CUViNT INAINTE

Marele scriitor rus Lev NikolaieviciTolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.ait o bune

parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia

Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchinar o seami de povestiri ;i basme celor d'n

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a pub-

lica1 p€ntru prima datn Prin anii 1874-l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti

peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copiiau inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a

inclus in ele o sumedenie de istorioare $legende din lile.atura anica luate din viala

diferitelor popoare ale lumii.Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute

povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Treiu.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz",

,.Leul ii ciinele" ti altel€.

Pe ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului,vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu,Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune hordinea in care insu$ scrinorul le a pregarirpenlru ripar. Canea incepe cu iabllele celenai simple, apol vin ahele mai .omplicare...

Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atareiabulele scurie t simple iegie de sub panainleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrlEsop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiarepe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFilrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.

Traducind fabulele lui Esop, L.v Tolsroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (caii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ansio.Dra inrr-o povesrjre din viala de toarezilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroduceaactunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncilclc deveneau basnc .u€tti, opere de siresiariioa.e ale naretui sc.iiror.

Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza inegale nasura arit pe copii cit ti pe oaneniiadulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in carerorul este caprivanr ti plin de invnFninre.Dar fabula, spre deoseblre de povesre, includein ea iniordeauna o ironie jnl€peroare sauun ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scuntti pe inlelesul luturor,

Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto'.enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar

aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiindincredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAnin-

Eroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali.

Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar

oricare ar ii intili$rea lor, autornl poves-

teqre despre €i adr.sindu * in prinul rind

copiilor- De aceea poate uneori aYen inpresia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba

ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd

o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste

particularitale a labulelor se straduig$e sio pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail

()-V}

I

q,!7>

!uM

$f ,.,'

wcA|,uI- sr rAPA ,.

$i ziua Si noaptea iapa s€ ducea in cimp, la piscut.CiL; vreme calul se ind€sruia noaptea, iar ziua ara.Odatd" iapa ii spuse calului:

- De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce laarat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita.

A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5-zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma€pa la plug.

l/, VULPEA $I COCORUL

Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)leram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui coco-rul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse

t0

torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpela el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocullung al cocorului il goli la repezeaH-

PUTI MAIMUTEI Z.

O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe ce-l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimu-

fei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie-

p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunsein hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de elsi trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac,dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciotii aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimulaporni se-Si caute puiul n€iubit, dar nu-I mai putugdsi si rimase fi fdre acesta.

I3

LUPUL qI VEVERITA

S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverilac;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $riin picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi:

- La$-me, lupule, sA plec.Lupul ii spuse:

- Bine, am sd te las, dar numai cu condilia se-mispui de ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timpce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite orimd uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 princrengile de sus ale copacilor.

Veverila ii rdspunse:

- Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acololi-oi spune, c;ci aici mi-i fricA de fine.

Lupul o Ie$, iar veverila se cafiriacolo ii spuse:

Uritul te incolfe$te fiindcd estii1i mistuie inima. Pe cind noi sintemsiniem bune $i riu nu facem nimenui.

in copac $i de

rdu. R;utateavesele fiindcd

VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL

O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate,apdru un !ulrur - se prav: i din inallul cerului.inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioardvezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlicide carne proaspdld: I$i spuse:

.,Nu-i mare scofatd. Am se incerc $i eu, ba am sd.

fac trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac, a luatun mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbeculacela gras, de colo."

Zicind asta, cioara iqi infips€ ghearele in lina miloasda berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie.Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lindVeni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul cioriigi o azvirli cit colo.

DOI COCOSI $I UN VULTUR

Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi.Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;iil alunge de acolo. Gdinile s€ adunare in jurul invin-g;torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca

cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faimasa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu dinaripi $i cinte cu glas risunetor:

- Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu seafld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine!

Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce unvultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in ghearesi il duse in cuibul siu.

R

DRUMETII

Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad,ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cubani. Tin;rul il ridici qi spuse:

- Dumnezeu m-a procopsit.B;trinul grei:

- S-ar cuveni, zic, pe din dou5.Tinirul spuse:

- Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-amridicat.

Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au mai mers citvatimp impreuni. Deoda6, aud in urma lor tropotde copite ti strigetele poterei:

- Cine a furat un sac cu bani?lTinirul se sperie $i spuse:

- Sd nu dem de vr€o belea, bunicule, penirubanii s5sili.

Batrinul rispunse:

- Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase-

Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentrujudecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd.

@Eq

$OARECELE,coco$ul- $r MoTANUL

Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbHel prin ogradd $i se intoane la mama.

- Am vizut, mam;, doue animale. Unul era tarefioros, celdlalt tare blind.

Mama il intrebe:

- Ia spune, cum ardtau acele fiare?

$oricelul r;spunse:Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogra-

dd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali,clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p€ lingi ea, adeschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcnialil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund.

- Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu facerau nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltdfiarA, cum ar;ra?

- Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzeala soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel€ cenu$;i,netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddeauSurel din coade cind se uita la mine.

BAlrina mam; spuse:Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!

clee$u!_pE_rugxl_E$I YTJLPEA

Un coco$ de munte $edea in copac. Vulpea venisub copac $i ii spuse:

- Bun gesit, coco$el frumu$el $i prieten al meu.De cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoacela picior, ca se vEd cum o mai duci.

- Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul

Vulpea se prefecu ce nu aude, $i spuse:

- Zis-ai ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co-co$el frumu$el $i prieten al meu, si cobod colo-niarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbS-doud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul

Coco$ul de munte respunse:

- Fricd mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasd-rile, e cu primejdie se umblEm pe p;minl.

- Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea.

- DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspun-se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare.

- Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti prie-t€n al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz,precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acumfiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele.

- Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite,ved niqte ciini gribind incoace. Dacd em ca inainlevreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i agacum sDui. n-ai de ce le reme.

22

Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile ti se preg5tis-o ia din loc.

Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte.Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd detine.

- Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de ucaz.$i o tuli de indad.

Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $ise intilni cu un ciine gras. Lupul il intrebe:

- Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi denin-care?

ciinele rispunsei

- Oamenii ne hrdnesc.

- se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii.

- Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecuteslf si p;zim curtea pe vreme de noaple,

- Numai pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a debine? se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-oslujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine taregreu sd dobindim demincare.

- Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul aresd te hrineasce gi pe tine la fel.

Lupul se bucuri de propunere Si porni impreuniecu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Darcind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seamece pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Ilintreb;:

- Da' rositura asta. ciinele. de unde o ai?

- O an a|a, rSspunse ciinele.

- Adice, cum a$a?

- PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $iuire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz.

- Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu memai duc se faesc printre oameni. Chiar de-oi fimai pufin gras, da' voi trei nber.

NAUFRAGIU

Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senino fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidardvislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu, se-i scapede Ia inec. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaftot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin lespuse:

- De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din minavisla n-o ldsati.

4*

I. . ri,-. r .*ri,!ji.rli

SOARECELE CARE S-A TNGRASAT

Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid-turA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din bel-tug. Numai ca toarecele era rare lacom ti mincapine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedusi se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mailds5 sd treaci prin deschizdturd.

.3

SOARECELE $I BROASCA

Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broascail intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu

de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghitilz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nalFi s5-ti scape zilele.

- cit vbi trdi, grii pdfitul, nu m-oi mai duce inospelie la necunosculi.

BROASCA, SOARECELE SI ULIUL

Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-sepe un muuroi, se inceierare. Un uliu care zbura pesus, vizind ca au^uirar de el. cizu asuprale gi-i inlfaiarn gneare pe amrndol.

$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$

Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospeliela un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti iliospeti musafirul cu ce-i era la indemine - nitte boab€de griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ron-ldi ce ronldi la ele $i spuse:

De asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiestiin sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi.

gi toarecele de rind veni la el. A$teptard amindoisub dulumele pind cdzu noaptea, Oamenii cinare tise retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus€oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf-ragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele derind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bune-tef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. Elspuse:

- Ai dreptate, traiul nostru este s&ecdcios. AmsX vin sn locuiesc si eu la ora$.

Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure -un om cu o luminare in min; didu buzna in sufra-gerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutirecei doi se se face nevizufi in deschizdtura din du-tumea.

- O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, totmai bun este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese,dar nici spaime dintr-astea nu cunosc.

3I

MAREA, RIURILE QT PIRAIELE

Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita.El spuse celor din jur:

- Pot bea toatd marea.

- Ba n-ai sd poli.

- Ba o beaul Batem palma pe o mie de rublec; o beau ioate?

A doua zi in zori, venird Ia el:

- Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoatemia de rublel

M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau.Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsdin ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, sinu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.

VULTURUL $I YTJLPEA

Un vultur prinse un pui d€ vulpe ti vru sel ducdin cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa seindure de dinsa, Vulturul s€ gindi: ,,Ce riu imi poateface ea mi€? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.

34

Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpein cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oamenide un teciune aprins.la capet ti il aduse sub pin.Tocmai vroia si dea foc pinului, dar vulturul serugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.

PISICA SI YIJLPEA

Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum tepoli feri de ciini. Pisica spuse:

Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un ti-retlic care nu dd gre$.

Vulpea rdspunse:

- Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce

36

md priveqte, cunosc taptezeci ti Sapte de Siretlicuri$ $-aprezeci $i $apte de picteli in privinF asta.

ln timp ce tiifisuiau ele a$a, aperure nitte vinS-tori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui.Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-uncopac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpeaiti puse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu-te,. dat nu reusi si-i pecaeasci pe ciini qi incipu incolFt acestora,

37

MAIMUTA SI VULPEA

Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cA-petenia lor. Vulpea veni la maimulS $i li spuse:

- De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-iifac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Yin-osi li-o aret.

Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe.Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse:

- E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-oating inaintea ta.

MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea.Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-oariti pe maimuld.

- Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aFalesl N-are un dram de minte, de aceea a nimeritin capcand,

MOTANUL CU ZURGALAI

Nu mai era de feit pentru $oareci din pricinamotanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeauin ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hote-

rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-auvorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte.

Dar iald ca un soric€l lui cuvintul:Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan.

M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cindacesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la siinitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare daticind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-orda de veste ;i vom putea fugi Ia timp.

- N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numaici cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului.le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine

recunoscdtori cu toiii.

-.pi/

LEUL qI MAGARUL

se duse leul la vindtoare, il lui pe migar cu elqi ii spuse:

Ia-o inainte prin p;dure, m;garule, $i strig;cit poti de tare, cici ai un gitlej pe cinste. Fiarelecare o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,vor cndea in ghearele mele.

A$a ti fecur5. Magarul reg€a, fiarele o rupeau lia

fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupevinitoare, leul spuse mdgarului:

- Bravo 1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine.De atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se

fie H'.rdat de careva.

LUPUL SI VULPEA

Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund;intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edeao vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse:

Se pleci de aici, locul acesta este al meu!Lupul nu s€ ldsi atras in disputd, ci spuse doar

arit:

- Dac; nu eram cu cr^inii pe urmele rnele, itiaratam eu al cui esle locul acesta! dar a|a! se preapoate sA ai dreptate.

