7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 1/24

Lev Tolstoi

Lev Tolstoi (sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi, rusă  Лев Никола  евич Толсто  й ; n. 28august(sv) / 9 septembrie(sn)1828, Iasnaia Poliana - d.  noiembrie(sv) / 2!noiembrie(sn) 191!,  "stapovo) a #ost un s$riitor rus. %ev &olstoi este $onsiderat unul dintre $eimai importan i roman$ieri ai lumii.ț '2  "lături de iodor *ostoievs+i, &olstoi este unul dintres$riitorii de seamă din timpul perioadei $unos$ută $a vârsta de aur a literaturii ruse (n$epută

 n 182! $u primele opere ale lui Pu +inș , i terminată nș 188! $u ultimele lu$rări ale lui*ostoievs+i). perele sale Război i paceș   iș   Anna Karenina au avut o in#luen ă otărtoareț

asupra de0voltării romanului mondial, iar $redin ele i ideile sale #iloso#i$e i esteti$e,ț ș ș

propovăduite de-a lungul vie ii prin $elelalte opere, sunt reunite i $unos$ute sub denumireaț ș

de „tolstoism” .' rea ia sa epi$ă se impune prin $apa$itatea de $uprindere, adn$imeaț

vi0iunii, a$uitatea observa iei so$iale i psiologi$e, sentimentul tragi$ului i omenes$ului.ț ș ș '3

&olstoi s-a mani#estat, totodată, i $aș  eseist, dramaturg'4  i re#ormator n domeniu edu$a iei,ș ț

$alită i $are l-au $onsa$rat drept unul dintre $ei mai $unos$u i membri ai a$estei ve$i iț ț ș

aristo$rati$e #amilii ruse tiș . Interpretările sale literare privind nvă ăturile eti$e ale luiț  Iisus5ristos l-au #ă$ut să devină mai tr0iu, spre s#r itul vie ii sale, un #ervent $omentator alș ț

 nvă ăturilor lui 5ristos, n sensul lor so$ial, pa$i#ist i nemediat de vreo putere lumeas$ă.ț ș

Ideile sale despre re0isten a nonviolentă, e6pusă n opere $aț  „Împără ia lui Dumnezeu esteț înăuntrul vostru”  , vor avea un pro#und impa$t asupra unor personalită i de re#erin ă dinț ț

se$olul al 77-lea, printre $are andi '  iș  :artin %uter ing <r.

=#igia lui %ev &olstoi a #ost imprimată pe o monedă ruseas$ă din aur.

Tolstoi i destinul literarș  [

pera s$riitorului rus %ev >i+olaevi$i &olstoi este $unos$ută i admirată de iubitorii deș

literatură din toată lumea. Impresia pe $are a produs-o n epo$a sa, pre$um i răsunetul deș

$are s-a bu$urat opera lui, l-au situat n$ă din timpul vie ii printre $ei mai importan i s$riitori aiț ț

vremii. &olstoi a #ost, din anumite pun$te de vedere, un om plin de $ontradi$ ii. >ăs$ut ntr-oț

#amilie de nobili din Imperiul ?us, l obsedau n a$eea i măsură e6$esele burge0iei iș ș

as$etismul auto-impus al stoi$ismului. *e i i-a ntemeiat un sistem propriu de $redin eș ș ț

religioase, $ tignd respe$tul gnditorilor lai$i, nu a reu it ni$iodată să re$on$ilie0eș ș

$on$eptele de artă i #rumos n via a reală. er$etnd opera lui &olstoi,ș ț @ladimir

>abo+ov observa $ă doar două subie$te l-au atras $u adevărat pe a$esta, anume via a iț ș

moartea, iar ele au #ost ree6aminate n #ie$are nouă s$riere, $u o $omple6itate mereu

sporită. = de aAuns să urmărim „Moartea lui Ivan Ilici”  sau „Anna Karenina”  $a să vedem $ă

a$estea sunt, ntr-adevăr, temele #undamentale ale operei tolstoiene.'

%ung i rodni$ a #ost drumul vie ii i al $rea iei lui &olstoi. =l a lăsat omenirii o uria ăș ț ș ț ș

mo tenire literară $are $uprinde printre alteleB un roman istori$o-psiologi$ de mari propor iiș ț

( „Război i paceș ” ), un roman so$ial de moravuri ( „ Anna Karenina” ), un roman so$ial

( „Învierea” ), o trilogie autobiogra#i$ă ( „Copilăria” , „Adolescen a” ț  , „inere ea” ț  ), numeroase

nuvele i povestiri (ș  „Cazacii” , „Diminea a unui mo ier” ț ș , „Moartea lui Ivan Ilici” , „După

bal” , „!a"i Murad”   i altele), drame (ș  „#uterea întunericului” , „Roadele instruc iunii” ț  , „Cadavrul 

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 2/24

viu” ), povestiri populare, basme  i istorisiri pentru $opii, arti$ole publi$isti$e, de $riti$ă literarăș

sau literatură tiin i#i$ă (studii despre probleme deș ț  artă, arti$ole pe teme politi$o-so$iale,

tratate eti$o-religioase et$.), un Aurnal intim  i o e6$ep ional de bogată $oresponden ă. %evș ț ț

&olstoi a oglindit n opera sa ?usia de la n$eputul vea$ului al 7I7-lea (ră0boiul mpotriva

lui >apoleon), dar mai ales ?usia din perioada 181 C19!4. Dn $ei aproape ! de ani de a$tivitate pe tărm literar, &olstoi a $er$etat $u aten ie realitateaț

rusă i a meditat neobosit la re0olvarea problemelor legate de via a poporului. =l a par$ursș ț

un drum plin de $otituri, de la $lasa nobililor $ăreia i apar inea, $ătre poporul simplu pe $are-ț

l iubea $u sin$eritate, devenind n $ele din urmă e6ponentul intereselor ărănimii patriarale.ț

'8

Via a i caracterul ț ș

 Dn Amintirile sale, &olstoi i re0umă ntr-o pagină biogra#iaBș

 „#rivindu$mi via a% e&aminând$o din punctul de vedere al binelui i al răului pe care l$am 'ăcut% îmi ț șdau seama că toată lun"a mea e&isten ă se poate împăr i în patru perioade( prima% cea poetică%ț ț minunată% inocentă% radioasă a copilăriei% până la paisprezece ani) Apoi cei douăzeci de anioribili% de "rosolană depravare în slu*ba or"oliului% a vanită ii i mai ales a viciului) A treiaț ș

 perioadă% de optsprezece ani% a durat de la căsătorie până la rena terea mea spirituală( lumea ar ș putea$o cali'ica morală% pentru că în cei optsprezece ani am dus o via ă 'amilială cinstită iț șre"ulată% 'ără a ceda nici unuia din viciile pe care opinia publică le condamnă) Dar toateinteresele mele erau limitate la preocupări e"oiste% pentru 'amilia mea% pentru bunăstare% pentrusuccesul literar i toate satis'ac iile personale) În s'âr it% a patra perioadă este cea pe care oș ț ștrăiesc acum% după re"enerarea mea morală+ din aceasta n$a vrea să sc,imb nimic% în a'ară deșrelele obiceiuri pe care le$am deprins în perioadele precedente)” C%. >. &olstoi - *in Aurnalul său

Copilăria i adolescen aș ț

>ăs$ut ntr-o #amilie din nobilimea rusă, trăie te o $opilărie luminoasă i o tinere eș ș ț

aventuroasă, mpăr ită ntre studii literare i Auridi$e, n$er$ări de re#ormare a vie ii ăranilor,ț ș ț ț

$ălătorii, a$tivitate militară (parti$ipă la $ampaniile din au$a0  i laș  ?ă0boiul rimeei) iș

s$riitori$eas$ă. Dn $iuda problemelor #amiliale de mai tr0iu, &olstoi a reu it să $ree0e romaneș

#rumoase din $are reies idealuri umanitare.

%ev >i+olaevi$i &olstoi s-a năs$ut la 28 august 1828 pe mo iaș  Iasnaia Poliana,

gubernia &ula, la apro6imativ 19! de +ilometri la vest de:os$ova. Dnsemnnd „poiană

luminoasă”  n rusă, Iasnaia Poliana era o mo ie de mari dimensiuni, $onstruită ntr-o pădureș

de #oioase, nse$olul al 7@II-lea. &atăl său, >i+olai &olstoi, un $onte '9 provenind dintr-o

#amilie de nobili germani din se$olul al 7@I-lea, a dus o via ă spe$i#i$ă aristo$ra ilor. >i+olai aț ț

risipit averea #amiliei, maAoritatea strnsă de strămo ul săuș   "le6andru Ivanovi$i &olstoi, $are

a #ost $olonel n?ă0boiul Patrioti$ din 1812, ră0boi de apărare a ării mpotriva luiț  >apoleon.

 Dn 1822, el s-a $ăsătorit $u :aria >i+olevna @ol+ons+aia, devenind ast#el posesorul unei

 nsemnate averi, adusă $a 0estre de $ătre bogata prin esă. *in $au0a iresponsabilită ii sale,ț ț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 3/24

>i+olai a #ost nevoit să #oloseas$ă 0estrea so iei sale pentru a păstra situa ia #inan$iara aț ț

#amiliei. :aria >i+olevna, mama viitorului s$riitor, era, de asemenea, #ii$a unui general bogat,

iar mo ia Iasnaia Poliana #ă$use parte din 0estre, apar innd la n$eput părin ilor ei. =a vaș ț ț

muri $nd mi$ul &olstoi nu mplinise n$ă ni$i doi ani.'1!'nb 1. Elterior, mătu a &atianaș

=rgols+aia, va prelua rolul mamei. *e atun$i, n imagina ia lui %ev nu se regăsea de$t unțportret ideali0at al mamei sale, per#e$tă, bună i iubitoare, si al tatălui respe$tat i iubit,ș ș

mo ierul pe $are guvernul re#u0ase să-l angaAe0e. *e #apt, >i+olai, #iind un revolu ionar $areș ț

 mpărtă eaș  dorin a de$embri tilor de nlăturare a #amiliei imperialeț ș   i a sistemului de iobăgie,ș

era inut la distan ă de guvern.ț ț

 "l patrulea #iu al lui >i+olai i al :ariei, &olstoi, a #ost $res$ut i ngriAit de bone i servitoare.ș ș ș

=l i-a petre$ut $opilăria laș  Iasnaia Poliana. >umele a$este lo$alită i este strns legat deț

memoria marelui s$riitor, $are i-a s$ris maAoritatea operelor n lo$ul $are a $onstituitș

leagănul primei lui $opilării.

