Leziunile Coloanei Vertebrale Şi Vertebro

7/23/2019 Leziunile Coloanei Vertebrale Şi Vertebro

http://slidepdf.com/reader/full/leziunile-coloanei-vertebrale-si-vertebro 1/41

. LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE ŞIVERTEBRO-MEDULARE

Leziunile coloanei vertebrale şimăduvei spinării constituie de la1,5% până la 4%, cu un diapazondiferit, în funcţie de condiţiile socio-economice ale reiunilor unde s-auefectuat studiile! "n #$, anual seînreistrează apro&imativ 1' mii

persoane cu leziuni ale coloaneivertebrale şi măduvei spinării,

inclusiv 4 mii decedează la loculaccidentării! ()eltuielile pentru tra-

tamentul pacientului cu leziune vertebro-medulară cu parapleie inferioară

constituie *++ mii dolari la inter-narea primară, iar a pacienţilor cutetrapleie 1.+'5+ mii dolari #$,c)eltuielile ulterioare pentrutratament constituind 1' milioanedolari #$ pentru înri/irea uneisinure persoane 0e 2ivo, 133+!

Leziunile amielice ale reiunii cervi-cale au o invaliditate de ',5%, iar cele complicate cu leziuni medulare practic 1++%, inclusiv ..% bolnavisunt invalizi de rupele 6 şi 660Levent)al, 133'! "n timpulcataclismelor, procenta/ul leziunilor coloanei vertebrale creşte, atinândcota de '+% în cele seismice! "n

ultimii ani sporeşte considerabiltraumatismul coloanei vertebrale înurma accidentelor rutiere 45% din

'33

Fig. 142. Lu&aţie cervicală(2!

traumatismele coloanei vertebralesunt cauzate de aceste accidente, cu ofrecvenţă înaltă de derelărineuroloice 04+% în leziunilecoloanei cervicale şi 15'+% în

traumatismul reiunilor toracală şi

lombară, vârsta persoanelor accidentate fiindîn medie de '+5+ ani, inclusiv *5% bărbaţiapţi de muncă 02!7! 8arfionov şi coautorii,'++'9 inu ntonescu, '++! upădatele lui 6u!6! #avcen:o 013', 3' 3*% din

leziunile reiunii cervicale sunt asociate cu



leziunea măduvei spinării şi

formaţiunilor ei!Anatomie! (oloana vertebrală este

constituită din 14 vertebre; . cervicale,1' toracale, 5 lombare, 5 sacrale şi '5 co-

cciiene (fig. 143)! 2ertebra constă dincorp, arc, apofize articulare, apofiză spi-noasă, apofize transverse! (oloana verte- brală este o formaţiune foarte mobilă, da-torită prezenţei a 5' de articulaţii veritabi-le! 7a prezintă 4 curburi fizioloice; lordo-za cervicală, cifoza toracală, lordoza lom- bară şi cifoza sacrococciiană! 2ertebrelevecine sunt unite între ele prin o serie deliamente şi articulaţii! #uprafeţele a 'vertebre adiacente sunt unite prin sindes-moze discale, care lipsesc între vertebrele

(6 şi (66! "n total, corpul uman dispune de' de discuri intervertebrale, înălţimeatotală a lor constituie < din lunimea co-

Fig. 143. =eiunileanatomice ale

coloanei vertebrale!loanei vertebrale! iscul intervertebral constă din nucleul pulpos,situat central şi fiind încon/urat de inelul fibros! 8e partea centralăa coloanei vertebrale trece liamentul lonitudinal anterior, care nu

++



aderă la discul intervertebral, pe când liamentul lonitudinal pos-terior aderă intim la părţile dorsale ale inelului fibros! iscul inter-vertebral (fig. 144) nu are vase sanvine!7le persistă în copilărie, ulterior se ob-literează, alimentaţia discului interver-

tebral realizându-se prin difuzie şi os-moză din ţesuturiile corpului vertebral!7lasticitatea discului intervertebralasiură amortizarea coloanei vertebraleîn traumatisme şi eforturi ma/ore! $nrol important în biomecanica coloaneivertebrale are aparatul liamentar, în primul rând, liamentul al-

Fig. 144. #tructurileintervertebrale!

ben, care fi&ează lamele a ' vertebre adiacente, cu o rosime de la' până la 1+ mm9 liamentele supra- şi interspinoase, liamentelelonitudinale, discul intervertebral, articulaţiile şi carcasa costalăformează elementul stabilizator de bază al coloanei vertebrale!

>ăduva spinării (fig. 145) la adult are o lunime de 4+5+ cmşi o masă de 4 ! La nivelul primei vertebre lombare formea-ză conusul medular, ape&ul căruia corespunde, la bărbaţi, cu par-tea inferioară L6, iar la femei cu mi/locul vertebrei L 66, care secontinuă în cauda e?uina! Lunimea măduvei spinării este mai mi-că decât lunimea coloanei vertebrale! in această cauză, semen-tele măduvei spinării nu corespund, la numerotare, cu poziţia ver-tebrelor! #ementele cervicale şi toracale superioare sunt situatecu o vertebră mai cranial decât corpurile vertebrelor corespunză-toare! "n reiunea toracală medie diferenţa dintre sementul medu-lar şi corpul vertebral este de ' vertebre, iar în cea toracală inferi-

oară de ! #ementele lombare sunt dispuse la nivelul corpilor @)A-@)A6, iar sementele sacrale şi cocciiene la nivelul vertebrelor @)A6 şi L6! 2ascularizaţia măduvei spinării (fig. 146) se rea-lizează, după B! Lazort)es 013., din bazinele cerico-toracalsau !"#erior$ toracal me%i" sau interme%iar şi in&erior 0toracalşi lombo-!acral'!

+1

"n bazin"l in&erior vasculariza-ţia măduvei spinării se realizează, în

mare măsură, pe contul arterei da-mc)evici, care iriă aproape toatătreimea inferioară a măduvei spinării!

rterele radiculo-medulare L2 şi #6

0artera esproes-Botteron participăla vascularizarea sementelor epico-

nusului în 1C din cazuri! Lezareaacestor vase poate provoca derelări

rave ale )emodinamicii măduveispinării cu clinică neuroloică severă!

Lezi"nile tra"matice ale coloa-nei ertebrale se divizează în; leziu-ni ale aparatului ligamentar şi ţesu-



TI

TVI

TXII

LV

Fig. 145. >ăduva spinării0după #inelni:ov!

turilor paravertebrale şi leziuni ale aparatului ligamentar şi structurilor osoase fracturi şi fracturi-lu&aţii! #tructurile osteo-

liamentare, ce formează canalul vertebral, asiură mobilitateacoloanei vertebrale şi prote/ează măduva spinării! "n cazul lezării

acestor structuri, se deteriorează şi meca-nismul de protecţie al coloanei vertebra-

le! erelările neuroloice pot surveniacut, în timpul traumatizării, sau mai târ-ziu, în urma instabilităţii patoloice, carerezultă din leziunile vertebrale liamen-tare sau osoase! Leziunile coloanei ver-tebrale sunt stabile sau instabile! 6nsta- bilitatea vertebrală poate fi precoce sau

tardivă, după timpul apariţiei ei, mecani-că, neuroloică şi osteo-musculară 0Der-:ovitz, 1349 E!6! #lân:o, F!E! 8oliş-ciu:, '++1! upă G)ite şi 8an/abi013., ca instabilitate vertebrală seapreciază impotenţa de menţinere a raporturilor normale între vertebre la efor-

+'

Fig. 146. 2ascularizaţia

medulei spinale0după B! Lazort)es!



turi fizioloice! 8rin instabilitate pre-coce subînţeleem instabilitatea verte- brală ce se dezvoltă imediat după trau-matism9 prin instabilitate tardiv ceacare se dezvoltă după un timp oarecaredela traumatism! rept instabilitate neurologic este considerată ins-tabilitatea vertebrală care provoacă compresiunea formaţiunilor

nervoase! !nstabilitate mecanic sau osteo-muscular înseamnăinstabilitatea ce scade toleranţa la eforturi a&iale asupra coloanei

vertebrale! #e cunosc câteva concepţii biomecanice, care apreciazăcoloana vertebrală ca un sistem stabilizator interal, în baza căruiase efectuează evaluarea instabilităţii sementului vertebral!

