipsei cererii pe piața a culturii.Pentru îmbunătățirea structurii culturilor ar trebui extinse

suprafețele cultivate cu plante energetice și industriale, ca rapița, inul pentru fibră , care încep să se

extindă pe arii cât mai mari de suprafețe agricole în UE.Analizând producțiile medii obținute față de

anul precedent, se constată o scădere pronunțată a producției la toate cerealele păioase, cauza

principală fiind seceta excesivă.La producția de cartofi se observă o cresșere de 25% față de anul

trecut, adică 220.292 tone în 2007, față de 175.169 tone în 2006, cultura nefiind afectată de secetă

într-o măsură semnificativă.17

Comerțul, serviciile și turismul

Bogațiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag și brad, au permis ca valorificarea

produselor lemnoase sa fie o sursă importantă de venituri pentru populație și locuitorii județului au

avut dintotdeauna legături comerciale cu ținuturile vecine.

Orașele și comunele județului, în special pe văile Mureșului și Oltului au constituit o bună piață

pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi și vinuri aduse din județele învecinate, din Moldova, Țara

Bârsei și Văile Târnavelor.Din produsele specifice târgurilor și piețelor cele mai semnificative sunt

ceramica populară din Corund și Danești, unelte din lemn, ciubere, țesături din cânepă și in, diverse

17

http://www.prefecturahr.ro/ro/economia-24.php

Page 18: LICENTA Alimentatie si Turism

18

produse alimentare.În prezent, în județul Harghita societățile comerciale care desfășoară activități

de comerț continuă să se mențina în număr ridicat și aproape în întregime aceastea sunt societăți

private.

Valoarea totală exporturilor efectuate în anul 2007 a crescut cu 106,6% față de 2006, importurile

sporind - de asemenea - cu 142,5%.Procentul mult mai mare de creștere al importurilor în perioada

de referință comparativ cu cel al creșterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanței

comerciale față de cel din anul anterior cu 131,87 procente.

Cifrele prezentate reflectă creșterea superioară a exporturilor, în detrimentul importurilor în 2007,

fiind în procent mai ridicat comparativ cu anii anteriori, ceea ce generează un deficit

comercial sporit.Ponderea însemnată în activitatea de export în perioada de referință o dețin

următoarele produse: mobilă, îmbracaminte, textile, ziare și produse imprimate, cazane, turbine,

motoare, încalțăminte, materiale plastice.

Principalele activități de prestări servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri și restaurante 18%,

servicii financiare 10%, telecomunicații 9,3%, tranzacții imobiliare 7,3%, reparații autovehicule

6,1%, etc.

Unitățile de cazare:

Unitățile de primire turistice clasificate în judetul Harghita pâna la 31.12.2007 sunt în număr de

572, structurate după cum urmează: 441 pensiuni agroturistice, 47 pensiuni urbane, 37 pensiuni

turistice, 20 hoteluri, 8 moteluri, 6 cabane, 4 vile, 3 hoteluri pentru tineret, 2 campinguri, 2

hosteluri, 1 han si 1 apartament pentru închiriat.

Din clasificarea acestor structuri turistice dupa categorie, rezultă 60 de unități cu 1 floare, 364 cu 2

flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unități cu 1 stea, 67 cu 2 stele, 33 cu 3 stele si 2 unități turistice

de cazare cu 4 stele.De asemenea, până la sfârșitul anului 2006 au fost omologate 16 pârtii de schi

la nivelul judetului Harghita.

Tendinte (priorități):

Județul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare și căutare a surselor și resurselor social-

economice competitive atât pe plan regional, național cât și european.

Perioada de tranziție pe care a parcurs-o scoate în evidență faptul că atât la nivelul autorităților

locale cât și al cetățeanului de rând se conturează o nouă mentalitate.Aceasta este reflectată de ideea

potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare

profundă a resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă și găsirea modalităților eficiente de

exploatare a acestora, în sensul creșterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât și a standardelor

de viață ale comunităților implicate în acest proces.

Page 19: LICENTA Alimentatie si Turism

19

În județul Harghita acest proces a demarat relativ lent, fapt demonstrat de numărul restrâns al

societăților de exploatare a resurselor solului și subsolului, excepție facând însă exploatarea și

prelucrarea lemnului.Pe aceeași pantă de dezvoltare lentă se situează și activitățile din domeniul

turistic, care cunosc pe de o parte o dinamică redusă în ceea ce privește îmbunătățirea și

modernizarea calității serviciilor din vechile stațiuni balneo-climaterice, în timp ce în paralel se

constată o creștere a dinamicii turismului rural.

Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune.18

Municipiul-reședinţă de judeţ este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populaţie de 41.971 locuitori

(date disponibile la 1 iulie 2007).

Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populaţie de 36.320 locuitori, Gheorgheni cu

populaţia de 19.705 locuitori şi Topliţa cu o populaţie de 15.770 locuitori (date disponibile la 1

iulie 2007).

Oraşele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Bălan cu 7.899 locuitori, Vlăhiţa cu 7.014

locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori şi Băile Tuşnad cu 1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie

2007).

Cele 58 de comune ale judeţului sunt: Atid, Avrămeşti, Bilbor, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu,

Ciucsângeorgiu, Ciumani, Cârţa, Corbu, Corund, Cozmeni, Dăneşti, Dealu, Ditrău ,Dârjiu, Feliceni,

Frumoasa, Gălăuţaş, Joseni, Lăzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni,

Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Porumbeni,

Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Săcel, Sărmaş, Secuieni, Siculeni, Sâncrăieni, Sântimbru,

Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Subcetate, Suseni, Şimoneşti, Tomeşti, Tulgheş, Tuşnad, Ulieş,

Vărşag, Voşlăbeni şi Zetea. În componenţa comunelor din judeţ intră 235 de sate.

Din populaţia totală a judeţului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori trăiau în mediul urban şi

182.094 (55,93%) în mediul rural.La aceeaşi dată, structura populaţiei pe sexe era următoarea:

164.366 (50,48 %) persoane de sex feminin şi 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.

Structura populaţiei după etnie: români 45.870, maghiari 27.6038, rromi 3.835, germani 140, etnie

nedeclarată 131, ceangăi 68, altă etnie 45, ucraineni 29, ruşi, lipoveni 14, evrei 13, slovaci 6, italieni

6, bulgari 5, armeni 5, turci 4, sârbi 4, polonezi 4, greci 3, tătari 1, cehi 1.

Structura populaţiei după religie: 212.937 romano -catolici, 43.277 ortodocşi, 41.269 reformaţi,

23.220 unitarieni, 1.910 persoane de altă religie, 582 baptişti, 578 persoane fără religie, 525 greco-

catolici, 498 adventişti de ziua a 7-a, 355 penticostali, 214 persoane de religie nedeclarată, 186

creştini după evanghelie, 168 evanghelici luterani sinodo-presbiterieni, 71 evanghelici de

18

http://www.prefecturahr.ro/ro/indicatori-sociali-22.php

Page 20: LICENTA Alimentatie si Turism

20

confesiune augustană, 56 atei, 28 evanghelici, 25 creştini de rit vechi, 13 mozaici şi 10

musulmani.Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naţional

de Statistică, era de 325.611 locuitori19

.

În judeţ s-au dezvoltat în decursul vremii unele centre de ceramică cu un specific recunoscut pe plan

naţional şi chiar internaţional, ca cel de la Corund. În gospodăriile ţărăneşti se confecţionau şi

continuă să se lucreze fote, bundiţe, covoare, ţesături, broderii, cu o gamă variată de ornamente

specifice zonelor.O afirmare a literaturii culte în judeţul Harghita se leagă de înfiinţarea tiparului de

către Ioan Căianu, în anul 1669, la Colegiul franciscan din Şumuleu, de apariţia unei pleiade de

intelectuali dornici de a răspândi literatura cultă şi pe aceste meleaguri.Locuri şi oameni harghiteni

au inspirat şi numeroşi scriitori români.Cunoscute sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu: "Lacul

Roşu", "Modoros", "Cheile Bicazului" - din volumul "Vechime".Acţiunea din piesa lui Mihail

Sebastian "Jocul de-a vacanţa" se desfăşoară la Lacu Roşu.20

Concluzia acestui capitol este aceea că județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a

turismului, capitol unde nu stă foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agrement este

insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu

dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economică și socială turismul deschide o nouă cale către

cunoaștere, valorificare, curiozitate, oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de

muncă ce au ca scop de această dată valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care

dispune județul, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a

văzut anterior aduc prejudicii serioase mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a

dus la defrișări masive pe raza județului, industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a

apelor, aerului și solului, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie electrică,

ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisiv la poluare estetică a

județului.

19

http://www.prefecturahr.ro/ro/indicatori-sociali-22.php 20

http://www.prefecturahr.ro/ro/cultura-21.php

Page 21: LICENTA Alimentatie si Turism

21

Cap.3 Turismul harghitean- principalele zone turistice ale județului

Complexitatea și varietatea reliefului, întregite de bogățiile apelor minerale, de prezența unor

monumente de artă și cultură de o deosebită valoare arhitectonică, precum și dezvoltarea unor

stațiuni balneare și climaterice legate printr-o rețea de căi ferate și rutiere, favorizează ca pe

teritoriul județului Harghita să existe numeroase centre de interes turistic.Dintre acestea

menționăm:cea mai cunoscută stațiune de tratament a județului, Băile Tușnad, singurul lac de

origine vulcanică din România, Lacul Sfânta Ana, principalul centru destinat turismului cultural,

Miercurea Ciuc, municipiul Odorheiu Secuiesc care vine în completarea turismului cultural din

județ, Hășmașul Mare cu Piatra Singuratică și izvoarele a două râuri cu importanță majoră pentru

rețeaua hidrografică națională, Olt și Mureș, Gheorgheni-Lacu Roșu, cea mai vizitată zonă a

județului , Cheile Bicazului, cele mai adânci și frumoase chei din țară, obiectiv turistic împărțit cu

jedețul Neamț, depresiunea Borsec, Toplița-Călimani, mina de sare de la Praid etc.

Prezentarea potențialului turistic natural și antropic al județului este stucturată pe 9 zone geografice

cu principalele puncte de atracție și este completată de potențialul balenoclimateric și zonele cu

mofete, ape minerale și cu proprietăți terapeutice ale județului.

Fig.2 Principalele forme de relief din județul Harghita

Munți

Râuri

Peșteri Chei

Izvoare minerale

Page 22: LICENTA Alimentatie si Turism

22

Fig.3 Unitățile de relief ale județului Harghita21

21

http://pe-harta.ro/harghita/

Page 23: LICENTA Alimentatie si Turism

23

1.Zona centrală a Munților Harghita:

Vârfurile masivului Harghita din zona centrală se înalță la peste 1700 m altitudine și înconjoară

locul de izvorâre ale pârâului Vîrghiș ce deschide o neasemuit de frumoasă cale către șesurile

depresiunii Transilvaniei la sud-est.Ca importanță turistică cel mai important obiectiv este vârful

Harghita-Mădăraș, cu o înălțime de 1800 m, loc perfect pentru alpinism și pentru practicarea

sportului de iarnă.Alte două trasee montane care sunt accesibile și destul de vizitate în această zonă

sunt Harghita-Racoș(1758 m) și Harghita-Ciceu( 1761 m).

Un alt obiectiv turistic care se găsește în această zonă este stațiunea climaterică Harghita-Băi, parte

componentă a municipiului Miercurea Ciuc, stațiune de interes local, cu mofete, indicate în boli

locomotorii și cu pârtii de schi amenajate.Microstațiunea dispune de o cabană cu 50 locuri, iar vara

și de un camping cu 20 locuri și asistență medicală.

Fig.4 Pârtie de schi din Masivul Harghita22

2.Zona Munților Gurghiului:

Se află în partea nordică a masivului Harghita, completând lanțul munților vulcanici din Carpații

Răsăriteni.Se întind de la pasul Sicaș până în Valea Mureșului și sunt constituiți din conuri

vulcanice de o înălțime între 1600-1800 m.Masivul este acoperit cu păduri de conifere și foioase ,

bogate în fructe de pădure și vânat.Masivul este mai greu accesibil pentru turiști dar merită atenția

lor.Cel mai înalt și totodată cel mai cunoscut vârf al acestor munți este vârful Seaca, dominat de

craterul tăiat în două de către apele Pârîului Secului.De pe aceste culmi se pot admira Munții

Călimani și Depresiunea Giurgeului.La poalele lor se află cel mai important pas din acești munți,

Pasul Bucin (1287 m), care face legătura între Praid și depresiunea Gheorgheni.Este renumit pentru

22

http://www.vremeainromania.com/wp-content/uploads/2012/10/Harta-judet-Harghita-partii-schi

Page 24: LICENTA Alimentatie si Turism

24

pârtiile sale de schi, dispune de o cabană confortabilă de la care pornesc spre culmi toate drumurile

și potecile marcate.