*upă moartea :ariei @ol+ons+aia (mama s$riitorului), de edu$a ia $opiilor (&olstoi avea treiț

#ra i mai mariB >i+olai, *imitri i Fergei) s-a o$upat o rudă a #amiliei, &.". =rgols+aia, deț ș

$are s$riitorul aminte te deseori $u dragoste i duio ie. =a a #ost prima $are i-a sădit n su#letș ș ș

iubirea pentru om i #rumos i de la ea a primit &olstoi $el dinti ndemn de a s$rie. "semeniș ș

tuturor #amiliilor de nobili nstări i, edu$a ia lui &olstoi a #ost n$redin ată unor pro#esoriț ț ț

parti$ulari, de na ionalitate germană i #ran$e0ă, $are lo$uiau la $ona$ul #amiliei n tot $ursulț ș

anului i se străduiau să le asigure $opiilor o edu$a ie demna de tinerii aristo$ra i. Primeleș ț ț

opere literare $itite de &olstoi au #ost poe0iile lui Pu +inș . Dntr-o 0i, i s-a $erut să re$ite o

poe0ie n #a a unuia dintre prietenii tatălui său. Dn vrstă de numai opt ani, &olstoi l-aț

impresionat puterni$ pe invitatul tatălui său, re$itnd #ără gre eală i $u patos două poe0ii.ș ș '11

 Dn anul 18, ntreaga #amilie se mută la :os$ova, pentru a nlesni $opiilor $ontinuarea

studiilor n institu iile de nvă ămnt superior. Dn$etul $u n$etul, $opiii s-au obi nuit $u via aț ț ș ț

de ora . Dn a$ela i an tatăl lor moare iar or#anii sunt lua i sub tutela $ontesei sten-Fa+en,ș ș ț

sora mai mare a tatălui lor. >u după mult timp nsă, moare i $ontesa sten-Fa+en, iar $opiiiș

tre$ sub tutela $ontesei Iu +ova, $ea de-a doua soră a bătrnului &olstoi i so iaș ș ț

guvernatorului ora uluiș  a0an. Dn urma a$estor evenimente, $opiii s-au mutat n a0an. %ev,

$are a$um avea 1 ani, a n$eput să studie0e limbile tur$ă, arabă  iș  tătară  mpreună $u

pro#esorul său parti$ular. Dn a$eea i vreme a $itit i operele $omplete ale luiș ș  ?ousseau, toate

$ele 2! de volume, ndrăgostindu-se imediat de #ilo0o#ia a$estuia.'12

 "spe$te #oarte grăitoare din $opilăria, adoles$en a i tinere ea s$riitorului se ntlnes$ nț ș ț

trilogia sa autobiogra#i$ă, opera $u $are &olstoi i #a$e debutul n literatură.ș

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 4/24

Tinere eaț

 Dn anul 1833, %ev &olstoi n$epe să #re$vente0e $ursurile #a$ultă ii de limbi răsăritene, se$ iaț ț

#ilologie tur$o-arabă, de la Eniversitatea din a0an, nsă după un an abandonea0ă studiul

limbilor i se ns$rie la #a$ultatea de tiin e Auridi$e. Dn #inal se ntoar$e n satul natal nainteș ș ț

de a- i n$eia studiile, des$uraAat #iind de $alitatea slabă a rela iilor so$iale i a$ademi$e peș ț ș

$are le avea. &otu i a reu it să- i #a$ă un prieten, pe *mitri *ia+ov, $u $are mai dis$utaș ș ș

despre religie, politi$ă  i alte aspe$te so$iale.ș '1

Perioada de desfrâu i via a de mo ier ș ț ș

iind tot mai preo$upat de pre0en a sa n nalta so$ietate, &olstoi i negliAea0ă $ursurile de laț ș

#a$ultate. " a $ă, i petre$ea 0ilele bu$urndu-se de ori$e #emeie $are i ie ea n $ale. Dnș ș ș

a$eastă perioadă a tinere ii el organi0ea0ă petre$eri, este pre0ent la toate balurile i seț ș

$ompla$e n ambian a #astuoasă a $er$urilor aristo$rati$e pe $are le #re$venta nsă $urnd,ț

a$est moment din via a sa n $are s$riitorul este atras de strălu$irea lumii mondene, va luațs#r it. *e i pentru el $iar i să studie0e limbile străine era un privilegiu, i-a ignoratș ș ș ș

 ndatoririle i avea numai re0ultate proaste.ș '13 Dntru$t nu a tre$ut e6amenele #inale din primul

an, a rămas repetent i a soli$itat să #ie trans#erat laș  #a$ultatea de drept. *in ne#eri$ire, ni$i

după $e a ob inut trans#erul, %ev nu a renun at la ve$ile deprinderi. Dn $ele din urmă, el aț ț

abandonat #a$ultatea n primăvara anului 183, n miAlo$ul semestrului i s-a ntors $a mo ier ș ș

la Iasnaia Poliana, pe $are o mo tenise de la părin i.ș ț

 Dn0estrat $u o natură neobi nuit de $omple6ă, &olstoi surprinde n$ă de pe atun$i dis$ordan aș ț

dintre #orma strălu$itoare i $on inutul sterp al vie ii aristo$ra iei nobiliare. =l surprindeș ț ț ț

ridi$olul a$estei lumi i0vort din $ontradi$ iile de nempă$at dintre #ond i #ormă i n$epe săț ș ș

#ie #rămntat de gnduri $ontradi$torii, $are devin $u att mai $ompli$ate $u $t i se lărge teș

ori0ontul $ultural. unoa terea vie iiș ț  ?usiei devine pentru &olstoi problema $entrală a

preo$upărilor sale.

 Dn anul 183, #ra ii i mpart ntre ei averea părinteas$ă. %ui %ev &olstoi i revineț ș

mo iaș  Iasnaia Poliana.'14 nd a preluat atribu iile de mo ier, avea tot #elul de idei umanisteț ș

asupra modului de $ondu$ere a mo iei. Dnsu#le it de idei demo$rati$e, &olstoi $ăuta săș ț

 mbunătă eas$ă via a $elor ! de iobagi de pe mo ia sa. Dn$er$ările lui au dat gre $iar deț ț ș ș

la n$eput, deoare$e iobagii i priveau noul stăpn $u nen$redere, iar tnărul &olstoi nuș

 n elegea $ontradi$ iile de nempă$at dintre iobagi i mo ieri (e6perien a relatată nț ț ș ș ț

romanul Dnvierea). ?etras la mo ia sa, &olstoi i al$ătuie te n a$eastă perioadă un vastș ș ș

program de studiu $e $uprindea un număr de materii #oarte di#erite unele de altele, menite

să-i des$idă un ori0ont larg asupra $u$eririlor omenirii pe tărmul tiin eiș ț   iș  artei. Dn doi ani,

el reu e te să reali0e0e o bună parte a planului său; a$est lu$ru reiese din #aptul $ă n$ă laș ș

 n$eputul anului 1839, &olstoi ntreprinde o $ălătorie la Petersburg n vederea sus ineriiț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 5/24

e6amenelor de $andidat la tiin e Auridi$eș ț .'1 &ot n a$eastă perioadă, a ederii lui la Fan+tș

Petersburg, se lasă n voia sor ii n ori$e #ă$ea. " devenit dependent de Ao$urile de noro$ i,ț ș

după multe partide pierdute, a reali0at $ă era nglodat n datorii. "tun$i

părăse teș  Petersburgul.'1 Dntors la Iasnaia Poliana, &olstoi i-a des$operit o nouă pasiuneBș

mu0i$a igăneas$ă. " $emat la $ona$ un grup de mu0i$an i i le-a $erut să-i $nte melodiiț ț șpopulare ruse ti. Fergei, #ratele lui mai mare, venea i el adesea să i as$ulte, i n $ele dinș ș ș

urmă s-a mprietenit i s-a $ăsătorit $u una dintre $ntăre e. Dnsă dragostea lui &olstoi pentruș ț

mu0i$a lor era doar tre$ătoare. u toate a$estea a$eastă pasiune a stat la ba0a G-onatei

Kreutzer H.'18.

Înroarea !n arma"# i de$u"u i"erar ș

:ereu #rămntat de ne$esitatea de a a$tiva ntr-un domeniu oare$are, de a #i de #olos

so$ietă ii, &olstoi se nrolea0ă n anulț  1841 n rndurile armatei ruse $are a$ iona nț au$a0.'19 *eparte de lumea mondenă, n miAlo$ul sălbati$ei naturi a au$a0ului, $ntată $u atta

măiestrie de Pu +inș   iș  %ermontov, n mintea lui &olstoi se n#iripa ideea Gautodesăvr iriiH,ș

$are, $u timpul, va $ăpăta amploare, devenind ba0a #ilo0o#iei lui de esen ă misti$ă, religioasăț

i, n ultima instan ă - rea$ ionară. emat la ră0boi de #ratele său, $are era o#i er nș ț ț ț  armata

rusă, &olstoi a ple$at pe #ront. >u era $tu i de pu in interesat să aibă o sluAbă de birou laș ț

pre#e$tură, dar $nd s-a vă0ut soldat, a #ost pus ntr-o situa ie nea teptată. Ftatutul săuț ș

so$ial nu $onta n armata rusă, atta doar $ă nu era pus la un lo$ $u solda ii de rnd. *eț

obi$ei, putea re$urge la in#luen a politi$ă a rudelor sale dar armata nu era ni$i pe departe leț

#el de ngăduitoare $u el $a i $unos$u ii. Dn ianuarieș ț  184, tnărul soldat a tre$ut, n $ele din

urmă, e6amenul de $adet pentru a deveni subo#i er de artilerie, avnd ast#el prileAul de a- iț ș

dovedi viteAia.

&ot n a$eastă perioadă, &olstoi i n$epe a$tivitatea lui de s$riitor. " n$eput să lu$re0e laș

primul său roman „Copilăria” , pe $are l s$i ase n linii mari $u un an nainte. =ra o povestireț

autobiogra#i$ă a anilor $opilăriei petre$u i laț  Iasnaia Poliana. dată terminat, el l trimite,

 n 1842, reda$ ieiț  „-ovremenni.” , o revistă de literatură editată de poetul >i$olai >e+rasov.

Poetul a re$unos$ut talentul i poten ialul literar al lui &olstoi, i i-a promis să-i publi$eș ț ș

lu$rările n revistă, #ă$nd-o n septembrie 1842. Dn a$ela i timp, &olstoi a regăsit avantaAeleș

traiului printre $a0a$i. Dn $iuda vie ii lor simple, $a0a$ii aveau un $od eti$ militar i umanist laț ș

$are ineau $u nver unare, iar &olstoi i admira. Di vedea $a pe un model de urmat pentruț ș

to iț ru iiș ,  i un e6emplu $ătre $are să tindă to i ăranii i $iar aristo$ra ia. " a $ă i-a propusș ț ț ș ț ș ș

să s$rie despre e6perien ele petre$ute n miAlo$ul lor. ?omanul s-a numit, după $um era deț

a teptat,ș   „Cazacii” , i s-a bu$urat de un su$$es imediat la publi$are sa nș  18. "$um va

s$rie i povestirileș  „Incursiunea” , „ăierea pădurii”   i altele, $u subie$te luate din via a deș ț

$ampanie.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 6/24

 Dn anul 1843, &olstoi este trans#erat n armata dunăreană i lo$uie te timp de $teva luniș ș

la u$ure tiș .'2!'21'22 ?e#eritor la a$eastă perioadă, ntr-o s$risoare adresata mătu ii sale,ș

$ontesa &.". =rgolas+aia, tnărul o#i er des$rie ast#el u$ure tiiBț ș   „-unt năucit) /n ora mareș

i 'rumos% obli"a ia de a te prezenta multora% opera italiană i teatrul 'rancez)))” ș ț ș '2 Fe

rentoar$e n patrie odată $u n$eperea ră0boiului din rimeea  i ia parte lașapărareaFevastopolului. u a$est prileA &olstoi se mani#estă $a un devotat #iu al patriei,

luptnd alături de solda ii de rnd. F$enele de bătălie, deosebite prin plasti$itatea lor, peț

$are le ntlnim n epopeea „Război i paceș ”  sunt rodul observa iilor proprii din timpul apărăriiț

Fevastopolului. *e alt#el &olstoi imortali0ea0ă a$est moment de $otitură n istoria ?usiei n

$i$lul intitulat „#ovestiri din -evastopol”  ( „-evastopol în decembrie 0123” , „-evastopol în mai 

0122”   iș   „-evastopol în au"ust 0122” ).

