Copyright@2018 Editura Hamangiu SRL

Edituri de prestigiu recunoscut in domeniul gtiintelor sociale CNATDCU

Toate drepturile rezervate Editurii HamangiuNicio parte din aceasti lucrare nu poate fi copiatifird acordul scris al Editurii Hamangiu

Editura Hamangiu:Str. Mitropolit Filaret nr.39-39A, Sector4, Bucure5ti, O.P.5, C.P.91Tel./Fax: 02'J..336.04.43; 03 1.805.80.21;V6nzdri : 021.336.01.25; 031..425.42.24E-mail: redactia@hamangiu.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiMOLDOVAN, CARMEN

Libertatea de exprimare : garantii gi responsabilitSli : ghid de standardeinternalionale gi europene / Carmen Moldovan. - Bucuregti : Editura Hamangiu, 2018

ls B N 978-606-27 - L24I-9

34

Carmen Moldovan

Libertatea de exprimare.

Ghid de standarde internationale gi europene

Garantii gi responsabilitdti

I tf,d,ttuaitannana:ynr 2018-

Cuprins

I. ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

$1. lmportanta gi funcliile libertdlii de exprimare

52. Ce este libertatea de exprimare?

$3. Unde este consacrati libertatea de exprimare?

$4. Accesul la internet gi libertatea de exprimare

il. LIBERTATEA DE EXPRIMARE LA NIVELUL ORGANIZATIEINATIUNILOR UNITEt

$1. Declaralia universald a drepturilor omului (1948). Pactulinternational cu privire la drepturile civile gi politice (1966)_ I

$2. Libertatea de exprimare este un drept absolut (nelimitat)? _ 11

$3. Are relevanld art. 19 din Pactul internalional cu privire ladrepturile civile gi politice pentru autoritdlile din RomAnia?_ 15

$4. Sesizdrile gi rapoartele Comitetului pentru DrepturileOmului lT

$5. Exemple din interpretarea Comitetului pentru DrepturileOmului

$6. Opinia Raportorului special pentru promovarea gi protejarealibertdlii de opinie gi de exprimare cu privire la propunerea delege din Franla pentru combaterea gtirilor false

$7. Alte reglementdri la nivelul ONU7.1. Convenlia internalionald privind eliminarea tuturor

formelor de discriminare rasiald7.2. Dreptul publicului de a 9ti. Principiiin legdturd cu

legislatia privind libertatea de informare

1

1

2

34

18

2526

28

III. CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR,

OMULUI- VIZIUNEA EUROPEANA RSUPNN LIBERTATII,DE EXPRIMARE 30

30$1 . Articolul 10 din Conventia europeand a drepturilor omului_$2. Principii care guverneazd libertatea de exprimare.

lnterpretarea datd de Curtea Europeani a DrepturilorOmului a art. 10 din Conventie

LIBERTATEA DE EXPRIMARE. GARANTII 9I RESPONSABILITATI

$3. Caracterul de drept sintezd al libertdlii de exprimare_$4. Libertatea de exprimare este un drept absolut sau

nelimitat, in viziunea europeand?

$5. Dispoziliile care consacrd libertatea de exprimare produc

efecte gi in relaliile dintre indivizi sau doar in cele dintreautoritdlile statului gi indivizi?

$6. Ce se include in libertatea de exprimare?6.1. Libertatea de a exprima opinii/Libertatea de opinie

-

346.2. Distinclia dintre,,afirmalii de fapt" (fapte) gi,judec5li

de valoare"6.3. Libertatea de a rdspdndi informalii gi idei (libertatea

de informare)6.4. Cuise

gi idei?aplicd dreptul de a difuza in mod liber informa{ii

39

6.5. Dreptul de a primiin6.6. Semnificalia clauzei

de radio gi televiziune6.7. Dreptul de acces la informalii, ca parte a dreptului

de a primi informalii6.8. Sunt protejate gi mijloacele tehnice de comunicare? _6.9. Ce semnificd termenii ,,fdrd frontiere" din art. 10?

6.10. Convenlia garanteaz6,un drept la replicd?6.1 1. Noliunea fake news are legdturd cu libertatea de

exprimare?6.12. lnternetul- legdtura cu dreptul de a primi informalii

gi idei6.13. Curtea Europeand a Drepturilor Omului aplicd

internetului principiile generale ale libertdlii de exprimare _526.14. Restricliile aplicate de Curte libertdliide exprimare pe

internet sunt aceleagi cu cele aplicate in cazul exprimdriiprin mijloacele tipdrite

6.15. Garanliile gi principiile aplicate pentru presa online _$7. Tipurile de discurs protejate (incluse in domeniul de

proteclie a libertilii de exprimare)7.1. Protectiaierarhizald a tipurilor de discurs7.2. Discursul politic Ai dezbaterile politice7.3. Discursul comercial

mod liber informalii gi idei_ 39de autorizare a intreprinderilor

33

3434

42454648

6262636465

41

51

5461

7.4. Presa gi discursul comercial

95

CU PRINS

7.5. Discursurile oficialilor7.6. Afirmatii fdcute in cursul procedurilor judiciare

7.6.1. Afirmatii ale avocatilor7.6.2. Alimatiiale altor participanli la procedurile

judiciare

7.7. Protestul public7.8. Mijloacele de informare in masd. Presa -,,cAine de

pazd" al societdtii democratice7.8.1. Presa - titular al libertdlii de exprimare. Etica

ziaristicd7.8.2. Problema responsabilitdlii jurnaligtilor - ce inseamnd

expresia ,,indatoriri 9i responsabiliteli" din art. 10parag. 1 din Convenlie?