3.Zona montană Hășmașul Mare:

Este una dintre cele mai cunoscute și apreciate zone ale Carpaților Răsăriteni.Masivul care domină

zona este Hășmașul Mare situat în partea superioară a Văii Oltului.Aici s-a format imensa

spintecătură a Cheilor Bicazului, cu importante obiective turistice ca Lacul Roșu, Peștera Șugău și

Avenul Licaș.Din acest masiv izvorăsc două dintre cele mai importante râuri ale țării, Oltul și

Mureșul.Culmile masivului sunt acoperite de păduri dese de conifere și foioase, care alternează cu

stânci pleșuve ce oferă alpiniștilor trasee ce le permite să își etaleze adevăratele calități de

cățărători.Frumusețea deosebită a peisajului face ca aceste locuri să fie căutate, atât de turiștii din

țară cât și de cei de peste hotare.Pe stâncile masivului poate fi întâlnită și renumita Leontopodium

alpinum, Floarea de colț.De pe vârful Hășmașul Mare ( 1793 m) pot fi admirate nu numai

depresiunile Ciucului și Gheorghieniului ci și întreaga zonă mijlocie a Carpaților Răsăriteni.În

partea sudică a masivului se înalță vârful Piatra Singuratică( 1608 m), o formațiune calcaroasă

compusă din mai multe stânci, este simbolul munților Hășmașul Mare, aici se află cabana cu

același nume, modernizată de curând precum și un izvor carstic.În apropiere de Hășmașu Mare, la

izvoarele Oltului, s-a dezvoltat un puternic centru minier, orașul Bălan.În partea nordică a orașului ,

care reprezintă și punctul de plecare în drumeție spre culmile înalte ale Hășmașului , apa Oltului

alimentează un minunat lac de acumulare, loc de odihnă și agrement pentru turiști.De aici se pot

face excursii la peștera Șugău, situată pe flancul stâng al muntelui Sipoș, peștera are trei galerii

suprapuse, care dau în grote mari sub formă de săli( Sala Mare, Sala Buzduganelor etc.).

Page 25: LICENTA Alimentatie si Turism

25

Fig 5.Sectorul estic al muntelui Hășmașul Mare;

Fig.6 Interiorul peșterii Șugău23

23

http://andigarts.sunphoto.ro/Places_i_ve_visited

Page 26: LICENTA Alimentatie si Turism

26

Fig 7.Lacul de acumulare „Mesteacănul”

Fig.8 Orașul Bălan, Harghita24

24

http://www.orasulbalan.ro/

Page 27: LICENTA Alimentatie si Turism

27

Fig 9 Piatra Singuratică25

;

Fig.10 Floare de colț, vedere de pe masivul Hășmașul Mare26

25

http://stefansabin.wordpress.com/2012/02/22/incursiune-in-muntii-ceahlau-si-hasmas/ 26

http://www.orasulbalan.ro/tourism.php?lang=ro

Page 28: LICENTA Alimentatie si Turism

28

4.Băile Tușnad și Lacul Sfânta Ana:

Băile Tușnad, una dintre cele mai frumoase stațiuni balneoclimaterice din Carpații Orientali, ocupă

un mic bazinet,- situat la 650 m altitudine- din defileul Oltului între Tușnad și Malnaș.Munții

Harghita și Masivul Ciomatu înconjoară stațiunea, oferind minunate locuri de recreere și agrement

prin poinele înverzite și luminate de soare, sau prin pădurile de brad și fag cu aer ozonat și

reconfortant.Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, feruginoase de aici sunt

cunoscute din vechi timpuri.Astăzi acestea se exploatează prin 6 izvoare grupate toate pe stânga

Oltului, ele sunt folosite atât în cură internă pentru a trata diferitele afecțiuni ale căilor urinare, ale

tubului digestiv, cât și în cură externă, pentru a trata afecțiunile sistemului nervos, ale aparatului

cardiovascular, ale bolilor reumatice.De asemenea, în locul unde apar mofetele , sunt amenajate

instalații pentru băi uscate de dioxid de Carbon, toate acestea acompaniate de un cadru natural

deosebit, care au ajutat ca Băile Tușnad sa devină o destinație , ca factor de cură, pentru turiștii din

țară , cât și pentru cei străni, cu precădere turiști din Ungaria, Polonia etc.Stațiunea dispune și de

nenumărate posibiltăți de agrement pentru cei care decid sa își petreacă zilele de odihnă în acest

ținut al țării.În partea centrală a orașului se află Lacul Ciucaș, extrem de folosit în perioada estivală

pentru canotaj iar în perioada rece de către amatorii de patinaj, lacul fiind pe timp de iarnă

transformat în patinoar natural.

La 1,5 km nord-est de Băile Tușnad se află, pe locul cunoscut sub numele de Piscul Cetății,

vestigiile unei cetăți dacice construite pe valea Oltului superior.Cetatea avea o formă elipsoidală și

era înconjurată cu un zid de aproape 1000 m lungime.Din apropierea izvoarelor calde, pe o potecă

se ajunge la craterul Ana, care găzduiește lacul cu același nume, Lacul Sfânta Ana, fiind singurul

lac de tip vulcanic de la noi din țară. Lacul este cunoscut pentru salinitatea sa foarte redusă, apa este

curată și bună de băut. Situat la o altitudine de 950 m lacul are un perimetru de 1737 m, având a

adâncime medie de 4,2 m și o suprafață de 19,5 ha, lacul reprezintă un exemplu pozitiv al

valorificării turistice, deși este o zonă foarte mediatizată și vizitată autoritățile locale au reușit să

creeze un sistem de vizitare care ajută atât turiștii cât și cadrul natural, s-au creat perimetre de

protejare a apei lacului, locuri de campare, este interzisă apropierea de lac cu automobilele, acestea

rămânând în zonele de parcare special amenajate etc.

Page 29: LICENTA Alimentatie si Turism

29

Fig 11 Punct de belvedere spre lacul Sfânta Ana27

5.Zona turistică Miercurea Ciuc

Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, fiind așezat aproape la mijlocul depresiunii

Ciucului , este legat prin câteva artere rutiere de o serie de centre urbane de importanță turistică.Este

unul dintre centrele urbane ce deține partea turismului cultural din zonă, muzee, cetăți, biserici etc.

Principalele obiective turistice reprezentative pentru turismul cultural din Miercurea Ciuc vor fi

prezentate succint în cele ce urmează:

Muzeul Secuiesc al Ciucului-Cetatea Mikó, aceasta este cea mai veche construcție a orașului.

Clădirea a fost ridicată de Ferenc Hidvégi Mikó, vicecăpitanul scaunului Ciucului, începând cu

anul 1611.În 1970 , după ample lucrări de restaurare cetatea aparține Muzeului Secuiesc al

Ciucului, fondat în 1930, cel mai mare muzeu din județ.Alături de funcția sa științifică, Muzeul

Secuiesc al Ciucului este și un obiectiv turistic important al regiunii.Expozițiile permanente sunt

vizitate de 15.000 intersați, iar cele periodice atrag 40-60 000 vizitatori anual.Curtea interiară a

cetății a devenit locația de prim rang a vieții culturale din Miercurea Ciuc.În fața cetății se găsesc

două statui, una dintre ele ale revoluționarului Nicolae Bălcescu și cea de-a doua a poetului maghiar

Petofi Sandor.

27

http://www.viajoa.ro/

Page 30: LICENTA Alimentatie si Turism

30

Biserica milenară:

În vecinătatea bisericii Sfânta Cruce – în stil baroc , în 2003 a fost construită Biserica Millenium pe

baza proiectului elaborat de către arhitectul Makovecz Imre.Noua biserică a fost sființită în cinstea

Maicii Domnului și a Stinților Unguri.Deasupra porților de intrare, într-o unitate organică cu

turnul, cele cinci cruci pe fiecare parte a bisericii, simbolizează cele zece secole ale poporului ungar

creștin. În centrul structurii acoperișul bisericii, în forma unui acoperiș de cort, se află o cupolă de

sticlă de 5x5 metri, prin care soarele luminează interiorul.Altarul este așezat pe axa clădirii ,

simbolizându-l pe Hristos.

Biserica Sfânta Cruce

Biserica în stil baroc a fost construită între 1751-1758 în cinstea Preamăririi Sfintei Cruci.Este una

dintre puținele construcții rămase din secolul al XVIII-lea.

Biserica Sfântul Augustin:

În urma muncii și abnegației de mai mult de un deceniu și jumătate biserica Sf.Augustin- biserică

parohială având dela proporțiile unei catedrale – străjuieste municipiul de pe înălțimea pe care a fost

construită.Biserica Sf.Augustin a fost sființită la 29 august 2009 cu ocazia centenarului eparhiei.

Biserica din Șumuleu Ciuc:

Unicitatea ansamblului arhitectural constă în Statuia Maicii Domnului, Maria Făcătoare de minuni

sau Madona cu lacrimi în ochi-Femeia îmbrăcată în Soare este o perlă a artei eclesiastice din secolul

al XVI-lea.Călugării franciscani s-au stabilit în Șumuleu în prima jumătate a anilor 1400, iar între

anii 1442-1448 au contruit o biserică în stil gotic, care în următoarele patru secole , a fost restaurată

și completată de mai multe ori.

Biserica actuală a fost construită în stil baroc, construcția a început în anul 1804 , pe baza

proiectelor arhitectului Schmidt Constantin și terminată , împreună cu mobilierul interior în 1876.

Orga construită în 1931 , pe baza proiectului lui Geyer Joszef, are 41 de variante solo și 2824 de

tuburi.

Obiectul cel mai valoros al bisericii îl reprezintă statuia de pietate a Sfintei Fecioare , cioplită

dintr-un trunchi de tei, în stil renascentist, la începutul secolului al XVI-lea (1510-1515). Dintre

statuile de pietate din lume , aceasta este cea mai mare , având o înălțime de 2,27 m , fiind o operă

anonimă.Această statuie înfățișează Femeia îmbrăcată în Soare, sub picioarele căreia se află Luna,

iar pe capul ei o coroană din 12 stele.Statuia constituie punctul de atracție al pelerinajelor dedicate

Page 31: LICENTA Alimentatie si Turism

31

Fecioarei. Șumuleu este și un important loc de pelerinaj , anual fiind peste 100 000 de pelerini din

toată lumea cu ocazia Rusaliilor.

Primăria Muncipiului Miercurea Ciuc, fostul sediu al Comitatului Ciuc:

După 1876, la instaurarea sistemului de comitate, Miercurea Ciuc a devenit centrul administrativ

al Comitatului Ciuc și s-au început lucrările de construire a unui nou sediu de al

județului.Construcția clădirii a fost terminată în 1886.Între 1913-1914 edificiul este lărgit în partea

de est cu un frontispiciu alcătuit din cinci axe, în partea dinspre strada Petofi se alipesc nouă axe, în

partea sudică, simetric, alte cinci axe, iar pe frontispiciu se adaugă perpendicular o aripă cu

șaisprezece axe.

Începând cu anii 1980, în partea centrală și sudică a clădirii funcționează Primăria Municipiului

Miercurea Ciuc.

Patinoarul artificial Vákár Lajos

Miercurea Ciuc este orașul sporturilor de iarnă, mai ales al hocheiului pe gheață, ale cărui origini

izvorăsc încă din perioada interbelică.Orașul face parte din acele puține așezări ale țării , în care

funcționează patinoar artificial acoperit, făcând astfel posibilă practicarea patinajului artistic și al

hocheiului pe tot parcursul anului.

Strada Petofi Sandor :

Prin clădirile ei , această stradă a păstrat imaginea burgheză a orașului de altădată.

Galeria Nagy Imre din Jigodin :

Se situează în partea de sud a orașului, în Jigodin Ciuc.Denumirea ei se leagă de activitatea

vestitului pictor secui Nagy Imre(1893-1976), al cărui nume este purtat și de strada principală din

Jigodin.Galeria sa a fost construită în 1973, în cinstea aniversării a 80- de ani de la nașterea

artistului.După moartea sa clădirea găzduiește colecția creațiilor sale, moștenire, ce cuprinde

aproape 6000 de obiecte.