 Dn anul 184, &olstoi demisionea0ă din armată i se dedi$ă a$tivită ii beletristi$e. Dn a$eastăș ț

perioadă el $olaborea0ă la $ele mai nsemnate reviste ale timpului, printre $are i laș

revista „-ovremenni.”  - devenită tribuna de luptă a demo$ra ilor-revolu ionari. *eț ț

la „-ovremenni.” , &olstoi se retrage n a$ela i timp $uș  &urgeniev, după ruptura $e are lo$

 ntre s$riitorii apar innd $lasei nobiliare i $ei din rndul ra0no$in ilor.ț ș ț 'nb 2

 Dn 184, s$riitorul a ntreprins prima lui $ălătorie n =uropa de vest.'nb  " $ălătorit mai nti

la Paris, unde a luat pentru prima dată $onta$t $u o na iune liberă. "i$i a lo$uit pe ?ue deț

?ivoli, ntr-un apartament mobilat, #iind ve$in $u &urgeniev. @i0itea0ă mu0eele,

#re$ventea0ă teatrele, sălile de $on$ert, merge la $ir$, urmea0ă $ursuri la Forbona  i laș

ollJge de ran$e. Plimbndu-se prin ora , la un moment dat, asistă la spe$ta$olulș

e6e$utării unei sentin e $apitale ntr-o pia ă publi$ă, #apt $e i-a strnit un pro#und de0gust.ț ț

'23odată $e va vedea gilotina ntr-o pia ă publi$ă. *in ran a a mers nț ț  =lve iaț , iar apoi

 n ermania, i n $ele din urmă s-a ntors a$asă, la Iasnaia Poliana. dată aAuns ai$i, i-aș ș

reluat n$er$ările de re#ormă agri$olă $u iobagii de pe mo ia lui, iar n $ele din urmă, aș

des$is o $oală.ș '24

%a 2 de ani s$riitorul i mărturise te $u lu$iditate $ara$terulBș ș

 „-unt irascibil% plictisitor% intolerant i timid ca un copil) -unt un bădăran) Ceea ce tiu% am învă at%ș ș ț 

sin"ur% rău% câte pu in% 'ără nicio ordine+ i e 'oarte pu in) -unt nestăpânit% ne,otărât% nestatornic%ț ș ț 

stupid de vanitos i de e&pansiv% ca to i oamenii slabi) 4u sunt cura*os) -unt cinstit% în sensul căș ț iubesc binele% sunt nemul umit de mine când mă îndepărtez de bine i bucuros când mă reîntorc)ț ș

i totu i% e&istă un lucru pe care$l iubesc mai mult decât binele( "loria) -unt atât de ambi ios%Ș ș ț 

încât dacă ar trebui să ale" între "lorie i virtute% mă tem ca a ale"e$o pe prima) !otărât% suntș șlipsit de modestie) Acesta este motivul pentru care apar timid văzut din a'ară% dar în sine measunt or"olios)” C%. >. &olstoi - *in Aurnalul său

Maturitatea

Problema $entrală a vie ii ?usiei de la miAlo$ul se$olului alț  7I7-lea era problema ărăneas$ă.ț

=a se punea deosebit de a$ut n urma ?ă0boiului din rimeea (184 C 184), $are a arătat

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 7/24

i #or a poporului rus, dar i gradul de napoiere e$onomi$ă, so$ială i $ulturală n $are seș ț ș ș

găsea ?usia a$elor vremuri. &olstoi nu putea rămne departe de #rămntările legate

de problema des#iin ării iobăgieiț . *ar da$ă demo$ra ii-revolu ionari n #runteț ț

$u ern evs+iș , *obroliubov  iș  >e+rasov, vedeau eliberarea ărănimii pe $alea revolu ieiț ț

ărăne ti, iar liberalii, apar innd $lasei nobililor, pe $alea re#ormelor de sus n Aos, &olstoiț ș țvedea re0olvarea problemei n „împăcarea dintre mu*ic i mo ier” ș ș .

*upă părerea lui &olstoi, a a $um reiese din operele s$rise n a$eastă perioadă i n spe$ialș ș

din povestirea „Diminea a unui mo ier” ț ș , muAi$ul trebuie să dea as$ultare mai departe

boierului, iar a$esta din urmă, $redin$ios Gprin$ipiului autodesăvr iriiH, trebuie să deaș

dovadă de genero0itate #a ă de #ratele-muAi$ i să #a$ă tot $e-i stă n putin ă pentru a-iț ș ț

 mbunătă i via a. Pentru &olstoiț ț  #eudalismul nu $onstituia un rău so$ial; era i el de a$ord $ăș

trebuie nlăturat $u ori$e pre , dar asta nu din motive de ordin politi$ sau so$ial, $i spiritual. =lț

nu vedea n #eudalism o piedi$ă n $alea de0voltării #ire ti a ?usiei, $i i0vorul $inurilorș

morale ale nobilimii.

Pentru nlesnirea apropierii dintre ăran i mo ier, &olstoi $onsidera $ă pasul de n$eputț ș ș

trebuie să #ie #ă$ut $u aAutorul răspndirii $ulturii n popor .'2 Dn a$est s$op el n#iin ea0ăț

la Iasnaia Poliana o $oală, plea$ă din nou n străinătate pentru a sta de vorbă $u $ei mai deș

seamă pedagogi ai=uropei  i se rentoar$e otărt să pro$ede0e n alt $ip, ntemeindu- iș ș

un sistem propriu de edu$a ie liberă, G$e avea la ba0ă metoda $onversa iei libere $u $olariiH.ț ț ș

 Dn s$opul răspndirii prin$ipiilor sale pedagogi$e, &olstoi n#iin ea0ă revistaț   „Iasnaia #oliana” ,

avnd drept $olaboratori pe nvă ătorii $olilor din mpreAurimi. :un$a pedagogi$ă lț ș

$aptivea0ă pe s$riitor $are are prileAul să $unoas$ă ndeaproape $opiii de ărani, n0estra i $uț ț

aptitudini i talente deosebite. Dnsă valul #rămntărilor so$iale n aAunulș  re#ormei din 181 l

$uprinde i pe el.ș

 Dn august 182, &olstoi se $ăsătore te $u Fo#ia "ndreevna erg, #ii$a unui medi$ș

din :os$ova.'2 =l avea 3 de ani iar ea doar 18. %a n$eput, ndrăgostit $u adevărat de

tnăra #emeie, au petre$ut momente lini tite i plă$ute, iar via a de #amilie era #eri$ită. " #ostș ș ț

pentru &olstoi o $ăsătorie idealăB so ia sa i administrea0ă mo ia, i re$opia0ă manus$riseleț ș

(i trans$rie de ori „Război i paceș ” K) i i dăruie te 12 $opii.ș ș '28 urnd după $ăsătorie, %ev

  i reia preo$upările literare ntrerupte de mun$a pedagogi$ă, so$ială i de gospodărireaș ș

mo iei, i n$epe să s$rie romanulș ș   „Război i pace” ș . Dn 189, după terminarea marii epopei

  i reia a$tivitatea pedagogi$ă. Preo$upat de edu$a ia poporului, &olstoi s$rie un abe$edar iș ț ș

predă el nsu i la $oala de pe mo ia sa, Iasnaia Poliana. Dnș ș ș  188 apare un alt roman reu itș

al s$riitorului, „ Anna Karenina” , dramati$ă i $omple6ă anali0ă a vie ii de #amilie i aș ț ș

sentimentului de dragoste.

&imp de 14 ani trăie te din plin #eri$irea vie ii de #amilie, după $are n$epe o perioadă deș ț

$erturi $u so ia sa. &orturat de o nelămurită angoasă, se $on#esea0ăBț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 8/24

 „Iubeam% eram iubit% aveam copii 'rumo i% aveam "lorie% sănătate% vi"oare 'izică i morală) 5ramș șîn stare să cosesc ca un ăran% să lucrez zece ore în continuu% neobosit) Dar deodată via a meaț ț s$a oprit) 4u mai aveam dorin e% nu mai aveam ce să$mi doresc) Adevărul este că via a eraț ț 

absurdă) A*unsesem pe mar"inea prăpastiei i vedeam că în 'a a mea nu era altceva decâtș ț moartea) 5u% omul vi"uros i 'ericit% sim eam că nu mai puteam trăi)” ș ț C%. >. &olstoi - *in Aurnalul său

ri0a a$ută pe $are o traversea0ă l #a$e să renun e la avere, trans$riind-o pe numele so iei,ț ț

să s$rie numeroase opere de re#ormator - asupra religiei, iubirii aproapelui, artei, sără$iei.

aută insistent să $unoas$ă via a $elor n mi0erie. Dn Aurul său se $onstituie un grup deț

dis$ipoliB $el mai #anati$ dintre a$e tia #iindș  ert+ov; spiritul său male#i$ va avea o in#luen ăț

no$ivă, diaboli$ă, asupra s$riitorului. Ftrania ntorsătură n via a sa spirituală $reea0ă oț

atmos#eră insuportabilă n #amilie. Dn #ond, $omportamentul său este plin de $ontradi$ ii iț ș

dominat nu numai de sin$eritate, $i i de un mare orgoliu. *upă apari iaș ț

romanului Dnvierea, iseri$a l e6$omuni$ă. Prietenia tinerilor or+i  iș  eov i mai da un

oare$are e$ilibru.

onta$tul ndelungat $u ărănimea, pre$um i #rămntările $are au lo$ după re#ormă, lț ș

determină pe &olstoi să se desprindă de $lasa sa i să se apropie din $e n $e mai mult deș

ărănimea patriarală. =l n$epe să propage ideea Grentoar$erii la via a simplăH, idee pe $areț ț

o găsim s$i ată i n nuvelaț ș   „Cazacii”   i nș   „Război i pace” ș . Dn „Anna Karenina” , a$eastă

$on$ep ie $apătă un $ontur mai pre$is n ideali0area #igurii lui %evin. &otu i, abia n ultimaț ș

parte a vie ii s$riitorului are lo$ ruptura de#initivă $u $lasa sa so$ială, $a urmare aț

 ndelungatului pro$es de #rămntări, $ăutări, ovăieli i $ontradi$ ii. "$eastă $otitură l #a$e săș ș ț

nege nu numai $lasa din $are #ă$ea parte, $i i statul, biseri$a i proprietatea. Dn arti$oleleș ș   „În

ce constă credin a mea6” ț  , „Critica teolo"iei do"matice” , i altele, el propaga nvă ăturaș ț

$unos$ută sub numele de „tolstoism” , Grea$ ionară n $el mai e6a$t i adn$ n eles al a$estuiț ș ț

$uvntH - după de#ini ia luiț  %enin.

 Dntre anii 1881 C 19!1 &olstoi lo$uie te mai mult laș  :os$ova, pentru a nlesni $opiilor

posibilitatea de a urma $oala. D i $ontinuă mun$a literară i #elul de via ă simplu, lund parteș ș ș ț

 n a$ela i timp la via a ob teas$ă. Dnș ț ș  1882, parti$ipă la re$ensămntul din :os$ova, iar n

anii de #oamete 1891 C 1893, ia parte la organi0area aAutorării ăranilor, impli$ndu- i toatăț ș

#amilia; este a#e$tat de a$eastă $atastro#ă so$ială n a a măsură, n$t barba i albe te, părulș ș

i se sub ia0ă i slăbe te n mod vădit, $u att mai mult $u $t i vede e#orturile n peri$ol deț ș ș ș

a #i 0ădărni$ite de puterni$a iseri$ă rtodo6ă, $are inter0i$e ăranilor murind de #oame săța$$epte aAutorul s$riitorului to$mai e6$omuni$at'nb 3. Dntre anii 188! C 19!! &olstoi s$rie

nuveleleB „Moartea lui Ivan Ilici ” , „-onata Kreutzer ”   i operele dramati$eBș   „#uterea

întunericului” , „Cadavrul viu”   iș „Roadele instruc iunii” ț  . Fpre s#r itul ultimului de$eniu alș

se$olului al 7I7-lea, &olstoi s$rie romanul „Învierea”   i nuvelaș   „După bal” , opere n $are

artistul realist o$upă din nou primul lo$, lăsnd n umbră pe #ilo0o#ul moralist.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 9/24

Bătrâne eaț

%a ! de ani &olstoi e n $ulmea gloriei - o glorie universală, $um numai @oltaire  iș  oete o

mai $unos$useră. *ar n #amilie via a devine in#ernală.ț

 Dn anul 19!1, &olstoi plea$ă n rimeea pentru a se le$ui de pneumonie, după $are se

rentoar$e la Iasnaia Poliana, unde rămne pnă n preaAma mor ii sale. Dn a$ela i an el esteț ș

e6$omuni$at din biseri$ă (mai ales din $au0a ultimului său roman - „Învierea”  - unde ata$ă

#ă i biseri$a). uvernul arist, al luiț ș ț  >i$olae al II-lea, ar #i pro$edat, desigur, i mai drasti$,ș

 nsă gloria lui &olstoi era G prea mare - după spusele unui general de Aandarmi - pentru ca

înc,isorile ruse ti s$o poată cuprindeș H. i ntr-adevăr, nu se putea tre$e $u vederea #aptul $ăȘ

 n ultimele de$enii #igura s$riitorului de la Iasnaia Poliana a stat nen$etat n $entrul aten ieiț

opiniei publi$e din lumea ntreagă.