DoldsHort), în 13*, propune concepţia a %o"( coloane verte-

brale de spri/in (fig. 14"); zi%"l anterior b, alcătuit din elementelevertebrale anterioare 0liamentul lonitudinal anterior, corpul şi dis-cul intervertebral şi liamentul lonitudinal posterior, şi zi%"l

#o!terior a, alcătuit din arcurile vertebrale, apofizele transversaleşi spinoase, articulaţiile intervertebrale, liamentele albene, inter-şi supraspinoase şi intertransversale, acordând rolul esenţial com-

#le)"l"i li*amentar #o!terior, de a că-rui interitate depinde stabilitatea uneileziuni a coloanei vertebrale!

I!enis 013 a propus, în bazacercetărilor biomecanice, concepţia atrei coloane de spri/in (fig. 14#);coloana anterioar( 0, alcătuită dinliamentul lonitudinal anterior, inelulfibros şi porţiunea ventrală a corpuluivertebral, coloana mi+locie 0J, alcătuitădin liamentul lonitudinal posterior,inelul fibros şi porţiunea posterioară a Fig. 147. (oncepţia biomeca-corpului vertebral, şi coloana nică a ' coloane vertebrale de#o!terioar( 0(, formată din arcurile

vertebrale posterioare şi comple&ul deliamente posterioare

spri/in 0după DoldsHort)!

+



(banda de tensiune dorsal). upă enis, leziunile coloanei vertebrale se consideră !tabile, dacă sunt lezate structurile anatomice înlimita unei coloane de spri/in, relati !tabile, dacă leziunile au locîn limita a ' coloane de spri/in, şi ab!ol"t in!tabile, dacă au fostlezate structurile anatomice a coloane!

J (

Fig. 148. (oncepţia biomecanică de stabilitate 0după enis!

Mecani!m"l %e #ro%"cere a lezi"nilor ertebrale ,i erte-bro-me%"lare

in concepţiile stabilităţii rezultă următorul principiu de bazăîn mecanismul de producere a traumatismelor vertebro-medulare;în poziţia de fle&ie a coloanei vertebrale, coloana anterioarăsuportă forţe de compresiune, iar coloana posterioară de tracţie9şi dimpotrivă, mecanismul de )ipere&tensie provoacăcompresiunea elementelor posterioare şi tracţia elementelor anterioare! upă 7!6! Jabicen:o 01334, sunt cunoscute

următoarele mecanisme de producere a leziunilor coloanei

vertebrale şi măduvei spinării (fig. 14$); &le)ie (a), e)ten!ie (b),&le)ie-rotaie (c), &le)ie-com#re!i"ne (d), com#re!ie (e), %e

traci"ne f), &le)ie-e)ten!ie (g), %e tran!laie (%& i) 0Kde

)ilotină 0Baidar şi coaut!, '++'!

+4



a b c

d e f g

% iFig. 149. #c)emele leziunilor tipice ale coloanei vertebrale, după

mecanismul de producere a traumatismului 07!6!Jabicen:o, 1334!"n funcţie de mecanismul de producere a traumatismului, le-

ziunile coloanei vertebrale pot avea diferite forme; contuzie verte- brală9 lezarea parţială sau totală a aparatului capsulo-liamentar9lezarea discului intervertebral9 fractura apofizelor articulare, spi-

noase9 fractura apofizelor vertebrale9 fractura lamelor vertebrale9fractura corpului vertebral9 lu&aţii vertebrale9 fracturi-lu&aţii ver-tebrale9 lu&aţii cu reducere spontană9 fracturi multiple ale forma-ţiunilor vertebrale osoase!

Lezi"nile m(%"ei !#in(rii se clasifică în; 1! Comoie me-dulară! '! Cont"zia măduvii spinării! ! Com#re!i"nea măduveispinării! 4! /ematomielie! 5! /ematora0i!! *! 1in%rom ra%ic"-lar!

+5



Fi

Comoia măduvei spinării este o formă funcţională reversibi-lă de leziune medulară, fără substrat morfoloic lezional! (linic,se manifestă prin derelări sementare, prin scăderea forţei mus-culare şi a refle&elor, derelări de sensibilitate în zona inervată de

sementele medulare traumatizate! $neori, derelările sementarese pot asocia cu derelări uşoare de conductibilitate a măduveispinării sub formă de derelări tranzitorii de micţiune şi defecaţie,cu derelări de sensibilitate, sub formă de )ipoestezie! Iuncţia mă-duvei spinării se restabileşte complet timp de 5. zile 02!E! 8ar-fionov şi coaut!, '++'!

Cont"zia măduvei spinăriiconstituie un traumatism asociatcu leziuni morfoloice ale ţesutu-

lui medular, ale celulelor aparatu-lui sementar şi căilor conductoa-re! #e deosebesc ' tipuri de între-rupere morfoloică a măduvei spi-nării; !eci"ne anatomic( depăr- tare macroscopic vizibilă amari- nilor medulare lezate, cu

formarea diastasisului (fig. 15')9!eci"ne a)onal( derelări de

interitate medulară la nivelmicroscopic

0distruerea a&onilor cu oaparentă interitate medulară e&-

terioară!Com#re!i"nea medulară poate fi

cauzată de; 1 framentele osoase înfracturi vertebrale (fig. 151), ' lu&aţii-le vertebrale cu instabilitate vertebralăşi stenoza canalului vertebral, fra-

mentele discului intervertebral lezat,4 )ematomul epidural, 5 )idrom post-

Fig. 151. (ompresiunemedulară, imaine la

mielorafie!

+*

g. 150. #ecţiune anatomicămedulară, imaine =>F!



traumatic, * edemul posttraumatic almăduvei spinării!

upă timpul apariţiei, compresiu-nea medulară poate fi; ac"t( 2 apare întimpul traumatismului şi se diferenţia-ză cu reu de contuzia medulară9 #re-coce apare în primele ore sau zile du- pă traumatism şi se manifestă prin apa-riţia sau aravarea deficitului neuroloic9 tar%i( apare dupăluni sau ani de la traumatism, în urma compresiunii medulare cucalus osos vicios, proceselor deenerative în coloana vertebralăsau aderent-cicatriceale! e obicei, aceste leziuni se caracterizează prin derelări evidente ale )emodinamicii sau a licvozo circulaţiei,cu clinica de mielopatie proresivă, cu derelări sementare saude tip conductor! upă localizare, evidenţiem; compresiune

anterioar(, #o!terioar(, lateral( sau combinat( a măduveispinării! "n compresiunea anterioară a măduvei spinării se dezvoltăclinica de leziune a căilor piramidale şi spino-talamice! 7a estecondiţionată de framentele de corp vertebral în fracturilecominutive sau e&plozive, framentele de disc intervertebral!(ompresiunile posterioară şi laterală sunt cauzate de un framental lamei vertebrale sau de un )ematom, cu dezvoltarea derelărilor neuroloice 0sindromul JroHn-#e?uard!