Stațiunea Balneară Jigodin :

Jigodin Ciuc este astăzi partea integrantă sudică a municipiului Miercurea Ciuc.Apa izvoarelor

minerale reci și călduțe ce ies din adâncuri sunt utilizate pentru băi.Pentru utilizarea apelor

minerale cu efect terapeutic s-a înființat un bazin în aer liber , apoi băi cu cadă și o piscină

acoperită.

Page 32: LICENTA Alimentatie si Turism

32

Apa din Jigodin se recomandă la tratarea afecțiunilor sistemului digestiv, vascular, reumatice,

renale și nervoase.Din 2005 stațiunea balneară și serviciile aferente- mofete, saună, masaj- așteaptă

oaspeții, dar pe lângă acestea, centrul de tratament asigură posibiltăți de relaxare perfectă pentru

familii, tineri și copii

Baia Călugărilor:

Mlaștina Arin, numită Baia călugărilor se află situată între biserica franciscană Șumuleu Ciuc și

Muntele Șumuleu, realizat prin utilizarea unui izvor de apă minerală, cu debit abundent.Călugării

au folosit bazinul cu apă minerală pentru baia picioarelor, deoarece apa acestuia avea efecte

benefice pentru problemele reumatice.După 1863 pe lângă cea a călugărilor și elevii gimnaziului

romano-catolic au construit o baie populară proprie.

Baia călugărilor a fost reconstruită în anul 2006 prin mișcarea de clacă, astfel și-a recăpătat

destinația primară de odionoară, contribuind la odihna localnicilor și a turiștilor.Baia este folosită ca

și loc de meditație sau rugăciune, lângă bazinul hexagonal a fost construită și o grădină de

rugăciuni.

Stațiunea Harghita Băi :

Harghita Băi se află la o altitudine de 1250-1400 metri, pe creasta estică a masivului Harghita-

Ciceu.Localitatea este situată la 21 km de Miercurea Ciuc și 42 km de Odorheiu Secuiesc.

Harghita Băi este o localitatea turistico-balneară de inters local, aparținând municiului Miercurea

Ciuc fiind denumită Paradisul de schi.Deoarece stațiunea se află pe marginea vestică a Bazinului

Ciucului, vestit pentru frigul extrem cauzat de fenomenul meteorologic numit efectul de bazin,

iarna este lungă și aduce cantități importante de zăpadă.

Localitatea joacă un rol important în viața turistică a regiunii, oferind numeroase posibilități de

odihnă, recreere și sport.Iubitorii sportului de iarnă își pot trăi pasiunea pe pârtii cu grade diferite

de dificultate, legate între ele, cu o lungime totală de 7 km.Există posibilitatea închirierii de schiuri.

Pe pârtia de biatlon inaugurată de curând se efectuează deja întrecerii naționale.Există și o pârtie de

snowtubbing și un patinoar în aer liber.

Vara, turiștii doritori de însănătoșire poot beneficia de efectele mofetelor, iar iubitorii de drumeții

pot descoperi minunății peisagistice beneficiind de două trasee turistice marcate.De asemenea s-a

amenajat o pistă de ciclism montan de 7 km lungime.Tot la Harghita Băi s-a construit și un parc de

aventură , unde pe un teren amenajat de 1,5 ha vizitatorii de diferite vârste își pot încerca

aptiutidinile și îmbunătății condiția fizică, toate acestea în timp ce te relaxezi.

Page 33: LICENTA Alimentatie si Turism

33

În fiecare an, în luna august se organizează Ziua Apei Minerale, unde au loc evenimente sportive,

expoziții etnografice și competiții gastronomice.

Pelerinajul de Rusalii

Șumuleu Ciuc este cel mai important loc de pelerinaj catolic din Depresiunea Carpaților.Cinstirea

Maicii Domnului a început odată cu stabilirea franciscanilor, în anii 1440.Originea pelerinajului de

Rusalii datează din 1567.Începând cu anii 1990, pelerinajul a luat proporții, sute de mii de creștini

vin din întreaga lume.

Nu departe de oraș, la Delnița, se păstrează o biserică fortificată cu un gard de piatră și 12

contraforturi, un remarcabil monument arhitectonic, în stil gotic, cu un splendid tavan din casete

de lemn pictate, fiind singura biserică din zonă cu pictură exterioare.În câteva localități situate în

apropierea reședinței județului ne întâmpină mai multe monumente istorice și arhitectonice de mare

interes turistic.La Siculeni, monumentul Siculicidium, ridicat în memoria celor căzuți la 7 ianuarie

1764, este un omagiu adus populației de atunci care a fost măcelărită de către forțele imperiale

austriece, pentru faptul că a refuzat să se înroleze.

Importanța turistică a orașului Miercurea Ciuc este dată și de bogăția apelor minerale, care au

favorizat apariția unor frumoase stațiuni balneoclimaterice de interes local.Din acest punct de

vedere sunt foarte apreciate Băile Miercurea-Ciuc, cu ape carbogazoase, feruginoase, mezotermale,

Băile Harghita, cu izvoare feruginoase, bicarbonatate și două mofete recomandate la bolile de

inimă și ale aparatului circulator.Băile Sîntimbru, așezate pe flancul sud-estic al munților Harghita,

la 1250 m altitudine, sunt cunoscute prin apele carbogazoase și feruginoase, folosite la băi calde,

precum și prin puternicele emanații de CO2 liber.La 6 km de oraș , înspre Brașov, la Sâncrăieni, se

află o rezervație de mesteacăn pitic.Nu departe de acest loc , la carierele de piatră au fost descoprite

, în anul 1954 , un important tezaur geto-daci format din 12 piese de argint aurit.

Orașul Miercurea Ciuc dispune de un număr de 500 de locuri de cazare, structurate în diferite

unități de cazare, hoteluri, pensiuni, hanuri etc, de numeroase unități de alimentție publică și de un

patinoar artificial, gazda hocheiului și al patinajului în toate anotimpurile.

6.Zona turistică Gheorgheni-Lacul Roșu:

Orașul Gheorgheni este unul dintre centrele industriale ale județului, așezat în Depresiunea Giurgeu,

păstrează câteva obiective turistice interesante, precum și alte obiective turistice și arhitectonice

căutate, dintre acestea aminitim:Cetatea Both, biserică construită, în 1734 în stil baroc, grădina

dendrologică, cu peste 2500 de specii de plante și 185 de specii de arbori. În vecinătatea orașului ,la

Page 34: LICENTA Alimentatie si Turism

34

Lăzarea se află un castel medieval, castel unde au poposit domnitorii Petru Rareș și Mihnea Vodă,

aici și-a petrecut copilăria și principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Un alt obiectiv foarte

important pentru oraș și care merită atenția tuturor turiștilor ce poposesc în zonă este muzeul

orășenesc, unic de altfel în țară deoarece are o secție destinată etnografiei pădurii.

Din centrul orașului , la 26 km de oraș ajungem în stațiunea de interes național, Lacu Roșu, o

splendidă stațiune climaterică, dezvoltată într-un larg bazin din cursul superior al Bicazului, la

altitudinea de 980 m. Aici vizitatorii, pe lângă faptul că pot beneficia de condițiile unui climat

montan ozonat , au posibilitatea să facă diferite trasee turistice spre numeroase puncte deosebit de

atrăgătoare.De pe vârful Suhandrului Mic se poate admira întreaga stațiune, atracția ei fiind ,

bineînțeles lacul montan, cu același nume, format în anul 1837 prin alunecarea masivă de teren,

ceea ce îl face să fie la origine un lac de baraj natural. Stațiunea poate fi gazda a peste 500 de turiști,

în pensiuni, hoteluri, hanuri, dispune de numeroase locuri de alimentație publică, restaurante cu

specific românesc și internațional, frecvent fiind întâlnite unitățile cu specific unguresc.Este de

altfel și cea mai vizitată zonă din județ, lacul fiind aflat chiar în drum spre obiectivul turistic Cheile

Bicazului, în zonă practicându-se un turism agresiv, autoritățile încă, caută soluții pentru a putea

fluidiza traficul în zonă și de a manageria eficient cantitățile de deșeuri rămase în urma turiștilor.

Fig12 Lacul Roșu (http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraje/lacul-rosu/)

Page 35: LICENTA Alimentatie si Turism

35

Fig. 13. Cheile Bicazului(http://www.turistderomania.ro/drumuri-chei-si-defilee/cheile-bicazului/)

Cheile Bicazului, reprezintă una dintre principale atracții turistice ale țării, cu stânci abrupte, înalte

de 1200-1300 de metri, cu peșteri, pâraie montane, mici cascade, toate flancate de Suhardul Mic și

Suhardul Mare.Aici a fost înființat Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmașu Mare, pe o întindere

de 14000 ha.

7. Depresiunea Borsec și stațiunea balneoclimaterică cu același nume șunt situate în bazinul

superior al Bistriceoarei , la contactul dintre munții Călimani, Giurgeu și Bistriței.Pe parcursul

anilor aici s-a dezvoltat una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice de la noi din țară ,

din păcate însă stațiunea suferă în ultimii ani, a fost neglijată și la ora actuală, din nefericire este pe

punctul de a dispărea dacă nu vor interveni instituțiile aferente.

Apele minerale de aici au devenit cunoscute încă din sec.al XIV-lea când în zonă s-au construit

primele instalații pentru băi, astăzi în Borsec se cunosc 23 de izvoare minerale cu ape

carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, din care unele sunt folosite pentru afecțiuni de

cură externă, sub forma băilor carbogazoase calde, iar altele în cele de cură internă, afecțiuni ale

tubului digestiv, enterocolite, gastrite colice, boli ale rinichilor etc.

Page 36: LICENTA Alimentatie si Turism

36

Cei care aleg această bază de tratament aleg totodată și minunățiile montane aflate în împrejurimile

stațiunii precum și celelalte obiective turistice foarte intersante din punct de vedere geografic.La

900 m altitudine și la circa 30 de minute de centrul orașului se află carierea de travertin , împreună

cu Grota Urșilor și Peștera de Gheață.Apoi, la Bilbor și Tulgheș , localități de asemenea cu izvoare

carbogazoase, pot fi vizitate bisericile de lemn.Un alt orășel din această zonă merită vizitat și

anume, Toplița.

9.Zona turistică din cursul superior al Târnavei Mari și Târnavei Mici :

Pe cursul superior al acestor două nazine hidrografice se află importante locuri de atracție turistică

și câteva stațiuni balneare și climaterice de interes local.Dintre aceste sunt cunoscute Odorheiu

Secuiesc, Praid, Corund și Vlăhița.

Săpăturile arheologice atestă că orașul și ținutul sunt locuite din timpuri străvechi, fiind astăzi

orașul cu cea mai mare pondere de maghiari, 96 % din totalul de 33.000 de locuitori.

Fig 14 Cascada termală Toplița28

28

http://www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect

Page 37: LICENTA Alimentatie si Turism

37

8.Zona turistică Toplița-Călimani:

La poalele munților Călimani, acolo unde Mureșul părăsește depresiunea Topliței s-a dezvoltat

orașul Toplița.În acest decor montan, pe malul stâng al Mureșului, într-o pădure deasă de fagi și

molizi, cu bogate izvoare hipotermale și ușor radioactive s-a născut stațiunea balneoclimaterică

Bradul.

Din Toplița se pot efectua excursii în Munții Călimani, ei fiind cei mai înalți din lanțul vulcanic al

Carpaților Răsăriteni.Craterul central este străjuit de vîrfuri cu înalțime de peste 2000 m, Vărful

Izvorul( 2035 m), Negoiu(2046 m), Pietrosu(2102 m).Un alt punct de atracție al zonei este și lacul

Iezer. Corund: este o localitate cu vechi tradiții în meșteșugul olăritului , vasele din ceramică fiind

cunoscute atât la nivel național cât și peste hotare. Localnicii zonei prelucrează și iasca( poșete,

ornamente, șepci), ocupația fiind unică în țară și extrem de rară în lume.La câțiva kilometri de

Corund se găsește ultima localitate a județului, Praid.

Praid: este renumit pentru mina de sare de aici și efectele sale curative, fiind una dintre cele mai

vizitate și moderne mine de sare din țară, vizitatorii coboară până la o adâncime de 80 metri unde se

pot bucura atât de proprietățile terapeutice ale salinei, mina fiind și amenajată în interior cu leagăne,

capelă, sala de biliard, cafenea, în complexul Praid fiind amenajat și un ștrand cu apă sărată.