?evolu ia din anulț  19!4 l-a găsit pe s$riitor preo$upat de a$ela i #rămntări i $inuit deș ș

$ontradi$ ia dintre sin$era lui dorin ă de a veni n aAutorul ăranilor i teoria nempotrivirii laț ț ț șrău prin violen ă. redin a n e#i$a$itatea a$estei teorii i este de multe ori $ontra0isă deț ț

mersul #ires$ al istoriei iar el nu poate să nu re$unoas$ă uneori bine#a$erile revolu iei. &olstoiț

nu poate rămne indi#erent la numeroasele e6e$u ii din perioadaț  rea$ iunii stolpinisteț  de

după revolu ia din 19!4ț   i s$rie plin de revoltă i indignare arti$olulș ș   „4u pot să tac”  (19!8), n

$are ata$ă dire$t guvernul.

Sfâr itul vie iiș ț

ontrastul dintre via a lui de lini tită bunăstare i mi0eria n $are trăia poporul, l #a$e săț ș ș

su#ere din $e n $e mai mult i l du$e la obsedanta idee de a- i părăsi #amilia i de a seș ș ș

re#ugia undeva n sudul ?usiei sau n ulgaria, pentru a du$e o via ă simplă i liberă.ț ș

 „-u'ăr din ce în ce mai mult% aproape 'izice te $ scrie olstoi în *urnalul său $ din cauza ine"alită ii%ș ț a bo"ă iei% a prisosului de care ne bucurăm în mi*locul mizeriei i nu sunt în stare să atenuezț ș

această ine"alitate) Iată unde se ascunde tra"ismul vie ii mele)” ț C&olstoi - *in Aurnalul său

 "$est s# ietor $in moral l determină pe &olstoi $a laș  28 o$tombrie 191!, n vrstă de 82 de

ani, să părăseas$ă Iasnaia Poliana, i să ple$e, mpreună $u #ii$a sa, "le6andra, i medi$ulș ș

*. :a+ovi +i. >ere0istnd $ălătoriei, &olstoi ră$e te i moare laț ș ș  /2! noiembrie 191!, n mi$agară "stapovo.'29 " #ost nmormntat la Iasnaia Poliana, a a $um $eruse, n lo$ul unde nș

$opilărie $ăutase be i orul #erme$at $u aAutorul $ăruia urma să dăruias$ă omenirii #eri$irea.ț ș

 Dn timpul Eniunii Fovieti$e domeniul Iasnaia Poliana a devenit proprietatea statului. Dn $ona$

i n $oala n#iin ată de &olstoi la Iasnaia Poliana s-au instituit o bibliote$ă i un mu0eu $areș ș ț ș

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 10/24

au avut greu de su#erit de pe urma inva0iei na0iste. *upă ră0boi urmele distrugerilor au #ost

 nlăturate i Iasnaia Poliana a revenit poporului $a lo$ de re$ulegere i de studiu.ș ș

 Dn ultima perioadă a vie ii, &olstoi trăie te o puterni$ă $ri0ă morală, $are l #a$e să renun e laț ș ț

avere, să se apropie de via a $elor mul i, să $aute sensul e6isten ei n iubirea de oameni i -ț ț ț ș

 n $iuda măsurilor represive luate de autorită ile ariste - să proteste0e prin s$ris mpotrivaț ț

abu0urilor i să $eară re#orme pentru mbunătă irea sor ii $elor asupri i. Dn a$eastă perioadăș ț ț ț

s$rie romanul „Învierea”   i drameleș   „#uterea întunericului”   iș   „Cadavrul viu” .

 Înstrăinarea de Biserică, excomunicarea i o înmormântareș  simplă

&olstoi n$epe să $riti$e iseri$a rtodo6ă n$epnd $u 188!, n 3 s$rieriB Lriti$a &eologiei

*ogmati$eH (188!), L"rmonia i &radu$erea elor Patru =vangeliiH (1881), LDn e onstăȘ

redin a :eaH (1883) i LDmpără ia %ui *umne0eu este năuntrul vostruH (189); din $au0aț ș ț

$en0urii, ni$i una nu va putea să #ie publi$ată n ?usia vremii lui'nb 4

Ideile s$riitorului derivau din e6perien a sa de via ă, dar i din $er$etarea minu ioasă aț ț ș ț

iblieiB &olstoi i-a pro$urat o $opie după te6tul gre$, $um era el $ompilat din diverseș

manus$rise de $ătre <.<.riesba$, i l-a $omparat $u te6tul ibliei o#i$iale a iseri$iiș

rtodo6e; pe ba0a le$turii $riti$e, &olstoi i nto$me te, $a i <e##erson $ndva, o iblieș ș ș

personală, L$ură atăH de Lnoroiul i mo$irlaH mira$olelor i supranaturaluluiț ș ș 'nb ; n esen ă,ț

$riti$a s$riitorului la adresa iseri$ii rtodo6e era $ă a$easta $on$entrea0ă aten ia oamenilor ț

pe ritualuri i dogme absurde, $a să $ultive de0interesul pentru singurul lu$ru $are era $uș

adevărat important, anume nvă ătura eti$ă a lui Iisus 5ristos.ț 'nb

a i >eMton i <e##erson naintea lui, &olstoi respinge $redin a n F#nta &reime; el neagăș ș ț

dogma lui Iisus $a mntuitor al omenirii, nvierea din mor i, na terea din #e$ioară, via a dupăț ș ț

moarte i Aude$ata de apoi.ș 'nb 8

&eologii ortodo$ i $are au luat apărarea lui &olstoi, pre$um strumov, =+0empliars$i iș ș

rapovi +i, $onsiderau $ă da$ă nvă ăturile s$riitorului pot #i no$ive pentru $opii i oameniiț ț ș

simpli, pentru $ă ele pot nărui $redin a a$estora, pentru adul ii instrui i ele sunt utile, ntru$tț ț ț

pun n relie# gravele anormalită i n so$ietate, n stat, n biseri$ă i n #amilie. :itropolitulț ș

 "ntonii se ntreba i el retori$B L%-am $riti$at pe &olstoi pentru $ă a denaturat ortodo6ia, nsăș

i-am arătat noi n via a de 0i $u 0i, adevărul a$esteiaNH @ia a #ără *umne0eu a $re tinilorț ț șortodo$ i din vremea lui &olstoi nu repre0enta de$t o bătaie de Ao$ a $redin ei i #urni0a solulș ț ș

#ertil pentru ni te ereti$i $a el. *ealt#el, @asilii =+0empliars+i, un pro#esor de patristi$ă laș

 "$ademia &eologi$ă din iev, $onsidera $ă nvă ătura eti$ă a lui &olstoi este n $omplet a$ordț

$u a$eea a F#ntului Ioan ură-de-"ur, i $ă innd $ont de #aptul $ă to i $eilal i F#in i Părin iș ț ț ț ț ț

ai biseri$ii $re tine timpurii au #ost i ei de a$ord $u ură-de-"ur, pra$ti$ mesaAul so$ial al luiș ș

&olstoi $oin$ide $u nvă ătura adevăratei ortodo6ii. =+0empliars+i $onsidera $ă teologia rusăț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 11/24

este prin$ipala vinovată de s$andal, pentru $ă a deviat de la nvă ătura so$ială a lui 5ristos,ț

i pentru $ă gndirea teologi$ă ruseas$ă s-a murdărit n$er$nd să dovedeas$ă $ăș

 nvă ătura =vangeliei aprobă iobăgia i pedeapsa $orporală, opulen a boga ilor i pedeapsaț ș ț ț ș

$apitală, măsurile $oer$itive $ontra $on tiin ei oamenilor i multe alte lu$ruri. Pro#esorulș ț ș

$onsidera $ă e6istă o paralelă ntre destinul lui ură-de-"ur, alungat $ndva n e6il de $ătreboga ii onstantinopolului, i e6$omuni$area lui &olstoi din rndul $redin$io ilor de $ătreț ș ș

iseri$a rtodo6ă ?usă. Fergei ulga+ov, un teolog ortodo6, #ilo0o# i e$onomist, s-a arătatș

i el s$andali0at de #aptul $ă iseri$a rtodo6ă a #ost $apabilă de att 0el n $a0ul lui &olstoi,ș

$t timp a$easta a rămas att amar de vreme tolerantă $u maimu ărelile arlatanului religiosț ș

rigorii ?asputin.

F#ntul Finod l e6$omuni$ase pe s$riitor din snul iseri$ii pravoslavni$e, inter0i$nd

 nmormntarea sa religioasă #ără o prealabilă $ăin ă. *e la a$eastă de$i0ie, e6a$t de laț

 n$eputul noului se$ol (al 77-lea), n#runtarea dire$tă dintre e6$omuni$at i e6$omuni$atoriș

avea să ia propor ii uria e. &olstoi i-a $unos$ut adversarii, de a$eea i-a luat toate măsurileț ș ș ș

de pre$au ie pentru a nu #i $umva pă$ălit ntr-un moment, $nd nu s-ar mai #i putut mpotrivi.ț

 Dn anul premergător mor ii, el de$lara solemnBț

 „)))nu pot să mă întorc la 7iserică% să mă împărtă esc înainte de moarte% la 'el cum n$a puteaș șînainte mor ii rosti vorbe neru inate sau privi poze porno"ra'ice% i% de aceea% tot ce se spuneț ș șdespre căin a mea i împărtă ania mea înainte de moarte $ e o minciună)” ț ș șC%. >. &olstoi

Pe măsură $e avansau pregătirile pentru sărbătorirea $elei de-a opt0e$ea 0ile de na tere aș

s$riitorului, guvernul i biseri$a au devenit mai indulgente #a ă de interven iile sale n via aș ț ț ț

publi$ă a ării. Dn ?usia soseau s$risori, telegrame i vi0ite din toate $ol urile lumii, mul imi deț ș ț ț

s$riitori i #ilo0o#i dorind să $elebre0e longevitatea gnditorului rus.ș

iar i nș  19!9, &olstoi era n #ormă. D i $ontinua $lasi$ele proteste la adresa a$ iunilorș ț

guvernului i ale biseri$ii, lu$rnd n a$ela i timp la un nou roman. =ra impli$at intens n totș ș

$eea $e se petre$ea n Aurul lui. &olstoi #ă$ea e#orturi sus inute să $ompună i să i trans#ereț ș ș

manus$risele $ătre editura Intermediarul , spre nemul umirea so iei sale $are nu era n rela iiț ț ț

bune $u ert+ov, dire$torul editurii amintite mai sus. *isensiunile au $ontinuat i n anulș

următor, iar &olstoi a n$eput să aibă n vedere părăsirea $ăminului pentru totdeauna.

 "st#el, la 28 o$tombrie 191!, la ora ase diminea a, &olstoi a ple$at de a$asă nso it deș ț ț

se$retara sa. ii$a "le6andra i s-a alăturat două 0ile mai tr0iu. *e teamă să nu #ie urmărit,

s$riitorul a de$is să se ndrepte $ătre o mnăstire, nsă la miAlo$ul drumului a abandonat

traseul rămnnd ntr-o sta ie de tren.ț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 12/24

răbindu-se să i se alăture, la au0ul nrăută irii stării sale de sănătate, $opiii i-au stat laț

$ăpăti pnă n 0orii 0ilei de  noiembrie (2! noiembrie pe stil ve$i), $nd pneumonia l-a

dobort.

*upă evadarea de la Iasnaia Poliana  i mbolnăvirea sa laș   "stapovo, s-au ntreprins ultimele

 n$er$ări de mpă$are $u biseri$a. Dntr-o telegramă a mitropolitului "ntonie din Petersburg ise propune ntoar$erea n snul iseri$ii, nsă s$riitorul re#u0ă #erm. *upă moarte, ariereul

Par#enie, venit spe$ial de la &ula, se interesea0ă da$ă &olstoi nu i-a e6primat $umva dorin aș ț

de a se ntoar$e la iseri$ă. @i$e-dire$torul *epartamentului Poli iei, de #a ă i el pentru aț ț ș

preveni eventualele tulburări, anun ă insu$$esul lui Par#enieB nimeni din #amilia s$riitorului nuț

$on#irmă dorin a mpă$ării lui &olstoi $u iseri$a. eremonia de doliu este, potrivitț

prevederilor e6prese ale de#un$tului, dintre $ele mai simple $u putin ă. ără #ast, #ără #ormeț

e6terioare. Dn noaptea de noiembrie are un nou ata$ de $ord. I se administrea0ă mor#ină.

