Libera Circulatie a Muncii

download Libera Circulatie a Muncii

of 1

  • date post

    06-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    224
  • download

    0

Embed Size (px)

description

drept

Transcript of Libera Circulatie a Muncii

UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE DREPTREZUMATUL TEZEI DE DOCTORATLIBERA CIRCULAIE A FOREI DE MUNC NUNIUNEA EUROPEAN. PERSPECTIVELE ROMNIEIConductor stiin_ific:Prof. univ. dr. ALEXANDRU ATHANASIUDoctorand:TUDOR-CRISTIAN CHIRI_BUCURESTI20122CUPRINSUL TEZEI DE DOCTROATPREAMBUL evoluia liberei circulaii a forei de munc de la origini pn n prezentCAPITOLUL 1. Legislaia comunitar si internaional privind statutul de lucrtor.Noiune, trsturi definitorii1.1. Conceptul de lucrtor n legislaia comunitar din perspectiva liberei circulaii alucrtorilor n Uniunea European1.2. Conceptul de lucrtor n legislaia comunitar din perspectiva reglementrilor dindomeniul securitii sociale1.3. Conceptul de lucrtor n legislaia internaionalCAPITOLUL 2. Drepturi recunoscute lucrtorului migrant de legislaia Uniunii Europene2.1. Drepturile de iesire, intrare si sedere ale lucrtorilor care provin din alte state membre.Aspecte procedurale. (Directiva nr. 2004/38)2.2. Egalitatea de tratament a lucrtorului migrant cu lucrtorii naionali (Regulamentul nr.492/2011)2.3. Dreptul lucrtorului migrant de a rmne ntr-un stat membru dup ce a fost angajat nacel stat (Directiva nr. 2004/38)2.4. Drepturi acordate membrilor de familie ai lucrtorului migrant2.5. Alte drepturi acordate lucrtorilor migraniCAPITOLUL 3. Reglementri privind securitatea social acordat lucrtorilor care sidesfsoar activitatea n alt stat membru3.1. Principiile care stau la baza prevederilor privind securitatea social acordat lucrtoruluimigrant3.2. Determinarea legislaiei aplicabile3.3. Reglementarea acordrii prestaiilor pe termen scurt3.4. Reglementarea acordrii prestaiilor pe termen lung3.5. Simplificare si modernizare n materia securitii sociale nouti aduse deRegulamentul nr. 883/20043.6. Armonizarea legislaiei romnesti n domeniul coordonrii sistemelor de securitatesocial cu reglementrile comunitare n domeniu3.7. Adaptarea sistemului instituional din Romnia la prevederile regulamentelor comunitarepentru coordonarea sistemelor de securitate socialCAPITOLUL 4. Excepii de la principiul liberei circulaii a forei de munc4.1. Angajarea n administraia public4.2. Limitri pe motive de ordine public, securitate public si sntate public4.3. Aspecte proceduraleCAPITOLUL 5. Implicaii ale liberei circulaii a lucrtorilor asupra pieeiforei de munc din Romnia5.1. Regimul aplicabil lucrtorilor din alte state membre ale Uniunii Europene n Romnia5.2. Libera circulaie a lucrtorilor din Romnia n alte state membre ale Uniunii Europene3CAPITOLUL 6. Analiza practicii judiciare recente a Curii Europene de Justiie ndomeniul liberei circulaii a forei de munc6.1. Cazul Metock si alii (2008) privind dreptul de intrare si sedere pe teritoriul unui statmembru al soului/soiei unui cetean european provenind dintr-un stat ter, care nu amai domiciliat anterior n alt stat membru6.2. Cazul Ioannidis (2005) privind dreptul la ajutor de integrare profesional al unui ceteanal unui alt stat membru care si-a definitivat studiile n acel stat6.3. Cazul Ioannidis (2005) privind dreptul la ajutor de integrare profesional al unui ceteanal unui alt stat membru care si-a definitivat studiile n acel stat6.4. Cazurile Ibrahim si Teixeira (2010) privind dreptul de sedere n statul membru gazd alprintelui avnd n grij copilul unui lucrtor migrant care beneficiaz de educaie n acelstat6.5. Cazul Bernard (2010) privind compatibilitatea schemelor de compensare pentru formareexistente n sport cu libera circulaie a sportivilor profesionistiCAPITOLUL 7. Instituii juridice noi n domeniul n materia liberei circulaii a forei demunc7.1. Portabilitatea pensiilor suplimentare7.2. Flexisecuritatea munciiPERSPECTIVEANEXEAnexa 1. Fluxul de lucrtori migrani n unele state membre U.E. n perioada 2000-2009Anexa 2. Fora de munc strin n unele state membre U.E. in perioada 2000-2009Anexa 3. Totalul populaiei statelor membre U.E. si S.E.E. raportat la populaia rezident cenu are cetenia statului respectiv (2010)Anexa 4. Imigraia n funcie de cetenie n statele membre U.E. si S.E.E. (2009)Anexa 5. Numrul de imigrani la mia de locuitori n statele membre U.E. (2009)Anexa 6. Procentul non-cetenilor n totalul populaiei statelor membre U.E. (2010)PRACTICA JUDICIAR A CURII DE JUSTIIE EUROPENE CU INCIDENASUPRA DOMENIULUI LIBEREI CIRCULAII A LUCRTORILORBIBLIOGRAFIE4Preambulul lucrrii realizeaz o trecere n revist cronologic a principalelor documentelegislative adoptate la nivelul european, de la momentul nfiinrii n 1952 a Comunitii Europene aCrbunelui si Oelului pn n prezent.n 1957, la momentul semnrii Tratatului care instituia Comunitatea Economic European,document ce a marcat recunoasterea liberei circulaii a lucrtorilor, guvernele statelor fondatoare aleComunitii Economice Europene au urmrit un dublu obiectiv: pe de o parte, si-au dat acordulpentru o distribuie teritorial a lucrtorilor, si, pe de alt parte, puteau sprijini mediul privat