VULPEA SI LUPUL

Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cdse gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malulriului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf,tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinserea-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap;$i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai suspe spinare, apoi pe grumaz, apoi pe cap. Vulpea s€cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafalaapei ii remesese numai capul. Purecii se ingrama-dirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toatain apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii dinriu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindisd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cucapul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$tep-tare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cApurecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd dinriu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai

TARANUL $I NOROCUL

^ Un 15ran purcese la cositul pi$unii, dar adormi.ln vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EIse apropie de leran fi spuse:

- In loc sn munceasca, el doarme, iar mai tirziun-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vinape mine. O $ zic* ,,N-am noroc".

FETITA ST LIBELULA

O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare-Ie. Tata ii spuse:

- Acesrea sint libelulele care danseazd in zori.Fetila ti aminti de vibraliile lor $i didu drumul

libelulei,

$ARPELE DE CASA SI ARICIUL

Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse:GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timp

in cuibul tau.$arpele de casA il gnzdui. Dar de cum inre a ciul

in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur;trai. La o vreme, $arpele ii spuse:

- Te-am gazduil pentru un timp, dar acuma pleacd:puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.

Ariciul rAspunse:

- SA plece cine se infeapi, cd eu unul nu mepting.

47

STiNCUTA $I ULCIoRUL

Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi,cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajungela ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietri-cele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h guraulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.

46

PAS,{RICA

O p;serice sdtea pe o creanga ti vazu jos, in iarbd,nryte seminie. Pdserica ifi spuse:

,,Sn ciugulesc $i eu citeva.,.

-Z-burb in iarbe, dar nimeri inlr-o phse de prjns

pasarr.

_,,De_ce trebuie sA pier? se intreb; ea. Eretii omoarApdserele vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilelepentru un bob de s;minl5.,,

Bb.

e.\

Un fldcdia$ past€a oile fi prinse a striga, chipurile,cA vazuse un lup:

- Ajutor, lupull lupul!Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse

sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rreiori isprava asta, dar o dati se intimpld ca lupul sidea cu adevirat ialna in oi.

Flacdia$u1 siriga iar:S5rili, seriu ce a dat lupul!

T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca tinu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzindca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma,dupn plac.

FURNICA SI PORUMBITA

Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNesete. Un val o lue pe sus Si era gata se o inece. O po-rumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc.Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula inap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald.in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prindeporumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragide stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti iiciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de

duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isidesficu ariDile si zbura de acolo.

52

STANCUTA $I PORUMBEII

O stdnculd bdgi de seami c; porumbeii sint binehriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure inhulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un po-rumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stenculauit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Po-rumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pefugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, dar-stdncul;lese speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea.

BROASCA TESTOASA qt VULTURUL

Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele sizboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nuise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:ibun.i. Alunci !ullurul o lua in gheare. o ridice inv;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasac;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.

-&-

MACARUL SI CALUL

Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal.lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Md-garul ii spune calului:

- Ta.e grcu imi vine, n-am s5 pot c;ra pina hcapet povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea.

Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i

56

b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i deteduhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtatde mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine

- Ar;can de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd ilajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singurtoati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pedeasupra.

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI.Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acestaincepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spu-nind:

- Dac; ai sd me iati cu zilele, am s5-Ii fac ;ieu un bine cindva.

JE

Leul incepu se rida, adid-cum poate un |o-ricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece

Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe

leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rd-getele leului, Soticelul veni indat;, roas€ funia $i ii

iti amintesti cum ai ris de mine, fiindca nucredeai c; am si-li poi face un bine? Acum vezipr "ingur - chiar $i de la un )oarece poli lrage uneorifolos.

$ry

BAXA SI GAINA

- .O. g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodinar5r ase cd dace o va hrani mai bine. gaina ii va ouaoe ooua.ori mat mulre oue. Zis $i facut. Numai ca,Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(.

'fr 6*A,u/(,t

GAINA $I OUALE DE AUR

cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se

ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea'

vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur);dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.

CIINELE, COCO$UL $I VULPEA

Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. peseari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifificu culcu$ la temelia copacului, prinrre redeciniteacestuia. La ceasLrl sorocir, cocosul prinse a cinra.Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJimbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstireacuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. Coco-

- Maj intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupizdbrelele porfii. Se-mi deschidd et poarra, g arunci

Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileascicu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugutsAu ti-i fecu de petrecanie.

DIHORUL

- !' 9l!:l inrra la..un -aramar li se apuc; s; linsapila acestuja_ Din_ limba incepu sii_i picure sing-e.

u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane, zicindu_rica srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_

\.\

LEUL, URSUL SMLPEALeul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si !e

luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze,leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin;cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini.Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipsecollii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul!

LUPUL $I BATRiNA

Un lup fl;mind urnbla dupl pradi.satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unuiunei betrine care spunea:

- Dacn nu contenetli cu plinsul,la lup.

La margineacopil $ glasul

am sd te dau

{/

Lupul nu plece nai departe, ci se puse pe atteptat -s; i s(} dea plodul figiduit. Attepte pini cdzu intu-nericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind:

Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup.Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51'

Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una sespune $i alla se face", Si pleca din acel sat.

LIBELULA $I FURNICILE

In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind ume-zea16, aceslea il scoaserd la uscat, O libeluld fldminddle ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spu-sere:

Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele?Libelula rdspunse:

- N-am avut timp: am cintat toat; vara.Furnicile riserd qi greid ata:

- Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat!