/ematomielia este o )emoraie în substanţa cenuşie a mădu-vei spinării şi presupune formarea unui )ematom intramedular!(linic, se manifestă prin derelări sementare şi de tip conductor!

#unt caracteristice derelări de sensibilitate în sementele sacrale!"n aceste leziuni poate lipsi deformaţia canalului vertebral, însăsimptomatica neuroloică poate decure cu manifestări rave! #edianostic)ează la =>F sau în timpul intervenţiei c)iruricale delaminectomie decompresivă!

/ematora0i! este o )emoraie sub tunicile măduvei spinării,de obicei, subara)noidiană! #e dezvoltă la lezarea vaselor sanvi-

+.



ne şi este asociată cu simptome menineale, dar fără afectareaaparatului semental şi a căilor de conducere!

1in%rom"l ra%ic"lar compresiunea radiculelor măduveispinării! pare în orificiul intervertebral, dimensiunile şi forma

căruia se modifică în urma traumatismului! =adiculele caudale potfi tracţionate şi compromise la o deformaţie vădită a canalului ver-tebral! #indromul radicular se manifestă prin dureri în dermatomulcorespunzător, prin derelări motorii de tip periferic, cu )ipotrofiasau atrofia muşc)ilor, derelări de sensibilitate de tip radicular,abolirea refle&elor corespunzătoare, iar la traumatizarea radicule-lor caudei e?uina apar disfuncţii neuroene ale oranelor pelvine!

Clasificarea fracturilor coloanei vertebrale

Fumeroasele clasificări ale fracturilor coloanei vertebrale se bazează sau pe mecanismul de producere, sau pe analiza traiectu-

lui de fractură, sau pe aspectul radioloic al deplasărilor!>ecanismele traumatizării sunt practic aceleaşi pentru toate

reiunile, însă particularităţile anatomice reionale pot determinaun diferit volum de mişcare, odată cu apariţia unor leziuni caracte-

ristice! 2ectorii de forţă acţionează în plan saital, în fle&ie sau îne&tensie, se asociază cu vectorii de rotaţie sau de fle&ie laterală

şiCsau de translaţie, în compresiune sau în tracţiune!

TRAUMATI1MELE COLOANEI CERVICALE

Clasificarea leziunilor traumatice ale coloanei cervicalesuerioare 0Luis, 13.9 >aerl, Fazarian, 1334

6! Tra"mati!mele #rin 0i#er&le)ie1! !ierfle"ie ur#

! ractura odontoidei cu deplasare anterioar (fig. 15).+



JP! Iractura pediculilor a&isului 0DanmanOs fracture!1Q! @ipul 6! Iractura pediculilor a&isului fără deplasare!'Q! @ipul 66! Iractura pediculilor a&isului cu lezarea liamen-

tului vertebral posterior şi anularea anterioară (1-(' pe (

(fig. 154& 155)! (ând leziunea se e&tinde şi vizează şi liamentulvertebral anterior, şi discul intervertebral, se produce fie o depla-sare anterioară, fie o anulare posterioară ('-( 0în funcţie de di-recţia de acţiune a vectorului dominant!

Fig. 154. Iractura apofizei

odontoide cu lu&aţie posterioară a atlantului!

Fig. 155. Iractura arcurilor (' cudeplasare anterioară 0fractură-

lu&aţie tip Kcălău!

Q! @ipul 666! Iractura pediculilor a&isului, lezarea liamente-lor vertebrale anterior şi posterior, a discului intervertebral şi lu&a-ţia ('-( cu deplasare anterioară!

(P! vulsia arcului posterior al a&isului!P! Iractura arcului posterior al atlasului!

7P! Lu&aţia directă posterioară (6-('!IP! #mulerea cuneiformă corporeală anterioară!

1+



'O! Dipere&tensie-rotaţie!Lu&aţia rotatorie posterioară a atlasului! pare după fractura

odontoidei, mai frecvent la copii, prin )iperla&itate liamentară0li! transvers, sindr! Brisel sau printr-o malformaţie conenitală!

Lu&aţia poate să fie ireductibilă!666! Tra"mati!mele #rin com#re!i"ne

Iractura-separare a atlasului 0Refferson (fig. 156)! 7ste ofractură bilaterală a celor două arcuri 0anterior şi posterior!

a

b

Fig. 156. Iractura atlasului tip Refferson; a sc)emă, b imainea (@!Clasificarea leziunilor osttraumatice ale coloanei

vertebrale cervicale 0după llen şi coaut, 13'

Ti#"l 3. 4ract"ri #rin &le)ie-com#re!i"ne 05 stadiitadiul !. @asare antero-superioară a corpului vertebral, fără

lezarea comple&ului liamentar posterior!

11



tadiul !!. @asare anterioară a corpului vertebral, cu pierderede înălţime în centru!

tadiul !!!. Iractură cu traiect oblic, traversând corpul vertebral de sus în /os şi dinainte înapoi!

tadiul !/. Iractură cu deplasare minimă 0 mm a marinii posteroinferioare în canalul vertebral!

tadiul /. Iractură ca şi în stadiul 666, cu deplasare mai marede mm în canalul vertebral9 creşterea spaţiului interspinos la ni-vel suerează o întindere a aparatului liamentar posterior!

Ti#"l 5. 4ract"ri #rin com#re!i"ne ertical( 0 stadiitadiul !. Iractură anterioară a corpului vertebral Kîn cupă,

cu liamentul lonitudinal posterior intact!tadiul !!. Iractură anterioară a corpului vertebral Kîn cupă

ce vizează ambele platouri!tadiul !!!. Iractură cominutivă a corpului vertebral, mai ac-

centuată central, cu protruzia framentului posterior în canalulmedular9 se poate asocia cu fractura arcului posterior, cu distrue-

rea aparatului liamentar!Ti#"l 6. 4ract"ri #rin &le)ie-%i!ten!ie 04 stadiitadiul !. Lezarea comple&ului liamentar posterior, eviden-

ţiată prin sublu&aţie şi creşterea distanţei interspinoase la acelaşinivel!

tadiul !!. Lu&aţie unilaterală, însoţită de sublu&aţia celeilalte

articulaţii şi de leziunea liamentului interspinos şi a capsulei arti-culare!

tadiul !!!. islocări bilaterale ale faţetelor articulare cu sub-lu&aţie anterioară în 5+% din cazuri, însoţită de lezarea liamentu-lui interspinos, capsulelor articulare, liamentului lonitudinal posterior şi a inelului fibros al discului intervertebral!

tadiul !/. (orpul vertebral este deplasat mult anterior, dândimainea de Kvertebră plutitoare!

Ti#"l 7. 4ract"ri #rin e)ten!ie-com#re!i"ne 05 stadii

tadiul !. Iractură unilaterală a arcului vertebral, cu sau fărădeplasare!

1'



tadiul !!. Iractura lamelor vertebrale la unul sau mai multenivele!

tadiul !!!. Iractură bilaterală a arcului vertebral, cu sau fărădeplasare!

tadiul !/. Iractură bilaterală a arcului vertebral şi fractură acorpului vertebral, cu deplasare mare anterioară!

tadiul /. Iractură bilaterală a arcului verebral, cu între corpul vertebral deplasat anterior! Leziunea liamentară apare la douănivele; posterior între vertebra fracturată şi cea de deasupra ei, şianterior între vertebra fracturată şi cea de sub ea! "n mod carac-teristic, porţiunea anteroposterioară a vertebrei de desubt este rete-zată de centrul deplasat anterior!

