Incalzirea locuintei | Puterea Calorica aLemnuluiLemnul de foc este o sursa comuna de energie pentru incalzire prin ardere in sobe, seminee, centraletermice sau pentru utilizare la prepararea mancarii in cuptoare de restaurante/pizzerii sau la gratar.

Ca putere calorica, esentele tari, nerasinoase sint cele care au randamentul cel mai bun. In ordineadescrescatoare a utilizarii lor si a puterii calorice tipurile de lemn utilizate pentru ardere conventionale sunt:

Fag, stejar, carpen – 4,1 kWh/kg sau 2100 kW/mcArtar, Mesteacan – 4,2 kWh/kg sau 1900 kW/mcPlop, Salcie – 4,1 kWh/kgsau 1200 kW/mcPin – 4,4 kWh/kg sau 1700 Kw/mcMolid, Brad 4,5 kWh/kg sau 1500 kW/mc

Puterea calorica depinde mult de umiditatea lemnului, evident, cel uscat avand o putere mai mare, in acestsens existand 3 clase diferite pentru umiditate:

>35% – ( lemnul de esenta tare pierde pana la 40 % din randament)20% – 35 %< 20 %

De retinut :

umiditatea lemnului uscat industrial nu ramane la nivelul de 8 % cit folosesc fabricile de mobila inproductie, lemnul absorbind inapoi umiditate din aerdepozitarea e recomandat sa fie facuta protejat de ploaie sau zapada, in zone ventilate, aerisitecentralele moderne permit alimentarea cu lemn debitat la dimensiuni impuse care asigura autonomiepana la 36 de oresemineele care au in constructie serpentine pentru circuitul de incalzire asigura pe linga calduradirecta si o sursa suplimentara de incalzire a caloriferelor, iar un sistem semineu + pompa de circulatie+ centrala termica + unitate de control comandata de termostat poate asigura confortul termic,comutand automat intre echipamente in functielemnul se comercializeaza in general la pret / metru ster. Un metru ster echivaleaza aprox 0,7 mc.Depinde cel mai mult de lungimea elementelor.pt o centrala de 35 kW consumul mediu este de 9 kg/h, adica 1 mc=1,4 metri steri asigura 83 ore defunctionare. In medie pe sezon cu 1 mc /1kW din puterea centralei esti asigurat.Un Camion Saviem poate transporta cam 10-12 metri steri de lemn, sa aveti grija sa nu platiti pret demetru cub si sa vi se livreze metru ster.

stiva de lemn de fag

DESPRE LEMNE

– carpen: “lemnul tiganului” este de 1,3 ori mai tare ca putere calorica decat fagul!

– salcam: “lemnul saracului” este singurul care arde verde ca si uscat si este cu 25% mai ieftindecat fagul! Ca putere calorica este de 1,2 mai tare decat carpenul.

– stejar: in partea Ardealului “infunda sobele”, dar in Oltenia este cel mai cautat. Cert este ca omana de lemn de foc de stejar pusa intr-o soba buna de teracota tine o noapte intreaga, iar una de fagdoar trei ore. Are aprox. 0,9 din puterea calorica a fagului.

– jugastru: (Acer campestre). Fratele mai mic al paltinului. Mic dar cu puteri mari. Deoarece, dincauza defectelor de crestere si a dimensiunilor reduse nu poate fi folosit decat pentru obiecte marunte, instrungarie sau rotarie, este totusi un foarte bun combustibil.

– mesteacan: lemnul elitei occidentale. Mesteacanul, la fel ca si ciresul, nu face fum la ardere,fiind foarte recomandat pentru focul in spatii deschise

Puterea calorifica inferioara specifica la cateva tipuri de lemneUMIDITATE 15% !!!SALCAM Cca. 6,3 kwh/kg (5.420 kcal/kg)CARPEN Cca. 5,3 kwh/kg (4.560 kcal/kg)MOLID, BRAD Cca. 4,5 kwh/kg (3.870 kcal/kg)PIN Cca. 4,4 kwh/kg (3.784 kcal/kg)ARTAR, MESTEACAN Cca. 4,2 kwh/kg (3.612 kcal/kg)FAG Cca. 4,1 kwh/kg (3.526 kcal/kg)STEJAR Cca. 3,7 kwh/kg (3.180 kcal/kg)PLOP Cca. 3,1 kwh/kg (2.666 kcal/kg)

* Puterea calorifica inferioara, medie, la lemne = 4, 46 kwh/kg (3.840 kcal/kg)

ECONOMIE LA FACTURI. Să construim o presăde brichetat rumeguş– Utilizarea resurselor energetice regenerabile este un subiect mereu în actualitate în ultimeledecenii. O excelentă modalitate de a valorifica la maximum ceea ce ne oferă natura estefolosirea rumeguşului sau a altor forme pretabile de biomasă pe post de combustibil. E dificil şiincomod să arzi rumeguşul ca atare, lopătându-l pur şi simplu în cazan, ca pe vremuri fochiştiide locomotivă.