BROASCA qI LEUL

Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA ofiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulinpe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leulo strivi cu laba $i zis€:

- Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi!

ffaLUPUL $l COCORUL

I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icumdin sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse:

- [a, cocorule, ai gitul lung- vir;-mi ciocul ingitlej ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc.

Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul

li spuse:

- D5-mi resphta fngeduitd.Lupul clanleni din colli $i-i rispunse:

Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-amscurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?

LUCRATOARELE St COCO$UL

Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n capSi le punea la treaba indate ce cocotul cinra zoriide zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afarise se scoale a$a devrem€ ti se gindire s;-i ia vialacocotului, ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-sesa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Iescula Si mai devreme D€ lucrdfoare.

CiINELE sI UMBRA sA

Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncatpeste riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$ichipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrdbucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipulamegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de

Astfel, ramase li f;r; carnea ce-o avusese.

CERBUL $I PUIUL DE CERB

Puiul de c€rb il intrebi odaii pe p;rintele siu:T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii,

ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.De ce alunci li-e a$a frici de ciini?

74

.",,/ t -ti{,*.stb w,

Cerbul se puse pe ris $i rdspunse:

- Ai dreptate, b:iele. Numai cainlinpl;: de Iiecare datn cind ii audn-apuc sd mi gindesc la toate astea,menesc zvinlind pdminlul in fugA.

75

pe ci'ni l;rrind.fiindce me po-

VULPEA qI STRUGURII

Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg$i tor chitea cum si s€ infrupte dinrr-intii.

Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburise ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise:

- Sint inci acri.

GAINA $I NINDUNICA

O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucrisA le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd iispuse:

- N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-orcrette mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.

MiGARUL iN PIELE DE LEU

Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumeacrezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luareb fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliindintr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii seintoarsert si il ciomigire zdravin.

-,rgx,,."_*F.

\.ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI

Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cumunca in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem;la el fi le spuse:

- Dupi ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, ceciam ascuns ceva acolo.

Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji. )idupi ce pdrinrele lor inchise ochii, se apucari sdsape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-ausapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutlrnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.

YULPEA $I TAPUL

Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt,la izvor, $i se addp, pine se ingreuie de tot. DindsI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s;behdie. Vulpea il vnzu +i spuse:

- A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5rin barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum aist ieti de acolo.

8l

cocoR $r BARZA

Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentrua{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia lec5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco ,dar $i o barzA deolalt! cu ei.

Barza ii spuse tdranului:

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, ci barz;.Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am cuibulchiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel€poli vedea cd nu sint cocor.

Tiranul respunse:

- Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-lifac de Detrecanie.

PESCARUL $I PEq'TI$ORUL

Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse:De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar

vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folosde pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se crescmare, iar cind m; vei prinde iar - folosul va fi pemasura.

Pescarul rbspunse:N-are minte acela care a$teapti numai folos

mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.

td 4\,t{ .*K

:,

I

IEPURII SI BROASTELE

Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jeluicare mai de care:

- Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini,$i de Ia \Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai binese termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuimti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecamcu IoI t

$i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i punecapAt zilelor. Auzindu-i pe iepuri venind, broa$relese aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unuldin iepuri grei:

- Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu ineca-rul. Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea de-cil a noastra, de vreme ce se tem de noi.

TATAL $I FECIORII

Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in buneinlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci lecefu $-i aduce un lirn Si le spuse:

RupelFllSe tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe.

Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una

Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele.Arunci tata Ie spuse:

- Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA in-telegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd.Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF,oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.

VULPEA

Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea$i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepusi se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loatesuralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele

Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF;e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi.

Una dintre vulpi raspunse:Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce!

Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.

\F

is1.,

,iiil:ili ,.

inlli'

TINTARUL $T LEUL

Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei

- oare crezi cu adeverat cd esri mai tare decitmine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceease zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii - asta fac

90

fi muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eusint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6,c; le-a$tep(!

$i linlarul, trimbilind vireje{te, se ndpusri asupraleului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile desco-perife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot,infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1,I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri.

Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo.D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care.sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul

Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul)i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

CiINELE sI LUPUL

Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga caretr;ra. Un lup flimind Jddu bL,/'|a a,unra-r )i vrusii m;nince. Ciinele ii spuse:

Lupule! Nu te grdbi se md m;ninci vezi bine,s;nr numai piele fi os. Mai rabdA njlet, si;pinii meior sd joace nunta, voi avea mincare din bel$ug fiam \; m; ingrat. Arunci \a vii sa ma manin\i.

Lupul ii d;du crezare g plecd. pesLe cirva dmpveni iar la casa cu pricina $i, ce sd vezi ciinele$edea pe acoperi$ul casei. Lupul il inr.ebe:

Ei, s-a jucal nunta?Ciinele rispunsel

S; !rii de la mini, lupule: ,ind ma vei '11ar

tsisi \reodarS \omnoros in iara portii. \a nu mdia$lepli all; nunrA.

MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc

Un mEgar salbaric. inlilnind un mdgar dome\ric,se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofane la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. Dar cindvazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce debite incepe s;-i care stdpinult m;garul silbatic spuse:

- Nu, frefioare, acum nu te mai invidiez - preaprperat e prelul pe carel pl;re$ri.

CALUL 9I ST,\PINII

Un gredinar avea un cal. Calul muncea mult tiprimea hranA pulin;. $i se rugi calul celui de sussAl mute la un alt st;pin. A$a se $i intimpl;. credinarul vindu calul unui olar. Calul se bucure lainceput, numai cd la olar munca se dovedi $i maigrea. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f;sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. I seirnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unuipielar. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de caiinrin\e.pre u\care in curted pielarului, cu rnaim;in suflet strigi bierul de el:

Vai mie, arira mi-a fosrl [4a bne r;minearnla ceilalli srepin', cd acum m-au vindut nu penrumuncd, ci pentru pielea mea!