Ti#"l 8. 4ract"ri #rin e)ten!ie-%i!ten!ie 0' stadii

tadiul !. Leziunea liamentului lonitudinal anterior şi frac-tură transversală cu sediu central!

tadiul !!. (oe&istă leziunile din stadiul 6 cu leziunea comple-&ului liamentar posterior! re loc o deplasare posterioară, ce se

reduce la simpla fle&ie a capului şi poate persista o minimă depla-sare 0 mm!

Ti#"l 9. 4ract"ri #rin &le)ie lateral( 0' stadiitadiul !. Iractura corpului vertebral asimetrică, fractura ar-

cului vertebral ipsilateral fără deplasare!tadiul !!. Iractura corpului vertebral prin compresiune asi-

metrică, cu lezarea centrului şi fractura arcului ipsilateral cu dep-lasare, sau leziunea comple&ului liamentar controlateral, cu sepa-rarea proceselor articulare!

Clasificarea leziunilor traumatice ale coloanei cervicaleC6-C: 0după (laude renson, 13

&eziuni 'e tiul A (fig. 15")2ectorul traumatic dominant comresiunea.

1



0!. Iracturi prin tasare anterioară a corpului vertebral! 0!!. Iracturi cominutive ale corpului vertebral cu lezarea zi-

dului posterior de spri/in! 0!!!. Iracturi cominutive K@ear rop prin asocierea a doi

vectori; compresiunea şi fle&ia! pare o deplasare înapoi a corpului vertebral cu o leziune disco-liamentară ma/oră şi o fracturăa un)iului anteroinferior al vertebrei subiacente!

C o m # r e ! i " n e

() ()) ()))

Fig. 157. #c)ema fracturilor corpului vertebral cervical de tipul !

Leziunea disco-liamentară poate viza discul superior, disculinferior sau pe amândouă!

&eziuni 'e tiul B (fig. 15#)

4

l e ) i e - % i ! t e n ! i e

*) *)) *)))

Fig. 158. #c)ema fracturilor-lu&aţii ale coloanei vertebral cervicalede tipul J!

2ectorul traumatic dominant fle"ia.

2!. 7ntorse benine! 2!!. 7ntorse rave;

1 anterolisteza corpului vertebral mai mare de ,5 mm sub (4 şi de',5 mm deasupra ei9

14



' anularea platoului vertebral S 1+Q9 pierderea paralelismului apofizelor articulare94 descoperirea apofizelor articulare S 5+%9

5 distanţa interspinoasă anormală sau fractura prin smulere aapofizei spinoase!

2!!!. Lu&aţii biarticulare; pure sau o asociere de fracturi alearticularelor cu lu&aţie consecutivă 0fracruri-lu&aţii!

&eziuni 'e tiul C (fig. 15$)

2ectorul traumatic dominant e"tensia.

E ) t e n ! i e - % i ! t e n ! i e

C) C)) C)))

Fig. 159. #c)ema leziunilor coloanei vertebrale cervicale de tipul (!

,!. 7ntorse prin )ipere&tensie!,!!. 7ntorse rave prin )ipere&tensie;

1 entorse disco-liamentare pure!' entorse asociate cu fractură de tip K@ear rop inversată a

vertebrei supradiacente!

,!!!. Iracturi-lu&aţii prin )ipere&tensie;1 coloana rămâne în e&tensie, iar corpurile vertebrale subi- acenteleziunii se deplasează înapoi9

' datorită unei mişcări de rebound, după mişcarea de e&ten- sieurmează o mişcare de fle&ie, apărând o lu&aţie anterioară!

"n toate aceste cazuri sunt prezente fracturi multiple ale arcu-

lui posterior! &eziuni 'e tiul + (fig. 16')

15



R o t a i e

+) +)) +)))

Fig. 160. #c)ema leziunilor coloanei vertebrale cervicale de tipul !

2ectorul traumatic dominant rota%ia.

!. Iracturi articulare unilaterale! !!. Iracturi separate ale unui masiv articular! !!!. Lu&aţii unilaterale! &eziuni 'e tiul , 2 leziuni discale posttraumatice izolate

simptomatice!

TRAUMATI1MELE COLOANEI TORACO-LOMBARE

Clasificarea traumatismelor coloanei toraco$lombare0după >aerl, ebi, 1334

"n prezent, această clasificare este unul din cele mai oriinaleşi mai e&acte sisteme de analiză a leziunilor toraco-lombare şi cel

mai bine adaptat la cerinţele terapeutice contemporane! #eindividualizează tipuri de traumatisme 0fi! 1*1, fiecare tip

având trei rupe şi trei subrupe, cu unele specificări!(aracteristica enerală a leziunilor; de ti#"l A 2 fracturăvertebrală prin compresiune, în care coloana posterioară esteintactă sau leziunea este nesemnificativă9 de ti#"l B 2 leziunitransversale prin distensie, cu mărirea distanţei dintre elementeleanterioare şi posterioare ale coloanei vertebrale9 de ti#"l C leziuni ale elementelor vertebrale anterioare şi posterioare cu ro-taţie!

1*



A B

C

Fig. 161. #c)ema tipurilor traumatismelor coloanei toraco-lombare!

Ti#"l A (fig. 16);r"#a I. 4ract"ri #rin com#re!i"ne.ubgrupa 1. "nfundarea corpului vertebral!ubgrupa . Iractură în ic 0pană; cranială, laterală, caudală!ubgrupa 3. (olaps de corp vertebral!;r"#a II. 4i!"ri< saitală, frontală, Kîn cleşte de tăiat sârma!;r"#a III. 4ract"ri comin"tie.ubgrupa 1. 6ncomplete; craniale9 laterale, caudale!ubgrupa . (ominutive-fisurate; craniale, laterale, caudale

0inverse!ubgrupa 3. (ominutive complete; Kîn cleşte de tăiat sârma,

prin fle&ie, prin compresiune a&ială!

1.



a b

e

c

f d

Fig. 162. #c)ema fracturilor corpului vertebral la nivel lombar;a înfundarea corpului vertebral9 b fractură în ic9 c colaps de corpvertebral9 d fisură Kîn cleşte de tăiat sârma9 e cominutivă9

f cominuţie prin compresiune a&ială 0e&plozivă incompletă!

Ti#"l B (fig. 163)

;r"#a I. Lezi"ni #rin &le)ie-e)ten!ie ale artic"laiilor ,ia#o&izelor artic"lare'.

ubgrupa 1. (u ruptură discală; sublu&aţie, lu&aţie, sublu&a-ţie-lu&aţie cu fractură de apofiză articulară!

ubgrupa . (u fractură de corp vertebral de tipul ; sublu&a-

ţie N fractură de tipul , lu&aţie N fractură de tipul !ubgrupa 3. #ublu&aţieClu&aţie cu fractură de apofiză articula-

ră N fractură de tipul !

;r"#a II. Lezi"ni #rin &le)ie-e)ten!ie ale arc"rilor erte-brale'.

ubgrupa 1. Iractură tip Kc)ance 0ruptură orizontală a vertebrei!

1

liză!ubgrupa . Leziuni prin fle&ie cu ruptură discală şi spondilo-

Leziune prin fle&ie cu fractură de corp vertebral de tipul &!T şi spondiloliză!