7.8.3. Principii deontologice cu privire la activitateade presd in cadrul Consiliului Europei

7.8.4. Garantii speciale in legdturd cu activitatea depresd - confidentialitatea surselor de informare _ 807.8.4.1. Protectia impotriva obligdrii jurnaligtilor

de a dezvilui sursele de informare _ 807.8.4.2. Protectia fald de percheziliile efectuate

pentru identificarea surselor de informare alejurnaligtilor

7.8.5. Se aplicd acelagi grad de protectie in cazul surselorde informare a cdror identitate este cunoscutd?_ 86

7.8.6. Confidentialitatea materialelor jurnalistice gi

mijloacele de supraveghere in masd7'8'7.Cesanc!iunipotficonsideratelegitime?-

7.9. Exprimarea artisticd

$8. Tipurile de discurs excluse de la proteclie8.1. Limitele admisibile ale exprimdrii criticilor8.2. Discursul rasist8.3. Hate speech (discursul urii), ca limitd a libertdlii

de exprimare8.3.1. Ce se inlelege prin expresia ,,discurs al urii"

(hate speech)?8.3.2. De ce este importantd identificarea discursului

urii?

xrlr

676767

7074

76

8992949494

XIV LTBERTATEA DE EXeRIMARE. GARANTI gt REspoNsABrLrrATr

8.3.3. Fundamentele interzicerii limbajului urii la niveleuropean. Specificul Convenliei europene adrepturilor omului

8.3.4. Elementele analizate de cdtre Curtea Europeanda Drepturilor Omului8.3.4.1. Raportarea la contqxtul discursului _ 998.3.4.2. Raportarea la conlinutul discursului _ 1008.3.4.3.Discursulnega!ionistgirevizionist-1038.3.4.4. Alte reglementdri adoptate in cadrul

roper

Europeand impotriva Rasismului

8.3.5. Cadrul normativ al Uniunii Europene cu privirela rasism gixenofobie

$9. ldentificarea ingerinlelor statulu i in exercitarea principiul ui

libertdlii de exprimare

Consiliului Eu8.3.4.5. Comisia

gi lntoleranlei

105

107

108

1129.1'Ceinseamn5termenul,,ingerin!d,,dinart.10?-1129.2. Tipuri de restriclii ce pot fi aplicate libertdlii de

expflmare9.3. Restriclii prealabile asupra exercitdrii principiului

libertdlii de exprimare9.4. Obligaliile pozitive ce revin statelor in aplicarea

restrictiilor

113

115

$10, Factori care influenleazd propo(ionalitatea gi marjanalionald de apreciere in respectarea principiului libertdliide exprimare10.1 . Ce este marja nalionald de apreciere?10.2. Natura incdlcdrii principiului libertdlii de exprimare _ 12010.3. Severitatea

de exprimaresancliunii incdlcdrii principiului libertdlii

117

119119

10.4. ldentificarea altor mdsuri ce ar fi putut fi adoptatela nivelintern 125

10.5.Atitudineaconstantdaautorititilorna!ionale-126$11. Cerinlele de compatibilitate a ingerinlelor statului in

exercitarea principiului libertdlii de exprimare1 1.1. Condilia legalitdtii ingerinlelor1 1.2. Condilia legitimitdlii ingerinlelor

122

126126129

11.2.1. Presa gi proteclia informaliilor confidenliale_ 131

nu fi ofensat in credinlele religioase? 172

CUPRI NS

1 1.2.2. Menlinerea autoritdtii gi impa(ialitdlii puteriijudiciare, ca formd de restriclionare specificd aprincipiului libertdlii de exprimare

11.2.3. Este permisd transmiterea in direct a unorprocese?

11.2.4. Apdrarea ordinii publice

XV

136

137137

11.2'5'Protejareasdndtd!iigiapirareaordinii-1391 1.3. Condilia necesitdlii ingerinlelor. Principiul

propor!ionalitd!ii 1401 1.3.1 . Ce se inlelege prin termenul ,,necesar"? _ 14011 .3.2. Ce inseamnd expresia ,,societate democraticd"? _ 14411.3.3. Calomnia prin presd gi sanclionarea delictelor

de presd

$12. Raportuldintre libertatea de exprimare gi alte drepturifundamentale12.1. Protectia reputaliei, ca limitd a discursurilor critice,

in interpretarea Curlii Europene a Drepturilor Omului _15212.1.1. Distinctia intre,,declaralii de fapt'/,,afirmatii

de fapt" gi ,judecdli de valoare"12.1.2. Satira, ca manifestare admisibil5 a libertdtii de

expnmare 16212.1.3. Exercitarea cu bund-credinld a profesiei de

ziarist. Existd obligatia pentru ziarigti de a verificaafirmatiile?