"2

LUPUL SI CAPRA

Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci go-lale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus(

- Ai face bine si cobori in vale. Aici Si locule mai neted. )j iarba e mai dulce la gusl.

Capra r5spunse:

- Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale.De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te in-srijetti,

97

CERBUL

Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzin-du-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumu-selea coarnelor sale, cn sint atit de mari $i de rd-muroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse:

- Numai picioarele mis cam sl;binoage fi urite.Dar ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul

o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gatas; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sauo padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi.iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;,i$i spuse:

Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-miscape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumuselemi-a adus pierzania.

t'*.

CERBUL $I VIA

Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-ovie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada,cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi!6.

Auzind fo$net de frunze, vindtorii se gindird:,,N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $itrasere inr-acolo, renindu-l pe cerb.

$i i$i spus€ cerbul, in timp ce-Si dedea sufletul:Am fost pedepsit dupi meril. CAci am vrut

si meninc frunzele, care cu pulin inainfe mi-au salvatvia1a.

BATRiNUL sI MoARTEA

Un b;trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care.Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vr€me,Hsi jos legdtura ti spuse:

Oi, de-ar veni moartea oda6'Moartea apiru pe loc ;i intrebe:

- Iad-me-s, ce Yrei de la mine?Betrinul se sperie $i r;spunse:

SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemnein spinare.

--IrFJ:."-V-4"uk'

LEUL $I VULPEA

Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prindesAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relraseintr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunileveneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrauacolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se oprila intrarea in petteri ti spuse:

- Ei, leule, cum o rnai duci?Leul respunse:

- Nu prea bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru?Iar vulpea, de colo:

- Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri,dar nici o iegire de aici.

102

MOTANUL $I SOARECII

intr-o cas6, Soarecii se inmulfiri din cale afarb.Mohnul se prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind$oarecii ca nu-i de glum; cu el, spuserd:

- l_ra(ilor. \a nu mai coborim din tavan, ca aicin-are cum sA ajunge motanul!

De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca ur-mare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnafa|a, facind pe mortul. Un Soricel il privi cu luare,

- Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna,lol nu m-apropji eu de tine!

CORBUL $I VULPEA

Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$ezaintr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucaturaaceea, a|a cA se apropie de copac $i spuse:

$rii, corbule, cind m; uil la !ine, m6 bate gindul(; dupS m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \afii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai aveafi un glas irumos.

Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncanicil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd.Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse:

M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra,chiar ci ai putea fi imperar.

CEI DOI PRIETENI

Doi prieleni mergeau prin pedure, cind un ursle ieli inainre. I nul din ei o rupse de fugr, seriintr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia,ceblalt r;mase in mijlocul drumului. Neavind ahaie$ire, se trinti la pamint ti fecu pe mortul.

Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi. Omul

106

incete pina f se respire. UrsDl ii adulmec; obrazulSi, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci deacolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt coboridin copac ti il inrrebd rizind:

- la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche?M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i

i$i lasd prietenii in primejdie.

TARANULSI DUHUL APELOR

Un 1;ran iti scdpa loporul in riu; de necaz, sea)ez5 pe mal ri plinse amarnic.

Duhul apelor il auzi, i se fdcu mild de Fran riii aduse d'n riu un topor de aur. it htrebd:

A1 tiu este toporul acesta?

Tnranul .espunse:Nu este al meu.

Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta deargirr.

$i iarAfi rnspunse liranul:- Nici acesla nu esle al meu.Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii.Taranul se bucuri:

Acesla-i toporul meu!Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca

risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi.AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie

in dar $i le povesti toat6 intimplarea.Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe

nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, seatez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze.

Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il in-trebi:

Al tAu esre roporul acesia?TAranul strig; bucuros:

Al meu este, al meulDuhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur

nici lopo.ul care-i aparfinea, drept pedeapsa c;mrnl,f.

)i

LUPUL $I IEDUL

Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului.I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa

- Tu, ii spuse, ini (ulburi apa )i din pricina astan am cum $-m' potolesc setea.

Iedul rdspunse:

- Cum por eu, lupule, $Ji tulbur apa? Nu vezicd mA adip mai la vale de 1ine, Si apoi, abia atingapa cu virful buzelor.

Lupul ii spusc:Te mai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_

cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu?Iedul raspunse:

- \ara rrec r;r. lupule. nicr ' - ma na.cusem inc;

Lupul se sup;r; $i spuse:Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine,

atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame!

LEUL, LUPUL $I VULPEA

Un leu b;trin Si beteag zicea in pefterS. ToatesdlbSticiunile veniri sdl vad; $i s; ureze de s;nAtateimpnratului, numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. Lupulse bucur; de prilej $i incepu s; o cleveteasci in falaleului.

* Vulpea, spuse e], nu-li arat; pic de respect.N-a tenit Inicar o dar;, ra s; \ad; ce faci.

2

Taman la acesle cuvinte apdruAuzindul pe lup ce spune, iti zisecA li-o plitesc eu, lupule!"

Iar cind leul era gata si-$i versevulpea srni:

- Nu m; supune osindei, ci asculr; ma mai intii,stipine. N-am venit pe la tine fiindca n-am avurt6EaL- Iar rdgaL n-am avur liindca am L.urreierallumea toati-n lung;i-n lat, la roli vracii, ca sd intrebde ni$te leacuri peniru tine. Abia acum arn aflat unulmai osebif, de aceea am Si venit in grabi incoace.