De aceea, dacă suntem amatori de un “free energy” uşor realizabil, neaflat în conflict cu primaşi a doua lege a termodinamicii, putem apela la beneficiile unei prese de brichetat biomasă, pecare s-o transformăm în peleţi ce pot fi lesne mânuiţi şi care vor constitui un excelentcombustibil.

Câţiva membri din Cincinatti, Ohio ai ONG-ului Engineers Without Borders – USA au proiectat şi realizat maimulte modele de prese pentru biomasă, folosind ca material constructiv lemnul, ale căror planurile-au pus la dispoziţia tuturor amatorilor de bricolaj, pe site-ul de mai jos:

http://home.fuse.net/engineering/ewb_project.htm

Sunt nişte dispozitive incredibil de performante, oferind o presiune cu mult peste necesităţile de compresieale brichetării. Funcţie de tipul de matriţă utilizat, aparatul pe care-l vom prezenta mai jos poateproduce până la 12 bricheţi în zece minute sau 72 pe oră.

Presa cu mâner micro-compus, cum au botezat-o realizatorii Lee Hite, Dr. Dan Smith şi Ron Gorley, afost proiectată şi optimizată pentru a fi folosită în ţările în curs de dezvoltare, unde e important să coste câtmai puţin şi să fie uşor realizabilă.

Costul materialelor, în bani româneşti, e undeva între 50 şi 70 de lei.

Factorul de multiplicare a forţei aplicată pe mâner e unul foarte mare: la o presiune de 32 kg aplicatăpe mâner, forţa finală aplicată pe brichetul aflat la 10 cm de capătul pivotului este de 1800 kg!

Forţa de compresie necesară obţinerii unui brichet de 75 mm diametru cu o gaură mediană de 25 mm estede 400 kg iar pentru un brichet pătrat cu latura de 100 mm, fără gaură, e necesară o apăsare de 1040 kg,aproape jumătate din puterea pe care ne-o oferă această maşină manuală de brichetat.

Dar vorba lungă-i sărăcia omului: avem nevoie de 10 tipuri de piese de lemn, 4 din ele în câte douăexemplare, ale căror dimensiuni le redăm în tabelul de mai şos, de 4 şuruburi de 10 cu lungimeade 140 mm – cap hexagonal + piuliţe, 2 şuruburi de 10 cu lungimea de 180 mm – cap hexagonal + piuliţe,20 şaibe de 10, 12 şuruburi autofiletante de 5 sau chiar de 6, cu lungimea de 65 mm.

Dimensiuni piese lemn:

Într-una din fotografiile de mai jos sunt reprezentate piesele de lemn, cu dimensiunile necesare şipoziţionarea găurilor.

Vom încerca o sintetizare comprehensivă a modului de asamblare:

1. Cele două piese A (picioare faţă) se prind la bază de suratele lor B (picioare spate) prin intermediulaxului central D, cu două şuruburi de 10 x 140 mm.

2. Separat, braţele de transmisie G se ataşează de braţul mobil C prin alt şurub 10 x 140 mm, cu şaibeseparatoare şi la capetele filetului.

3. Braţul mobil C se ataşează de partea de sus a picioarelor faţă A cu un şurub 10 x 180 mm, cu şaibeseparatoare şi de capăt.

4. Mânerul E se ataşează de partea de sus a picioarelor spate B cu un şurub de 10 x 180 mm cu şaibeseparatoare şi de capăt. Atenţie, gaura pentru prinderea braţelor de transmisie G pe mâner trebuieplasată în jos.

5. Se articulează părţile G în mânerul E cu un şurub de 10 x 140 mm cu 4 şaibe separatoare şi de capăt.6. La final, se prinde şipca de ancoraj H cu şuruburile de 180 mm lungime ce îmbină părţile de sus ale

picioarelor cu baza braţului mobil (joncţiunea A-C), respectiv cu baza mânerului (joncţiunea B-E).Piesa H, şipca de ancorare, se aranjează cu şanţul înspre picioarele spate B şi orientat pe parteapresei (nu spre exterior). Imaginile alăturate vorbesc de la sine.

7. Se prind părţile laterale F de axul central D, folosing şuruburile autofiletante. Se aplică talpa J pepicioarele A, sub axul D, cu şuruburi autofiletante.

8. Opţional, se poate ataşa talpa K, pentru o stabilitate sporită.9. Se strâng corespunzător şuruburile ce unesc părţile fixe, lăsând un oarecare grad de libertate celor trei

care compun articulaţiile mobile.10. Se finisează presa prin aplicarea, după caz, de ulei de motor, ulei de in, lazură de protecţie sau

vopsea, după cum doreşte fiecare. Dacă se foloseşte ulei de motor, e bine de aplicat cu pauze. Se dăun prim strat, se lasă lemnul să absoarbă uleiul şi apoi se aplică o a doua mână cu ulei regular.