12.1.4. Dreptul la reputatie beneficiazd de protectieegald, indiferent de titular? Apdrarea autorititii gi

imparlialitdlii puterii judecdtoregti12.2. Raporlul dintre libertatea de exprimare gi dreptul la

viatd privatd12.3. Raportul dintre libertatea de exprimare gi dreptul la

un proces echitabil 16912.3.1. Corelalia cu dreptul la apdrare12.3.2. Prezumtia de nevinovdtie

12.4. Raportul dintre libertatea de exprimare gi libertateacredinlelor religioase12.4.1. Conventia europeand garanleazd dreptul de a

150

152

153

164

165

166

169170

172

XVI LIBERTATEA DE EXPRIMARE. GARANTII $I RESPONSABILITATI

12.4.2. Afirmarea dreptului de a nu fi jignit in privinlacredinlei religioase, ca limitd a libertdlii deexprimare

12.4.3. Care sunt diferentele dintre blasfemie gi urape motive de religie?

IV. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNIIEUROPENE. DIFERENTELE FATA DE CONVENTIAEUROPEANA A ONEPiURILOR OMULUI ,

173

175

180180

196

198201

202

$1. Articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale

$2. Libertatea de exprimare prevdzutd de Carta drepturilorfundamentale este un drept nelimitat sau absolut? _ 181

$3. Cui se adreseazd dispoziliile Cartei drepturilorfundamentale?

$4. Care sunt remediile in cazulincdlcdrii Cartei drepturilorfundamentale?

$5. Exemple din interpretarea CurJii Europene de Justiliea art. 11 din Cartd

$6. Care este raportul dintre dispoziliile Convenliei europenegi cele ale Cartei drepturilor fundamentale?

$7. De ce este importantd libertatea de exprimare pentruUniunea Europeand?

$8. Libertatea de exprimare gi proteclia datelor personale.Dreptul la uitare

V. CONVENTIA AMERICANA A DREPTURILOR OMULUI,

$1 . Articolul 13 din Conventia americand

$2. Este domeniul de aplicare a principiului libertdlii deexprimare mai extins in Conventia americand, in raportcu alte texte internationale?

$3. Condiliile in care pot fi aplicate restriclii libertdlii deexprimare gi deosebirile fald de reglementareaeuropeana

$4. Exemple din interpretarea datd de Curtealnter-Americand

$5. Dreptul la replici gi dreptul de a cere rectificdri

$6. Concluzie cu privire la particularitdlile protecliei

182

182

183

185

187

188

192192

193

americane a libertdlii de exprimare Iibert5lii de exprimare

CUPRI NS

vr. CARTA AFRTCANA A DREPTURTLOR OMULUIgtPOPOARELOR

$1. Specificul reglementdrii africane

$2. Declaratia principiilor cu privire la libertatea de exprimarein Africa

$3. Cooperarea dintre Curtea Africand a Drepturilor Omului gi

Popoarelor 9i UNESCO pentru protejarea libertdlii deexprimare

$4. Exemple din interpretarea datd de Curtea Africand

$5. Comisia Africand a Drepturilor Omului gi Popoarelor _$6. Raportorul Special pentru Libertatea de Exprimare gi

Accesul la lnforma{ii

v[. oRGANTZATTA PENTRU SECURTTATE $r COOPERAREIN EUROPA

$1. Actele adoptate in cadrul OSCE cu privire la libertatea deexprimare

$2. Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei

VIII. LIBERTATEA DE EXPRIMARE IN CONSTITUTIA,

ROMANIEI

$1. Reglementarea libertdlii de exprimare in ConstituliaRomAnieiDreptul la replicdLibertatea de informare

IX, LIBERTATEA DE EXPRIMARE IN CONSTITUTIASTATELOR UNITE ALE AMERICII

$1. Specificul reglementdrii din sistemuljuridic al StatelorUnite ale Americii

$2. PrimulAmendament al Constituliei Statelor Unite aleAmericii

$3. Libertatea de exprimare este absolutd sau relativd inStatele Unite?

$4. lnitierea aplicdrii Primului Amendament gi a principiuluilibertdlii de exprimare

$5. Criteriul pericolului clar gi iminent in aplicarea principiului

XVII

203203

205205209

204

209

211

211213

215

215218218

220

220

221

223

223

225

s2.s3.

LIBERTATEA DE EXPRIMARE. GARANTII SI RESPONSABILITATI

Libertatea de exprimare a preseilnterpretarea permisivd a libertdlii de exprimare nu

semnificd recunoagterea unui drept de a calomnia

$8. Confidenlialitatea surselor de informare ale jurnaligtilor_$9. Obscenitatea - limitd a aplicdrii principiului libertdlii de

expnmare

$10. Principiul neutralitdfii aplicat libertdlii de exprimare _232$11. Calomnia colectivd - limitd a libertdlii de exprimare _ 235

$12. Limite ale domeniuluide proteclie a PrimuluiAmendament - lipsa consacrdrii accesului la informaliigi a dreptului la replici

$13. Primul Amendament gi folosirea internetului gi aretelelor de socializare

$14. Principiul libertdlii de exprimare - particularitatilePrimului Amendament fald de prevederile europene _ 238

BIBLIOGRAFIE

s6.$7.

227

228230

231

236

237

241

t.

ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

S1. lmportanla ti funcliile libertilii de exprimare

Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului ce are maimulte funclii sociale, pe cel pulin doud planuri (colectiv gi individual), deoarecereprezintd in acelagi timp atAt o conditie esenliali a societdtii democraticeprezente, precum gi una necesard pentru existenla gi manifestarea libertdliide gAndire gi pentru critica congtiinlei de sinell1.