Fig.15 Interiorul Salinei Praid29

Fig.16 Muntele de sare de la Praid30

29

http://www.salinapraid.ro/ 30

Idem 30

Page 38: LICENTA Alimentatie si Turism

38

10.Turismul balnear în județul Harghita:

Turismul balnear din județul Harghita oferă posibiltatea tratării a numeroase boli ca urmare a

factorilor balneari existenți în județ(mofete, băi, nămoluri, turbă terapeutică) și apelor minerale

curative.

Majoritatea localităților din județ beneficiază de un cadru natural excelent și resurse balneare ce

permit dezvoltarea turismului balnear, a acelui turism cu efect de cură.

În județ există mai multe zone cu surse de ape minerale: Borsec, Băile Tușnad, partea de sud-vest a

depresiunii Gheorgheni,Jogodin Băi, Homorod, Harghita Băi, Sâncrăieni, Odorhei etc.

Autoritățile locale au încercat să atragă turiștii prin diversificarea ofertei balneoclimaterice, au

realizat numeroase proiecte pentru finanțări europene, pentru a putea integra județul pe harta

turistică a țării, unul dintre cel mai cunoscute programe de acest fel fiind şi „Drumul apelor

minerale”, un proiect ce a avut ca finanțare suma de 4.974.252,21 milioane de euro, bani proveniți

de la bugetul de stat, Comisia Europeană, Consiliul Județean Harghita și beneficiarii locali31

,

fonduri cu care au fost reamenajate izvoarele de apă minerală şi băile cele mai importante din județ:

Borsec, Remetea, Băile Tușnad,Vlăhița-Băile Homorod, Miercurea Ciuc- Băile Jigodin, Odorheiu

Secuiesc- Băile Szejke.

În continuare va fi prezentat, sub formă de hartă potențialul balneoclimateric al județului Harghita,

principalele stațiuni turistice, locurile unde se practică turism de wellness și cel de sănătate etc.

31

http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drumul_Apelor_Minerale.pdf

Page 39: LICENTA Alimentatie si Turism

39

Fig. Harta turismului de sănătate în județul Harghita, 200932

32

http://www.judetulharghita.ro/judetul-harghita/turism.html

Page 40: LICENTA Alimentatie si Turism

40

Cap.4 Analiza SWOT a județului Harghita

Analiza SWOT (Strenghts-puncte tari, Weaknesses-puncte slabe, Opportunities- oportunități,

Threats-amenințări) este una dintre cele mai utilizate forme de analiză asupra unei situații în care se

află un obiectiv (firmă, hotel, pensiune, zonă turistică) la un moment dat.

Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor tari, punctelor slabe interne, a

oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern.Partea principală a acestei analize o

reprezintă listarea și evaluarea acestor puncte:

1.Punctele tari: sunt acei factori care fac ca o organizație să fie mai competitivă decât concurenții

săi de pe piață.Punctele tari pot lua forma unor produse sau servicii pentru care compania are un avantaj

competitiv, sau deținerea strategică a unor resurse în plus față de concurență. În esență, punctele

forte sunt resurse, capacități și competențe de bază pe care organizația le are în posesie și pe care le

poate utiliza în mod eficient pentru a-și atinge obiectivele de performanță.

2.Puncte slabe: un punct slab reărezintă o limitare, care o va împiedica în realizarea obiectivelor sale, resurse

insuficiente, capacități inferioare în comparație cu concurența.

3.Oportunități: oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă pe piață, o tendință, o schimbare care susține

cererea pentru un anume produs sau serviciu și care permite zonei să-și consolideze poziția concurențială.

4.Amenințări: o amenințare este reprezentată de orice situație nefavorabilă, care este dăunătoare sau pune în

pericol capacitatea zonei/firmei de a concura pe piață.33

În urma analizării situației trecute și actuale a județului Harghita în ceea ce privește potențialul

turistic, economic, social, s-a realizat o analiză SWOT completă care cuprinde principalele puncte

tari, slabe precum și riscurile și oportunitățile care vin în ajutorul realizării eficiente a acestei

strategii de dezvoltare durabilă. Principalele domenii analizate au fost cele ce țin de turism și buna

desfășurare a acestuia și anume:

Resurse turistice;

Infrastructura de bază, infrastructura turistică;

Promovare, cercetare, dezvoltare;

Resurse umane;

Mediul de piață etc.

33

http://www.scribd.com/doc/132792647/Analiza-SWOT

Page 41: LICENTA Alimentatie si Turism

41

Puncte tari Puncte slabe

Resurse turistice:

-Este un județ care se poate mândri cu

numeroase obiective turistice naturale și

antropice, Cheile Bicazului, cele mai mari și

spectaculoase chei din țară, unul dintre cele

mai vizitate lacuri, Lacul Roșu, singurul lac

vulcanic din țară, Lacul Sfânta Ana, Cheile

Vârghișului, complexul lacustru de la

Sânpaul, muntele de sare de la Praid, centrul

de ceramică Corund, biserica fortificată de la

Darjiu, patrimoniu UNESCO, complexul de

monumente religioase și pelerinajul religios

de Rusalii de la Șumuleu Ciuc, Poiana

Narciselor de la Vlăhița etc.

-Are un număr impresionat de izvoare

carbogazoase și minerale, folosite ca factor

de cură;

- Minereuri, salină;

- Plante medicinale, fructe și ciuperci;

- Din punct de vedere al cromaticii este un

județ verde, fiind acoperit de întinse păduri de

conifere și foioase, peisajul natural și

calitatea aerului fiind relativ bună;

- Relieful este predominant muntos, vegetația

abundentă, un plus al acestui județ fiind și

clima temperată pe perioada verii, lipsind

serile toride;

- Un număr important de specii de animale

cu inters cinegetic, ihtiofauna este specifică

pâraielor de munte(păstrăv);

- Un punct forte este reprezentat și de

cantitatea de zăpadă din timpul anului, strat

ce favorizează prezența unui strat de zăpadă

Resursele turistice:

-Unul dintre principalele puncte slabe ale

județului Harghita este reprezentat de

condițiile climatice, trebuie amintit faptul că

două dintre cele mai reci puncte din țară sunt

situate aici, Miercurea Ciuc și Joseni.

-Un alt factor ce poate influența negativ

negativ circulația turistică sunt riscurile

climatice:ploile dese și nebulozitatea ridicată,

zăpezi pe durata mare a anului.

-Oscilațiile de temperatură, inversiunea

termică ce poate duce în iarnă la deteriorarea

stratului de zăpadă în stațiunile cu specific

sportiv, de exemplu cele schiabile.

-Un punct slab este reprezentat de calitatea

estetică a peisajului și a biodiversității

datorate exploatării excesive a

pădurilor,vânătorii, a părăsirii terenurilor

agricole etc.

-Construcțiile ridicate în locuri nepotrivite,

neîntreținerea corectă a clădirilor cu istorie

existente, toate acestea atrag după sine

poluarea estetică;

-Un factor slab este și negestionarea corectă a

deșeurilor menajere, stații de filtrare a apei

necorespunzătoare, poluarea solului și a

apelor , ceea ce are consecințe negative atât

pentru calitatea apei potabile cât și pentru

dezvoltarea eficientă a speciilor de plante și

animale, aceste probleme facând ca râul Olt

să fie azoic în perimetrul acestui județ;

- Eroziunea solului;

-Slaba sensibilitate față de problemele

Page 42: LICENTA Alimentatie si Turism

42

favorabil sporturilor de iarnă.

- Suprafețe împădurite întinse;

- Județul cuprinde la ora actuală un număr

de 35 de arii protejate, botanic, geologic,

acestea cuprinzând plante endemice și relicte,

floră și faună deosebită, inclusiv o specie de

păianjen, unicat în România, la rezervația

botanică protejată Lacul Dracului;

- Patrimoniu cultural dezvoltat, atât din punct

de vedere al potențialului antropic, clădiri,

insituții cât și din punct de vedere al

tradițiilor, al etnografiei, multe zone încă își

păstrează autenticitatea etnografică

moștenită;

- Floră și faună bogată, specifică atât zonei

montane înalte( capră neagră) cât și zonelor

cu altitudine medie;

- Un punct forte este reprezentat și de

numărul mare a populației secuiești, populație

care se pare că este foarte atractivă pentru

piața turistică din Ungaria;

- Turismul etnic este bine definit în județ;

- Un plus este legătura strânsă dintre

comunitățile maghiare din zonă cu turiștii din

Ungaria și statele vecine, Slovacia, Serbia,

Croația, Austria etc.

- Anumite zone forestiere s-au păstrat intact,

fără mari influențe antropice;

- Pentru piața internă se concep pachete

turistice cu elemente culturale românești;

mediului înconjurător;

-Apariția anumitor pagube create de

animalele sălbatice, de exemplu ursuleți.

-Anumite momunente, clădiri cu valoare

istorică, obiecte de artă, nu sunt valorificate

la adevărata lor valoare, existând probleme și

în modul de reabilitare a acestora.

Infrastructura de bază

-Una dintre problemele majore, întâlnite de

altfel în toată țara este poluarea aerului cu

gaze de eșapament și praf, protecția

ineficientă a spațiilor verzi, salubrizare

neadecvată, curățarea tardivă a străzilor etc.;

-Este unul dintre județele țării în care rețeaua

electrică are probleme , se întrerupe destul de

des alimentarea cu energie electrică,

problemă foarte grava, cu percădere în cazul

stațiunilor balenoclimaterice.

-Rețeaua apă-canalizare, de asemenea slab

dezvoltată .

-Rețeaua rutieră nu este într-o stare ce

permite traversarea de la un punct turistic la

altul în condiții optime.

-Drumurile forestiere nu sunt toate în stare de

funcționare .

-Un deficit major este reprezentat și de lipsa

locurilor de parcare, mai ales în stațiuni și în

Orașe, cu atât mai mult în plin sezon.

-Județul nu este foarte dotat nici din punct de

vedere al infrastructurii de agrement, alei

pietonale existând doar în așezările mari, în

așezările rurale ce despart orașele harghitene

nu sunt amenajate trotuare, în orașe existând

Page 43: LICENTA Alimentatie si Turism

43

Infrastructura de bază

-Unele drumuri naționale si județene

importante din punct de vedere al

accesibilității unor microregiuni sau obiective

turistice au fost reabilitate recent.

-Au fost concepute în ultima vreme

numeroase programe de modernizare a

infrastructurii edilitare, punându-se accent pe

sectorul apă-canalizare;

-Nenumărate campanii de conștientizare a

importanței ecologiei, protecției mediului și

dezvoltării durabile au avut loc în ultima

perioadă în școli și instituții publice din

județ;

-Pregătirea pentru gestiunea durabilă a

deșeurilor;

-Răspândirea rețelelor de telecomunicații,

mai ales telefonia mobilă, internetul, atât în

zona marilor orașe cât și în cea rurală;

Infrastructura turistică:

- Investiții private în structurile de cazare,

creșterea ponderii structurilor de 3 stele, mai

ales pensiuni urbane și rurale;

- Includerea serviciilor de tip spa și wellness

în anumite unități hoteliere din zonă, ca parte

de agrement și animație;

- Dezvoltarea unităților de alimentație

publică, apariția restaurantelor selecte în

marile orașe;

- Implicarea autorităților pentru reabilitarea

traseelor turistice montane, marcaje,

restaurarea unităților de cazare aflate la

altitudine, construirea de refugii, cabane;

puține locuri special amenajate pentru copii,

bătrâni, sportivi.

Infrastructura turistică:

-Numărul hotelurilor este scăzut și cele care

există sunt unități de cazare de dimenisuni

mici, asta fiind de fapt o consecință a

promovării ineficiente a turismului din zonă;

-Stare în continuă degradare a stațiunilor

balneoclimaterice, hoteluri vechi și prost

manageriate;

-Lipsa capitalului care devine o problemă

complexă, nefiind capital nu se fac investiții

în dezvoltarea turismului astfel că nici crearea

de noi locuri de cazare nu se poate realiza.

-Oferta nu foarte diversificată a unităților

balneare, serviciile de agrement sunt aproape

inexistente, cele existente nefiind

funcționabile tot timpul anului.

-Unitățile de alimentație care sunt destul de

sărace în ofertă, restaurante cu specific

internațional fiind găsite doar în stațiuni sau

în orașele mai mari, în ceea ce privește

turismul rural astfel de unități de alimentație

fiind extrem de rare.

-Un alt minus este lipsa restaurantelor cu

specific , vânatoresc, pescăresc.

-Domeniul schiabil din această zonă are o

capacitate redusă, lipsesc instalațiile de

transport pe cablu, transporturile speciale;

-Pârtiile au sunt scurte, insuficient

modernizate;

-Traseele montane, unitățile de cazare și cele

de alimentație publică nu sunt marcate

Page 44: LICENTA Alimentatie si Turism

44

-Inițiative din partea ONG-urilor și a

autorităților locale pentru reabilitarea

monumentelor ;

- Existența unor centre de echitație moderne;

-Reamenajarea domeniilor schiabile,

amenajarea unora noi precum și încercări de

amenajare a transporturilor speciale specifice

domeniului schiabil;

Promovare, cercetare, dezvoltare

- Inițiative de înființare a unor centre sau

birouri cu informare turistică;

- Agențiile de turism precum și autoritățile

locale sunt din ce în ce mai prezente la

târguri, expoziții, festivaluri, competiții, de la

noi sau de afară;

-Pe piața din județ au început să apară firme

de consultanță în afaceri, de antreprenoriat;

- Apariția în marile hoteluri a sălilor de

conferințe, pentru a ajuta la dezvoltarea

turismului de afaceri în zonă;

Resurse umane

-Prezența învățământului turistic, atât în

sistemul de învățământ gimnazial cât și în cel

mediu sau superior;

-Organizarea la anumite perioade a unor

cursuri de perfecționare în diferite meserii

turistice și de ospitalitate;

-Interes crescut pentru învățământul turistic,

mai ales interesul populației tinere pentru

acest domeniu;

-Cursuri de cameristă, recepționer, ospătar,

barman, manager etc;

- forța de lucru ieftină;

evident;

-Lipsesc zonele pentru practicarea ultimelor

forme de turism ecologic, cicloturism de ex.

Promovare, cercetare, dezvoltare

-Lipsa sau insuficiența centrelor, oficiilor sau

punctelor de îndrumare turistică în orașe,

stațiuni sau în zonele cu interes turistic.

-Materiale de promovare uneori foarte

neatractive .

-Nepromovarea eficientă și corectă ale

principalelor categorii de forme de turism.

-Lipsa unor centre de vizitare pentru ariile

protejate.

-Lipsa distribuției organizate și coordonate

din puncte de vedere profesional al

materialelor informative ale întreprinderilor

turistice, ale localităților și zonelor turistice,

și mai ales ale obiectivelor.

-Lipsa strategiei și a programului anual de

marketing al zonelor județului, inclusiv

raportarea publică de monitorizare a

activităților în domeniu.

-Lipsa unui program județean/regional de

cercetare a pieței turistice și a evouluției

ofertelor.

-Slaba cooperare între instituțiile de cercetare

și agenții economici.

Resurse umane:

-Lipsa sau insuficiența caracterului practic al

învățămantului turistic, slaba cooperare între

agenții economici și instituțiile de

învățământ.

Page 45: LICENTA Alimentatie si Turism

45

Organizare

-Turismul este din ce în ce mai abordat în

proiectele concepute de către autoritățile

locale pentru strategiile de dezvoltare locală,

regională, precum și pentru atragerea

fondurilor europene;

-Angajarea în unele locuri de referință pentru

turism sau stabilirea relațiilor cu consultanți

în teme turistice;

-Crearea unor asocieri microregionale,

asociații de dezvoltare intercomunitare,

cunoașterea și interesul pentru programele de

finanțare guvernamentale și/sau fondurile

structurale europene.

-Menținerea unei cooperari informale sau

formale între întreprinzători, în unele cazuri

și între întreprinzătorii locali din turism.

-Implicarea din ce în ce mai activă a ONG-

urilor pentru promovarea turismului durabil,

în general pentru formele de turism activ

( drumeție, sporturi de iarnă), pentru turismul

cultural și ecoturismul.

-Prestigiul scăzut al ocupațiilor din industria

ospitalității, salarii și condiții de muncă

neatractive.

-Deficiențe ale culturii anteprenoriale în ceea

ce privește managamentul resurselor umane;

-Profesionalismul scăzut al angajaților care

lucrează în domeniul ospitalității.

-Nivel scăzut al conștiintei turistice, de

mediu, de dezvoltare durabilă.

Organizare

-Lipsa sau insuficiența specialiștilor direct

implicați în APL-uri.

-Slaba cooperare cu organizațiile naționale pe

teme turistice.

-Slaba relație dintre APL- uri și organizațiile

turistice.

-Slaba cooperare între ONG-uri și APL-uri.

-Lipsa produselor turistice complete, a

pachetelelor bine organizate în perimetrul

județului și în împrejurimi.

Page 46: LICENTA Alimentatie si Turism

46

Oportunități Amenințări

Mediul de piață:

-Interesul în continuă creștere față de formele

de turism activ: drumeții, cicloturism, turism

ecvestru, alpinism, sporturi de iarnă,

speoturism, turismul balneo.

-Interes ridicat față de ecoturism, bazat pe

cunoaștere și pe conștiință de consum

ecologic;

-Interes crescut față de turism cultural și față

de cel de patrimoniu;

-Interes ridicat față de turismul de afaceri;

-Interesul tot mai ridicat al locuitorilor

marilor orașe față de liniștea și autenticitatea

spațiului rural, pentru stilul de viață

tradițional și alimente naturale;

-Creșterea interesului față de activitățile

recreative în aer liber, de refacere , relaxare,

wellness;

-Dezvoltarea unor produse turistice noi,

adaptabile în această zonă;

-Introducerea tichetelor de călătorie sau de

vacanță în România;

Mediul socio-cultural:

-Creșterea relativă a nivelului de

culturalizare a populației cu implicații asupra

motivațiilor de călătorie;

-Creșterea timpului liber și a dorinței

oamenilor de a călători;

-Creșterea numărului populției active;

-Creșterea presiunii cotidiene psihice și

spirituale a lucrătorilor din sectorul terțiar,

creează impulsuri pentru participarea la

Mediul de piață:

- Distanța mare față de piețele turistice;

-Întârzierea investițiilor publice sau private în

infrastructura balneară sau de agrement;

-Intensificarea competiției turistice

internaționale și descreșterea competitivității

ofertei locale, regionale;

-Conservarea unor atitudini, comportamente

și practici nefavorabile din sectorul

ospitalier, din anumite întreprinderi turistice

din diferite zone ale județului, prejudiciind

astfel atractivitatea județului;

-Lipsa de adaptabilitate la noile tendințe ale

cererii turistice;

-Ineficiența eforturilor de promovare;

-Asemănarea, lipsa de originalitate între

ofertele turistice locale, fără creativitate sau

personalitate;

- Efectele negative ale turismului de masă;

-Unele probleme, aparent descurajatoare

pentru turismul activ, deplasări motorizate

ATV, snowmobil, sau cu ocupațiile

tradiționale ( câinii ciobanilor);

Mediul socio-cultural:

-Menținerea competențelor lingvistice reduse

atât în privința limbilor străine de circulație

internațională cât și a limbii oficiale ale

statului;

- Menținerea prestigiului redus al locurilor

de muncă din turism și industria ospitalității,

migrația continuă a forței de muncă ;

Page 47: LICENTA Alimentatie si Turism

47

activități de recreere, călătorie, petrecerea

timpului liber în mediul natural, fără stres,

fără trafic;

- Globalizarea culturală crește interesul față

de specificități, de valori autentice în privința

modurilor de viață, a gastronomiei;

- Descreșterea prejudecăților interetnice;

Mediul economic:

-Creșterea economică mai rapidă în

România față de tendințele generale din alte

țări, concentrarea dezvoltării în marile centre

urbane ale țării favorizează formarea unei

cereri turistice interne crescute;

-taxele relativ mici pentru străinii care doresc

să își deschidă afaceri în țară;

- Dezvoltarea sectorului financiar-bancar

care facilitează creditele investiționale și de

consum turistic;

-Nesiguranța investițiilor străine;

Mediul politic:

-Retrocedarea unor terenuri și clădiri preluate

în mod abuziv favorizează investițiile;

- Stabilitatea politică internă crește încrederea

investitorilor și a turiștilor străini față de

destinațiile turistice din țară;

-Statutul de stat-membru al Uniunii Europene

crește încrederea străinilor atât turiști cât și

investitori, totodată permite accesarea unor

fonduri semnificative pentru dezvoltarea

infrastructurii de bază , a resurselor umane

dar și a infrastructurii și serviciilor turistice

Mediul economic:

- Creșterea incertitudinii locului de muncă pe

piețele emitente contribuie la scăderea

sosirilor de turiști din aceste zone;

- Recesiunea economică sau crizele de scurtă

durată afectează nivelul fluxului de turiști,

creând dificultăți pentru afacerile turistice

locale și pentru locurile de muncă din

turismul județean;

-Deziluzionarea localinicilor față de

profitabilitatea activității turistice și

renunțarea la afacerile de primire a oaspeților,

ducând la reducerea capacității de primire și

la dispariția locurilor de muncă din turism;

Mediul politic:

-Întârzierea clarificării situației drepturilor de

proprietate a clădirilor și a terenurilor;

-Întârzierea reformelor din administrația

publică;

-Crearea unui mediu fiscal nestimulativ

pentru afacerile turistice;

Mediul tehnologic:

-Întârzierea adaptării invațiilor tehnologice

contribuie la scăderea competitivității;

-Întârzierea unor investiții publice în

infrastructura de transport feroviar și rutier;

Page 48: LICENTA Alimentatie si Turism

48

precum și pentru finanțarea activităților de

promovare;

Mediul tehnologic:

-Dezvoltarea unor tehnologii informaționale

și comunicaționale, cresc eficiența eforturilor

de promovare facilitează transmiterea de

informații către piețele-țintă, facilitează

cercetarea piețelor , ușurează sistemul de

rezervare;

-Inovațiile în domeniul gestionării

structurilor de primire turistică ușurează

reducerea presiunii asupra mediului,

consumul de materii prime și energie

permițând preluarea bunelor practici și prin

aceasta creșterea competivității afacerilor din

domeniul turismului;

-Dezvoltarea serviciilor de transport aerian,

extinderea ofertelor de low-cost;

Mediul natural:

-Odată cu dezvoltarea infrastructurii de bază,

turistice, de transport, cu diversificare și

completarea produselor turistice se deschid

până și cele mai greu accesibile zone turistice

pentru piața locală, regională, națională și cu

siguranță și internațională;

Mediul natural

-Creșterea riscurilor climatice, lipsa sau

insuficiența zăpezilor în sezonul de iarnă,

temperaturi neobișnuite pentru anumite

perioade ale anului;

-deteriorarea continuă a peisajului natural și

cultural reduce atractivitatea regiunii.

Page 49: LICENTA Alimentatie si Turism

49

Cap.5 Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita

În urma analizei SWOT prezentate în capitolul anterior s-au identificat principalele puncte forte ale

județului, punctele slabe , oportunitățile și bineînțeles riscurile care amenință dezvoltarea turismului

în acest județ.Potrivit analizei SWOT, turismul din județul Harghita nu este promovat

corespunzător, județul înregistrând puncte slabe atât în ceea ce privește infrastructura de transport,

infrastructura de cazare, posibiltățile de agrement nu sunt eficient corelate cu produsele turistice

oferite , resursele umane implicate în acest domeniu nu sunt motivate să urmeze cursuri de

calificare, persoanele calificate cu meserii în domeniul turismului fiind foarte puține, totuși județul

Harghita dispune de resurse turistice și antropice numeroase, posibilitatea creării unui turism

etnografic de calitate, premisele dezvoltării unui turism balneoclimateric etc.Urmărind aceste

elemente ale analizei SWOT, făcută pe compartimente s-a ajuns la concluzia ca județul Harghita are

neapărată nevoie de implementarea unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului, strategia fiind

structurată pe șase direcții de dezvoltare, prezentate în figura de mai jos:

Fig. Direcțiile strategiei de dezvoltare durabilă a turismului harghitean

În cele ce urmează se vor prezenta, schematic, principalele obiective startegice, măsurile propuse

pentru realizarea acestora, rezultatele așteptate precum și instituțiile către care se îndreaptă acest

proiect pentru a putea fi realizat.