;r"#a III. Lezi"ni #rin 0i#ere)ten!ie-&or&ecare r"#t"r(entral( #rin %i!c"rile interertebrale'.

a b c

d e f



a b c

Fig. 163. Leziuni de tip J; a sublu&aţie prin fle&ie anterioară,b lu&aţie anterioară, c lu&aţie anterioară cu fractura apofizelor

articulare!

ubgrupa 1. Dipere&tensie-sublu&aţie; fără fractură de apofizăarticulară, cu fractură de apofiză articulară!

ubgrupa . Dipere&tensie spondiloliză!ubgrupa 3. Lu&aţie posterioară!Ti#"l C (fig. 164)

;r"#a I. Ti#"l A c" rotaie.ubgrupa 1. Iractură în ic rotatorie!ubgrupa . Iisură rotatorie; saitală, frontală, separaţie de

corp vertebral!ubgrupa 3. Iracturi cominutive rotatorii; incomplete9 com-

plete9 fisură rotatorie cominutivă!;r"#a II. Ti#"l B c" rotaie.ubgrupa 1. J1 cu rotaţie; sublu&aţie rotatorie9 lu&aţie unila-

terală9 sublu&aţieClu&aţie unilaterală cu fractură de apofiză articu-lară9 lu&aţie unilaterală N fractură de corp vertebral de tipul &! T9

13



sublu&aţie-lu&aţie unilaterală cu fractură de apofiză articulară Nfractură de tipul !

ubgrupa . J' cu rotaţie; fractură rotatorie Kc)ance9 spon-diloliză unilaterală cu ruptură discală9 spondiloliză unilaterală prin

fle&ie N fractură de corp vertebral de tipul !

a b

Fig. 164. Iractură-lu&aţie vertebrală prin mecanism cominutiv-rotativ; a imaine anteroposterioară, b în profil!

ubgrupa 3. J cu rotaţie; sublu&aţie prin )ipere&tensie cufractură articulară unilaterală9 spondiloliză unilaterală prin )ipere&-tensie!

;r"#a III. 4ract"ri #rin rotaie-&or&ecare (fig. 165)

fracturi Kslice9 fracturi rotatorii oblice!

a b c

Fig. 165. Iractură e&plozivă de corp vertebral cu rotaţie; a elementevertebrale anterioare, b elemente vertebrale posterioare, c în profil!

'+



Clasificarea (- a leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale ceastă clasificare cuprind '1 tipuri de leziuni

traumatice diferite!

Ti#"l A. Lezi"ni #rin com#re!i"ne fracturi ale coloanei an-

terioare!cest tip include leziunile corpului vertebral fără semne de

distensie, la nivelul arcului posterior sau al liamentelor posterioa-re (fig. 166)!

Fig. 166. #c)ema leziunilor coloanei lombare în clasificarea M!

01. Iractură prin tasare (edge fracture) l fracturi ale pla-

toului vertebral9 ' tasare cuneiformă a corpului vertebral9 ta-sare circumferenţială!

0. Iractură prin despicarea corpului vertebral fractură-separare coronală (split fracture)& cu o varietate particulară, fracturăKen diabolo; 1 saitală9 ' coronală9 prin strivire Kîn pensă!

03. Iractură cominutivă a corpului vertebral (burst fracture)

fractură în care e&istă o ruptură a zidului posterior; 1 fractură

'1



cominutivă incompletă9 ' fractură incompletă cu traiect saital9 fractură cominutivă 0cominuţie lobală a corpului vertebral!

"n acest tip de fracturi, arcul vertebral este fracturat, de reulă,vertical, ceea ce antrenează, în multe cazuri, creşterea distanţei

interpediculare, datorită fracturii părţii superioare a corpului ver-tebral! ceastă fractură se poate asocia cu o fractură a apofizelor articulare!

Ti#"l B. Lezi"ni #rin %i!ten!ie 0leziuni ale coloanei anteri-oare şi posterioare!

"n acest tip de leziuni, soluţia de continuitate se situează în plan orizontal! #unt lezate concomitent elementele coloanei anteri-oare 0corpul vertebral şiCsau discul intervertebral şi elementelecoloanei posterioare 0liamentele banda de tensiune dorsală şiCsau fractura transversală a arcului posterior!

21. Leziunea coloanei posterioare 0fle&ie-distensie, predomi-nant liamentară; l cu ruperea discului9 ' cu fractură de tipul !

2. Leziunea coloanei posterioare 0fle&ie-distensie, predomi-nant osoasă; 1 fractură cu traiect transversal vizând ambele coloa-ne9 ' cu ruperea discului9 cu fractură de tipul !

23. Leziune prin )ipere&tensie-forfecare cu ruperea discului!pare când leziunile discale şi liamentare se asociază cu o depla-sare posterioară în e&tensie! ianosticul acestui tip de leziuneeste dificil şi necesită o e&aminare secvenţială prin radiorafii cla-

sice, e&amen (@ şi =>F! "n fracturile fără deplasare, leziunealiamentară nu se identifică şi de aceea ele sunt confundate cu

leziunile de tipul ! ceastă confuzie are un risc foarte înalt,deoarece, spre deosebire de cele de tipul , aceste fracturi sunt

instabile şi necesită un tratament c)irurical! e altfel, dianosti-cul de fineţe se stabileşte numai prin e&amenul =>F!

Ti#"l C. Lezi"ni ale coloanei anterioare ,i #o!terioare c"rotaie 0cu deplasare multidirecţională! >ecanismul de producereeste prin torsiune a&ială! Iorţele care iau naştere determină oleziune circumferenţială, cu mare predispoziţie de deplasare în ro-taţie şiCsau translaţie!

,1. Leziuni de tipul cu rotaţie!

''



,. Leziuni de tipul J cu rotaţie!,3. Leziuni specifice; 1 fractură în felie9 ' fractură oblică!

+iagnosticarea traumatismelor coloanei vertebrale

7&amenul la locul accidentului; se stabileşte dacă bolnavuleste conştient! $n bolnav con,tient va fi supus unui e&amen suc-

cint, se vor depista riscurile imediate, ma/ore! 6nteroatoriul vaidentifica zonele dureroase, palparea şi percuţia apofizelor spinoa-se, contractura musculară paravertebrală! 7&amenul neuroloic vadetermina derelările motorii şi senzitive! "n cazul depistării unor derelări semnificative, se vor căuta manifestări la distanţă de fo-carul lezional! La un bolnav incon,tient 0e+ uvantibus) se suspec-tează o leziune a coloanei vertebrale cu risc de proresie în dina-

mică în cazul leziunii instabile, în cadrul unui traumatism cranio-cerebral asociat!

Fig. 167. Jolnav cu parapareză inferioară în urmatraumatismului vertebro-medular toracal!

"n cazul prezenţei unor leziuni faciale şi craniene, este foarte probabilă asocierea unei leziuni a sementului cervical!

La in!#ecie putem depista o tumefiere locală paravertebrală,cu ec)imoze9 în cazul lu&aţiilor apicale, la palpare determinăm

'



ma/orarea spaţiului interspinos, o deformare cifotică pronunţată!"n funcţie de ravitatea şi forma leziunii, putem determina semnede instabilitate posttraumatică pacientul nu poate menţine pozi-ţia verticală a capului, este necesară o susţinere suplimentară cumâinile! acă se identifică prezenţa unei diformităţi la nivelul cer-vical, similară unui torticolis, suspectăm o sublu&aţie în articulaţiaatlanto-a&ială sau o lu&aţie cervicală unilaterală, ancroşată! La dis- pariţia lordozei cervicale, în asociere cu fle&ia capului, putem sus- pecta o lu&aţie cervicală ancroşată prin alunecare sau o sublu&aţieapicală bilaterală! $neori se determină o poziţie forţată a mâinilor şi capului manifestare caracteristică leziunii reiunii vertebrei(269 se determină abducţia braţelor sau adducţia cranială cu o fle-&ie concomitentă în articulaţiile cotului şi supinaţia antebraţelor!"n traumatismul (266 se determină abducţia braţelor la torace cufle&ia antebraţelor în articulaţia cubitală şi )emifle&ia deetelor! "ntraumatismul reiunilor toracală şi lombară se apreciază lipsa sau

mărirea cifozei toracale, micşorarea lordozei fizioloice lombare, prezenţa unei devieri laterale a apofizelor spinoase! La persoanelecu constituţia astenică se apreciază înfundarea în Kscară a apofi-zelor spinoase!