Exprimarea opiniilor gi ideilor seruegte realizdrii unui scop social, deoarececonstituie un mijloc prin care persoanele interactioneazd unele cu altele, sedestdinuie, comunicd idei, opinii, gAndurigisentimente, construiesc legdturi,transmit mesaje in diferite forme gi modalitdli, creeazd, opere artistice gi

astfel suslin o ordine sociald variatd gi ampld. lmplicatii deosebite alelibertdlii de exprimare se manifestd in viala politicd, dar gi in modalitateade derulare a activitdlii autoritdlilor publice in general, deoarece aceastaare un rol esenlial in formarea unei opinii publice corect informate, a voinleicolective, gi furnizeazd un mecanism eficient de comunicare cu guvernulgi de verificare a acestuia.

Protejarea efectivi a libertdlii de exprimare prin intermediul dreptuluieste justificati, pe de o parte, de impor.tanta gi valoarea deosebitd pe careacestea le prezintd, cu scopul de a urma crearea cadrului de exercitaregi manifestare a componentelor acestora, iar, pe de altd parte, stabilegteremediile ce pot fi folosite in situaliile in care existenla sa este negatd oriexercitarea acesteia este in mod substanlial redusd sau afectatd. in acestecazuri, se poate pune ?n disculie nu doar consecinla juridicd a nerespectdriidispoziliilor legale care le consacrd, ci, in funclie de natura gi gravitateaincdlcdrii, poate compromite capacitatea umand de a se dezvolta.

t1r C. Mor-oovnv, Libertatea de exprimare. Principii. Restric{ii. Jurisprudenld,Ed. C.H. Beck, Bucuregli,2012.

2 LTBERTATEA DE EXeRTMARE. GARANTT gr RESpoNsABrLrrATr

52. Ce este libertatea de exprimare?

Libertatea de exprimare poate fi, in general, asociatd cu drepturilede comunicare gi cunoagte o varietate de denumiri: libert6 d'expression,freedom of expression, freedom of speech, libeftate de comunicare, libertatede informare. Aceasta este descrisd ca libertate a cuvAntului, libertate apresei, libertate de asociere gi de intrunire, libertate academicd gi artisticdttr.

Datoritd sferei cuprinzdloare a termenului exprimare, cuvAnt (speech)gi posibilitilii apariliei de interese opuse importante, s-a manifestat o grijddeosebitd cu privire la proiectarea conlinutului libertdlilor de comunicare intoate statele cu o culturd constitulionald sofisticatd de proteclie a drepturiloromuluit2l.

Dezvoltarea internetului, a mijloacelor gi tehnologiilor de comunicaret3l,care permit transmiterea de mesaje, informalii gi idei foarte facil, in toatdlumea, fiind un spaliu liber de circulalie a ideilor, influenleazd in mod ceftmai multe drepturi 9i libertSli fundamentale, printre care gi exercitarealibertdlii de exprimare.

lnfluenla este in principiu pozitivd, prin facilitarea accesului la informaliigi idei, fdrd limite de spaliu gitimp, insd aceste caracteristici pot avea gi

implicalii negative chiar asupra libertdlii de exprimare, atAt prin intensificareafenomenului de dezinformare numit fake news, pe de o parte, cAt gi prinpromovarea discursurilor rasiste, discriminatorii, care instigd la violenld,denumite generic hate speech gi care nu sunt incluse in domeniul deproteclie a libertdlii de exprimare in Europa, in mod deosebit ori in Africasau Australia. O abordare diferitd se gdsegte in Statele Unite ale Americii,unde discursul pe care il putem incadra in noliunea de hate speech,tdrdafiinsolit de acte de violentd, nu este exclus de la proteclia constitulionaldamericand (reprezentatd de First Amendment laConstitutia Statelor Uniteale Americii).

t1l J. AroRrenrsrvBnzovrNA, H. Gnuorr'r, J.-P. MancuEr'rnuo, Sr. Rrnrs, Fn. Suone, Dictionnairedes Droits de I' homme, Presse Universitaire de France, Paris, 2008, p. 498-499.

t2r Fn. Scnauen, Freedom of Expression Adjudication in Europe and America: A CaseStudy in Comparative ConstitutionalArchitecture, Comparative Constitutional Architecture,Harvard University, John. F. Kennedy Shool of Government, Faculty Research WorkingPapers Series, February 2005, p. 4; Sr.J. Hevr,reru, Righting the Balance: An lnquiry intothe Foundations and Limits of Freedom of Expression, Boston University Law Review,vol.78, 1998, p. 1316.

I3r Pentru o analizd, detaliatd cu privire la implicatiile internetului, a se vedeaC.T. Urcuneenu, lmplicaliile lnternetuluiin viala juridicd, in Analele UniversitSlii ,,Al.l. Cuza'din lagi, $tiinle Juridice, Tomul LXlll, nr. 11,2017, p. 1-20.

I, ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE 3

AvAnd in vedere distincliile in acest domeniu, in prezenta lucrare vomtrece in revistd principalele caracteristiciale sistemuluiamerican de protecliea drepturilor omului, cu indicarea deosebirilor fald de standardele comuneaplicabile in Europa.

ln acest context, se pune ?ntrebarea dacd, cum giin ce mdsuri poate ficontrolat continutul mesajelor 9i comunicdrilor publice de pe internet,in vederea limitdrii rdspAndiriide mesaje incompatibile cu principiile libertSliide exprimare.