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita

P1:Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic;

P2:Dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare și cea de agrement;

P3:Identificarea unor noi forme de turism și promovarea formelor de turism deja

existente

P4:Reabilitarea condițiilor cadrului natural( apă, sol, mediu și a factorilor de risc)

P5:Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre părțile cu factori de decizie implicate

în domeniul turismului;

P6:Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat în turism;

Page 50: LICENTA Alimentatie si Turism

50

Direcția de dezvoltare

numărul 1

Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic

Obiective specifice:

1. Valorificarea potențialului turistic existent(ape minerale,

peșteri, rezervații, lacuri etc) și promovarea obiectivelor

naturale în vederea dezvoltării ecoturismului;

2. Identificarea, valorificarea și promovarea potențialului

terapeutic și balnear din zonă( în prezent județul Harghita are

un număr de 18 stațiuni de tip balneoclimteric dar doar 6

dintre acestea au și bază de tratament), cu scopul dezvoltării

și promovării turismului de relaxare și sănătate;

3. Sprijinirea turismului rural existent în județ și totodată

stimularea dezvoltării agroturismului, cu scopul de a promova

dezvoltarea durabilă;

4. Valorificarea potențialului turistic montan, crearea de noi

refugii, locuri de campare, cu scopul de a dezvolta și promova

turismul activ;

5. Salvarea și revigorarea tradițiilor culturale, religioase,

folclorice și restaurarea siturilor istorice și includerea acestora

pe harta turismului cultural și etnografic național;

Măsuri propuse:

1. Elaborarea concepțiilor de amenajare teritorială a zonelor și

destinațiilor turistice din județ;

2. Amenajarea corespunzătoare a destinațiilor cu potențial

ecoturistic și elaborarea planurilor de dezvoltare și promovare

a acestora;

3. Amenajarea unor trasee ecoturistice și mediatizarea acestora;

4. Sprijinirea localităților rurale pentru a își crea unicitatea

(tradiții și activități meșteșugărești etc);

5. Amenajarea corespunzătoare a pârtiilor de schi existente și

crearea de noi pârtii în zone care permit acest lucru;

6. Sprijinirea renovării monumentelor, siturilor arheologice,

biserici fortificate, castele, cetăți, conace cu scopul

organizării anumitor tururi de vizitare a acestora.

7. Construirea și dotarea centrelor de salvamont în județul

Harghita;

Page 51: LICENTA Alimentatie si Turism

51

8. Amenajarea împrejurimii cetății Miko, Miercurea Ciuc;

9. Reabilitarea centrului istoric al municipiului Odorheiu

Secuiesc;

10. Punerea in valoare a zonei de pelerinaj de la Șumuleu;

Rezultate așteptate:

1. Creșterea numărului de turiști, creșterea duratei de sejur prin

îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice;

2. Îmbunătățirea condițiilor de viață prin ameliorarea calității

aerului și a aspectului localităților.

3. Întărirea atitudinii responsabile a locuitorilor față de protecția

mediului;

4. Atractivitatea localităților prin oferirea turiștilor de noi forme

de relaxare și agrement;

5. Creșterea interesului păstrării patrimoniului istoric și cultural,

prin reamenajarea și mediatizarea potențialului turistic

antropic;

6. Creșterea curiozității față de tradițiile populare și

meșteșugurile locale;

7. Consolidarea cooperării și realțiilor mai strânse între sectorul

economic, organizațiile non-profit și consiliile locale;

8. Creșterea competitivității și atractivității județului;

Direcția de dezvoltare

numărul 2

Dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare și cea de agrement;

Obiective specifice

1. Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii

rutiere majore de transport( drumuri naționale);

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de

interes local– drumuri judeţene şi drumuri comunale;

3. Modernizarea și dezvoltarea rețelei feroviare la standardele

europene;

4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și cea pentru

protecția mediului;

5. Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu

Page 52: LICENTA Alimentatie si Turism

52

energie electrică;

6. Dezvoltarea sistemelor de producere a energiei electrice din

surse alternative;

7. Crearea unei linii de transport în comun în interiorul marilor

orașe ale județului;

8. Valorificarea potențialului terapeutic și balnear existent în

județ prin restaurarea sau sprijinirea construirii structurilor de

primire cu funcțiune de tratament balnear sau wellness;

9. Crearea condițiilor necesare și întreținerea înfrastructurii

pentru organizarea și dezvoltarea turismului activ;

10. Stimularea renovării și amenajării sau creării structurilor de

primire turistică destinate tineretului;

11. Creșterea calității serviciilor oferite în structurile de primire

turiști;

12. Facilitarea dezvoltării și apariției diferitelor tipuri de structuri

de agrement;

13. Apariția transporturilor speciale în stațiunile cu domeniu

schiabil.

Măsuri propuse:

1. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii în stațiunile turistice;

2. Dezvoltarea liniei feroviare cu viteză de până la 160km/h pe

ruta Brașov-Sfântu Gheorghe- Miercurea Ciuc- Dej;

3. Linie de cale ferată de interes local, pe un traseu nou, ruta

Bicaz- Gheorgheni;

4. Susţinerea infrastructurilor rutiere de interes local prin lucrări

de modernizare şi întreţinere a drumurilor naționale;

5. Dezvoltarea structurilor turistice destinate turismului activ și

sprijinirea campaniilor de informare care recomandă această

formă de turism;

6. Recondiționarea taberelor școlare, a campingurilor și a

vilelor, atragerea investițiilor pentru construirea unor noi

unități de cazare și pentru creșterea gradului de calitate în cele

deja existente;

7. Dezvoltarea anumitor unități de alimentație cu specific și

calificare înaltă;

Page 53: LICENTA Alimentatie si Turism

53

8. Promovarea spiritului antreprenorial pentru a favoriza apariția

unor noi investitori în domeniul structurilor de agrement;

Rezultate așteptate:

1. Creșterea gradului de siguranță în trafic și derularea

transportului public în condiții de confort;

2. Scăderea timpului de mers, prin fluidizarea traficului;

3. Circulația eficientă între tronsoanele de drumuri care asigură

legătura între localități, care sunt în legătură cu drumurile

naționale și cele care leagă zonele turistice de interes

regional;

4. Creșterea numărului de înnoptări în județ;

5. Creșterea atractivității județului prin crearea condițiilor de

cazare, transport și agrement;

6. Combinarea eficientă a tipurilor de transport;

7. Reducerea poluării generate de mijloacele de transport;

Page 54: LICENTA Alimentatie si Turism

54

Direcția de dezvoltare

Numărul 3

Identificarea unor noi forme de turism și promovarea celor deja

existente

Obiective specifice

1. Creșterea atractivității județului prin descoperirea unor noi

forme de turism(turism activ, ecoturism, turism de afaceri etc)

2. Dezvoltarea turismului balnear care să valorifice integral

resursele naturale existente;

3. Crearea unui flux turistic garantat pe toată perioada anului,

nu doar iarna sau vara;

4. Dezvoltarea turismului montan şi de sejur bazat pe resursele

naturale şi cultural;

5. Creşterea ofertelor turistice, diversificate şi competitive, pe

piaţa externă şi internă.

6. Includerea în circuite turistice naţionale sau regionale a

obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru

punerea în valoare a patrimoniului cultural specific zonei.

7. Dezvoltarea turismului de afaceri ;

Măsuri propuse

Principalele măsuri de dezvoltare a ecoturismului în județul

Harghita:

1. Amenajarea unor destinații cu scop ecoturistic și elaborarea

planurilor de dezvoltare ecoturistică a acestora(Vărșag,

Ghimeș etc);

2. Amenajarea corespunzătoate a zonelor sau ariilor naturale

protejate, asigurarea accesibilității acestora(Lacul Sfânta Ana,

Sâncrăieni, Lacul Dracului etc)

3. Oferirea unor programe complexe de ecoturism(colaborarea

între agențiile de turism și unitățile de servicii

4. Amenajarea unor trasee ecoturistice ale rezervațiilor naturale

și mediatizarea acestora;

5. Organziarea unor acțiuni care ajută la conștientizarea

populației față de protecția mediului și față de conceptul de

dezvoltare durabilă;

6. Organizarea taberelor de tineret pentru formarea atitudinii

pro ecologice;

Page 55: LICENTA Alimentatie si Turism

55

7. Asigurarea ghizilor specializați pentru traseele ecoturistice ;

8. Promovarea utilizării formelor de energie neconvențională, a

metodelor mai puțin poluante;

9. Editarea și promovarea unui ghid ecoturistic al județului

Harghita;

10. Sprijinirea și asigurarea prezentării activităților

meșteșugărești tradiționale locale precum și producția

produselor locale;

11. Promovarea unei mărci a județului care să sintetizeze

specificul acestei zone.

Principalele măsuri propuse pentru dezvoltarea turismului

balneoclimateric:

1. Identificarea, valorificarea și protejarea resurselor de apă

minerală; Reabilitarea și modernizarea mofetelor și bazelor

de tratament nefuncționale(Băile Chirui, Remetea, Băile

Dugaș, Cârța, Iacobeni, Cașin etc)

2. Refacerea și amenajarea căilor de acces la resursele minerale

a traseelor de cură, a spațiilor de recreere și popas, a

facilităților de utilizare a izvoarelor minerale;

3. Măsuri administrative de clarificare asupra drepturilor de

proprietate a bazelor de tratament;

4. Reabilitarea zonei Sântimbru Băi;

5. Îmbunătățirea accesibilității și condițiilor din Harghita Băi;

6. Amenajarea centrelor de tratament și în celelalte localități

care dețin resurse balneare ( Băile Banffy, Sâncrăieni);

7. Amenajarea unor centre de turism de sănătate în stațiunile

balneoclimaterice și colaborarea lor cu instituțiile de sănătate;

8. Organizarea de evenimente culturale, seri de film, de arta,

concerte în stațiuni cu oferte de srvicii turistice;

9. Promovarea pacheteleor complexe de sănătate turistica în

toate stațiunile, organizarea acestora cu spitalele și centrele

pentru vârstnici;

Page 56: LICENTA Alimentatie si Turism

56

Măsurile propuse pentru dezvoltarea turismului de afaceri sunt cele

legate de înființarea sălilor de conferințe în principalele unități

hoteliere din marile orașe ale județului(Odorehiu Secuiesc, Miercurea

Ciuc, Gheorgheni) precum și sprijinirea infrastructurii de afaceri,

prin înființarea unui centru de formare profesională în Lăzarea;

În ceea ce privește turismul de agrement s-a optat pentru următoarele

măsuri pentru a stimula dezvoltarea durabilă a turismului:

1. Înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru pescuit,

canotaj, cicloturism.

2. Dezvoltarea unui turism de weekend care să valorifice

eficient şi durabil locaţiile unde se practică această formă de

turism.

3. Crearea condițiilor pentru practicarea unui turism conștient în

zonele protejate;

4. Turism de recreere care să cuprindă şi circuitul monumentelor

culturale/naturale din judeţ;

5. Dezvoltarea bazelor de sport şi agrement existente;

6. Includerea evenimentelor sportive, culturale în pachetele

turistice;

7. Coordonarea în timp și în spațiu al manifestărilor și

festivalurilor culturale și crearea unui calendar de evenimente

al județului;

Rezultate așteptate:

1. Promovarea corectă și eficientă a resurselor turistice ale

județului;

2. Promovarea unui turism durabil și de calitate;

3. Creșterea curiozității turiștilor pentru dezvoltarea durabilă și

protecția mediului;

4. Creșterea credibilității județului pe harta turistică la nivel

național și internațional;

5. Înlăturarea turismului agresiv;

6. Creșterea numărului de turiști pe parte de turism de tratament;

Page 57: LICENTA Alimentatie si Turism

57

Direcția de dezvoltare

numărul 4

Reabilitarea condițiilor de mediu( apă, sol, mediu, factori de risc

natural)

Obiective specifice

1. Administrarea corespunzătoare a resurselor hidrominerale;

2. Întreţinerea surselor de apă minerale;

3. Utilizarea raţională a valorilor naturale geologice;

4. Îmbunătăţirea monitorizării calităţii aerului;

5. Reducerea impactului negativ cauzat dearderea

combustibililor fosili.

6. Limitarea poluării cu noxe provenite din

aprinderea necontrolată a zăcămintelor de turbă;

7. Reducerea emisiilor provenite din gestionarea

necorespunzatoare a deşeurilor menajere.

8. Limitarea poluării cu noxe provenite din

procese agricole;

9. Constientizarea producătorilor agricoli asupra impactului

negativ pe care il are arderea vegetaţiei agricole asupra

calităţii aerului;

10. Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea impactului

negativ generat de traficul rutier şi de stare necorespunzătoare

a drumurilor;

11. Creşterea suprafeţelor plantate şi realizarea sistemelor de

spaţii verzi in localităţile urbane;

12. Diminuarea poluării fonice şi a vibraţiilor poluării fonice;

13. Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă în Judeţul Harghita

prin creşterea gradului de conectare la infrastructura de

canalizare şi epurare în zonele urbane şi rurale;

14. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă prin

deversări de ape uzate menajere/ industriale insuficient

epurate de către agenţii economici.

15. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă şi

subterane de industria extractivă, prin ecologizare;

16. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă prin

activităţi forestiere şi industria de prelucrare primară a

lemnului;

Page 58: LICENTA Alimentatie si Turism

58

17. Reducerea poluării solului datorată infitraţiilor de ape uzate

menajere şi datorate poluării cu nitraţi din surse agricole;

18. Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de depozite de

deşeuri menajere şi industriale;

19. Prevenirea poluării cu metale grele a solurilor în zona

haldelor de deşeuri menajere;

20. Conservarea calităţii solurilor in zonele cu zăcăminte de

turbă;

21. Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul

gestionării eficiente a resurselor materiale, protejării

populaţiei şi prevenirii dezastrelor;

22. Reducerea riscului la inundații;

23. Reducerea riscului la alunecări de teren, protejarea vieții

umane și a bunurilor expuse acestui tisc;

24. Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea solului;

25. Realizarea unui sistem integrat de colectare şi transport al

deşeurilor;

26. Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor

strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi

sănătăţii umane;

Măsuri propuse:

1. Instituirea perimetrelor de protecţie a zăcămintelor

hidrominerale;

2. Determinarea debitelor şi calităţilor surselor de ape minerale.

3. Reabilitarea captărilor şi băilor de ape minerale;

4. Inventarierea, protecţia şi monitorizarea forajelor abandonate

în vederea prevenirii poluării apelor subterane (zona

Sânsimion).

5. Sistarea extracţiilor ilegale de resurse minerale (sare, andezit,

roci calcaroase, turbă etc.).

6. Promovare şi utilizarea surselor de energie alternativă acolo

unde acestea sunt eficiente şi nu determină modificări

importante ale peisajului natural sau tradiţional construit.

7. Conştientizarea populaţiei privind eficientizarea consumului

energetic şi diminuarea pierderilor de energie prin izolarea

Page 59: LICENTA Alimentatie si Turism

59

/reabilitarea termică a locuinţelor.

8. Reconstrucţia ecologică a siturilor contaminate (halde de

steril,iazuri de decantare).

9. Atenţionarea populaţiei privind potenţialul de aprindere a

turbei, precum şi măsuri de interzicere a focului in zonele cu

soluri turboase.

10. Exploatarea corespunzătoare a depozitelor de deşeuri

menajere.

11. Conștientizarea producătorilor agricoli asupra impactului

negativ pe care îl are arderea vegetaţiei agricole asupra

calităţii aerului

12. Asigurarea de perdele vegetale între zonele industriale şi cele

rezidenţiale;

13. Condiţionarea eliberării autorizaţiilor de construire de

respectarea reglementărilor existente (suprafeţe minime

obligatorii);

14. Reducerea poluării fonice prin promovarea utilizării de

tehnologii şi echipamente cu nivel redus de zgomot şi

vibraţii;

15. Sprijinirea dezvoltării modurilor de deplasare altele decât

cele auto, şi amenajarea traseelor pietonale, îndeosebi în

zonele turistice şi în localităţile urbane- ciclism, telegodola,

ecvestru, ș.a.

16. Îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apelor uzate

desfiinţarea racordurilor ilegale de ape uzate la reţeaua de

canalizare de apă pluvială;

17. Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare in

mediul rural, cu prioritate acolo unde s-au realizat sistemele

de alimentare cu apă;

18. Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare şi epurare

din mediul urban şi rural;

19. Identificarea şi eliminarea depozitelor necontrolate de

deşeuri menajere şi a celor de rumeguş;

20. Închiderea depozitelor de deşeuri neecologice.

Page 60: LICENTA Alimentatie si Turism

60

21. Prevenirea producerii incendiilor de turbă din bazinele Ciuc

şi Gheorgheni.

22. Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii pentru fiecare bazin

hidrografic;

23. Actualizarea bazelor de date privind degradarea terenurilor și

solurilor (expuse la riscuri naturale) şi prioritizarea acțiunilor

de protecţie;

24. Extinderea serviciului de colectare a deşeurilor în tot

judeţul în vederea deservirii întregii populaţii;

25. Amenajarea de puncte de colectare selectivă şi creşterea

coeficientului de colectare selectivă a deşeurilor provenite de

la populaţia din mediul urban şi rural;

Rezultate așteptate:

1. Îmbunătățirea calității mediului;

2. Ameliorarea imaginii județului;

3. Colectarea eficientă a deșeurilor;

4. Extinderea localităților cu racord la apă și canalizare;

5. Reducerea poluării fonice și estetice;

6. Menținerea sub control a principalelor zone cu grad ridicat de

risc natural;

7. Reducerea poluării apelor;

8. Valorificarea resurselor și zăcămintelor;

9. Reacția pozitivă a locuitorilor în ceea ce privește dezvoltarea

durabilă;

Page 61: LICENTA Alimentatie si Turism

61

Direcția de dezvoltare

numărul 5

Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre părțile cu factori de

decizie implicate în domeniul turismului

Obiective specifice

1. Funcționarea parteneriatelor locale, județene și regionale

dintre autoritățile publice centrale și cele județene;

2. Funcționarea parteneriatelor dintre autoritățile locale,

întreprinderi turistice și organizații non-guvernamentale;

3. Creșterea conștinței ecologice și despre dezvoltarea durabilă;

4. Crearea unor locuri de muncă cu perspective de carieră în

domeniul turismului;

5. Creșterea transferului de informație, adaptarea unor inovații

din domeniul turismului;

6. Parteneriate între instituțiile de învățământ și agențiile de

turism

Măsuri propuse

1. Crearea sistemului organizatoric al managementului turistic la

nivel local, județean;

2. Crearea Consiliului Consultativ al Turismului din județul

Harghita;

3. Stimularea creării și funcționării unor asociații turistice

profesionale;

4. Organizarea unor seminarii și conferințe pe teme de turism,

mediu, dezvoltare durabilă;

5. Stabilirea unor forme de consultanță pentru firmele cu

inițiative turistice;

6. Elaborarea unor programe eficiente de educație în materie de

dezvoltare durabilă pentru elevi și studenți;

7. Organizarea unor schimburi de experiență cu asociații

profesionale internaționale;

Rezultate așteptate

1. O bună cooperare și colaborare între principalele firme și

instituții implicate în luarea deciziilor în domeniul

turismului;

2. Implementarea eficientă a unor programe de educație

turistică;

3. Participarea regulată la târguri de turism, conferințe

Page 62: LICENTA Alimentatie si Turism

62

internaționale;

4. Buna cooperare între agenții de turism, inspectoratele școlare

precum și între investitorii locali, proprietarii de unități de

cazare,de unități de alimentație publică etc.

5. Punerea în funcțiune a Consiliului Consultativ al Turismului

din județul Harghita;

Page 63: LICENTA Alimentatie si Turism

63

Direcția de dezvoltare

numărul 6

Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat în turism

Obiective specifice

1. Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor

pieţei forţei de muncă;

2. Formarea unor locuri de muncă și creșterea calității vieții prin

turism;

3. Optimizarea necesităților pieței de muncă cu oferta

educațională;

4. Lărgirea specializărilor turistice accesibile în județ, la nivel

preuniversitar și universitar;

5. Îmbunătățirea calității și productivității muncii prin formarea

practică a angajaților din domeniul turismului;

Măsuri propuse:

1. Formarea ghizilor turistici locali;

2. Formarea practică a elevilor și studenților care doresc să

obțină o calificare în domeniul turismului;

3. Înființarea unui centru educațional, destinat formării

vocaționale a întreprinzătorilor în turism;

4. Elaborarea și inițierea unor pachete de cursuri de formare în

turism, destinate specializărilor în acest domeniu, precum și

inventarierea persoanelor care dețin orice gen de calificare în

domeniul turismului( ghizi, specialiști în tratamente

balneoclimaterice).

Rezultate așteptate:

1. Creșterea calitativă a serviciilor turistice;

2. Creșterea interesului pentru performanță sustenabilă în

turism;

3. Creșterea numărului de persoane calificate în industria

ospitalității;

4. Implementarea unui sistem de educație în domeniul

dezvoltării durabile încă din gimnaziu;

5. Funcționarea centrului de formare profesională în turism;

6. Stimularea populației pentru a-și alege o carieră în domeniul

turismului;

Page 64: LICENTA Alimentatie si Turism

64

CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

DURABILĂ PROPUSĂ

Valoarea totală estimativă pentru prima direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume:

Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic:

Nr

crt.

Măsura propusă

Insituțiile

vizate în

vederea

aplicării

proiectului

Valoare totală

estimată(euro)

Perioada de

derulare a

proiectului

Finanțare

1

Sprijinirea localităților

rurale pentru a își crea

unicitatea prin tradiții,

meșteșuguri etc.

Consiliile

locale și

comunale

200.000

2015-2022

Bugetul local

2

Amenajarea

corespunzătoare a

destinațiilor cu potențial

ecoturistic;

Consiliul

Județean,

investitori

străini și

locali;

800.000

2015-2022

Buget local,

fonduri externe,

fonduri

europene;

3

Amenajarea ștrandului de

la Praid;

Consiliul

Local Praid;

300.000

2015-2020

Fonduri

nerambursabile,

buget local

4

Punerea în valoare a

zonei de pelerinaj de la

Șumuleu

Consiliile

locale de la

Miercurea

Ciuc și

Șumuleu Ciuc

1.800.000

2015-2022

Buget local;

Page 65: LICENTA Alimentatie si Turism

65

5

Construirea și dotarea

centrelor de salvamont în

județul Harghita;

Prefectura

Harghita,

Consiliile

locale,

2.200.000

2015-2022

Bugetul local,

Agenția pentru

Protecția

Mediului;

6

Reabilitarea centrului

istoric al municipiului

Odorheiu Secuiesc;

Cosiliul Local

Odorheiu

Secuiesc;

900.000

2015-2020

Buget local;

7

Amenajarea împrejurimii

cetății Miko;

Consiliul

Local

Miercurea

Ciuc

750.000

2015-2019

Buget local;

8 Înființarea grădinii

zoologice la Vlăhița

Consiliul

Local Vlăhița

700.000

2015-2020

Buget local;

9

Amenajarea pârtiilor de

schi din masivul

Harghita;

Consiliul

Județean,

Agenția pentru

Protecția

Mediului

1.200.000

2015-2017

Buget local

10

Amenajarea unui parc de

aventură;

Cristuru

Secuiesc;

800.000

2016-2018

Investitori

străini, buget

local;

TOTAL 9.650.000

Page 66: LICENTA Alimentatie si Turism

66

Valoarea totală estimativă pentru a doua direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume:

Dezvoltarea infrastructurii de transport, de cazare și cea de agrement ;

Nr.

crt.

Măsură propusă

Instituțiile vizate

în vederea

aplicării

proiectului

Valoare

totală

estimată

(euro)

Perioada de

derulare a

proiectului

Finanțare

1

Recondiționarea

taberelor școlare,

campingurilor, vilelor.

ONG-uri,

consiliile locale,

agenții locali;

1.500.000 2015-2022

Surse externe,

investitori

străini,

2

Linia de cale ferată de

interes local Bicaz-

Gheorgheni

Consiliul local

Gheorgheni,

CFR Călători;

5.500.000

2015-2020

Buget local;

3

Modernizarea liniei

feroviare pe direcția

Gheorgheni-Miercurea

Ciuc-Brașov-Sibiu

Consiliul

Județean, CFR

Călători;

2.700.000

2015-2017

Buget local,

CFR Călători;

4

Modernizarea gărilor

din Siculeni și

Miercurea Ciuc

Consiliile locale

Siculeni și

Miercurea Ciuc,

CRF Călători;

1.650.000

2015-2021

CFR Călători,

consiliile

locale;

5

Refacerea drumurilor

comunale

Consiliile

locale.,

Ministerul

Transporturilor

4.500.000

2015-2022

FEADR(Fondul

European de

Dezvoltare

Regională)

6

Crearea transporturilor

speciale în Masivul

Harghita

Consiliul

Județean 2.400.000

2015-2021

Agenția pentru

Protecția

Mediului;

Page 67: LICENTA Alimentatie si Turism

67

Modernizarea stațiunii

balneoclimaterice

Tușnad –Băi;

Consiliul Local

Tușnad, agenții

locali;

3.600.000

2015-2022

Investitori

străini, fonduri

Phare.