Leul o infrebi:

- Ce lel de leac este?

- Iacatil: un lup de viu s; jupoi, cu pielea-icald; le-nf;Fri apoi...

Iar cind il v;zu pe lup risrignir sub gheara leutu',vulpea rise $i grei:

- {!ra-i fraliodre: la rele pe.er mdfi nu-i nune.ci nrval;-i nunai fapre bune.

ti vulpea aco10.in sinea ei: ,,Las'

minia asupra ei,

!

LEUL, MiGARUL $I VULPEA

Leul, magarul $i vulpea se dusere h vin;toare.Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sdface imperleala. M;garul implrli lotul in trei perllegale $i spuse:

- Poflim, luali-v; partealLeul se minie, il mince pe migar 9i porunci vulpii

si facd o noud impdrleald. Vulpea aduna otul intr-osingur; grdmade, lasind pentru ea mai nimic. Leulse uit; ti spuse:

- Bravo lie! Cine te-abine?

Vulpea r;spunse:Pdlan'a mAsarului!

in!etat s; jmparli ata de

STUFUL $I MASLINUL

Un m;slin d un stuf se luare in de er -care-rnrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. Mbslinul rise(le stuf cd s€ incovoia la orice vint. Stuful tdcu chitic.Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o partefi alla, se r6suce4 se incovoia pine Ia pAmintfi reziste p?nd la capit. M6slinul iDi incord;, i€apen,crengile impotriva vintului - ti se frinse.

/

f1

PISICA $I BERBECUL

Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui ofisic; ti un berbec. Cind ldranul se intorcea de laInunc6, pis'ca ii fugea in intimpinare, ii lingea mina,ii sirea in spate, se freca de picioareLe sale. Tlranulo

'niogiia ti ii didea piine.Berbecul rivni si fie mingiiat la fel fi sA i se dea

fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor, ber-becul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec;rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lusi vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecuvint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din

Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint,ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn

)fre

IEPURELE

Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-opadure. Aici se simli la addpost, numai cd de aritalrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine.Incepu sd caut€ un loc mai dosnic, intri in tufdri$ulunei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul pusegheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele,ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut seme ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror...

1t8

IEPURELE SI BROASCA TESTOASA

Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacdla fug;, sA vadA care pe care. Ales€rA distanla de overstd.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi

ajunse afit de departe, incit o pierdu pe broasca lestoasidin vedere. Se gindi: ,,Oare incotro m5 grebesc?Ia s; rni a|ez nitelu$". Se a$ez6 $ se odihneasclti adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i totmergea, mutind cind un picior cind altul, iar cindiepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-overst; a drumului.

.-"e *E"F*-EeiH 1* \a€E- +sF..TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:

PREPELITA SI PUII EI

O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz,scoase pui, dar se tot temea ca stdpinul ogoruluisi nu inceape se coseasci ovdzul. Plecind dup; hranapuilor, le porunci acestora sA asculte bine $i si-ipovesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii.Cind se intoarse pe inse.ate la cuib, puii ii dddurdurmatoarea veste:

- E riu de noi, meicuF. A rrecut pe aici $A-pinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spusacestuia: ,,Ovezul meu a dat in pirge, trcbuie cosit.Se te duci, fiule, pe la vecini $i prieteni, se le spuice-i rog se vind la coasn." E rdu de noi, mdicuF,mut5-ne de aici, c5ci miine dimineala vecinii vor fiin lan.

Bdtrina prepeli!; ii asculd cu luare-aminte tispuse:

- Nu v5 fie ieam;! copii, srali f;rd grij; -ovdzul nu va [i secerat atit de repede.A doua zi in zori, prepelila zburi iar intr-ate ei

)i iar Ie porun.i purlor sa as(Llre ce ra mai spun(sl;pinul lanului. Cind se inroarse la cuib, puii ii

- A dat iar stipinul pe aici, meicuF, a roi a$tepralprierenii fi vecinii, dar n-a venir nimeni. Atunci i-a.pu\ feciorLlui: ..Sd le duci, irJie, pe ta trali. pelJ (rnnati. pe la cumetri )r \; le !pui ca.i rog salind neapArat miine la coas;".

Nu vb sperial, copii, nici miine nu va fi secerarovazul, spuse b;trina prepelili.

In ziua urmdloare, intorcindu-se iar la cuib:Ei, ce-afi mai auzii?A venit iar sr;pinul cu lecioru-su pc arcr, au

ror a$leplal rudele. Acesre nu s au arahr. Aluncii a spus el fecioruiui: ,,Se vede ce degeaba a$teprdm,tiule, ci ajutor n-om primi de nicnieri. Ovniul enr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli, canirne. cum,-o crEpa de ziua. venim aici )i ne dpu-.ii'n srnguri de coasd".

Ei, puiprii mei, spuse prepelila, de vreme ce,)mul a hoteril sd puni singur mina, fir; sd a$epteajutorul altora, treaba se va face. Se cade se oe,Ilulinl de aici.

PAUNUL

P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unulit; desi;cu coada ti se declare pretendent la coroan;.Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleageimp6rat. Atunc; colofana inlrebA:

- Ia spune, c;nstiie p;un, cind ai sd fii tu imparalcum ai sd ne aperj de toim, cind acesia ne va lua

Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea, iar pa$retulcAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna.Pini Ia urme, hotSrir; s;J pun; imp;rat pe vulrur.

,. .?&:c

'?1.":.

^,1.-.'t4

URSUL $I ALBINELE

Un urs veni la o prisacd

$i prinse pagubi sd face.Albinele, dind aprig glas,Au teberit pe al s;u nas...