Recent, un Raport special al RaporTorului special pentru promovarea giprotejarea libertdliide opinie gia libertd,tiide exprimare, din cadrul ConsiliuluiONU pentru Drepturile Omuluitll, aanalizalimplicatiile restrictiondriide cdtrestate sau de cdtre companii a conlinutului afigat pe internet sau distribuit peinternet, avAnd in vedere rdspAndirea largd a mesajelor de intoleranld, adezinformdrii, hate speech, folosirea internetului pentru sustinerea actelorteroriste, precum gi posibilitdlile existente pentru angajarea rdspunderiijuridice a persoanelor implicate in difuzarea unor astfel de mesaje.

Raportul nu conline mdsuri cu caracter obligatoriu pentru state, cio analizd detaliatd gi fundamentatd asupra fenomenelor negative careinfluenteazd libertatea de exprimare pe internet, precum gi asupra riscurilorpe care le poate avea asupra exercitdrii libertdlii de exprimare in cazulincare vor fi aplicate restriclii disproportionate, la alegerea discrelionari aautoritdtilor statului, deoarece aplicarea cenzurii prealabile este interzisdgi consideratd incompatibild cu, principiul libertalii de exprimare.

53. Unde este consacratd libertatea de exprimare?

lnteresul statelor de a consacra gi proteja libertatea de exprimare a fostmaterializatd prin adoptarea, la nivel internationaluniversal (cu aplicabilitatepentru toate statele) 9i la nivel regional, a unor tratate internalionale deprotejare a drepturilor fundamentale in care au fost incluse gi dispozitiispeciale avAnd ca obiect libertatea de exprimare. Totodatd, pe lAngddispoziliile din convenlii cu caracter obligatoriu pentru statele pdrli, incadrul organizatiilor internationale au fost adoptate gi documente carein general poarta denumirea de rezolutii sau declaratii care nu au fortd

I1t Report of the Special Rapporteur on the promotion and protection of the right tofreedom of opinion and expression, Human Rights Council Thirty-eighth session, 1Biunie-6 iulie 2018, disponibil la adresa:

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G1 81210119/pdtlG1821019.pdf?OpenElement (accesat la 20 octombrie 2018).

4 LTBERTATEA DE EXPRTMARE. GARANTil tt REspoNsABtLtrATt

juridicd obligatorie (gi sunt desemnate generic prin denumirea soft lawl, darcare sunt importante pentru definirea elementelor ce constituie libertateade exprimare gi relevd atagamentul statelor pentru valorile gi drepturileconsacrate.

Un astfel de exemplu este Declaralia universald a drepturilor omului,adoptatd la 10 decembrie 1948 de cdtre Adunarea Generald a ONU, actinternalional la care se referd toate convenliile internationale de protejarea drepturilor fundamentale, devenind astfel un reper pentru consacrareaacestui domeniu. Din acest motiv, gi prezenta lucrare va avea in vederegarantarea libertdlii de exprimare prin Declaralia universald.

54. Accesul la internet;i libertatea de exprimare

incd din anul '1996, Comisia Europeand a subliniat rolul gicaracteristicilepe care le prezintd internetul ca mediu de comunicare gi, in ciuda poziliondriiin timp a acestei calificdri, apreciem ci este relevantd giin prezent:

,,O caracteristicd unicd a internetului este cd functioneazd simultanca mediu pentru publicare gi pentru comunicare. Spre deosebire demass-media tradilionata;iinteahetuf.,ij alu.ori2eaza o,,Vaii6ate Oe moduii,.]]].

de comunicare: <unul la unu!", "unul la mu!f!11,,.,1;mr.ilii 1a.,,,m_ulrtilt,,Un l

utilizator de internel poate (vorbi,, sau *ascul@tihteiichlmbabi!. in)o.{cemoment, receptorul mesajului poate gi devine furnizor de continut, dinproprie initiativd sau prin ((repUbtidarealiionlinutulUiunui te(:,.,,f nte1netUt,,,,,,,

este, prin urma!:ei,,,radical,.diferitde.rrdif:u2A'ieA,,lraqlionale (a programelorde radio gi televiziune - n.n.). De asemenea, acesta diferd radical deserviciile traditionale de telecomunicalie. Trecerea constantd de la "modulpublic" la "modul de comunicare privat" - doud moduri reglementate inmod tradilional de regimurijuridice foarte diferite - constituie una dintreprincipalele provocdri ale reglementdrii internetului"tll.

Legdtura dintre libeftatea de exprimare gi internet a constituit preocupareaconstantd a mai multor institulii internationale, in cuprinsul prezentei lucrdriurmAnd sd aducem in disculie cele mai relevante aspecte ale acestora,fie cd sunt incluse in categoria soft law sau reprezintd interpretdri date

tll Commission of the European Communities, Communication from the Commissionto the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and theCommittee of the Regions, lllegal and harmful content on the lnterne[ 16.10.1996,COM(96) 487,p.8, http://aei.pitt.edu/5895/1/5895.pdf (accesat la 20 octombrie 2018).

I. ASPECTE GENERALE INTRoDUCTIVE 5

de Curtea Europeand a Drepturilor Omului, ca instanld reprezentativd inprivinta protejdrii libertdlii de exprimare in spaliuljuridic european.