 Dn Aurul orei 4 diminea a i se permite Fo#iei "ndreievna să- i vadă so ul muribund. &olstoiț ș ț

moare la orele . %a 8B! n$epe pelerinaAul prin #a a $orpului nensu#le it. %a orele 12B!! areț ț

lo$ $eremonia de doliu. Fe $ntă ve ni$a pomenire. Pe 8 noiembrie si$riul $u $orpulș

nensu#le it al lui &olstoi e transportat de la "stapovo la Iasnaia Poliana, unde aAunge n 0iuaț

următoare la orele 1! diminea a. Pe 9 noiembrie ntre orele 11B34 i 13B14, mii de oameni iț ș ș

iau rămas-bun de la &olstoi. %a orele 14B!! are lo$ numarea lui &olstoi n pădurea Oa+a0, n

lo$ul dorit de el.'!

*a$ă *ostoievs+i a avut parte de o nmormntare aristo$rati$ă, aristo$ratul &olstoi a avut

parte de una simplă. Primul a #ost iertat de iseri$ă pentru pă$atele lui. "l doilea nu a iertat

ni$iodată iseri$a pentru pă$atele ei.

Opera literară „8iterele compun cuvintele% cuvintele compun 'razele( dar sentimentele cum să le e&primi6 Cumsă transmi i în mod nemi*locit altora propriile tale impresii9” ț C%. >. &olstoi - *in Aurnalul său

 Dntr-adevăr, operele lui &olstoi - una din $ulmile $ele mai nalte ale realismului mondial - nu

sunt doar re0ultate ale observa iei obie$tive, $i transmit mai ales e6perien e proprii, prinț ț

a$ele multe situa ii repre0entate n opere i trăite personal de autor, prin personaAe inspirateț ș

de membri ai #amiliei sale, de pildă, sau altele $are i e6primă mă$ar par ial ideile,ț

sentimentele, ori un #ragment din via a sa personală (lenin din Gț Cazacii H, %evin din G Anna

KareninaH, "ndrei i Pierre, din Gș Război i paceș H). "spe$tele materiale e6terioare linteresea0ă #oarte pu in, $ele etnogra#i$e sau pitore ti aproape delo$. eea $e primea0ă laț ș

&olstoi este e6perien a personală iț ș  studiul psiologi$.

=ste $iar $a0ul primelor sale povestiri (GCopilăriaH, G Adolescen aț  H, Ginere eaț  H; GDimine ileț 

unui mo ier ș H et$.)B este observat, ntr-adevăr, detaliul realist semni#i$ativ, dar este insistent

trans$risă i poe0ia amintirilor, sau este relatată e6perien a so$ială n$er$ată de s$riitor peș ț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 13/24

mo ia sa. Dnș  au$a0, pătruns pro#und de #arme$ul naturii (plasti$itatea des$rierilor de natură

prevalea0ă n a$eastă primă #a0ă a $rea iei tolstoiene), al vie ii simple i al oamenilor săi -ț ț ș

#a$tori $are produ$ asupra sa e#e$tul unei regenerări spirituale - &olstoi $reea0ă #igura (un

alter-ego al său) protagonistului din povestirea GCazacii H. serie de alte povestiri vor #i par$ă

ilustrări ale ideii rousseauiste despre superioritatea omului natural asupra omului produs al$ivili0a iei $itadine.ț

 Dntre 18  iș  18, &olstoi a s$ris $ele două mari $apodopere, GRăzboi i paceș H (189) iș

G Anna KareninaH (18). Prima redă evenimentele din timpul inva0iei lui >apoleon vă0ută

prin prisma destinului $torva #amilii ruse ti i n spe$ial prin o$ii a două personaAe, prin ulș ș ț

 "ndrei ol+ons+i i Pierre e0uov, $are n$ear$ă să des$opere sensul vie ii. ea de-aș ț

doua, repre0entnd una dintre $ele mai măre e pove ti de dragoste din literatura mondială,ț ș

ilustrea0ă iubirea adulteră a "nnei arenina i a $ontelui "le6ei @rons+i $are du$e laș

distrugerea "nnei, $a urmare a re#u0ului a$esteia de a se $on#orma valorilor ipo$rite ale

moralei $lasei superioare. Dn paralel $u tragedia "nnei, %evin n$ear$ă să des$opere oalternativă a vie ii so$iale pe $are o ntre0ăre te n via a $asni$ă, alături de ăranii de peț ș ț ț

mo ia sa.ș

Război i paceș  [

&olstoi a lu$rat la „Război i paceș ”  timp de ase aniB din 18 pnă n 189, pornind de laș

diverse #ragmente pe $are le avea de $ iva ani, ast#el de0voltnd povestea i personaAulț ș

eroului prin$ipal, un tnăr de$embrist. Păstrnd doar #rnturi din ideile ini iale despre intrigăț

i s$imbnd $adrul narativ la ră0boaiele napoleoniene, a n$eput să $onture0e o operă deș

#i$ iune istori$ă. ompo0i ional, imensa varietate de #iguri (peste 44!) i episoade esteț ț șarite$turată sub #ormă de $roni$ă a vie ii, n prin$ipal a $torva #amilii din nalta nobilimeț

rusă.

on$entrndu-se asupra membrilor a două #amilii importante, ol+ons+i i ?ostov,ș   „Război

i pace” ș  #olose te istoriile lor individuale pentru a portreti0a ?usia n pragul unui $on#li$tș

apo$alipti$ $u ran aț  lui >apoleon onaparte. =venimentele mping repede personaAele

$entrale spre $on#runtarea inevitabilă. >i$i un alt s$riitor nu se $ompară $u &olstoi n

amploarea vi0iunii epi$e, $e $uprinde stările su#lete ti prin $are tre$ ora e ntregi, mi $ărileș ș ș

armatelor, prevestirile de rău augur $e planea0ă asupra ntregii so$ietă i.ț '1

%a 19 martie 184 s$riitorul nota n Aurnalul săuB

 „Mă pasionează istoria lui 4apoleon i Ale&andru) Ideea de a scrie o istorie psi,olo"ică $ romanul șlui 4apoleon i Ale&andru $ con tiin a posibilită ii de a 'ace un lucru mare m$a cuprins acum ca unș ș ț ț  nor de bucurie) oată mâr ăvia% toată vorbăria% toată nebunia% toate contradic iile din su'letulș ț oamenilor care i$au încon*urat i din ei în i i)” ș ș șC&olstoi, <urnalul său

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 14/24

*intre numeroasele personaAe per#e$t desenate, un relie# deosebit l $apătă prin ul "ndreiț

ol+ons+i, $ontele Pierre e0uov i >ata a ?ostova. Primul este un om inteligent i $ult,ș ș ș

voluntar i energi$, generos i sin$er, onest i $u o bogată via a interioară, dar $are -ș ș ș ț

$on tient de inevitabilul de$lin al $lasei $ăreia i apar ine i de0amăgit de mediul $ăruia nu iș ț ș

se poate adapta, de i $aută, 0adarni$, să dea prin a$ iune, un sens vie ii - $ade n pesimism.ș ț țPierre e0uov este un $ara$ter total di#eritB timid i lipsit de voin ă, sentimental i aple$atș ț ș

spre visare, #ără sim pra$ti$ i spirit de ini iativă, snob de i i displa$e stilul de via ă alț ș ț ș ț

aristo$ra iei; de asemenea, un om preo$upat de dreptatea so$ială, aAungnd pnă la atitudiniț

protestatare. &olstoi l-a nvestit $u anumite $ara$tere $are i erau proprii lui, n timp $e altele

le-a proie$tat asupra lui "ndrei. ol+ons+i este un #el de om al „-ecolului luminilor” , n timp

$e e0uov pare a #i - asemeni s$riitorului - un dis$ipol al lui <.<.?ousseau. >ata aș

($onsiderată de $riti$i $a #iind una din $ele mai bine reali0ate personaAe #eminine din ntreaga

literatură universală) repre0intă idealul #eminin tolstoianB spontană i simplă, deli$ată iș ș

a#e$tuoasă, devotată #amiliei. Dn timpul $elui *e-al *oilea ?ă0boi :ondial  i alș  inva0iei na0iste, &olstoi a #ost autorul $el mai

publi$at n ?usia, iar pasaAe relevante din GRăzboi i paceș H erau a#i ate pe stră0ile :os$oveiș

pentru a servi drept pilda de eroism. *e i att Gș Război i paceș H, $t i "nna arenina suntș

puterni$ an$orate n spa iul i vremea lor, ni$i unul dintre ele nu este limitat de a$estea, $ă$iț ș

&olstoi urmăre te de0văluirea unor adevăruri mai ample ale istoriei i naturii umane.ș ș

 Anna Karenina

Fu$$esul e$rani0ării din 194 a romanului lui &olstoi a #ă$ut din reta arbo imaginea "nnei arenina,

$unos$ută n toată lumea.

 Dn 18, &olstoi a n$eput să lu$re0e la următorul lui roman de mari propor ii, inspirat par ialț ț

din ni te evenimente $e au avut lo$ la o mo ie nve$inată, unde amanta respinsă a unuiș ș

nobil s-a sinu$is arun$ndu-se n #a a unui tren. "$est subie$t, pe #undalul re$itirii poe0iilorț

lui Pu +inș $opiilor săi l-a inspirat să s$rie despre o #amilie $u adevărat ne#eri$ită.

*upă $teva luni, la #inali0area manus$risului, n lo$ să pre0inte $arte n #orma #inală, &olstoi

a de$is să de0volte i să elabore0e te6tul n$ă i mai mult. *upă $ore$tarea i trimitereaș ș ș

a$estui e6emplar la tipărit, a de$is să edite0e i să de0volte te6tul n$ă o dată. Ftilul luiș

&olstoi a #ost mereu a a. ie$are nouă idee i părea mai strălu$ită de$t $ea anterioară iș ș

trebuia să revină pe te6t i să-l $ore$te0e. &otu i, $nd #orma #inală a a$estuiș ș  roman $e

des$ria istoria tragi$ă a unei #amilii a aAuns să #ie tipărită, aproape Aumătate din te6t a #ost

tăiat, iar ntr0ierile de tipărire erau inevitabile. Dn 18, romanul a #ost publi$at n $ele din

urmă n ntregime.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 15/24

 „oate 'amiliile 'ericite seamănă între ele% 'iecare 'amilie ne'ericită este ne'ericită în 'elul

ei)”  "st#el n$epe romanul, s$ris i editat $u minu io0itate, re#le$tnd modul n $are autorulș ț

per$epea dragostea  i tragedia.ș

?ă0vrătita "nna arenina dă #ru liber pasiunii pentru un o#i er ndră0ne , $ontele @rons+i, iț ț ș

  i părăse te $ăminul lipsit de dragoste pentru a se arun$a n bra ele unei iubiri pasionale,ș ș ț

dar sortite e e$ului. =a i sa$ri#i$ă ast#el $opilul i se supune $ondamnării de $ătre naltaș ș ș

so$ietate mos$ovită. Povestea tragi$ă a "nnei este ntre esută i $ontrastea0ă $u idila iț ș ș

$ăsătoria dintre onstantin %evin i itt $erba +aia, #oarte asemănătoare $u $ea dintreș Ș ț

&olstoi i so ia sa. ăutnd adevărul, %evin i e6primă opiniile despre so$ietateaș ț ș

$ontemporană, politi$ă i religie, $are sunt adesea $onsiderate $a apar innd autorului.ș ț '1

u a$est roman, aten ia lui &olstoi se ndreaptă spre via a $ontemporană. Dn raportț ț

$u „Război i paceș ” , ai$i s#era de realită i i probleme se restrngeB este un roman al vie ii deț ș ț

#amilie. &otu i, $adrul so$ial (romanul are $ir$a 14! de personaAe) este i ai$i amplu i atentș ș ș

investigat. Pre0entnd nu doar o poveste de dragoste, $i i idei #ilo0o#i$e despre so$ietate,ș

romanul n$ear$ă să eviden ie0e aspe$te umanitare, sensul i s$opul vie ii, $ondi iile moraleț ș ț ț

ale $ăsătoriei i vie ii de #amilie, rela ia dintre via a iș ț ț ț ș  moarte, dintre iubire  i #eri$ire. Privirileș

s$riitorului se e6tind nsă i asupra unui $mp so$ial vast, $uprin0ndș

negustori, intele$tuali,  ăraniț , et$.