La palpare se depistează dureri locale, încordarea musculaturii

paravertebrale, mobilitate anormală în fracturile apofizelor spinoa-se sau lamelor vertebrale! >ărirea sau înfundarea spaţiilor inter-spinoase este caracteristică leziunii liamentelor supra- şi interspi-noase! La #al#are$ în reiunea abdomenului, se constată dureri înreiunea peretelui posterior la formarea unui )ematom retroperi-

toneal, în traumatizarea reiunii toraco-lombare, care poate simulaun abdomen acut9 din această cauză, uneori se efectuează laparos-copii sau laparocenteze, iar în unele cazuri şi laparotomii dia-nostice! 8ercuţia dureroasă a apofizelor spinoase în lipsa dureri-lor la palparea lor constituie un indiciu al fracturii corpului ver-tebral! "n fractura lamelor vertebrale sau în fracturile vertebrale culeziuni medulare percuţia este contraindicată, deoarece poate con-duce la leziuni secundare ale măduvei spinării! "n leziunile vertebrale amielice, când mişcările active ale coloanei vertebrale sunt

'4



păstrate, la ridicarea picioarelor din poziţia culcată durerile spinalese aravează! lte simptome clinice; retenţie urinară reflectorie, pareză intestinală! 7le pot dura 5. zile şi necesită o suprave)eremedicală atentă! "n cadrul traumatismelor cu leziuni vertebrale

produse în accidentele rutiere, este necesar ca, înainte de decarce-rare, să se aplice un uler cervical semidur9 imobilizarea acciden-tatului se va efectua în bloc9 el va fi aşezat pe un plan dur! "ncadrul tran!#ort(rii accidentatului mai importantă este calitateatransportului decât rapiditatea cu care se face! 6mobilizareareiunii toraco-lombare pe un plan dur trebuie asociată cuimobilizarea reiunii cervicale, prin tracţie de menţinere pe a&ulfizioloic!

Fig. 168. 7&aminarea bolnavului cu leziune mielică în urmatraumatismului vertebro-medular cervical!

Comresiune me'ular# total# înseamnă manifestarea carac-teristică prin paratetrapleie senzitivă şi motorie sub nivelul leziu-nii, tulburări sfincteriene iniţial, retenţie, apoi incontinenţă! 8a-

ralizia este spastică, cu )ipertonus muscular în formă de Klamă de bricea, cu refle&e osteotendinoase vii! La instalarea lent-prore-sivă a compresiunii, putem evidenţia semnul Jabins:i şi simpto-mele automatismului spinal! "n cazurile cu compresiune acută sedetermină la început o perioadă de tetraparapleie flască (fig. 15'&

151), cauzată de şocul medular 0dezaferentarea bruscă a neuroni-

'5



lor medulari, cu pierderea tranzitorie a transmiterii impulsurilor nervoase proprii, apoi evoluează într-o tetraparapleie spastică!@recerea de la o fază la alta se realizează printr-o perioadă inter-mediară flasco-spasmodică!

Comresiunea me'ular# ar%ial# se manifestă prin sindroa-me clinice corespunzătoare nivelului lezional; în compresiunea la-terală prin sindromul JroHn-#e?uard, în compresiunea centro-medulară prin sindromul sirinomielic cu o disociaţie termoali-că, în compresiunile anterioară şi posterioară prin sindroamelerespective!

Comresiunea ra'icular# poate evolua în trei perioade; irita-

ti( durere nevralică, în funcţie de nivelul lezat; cervicobra-)ialie, nevralie intercostală, lombocruralie şi lomboisc)ialie9

#ro#ri"-zi!(, numită şi perioada deficitului parţial, cu )ipoeste-zie, pareză şi )iporefle&ie în sectorul radiculei lezate9 %e =ntrer"-

#ere evoluează un deficit neuroloic total cu paralizie radicula-ră, anestezie şi arefle&ie! ar, atenţie7 "n funcţie de dezvoltareaanostomozelor interradiculare şi întrepătrunderea teritoriilor radi-culare, practic se manifestă clinica unei lezări parţiale! eficiteletotale mai vec)i de săptămâni se recuperează foarte puţin sau

deloc, astfel volumul de recuperare va depinde de precocitateaintervenţiei de decompresieU

Comresiunea coa'# 'e cal 0cauda e?uina enerează mani-festarea unei parapareze flasce, deficit senzitiv şi tulburări sfincte-

riene în teritoriile radiculare sub nivelul L'! #indromul poate fi to-tal sau parţial, complet sau incomplet, superior, mi/lociu sau infe-

rior!#tabilirea nivelului lezional este scopul investiaţiilor neuro-

loice şi radioimaistice! #e apreciază dermatomul cel mai cra-nial, cu manifestări dizestezice, şi nivelul motor lezional cores- punzător anatomiei toporafice vertebro-mielo-radiculare!

)nvestiga%iile instrumentale i 'e laborator /nleziunile vertebro$me'ulare

'*



#e efectuează în baza unui aloritm de dianostic arumentat,în cazul manifestării clinice a unei leziuni sementare conturate!8rincipiul Kde la simplu la compus nu se respectă! (el mai frec-vent sunt utilizate următoarele metode paraclinice; ra%io*ra&iilevertebrale 0spondilorafiile în diverse incidenţe; faţă-profil(fig. 16$& 1"'), în repaos sau funcţionale 0fle&ie-e&tensie, înclina-re laterală, în V 0pentru aprecierea stării suprafeţelor articulareintervertebrale şi zonei de spondiloliză9 mielo*ra&ia9 tomo*ra&iacom#"terizat( 0(@ simplă (fig. 1"1) sau cu substanţă de con-trast introdusă subara)noidian9 rezonana ma*netic(-n"clear(0=>F (fig. 1")9 !cinti*ra&ia ertebral(, care poate oferi date preţioase, când suspectăm oriinea patoloică şi specifică a leziu-nii vertebrale9 analiza LCR 9 electromio*ra&ia ,i #otenialeleelectrice eocate, care determină evaluarea nivelului şi raduluicompresiunii radiculare!

Fig. 169. Iractură-lu&aţie lomba-ră L1 L' 0radiorafie din faţă!

Fig. 170. Iractură-lu&aţie cervi-cală (' 0radiorafie în profil!

'.



Fig. 171. Iractură cominu-tivă de corp vertebral 0(@!

Fig. 172. Iractură-lu&aţie dorso-lombară @)A66 L1 cu

compresiune medulară 0=>F!

8entru a determina ravitatea leziunilor medulare, au fost pro- puse o serie de scoruri, cu a/utorul cărora putem aprecia caracterulle- ziunii!

1cala 4ren>el 013*3#corul pierderea completă a funcţiilor motorii şi senzitive

mai /os de nivelul leziunii!#corul J derelări senzitive incomplete mai /os de nivelul

leziunii, dar cu lipsa totală a motilităţii!#corul ( motilitate voluntară, dar nefuncţională9 derelări

senzitive incomplete!#corul motilitate diminuată, dar funcţională9 derelări

senzitive incomplete!