La nivel international nu a fost adoptat un tratat internalional comprehensivcare sd reglementeze aspectele juridice ale utilizirii internetului, agadar,este dificil de afirmat dacd incheierea unui astfel de instrument esteposibild sau in mod real utild in prezent, avAnd in vedere aparilia maimultor instrumente soft lawla nivel universal gi regional, celraleazd, diferiteniveluri ale interactiunii internetului in raporturile juridice dintre particulari,cu un pronuntat caracter de interdisciplinaritate.

ln anul 201 1, Raportorul Special pentru promovarea gi protejareadreptului la libertatea de opinie gi de exprimaretll, din cadrul Consiliuluipentru Drepturile Omuluial Organizaliei Naliunilor Unite, Frank La Rue, asubliniat faptul cd accesul la internet nu este incd recunoscut ca un dreptal omului, dar cd statelor le revine obligalia pozitivd de a crea un mediufavorabil care sd permitd exercitarea,dreptului la libertatea de exprimare

9i de opinie de cdtre toate persoanele, ceea ce implicd stabilirea unorpolitici efective giconcrete care sd asigure accesul universal la internetl2l.

Aceastd pozilie accentueazd importanla internetuluiin prezent, dar gi

necesitatea de adaptare la noile cerin!e. AnalizAnd implicaliile textului art. 19din Declaratia universald a drepturilor omului gi din Pactul internalionalcu privire la drepturile civile gi politice, prin includerea mentiunii cd oricepersoand are dreptul sd se exprime prin orice fel de mijloace media,Raportorul Special a subliniat cd la momentul redactdrii dispoziliilor analizale,s-a avut in vedere includerea gi adaptarea viitoarelor evolulii ale mijloacelortehnice prin care persoanele igi vor putea exercita dreptul la libertateade exprimare, prin urmare, cadrul general al drepturilor omului a rdmasrelevant 9i in egald mdsurd aplicabil giformelor de comunicare din prezent,inclusiv in ceea ce privegte internetull3l.

t1l Repori of the Special Rapporleur to the General Assembly on the right to freedomof opinion and expression exercised through the lnternet, N661290,10.08.2011,

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N1 11449/78/PDFIN 1 144978.pdf?OpenElement (accesat la 20 octombrie 2018).

I't Report of the Special Happorteur to the General Assembly on the right to freedomof opinion and expression exercised through the lnternet, N661290, 10.08.201 1 ,

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N1 11449/78/PDFlNl 144978.pdf?OpenElement (accesat la 20 octombrie 2018).

Ist Report of the Special Rappofteur to the General Assembly on the right to freedomof opinion and expression exercised through the Internet, N661290, 1 0.08.201 1 , parag.21 ,

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N1114491781PDFlN1144978.pdf?OpenElement (accesat la 20 octombrie 2018).

6 LTBERTATEA DE EXPR|MARE. GARANTil tt REspoNSABtLtrATt

Din cuprinsul concluziilor Raportorului Special, rezull6. cd legdtura deconexitate dintre libertatea de exprimare gi elementele sale componente

9i internet este neechivocd gi nu necesiti practic nicio demonstratie. Cao recunoagtere gi subliniere a acestei intercondiliondri, Comitetul pentruDrepturile Omuluidin cadrul Organizaliei Naliunilor Unite (Human RightsCommittee), in cadrul Comentariului general nr. 34 la art. 19 din Pactulinternalional cu privire la drepturile civile gi politicetlt, din 2011, care ainlocuit Comentariul general nr. 10la acelagi articol, a atras atenlia statelorpd(i la Pactul internalional cu privire la drepturile civile gi politice asupraevoluliei tehnologiilor informatiei gi comunicaliilor, cum sunt internetul gi

sistemele electronice mobile de diseminare a informaliilor, care au modificatcomunicarea din intreaga lume gi au creat o relea globali a schimbului deideigi opiniice nu se bazeazd pe intermediariitraditionaliai mass-mediat2l,constatdri ce nu sunt caraclerizale prin elemente de noutate.

in schimb, Comitetul pentru Drepturile Omului prevede cd statele ar trebuisd ia toate mdsurile pentru a proteja independenla acestor noi mijloace gi aasigura accesul indivizilor la acestea, ceea ce reprezintd o abordare nouddin paftea unor institulii internalionale, urmare a congtientizdrii influenleiinternetuluiin foarte multe aspecte ale interacliunii umane gi a modalitdlilorde incheiere a raporturilor juridice din anumite domenii, inclusiv in ceea ceprivegte exercitarea libertalii de exprimare, informare gi de opinie.

Aceastd menlionare expresd in cuprinsul Comentariului general nr. 34,degi poate pdrea fireascd, nu trebuie neglijatd ca semnificatie, deoarecetn domeniul de aplicare a art. 19 din Pactul internalional cu privirela drepturile civile este inclusd nu doar libertatea de exprimare, ci gi

mijloacele tehnice prin care aceasta este exercitatd, ceea ce subliniazdlegdtura foarte strAnsd dintre internet gi exprimare, legdturd ce determindun nivel de proteclie sporit in cazul exprimdrii pe internet, in comparaliecu protejarea doar a libertdlii de exprimaretsl.