,,Vai, nasul meu, simt c5-mi ia focl"gi ursul o lu; din loc.

-:LV

,:?;-"

::! .r+':t.

tF-

"#.:.4,

- s:

iL

.N iit"!a

ALBINELE $I TRiNToRII

D€ cun veni vara, trintorii se luari la cearlScu albinele cine se manince mierea Albinele che-nare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse:

Nu pol holeri nimic din capul locului, fiindcdnu $1iu care din voi a iicut mierea. irnperlili-vna;adar in doi stupi rima$i neocupaii - intr-unul s;srea albinele, in celdlalt trinlorii. Peste o s6ptamin;am sa-mi pol da seama care din voi a f;cul mieremai mull, $i mai buna.

Trintorii serira indata cu gura:Nu ne invoim. Si ne faci judecata pe loc!

Viespea respunse:

- Acum, chiar cd o pol face pe loc. Voi trintoriinu vi in\oil: tiinJc; nu >rili sd (d((li mierea .ivd indopali din munca altora. Punefi-i pe fugi, albi-nelor!

5i alb;nele lc \enira Je ha,j r-in'orilor'

+,

(!--1T'

,y "15.

* ?t

t25

PAUNUL $ COCORUL

Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf;aprinsd care din ei e o pasare mai de soi. peunul

- Eu sint cea ma; frumoasd pasire. in coada meastrilucesc toate culorile lumii, pe cind tu etti cenu$iufi uri..

Coc-orul spuse:

- In schimb. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur,pe cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b;legar.

t26

PITPALACUL SI ViNATORUL

Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrls; se roage de el se-i dea drumul.

Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujescii eu. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci.

Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nuii-af fi dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti maipuin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitulliindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.

VRABIA

Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburdindate la pisiri ti le spuse:

- Suratelor, venti cu toatele in grabd sA ciugulifiseminfele de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoaredin el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne vaprinde pe noi.

Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceastanu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele.Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciu-guleascd inul, ca sA nu pitimeasci mai tirziu dinpricina lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta.Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentrua treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i totpentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare,Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; deIa ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.

t2E

ERETELE SI PORUMBEII

Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbuleasn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g.veni ling; hulub;rie. \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepus; le vorbeasci norumbeilor. cum c; ar vrea \o \(puna in slujba lor.

Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pevoi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa facei: lSsati-mAin hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu\; voi sluji cu credin16. Nu numar caobijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;.

Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intrela ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, ereteleincepu altfel sa le vorbeasc;:

-Sinr i-nnirarul r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ul-rare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca

$i zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dezmeliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut, erap.ea rjrziu.

Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie, asta-i!graira ei, Acum nrmic nu ne nai podle ajLra,

ST-APiNUL SI LUCRATORUL

La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nuntachemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse:

Du{e;i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunravecinului.

Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casavecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$eptind ceasul cind oasp€lii vor incepe sd se impr;Stie

In 'firtir. oa pHlii ircep. rJ \, ple(e. Fie(arc, decun1 ietea din case, se policnea de buluc, sc;pacile o sudalmd li pleca mai departe. Numai o sin-gure bAlrinA, dupd ce se poticni de butuc, se intoarsedin dfum fi il indepArta din fala intrdrii

Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta ilinlreb6:

Mul{i oameni au fosr?

- Un singur om, dar ti accla era o batrin;.Culn aSa?P:i, cllrn ahfel. Am atezai un buluc la inl.are,

toli s-au impiedical dc el, dar rimeni nu l-a dat lao parte. Ata fac li oile. O singura bilrind a inde-pinat butucul de acolo. A$ procedeazinii. Deci, ulr siigur om a iosl.

o

ULCTORUL $I CEAUNUL

Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulciorulil lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o sca-toalci. Ceaunul spusei

- c5-mi tragi tu o scatoaki, c;-li trag eu una -tot una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf, nu eu.

132

LILIACUL

Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animaleSi pesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celor-lalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrun-

La inceDut o;sirib se dovediri mai tari decitanirnaleb ;i atunci liiiacul se dddu de partea lor -zbura cu ele fi spunea cd-i pasd.e, dar mai lirziu,cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA!liliacul s€ dddu cu animalele. El le ariti dintii dingu16, labele. slircurile pieplului, suslinind sus |i larece este animal li cd le iube{te numai pe ele. Cind,in cele din urn5, izbindir; totu$i p;serile, liliaculvru si treaci de partea acestora, dar pdsdrile ilalungard,

Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace,ti de arunci liliacul tr;;efte prin beciuri, prin scor-buri, zboarx numai pe ins€rate $i nu se mai de cuniciuna din pe4i.

ZGIRCITUL

Un zgircit aduni o ulcicn cu bani, o ingrope inp;mint $i se ducea zilnic, in mare taina, sa,$i vaddcomoara. Un argat ii linu urma, ii dezgropd noapteaulcica $i o fur, de acolo. Cind zgircirul veni sA-$ivdde agoni.eala. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e pusepe jelit. Un vecin il vnzu ti ii spuse:

- La ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de baniiaceia. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obiceifi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$itoruna l;o fi.

*Eb

TARANUL $I CIINELE

Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd selscoatA, dar ciinele il mutce de mine, Taranul il azvirliinapoi, spunind:

Sa piei, afurisirule, dace mi mu i fiindcE vreausi te scap'

CIINELE CU JUJEU *

. Ciinele incepu si se dea Ia geini. Srepinut ii prinsela.eil un juje!. Arunci ciin€te porni pe la alre curti,ararinou-t] JuJeul $t spunind:.- la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinul

Dintre toli ciinii, numai pe mine m-a lnsemnal.