 „Anna Karenina”  este $onsiderat $el mai „cinemato"ra'ic”  roman al lui &olstoi, bene#i$iind de

numeroase e$rani0ări. >e#eri$ita "nna a #ost ntru$ipată de a$tri e $elebreBț  reta

arbo (194), @ivien %eig (1938), <a$Queline isset (1984), Fopie :ar$eau (199), eira

nigtle (2!12).

'2

Învierea

 Dntre anii 1889C1899, &olstoi s$rie $el de-al treilea roman, „Învierea” , inspirat din via a epo$iiț

i avnd o temati$ă pro#und so$ială i politi$ă. iind s$ris ntr-o epo$ă de $re tere a avntuluiș ș ș

revolu ionar premergător ț  revolu iei din 19!4ț , romanul are un as$u it $ara$ter demas$ator iț ș

$apătă o mare #or ă generali0atoare.ț

Prin ul >eliudov este numit membru ntr-o $omisie de Aura i, ntrunită pentru a Aude$a iț ț ș

$ondamna o prostituată a$u0ată de $rimă. re$unoa teB este $iar atiu a :aslova, #ostaș ș

servitoare a #amiliei sale, pe $are el a sedus-o, mpingnd-o ast#el pnă la ultima treaptă ade$ăderii. Pradă unor atro$e remu $ări, >eliudov renun ă la mo ii i la via a mondenă, oș ț ș ș ț

urmea0ă pe $ondamnată n Fiberia, iar după $e i ob ine gra ierea, i $ere, spre a- i ispă iț ț ș ș

gre eala #a ă de ea, să se $ăsătoreas$ă $u el. =a re#u0ă, iar >eliudov rămne să medite0eș ț

asupra adevărurilor  =vangeliei.

Punnd n $entrul aten iei autodesăvr irea atiu ei i n$er$ările lui >eliudov de a n$epeț ș ș ș

o via ă nouă, &olstoi arată n a$ela i timp mi0eria n $are trăiau oamenii simpli, satul $ă0ut nț ș

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 16/24

ruină, n$isoarea aristă i de inu ii ei, deportarea nț ș ț ț  Fiberia, demas$ă ipo$ri0ia biseri$ii,

 Austi ia, $orup ia aparatului de stat arist. Dn a$ iunea romanului, &olstoi a introdus oameni dinț ț ț ț

$ele mai #elurite $ategorii so$iale. =l a 0ugrăvit i vr#urile nobilimii, i preo imea, iș ș ț ș

#un$ ionărimea, i o#i erimea, i negustorimea, i lumea meseria ilor i pe $ea a muAi$ilor,ț ș ț ș ș ș ș

 n$er$nd $iar să $ree0e tipuri de revolu ionari, pre0entndu-i $u simpatie ndeosebițpe narodni$i,'nb 9  n timp $e #a ă de so$ial-demo$ra i are re0erve i i mani#estă $iarț ț ș ș

de0a$ordul i lipsa de n elegere.ș ț

u o in#luen ă n toată lumea, romanulț   „Învierea”  a reu it, n $ele din urmă, săș

 n#urie iseri$a rtodo6ă. "$eastă lu$rare a determinat iseri$a să-i re#u0e lui &olstoi

toate s#intele taine, in$lusiv mpărtă ania, pentru tot restul vie ii. "st#el, s$riitorul a primit $uș ț

#urie tirea $u privire la e6$omuni$area sa din snul iseri$ii nș  #ebruarie 19!1.'nb 1!

Scrieri filoofice

 Dn 189, lăsnd deoparte literatura, &olstoi a n$eput să s$rie #ilo0o#ie $re tinăș , printreoperele sale numărndu-se „Con'esiunile” , „Critica teolo"iei do"matice” , „-curtă e&punere a

5van",eliei”   iș   „În ce constă credin a mea” ț  , lu$rări unde autorul i pre0intă propriileș

interpretări religioase. Dn a$eastă perioadă a publi$at iș   „Cu ce trăiesc oamenii” , o serie de

pove ti populare, in$lu0ndș   „Ivan cel prost” .

 Dn 1882, n urma parti$ipării la re$ensămntul din :os$ova, el a aAuns la $on$lu0ia $ă lu$rul

$el mai important pe $are l #ă$eau oamenii era mun$a #i0i$ă pre$um $ea a ăranilor de peț

mo ie. "st#el de idei despre importan a vie ii simple de sub0isten ă au devenit mai tr0iuș ț ț ț

prin$ipiile de ba0ă ale mi $ării $unos$ute sub numele deș  tolstoism.

Ideile filozofice i estetice. Tolstoismulș

&olstoi la biroul său din Iasnaia Poliana. *in $au0a miopiei, a tăiat pi$ioarele s$aunului, ast#el $a #a aț

sa să #ie situată n apropierea supra#e ei biroului. Portret reali0at deț  >i+olai a n 1883.

Fpre s#r itul vie ii, &olstoi $aută din $e n $e mai atent n elep$iunea supremă iș ț ț ș

mntuitoare. $aută n sine, n muAi$i, n gndurile oamenilor n elep i. re$ventaț ț

ve$ea #ilo0o#ie $ine0ă, indiană, ebrai$ă, $re tinăș . aută răspunsuri n operele unor

gnditori iș  pro#e iț  pre$um udda,%ao Oi, Isaia, Iisus. *intre $ei moderni, i pre#era

pe Pas$al, ant, andi. Di displă$eau, n s$imb, autorii „la modă” , un F$openauer ,un>iet0s$e, sau ru ii $are puteau #i suspe$ta i de de$aden ă. itind Gș ț ț Dama de picaH

(de Pu +inș ), e6$lamăB

 „Ce ciudat% au 'ost #u .in% 8ermontov% Dostoievs.i)))Iar acum cine mai sunt6 Mai e Ce,ov% plăcutșdar 'ără de con inut% de i un adevărat artist) După care urmează tot acest în"âm'at 'leacț ș

decadent) Mai ales în"âm'at9” C&olstoi - *in Aurnalul său

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 17/24

Insisten a lui &olstoi n promovareaț  pa$i#ismului  i mpotrivirea #a ă deș ț  ră0boi au dus, n $ele

din urmă, la ntemeierea $olii de gndire tolstoiste. Dn realitate, &olstoi a n$er$at să iș ș

trăias$ă #ilo0o#ia, luptnd pentru spriAinirea vi$timelor  #oametei, donnd bani pentru

proteAarea $elor oprima i, i sus innd prin alte miAloa$e re$u$erirea pă$ii.ț ș ț

!nterpretarea personală a cre tinismuluiș

*upă 188!, &olstoi s$rie o mul ime de bro uri n $are i e6pune noile ideiț ș ș

asupra religiei, biseri$ii, artei,  $oliiș , edu$a iei, vie ii, mun$ii,ț ț

progresului, patriotismului, guvernului, militarismului, $estiunii agrare et$., s$rieri $are

$onstituie $eea $e s-a numit „tolstoism” . Ini ial, &olstoi a #ost unț  ra ionalistț . &endin eleț

ra ionaliste l-au aAutat $a s$riitor, să pre0inte $riti$ aspe$tele negative ale vie ii ruse. &otodatăț ț

trebuie amintită i permanenta sa ade0iune la ideile luiș  <. <. ?ousseau.

onvingerile #ilantropi$e ale s$riitorului au n$eput să iasă la iveală n Aurul vrstei de

$in$i0e$i de ani. Dn tinere e, obi nuia să se mbete $u plă$erile vie ii, s$risul era o distra$ ie,ț ș ț ț nsă n intervalul 18 - 184  i-a pierdut al $in$ilea i al aselea #iu, prun$ul $are i-ar #i #ostș ș ș

a treia #ii$ă, pre$um i două mătu i. Punndu-i n peri$ol via a #eri$ită, teama deș ș ț  moarte a

pus stăpnire din $e n $e mai mult pe gndurile lui &olstoi, aAungnd să se gndeas$ă la

sinu$idere $a la singura modalitate de a avea $ontrol asupra propriei sor i. *in a$el moment,ț

a n$eput să $aute răspunsuri n religie, nsă nu n $redin a $are i-a #ost predi$ată dinț

$opilărie, $ea a iseri$ii rtodo6e ?use. iseri$a pe $are o $uno tea nu era alt$eva de$t oș

prote0ă pentru ar Ț , $are spriAinea ră0boiul i promova validitateaș  pedepsei $u moartea. Pur

i simplu, nu putea să $readă ntr-o biseri$ă $e propovăduia iubirea i milosteniaș ș  *omnului la

sluAba de dumini$ă, pentru $a n restul săptămnii să a$$epte $rima. "st#el, &olstoi a ntreprins propriile $er$etări, i a des$operitș  F$ripturile, #ără să $readă nsă n

 nvierea lui Iisus, n F#nta &reime sau n pro#e iiț . *in ntreaga =vangelie, singurul lu$ru pe

$are l-a găsit demn de re inut a #ostț  #redica de pe Munte, i porun$a lui Iisus 5ristos de a neș

 mpotrivi răului. Dn urma $er$etărilor, n 189, &olstoi a s$ris o serie de lu$rări unde iș

$on$entrea0ă e#orturile n anali0a $redin ei. "$este idei radi$ale $u privire la biseri$ă auț

strnit $on#u0ie n rndul prietenilor, i iritarea so iei sale, Fo#ia.ș ț

 Dn #apt, problemele $onAugale ale lui &olstoi au n$eput $u mult naintea a$estui moment, $u

a$$ese de gelo0ie ale so iei, #a ă de o ve$e iubită. *in$olo de a$estea, #aptul $ăț ț   „viitorul

omenirii”  avea ntotdeauna prioritate #a ă de propria #amilie a dus la disensiuni nes#r ite. uț ș

$t se a#unda mai mult n studiul interpretării do$trinei $re tine, $u att s$riitorul era maiș

de0gustat de stilul de via ă de$adent al $elor boga i i alte apu$ături similare spe$i#i$eț ț ș

timpurilor sale, ast#el $ă a n$eput să a$orde spriAin re#ugia ilor i să proteste0e $u i maiț ș ș

multă ardoare mpotriva a$ iunilor guvernului.ț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 18/24

Ermărit de guvern pentru idealurile sale anari$e, &olstoi i-a #ă$ut prieteni noi, $are iș

 mpărtă eau vi0iunea; so ia sa nsă, ve ni$ ra ională, a aAuns să i uras$ă pe a$e ti noiș ț ș ț ș

prieteni peri$ulo i. Fim ea $u stringen ă nevoia de a- i proteAa $opiii de ideile peri$uloase iș ț ț ș ș

neortodo6e ale so ului său $u privire la via ă i moralitate. In#le6ibilitatea #ilo0o#i$ă a luiț ț ș

&olstoi, l-a determinat pe a$esta să i $ede0e so iei sale administrarea gospodăriei, #or ndu-lț țsă i sus ină ntrunirile i evenimentele a$tiviste n altă lo$a ie. u dorin a ar0ătoare de a iș ț ș ț ț

elibera pe iobagi, a de$is să renun e la via a sa de mo ier n #avoarea $elei de mun$itor alț ț ș

pămntului. Dn $on$ep ia sa, n a$easta $onstă tolstoismul - nu n ritualuri de venerare i deț ș

$on#esiune tipi$e religiilor, $i n traiul simplu i $instit, $a #ermier sau mun$itor. En e6emplu alș

a$estei #ilo0o#ii a #ost detaliat n povestea populară „Doi bătrâni” . "st#el, pentru a sluAi din tot

su#letul divinitatea, mai degrabă de$t de a ple$a n pelerinaA la Ierusalim, este important să

 i răne ti pe $ei #lămn0i, să du$i o via ă simplă i onestă lu$rnd pămntul.ș ț ș

 Dn ultimii ani, &olstoi, n dorin a de a apro#unda edu$a ia popula iei $u privirea la #ilo0o#ia sa, l-ț ț ț

a ales $a partener pe ert+ov. oarte asemănător $u &olstoi, ert+ov se năs$use ntr-o#amilie bună, luptase n armata rusă, iar a$um dorea eman$iparea iobagilor. ei doi au pornit

ast#el un pro$es de edu$are att a $elor sărmani $t i a iobagilor, n vederea demarăriiș

a$elor s$imbări pe $are le doreau pentru na iunea lor. Pentru a promova vi0iunea tolstoistă,ț

$ei doi au n#iin atț  editura  „Intermediarul” .