#corul 7 fără derelări de motilitate şi senzitive mai /os denivelul leziunii!

1cala A1IA? IM1O@"n 133', #6 0merican #pinal 6n/urT ssociation împreu-

nă cu 6>#M8 06nternational >edical #ocietT of 8arapleia publi-că standardele internaţionale pentru clasificarea neuroloică şifuncţională a leziunilor măduvei spinării 06nternational #tandardsfor Feuroloical and Iunctional (lassification of #pinal (ord 6n- /urT, care se bazează pe clasificarea Iren:el în modificarea lui

@ator şi Gaters!'



1cala A1IA ?IM1O@ 0tulburări senzitivo-motorii1!Bradul , leziune completă nici o funcţie motorie sau senzorială

nu s-a păstrat în sementul sacral #4#5!'!Bradul J, leziune incompletă funcţie senzorială fără funcţie

motorie păstrată sub nivelul neuroloic şi e&tinzându-se prinsementele sacrale #4#5!

!Bradul (, leziune incompletă funcţie motorie păstrată sub nivelullezional şi ma/oritatea muşc)ilor de sub nivelul lezional prezintăun rad muscular mai mic decât !

4!Bradul , leziune incompletă funcţia motorie păstrată sub nivelullezional şi ma/oritatea muşc)ilor-c)eie prezintă un rad mai maresau eal cu !

5!Bradul 7, funcţie normală funcţiile senzorială şi motorie suntnormale!

7ste dovedit că l'% din cei cu leziune medulară completăiniţial, în condiţiile unui tratament precoce, bine condus şi susţi-nut, se pot recupera din punct de vedere neuroloic!

Tratament"l tra"mati!melor ertebro-me%"lare8ână în prezent nu este soluţionată problema tratamentului

optim al leziunilor vertebrale, fapt cauzat de caracterul polimorf almanifestărilor clinice în cadrul leziunilor reiunilor cervicale,toracale şi lombare la maturi, copii, persoanele în etate! "n trata-

mentul unui pacient cu leziune vertebro-medulară este necesar săevaluăm o serie de indici ce ar caracteriza obiectiv starea pacien-

tului şi caracterul leziunii, cum ar fi;• caracterul şi radul leziunilor corpului vertebral sau structurilor

osoase vertebrale posterioare9• leziunile asociate9• ravitatea şi radul leziunii medulare, mielo-radiculare9• starea psi)oloică, vârsta şi profesia accidentatului9

• pericolul staţionării simptomaticii neuroloice spinale şi impotenţafuncţională vertebrală9

• acordarea asistenţei medicale la diferite etape de tratament 0spitalraional, secţii traumatoloice municipale, secţii traumatolo-

'3



ice sau neuroc)iruricale municipale şi republicane în funcţie decalificarea medicului privind problemele vertebroloice!

stfel, tratamentul traumatismelor vertebro-medulare trebuiesă fie individual şi diferenţiat în fiecare caz aparte!

eto'ele 'e tratament conservator 1!Meto%a &"ncional( propusă de >anus 013'3 şi im-

plementată de 2! Borinevs:aia şi E! revin 013113! 6ndica-ţii; fracturi prin compresiune, amielice, de corp vertebrale la niveltoracal şi lombar9 fracturi de corp vertebral la pacienţii în vârstă,cu patoloii somatice rave, cărora le este contraindicattratamentul c)irurical sau reim de pat de lună durată, cât şitratamentul ortopedic prin aplicarea corsetelor )ipsate!

>etoda funcţională prevede masa/ul şi procedurile fiziotera- peutice! Bimnastica curativă comple&ă constă din 4 perioade,cu creşterea dozată a efortului fizic! Iiecare perioadă cuprinde 1+ 15 zile9 durata unei şedinţe, la început, este de 1+1' minute, cres-când, cu timpul, până la +4+ minute! rept criteriu de trecere dela prima perioadă la a doua serveşte proba funcţională 0dacă pa-cientul poate ridica ambele picioare în poziţie de e&tensie, iar drept indice de verticalizare a pacientului şi de normalizare a tonu-sului musculaturii paravertebrale servesc următoarele teste;

1 bolnavul se menţine în poziţia ,,rândunicăW mai mult de minute9

' bolnavul se menţine în această poziţie şi la contraforţa

mâinilor metodistului de imnastică curativă, cu presiuneasupra reiunii omoplaţilor şi reiunii sacrale9 poziţia de e&tensie a trunc)iului se menţine şi la variaţiile

presiunii metodistului asupra zonelor sus-numite, corpul pacientului efectuând mişcări în formă de balanţă!

7fectuarea de către pacient a acestor teste demonstrează o

preătire bună a musculaturii paravertebrale şi el poate fi verticali-zat, însă, în funcţie de ravitatea leziunii, nu mai devreme de 1,5

luni de la traumatism 0F!6! Dvisiu: şi coaut!, 134!'!Meto%a con!erati-&"ncional( %e actiizare #recoce a

pacientului 0>ann, 13.9 2!8! M)ots:i şi coaut!, 139 X!Y! Fi-+



:ols:ii, 133+ prevede activizarea şi reabilitarea precoce a pacien-ţilor cu leziuni stabile, necomplicate, cu fracturi cuneiforme decorp vertebral cu localizare lombară şi toracală! La spitalizarea înstaţionar, bolnavul este aşezat pe un pat cu scut, în poziţie strict

orizontală! upă 4 zile i se indică imnastică curativă cu uncomple& special, câte 1+15 minute, de 4 ori pe zi! La finele primei săptămâni de la traumatism, bolnavul efectuează poziţia,,rândunică9 culcat pe spate, efectuează poziţiile de semiarc şi arc,cu spri/in pe omoplaţi, apoi pe mâini şi călcâie!

8este 1+14 zile, bolnavilor cu musculatura bine dezvoltată lise permite verticalizarea, iar celor în vârstă peste săptămâni, cucontinuarea imnasticii curative în sala de imnastică! La 4 săptă-mâni, bolnavii sunt e&ternaţi, cu continuarea tratamentului ambu-

lator şi cu continuarea comple&ului de e&erciţii încă 4 luni! Luc-rul fizic uşor se permite după * luni de la traumatism!

naliza rezultatelor la distanţă ale tratamentului funcţional,cu comple&itatea metodelor şi abordare individuală, are o eficienţămodestă!

6. Meto%a %e re%"cere "nimomentan( cu imobilizare ulteri- oarăîn corset )ipsat este indicată persoanelor tinere cu fracturi tasate,stabile de corp vertebral! >etoda dată are un şir de contra-indicaţii; leziunea comple&ului posterior al coloanei vertebrale,fracturi prin e&tensie, spondilolistezis traumatic, fractura coaste-

lor, maladie )ipertonică, cardiopatie isc)emică, obezitate, insufi-cienţă cardio-respiratorie, contuzia oranelor cavităţilor toracică şiabdominală etc! 8rincipiul metodei; reducerea sau restabilireaînălţimii corpului vertebral prin )ipere&tensie unimomentană acoloanei vertebrale! @impul optimal pentru reducere este a *-aa1+-a zi de la traumatism! "nainte de reducere se efectuează aneste-zia focarului fracturii după #c)ne:, cu sol! promedol 01'% şi di-medrol 0'1%! "n literatură sunt descrise mai multe metode de re-ducere! >etoda avis; reclinarea coloanei vertebrale pe o masăorizontală, bolnavul este aşezat cu faţa în /os, membrele pelvinefiind suspendate deasupra mesei cu +4+ cm! >etoda Gatson-Ro-

nes; repoziţia se face cu a/utorul a ' mese de diferită înălţime! >e-1



toda Y!2! Zaplan; repoziţia vertebrală în poziţia pacientului pespate, cu faţa în sus, cu a/utorul unui brâu lat, suspendat de reiu-nea dorso-lombară, fi&at de rama balcanică! "n poziţia de )ipere&-tensie ma&imală se aplică corset )ipsat cu control radiorafic

ulterior obliatoriu! Bimnastică curativă se indică în zilele urmă-toare9 bolnavul este verticalizat peste ' săptămâni de la aplicareacorsetului!