8

Dezvoltarea structurilor

de tip wellness and spa;

Consiliul

Județean, agenții

locali, agențiile

de turism;

1.100.000 2015-2018 Buget local;

9

Înființarea unor linii de

transport în comun în

interiorul municipiului

Miercurea Ciuc

Consiliul

Județean,

Consiliul Local

Miercurea Ciuc

1.700.000

2015-2021

Buget local;

TOTAL 24.650.000

Page 68: LICENTA Alimentatie si Turism

68

Valoarea totală estimativă pentru a treia direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume: :

Identificarea unor noi forme de turism și valorificarea celor deja existente;

Nr.

Crt.

Măsura propusă

Instituțiile

vizate în

vederea

aplicării

proiectului

Valoare

totală

estimată

(euro)

Perioada de

derulare a

proiectului

Finanțare

1 Reabilitarea zonei turistice

balneo-climaterice

Sântimbru Băi;

Consiliul

local,

Consiliul

Județean,

agenții locali

10.900.000

2015-2022

Fonduri

europene;

2

Construirea de săli de sport,

săli de cinema, centre de

echitație;

Consiliile

locale

1.200.000

2015-2020

Buget local,

fonduri

europene;

3

Îmbunătățirea accesibilității

și condițiilor din Harghita

Băi;

Consiliul

Local,

Consiliul

Județean,

agenții locali

2.200.000

2015-2019

Fonduri

nerambursabile,

buget local

4

Construirea traseelor de

cicloturism și a spațiilor de

odihnă adiacente

Consiliile

locale,

agenții

locali;

1.200.000

2015-2019

Buget local,

investitori

străini.

5

Înființarea unui centru de

formare profesională în

Lăzarea;

Consiliul

Local

Lăzarea,

Prefectura

Harghita;

500.000

2015-2017

Fonduri

europene;

Page 69: LICENTA Alimentatie si Turism

69

6

Înființarea sălilor de

conferințe în vederea

dezvoltării turismului de

afaceri;

Consiliile

locale și

agenții locali

1.500.000

2015-2018

Buget local,

investitori

locali;

7

Campanii de promovare a

dezvoltării durabile și a

turismului conștient;

Agenția

pentru

Protecția

Mediului,Co

nsiliul

Județean;

300.000

2015-2022

Buget local;

8

Amenajarea unor destinații

cu scop ecoturistic Vărșag,

Ghimeș

Consiliile

locale

Ghimeș și

Vărșag

1.100.000

2015-2020

Buget local;

9

Reabilitarea mofetelor și

bazelor de tratament

nefuncționale(Băile Chirui,

Remetea, Băile Dugaș,

Cârța, Iacobeni, Cașin

Consiliile

locale 8.000.000

2015-2022

Fonduri

europene,

bugete locale;

TOTAL 26.900.000

Page 70: LICENTA Alimentatie si Turism

70

Valoarea totală estimativă pentru a patra prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a

turismului din județul Harghita și anume: Reabilitarea condițiilor de mediu( apă, sol, mediu, factori

de risc natural);

Nr.crt Măsura propusă

Instituțiile

vizate în

vederea

aplicării

proiectului

Valoarea

totală

estimată(euro)

Perioada de

derulare

Finanțare

1 Ecologizarea stațiunii

turistice Lacul Roșu

Consiliul

Local

Gheorgheni

9.000.000

2015-2020

Fonduri

europene,

Agenția

pentru

Protecția

Mediului

2

Extinderea și

reabilitarea

locuințelor racordate

la energie electrică și

la rețeaua de apă-

canalizare

Prefectura

Harghita,

agenții locali

ce operează cu

sistemul de

apă-canalizare

4.500.000 2015-2021 Buget local;

3

Schimbarea

instalațiilor de

captare a apelor

Consiliile

locale,

Agenția

pentru

Protecția

Mediului

3.500.000 2015-2020

Buget local,

fonduri

europene;

4

Modernizarea

stațiilor de epurare a

apelor menajere

Consiliul

Județean,

ONG-uri

2.700.000 2015-2017

Agenți

economici de

profil;

Page 71: LICENTA Alimentatie si Turism

71

5

Amenajarea de

puncte de colectare

selectivă a deșeurilor

Agenția

pentru

Protecția

Mediului

Harghita

800.000 2015-2017

Agenția

pentru

Protecția

Mediului

Harghita,

buget local

6

Introducerea

panourilor solare în

unitățile hoteliere

Agenții locali 2.000.000 2015-2019

Agenții locali,

fonduri

europene;

7 Împădurirea zonelor

afectate

Direcția

Silvică

Harghita

300.000 2015-2018

Direcția

Silvică

Harghita

TOTAL 22.800.000

Valoarea totală estimativă pentru a cincea și a șasea prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare

durabilă a turismului din județul Harghita și anume: Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre

părțile cu factori de decizie implicate în domeniul turismului și Îmbunătățirea condițiilor formării

capitalului uman angajat în turism;

Nr.

Crt. Măsura propusă

Instituția vizată

în vederea

aplicării

proiectului

Valoarea totală

estimată(euro)

Perioada de

derulare a

proiectului

Finanțare

1

Înființarea unui

centru educațional,

destinat formării

vocaționale a

întreprinzătorilor în

turism

Consiliul

Județean;

1.200.000

2015-2017;

Buget local,

investitori

străini;

2

Crearea Consiliului

Consultativ al

Turismului din

județul Harghita

ANAT,

Consiliul

Județean;

800.000

2015-2018

Fonduri

guvernamentale,

buget local;

Page 72: LICENTA Alimentatie si Turism

72

3

Organizarea unor

seminarii și

conferințe pe teme de

turism, mediu,

dezvoltare durabilă

Agenții locali

200.000

2015-2019

Agenții locali;

4 Organizarea unor

schimburi de

experiență cu

asociații profesionale

internaționale;

Agenții locali 325.000 2015-2020 Agenții locali;

5 Creșterea transferului

de informație,

adaptarea unor

inovații din domeniul

turismului

Prefectura

Harghita,

firmele din

mediul

tehnologic;

500.000 2015-2018

Buget local,

firmele din

mediul

tehnologic;

TOTAL 3.025.000

Cu un total de 87.025.000 euro măsurile propuse pentru dezvoltarea durabilă sunt estimate a se

realiza pe o perioadă medie de timp, 5-7 ani, în acest caz este vorba despre perioada cuprinsă între

anul 2015 și anul 2022 amortizarea acestei investiții fiind calculată a se realiza într-o perioada de 17

ani.

Page 73: LICENTA Alimentatie si Turism

73

Concluzii

Turismul a apărut la început ca o formă de relaxare, ca o formă de petrecere a timpului liber într-un

mod plăcut, departe de tot ceea ce ținea de viața cotidiană a fiecăruia. În timp turismul a început să

capete diferite forme, oamenii fiind stimulați din ce în ce mai mult de descoperirile geografice,

istorice, științifice, descoperiri care au dezvăluit faptul că turismul și în general migrația a avut loc

încă din cele mai vechi timpuri și în același timp au deschis și o cale mai rapidă către cunoașterea

lumii, cunoaștere care a dezvăluit nenumărate secrete despre mediul care ne înconjoară, despre

biodiversitatea plantei, despre relația om-natură.

Efectul economic pe care îl are turismul asupra economiei mondiale nu a întărziat să apară, odată cu

apariția noilor forme de turism( balnear, ecoturism, cultural) a început să se dezvolte rapid și

industria ospitalității, au apărut unitățile de cazare, s-au dezvoltat rețelele de telecomunicații și

transport, au început să apară specialiști în domeniu, oameni calificați, toate acestea având ca scop

valorificarea potențialului turistic pe care îl deține un stat, o zonă, o regiune, oamenii extinzându-și

foarte mult habitatul.

Nu a durat foarte mult până a început să se vadă această exploatare a mediului înconjurător, a apărut

poluarea, care a căpătat mai multe forme, mediului, apei, solului, fonică, estetică, au început

defrișările, numeroase specii de plante și animale au dispărut din cauza braconajului, influența

omului asupra mediului favorizând și producerea mai rapidă a factorilor de risc natural, moment în

care a apărut conceptul de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea durabilă este unul dintre cele mai importante concepte ale lumii moderne oferind un

cadru prin care se deschide o lume mai frumoasă, mai sănătoasă, mai bogată.Conceptul de

dezvoltare durabilă, pe cât de greu pare de definit pe atât este de ușor de implementat, este nevoie

doar de o mobilizare eficientă a tuturor comunităților, dezvoltarea durabilă nu face decât să

protejeze mediul înconjurător, sănătatea omului și aduce și beneficii economice.

Alegerea temei pentru această lucrare s-a dovedit inspirată, județul Harghita fiind unul dintre

județele României unde avem cadrul perfect pentru dezvoltarea durabilă a turismului, este un județ

care are munți, ape, văi, depresiuni, chei, peșteri, stațiuni balneoclimaterice etc.

Județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, capitol unde nu stă foarte bine,

infrastructura de transport, cazare și agrement este insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta

este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea

economică și socială turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valorificare, curiozitate,

oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată

Page 74: LICENTA Alimentatie si Turism

74

valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care dispune județul, principalele ocupații

ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a văzut anterior aduc prejudicii serioase

mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a dus la defrișări masive pe raza județului,

industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a apelor, aerului și solului, industria textilă care

a dus la mari consumuri de energie electrică, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri,

contribuind decisiv la poluare estetică a județului.

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita este concepută eficient, pe șase

direcții de dezvoltare, începând de la potențialul natural și construit și până la formarea și calificarea

oamenilor din industria ospitalității.Aceasta are ca scop buna funcționare dintre om și mediul

natural, relație, care, dacă este eficient valorificată aduce beneficii pentru toti cei implicați.

Județul Harghita poate deveni unul dintre cele mai vizitate județe dacă această strategie va fi

implementată la timp, corect, ceea ce îl face de altfel ușor de promovat pe viitor este:

Este o destinație turistică ieftină, comparativ cu județele vecine;

Are numeroase obiective naturale diversificate;

Numeroase izvoare minerale care au multiple moduri de utilizare;

Ospitalitatea oamenilor;

Posibilități de cazare în condiții bune și foarte aproape de locul de vizitat;

Potențial turistic ce poate fi promovat pe toată durata anului;

Dezvoltarea ecoturismului în zonă;

Turismul harghitean are nevoie de această startegie de dezvoltare durabilă pentru a putea evolua

economic și estetic pe harta turistică a României, fiind la ora actuală un județ ce nu este valorificat

așa cum ar trebui, nepăsarea fiind întâlnită de la simplii locuitori până la autoritățile cu putere de

decizie. Trebuie implementată ideea construirii și promovării conștiente a turismului, a tradițiilor, a

valorilor și a sănătății pentru că toate aceste elemente reprezintă de fapt ceea ce căutăm toată viața,

cunoaștere, bunăstare, recompensare, recunoaștere.

Page 75: LICENTA Alimentatie si Turism

75

BIBLIOGRAFIE

1. Bibirigea R.,Turismul durabil- oportunități și provocări, Editura Universitară,

București, 2006;

2. Bugă D., Iancu Silvia, Pișota I., Județele Patriei-Harghita, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, București 1976;

3. Camarda Adina ,Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în Țara Bârsei, Editura

Uranus, 2011;

4. Dumitrescu Adela, A. Nedelcu, Ecologie și Protecția Mediului, Editura Universității

Transilvania, Brașov, 2011

5. Florea M., Geografia Turismului, Ed.Universității Transilvania, Brașov, 2011;

6. Medlik A. Economic Importance of Tourisme, Revue de tourisme, No.Special,

1969;

7. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura

Economică, București, 2004;

8. Sessa A., Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp

9-15

9. Toti G., Timpul liber, Editura Politică, București, 1965, p 234;

10. ***Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, București, 1979;

11. ***Institutul Worldwatch , Starea lumii, Editura Tehnică , București, 1999;

12. ***Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare, 2007;

13. ***Planul județean de gestionare a deșeurilor-județul Harghita 2008-2013, 2007;

14. *** Analiza Oportunităților de afaceri în regiunea centru, din perspectiva dezvoltării

durabile, 2009;

15. *** Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita, 2009;

16. ***Planul de Amenajare Teritorială Harghita, 2012;

17. http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drum

ul_Apelor_Minerale.pdf;

18. www.ecomagazin.ro/definiții-si-pricipiile-dezvoltarii-durabile;

19. www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect

20. http://www.greenharghita.ro/

21. www.orasulbalan.ro;

22. www.prefecturahr.ro ;

23. www.scribd.ro/Analiza/SWOT;

24. www.viajoa.ro