G-ă nu te împotrive ti răului prin 'or a)ș ț  H - este lo0in$a sa, $are, impli$it, $ondamnă ori$e

a$ iune revolu ionară.ț ț

Tolstoi i Dostoievskiș

&olstoi iș  *ostoievs+i sunt $ei mai importan i e6ponen i aiț ț  literaturii ruse, n spe$ial a $elei

din se$olul al 7I7-lea. elor doi le-a #ost dat să remar$e i să n eleagă măre ia $eluilalt.ș ț ț

=ste $unos$ut #aptul $ă *ostoievs+i a $itit i a apre$iat nespus romanulș   „ Anna

Karenina” . „:urnalul unui scriitor”  era publi$at #oileton n revista „Cetă eanul” ț  . *ostoievs+i era

deAa un s$riitor $onsa$rat, $u mai multe romane publi$ate. %a a$el moment era $onsiderat de

mul i $a #iind roman$ierul lor #avorit, att pentru temele pro#unde $t i pentru stilul său.ț ș

Privind n urmă, a de$larat ntotdeauna $ă „Anna Karenina”  l-a in#luen at pro#und nț$on$eperea „;ra ilor Karamazov ț  ” . Dn 188!, ntr-un dis$urs sus inut $u o$a0ia inaugurării unuiț

monument n amintirea lui Pu +in, *ostoievs+i a dobndit i mai multă notorietate, de$larndș ș

$ă „a 'i cu adevărat rus înseamnă a te în'ră i cu toată lumea” ț  . Dn #apt, dis$ursul i #usese

soli$itat lui &olstoi, dar *ostoievs+i s-a propus, $a voluntar, să l substituie, pentru a-l salva

de la o asemenea $orvoadă.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 19/24

*ostoievs+i a murit anul următor, n 1881. ontinund să re$unoas$ă

valoarea rivalului, &olstoi a deplns pro#und pierderea unui om pe $are

ni$i mă$ar nu a aAuns să l $unoas$ă. :ai mult, după moartea sa, văduva lui*ostoievs+i, "nna, s-a mprietenit $u so ia lui &olstoi, Fo#ia. Dnț  191!, $nd &olstoi a tre$ut n

ne#iin ă, pe noptiera de lngă patul de moarte se odinea un e6emplar al romanuluiț   „;ra iiț 

Karamazov” , s$ris de *ostoievs+i.

"e i contemporani, Tolstoi i "ostoievs#i nu s$au cunoscutș ș

niciodată %

*e i au #ost $ontemporani, &olstoi i *ostoievs+i n-au avut o$a0ia să se $unoas$ă, sau nuș ș

au vrut, de i ambii i e6primau mereu dorin a de a-l vedea pe $elălalt. *ouă au #ostș ș ț

momentele $nd o ntlnire dintre ei ar #i putut avea lo$. Dn 188 la Petersburg strnise mare vlvă un $i$lu de prelegeri inute de #ilo0o#ulț  @ladimir

Foloviov. "tt *ostoievs+i $t i &olstoi se numărau printre auditori. &olstoi venise la a$eastăș

$on#erin ă nso it deț ț  >i+olai Ftraov, personaA $are ar #i putut să miAlo$eas$ă un $onta$t

dire$t ntre $ei doi s$riitori, pentru $ă i era prieten #oarte apropiat i lui *ostoievs+i. Dnsăș

&olstoi l-a rugat pe Ftraov $a n a$ea 0i să nu-i #a$ă $uno tin ă $u nimeni, ast#el n$t, $eiș ț

doi i-au evitat pe prietenii lor.

 Dn Amintirile sale despre .:. *ostoievs+i, "nna *ostoievs+aia des$rie momentul vi0itei lui

Ftraov la ei după le$ ia inută de Foloviov. Ftraov este ntrebat de "nna *ostoievs+aia deț ț

$e i-a o$olit la ultima le$ ie a lui Foloviov.ț

*ouă linii de via ă s-au n$ru$i at pentru o uni$ă oră ntr-un pun$t simboli$. ?ăga0 al unorț ș

drumuri geogra#i$o-spirituale, de $are ni$i unul nu a luat $uno tin ă. Fau nu a dorit să iaș ț

$uno tin ă.ș ț

 " doua ntlnire ntre $ei doi s$riitori ar #i putut avea lo$ o dată $u $elebrarea memoriei lui

Pus+in, la 8 iunie 188!, unde *ostoievs+i a inut un important dis$urs $omemorativ. %a a$estț

eveniment &olstoi a re#u0at să ia parte i totodată i *ostoievs+i a e0itat n a se du$e să-lș ș

vadă pe %ev >i+olaevi$i la Iasnaia Poliana.

*rept $are ntre &olstoi i *ostoievs+i nu a avut lo$ ni$i o ntlnire ni$iodată. Peste pu inăș ț

vreme, la n$eputul anului 1881, *ostoievs+i a murit.

Tolstoi despre "ostoievs#i într$o scrisoare

 Dntr-o s$risoare adresată lui Ftraov, după moartea lui . :. *ostoievs+i, &olstoi s$riaB

 „Cât a dori să pot spune tot ce simt despre Dostoievs.i) Dumneavoastră% descriindu$vășsentimentele% a i e&primat o parte din ale mele) 4u l$am văzut niciodată pe acest om i n$am avut ț ș

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 20/24

niciodată le"ături directe cu el% i% când a murit% am în eles deodată că el mi$a 'ost omul cel maiș ț apropiat% cel mai dra" i mai necesar) Am 'ost scriitor i scriitorii sunt cu to ii or"olio i% invidio i% înș ș ț ș șorice caz eu sunt un asemenea scriitor) Dar nu mi$a trecut niciodată prin cap să mă măsor cu el $niciodată) oate câte le$a 'ăcut el <toate cele bune i adevărate= le$am receptat a a încât cu câtș șva 'ace mai multe cu atât îmi va 'i mie mai bine) Arta îmi provoacă invidie% la 'el inteli"en a% darț cele ale inimii doar bucurie) A a că l$am i socotit un prieten de$al meu% i nici nu mă "ândeamș ș șsă nu$l întâlnesc% i dacă până acum asta nu s$a întâmplat% mai e% totu i% timp) i dintr$odată laș ș Ș

masă $ prânzeam sin"ur% întârziasem $ citesc( a murit) i mi$am pierdut un anume reazăm) M$amȘzăpăcit% iar apoi mi$am dat seama cât mi$a 'ost de dra"% i am plâns i mai plân" i acum)ș ș ș

În zilele dinaintea mor ii lui am citit „/mili i i obidi i”% i m$a cuprins duio ia)” ț ț ș ț ș șC%. >. &olstoi - o s$risoare adresată lui >. >. Ftraov

 "$eastă s$risoare este, probabil, $ea mai importantă $on#esie epistolară privind atitudinea lui

&olstoi #a ă deț  *ostoievs+i. =ste datată $u 4-1! #ebruarie 1881. Ini ial s$risoarea a #ostț

trimisă lui Ftraov, iar ulterior ea a aAuns n minile so iei lui . :. *ostoievs+i, "nnaț

rigorevna *ostoievs+aia. "tun$i $nd s-a ntlnit $u &olstoi, "nna . *ostoievs+aia i

mul ume te lui &olstoiț ș   „pentru scrisoarea aceea minunată pe care a i scris$o lui -tra,ov dupăț 

moartea so ului meu) -tra,ov mi$a dat această scrisoare i o păstrez ca o relicvă” ț ș . „Am scrise&act ceea ce am sim it)” ț   - i răspunde %ev >i+olaevi$i.

Influen a lui Tolstoiț

&olstoi, autorul repre0entativ pentru realismul ruses$, i-a păstrat pnă n 0ilele noastre unș

lo$ spe$ial n literatura universală, prin intermediul operelor sale „ Anna Karenina”   iș   „Război

i paceș ” . Pe de altă parte, pledoaria lui pentru non-violen ă l-a in#luen at peț ț  andi. aima

s$riitorului tre$e repede grani eleț  ?usiei. I se tradu$ operele, i se dedi$ă studii, arti$ole,

biogra#ii. Dn $$ident opera sa este re$eptată $a un #el de antidot

$ontra naturalismului#ran$e0. Prima s$riere $riti$ă o$$identală $are-l populari0ea0ă este

$artea lui :. de @oguJ, „Romancierii ru i” ș  (1884), $are de altminteri a inaugurat o

perspe$tivă n bună măsură #alsă, de durată, asupra a$estora. :ai tr0iu, ?omain ?olland va

apărea $a un adevărat dis$ipol al lui &olstoi. :ar$el Proust, la un moment dat, l situea0ă

deasupra lui al0a$. Dn ermania ($a i nș  Ftatele Enite), la populari0area lui &olstoi a

$ontribuit mult renumitul $riti$ dane0 eorg randes. &omas :ann i dedi$ă un eseu,

punndu-l n paralelă $u oete. unos$ut este i entu0iastul eseu pe $are i l-aș

dedi$atFte#an OMeig.

 Dn lumea literaturii ruse tiș  $are a dat na tere la nenumărate mari talente, &olstoi o$upă totu iș ș

un lo$ spe$ial. Prin $ompara ie $u al i s$riitori $onsidera iț ț ț „autori na ionali” ț   ai ?usieipre$um eov sau Pu +inș , &olstoi pare a #i $u o treaptă mai sus. iar i un autorș

$a *ostoievs+i este $otat mai slab, prin alăturarea $u &olstoi. Fe spune $ă nu pu ini sunt $eiț

$are a#irmă $ă „olstoi reprezintă întrea"a Rusie” . *e a$eea, mu0eul din :os$ova dedi$at

s$riitorului $ontinuă să primeas$ă numero i vi0itatori. Dmpreună $u $asa memorială a luiș

&olstoi ($ea n $are s$riitorul i-a petre$ut mai mult de Aumătate din via ă), ntreagaș ț  Iasnaia

Poliana s-a trans#ormat ntr-un mu0eu $are atrage publi$ul din ntreaga lume.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 21/24

 Dn <aponia, $on#orm lui &eisimei utaba, &olstoi este bine primit de publi$ul Aapone0 peste

măsură de riguros datorită modului e6austiv n $are a $ontemplat problemele vie ii umane,ț

i asemenea unui autor Aapone0, a e6aminat $u stăruin ă o gamă largă de problemati$i.ș ț

In#luen a lui &olstoi asupraț  literaturii Aapone0e a n$eput pe $nd era n$ă n via ă. Dn $er$urileț

teatrale din <aponia, punerea n s$enă a „Învierii ”  reali0ată de 5ogetsu Fimamura i deșFuma+o :atsui l-a #ă$ut $unos$ut pe s$riitorul rus. *intre to i a$eia $are au #ost in#luen a i deț ț ț

&olstoi n era &aiso, persoana $are a depus $ele mai mari e#orturi să apli$e #ilo0o#ia lui a #ost

Faneatsu :usa+oAi. "lături de >aoa Figa i al ii, a pus ba0ele revisteiș ț

literare „-,ira.aba”  (Mesteacanul alb), $are a servit drept s$enă de lansare pentru $rea iileț

sale literare. iind $aptiva i de ideile #iloso#i$e ale lui &olstoi, le-au interpretat prin prismaț

propriei gndiri $rend „Atars,i.i Mura”  (G>oul satH), n $are au n$eput să trăias$ă o via ăț

simplă.