8rocesul de consolidare a fracturii corpului vertebral decureapro&imativ 1+1' luni9 după ultimele date 0X!2! Xi)ailovs:i,'++, până la ' ani! in acest motiv, imobilizarea cu corset )ip-sat trebuie prelunită până la 4* luni, iar cea cu corset ortopedicdetaşabil de tip ,,Leninrad până la 1 an! upă înlăturarea cor-setului )ipsat, pacientului i se indică masa/, electrostimularea

muşc)ilor spatelui, imnastică curativă, înot!7. Meto%a %e re%"cere tre#tat( sau =n eta#e este indicată

pacienţilor cu fracturi tasate ale corpilor vertebrelor toracale şilombare! 7a permite restabilirea raporturilor anatomice vertebralefizioloice, evită complicaţiile ce pot surveni în urma reduceriiunimomentane! 8entru corecţie treptată, autorii foloseau diferitedispozitive! e e&emplu, Y!2! [aplan folosea pentru reducere unsul semidur, ce se aplica sub reiunea lombară! 8este o zi, acestsul era înlocuit cu unul mai mare, iar peste ' zile se aplica unreclinator cu înălţimea de .1+ cm! "n urma )ipere&tensiei se res-tabilea forma anatomică a vertebrei fracturate! $nii autori foloseau

săculeţe umplute cu nisip sau cu seminţe de in 0#!#! @:acen:o,13'! "n ultimii ani, pentru reclinarea în etape sunt folosite pneu-mo- şi )idroreclinatoare nişte săculeţe multicamerale, care, trep-tat, se umplu cu apă, aer sau ulei!

8. Meto%ele orto#e%ice tracionale sunt indicate în fracturile princompresiune ale vertebrelor toracale şi lombare, amielice! @racţiase efectuează pe un pat ortopedic! 8entru a reduce fracturi- levertebrale, bolnavul este fi&at de reiunile a&ilare pe un pat în-clinat sub un un)i de '5+Q sau pe un pat ortopedic special pen-tru tracţiune!

'



8entru tratamentul fracturilor şi lu&aţiilor cervicale se aplicăsisteme de tracţiune sc)eletală, de craniu, prin şuruburi transcra-niene, cu a/utorul unor potcoave de care se ataşează reutăţi, cucreştere fracţionată prin intermediul unui scripete 0potcoava (rut-

c)field, 6(@M, Bardner-Gells! 8oate fi aplicată şi ansa Blisson,însă această metodă este inconvenabilă la înri/irea pacientului şiel le suportă cu reu!

(a metodă de tracţiune cervicală şi imobilizare mai riidă sefoloseşte )alovesta, constituită dintr-un cerc sau semicerc metalic pericranian, fi&at pe craniu cu şuruburi, iar pe torace o vestă dinmaterial plastic, fi&ate între ele cu bare metalice!

e menţionat că nici una din metodele conservatoare nu pre-întâmpină deformarea secundară a corpului vertebral, iar incapaci-

tatea de muncă, c)iar şi a pacienţilor cu fracturi necomplicate alecoloanei vertebrale, durează 1,5' ani 0X!Y! Fi:ols:i, 133+9 X!2!>i)ailovs:i, '++! in această cauză, în ultimele decenii seîntrebuinţează pe lar metodele c)iruricale de tratament al leziu-nilor vertebrale, care sunt net superioare celor conservatoare!

Fig. 173. >etodă de corporodeză şi ra)isinteză anterioară în fractură decorp L666!

9. Meto%ele %e tratament c0ir"r*ical$ după rezultatele func-ţionale şi anatomice, sunt superioare celor conservatoare! 7le per-mit activizarea şi reabilitarea precoce a pacienţilor, în ma/oritateacazurilor nu necesită aplicarea unor metode incomode de imobili-zare e&ternă! ctualmente, pentru tratamentul c)irurical suntfolosite dispozitive de stabilizare a coloanei vertebrale şi sisteme,



care, de rând cu stabilizarea vertebrelor, permit şi corecţia difor-mităţii vertebrale posttraumatice!

Fig. 174. >etodă de ra)isinteză dorsală la nivel lombar!

Fig. 175. >etodă de ra)isinteză anterioară la nivel cervical!

4



>a/oritatea sistemelor şi implanturilor, folosite în c)iruriavertebrală, sunt metalice, confecţionate din alia/ titan, nic)elid detitan, aluminiu, vanadiu, cobalt, crom, ino&! "n ultimii ani au fostintroduse şi alte materiale polimeri, elastomeri, poliuretani,

ceramice din fosfaţi sau sulfat de calciu9 coral, matrice osoasă de-mineralizată!

"n funcţie de abordul c)irurical, se folosesc im#lant"ri %e!tabilizare #o!terioar(;

• 8lăci metalice vertebrale 0Dar:ov, =oT-[amille!

a b

Fig. 176. a implanturi metalice pentru ra)isinteză cranio-cervicală9b implanturi metalice pentru ra)isinteză antero-laterală!

• istractoare 0Darinton!• #isteme de fi&are sublaminară cu sercla/ metalic 0Lu?ue!

•

6nstrumentaţia (otrell-ubusset 0foloseşte cârlie laminare şişuruburi transpediculare care se ataşează de ti/e metalice!•#isteme de fi&are transpediculară 0@7FM=, iapazon, >a- laa

etc!!•#isteme comple&e de stabilizare a structurilor osoase posterioare

0Dorizon, (olorado!

5



Fig. 177. 6mplanturi metalice de stabilizare vertebrală dorsalătranspediculară!

• #isteme de stabilizare posterioară e&ternă 0aparatul Jâzov dispozitiv de fi&are a apofizelor spinoase9 aparatul >aerl dis-

pozitiv de stabilizare e&ternă transpediculară!

Fig. 178. 6mplanturi medicale pentru ra)isinteză!

*



D

C

A

Fig. 179. 6mplanturi metalice pentru ra)isinteză cu efect determomemorie!

#istemele de stabilizare vertebrală anterioară;

•8lăci pentru fi&are anterioară a coloanei vertebrale 0\-pla- tes, placa (aspar, placa în ,,D, placa LI, placa (#, sistemeletlatis, \ep)ir, Msmium, J( etc!!

•#isteme ti/ate de stabilizare vertebrală anterioară 0DI#, lospine,2entrofi&!



.



Fig. 180. 8lacă metalică pentru ra)isinteză cervicală ,,sTnt)ez!

Metodele de stabilizare a coloanei vertebrale completează ope- raţiile osteoplastice ndreptate spre obţinerea !nei stabilizări de"- nitive a fra#mentelor vertebrale lezate$din cont!l formării bloc!- l!i vertebral anterior sa! posterior% Ca material plastic$ deobicei$ este folosit a!toos!l sa! alo#refa%

Leziunile Coloanei Vertebrale Şi Vertebro

Documents

Transcript of Leziunile Coloanei Vertebrale Şi Vertebro