Pentru o expunere detaliata a dezbaterilor care au avut loc la negocierea Pactuluiinternalional cu privire la drepturile civile gi politice gi a conlinutului art. 19, a se vedeaM. Ler.ro, Toward an lnternational Law of the lnternef, in Harvard lnternational LawJournal, vol. 54, nr.212013, p. 404-407.

I1r Human Rights Commillee, General comment No. 34. Article 19: Freedoms ofopinion and expressrbn (CCPR |C/GC/34),102nd session, Geneva, 11-29 iulie2011. Textuleste disponibil la adresa: http://www2.ohchr.org/english/bodies/lrrcldocs/gc34.pdf (accesatla 20 octombrie 2018).

t2r A se vedea parag. 11 gi 12 din Comentariul general nr. 34.t3r M. Laruo, op. cit., p.394.

I. ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

Aceeagi perspectivd a fost afirmati gi in cadrul UNESCOIIr, care arecunoscut potenlialul de dezvoltare gi evolutie al internetului, precum gifaptul cd reprezintd o resursd fdrd precedent de informatii, ce deschide noioportunitdli pentru comunicare gi, in acest context, apare fireascd aplicareaprincipiilor libertdlii de exprimare gi a drepturilor omului pentru comunicareape internet gi pentru toate tipurile de platforme media, deoarece acestea vorcontribui la dezvoltarea democratiei gi a dialoguluil2l, astfel cd Organizatiapromoveazd ideea universalitdtii internetului, cu respectarea regulilordrepturilor omului. Aceastd idee este completatd de afirmalia Consiliuluipentru Drepturile Omului din cadrul ONU, cd aceleagi drepturi protejateoffline trebuie sd fie protejate 9i online, in mod special, libertatea deexprimare, care se aplicd indiferent de frontiere gi prin orice tip de mijloacede comunicare, la alegere, astfel cum se prevede in art. 19 din Declaratiauniversald a drepturilor omului gi din Pactul privind drepturile civile 9i politicetel.

UrmAnd aceeagi conceptie, la nivelul Consiliului Europei, HecomandareaComitetului de Minigtri cdtre statele membre cu privire la libertateainternetululai din 201 6, mentione azd cd dispozitiile Convenliei europenea drepturilor omului se aplicd atAt pentru discursurile offline, cAt gi pentrucele online, gi ce statelor membre ale Consiliului Europei le revin obligaliinegative 9i pozitive pentru respectarea, protejarea gi promovarea drepturilorgi libertdlilor fundamentale pe internettsl.

ln sensul acestei Recomanddri, noliunea de libertate a internetuluisemnificd exercitarea pe internet a drepturilor omului gi a libertdlilorfundamentale, precum gi protejarea lor in con{ormitate cu Conventiaeuropeand gi cu Pactul internalional privind drepturile civile gi politice,astfel cd statele membre ale Consiliului Europei trebuie sd implementeze

I1l Organizalia Naliunilor Unite pentru Educalie, gtiinld gi Culturd.r2r United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, Freedom of

Expression and the lnternet,2016, p. 17-20, disponibil la adresa: https://en.unesco.org/themes/freedom-expression-internet (accesat la 20 octombrie 201 8).

Isr Human Rights Council, The promotion, proteqtion and enjoyment of human rightson the lnternet, NHRC/201L 13, 29 iunie 2012, disponibild la adresa:

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC1LTD1G12ll47/101PDFlG1214710.pdf?OpenElement (accesat la 20 octombrie 2018).

Iar A se vedea Recommendation CM/Rec(2016)5 of the Committee of Ministers tomember States on lnternet freedom, Adopted by the Committee of Ministers on 13 April2016 at the 1253rd meeting of the Ministers' Deputies, disponibild la adresa:

https://search.coe.inVcm/Pages/result_details.aspx?Objectld=0900001680641Sfa(accesat la 20 octombrie 2018).

tst ldem, parag. 1.

8 LTBERTATEA DE EXeRIMARE. cARANTT tr REspoNsABtLtrATt

standardele Convenliei giale Consiliuluiin privinla internetuluitllce trebuiesd stea la baza inlelegerii internetului gi implicaliilor acestuia, de o manierdextensivd.

La nivelul Uniunii Europene, Consiliul a subliniat caracterul de intercon-dilionare dintre libertatea de exprimare gi informare gi celelalte drepturifundamentale, dar gi necesitatea protejerii acestora gi in mediul online,printr-un ghid adoptat in anul 2014, EU Human Rights Guidelines onFreedom of Expression Online and Offlind2l, instrument juridic soft lawa cdrui relevanld este congtienlizarea implicaliilor juridice ale internetuluiin privinta exercitdrii libertdlii de exprimare gi de informare gi aplicareastandardelor internationale deja stabilite in aceastd privin!d.

I1t ldem, parag. 1. Comitetul de Minigtri a adoptat mai multe recomanddri 9i declaratiiin domeniul libertdlii comunicdrii pe internet. AsIlfel, Declaralia cu privire la drepturileomului gi statul de drept in societatea in;formalionald, CM (2005)56 din 13 mai 2005,recunoagte in preambul cd,,accesul limitat sau lipsa de acces la [tehnologiile informalieigi comunicaliei (TlC)l pot priva persoanele de capacitatea de a-gi exercita pe deplindrepturile lor fundamentale". ln cuprinsul Declaraliei se stipuleazd cd libertatea deexprimare, de informare 9i de comunicare trebuie respectatd intr-un mediu digital la felca intr-un mediu non-digital gi cd nu trebuie supusd altor restrictii decAt cele prevdzutela art. 10 din Gonventia europeand a drepturilor omului pentru simplul motiv cd seexercitd in format digital. Aceeagi cerinld a fost anterior precizatd in cuprinsul Declaraliei,,Libertatea comunicdrii pe lnternet", adoptate de Comitetul de Minigtri la 28 mai 2003,la a 840-a reuniune a Delegafilor Minigtrilor, in care este mentionat principiul conformcdruia statele membre nu ar trebui sd supund continutul dif uzat pe lnternet unor restricliicare le depdgesc pe cele aplicabile altor mijloace de difuzare de conlinut.

Recomandarea CM/Rec(2007)16 cu privire la mdsurile de promovare a valoriiseruiciului publical intemetului, adoptatain200TdecetreComitetul Minigtrilor, aanalizalprobleme legate de accesibilitatea internetului 9i categoriile de restriclii permise.Recomandarea ClvVRec(2007)11 privind promovarea libertdlii de exprimare gi de informarein noul mediu de informare gi de comunicare a subliniat ideea libertdlii de comunicarepe internet.

Recomandarea CM/Rec(2008)6 din 2008, a Comitetului de Minigtri cuprinde liniiledirectoare cu privire la utilizarea 9i controlul filtrelor de internet pentru a exercita gi a sebucura pe deplin de libefiatea de exprimare gi informare. Recomandarea CM/Bec(2012)3privind proteclia drepturilor omului in contextul motoarelor de cdutare, adoptatd la4 aprilie 2012, subliniazd cd ,,motoarele de cdutare permit publicului din intreaga lumesd caute, sd primeascd 9i sd comunice informalii, idei gi alte conlinuturi, 9i in specialsd aibd acces la cunogtinle, sd participe la dezbateri gi la procesele democratice".

I2r Council of the European Union, EU Human Right. Guidelines on Freedom ofExpression Online and Offline, Foreign Affairs Council meeting, 12mai2014, disponibildla adresa:

https://eeas.europa.eu/sites/eeas/f iles/eu_human_rights_guidelines_on_f reedom_of_expression_online_and_off li ne_en. pdf (accesat la 20 octombrie 20 1 B).

il.LIBERTATEA DE EXPRIMARE LA NIVELUL

ORGANIZATIEI NATIUNITOR U NITE

51. Declaralia universal; a drepturilor omului (1948). Pactulinternalional cu privire la drepturile civile si politice (1966)

in dreptul internalional al drepturilor omului, libertatea de exprimarereprezintd un drept esential, insd nu are cu caracter nelimitat, fiind posibildrestriclionarea exerciterii acestuia, in cazurile gi cu respectarea condiliilorprevdzute de reglementdrile internationale sau nationale. O caracteristicdgenerale a instrumentelor internaliondle ce garant;azd libertatea de expri-mare constd in structura dispoziliei care le consacre normativ, in sensulcd odatd cu descrierea conlinutului dreptului sunt reglementate gi clauzelelimitative ale exercitdrii acestuia.

AvAnd in vedere cd unul dintre principiile giscopurile existenlei OrganizalieiNaliunilor Unite este protejarea drepturilor gi libertdlilor fundamentaletll, cd

i1l Acest principiu este mentionat in mod expres in art. 1 pct. 3 din Carta OrganizalieiNaliunilor Unite in urmdtoarea formulare: ,,Scopurile Naliunilor Unite sunt urmdtoarele:(...) 3. Se realizeze cooperarea internalionald in rezolvarea problemelor internalionalecu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea gi incurajarearespectdrii drepturilor omului gi liberidlilor fundamentale pentru toli, fdrd deosebire derasd, sex, limbd sau religie".

Carta Naliunilor Unite a fost semnatd la San Franciscola26 iunie 1945, la incheiereaConferintei Naliunilor Unite, gi a intrat in vigoare la 24 octombrie 1945. Amendamentelela art. 23,27 si 61 ale Cartei au fost adoptate de Adunarea Generald la 17 decembrie1963 gi au intrat in vigoare la 31 august 1965. Un alt amendament la art. 61 a fost adoptatde Adunarea Generald Ia 20 decembrie 1971 gi a intrat in vigoarela24 septembrie 1973.Amendamentul la art. 109 adoptat de Adunarea Generall,la20 decembrie 1965, a intratin vigoare la 12 iunie 1968. Amendamentul la art.23 sporegte de Ia unsprezece lacincisprezece numdrul membrilor Consiliului de Securitate. Amendamentul la arl.27dispune cd hotdrdrile Consiliului de Securitate in probleme de procedurd sd fie luate cuvotul afirmativ a noud membri (anterior gapte), iar hotdrArile sale asupra oricdror altechestiuni si fie luate cu votul afirmativ a noud membri (anterior gapte), cuprinzAnd 9ivoturile concordante ale celor cinci membri permanen,ti ai Consiliului. Amendamentul laart. 61, care a intrat in vigoare la 31 august 1965, sporegte de la optsprezece la douizecigi gapte numdrul membrilor Consiliului Economic Ai Social. Urmdtorul amendament laacest articol, care a intrat in vigoare la 24 septembrie 1973, sporegte de la doudzeci gigapte la cincizeci €i patru numdrul membrilor Consiliului. Amendamentul la art. 109, care