&olstoi i-a petre$ut perioada de as#in it a vie ii $a #iloso# n eraș ț ț  revolu iei ruseț , #ără nsă a o

spriAini. %iderul revolu iei,ț  %enin, a s$ris o te0ă s$urtă intitulată „8ev olstoi ca o"lindă aRevolu iei Ruse” ț  . %a n$eputul te0ei i re$unoa te meritele de mare artist ale lui &olstoi iș ș

a#irmă $ă s$riitorul a evitat revolu ia i tot el sus ine $ă pentru distrugerea regimului aristț ș ț ț

trebuia #olosită #or a i, de$i respingea #ilo0o#ia non-violentă a s$riitorului. %enin este $el $areț ș

a $omandat trans#ormarea $asei lui &olstoi din :os$ova ntr-un mu0eu,'3unde se găses$ n

pre0ent materiale pre$um manus$risul original al „inere ii” ț  .

*a$ă %enin a respins #ilo0o#ia non-violentă, a$easta avea să n#loreas$ă pe meleaguri ndepărtate, n India. Protestul lui &olstoi mpotriva regimului rus $are a oprimat ărănimea iț ș

a suprimat #or ele revolu ionare a #ost au0it n ntreaga lume, insu#lnd $uraA a$tivi tilor dinț ț ș

rndul di#eritelor popoare oprimate. ?evolu ionarii indieni au $itit operele lui &olstoi i, $aț ș

răspuns la $ererile a$estora, el a s$ris „-crisoare către un ,indus” .'4  Dn te6tul a$esteia,

sus ineBț   „4u vă opune i răului% dar nici nu participa i în ac iunea răului))) i nimeni nu va reu iț ț ț ș ș

să vă înlăn uiască” ț  . andi a #ost pro#und mi $at la $itirea a$estor rnduri, i i-a transmisș ș

multe s$risori lui &olstoi. I-a o#erit, de asemenea, un e6emplar al lu$rării sale „!ind

->ara*”  (Re"ulile casei indiene). andi a organi0at o re0isten a non-violentă pe $are aț

#olosit-o pentru a $u$eri independen a Indiei.ț

Posteritatea literară a lui &olstoi poate #i urmărită la Proust sau <ames <o$e (n legătură $u

teni$a monologului interior), la :aeterlin$+ sau ?. :. ?il+e (tema autoper#e$ ionării moraleț

i a umilin ei), la ?. ?olland (n modul $el mai $lar), laș ț   "natole ran$e  iș  . FaM ($ărora

&olstoi le apare $a un s$riitor $iudat), la alsMort  iș  &. *reiser  (par ial $a vi0iune asupraț

so$ietă ii) sau - n domeniul teatrului i n primul rnd prin drama Gț ș #uterea întunericului H.

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 22/24

Tolstoi i tablourile lui Ilia Repinș

 Articol principal( Ilia Repin)

Ilia =#imovi$i ?epin (4 august 1833 - 29 septembrie 19!), pi$tor  realist u$rainean. " #ost

unul dintre $ei mai n0estra i repre0entan i ai realismului $riti$ din arta rusă. Pnă nț ț

anul18 ?epin a studiat la $oala de desen de pe lngă Fo$ietatea de Fus inere a "rti tilor Ș ț ș

Plasti$i n $lasa lui Ivan rams+oi. Dn perioada 183 C 181  i-a $ontinuat studiile laș

 "$ademia de "rte din Fan+t-Petersburg. iind bursier al "$ademiei, n

anii 18 C 18 lu$rea0ă n Italia  i nș  ran aț . *in anul 188 ?epin devine membru al

 "so$ia iei Pi$torilor "mbulan i (ț ț  „#eredvi*nicilor” ). iind prieten $u &olstoi, l-a pi$tat n $teva

rnduri pe a$esta n di#erite iposta0e.

 

 Premiul Nobel, refuzat de Tolstoi

 Articol principal( #remiul 4obel pentru 8iteratură)

 Dn 19!1, omitetul >obel a de$is să propună premiul unui s$riitor $e părea să $orespundă

testamentului lui "l#red >obel  i i-a s$ris lui %ev &olstoi. Ena dintre $ondi iile a$ordării eraș ț

re$unoa terea pe plan european a valorii operei. &rei s$riitori ru i #useseră tradu i n limbaș ș ș

#ran$e0ăB &olstoi, *ostoievs+i i Pu +in. &radu$erile #useseră sus inute #inan$iar de la $asetaș ș ț

aruluiț   "le6andru al III-lea, n ruble-aur.

&olstoi re#u0ă, motivnd $ă banul este „oc,iul dracului”   i $ă el trăie te n a$ord $u normeleș ș

$re tine, $a un adept adevărat al bogomilismului. En grup de s$riitori i Aurnali ti suede0i,ș ș ș

 ntre $are iș  Felma %agerlR# , s-a $onstituit ntr-un $omitet de sus inere a lui &olstoi.ț '

*e două ori s$riitorul rus a avut o$a0ia să aAungă i nș  Fuedia nsă n-a mai apu$at. Prima

dată, atun$i $nd re#u0ase Premiul >obel iar a doua oară, atun$i $nd a #ost invitat la un

ongres Interna ional al Pă$ii de laț  Fto$+olm.

 Figuri importante din familia Tolstoi% 

la0onul #amiliei &olstoi

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 23/24

 Articol principal( ;amilia olstoi )

&olstoi (n rusă STUVWT X Y) a #ost una dintre $ele mai de seamă #amilii de nobili din ?usia,

des$endentă din "ndrei 5aritonovi$i &olstoi (pore$lit „"rasul” ), $e i-a servit ara sub @asile alș ț

II-lea al ?usiei. „-ălbaticul neam olstoi”  (a a $um era $unos$ut n nalta so$ietate din ?usia)ș

a lăsat o mo tenire semni#i$ativă n politi$a ?usiei, istoria ei militară, n literatură i arte.ș ș

on#orm unor legende genealogi$e mai tr0ii, "ndrei 5aritonovi$i &olstoi a #ost un

des$endent al unuia Indris $e a #ost un om de o #oarte distinsă as$enden ă. Indris a venitț

din F#ntul Imperiu ?oman de >a iune ermanăț  la ernigov nso it de #iii săi %itvinos iț ș

Oimonten i $u o #or a de !!! de oameni.ș ț

amilia a aAuns proeminentă n se$olul al 7@II-lea, datorită $one6iunilor ei $u $lanul

:iloslavs+i din $are #ă$ea parte prima so ie a arului "le6ei. $olni$ulț ț  Petre "ndreevi$i

&olstoi a #ost $el $are a de$is noro$ul #amiliei, punndu- i servi$iile n sluAba luiș  Petru $el

:are. &reptat a $ tigat n$rederea lui Petru servind $a primul ambasador rusșla onstantinopol, i apoi $a e# al poli iei se$rete.ș ș ț

el mai important politi$ian &olstoi din se$olul al 7I7-lea a #ost *imitri "ndreevi$i, $are

su$$esiv a #ost ministru al edu$a iei, ministru de interne i pre edintele "$ademiei de tiin e.ț ș ș Ș ț

=ste amintit n general pentru #aptul $a n timpul a$tivită ii sale, a pus n s$enă un programț

viguros de rusi#i$are nPolonia  iș  E$raina.

*oi membri ai #amiliei au #ost a$tivi n timpul ră0boaielor napoleoniene, ontele Petre

 "le6androvi$i (11 C 1833) $e a servit sub Fuvorov n ră0boaiele mpotriva &uri$ei  iș

a Poloniei. "le6andru Ivanovi$i &olstoi (1! C 184) - venit dintr-o ramură $olaterală a

#amiliei, a mo tenit titlul de $onte i mo iile un$iului său #ără $opii, ultimul din #amiliaș ș ș

sterman. F-a distins prima dată n bătălia de la arnova (18!) unde regimentul său a

inut n lo$ timp de 14 ore ntreaga armată a#lată sub $omanda dire$tă a luiț  >apoleon. Enul

dintre $ei mai admira ii generali ai $oali iei anti->apoleon, a #ost răsplătit pentru $uraAul săuț ț

 n bătăliile de la Pultus+  iș  =lau.

eodor Ivanovi$i &olstoi (182 C 183) a #ost un be iv notoriu, gastronom i duelist. Feț ș

spune $ă a omort 11 oameni n dueluri. Dn 18! a parti$ipat la primul n$onAur ruses$ al

pămntului. *upă $e i-a tatuat $orpul n insuleleș  :ar$i0e  i a $orupt ntregul e$ipaA,ș

$ăpitanul rusenstern l-a abandonat pe una din insulele "leutine lngă am$eat+a. %a ntoar$erea lui n Fan+t Peterburg a #ost numit „americanul” . " luptat brav n ră0boiul patrioti$

din 1812, dar i-a s$andali0at #amilia $ăsătorindu-se $u o $ntărea ă igan$ă nș ț ț 1821.

Mul i dintre membri familiei Tolstoi i-au dedicat timpul liber literaturii. Conteleț ș   "le+sei

onstatinovi$i (181  —  184) a fost curtean dar i unul dintre cei mai populari poe i aiș ț

Rusiei timpului său. A scris admirabile balade, un roman istori$, câteva versuri licen ioaseț

7/23/2019 Lev Tosltoi

http://slidepdf.com/reader/full/lev-tosltoi 24/24

i satire publicate sub pseudonimul literar o!ma "rut#ov. Contribu ia sa de ba!ă $nș ț

literatura rusă rămâne o trilo%ie de drame istorice, modelată după & Boris Godnuov' a

lui Pu +inș .

*intre $ei 1 $opii ai lui %ev, $ei mai mul i i-au petre$ut via a promovnd nvă ăturile lui sauț ș ț ț

denun ndu-le. ea mai mi$ă #ii$ă i totodată i se$retara lui,ț ș ș   "le6andra%vovna (1883 C 199), a avut o via ă di#i$ilă n mod spe$ial. *e i mpăr ea do$trina tatăluiț ș ț

ei, a non-violen ei, a sim it $ă e de datoria ei să ia parte la evenimenteleț ț  Primului ?ă0boi

:ondial. Pentru $uraAul ei a #ost răsplătită $u trei medalii G-') ?,eor",eH i gradul deș  $olonel.

F$riitorul "le+sei >i$olaevi$i &olstoi (188 C 1934) a apar inut unei ramuri di#erite a #amiliei.ț

Primele lu$rări de pro0ă s$urtă ale lui, publi$ate n 191!, au #ost puse la 0id de $riti$i pentru

e6$esivul naturalism  i erotism destrăbălat. *upă revolu ie a emigrat pentru s$urt timpș ț

 n ermania, dar i-a s$imbat vi0iunile politi$e i s-a ntors nș ș  Eniunea Fovieti$ă. Dn ultimii

săi ani a publi$at două romane masive pe subie$te istori$eB „#etru întâi”   iș „Calvarul ” . a un

sus inător devotat a luiț  Ftalin, a devenit $unos$ut drept „Contele ro u” ș  sau „ovăra ulș

conte”   i opera sa este re$unos$ută $a #iind una dintre lu$rările $lasi$e ale literaturiiș

sovieti$e. >epoata sa, &atiana &olstaia, (n. 1941) este printre $ei mai importan i autori ru i deț ș

pro0ă s$urtă. @i+toria &olstoi (n. 193) este o $ntărea ă suede0ă deț   Aa00. =a este #ii$a lui

=ri+ Aellberg i stră stră nepoata lui %ev &olstoi.ș

Ena din $ele $in$i ramuri - mai pre$is a treia - a #amiliei $elebrului s$riitor rus, %ev >i$olaevi$i

&olstoi, are o des$endenta $are trăie te laș  Fibiu. %a 13 ani după moartea lui %ev >i$olaevi$i

&olstoi, n 1923, se nă tea la >isaș  :arina ?obes$u, nepoată a $olonelului $onte Piotr &olstoi

(văr bun $u %ev &olstoi), $ontinuator al $elei de-a treia ramuri a #amiliei &olstoi.inalul primului ră0boi mondial a #ă$ut $a #amilia &olstoi să se mpră tie pe bătrnulș

$ontinent. Piotr &olstoi mpreună $u o parte din #amilie se mută la u$ure tiș . Ena dintre #ii$ele

a$estuia, >atalie &olstoi, avea să o nas$ă n anul 1923 pe :arina ?obes$u.