Idee, realizare tehnică, fotografii: Engineers Without Borders, Cincinatti, Ohio, USA.

www.home.fuse.net/engineering

Ion SCUTARU

[Afiseaza slideshow]

Pentru încălzire, îmi fac brichete din hârtie șirumegușPosted on November 9, 2012 by Monica in Bricolaje, Idei de afaceri // 4 Comments

Foto: Nelu Moți

Nelu Moți, Arad

Dragi prieteni,Mă alătur familiei Practic(e) și vă împărtășesc cum economisesc câțiva bănuți în aceste vremuri dificile cândfiecare leu contează. Ce e drept, ideea nu îmi aparține în totalitate, eu am vazut pe internet tot felul deprese pentru brichete de hârtie, dar eu am adaptat ideea la posibilitățile mele.Brichetele de hârtie sunt, de fapt, tocături de hârtie în amestec cu rumeguș și presate în stare umedăpentru a-și păstra forma, care apoi se pun la uscat și se folosesc drept combustibil în sobele de teracotăsau la mașina de gătit cu lemne. Tot încercând diverse combinații, am găsit o rețetă care mi se pare ceamai bună: 2 părți hârtie tocată și o parte rumeguș sau talaș, dar nu grosier. Hârtia provine de la reclamele

ce le primim săptămânal în poștă, ziare, caiete, cartoane de la ambalaje, se mai poate folosi pleavă sauorice ar putea arde. Eu pun hârtia la înmuiat de pe o zi pe alta, deoarece sunt multe reclame tipărite pehârtie cerată, iar aceea se înmoaie mai greu, apoi în ziua următoare cu ajutorul mașinii de găurit și atocătorului, confecționat de mine din două fâșii de tablă găurite și prinse pe un fier beton de 12 mm cudouă piulițe, toc toată hârtia în apa în care se găsește. La sfârșit adaug o parte de rumeguș la două părțide hârtie și cu o cană torn în matriță. Matrița este făcută din resturi de țeavă de la canalizare de 110 mm,pe care am găurit-o cu un burghiu de 8 mm (nu are importanță diametrul găurilor, dar e bine să fie cât maimulte, pentru a se scurge apa mai ușor). Matrița se umple până sus și se presează cu pistonul făcut dintr-obucată de lemn de foc cioplită cu toporul ca să intre în țeavă. Pistonul este acționat cu ajutorul unei pârghiiimprovizate dintr-o bucată de fier cornier sau un lemn mai gros, iar ca punct de sprijin am folosit scărița dela axul antenei TV. Se apasă cu putere până nu mai iese apă, apoi cilindrul se sprijină de muchia uneibucăți de lemn mai groase și se apasă din nou asupra pistonului forțând bricheta să iasă din cilindru, dupăcare brichetele se pun la uscat: vara la soare sau toamna în podul casei, unde sunt curenți de aer și seusucă bine cam în 2 săptămâni, după care sunt gata de folosit.Am încercat să fac și brichete numai din hârtie simplă, netocată și fără adaos de rumeguș și ies foarte bine,la pipăit sunt ferme, iar după uscare sunt tari. Dacă doriți să obțineți brichete mai subțiri, se pune o canăde umplutură în cilindru după care se pune un disc de tăiat fier de la polizorul de mână, din nou umpluturăși încă un disc, iar la sfârșit să fie umplutură. După presare brichetele se separă foarte ușor datoritădiscurilor. Am început să produc aceste brichete în luna iunie, iar la testul de ardere sunt foarte mulțumit,pentru că dau destulă căldură și foarte puțină cenușă, iar avantajul suprem: sunt gratis. Încercați și voi,dacă aveți sobe și vreți să economisiți niște bani în iarna ce urmează!

brichetebricolajehartiereciclare

← Previous postNext post →

Related Posts

4 Comments to “Pentru încălzire, îmi fac brichete din hârtie și rumeguș”

1. soso // April 6, 2013 at 7:18 pm // Reply

f. interesant am sa incerc si eu

2. alex // September 30, 2013 at 5:20 pm // Reply

Ce ma bucur ca am dat de articolul asta.Eu am sa zicem 2 spatii,casa “de sus” in care am centralatermica normala ,si un semineu simplu de 5-600 lei din magazin imbracat in caramida si decorat cupiatra + recuperator de caldura.Cu semineul incalzesc 3 camere. Din living am acces in 2 camere.Nufolosesc ventilatoare sa fortez aerul cald din living in cele 2 incaperi.Intr-o camera de 3/4mtemperatura ajunge cam la 20*C,ceea ce e perfect doar folosind semineul.In celalat spatiu am o“sera” (crescatorie de pesti) si bucatarie de vara.E ca o anexa si folosesc 2 sobe de teracota.Desi staula oras,am refenit la sfantul lemn de foc care e de neinlocuit la toate capitolele,mai ales cand e vorbade caldura.Si cam intentionez sa fac si eu ceva brichete.Nu de alta dar cu rumegusul din lemnul taiatcu drujba + hartie din reclame as putea face multe brichete si sa fac si economie. Va mai dau osolutie simpla de facut brichete din de am vazut pe net: Presa pentu tuburile de silicon + teava pvcpotrivita lungimii si diametrului pistonului + 2-3 coliere pe teava de pvc (sa nu crape cand se dilatateava la presare) + astupat provizoriu celalalt capat al tevii pvc + cateva gauri in teava pentru a sescurge apa.Ar cam trebui sa fie usor. Felicitati pentru articol!