nprocedurile de recrutare de personal. Nucleul libertii circulaiei lucrtorilor se gsea n articolul 48(devenit ulterior art. 39, iar n prezent art. 45 al Tratatului privind Funcionarea Uniunii Europene),care recunostea lucrtorilor din cele sase state membre dreptul de a accepta oferte de munc din altestate membre, de a circula liber pe teritoriul Comunitii, precum si de a rmne n alt stat membrudup ncetarea activitii, drepturi ce puteau fi limitate doar pe motive de ordine public, securitatepublic si sntate public, si care nu erau aplicabile angajrii n funcii publice. Mai mult, articolulprevedea eliminarea oricrei discriminri bazate pe naionalitate pentru lucrtorii din statele membren ceea ce priveste angajarea, remunerarea sau alte condiii de munc.De la acest moment, considerm c istoricul liberei circulaii a lucrtorilor poate fi mpritcronologic n trei mari etape. Perioada tranzitorie de implementare a dispoziiilor Tratatului (1958-1970) a reprezentat apogeul construciei juridice a sistemului lucrtorului migrant, n aceastperioad fiind adoptate, ntre altele, Regulamentul 1612/68 privind libera circulaie a lucrtorilor siDirectiva 68/360 privind eliminarea restriciilor de circulaie si sedere aplicabile lucrtorilor dinstatele membre si membrilor de familie ai acestora sau Directiva nr. 64/221 privind coordonareamsurilor speciale referitoare la circulaia si sederea cetenilor strini justificate pe considerentede politic public, securitate public si sntate public, acte normative ce au conturat asa-zisulregim definitiv pentru exercitarea liberei circulaii a lucrtorilor, regim care a fost n vigoareaproape o jumtate de secol. Scopul Regulamentului nr. 1612/68 a fost unul evident socioeconomic,acela de a permite miscarea forei de munc n interiorul spaiului comunitar, n vreme ceDirectiva nr. 68/360 a vizat politica de imigrare, coninnd reguli referitoare la deplasarea si sederearesortisanilor statelor membre, iar Directiva nr. 64/221 a vizat msurile pe care statele membre eraundreptite s le ia pentru a expulza de pe propriul teritoriu resortisanii comunitari care constituiauo ameninare la adresa ordinii publice, securitii publice sau sntii publice. Adoptarea msurilornecesare prevzute de Tratat n domeniul securitii sociale s-a concretizat prin Regulamentul nr.1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate social n raport cu lucrtorii salariai sifamiliile acestora care se deplaseaz pe teritoriul Comunitii, care (mpreun cu regulamentul de5implementare) a constituit pentru mai bine de 35 de ani piatra de temelie a dreptului comunitar alsecuritii sociale, fiind amendat, completat si actualizat (mpreun cu anexele sale) n aceastperioad de peste 40 de ori.n cea de-a doua etap, care a debutat la nceputul anilor 70, rolul predominant ndezvoltarea liberei circulaii a lucrtorilor a fost preluat de Curtea de Justiie European, iar scopulaplicrii acestei liberti a fost lrgit, accentul mutndu-se progresiv dinspre libera circulaie alucrtorilor spre libera circulaie a persoanelor.nceputul celei de-a treia etape este marcat de instituirea ceteniei europene n 1992, prinTratatul de la Maastricht, care a confirmat aceast tendin prin depsirea definitiv a concepieirestrnse asupra migranilor, privii ca simpli actori economici, dezvoltndu-se n locul acesteiaconcepia mai larg a individului privit ca cetean european, beneficiar al unei multitudini dedrepturi. Suprapunerea celor dou categorii (cetenii si lucrtorii) s-a reflectat n consolidarealegislaiei secundare referitoare la regimul liberei circulaii a persoanelor prin adoptarea Directiveinr. 2004/38 referitoare la drepturile de circulaie si sedere ale cetenilor europeni, ce include attlucrtorii, ct si persoanele ce desfsoar o activitate independent, familiile acestora, precum sistudenii sau alte categorii de ceteni ai statelor membre care nu mai sunt activi din punct de vedereeconomic si reuneste ntr-un singur instrument juridic ntreaga legislaie referitoare la drepturile deintrare si de sedere ale cetenilor unionali. Tot n ultimul deceniu s-au nregistrat evoluii si ndomeniul securitii sociale acordate lucrtorilor migrani. Regulamentul nr. 883/2004 privindcoordonarea sistemelor de securitate social a abrogat si a nlocuit Regulamentul nr. 1408/71, ceeace a simplificat si modernizat textele devenite n timp deosebit de complexe si stufoase, innd contde jurisprudena Curii de Justiie Europene n domeniu, si adaptndu-se n acelasi timp evoluiilorpe care legislaiile naionale le-au cunoscut, sub influena dreptului comunitar sau apariiei unor noitipuri de prestaii. Recent, a fost adoptat si Regulamentul nr. 492/2011, care reglementeaz condiiilesi accesul la munc pentru resortisanii statelor membre ale Uniunii Europene ce lucreaz peteritoriul altor state comunitare si care a nlocuit Regulamentul nr. 1612/68, reprezentnd maidegrab o codificare a modificrilor succesive ale acestuia, fr a aduce ns modificri drepturilorexistente.Aderrile succesive de noi state membre au avut consecine si asupra principiului libereicirculaii a lucrtorilor, fiind nsoite de fiecare dat de perioade tranzitorii, stabilite prin tratatele deaderare, prin ca