. JDjeu ,jug m ic. I ri u ngh'ular. care * pune la giru | animaletorca sa nu poala rrece pnn gard.

CIOBANUL

Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nuputu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fn-gedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zececopeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cio-

I3E

banul in pddure $i didu peste ni$te lupi, care tocmaiisprdveau de mincal oaia pierduta. li gdsise pe holi.Dar cind lupii se repeziri la el, ciobanul prins€ ase ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de orubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei:

139

CIINELE PE FIN

Ciinele se tolinis€ pe fin, lingn grajd. Vacii i seficu d€ o gure de fm - veni sub per€teie grajdului,viri capul gi abia apucd o gurd de fm, ct dul5ulmirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte$r spuse:

Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici singurnu mininci, nici pe altul nul las5.

110

LUPUL $I OSUL

Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandrise repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac;de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa

nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cd-

lelanddi dupa el.

'f

w

CIINELE $I HOTUL

Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele ilsimti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piineti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezila hol sil mu e de picioare.

t42

- De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine, iispuse hotul.

Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine,nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acumins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce

incerci se mA mituie i.

143

LUPUL $I IAPA

Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni laherghelie ti spuse:

- Vdd la voi un minz care tchioapiti. Oare nucunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi,lup||, cunoa]tem un asrfel de leac. care vindeci pe loc.

Una din iepe il intrebS:

- Da' tu $tii lecui?D'apoi cuml

- Atunci, rogu-re. lecuiefle-mi piciorul drept dinspale. ce md cam line o durere in copita.., Lyp,ll.* duse numaidecit la ea, da'ndati ce ajunselinga piciorul cu pricina. primi o copira de-i zb;ra-dtoti coltii din gu re.

t1

!'

VULPEA $I LUPUL

Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii. il lntrebe:

- De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te

Lupul rSspunse:Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine mi

bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timpsa-l ascut.

t,)

\-'',f 't'l-'' dn4

n)

CERBUL ql C1.,-Ut,t'/

_ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungide pe pigune. Calul veni la om fi il ruge sd-i ia apl-rarea. Omul ii lud apirarea, alungi cerbul, dar inschimb puse friul 9i qaua pe cal. V;zind cd cerbula fost alungat, calul spuse:

- Mullumesc, omule, acuma las;-m; sA plec.Ba nu te las, fiindca mi-am dar s€ama cit;

nevoie am de tine.gi p;siri calul pe linga el.

DOUA BROA$TE,'//

Hele$teiele d mlattinile secari din pricina cilduriiprea mari. Doue broatte porniri se caute apa, Auajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpd-neasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Unadin ele, mai tindr;, spuse:

- zic si sdrim, api e multe in fintine $i nimeninu ne va pricinui acolo vreun necaz.

- Ba nu, o fi apd mult5, cum spui, dar dacd totutiseacd pini la urmx, de acolo nu mai ietim.

148

LUPOATCA $r PORCUL'-'/

O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci pestenoaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui.Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui.

- Vezi ti singur, puii sint prea nici, ai pufinticerdbdare, ii respunse lupoaica.

Por€ul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..."Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul

lui. Lupoaica ii spuse:

- incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem

$ase, te facem bucdfele.

TAURUL $I BROASCA

venind spre lac, taurul d;du peste un cird debroscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sA-rirx in ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa,spuse:

- Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cup-rinde groaza, nu alta!

- Cun, era mai mare decit mine? intrebx mama.Mult mai mare.

B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar:Mai mare decit sint eu acuma?

- Mai mare.Betrina se umfld ti mai mulr:

- $i decit acum?gi decii acum. Chiar de-ai plesni, cit taurul nu

vei fi.Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate

purerile ti chiar c; plesni.

150

BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT

Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nuaveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA.

Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat.Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi unram uscat ti se cada in api.

- Iard fi imparalui! srrigard broa$ele ti se rm-orastiare care incotro.

Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;maseinfipt acolo. Aroa$tele prinsere curaj - ba inotind,ba saltind se apropiara de el. Ramul nici c; miSca.

Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ra-tul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreaptejudecad Si iar se rugari cerului sA le dmita unimDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan carerreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea

Broa$tele se bucurard Si spuserA:

- lati ti impiratul adevirat. Acesta este viu tiva Sti sd ne face dreapti judecatd.

Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devo-reazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patniculimpdrat de mai inainte.

151

NEGUST'ORUL $I HOTII

in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sacumpere basmale. Negustorul se ftrtoarse cu spatelela ei ca se scoaL; marfa. dar cind reveni {i privireaii cnzu pe tejghea, vazu ce o basma dispiruse. Ne-gustorul ii opri pe cei doi ;i le spuse:

Careva dintre voi a luat o basma.Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupra

lui nici un fel de basma, iar celilalt cd n-a luatbasmaua de pe rejghea. Atunci neglstorul spusei

In cazul acesra, amjndoi s'rnLeri horii.Ghicise c; unul din ei luase qi ddduse celuilalt

basmaua ti il buzundri p€ holul care se jurase cen-a luat basmaua de pe tejghea. O gdsi asupra lui9i ii duse De amindoi la comisar.

I5)

SoARELE $r VINTUL

Se incontrard soarele si vintul. care din ei vaizbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul seporni se smulgi de pe el imbracdminrea. Ii sdlta$apca din cap |i ii flurura naprasnic hainele, iaromul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura hainamai bine. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbracepe om. Se apud Si soarele de treaba asta. El numaicn-l pirpeli nilelq pe om, ci acesta se $i descheiela haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. il mai pirpeli peatita, ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli