Legile Universului

91
Legile Universului ( cum văd unii iniţiaţi legile şi principiile spirituale universale, pe care trebuie să le cunoască şi să le urmeze omul, pe drumul vieţii şi al desăvârşirii ) =Colectie de articole =

Transcript of Legile Universului

  • Legile Universului

    ( cum vd unii iniiai legile i principiile spirituale universale, pe care trebuie s le cunoasc i s le urmeze

    omul, pe drumul vieii i al desvririi )

    =Colectie de articole =

  • Cuprins :

    1. Legile divine extras de pe site-ul : Lumea ingerilor...........................3

    2. A tri cluzit de Legile Universale - CARMEN HARRA - extras din cartea "Karma de fiecare zi"............................................................................22

    3. "The Life You Were Born To Live - A Guide to Finding Your Life Purpose" - DAN MILLMAN - extras din cartea cu acelasi titlu.................................25

    4. K Y B A L I O N - studiul a trei initiati asupra filozofiei ermetice a vechiului Egipt si a vechii Elade...........................................................................49

  • Legile divine

    Totul curge n via supunndu-se legilor sau principiilor universale. Nu trebuie neaprat s cunoatem sau s nelegem legile pentru a le respecta, dar dac nu le cunoatem, nu vom nelege niciodat complet cum am realizat ceea ce am dorit sau de ce am gresit. Ne e mai uor s reusim cnd nelegem aceste legi i modul n care le aplicm pentru a crea contient.Legile universului formeaz un argument solid pe care s ne construim viaa. Sinergia cu care acioneaz aceste legi poate aduce rezultate extraordinare. Sarcina noastr este s nelegem i sa aplicam aceste legi, s le folosim pentru a manifesta viaa pe care ne-o dorim i care se afl n armonie cu misiunea sufletului. Odat ajuni n acest punct, orice devine posibil. Din moment ce totul este legat n univers prin vibraii de energie, cnd misiunea sufletului nostru va ncepe s-i manifeste propria vibraie, va aduce toate elementele de care avem nevoie exact la momentul potrivit, n locul potrivit i cu oamenii potrivii. Se creeaz o sinergie ntre toate componentele i, ca prin minune, totul ncepe s capete un sens magic i totul se mbin perfect!nelegerea unor concepte la nivelul constiintei constituie primul pas ctre integrarea lor contient n via. Dar pentru a stpni utilizarea acestor legi n procesul contient de creare a vieii, trebuie s ne dm seama cum ne influeneaz ele viaa acum.

    1. Legea unimii2. Legea egalitii3. Legea reflectrii4. Legea vibraiei5. Legea polaritii6. Legea ritmului7. Legea cauzei i a efectului

    Legea unimii

  • Legea Unimii afirm c tot ceea ce vine din Dumnezeu este de la Dumnezeu. Orice i are originea n ntreg, aparine ntregului. La fel cum Dumnezeu nu poate fi divizat, nici o expresie a lui Dumnezeu nu poate fi divizat. Fiecare este ntreg i complet. Nici o expresie a lui Dumnezeu nu are vreo lips i toate expresiile lui Dumnezeu sunt Bune. Aceasta este legea care a fcut posibil crearea lui Adam, primul om. Aceasta este semnificaia cuvintelor din Genez, cnd se spune c omul a fost fcut dup asemnarea Sa.

    Dumnezeu, Esena Creatoare a Tot Ceea Ce Este, nu poate fi descris pe deplin.

    Dar, dei nu-L putem descrie complet prin folosirea cuvintelor i conceptelor, noi l putem experimenta pe Dumnezeu. Aceast trire este, n mod esenial, MISTICA. Este trirea pe care au avut-o profeii. Ei au experimentat starea de a fi Una cu Dumnezeu.

    Ei au venit la Dumnezeu cu evlavie si respect, dar nu cu fric. La urma urmei, nu se apropiau de un altul, ci de sursa de creatorul lor. La fel ne apropiem i noi de Dumnezeu, cum vine un fiu sau o fiic la Tatl sau la Mama sa. Ne apropiem cu mintea i inima deschise, cutnd sfat, nelepciune, cluzire, nelegere i sprijin.

    Iisus ne-a spus c mpria Cerurilor slluiete n interiorul nostru. Cu toate acestea, muli dintre noi am cutat n zadar s-l gsim pe Dumnezeu n afara noastr.

    nvm s venim la Dumnezeu cu minile goale, s venim la altar cu smerenie i respect. nvm s vorbim direct cu El, din inima noastr i s-

  • I cerem ndrumare sau ajutor. Aceasta este adevrata rugciune. Ea vine din strfundul inimii i este sincer.

    Atunci cnd venim la Dumnezeu, intrm n templul interior. Ne deschidem posibilitii de a primi iubirea, grija i ndrumarea lui Dumnezeu. Ne deschidem ctre posibilitatea ca, indiferent ct de mult ne-am luptat sau am suferit n aceast via, s ne conectm la iubire i adevr i s readucem viaa, din nou, la o stare de armonie i aliniere cu legile spirituale.

    Legea Unimii spune c esena noastr triete n Dumnezeu. Este calea, adevrul i viaa la care trebuie s ne aliniem i pe care trebuie s le urmm.

    Nimeni altcineva nu ne poate da rspunsurile i nu ne poate purta ctre acest adevr. Trebuie s venim la el benevol. Trebuie s ne cerem legtura cu esena creatoare din interior. Locul n care cerem acest lucru este adevratul templu. Nu este vorba despre un loc exterior. Nu e un loc din lume. Este un loc din inima si mintea noastra. Este un loc sfnt, deoarece acolo l ntlnim pe Dumnezeu. Nici un alt loc din lume nu este att de sfnt precum acesta, fiindc numai n acest loc putem gsi adpost.

    Atunci cnd l gsim pe Dumnezeu n interiorul inimii i al minii noastre, nu ne putem da puterea altora i nici nu vom cuta s devenim o autoritate pentru altcineva. Vom respinge autoritatea exterioar i vom descoperi autoritatea din interior.

    Dat fiind c Dumnezeu este ntreg i complet, iar noi suntem din Dumnezeu i de la Dumnezeu, i noi suntem ntregi i complei. Esena lui Dumnezeu se afl n mine i n tine, cci suntem puiei al aceluiai copac.

    Scnteia Divin triete n inima noastr. Putem uita c este acolo. Ne putem pierde n spectacolul dramatic al lumii i n viaa noastr agitat. ns scnteia rmne n miezul fiinei noastre i o putem gsi i ngriji.

    ntr-adevr, aceasta este ceea ce practica spiritual aduce dup sine. Este comuniunea cu Dumnezeu, n tcerea inimilor noastre. Practica spiritual are grij de Scnteia Divin luntric i o ajut s se dezvolte ntr-o flacr constant, care i revars lumina asupra tuturor locurilor ntunecate ale sufletului. Aceasta scoate la lumin greelile i arde neadevrul. Ne centreaz i ne ine conectai la Sursa noastr, astfel nct s putem servi n lume cu compasiune pentru alii i pentru noi nine. n felul acesta, dm natere propriei diviniti n timp ce ne aflm nc n form uman.

    Contiina unitii este starea de contiin n care intrm atunci cnd simim prezena lui Dumnezeu n interiorul inimilor i minilor noastre. n aceast stare de contiin, Siritul lui Dumnezeu locuiete nuntrul nostru. Putem experimenta aceast stare ca o cldur sau energie n centrul inimii i ca pace i linite n interiorul minii. Trim n profunzimea deplin a momentului prezent, fr dorina de

  • a ne gandi la trecut sau la viitor. n acest moment, tim c suntem perfeci exact aa cum suntem i la fel sunt i ceilali. Nu vedem probleme. Nu exist nimic care ar trebui schimbat sau reparat. Nu exist lips sau neajunsuri. Totul este perfect, aa cum este.

    Cum este timpul petrecut n comuniune cu Dumnezeu? Este o experien de extaz, ntruct simim recunotina pentru tot ceea ce nseamn via i binecuvntm i iubim totul.

    Atunci cnd trim n contiina unitii, nu ne simim separai de Dumnezeu sau de fraii i surorile noastre. Aceasta este semnificaia raiului pe Pmnt, ntruct Dumnezeu este prezent n inimile i gndurile noastre.

    Nerespectarea acestei legi atrage dup sine starea de separare si de a nu merita ceea ce-i doreti. Muli oameni se simt singuri, izolai, abandonai de Dumnezeu de a crui existen nici nu sunt siguri. De asemeni, sunt muli oameni care se lupt cu ideea c poate nu merit s aib tot ce-i doresc. Dac suntem manifestarea uman a unui aspect dumnezeiesc, nu merit oare orice prticic din Dumnezeu s primeasc tot ceea ce e mai bun? Nu vorbim aici despre pretenia la titluri sociale sau la un stil de via extravagant, cu cheltuieli frivole, pur i simplu fiindc ni se cuvine, ci despre a ne ngdui s meritm superlativul absolut al unei viei echilibrate, mplinite, contiente i bogate, pentru c suntem aici ca s-l slujim pe Dumnezeul din noi.

    n contextul universal al vieii mai exist un mod de a aborda chestiunea meritului. Toi venim pe lume cu trei sarcini principale:

    1 s tim cine suntem, dintr-o perspectiv spiritual, nseamn s ne explorm fiecare aspect al fiinei, nelsnd nici o piatr nentoars. Prin aceast explorare, ajungem nu numai s ne cunoatem Sinele, ci ncepem s-L cunoatem i s-L nelegem mai bine pe Dumnezeu, din moment ce noi suntem n Dumnezeu i El e n noi.

    2 s ne trim misiunea spiritual nseamn s ne meninem fiecare aspect al vieii n armonie i n concordan cu acea misiune. Atunci, fiecare gnd, fiecare cuvnt, fiecare fapt vor fi o reprezentare a esenei noastre divine i un dar pentru lume. Trindu-ne misiunea sufletului ne lsm nsemnul unic asupra lumii i creem n mod contient o motenire pentru generaiile viitoare.

    3 nvarea leciilor nseamn s acceptm ansa de a nva i de a ne dezvolta cu fiecare experien. Fiecare interaciune cu lumea din jurul nostru ne ofer un dar. Avem ndatorirea s cunoatem darul sau lecia, s-o primim i s-o integrm n contiina noastr, pentru a ne extinde n continuare sentimentul de Sine.

    Cnd ne concentrm viaa asupra acestor trei sarcini, nu se mai pune problema c meritm s ni se mplineasc visurile, ci, mai degrab, c avem responsabilitatea s le concretizm.

  • Pentru a ne realinia la contiina unitii putem apela la ajutorul ngerului pzitor, al Arhanghelului Mihail, al Arhanghelului Metatron, al ngerilor credinei, fiinei, ai iubirii, ai recunotinei sau a oricror ngeri pe care sufletul este inspirat sa-i cheme. Pentru c toate fiinele umane iniial au fost parte integrant a contiinei divine, acum se realizeaz procesul invers de reintegrare. i de cele mai multe ori reintegrarea se realizeaz prin acelai aspect prin care fiina la un moment dat s-a ndeprtat. De aceea, este bine s ne lsm inspirai de ngerul pzitor, care cunoate cel mai bine povestea sufletului nostru nc de cnd a fost creat.

    Legea egalitii

    Aceast lege afirm c fiecare fiin uman este egal i c nu putem iubi un om, n detrimentul altuia. Brbaii i femeile sunt egali, rasele neagr, alb, galben i roie sunt egale. Hinduii, cretinii, musulmanii, evreii i buditii sunt egali. Heterosexualii i homosexualii sunt egali, cei bolnavi i cei sntoi, cei cu handicapuri i cei fr, sunt egali.Pentru c toi suntem aspecte ale lui Dumnezeu, nici unul dintre noi nu este, n esena lui spiritual, mai bun sau mai ru dect cellalt. Pornim toi pe picior de egalitate, ca aspecte ale divinului. La nivelul sufletului, nimeni nu poate avea putere asupra ta, nici tu nu poi avea putere

  • asupra altcuiva. Sufletul nu stie de titluri, de poziie social sau de statut economic. Sufletul tie doar c ntlnete un alt suflet i cinstete cltoria fcut mpreun.Iisus a mers chiar mai departe, spunnd c trebuie s nvm s-i iubim pe toi, pn i pe cei mai sadici criminali. El a spus: Aa cum ai fcut unuia dintre aceti prea mici, aa Mi-ai fcut Mie. Iar aceasta nu este o nvtur simpl.Legea Egalitii creeaz o punte ntre oameni punte ce deschide canalul spre iubirea divin. Iubindu-se i acceptndu-se unii pe alii, oamenii i pot redetepta contiina legat de iubirea lui Dumnezeu. Nimeni nu este mai spiritualizat dect altul. Din punct de vedere spiritual, noi suntem cu toii egali. Cu toii meritm iubire i toi trebuie s nvm s o druim i s o primim fr condiii. n lumea spiritului, nu exist ierarhie.O persoan care triete conform Legii Egalitii simte, n mod constant, c e nevoie s-i extind limitele i s peasc dincolo de propria zon de confort. Simte c e necesar s renune la prejudeci i s-i nsueasc o perspectiv mai larg i mai altruist n ceea ce-i privete pe ceilali. I se cere s intre n pielea dumanului su i s neleag perspectiva aceluia cu care nu este de acord.Cel care i propune s respecte drepturile omului care sunt dovada, pe planeta Pmnt, a principiului spiritual al egalitii nu poate avea o minte ngust i o inim nchis. Calea spiritual a acelora care i iau un angajament fa de egalitatea dintre oameni le prezint ocazii mereu provocatoare de a renuna la ideile false i limitate de a adopta un adevr mai profund i mai cuprinztor. O astfel de persoan i ia angajamentul de a-i iubi nu doar pe aceia care i aprob setul de valori i credine, ca i pe cei care nu o fac.

    Ce ie nu-i place, altuia nu-i face. Aceasta este regula de aur pentru toate interaciunile umane.nvturile separrii spun c unii au dreptate i alii greesc iar cei care au dreptate trebuie s-i nving sau s-i doboare pe aceia care nu au dreptate.nvturile egalitii afirm c nici una dintre pri nu deine adevrul ntreg. Prin urmare, fiecare parte trebuie ascultat cu respect.Calea spre pace, conform nvturilor egalitii, este de a onora viziunea i credinele unei persoane care se afl de partea opus chiar i dac nu suntem de acord cu ele.Practica acceptrii afirm c nu e nevoie ca o persoan s fie de acord cu alta pentru a o accepta, ci doar s asculte ce are de zis, s-i respecte prerea, chiar i dac o face s nu se simt n largul ei. Prin practica acceptrii noi crem egalitatea, pornind tot timpul de la atitudinea c ideea celuilalt este la fel de important i demn de a fi ascultat, ca i a noastr.Aceasta reprezint un progres revoluionar n interaciunea uman. Este o deplasare din perspectiva deosebirii care alimenteaz conflictul i nenelegerile, spre cea a egalitii care susine pacea i tolerana. Dac vrem s avem pace n suflet i pace n lume, trebuie s renunm la urmtoarele nevoi: nevoia de a avea dreptate (a considera c alii greesc) i nevoia de a fi de acord.Emiterea de judeci atrage dup sine nerespectarea acestei legi divine.Cu toii avem n via oameni pe care i excludem din legea egalitii. Suntem dispui s acceptm egalitatea oricror altor oameni i grupuri, dar nu i a acestuia indiferent cine este acesta pentru noi.

  • Mai mult, n fiecare zi, fiecare dintre noi emite sute de judeci n legtur cu ali oameni. ncercm s justificm aceste judeci n mintea noastr. Considerm c sunt obiectivi, atunci cnd nu suntem. i privim pe ceilali, nu aa cum i vede Dumnezeu cu nelegere i compasiune ci aa cum i percepem noi la un moment dat. Nu avem perspectiva spiritual care s cuprind ntreaga imagine i anume, reeaua de interconexiuni ce o influeneaz pe persoana pe care o judecm. Aceast perspectiv vine doar dintr-o contiin eliberat de judecat.Unul din primele lucruri pe care e necesar s le contientizm pe crarea spiritual este c judecile noastre nu sunt corecte, nici justificabile. Ceea ce percepem nu este, n mod necesar, adevrat. Ori de cte ori vedem o persoan ntr-o lumin negativ, o atacm pe ea i, n cele din urm, ne atacm pe noi nine. A considera c cineva este ru, nu numai c este suprtor pentru acea persoan; este suprtor i pentru noi nine.Fiecare inegalitate pe care o percepem este, pur i simplu, o eroare de percepie. Dac dorim s trim o via de adevr, trebuie s ne rectificm percepiile de inegalitate, nainte de a le lsa s ne influeneze i s provocm astfel suferin pentru noi nine i pentru alii.Contiina noastr este rezultatul gndurilor pe care le avem i, dac emitem multe gnduri negative sau neadevrate, vom fi temtori i necjii tot timpul. Cu toate acestea, nu este nevoie s ncercm s ne formm s fim pozitivi, atunci cnd avem gnduri negative. Acest lucru nu face altceva dect s ntreasc negativitatea, fcnd-o s fie ceva ru sau greit.Trebuie doar s devenim contieni de gndirea noastr negativ i s ne amintim c nici una dintre judecile noastre nu este corect sau justificabil. Trebuie doar s nelegem judecata, fr s ne pedepsim sau s ne umilim pe noi nine i, pur i simplu, s spunem: Sunt contient de faptul c judec, sau Pot vedea c mi-am nchis inima i c, atunci cnd ma aflu n aceast stare, nu privesc lucrurile corect sau drept. Contientizarea este, prin ea nsi, o rectificare. Nu trebuie s schimbm nimic. Nu trebuie s negm judecata sau s o ndeprtm. Nu trebuie s o considerm ca fiind ceva ru sau care necesit modificri. Trebuie doar s fim contieni de existena ei i s o tratm cu blndee. Dac ne tratm judecile cu blndee, ne vom da seama c multe dintre ele se nasc din fric. Apoi, ne putem privi frica n fa i o putem aborda cu compasiune. Dac procedm astfel, ntr-un final, frica se diminueaz. Frica se dizolv ntotdeauna n prezena iubirii. Iar judecata nu poate rmne prezent , atunci cnd ne-am luat angajamentul de a practica egalitatea.Dac avem nevoie de ajutor, mai ales n procesul de contientizare a emiterii judecilor, dar i n cel de raportare concret la cei din jur, ngerul pzitor, ngerii iubirii, ai iertrii, ngerii cunoaterii, ai discernmntului, Arhanghelul Mihail, ngerii compasiunii, ngerii mpcrii, ai pcii sau ai fraternitii ne sunt alturi i ateapt chemarea noastr. S nu ezitm s o facem, ntruct procesul de eliminare a judectilor este anevoios i necesit o nelegere profund a lucrurilor i mult atenie, cu att mai mult cu ct avem n jur persoane care judec. Iar pacea sufletului nu poate fi obinut dect integrnd aceast lege divin n viaa noastr.

    Legea reflectarii

  • Legea reflectrii afirm c ceea ce e deasupra, la fel i dedesubt, ceea ce e nuntru, la fel i n afar. Fiecare din noi are ntreg universul n interiorul su fiecare om este o reprezentare a universului la nivel microcosmic. Iar Universul, la rndul su, ne reprezint pe fiecare la nivel macrocosmic.Legea reflectrii ne spune c totul exist la fiecare nivel de realitate. Prin urmare, persoana care-i doreti s devii exist deja n tine. Transformarea personal nseamn nelegerea profund a firii noastre divine trebuie s nvm s ne micm permanent ntre sfera fizic i cea spiritual, ntre perspectiva eului i cea a sufletului i, n cele din urm, s vedem toate perspectivele n acelai timp.Exist o armonie, un raport, o coresponden ntre diferitele planuri de manifestare a vieii i a fiinei. Tot ceea ce conine universul eman din acelai izvor; aceleai legi, aceleai principii, aceleai caracteristici se aplic la fiecare unitate sau la orice combinaie de uniti, de activiti i fiecare dintre ele manifest propriile sale fenomene pe propriul su plan.Dumnezeu a creat omul dup chipul i asemnarea sa. Cu alte cuvinte, omul este o reflectare a divinitii. Precum n cer aa i pe Pmnt ne spune Iisus n rugciunea Tatl nostru. Ceea ce nu se potrivete cu aceast reflectare face parte din experiena uman.Din perspectiva experienei umane, aceast lege ne spune c fiecare persoan pe care o ntlnim ne reflect napoi ceva legat de noi nine. Viaa din planul orizontal (lumea exterioar) este o oglind a ceea ce se ntmpl n contiin (lumea interioar).Muli dintre noi ncercm s gsim soluii pentru problemele din relaii privind mai nti tiparele comportamentale interpersonale i ncercnd s le schimbm. Acest lucru nu e valabil dect uneori, ntruct ignor cauzele care au declanat respectivele probleme, ca i structura persoanelor implicate.Problemele de natur exterioar reflect problemele de natur interioar. Dac ne urm pe noi nine i dac ne e ruine de vreun aspect din viaa noastr, nu vom putea s acionm cu consecven ntr-un mod iubitor fa de altcineva. Este vorba de relaia conflictual pe care o avem cu noi nine. Exist blocaje sau obstacole n contiina noastr. Nu vrem s ne vedem prejudecile, s ne uitm la suferina sau mnia noastr. Nu vrem s nelegem de ce i minim pe alii sau nu ne inem promisiunile. Nu vrem s ne analizm frica i nesigurana sau s verificm de ce suntem ambivaleni ori tensionai. Considerm c relaiile ar trebui s fie distractive i ar trebui s ne distrag atenia de la problemele pe care le avem i c nu ar trebui s ne fac s muncim. E necesar s ne gsim curajul de a privi aceste impedimente i a le remedia. Greeala face parte din experiena uman - ne arat c suntem oameni. Ea are rostul de a ne oferi

  • ocazia s nvm i s evolum. Cu ct profitm mai curnd de aceast ocazie, cu att vom nva i vom evolua mai repede, altfel vom repeta greelile pn cnd vom fi dispui s nvm din ele.Nu se pune problema de a nclca aceast lege, pentru ca universul nostru interior se reflect ncontinuu n universul exterior, indiferent de starea de spirit sau de gradul de evoluie pe care l avem. Ci mai degrab s urmrim s ne recunoatem ca fiind reflectarea divinitii i s mplinim scopul pentru care am fost creai. Dar cum ajungem s facem acest lucru? Pentru c suntem implicai prea mult n sentimente de vin, ruine i n proiecie reciproc, astfel nct nu mai putem vedea ce anume ne aparine nou i ce aparine celorlali. De fapt, este foarte simplu, dar trebuie s ne reamintim acest lucru, ntruct tendina de a proiecta este foarte puternic.Dac suntem furioi sau triti, cine este responsabil pentru furia i tristeea noastr? Dac nvinuim, criticm sau ncercm s reparm ceva, cine este responsabil pentru cuvintele noastre? Dac ne plngem de mil, pretinznd c suntem victime sau ne rnim intenionat, cine este responsabil pentru comportamentul nostru? Ceilali oameni s-ar putea s ne declaneze aceste stri, dar noi suntem responsabili pentru tot ceea ce gndim, simim, spunem sau facem. Deseori tim c suntem responsabili, dar nu ndrznim s ne asumm rspunderea. Asumarea se exerseaz i este un semn al maturitii emoionale i spirituale.Altfel, vom continua s ne proiectm lucrurile personale asupra altor oameni. Exist foarte multe modaliti de a proiecta i cu toii suntem extrem de inventivi atunci cnd se pune problema de a crea noi metode. nelegerea felului n care ne proiectm ne poate ajuta mult, dac avem curajul de a privi acest proces. ns toate formele de proiecie pot fi reduse la un simplu mesaj: Nu e vorba despre mine, ci despre tine. Acesta este substratul. Refuzm s ne uitm la ceea ce ne aparine i ncercm s transmitem totul celuilalt. Proiecia este un mecanism al negrii (nu eu sunt cauza) i al exteriorizrii sau asumrii false a rspunderii (tu eti cauza).Cu toii avem tendina de a refuza s recunoatem i sa ne asumm rspunderea c am fcut o greeal. Pentru c ne e team i refuzm s ne simim vinovai sau ruinai, prin urmare, evitm s ne asumm responsabilitatea. Dar, procednd astfel, nu mai avem ocazia de a ne ndrepta greelile. Acest tipar este un cerc vicios. Evitnd recunoaterea i asumarea, dm vina pe ceilali iar acetia ne rspund, nvinuindu-ne la rndul lor. Ciclul de atac i contra-atac continu la infinit, pn cnd cineva i face curaj i ia atitudine. Cealalt persoan se va simi eliberat i odat ce nelege c nu vrei s o nvinuieti sau s o umileti, nu se va mai simi ameninat, chiar mai mult va avea respect pentru curajul dovedit.Iisus ne-a vorbit despre spovedanie. Aceasta presupune sa-ti recunoti vina, s-i asumi greeala i s-i ceri iertare. Un asemenea gest este foarte puternic; este ceva care te transform profund.Cheia integrrii corecte a acestei legi n viaa noastr este recunoaterea. Recunoaterea propriilor gnduri, sentimente, cuvinte i aciuni, asumarea lor i recunoaterea reflectrii divinitii n noi nine. Sunt procese care se produc simultan. Recunoaterea i asumarea a ceea ce ne aparine atrage dup sine rspunsul din noi nine a acelui aspect divin recunoscut. Cu ct facem mai des acest lucru, cu att accelerm procesul cunoaterii de sine i al recunoterii scnteii divine din noi.Cunoaterea de sine nu e un lucru uor. Dumnezeu ne-a druit ntreaga libertate pentru a reui acest lucru i o lume n care s ne oglindim. Ne-a mai druit o mulime de ngeri care s ne asiste n acest proces. S nu ezitm s cerem ajutorul ngerului pzitor, Arhanghelului Metatron, ngerilor cunoaterii, ai discernmntului, ai fiinei, ngerilor maturitii sau ai iertrii.

  • Legea vibraiei

    Legea vibraiei susine c tot ce exist n univers se afl ntr-o stare continu de vibraie. Universul cu tot ceea ce cuprinde el este alctuit din energie. Totul este energie n micare. Scaunul pe care stm este energie n micare, la fel casa n care locuim, pmntul pe care clcm, mncarea pe care o mncm, cerul pe care-l vedem, aerul pe care-l respirm, trupul totul este energie n micare la nivel fundamental. Materia solid este energie care vibreaz n ritm foarte lent i cu frecven joas, n vreme ce aerul are o vibraie foarte rapid i cu frecven nalt. Vibraia Spiritului este att de intens i att rapida, nct practic el este n repaos, la fel ca o roata care se nvrte cu o aa de mare rapiditate nct pare c st pe loc. Gndurile reprezint tot energie n micare. La fel i aciunile, iar obiceiurile sunt tipare repetitive a energiei aflate n micare.

    Noi nu putem nici s crem, nici s distrugem energia nu putem dect s-o transformm n ceva nou. Asta nseamn c toat energia care a existat i va exista vreodat exist i acum ntr-o form sau alta. Trupul nostru s-a format prin fuziunea unui ovul cu un spermatozoid, ei nii rezultatul procreerii i al evoluiei de cnd a aprut viaa pe Pmnt. Obiceiurile noastre s-au format ca efect al tiparelor noastre de gndire i al socializrii, influenate de mentaliti care s-au schimbat i s-au transformat milenii de-a rndul.

  • Prin urmare, dac vrem s schimbm un obicei, nu-l putem distruge. Putem doar s-l transformm ntr-unul nou. Dac vrem s ne schimbm modul de a gndi, nu putem distruge vechea gndire putem doar s-o transformm ntr-una nou.

    Una dintre cele mai nalte i mai puternice forme de energie o reprezint gndul. Gndul este energie electric vibrnd la o frecven foarte nalt. Fiecare gnd produce o vibraie, care cltorete prin univers i ncepe s prind form. Acel gnd s-a nscut dintr-o alt form de energie i va exista, sub o form sau alta, pentru totdeauna. Acest fapt nseamn c avem o uria responsabilitate n privina supravegherii i disciplinrii gndurilor noastre. Gndurile formeaz cmpuri de energie care cltoresc din mintea noastr ctre lumea exterioar. Un gnd trector va primi puin energie, dar dac acel gnd ncepe s se dezvolte i noi i acordm atenie, devine tot mai puternic. Cu ct i se d mai mult atenie, cu att are mai mult influen asupra lumii noastre i a relaiei noastre cu ea.

    Legea atracieiLegea atraciei este una dintre cele dou legi care deriv din legea vibraiei si care ne spune c asemnarea duce la apropiere - c vom atrage energii similare cu a noastr i cu cea a subiectului asupra cruia ne concentrm gndurile.

    Vibraiile cu frecvene similare se atrag, cele cu frecvene diferite se resping. De aceea atragem lucrurile asupra crora ne concentrm, la care ne gndim sau crora le dm energie. Lucrul la care ne gndim l facem adesea s se manifeste. Cnd gndim pozitiv, atragem spre noi oameni i situaii pozitive. Cnd gndim negativ, atragem oameni i mprejurri negative. Ce se aseamn se adun, atragem spre noi ceea ce noi nine proiectm n afar. Ceea ce cutm este exact ceea ce vom gsi. Ne definim ateptarea n minte, iar mintea noastr va reaciona n consecin. Energia pleac n univers sub forma unui gnd sau a unei comenzi, astfel c vom atrage obiectul la care ne-am gndit.

    Exist un cmp de vibraie energetic numit aur, care nconjoar toate obiectele i fiinele umane. Vibraia trupului creaz aura, iar gndurile i modul n care procesm experienele vieii o guverneaz. Cmpul energetic vibreaz cu o frecven mai mare n jurul oamenilor care utilizeaz niveluri mai ridicate de contientizare lucid. Pentru cei care sunt mai puin contieni i care trec prin via "pe pilot automat", cmpurile energetice vibreaz cu o frecven mai joas.

  • Legea schimbriiA doua lege derivat, legea schimbrii, ne spune c, din moment ce totul este energie i energia se afl ntr-o micare continu, totul se schimb n mod constant. n ultim instan, exist doar schimbare. Nimic nu rmne vreodat la fel. Toi cunoatem persoane care nu se simt n siguran dect dac lucrurile rmn aa cum sunt. Schimbarea produce team, pentru c deschide ua spre necunoscut. Oamenii vor accepta situaii neplcute pentru simplul motiv c li se pare mai uor sau mai sigur dect s schimbe ceva - li se pare c mcar tiu ce urmeaz s li se ntmple, chiar dac este ru. Dac fac vreo schimbare, intr ntr-o lume dincolo de sfera lor de experien.

    Celor cu o capacitate nalt dezvoltat de contientizare i cu un sim mai dezvoltat al posibilitilor oferite de via, ideea de a merge nainte pe valurile schimbrii li se pare mult mai puin amenintoare. Sunt mai siguri pe ei i au mai mult ncredere c, ntr-un fel sau altul, universul le va purta de grij. Pentru ei, schimbarea poate fi chiar incitant, pentru c exist mereu ceva nou - o nou ans, o provocare inedit, un nou dar din partea vieii.

    Nici aici nu se pune problema nclcrii acestei legi, ci de a o nelege corect ntruct conine n ea ntreaga cheie a transformrii. Pentru a ne schimba starea de spirit sau strile mentale e suficient s ne schimbm vibraia. Orice om i poate schimba vibraia printr-un efort de voin, fixnd atenia pe starea de voin. Voina conduce atenia i atenia modific vibraia. Dac ne cultivm arta ateniei cu ajutorul voinei vom gsi secretul stpnirii sentimentelor i strilor mentale.

    Orice gndire, orice emoie i orice stare mental are procentul corespunztor i gradul su de vibraie. Graie unui efect de voin a individului, sau a mai multor indivizi, aceste stri mentale pot fi reproduse, la fel cum este posibil a se reproduce un sunet muzical ce face s vibreze un instrument ntr-o anumit manier, la fel cum se poate reproduce o culoare facnd imediat obiectul s vibreze. Prin cunoaterea principiului vibraiei la fenomenele mentale, fiecare i poate polariza spiritul su, putnd s-l fac s aib gradul de vibraie dorit. Se obine astfel un control perfect al strilor sale mentale, a caracterului su etc.

    Principiul vibraiei exist la toate fenomenele produse de marii nelepi, care sunt capabili n aparen s nlture legile naturii, dei n realitate nu fac dect s utilizeze o lege pentru a se apra contra alteia, un principiu pentru

  • a desfiina efectul altora i care obin rezultate uimitoare, schimbnd vibraiile obiectului material i a formelor de energie, svrind astfel ceea ce se cheam n mod curent minuni.

    Manifestrile gndirii, emoiei, voinei, dorinei sau oricrei stri sau condiii mentale sunt nsoite de vibraii, din care o parte sunt exteriorizate i tind s influeneze prin inducie spiritul altor indivizi. n consecin, e important sa fim ateni la toate manifestrile individuale, s le armonizm i s le stpnim, ntruct au repercursiuni asupra ntregului univers.

    n acest proces de transformare, armonizare i control, de imens ajutor ne sunt ngerul pzitor, arhanghelul Mihail, arhanghelul Uriel, arhanghelul Gabriel, arhanghelul Metatron, ngerii cunoaterii, ai discernmntului, ai nelegerii, ngerii nelepciunii, ai armoniei.

    Legea polaritii

    Legea polaritatii e mai uor de neles dac analizm mai nti derivata ei, legea relativitii. Aceasta din urm afirm c nici un lucru nu poate exista singur, ci doar n relaie cu opusul su. Sus i jos, corect i greit, simplu i dificil nu exist dect unul n relaie cu cellalt. Nu putem simi bucuria dac nu am fost niciodat triti, curajul, fr s fi cunoscut teama, lumina, fr s fi avut experiena ntunericului. Mai mult, nu exist niciodat doar dou posibiliti.

    Legea polaritii ne spune c totul exist pe un spectru i c ntre extremitile spectrului exist un numr infinit de puncte. ntunericul e o lumin mai slab; teama, un grad de curaj mai sczut; tristeea nseamn mai puin bucurie. Nimic nu este n ntregime alb sau negru.

  • Exist mii de nuane de gri. Prin urmare, legea polaritii ne arat c atunci cnd avem de luat o hotrre nu trebuie s rmnem cu senzaia c avem doar dou posibiliti. ntotdeauna exist mai multe opiuni, dac privim lucrurile mai n profunzime sau ne schimbm perspectiva.

    Consultnd termometrul vom vedea c nu e posibil de delimitat unde se termin cldura i unde ncepe frigul. Nu exist o caldur absolut i nici un frig absolut. Aceti doi termeni cald i frig indic numai grade diferite ale aceluiai lucru, ce se manifest cu frig i cald i care constituie numai o variant a vibraiei. Astfel, cald i frig nu sunt dect doi poli a ceea ce noi numim caldur i fenomenele care le nsoesc sunt manifestrile legii polaritii. Acelai fenomen este adevrat n cazul luminii i ntunericului, care sunt unul i acelai lucru, deosebirea constnd ntr-o diferen de grade ntre cei doi poli ai fenomenului: cnd ne prsete noaptea i cnd ncepe ziua.

    Din moment ce totul exist de-a lungul unui spectru, contrariile se ntreptrund. Aadar, n orice situaie exist toate posibilitile n care situaia respectiv poate evolua, iar aceasta nseamn c orice problem i are soluia n ea nsi, c orice eec conine o ans de succes. Nu putem recunoate succesul dect dac am avut experiena nfrngerii. Prin eecuri ne dezvoltm aptitudinile i cunotinele care ne vor aduce succesul. nvm s facem alegeri nelepte prin experiena pe care o ctigm fcnd alegeri greite. n final, nu exist eec sau alegere greit. Exist doar rezultate. Pur i simplu am nvat un alt mod de a nu face ceva, am aflat o alt opiune care nu aduce rezultatele dorite. n timp, vom gsi calea cea bun.

    Interpretarea legii polaritii poate fi dus i mai departe, la ideea c toate posibilitile i nelepciunea de care avem nevoie se afl deja n noi. Prin legea reflectrii, tim c trebuie doar s ajungem la nivelul de contiin la care acea nelepciune este complet dezvoltat. ncrederea i convingerea c drumul ncepe n interior i c toate hrile i uneltele de care avem nevoie pentru aceast cltorie se afl n noi vor reprezenta o transformare radical de concepie pentru o mare parte a societii moderne.

    Printr-o contientizare lucid putem observa modul n care legea polaritii se reflect n viaa noastr, ea genernd manifestri pe care, cunoscnd aceast lege, s le putem modula printr-un efort minim.

    Nu suntem pui niciodat n situaia de a alege ntre necesitile fizice ale fiinei (ale eu-lui) i cele sufleteti. Dansul magic al vieii se desfoar ntr-un echilibru dinamic constant, n cadrul spectrului eu-suflet. O fi sufletul cpitanul navei, dar exist i momente cnd trebuie s se dea la o parte pentru a lsa eul s-i fac treaba, s duc la bun sfrit aspectul fizic al misiunii. Alteori, eul trebuie s renune la perspectiva lui limitat, lsnd sufletul s fie cluza.

    La fel cum ne explorm Sinele la fiecare nivel, analizm i situaiile din viaa noastr, la multele lor niveluri, ca s vedem unde e loc pentru dezvoltare sau

  • schimbri. E necesar s privim din toate perspectivele posibile situaia n care ne aflm i vom vedea soluia din fiecare problem, darul din fiecare dificultate, ocazia favorabil din fiecare conflict. n fiecare experien de via se afl comori nepreuite. Marea provocare const n a le recunoate i a le fructifica la maximum.

    Dragostea i ura, de pild, sunt doua stri n aparent total diferite; i nc sunt grade diferite n ur i n dragoste. De asemenea, sunt sentimente intermediare pentru care noi folosim cuvintele simpatie si antipatie, care ajung s se confunde att de strns nct deseori este dificil s se tie dac vreunul ne este simpatic sau antipatic, sau ne este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt dect grade diferite ale unui sentiment unic, cum l vom putea nelege daca vom reflecta o clip la aceasta.Muli dintre noi am fcut experiena personal de tranziie rapid, involuntar, care poate s se fac ntre dragoste i ur i invers, n propria persoan i n a altora, printr-un proces de alchimizare. n cazul de fa, iertarea, compasiunea sau nelegerea sunt fenomene ce pot declana alchimizarea unor resentimente n iubire.

    Astfel, putem suprima prile negative ale unui fenomen psihic prin focalizarea asupra polului opus celui pe care vrem s-l anihilm. Vom reui astfel s cultivm n fiin caliti prin transmutarea vibraiilor negative n vibraii pozitive, n diferite grade, din ce n ce mai elevate. nelegnd ct mai bine aceast lege i aplicnd-o vom fi capabili de a ne stapni sentimentele, de a ne modifica predispoziiile, de a ne modela personalitatea dup cum considerm c o putem alinia binelui personal cel mai nalt.

    Dei ne dorim acest salt calitativ, deseori avem nevoie de o energie care s declaneze sau s susin ascensiunea, fie c e vorba de ncredere, nelegere, for, iubire sau curaj. Acest surplus energetic ni-l pot oferi ngerii. n funcie de situaia n care suntem sau de fenomenul pe care dorim s-l modulm, putem apela ngerii cu vibraia specific. ngerul pzitor, care solicit pentru noi ajutorul ngerilor specializai, sau arhanghelul Uriel, care are rol alchimizator, pot fi apelai n orice situaie.

    Legea ritmului

  • Legea ritmului explic faptul c totul se desfoar n via ntr-o anumit ordine i c exist o traiectorie sau un tipar de curgere. ntotdeauna exist o aciune i o reactiune, un progres i un recul, un maxim i un minim. Aa este pentru toate elementele universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie. Aceasta lege se manifest n creaia i distrugerea lumilor, n progresul i decadenta naiunilor, n viaa oricarui lucru.

    n natur observm legea ritmului manifestat prin fazele lunii, mareea alctuit din flux i reflux, rsritul i asfinitul soarelui, ciclurile anotimpurilor. Trupul i emoiile noastre au i ele ritmuri i fluxuri. Fiecare lucru al firii i are propriul ritm i tipar. Totul este o parte a ordinii din univers. tiina explic toate acestea prin principiul "pentru orice aciune exist o reacie egal i de sens contrar". Un pendul ilustreaz aceast lege cnd se mic n ritm regulat de la un pol la altul. Att ct se va balansa ntr-o direcie se va mica i n direcia opus. Cu ct poi s tragi mai mult de coarda unui arc, cu att mai departe va zbura sgeata. Cu ct te lai ptruns mai mult de tristee, cu att mai profund va fi experiena bucuriei. Trirea plenar, la spectru ntreg, nseamn s-i lai pendulul interior s oscileze amplu i liber i, de fapt, chiar s ncurajezi amplitudinea balansului. Faptul c ne inem mereu emoiile i experienele n fru ne poate da senzaia fals c "deinem controlul" asupra vieii - un iluzoriu sentiment de siguran sau de previzibilitate. Dar undeva n noi, pendulul nc se balanseaz larg. Dac nu ne ngduim s ne simim i s ne exprimm sentimentele, n timp, pendulul ne va strpunge realitatea atent construit i ne va fora s vedem imaginea de ansamblu. Sufletul nostru caut libertatea i va emite semnale de alarm cnd este reprimat. Semnalele de alarm pot fi subtile la nceput, cum ar fi o discuie provocatoare sau un accident din care scapm ca prin urechile acului. Dac suntem ateni i eliberm iar pendulul, permi-ndu-ne s ne exprimm, sufletul se va simi mpcat. Cnd nu observm semnalele subtile, data viitoare vor fi mai directe. Poate se vor manifesta sub forma unei boli sau a pierderii serviciului - ceva care s ne atrag atenia i s ne impun s fim ateni la nevoile i dorinele sufletului nostru. El va gsi un mod de a se face auzit. Viaa e mult mai uoar cnd ne aflm ntr-un dialog deschis cu el i ne dm

  • voie s simim i s facem deplina experien a vieii. Cnd limitm balansul pendulului n ceea ce privete experiena personal, viaa rmne limitat n posibiliti. S lsm viaa s ne aduc tot ce are de oferit!

    Legea vibraiei ne-a nvat c totul se afl ntr-o continu schimbare. Legea ritmului merge mai departe i spune c, n permanen, totul fie crete i se dezvolt, fie moare i se usuc. n consecin, orice parte a vieii noastre, care nu crete i nu se extinde, moare i se usuc. Nu exist nemicare absolut. Nu exist lucruri care s nu se schimbe.

    Nu putem anula aceast lege, nici s-i oprim cursul, putem ns s evitm efectele sale de recul, fapt care depinde de experiena pe care o avem i un anumit grad de miestrie dobndit prin cunoaterea de sine. Putem evita succesiunea dezordonat a sentimentelor, a strilor de spirit, a emoiilor i a altor stri mentale datorate micrii de du-te-vino a pendulului care ne antreneaz de la o extremitate la alta. Prin ridicarea nivelului de contiin se produce o polarizare la nivel superior a vibraiilor de recul corespondente, atingnd astfel o stare de echilibru, libertate, dar i fermitate luntric. Este ca si cum ne-am ridica deasupra unui lucru sau l-am lsa s treac pe dinainte.

    Legea vibraiei spune c totul este energie n micare. Legea ritmului duce acest concept cu un pas mai departe, afirmnd c orice om, orice loc i orice situaie i are propria combinaie de energie, puls, ritm i flux. n consecin, noi avem un tipar propriu i unic de energie, puls, ritm i flux. Cnd intrm realmente n rezonan cu propriul nostru sistem energetic, descoperim c avem ritmuri i fluxuri diferite, la niveluri diferite ale contientizrii lucide. Nivelurile exterioare ale contiinei noastre au tendina s pulseze ntr-un ritm similar cu cel al mediului nostru exterior. Cnd ajungem ns la punctul nostru de linite, ne gsim adevratul ritm i puls al sufletului. Pulsul ritmic al sufletului nostru e ca un

    val de energie care ne poate propulsa n via, dac rmnem pe frecvena lui. Acesta este ritmul nostru adevrat, fundamental. Cnd intrm pe frecvena curentului personal de propulsie i plutim pe creasta valului de energie, ajungem ntr-o concordan i o armonie depline cu sinele nostru. Toat fiina se afl n echilibru. Cu ct suntem n stare s rmnem mai acordai la frecvena curentului personal de naintare, cu att mai puin ne afecteaz mediul nconjurtor. Indiferent de energiile, ritmurile i pulsurile celorlali, noi putem s ne meninem simul de sine stabil i sigur, att timp ct plutim pe aripile curentului nostru luntric.

    Acest aspect al legii ritmului este important pentru crearea i manifestarea n parteneriat cu Spiritul. Cnd ne folosim propriul curent dinamic, ne aflm pe creasta valului de dragoste ce trece prin noi. Ne aflm n esena noastr divin i ne oferim viaa ca pe o manifestare uman a unui aspect divin. Atunci, suntem una cu Spiritul. Atunci apare magia! Sincronicitate i miracole!

  • Folosirea curentului dinamic personal ne permite i s creem mpreun cu ceilali, la cele mai nalte niveluri. Cnd suntem pe val i ne aflm n esena sufletului, putem simi mai uor ritmul acestuia i pulsul celor mpreun cu care crem, avnd astfel posibilitatea s ne lsm ritmurile s danseze mpreun. i nici mcar nu trebuie s fie un lucru contient. Cu ct stm mai mult n esena noastr divin, cu att vom recunoate mai bine, instinctiv, esena divin din ceilali i dansul va ncepe!

    ngerii ne pot ajuta s descoperim i s intrm pe frecvena acestui curent personal de propulsie, s plutim pe creasta valului de energie i s ne meninem n acest plutire n deplin armonie cu sinele nostru. ngerul pzitor, arhanghelii Metatron, Gabriel, Mihail, Rafael, Uriel, ngerii fiinei, ai armoniei, ai nelepciunii, ngerii discernmntului, ai cunoaterii sau ai creativitii ateapt apelul nostru n orice moment al vieii noastre. Ei ne vor ajuta s ne regsim ritmul propriu i s-l armonizm cu ritmul divinitii din interiorul i din exteriorul fiinei noastre.

    Legea cauzei i a efectului (karmei)

  • Legea cauzei i efectului spune c orice cauz are un efect rezultant i fiecare efect devine cauza unui alt efect. Nu exist nimic la ntmplare. Nimic nu ncepe un nou lan de evenimente. Universul e un ciclu perpetuu. Orice spunem sau facem are o consecin. Asta nu nseamn c trebuie sa privim consecinta ca pe o pedeaps. Pur i simplu, are un rezultat. Karma e doar rezultatul sau consecina unei aciuni.( Nota : Vremurile exceptionale pe care le traim permit ca prin cresterea vibratiei sa iesim din karma : http://www.lucratorul-in-lumina.com/channels/transmutarea.htm )

    Exist multe expresii care ilustreaz aceast lege: "Ce semeni, aia culegi", "Prinii mnnc agurid i copiilor li se strepezete gura", "Cum i aterni, aa dormi", "Dup fapt i rsplat". Altfel spus, ceea ce emii se ntoarce la tine (de fapt, nici nu te prsete vreodat).

    E important s examinm efectele din viaa noastr i cauzele lor. Trebuie s devenim contieni de toate alegerile pe care le facem, pentru c toate vor deveni cauzele rezultatelor de pe parcursul drumului. Dac gndurile noastre sunt cele care ne creeaz viaa, cum trebuie s ne schimbm gndurile (cauza) pentru a obine un efect diferit? i cror fore exterioare le permitem s provoace efecte asupra vieii noastre?

    Legea karmei este legea vindecrii n aciune. Ea afirm c nu poi ataca o persoan, fr s te ataci pe tine nsui. ntr-un final, trebuie s simi suferina pe care ai cauzat-o.

    Agresiunea este o forma de proiecie prin care ncercm s-i dm altuia durerea noastr. Dac suferim, dorim ca i alii s sufere aadar, agresam, iar apoi ne simim vinovai. Vina menine agresiunea n cmpul nostru

  • energetic. Credem c am scpat de suferina noastr, dar nu este aa. Ea se afl nc acolo. Apoi, ntr-o zi, n viaa noastr intr cineva sau ceva care ne declaneaz vina i o aduce la suprafa pentru a fi vindecat. Poate c suntem agresati sau rnii de ctre altcineva. Poate c doar vizionm un film sau citim o carte care ne tulbur.

    Atunci cnd vina se ridic la suprafa i ne cuprinde, iese la lumin i ocazia de a ne vindeca. Primim o ans pentru a ne asuma greelile i remucrile cu privire la ceea ce am spus sau fcut altuia. Avem ocazia s ne recunoatem greeala, s o corectm i s cerem iertare.

    Negarea ne mpiedic ntotdeauna s ne manifestm responsabilitatea adecvat pentru gndurile, sentimentele, cuvintele i aciunile noastre. Pn nu nlturm acest mecanism de negare, nu putem nfrunta adevrul despre noi nine. Legea karmei ne asigur c vina i ruinea noastr vor fi contientizate i aduse spre vindecare. Deci, chiar dac nu facem nimic spre a ne sparge cochilia negrii, viaa o va face, ntr-un final, n locul nostru, ntruct, mai devreme sau mai trziu, trebuie s ne asumm responsabilitatea corespunztoare.

    Majoritatea dintre noi suntem mai fericii atunci cnd ne oferim benevol s ne asumm responsabilitatea, dect atunci cnd suntem forai de evenimente s o facem. De ce s ne proiectm vina asupra celorlali, cnd aceasta creeaz o distan inutil sau o amnare ntre pcatul nostru i ndreptarea lui? De ce s-i implicm i pe alii n melodrama noastr, dac putem descoperi rdcina suferinei sau a fricii i tratarea ei?

    Roata karmic nu reprezint dect oameni care i proiecteaz durerea i ncearc s o trateze ntr-o relaie cu altcineva. Ea ne ofer multe ocazii de a ne privi problemele i de a ni le asuma.

    Roata karmic nu este alimentat de electricitate. Ea se autosusine. Prin urmare, nu nceteaz s se roteasc. Nu te dai jos de pe roata karmic, oprind-o. Te dai jos, prin asumarea propriilor probleme o dat pentru totdeauna.

    Acesta nu e ns un lucru uor, dar avem cu toii nsoitori puternici, iar ajutorul de care avem nevoie ne va fi dat. Trebuie s avem ncredere n acest lucru. i, cu ct vom crede mai mult, cu att mai repede vom avea rezultate. Arhanghelii Metatron, Gabriel, Mihail, Uriel i Rafael, ngerul pzitor, ngerii nelegerii, ai cunoaterii, ai dicernmntului, ngerii nelepciunii ateapt momentul n care s le solicitm ajutorul. S-o facem chiar n momentul n care ne confruntm cu situaia n sine, nainte de a trece la fapte i a crea

  • efecte pe care apoi s le regretm. S le cerem ndrumarea i ea ne va fi oferit.

    (Sursa : http://www.lumeaingerilor.ro/Legiledivine/tabid/218/Default.aspx)

    A tri cluzit de Legile UniversaleCARMEN HARRA

    (extras din cartea "KARMA DE FIECARE ZI")

    Oamenii care i-au accesat codul spiritual sunt mai evoluai, i-au nvat mai multe din leciile de via, au mai mult nelegere de sine i nivele mai nalte de percepie. Sunt mai nelepi, au un nivel de maturitate, de armonie i de perfeciune n gndirea i aciunile lor. i triesc vieile ncercnd s creeze pace; s-au reconectat la partea divin din ei i triesc n acord cu ea. Aceti oameni sunt contieni de Legile Universale, care ajut n creterea spiritual i care ajut spiritul s ating Nirvana, nemurirea i eliberarea de karm.Eu am aflat prima oar de Legile Universale de la bunicul meu (spiritul destrupat al lui Octavian Goga n.n.) i ele sunt, ntr-un fel, un ghid ce ne arat cum s trim. Legile Universale sunt create s ne ajute s ne ndreptm spre perfeciune i s ne conectm la Inteligena Universal. Dac acionezi n afara lor i vei crea dezechilibru i suferin. Exist multe Legi Universale, dar m voi focaliza asupra acelora care cred c sunt mai importante.

  • 1.LEGEA KARMEI: Aceasta este cea mai importanta lege. Menirea acesteia este sa te ajute sa atingi armonia si echilibrul in viata. Prin interventiile tale, gandurile, emotiile, cuvintele si faptele tale creezi karma. Pentru a trai in perfecta armonie trebuie sa iti rezolvi karma. Trebuie sa decizi tu insuti ce trebuie sa inveti pentru a-ti rezolva carma si in ce stadiu e karma ta. Destul de dificil? Mai citeste odata2.LEGEA INTELEPCIUNII: Intelepciunea este a sti ce ai putere sa schimbi si ce nu. Este a folosi suferinta ta ca pe o cale de a invata despre tine insuti. Vei experimenta mai putina durere in viata, vei invata lectiile mult mai linistit si iti vei preveni su rezolva problemele mai usor, odata ce capeti intelepciune. Cu intelepciune si rabdare orice problema karmica poate fi rezolvata.3.LEGEA EVOLUTIEI: Singura cale de a dobandi intelepciune este evolutia spirituala. Cu totii trebuie sa ridicam deasupra emotiilor si a ego-ului nostru si sa evoluam in directia sufletului. De obicei, asta se obtine prin multe greseli si esecuri. Daca nu inveti din greselile tale, vei trai in intuneric si suferinta.4.LEGEA ENERGIEI VIBRATIONALE:Suntem cu totii energie care este in continua miscare, iar spiritul, care traieste in noi ca energie, nu moare niciodata. Nimic in Univers nu e fix, totul este in permanenta transformare si asta ne include si pe noi, cu vietile noastre cu tot.5.LEGEA UNITATII: Avem o constiinta si o constienta colective si fiecare dintre noi ne influentam unul pe altul. Suntem cu totii parte din marele intreg.6.LEGEA IUBIRII: Suntem aici pentru a ne iubi unul pe altul, nu pentru a ne uri, nu pentru a ucide. Iubirea este raspunsul la orice intrebare, este cel mai important element al fiecarui proces de vindecare. Oamenii au devenit extrem de confuzi in a sti ce este iubirea- dar nu exista decat o singura iubire adevarata: iubirea neconditionata. Cu aceasta iubire te vindeci pe tine si ii vindeci si pe ceilalti.7.LEGEA ABUNDENTEI: Universul a fost creat astfel incat fiecare sa aiba tot ceea ce are nevoie. Din nenorocire, lacomia a creat nevoi peste masura si a creat un dezechilibru in lume si multi nu oameni traiesc intr-un loc al neajunsurilor, departe de abundenta. Cu totii am fost meniti sa traim intr-o stare de abundenta si sa ne bucuram de tot ceea ce ne trebuie, fara limite. Abundenta nu inseama numai a avea ,,lucruri, inseamna a avea bucurie si feiricre si a ajunge sa ne cunoastem pe noi insine si sa ne savuram viata.8.LEGEA ORDINII DIVINE:Exista o ordine divina in Univers, un plan divin. Totul este planuit si este sub control divin, chiar daca nu pare asa intotdeauna. Daca traim in ordinea divina, in loc sa ne ghidam dupa legile ,,fabricate de oameni, vom trai in abundenta divinului. Dumnezeu stie mai bine. Ceea ce poate parea o pierdere azi, va fi un castig maine, invata sa spui, atunci cand lucrurile nu ies asa cum ti-ai dorit: ,,Cedeaza si lasa-l pe Dumnezeu, (un corespondent in limba romana ar putea fi ,, Faca-se voia Ta Doamne, nu a mea). Puneti-va toata increderea in ordinea divina.9.LEGEA RECUNOSTINTEI: O parte importanta a evolutiei noastre este sa invatam sa fim recunoscatori pentru tot ce avem, un lucru pe care multi dintre noi nu-l facem. Nu lua orice ca si cum ti s-ar cuveni. Fii recunoscator pentru fiecare lucru minunat, mare sau mic, din viata ta.10.LEGEA ARMONIEI:Universul este menit sa fie in perfecta armonie si pace. A respecta armonia innascuta a Universului inseamna sa traiesti calauzit de Legile Universale; inseamna sa nu ucizi, sa nu minti, sa nu urasti, sa nu furi, inseamna sa traiesti pe un taram al iubirii si divinitatii.

  • 11.LEGEA MANIFESTARII:Tot ceea ce gandesti se manifesta in realitate. Cu 300 de ani in urma, filosoful Descartes spunea: ,,Gandesc, deci exist. Felul in care gandim creeaza realitatea noastra. Gandurile se transforma in fapte, iar faptele noastre devin ceea ce suntem.12.LEGEA DETASARII:Suntem aici, pe Pamant, pentru o perioada limitata de timp, asa ca nu ar trebui sa ne atasam prea mult de nici un lucru material sau de o persoana fizica. Atasamentul puternic creeaza un dezechilibru energetic si vei trai dupa egoul sau emotiile tale. Singura cale de a ramane in echilibru este a fi in perfecta legatura cu divinul.13.LEGEA ATITUDINII:Chiar daca nu poti controla tot ceea ce ti se intampla, poti controla reactia ta, poti controla atitudinea ta. Nimic nu te poate rani mai tare decat propria-ti atitudine negativa. Felul in care te tratezi pe tine si ii tratezi pe ceilalti, precum si situatiile din viata ta creeaza karma.14.LEGEA ACCEPTARII:Orice lucru caruia ii opui rezistenta te face sa suferi. Sa opui rezistenta inseamna frica; acceptarea este armonie. Nu incerca sa schimbi ceea ce nu poti. Caci, adesea, la ce te opui, aceea devii.15.LEGEA DUALITATII:Exista doua forte care lucreaza in Univers, Yin si Yang, energia masculina si feminina, si avem nevoie de ambele pentru a trai in armonie. Exista, de asemenea, bine si rau, armonie si haos-exista mereu o tensiune a opuselor. Cheia este sa nu lasi tensiunea sa devina distructiva, sa nu permiti fortelor si tensiunilor negative sa-ti rupa echilibrul.16.LEGEA TRINITATII:Fiecare dintre noi suntem zamisliti din trei elemente: trupul, mintea si spiritul. Trupul este controlat de ego; mintea este controlata de intelect; spiritul este controlat de suflet. Triunghiul este un exemlu al legii trinitatii. Are trei varfuri si este simbolul stabilitatii. Cele trei parti ale trinitatii trebuie sa lucreze la unison si in armonie.17.LEGEA ATRACTIEI:Ceea ce esti, aceea vei atrage catre tine. Daca esti negativ, vei atrage mai multa negativitate. Daca te temi de ceva, acel ceva ca aparea in viata ta, asa ca, trebuie sa-ti elimini teama. Lectiile pe care trebuie sa le inveti ti se vor infatisa, le vei atrage. Calea de a atrage binele este sa fi bun. Calea de a atrage iubire, este sa fii iubire.18.LEGEA DIVINITATII:Fiecare dintre noi avem divinitatea inauntrul nostru. Cand devenim constienti de faptul ca suntem divini, putem incepe sa actionam intr-un fel care sa reflecte aceasta divinitate.19.LEGEA CICLURILOR:Toate vietile noastre sunt alcatuite din diferite cicluri. Cand ai parcurs un ciclu, va incepe altul. Un ciclu dureaza indeobste intre 9 si 12 ani, si exista 4 sau 5 cicluri majore in viata fiecaruia. Fii constient unde te aflii, in care ciclu.20.LEGEA DESTINULUI:Destinul este ceea ce iti este menit sa experimentezi aici; este suma experientelor de viata si a lectiilor pe care le inveti de-a lungul drumului tau. Fiecare dintre noi are destinul sau si trebuie sa si-l indeplineasca.21.LEGEA DHARMEI:In hinduism si budism se foloseste cuvantul ,,dharma pentru ordinea fundamentala a tuturor lucrarilor. Nu inseamna nimic mai mult decat faptul ca individul trebuie sa se comporte in acord cu Legile Universale, cu ordinea divina. Aceasta este misiunea noastra fundamentala, sa ne alimentam cu divinul.

    ( Sursa : http://www.geocities.com/viata.spirituala/legile_universale1.htm )

  • "The Life You Were Born To Live - A Guide to Finding Your Life Purpose"

    DAN MILLMANextras tradus de Adriana Yamane

    1. Legea Corectitudinii 2. Legea Echilibrului 3. Legea Flexibilitatii 4. Legea Responsabilitatii 5. Legea Tiparelor 6. Legea Vointei Inalte 7. Legea Creatiei Mentale

    Legea CorectitudiniiA recunoaste, a accepta si a exprima realitatea noastra interioara in mod autentic, acest lucru sta la baza corectitudinii; numai atunci cand suntem cinstiti cu noi insine putem sa vorbim sau sa ne purtam corect cu oricine altcineva. Cu sensul de integritate, corectitudinea semnifica actul de a actiona aliniat la legile superioare, in ciuda impulsurilor negativ-distructive de a actiona altfel.

    Traieste dupa cea mai inalta lumina a ta, si mai multa lumina iti va fi data. Pelerinul Pacii.

    In contextul dat de scopul vietii noastre, pe masura ce exploram imaginea de ansamblu si semnificatia vietii noastre, incepem sa observam cum Legea Corectitudinii ne indica legi mai inalte si consecinte pe plan intern care sunt instantanee si inevitabile. Acest lucru include, desi nu se focalizeaza pe coduri externe de comportament. Legea corectitudinii se centreaza pe corectitudinea pe care o avem fata de noi insine, integritatea noastra in planul nostru intim. Aceasta lege este folositoare pentru fiecare, in special pentru aceia

  • dintre noi care tindem sa ne inselam pe noi insine cu rationalizari, cei care avem probleme cu exprimarea sau actiunea corecta. Vazand adevarul si consecintele inevitabile ale acestei legi putem face ca viata noastra sa ia o alta directie. Aceasta lege ne vorbeste despre o drama mai mare la care participam, o drama in care putem minti pe oricine in afara de noi insine. Daca permitem vreodata unor impulsuri cum ar fi invidia, lacomia sau manipularea sa determine actiunile noastre sau sa ne influenteze exprimarea, consecintele unor asemenea actiuni vor fi deja integrate in mecanica universului si in propriul nostru psihic. Cei dintre noi care lucreaza cu probleme de integritate pe calea vietii s-ar putea sa aiba tendinta sa ignore uneori sau sa caute sa influenteze legile inalte in sensul de a nu trai asa cum este lumina noastra interioara. Uneori putem sa fim ca un copil care ia pe furis o bomboana si o baga in buzunar, gandind si sperand ca nu-l vede nimeni, cand de fapt mama lui il vede din alta parte a incaperii. Nu este nevoie sa fim pedepsiti pentru ca am incalcat o lege spirituala sau o lege mai inalta; actul in sine este "pedeapsa" cea mai mare, pentru ca el pune in functiune forte subtile de ale caror consecinte naturale nu vom putea scapa asa cum nu putem scapa de legea gravitatiei. Cei care alunecam spre nivele de integritate mai scazuta deseori nu ne dam seama ca facem acest lucru. Trebuie sa ne mintim intai pe noi insine inainte de a minti pe altul. Atunci cand vorbim "cu limba despicata" sau cand motivele noastre sunt de-a valma, nu suntem inca integrati. Ce trebuie sa facem este sa obtinem integrarea in asa fel incat sa ne exprimam cu integritate; nu putem sa avem o parte din noi care sa spuna un lucru si alta parte care sa spuna altceva. Primul pas in corectitudine este cel care reconciliaza conflictele dintre aceste parti din noi insine astfel incat sa putem exprima ceea ce gandim, si sa gandim ceea ce rostim (a se vedea exercitiul de la Legea Responsabilitatii). Atunci cand aspectele noastre lucreaza impreuna si cand incetam din a ne minti pe noi insine si a insela pe altii, atunci cand cunoastem in profunzimea noastra ca am actionat cu integritate in ciuda faptului ca am simtit poate impulsul de a actiona in alt fel, atunci simtim cum se deschid in noi portale catre o energie si o inspiratie mai inalta. Cand insa vorbim sau actionam cu falsitate, aceste porti ni se inchid; nu este o pedeapsa, e pur si simplu mecanismul cu care lucreaza psihicul nostru. Zicala "cel care inseala nu prospera" trebuie privita in perspectiva, pentru ca insusi psihicul celor care inseala nu le va permite acestora sa aiba pace sufleteasca, oricat de mari ar parea ca sunt avantajele materiale si externe obtinute de ei. Auto-sabotajul cu toate urmarile lui este incorporat in fiecare act necinstit, chiar si atunci cand ne inselam pe noi insine. Unii dintre noi isi imagineaza ca pot sa faca ani de zile mici scheme si manevrari si fraude numai pentru ca au reusit sa-si justifice sau sa-si rationalizeze actiunile, si apoi se intreaba de ce vietile lor nu se desfasoara asa cum au sperat. Putem sa ne imaginam ca se poate sa trisam fara sa fim prinsi, dar de fapt suntem prinsi de fiecare data de chiar noi insine. John Lennon spunea intr-un cantec: "Instant Karma's gonna get you" (o sa te prinda Karma iute). Ca sa folosim un exemplu luat la extrem, atunci cand citim ziarele si vedem cum vanzatori de droguri care manipuleaza milioane isi traiesc viata in opulenta putem sa ne imaginam ca nu-i poate ajunge nici o pedeapsa atat sunt de puternici, insa nu avem decat sa privim la psihicul lor

  • ca sa vedem consecintele care au loc in viata lor pe plan intern, ca si cauza comportamentului lor. Oamenii "rai" nu merg in iad, ei deja sunt in iad; si de aceea actiunile lor exprima atata rautate. Atunci cand suntem necinstiti in orice fel, cu noi sau cu ceilalti, cu sau fara intentie, mai multe parti din noi intra in conflict si din cauza aceasta simtirea Spiritului din noi sau "Inspiratia" ni se estompeaza. Incepem sa ne simtim izolati, singuri, si atragem catre noi tot felul de lectii de viata care trebuiesc invatate. Conceptele moralitatii se pot schimba, dar consecintele sunt absolute. Falsitatea are tendinta sa ia diverse forme, cum ar fi atunci cand ne inselam pe noi insine sau pe cei din jur, sau cand cautam sa obtinem bani sau putere de dragul banilor sau a puterii, cu pretul inevitabil al pierderii respectului fata de noi insine. Unii dintre noi suntem mai obisnuiti sa scriem reguli decat sa le respectam noi insine; uitam sau ignoram standardele de corectitudine si integritate ale culturii in care ne aflam, ajustand regulile ca sa ne convina numai noua, si intorcand spatele Luminozitatii din noi insine. De cate ori facem o rotunjire ca sa grabim lucrurile si de cate ori ne justificam actiunile cu gandirea de tip "scopul scuza mijloacele" se poate sa nu suportam intotdeauna consecinte vizibile la exterior, insa creem in interior turbulente de care nu vom putea scapa, oriunde am merge. Sunt altii dintre noi care se amagesc cu ideea ca "de data asta o sa mearga", fara sa caute sa-si schimbe comportamentul, si acest tip de deceptie slabeste deasemenea energia si legatura cu spiritul nostru.Pentru cei dintre noi care au tendinta sa arunce apropouri, sa vorbesca pe la spate, sa insele, sa ofteze, sa se planga sau sa astepte ca altii sa le citeasca gandurile Legea Corectitudinii spune ca asemenea tipuri de comunicare indirecta, manipulativa, inselatoare, sau amagitoare rezulta atunci cand am lasat frica sa ne impiedice din a exprima adevaratele noastre sentimente si necesitati. Fie ca actiunile noastre sunt deliberate sau doar obiceiuri cronicizate, daca realizam ca incercam sa manipulam oamenii cu o expresie de manie, o fata trista, un oftat, asteptand ca ei sa stie ce simtim fara ca noi insine sa spunem deschis ce simtim; daca spunem celor din jur ceea ce credem ca ar vrea ego-ul lor sa auda, chiar cu "cele mai bune intentii"; sau daca folosim limbajul in mod strategic ca sa exploatam sentimentul de vinovatie sau anumite puncte "slabe" pentru a obtine avantaje sau a tine pe ceilalti sub dominatie/control, se poate sa obtinem pe moment ceea ce dorim, insa diminuam lumina interioara de care avem nevoie pe termen lung.

    Trebuie sa ne straduim sa nu mintim nici in sens negativ, ramanand tacuti.Lev Tolstoi

    Indata ce gasim curajul si intelepciunea sa impartasim simplu sentimentele noastre si sa spunem ce dorim sau ce ne trebuie, vedem cum o asemenea comportare cinstita poate chiar da o viata noua relatiilor care au devenit stagnate sau dureroase. Actionand cu cea mai mare integritate si exprimand nevoile si sentimentele noastre autentice poate sa schimbe relatiile noastre profesionale si personale in bine. O asemenea integritate, corectitudine si autenticitate - sau lipsa lor - formeaza cararea pe care o lasam in urma noastra, contributia noastra la istorie. Aplicand aceasta lege viata noastra se schimba in feluri simple dar profunde pe care nu le-am fi crezut posibile, si rezultatele pe care planuiam sa le obtinem incep sa se manifeste in feluri pe care nici in vis nu le-am crezut posibile. Urmatoarele exercitii pot sa ne ajute sa obtinem alinierea cu Legea Corectitudinii prin experienta si aplicare directa:

  • Experienta Corectitudinii1. Aminteste-ti un timp cand ai demonstrat inalta integritate intr-un aspect sau altul al vietii:

    -admitand o greseala proprie

    -platind o datorie

    -exprimand ceea ce simteai sau aveai nevoie cu adevarat

    -respectand o promisiune2. Ce senzatie ai avut ? 3. Aminteste-ti deasemenea un timp cand altii au considerat ca ai vorbit sau ai actionat fals.

    Cum te-ai simtit atunci ? Cum ai actiona acum daca ai fi in aceeasi situatie ?

    Aplicand Legea Corectitudinii 1.Poti sa-ti amintesti una sau doua situatii in care ai actionat in trecut cu falsitate ? -ai avut vreodata vreo disputa legata de finante sau de plata intarziata a unei datorii ? -ai ascuns vreodata vreo informatie ca sa te protejezi pe tine sub pretextul ca nu voiai sa ranesti sentimentele cuiva ?-ai spus vreodata ceva ce nu credeai cu adevarat ca este asa ? 2. Gandeste-te cum ar fi daca ai da un telefon, daca ai scrie o scrisoare, daca ai trimite un cec cu o suma de bani, daca ai cere iertare, ca sa limpezesti o situatie veche in care ai gresit. Fa aceste lucruri acolo unde simti ca este necesar.

    Legea EchilibruluiEchilibrul ni se aplica pe nivel cosmic, biologic si personal - corpului nostru, mentalului si emotiilor - amintindu-ne ca orice facem poate sa fie prea mult sau prea putin, si ca daca pendulul nostru intern merge intr-o parte, el se va intoarce inevitabil si in partea cealalta.

    Atunci cand faci din doua una, si cand faci exteriorul la fel ca interiorul, si ce e sus la fel cu ce este jos; cand faci in asa fel incat barbatul si femeia sa fie una, atunci vei intra in Imparatia

    Divina. (din "Evanghelia dupa Toma")

    Daca Gravitatea este liantul care mentine Universul din a se imprastia, echilibrul se poate spune ca este cheia care ii deschide secretele. Toate lucrurile care exista sunt intr-o stare de echilibru: inalt si jos, interior si exterior, cald si rece, repede si incet, tare si moale, ca un joc al opuselor. Intre polaritati exista insa un punct de echilibru, un Centru.

  • Chiar fara sa ne dam seama, atunci cand mancam, cand dormim, cand lucram, si cand ne vedem de treburile noastre zilnice, subconstientul nostru lucreaza prin sistemul nostru nervos autonom, impreuna cu sistemul endocrin si hormonal si impreuna cu sistemul circulator pentru a mentine un echilibru delicat al temperaturii si compozitiei sangelui care, daca este schimbat drastic, duce la incetarea vietii. Nu doar supravietuirea noastra ci si insasi calitatea vietii si starea noastra psihica, toate depind echilibru. Insasi planeta Pamant, functionand ca un organism viu, unic, pe a carui suprafata noi oamenii nu suntem decat niste celule si unde oceanele si vanturile formeaza sistemul circulator, exista intr-o stare de echilibru - echilibru pe care suntem de fapt foarte aproape de a-l distruge. Intr-un fel, drama ecologica globala cu care ne confruntam in prezent reflecta ceea ce se intampla in viata noastra ca indivizi, pentru ca pe masura ce ne maturizam invatam si noi despre propria noastra stare unica de echilibru. Cu toate ca subconstientul nostru raspunde in mare parte de echilibrul nostru fiziologic, sinele nostru constient este cel care raspunde de stilul nostru de viata si de actiunile noastre. De aceea putem spune ca Legea Echilibrului este legata intim de Legea Alegerii si de Legea Responsabilitatii, care se ocupa cu echilibrul dintre supracooperare si lipsa de cooperare, si demonstreaza cum a obtine echilibrul fie si intr-un singur aspect al vietii noastre poate sa produca o mare schimbare in eficacitatea pe care o manifestam. In psihicul nostru traiesc arhetipuri si valori atat puritane cat si hedoniste, suntem atat increzatori cat si sceptici, atat fluturi sociali cat si lupi singuratici, si superiori si inferiori, si mai sunt si alte dualitati care sunt responsabile cu contradictiile si agitatia din mintile noastre. Obtinerea starii de echilibru - fizic, emotional, mental si spirituual, aceasta a fost tinta multor traditii globale si a lucrului cu potentialul uman. Intelepti din fiecare cultura, de la Taoistii chinezi si pana la Rabinii evrei, de la Crestini la Musulmani, toti au recomandat calea de mijloc, calea medie, calea de aur, trecerea cea ingusta. Si in natura, majoritatea oamenilor prospera evitand extremele arsitei desertului sau frigului arctic, stiind ca viata ofera comfortul maxim in zonele temperate. Literatura, in special povestile pentru copii aduc in discutie teme insuflate de cautarea echilibrului; in cultura ocidentala povestea "Goldilocks si cei trei ursi" exprima acest arhetip, atunci cand Goldilocks alege scaunul care nu este nici prea mare nici prea mic, fiertura care nu este nici prea fierbinte dar nici prea rece, si patul care nu este nici prea tare si nici prea moale, ci "tocmai bine". Echilibrul insa nu depinde intotdeauna de evitarea extremelor; el imbratiseaza deasemenea abilitatea de a explora uneori extremele, acordand atentie egala ambelor parti pentru a pastra echilibrul de miscare a pendulului. De exemplu uneori vrem sa ne manifestam hedonismul, sa stam treji pana tarziu si sa petrecem, sa ne bucuram cu toate simturile; alte ori putem sa manifestam o dispozitie mai spartana sau mai puritana, mancand sanatos si facand sport. Uneori muncim prea mult, alte ori ne odihnim prea mult. Cu timpul ne observam punctul de echilibru, atata vreme cat avem grija sa mergem in mod egal in ambele directii, si sa ne intoarcem intotdeauna la centru. Extremele creeaza totusi stress, si necesita intoarcerea in directia opusa. O masura a constiintei si intelepciunii noastre este centrarea vietii si actiunilor noastre in jurul acestei cai de mijloc. Un vehicol condus cu moderatie in fiecare zi functioneaza mai bine decat unul tinut in nefolosire saptamani la rand, ca sa fie apoi condus cu viteza in saptamanile urmatoare; tot la fel, echilibrul este cheia unei vieti lungi si sanatoase.

  • Ce constituie "echilibrul" difera intrucatva pentru fiecare din noi, datorita temperamentului, dispozitiei si constitutiei noastre diferite. Unii oameni de exemplu se simt bine facand mai mult exercitiu fizic decat altele, si chiar nevoile noastre se schimba cu timpul. Fiecare dintre noi trebuie sa-si afle propriul punct de echilibru, definit de calitatile si nevoile noastre fizice si psihologice, si nu adaptat dupa valorile altora. Cat de mult sa exersam? Cate orgasme trebuie sa avem pe saptamana sau pe luna sau pe an? Cat de mult sa mancam? Toate aceste lucruri pot avea o medie statistica, insa singurul raspuns adevarat poate fi "Cate iti fac bine". Problemele specifice de viata pe care fiecare din noi trebuie sa le echilibreze depind in mare masura si de numarul principal cu care lucram in viata noastra (numarul obtinut prin adunarea cifrelor zilei, lunii si anului in care ne-am nascut) si care indica scopul principal al vietii noastre. -Cei care lucram cu nr.1, avem de echilibrat extremele superioritatii elitiste si insecuritatii. -Cei care lucram cu nr.2, avem de gasit calea de mijloc dintre ajutorul exagerat si sustragerea de la ajutorare, din cauza resentimentelor. -Cei care lucram cu nr.3, avem de echilibrat extremele maniei date de increderea exagerata in puterile proprii, cu deprimarea data de neincrederea in fortele proprii. -Cei care lucram cu nr.4, avem de gasit echilibrul dintre mental si emotional, dintre analiza si confuzie. -Cei care lucram cu nr.5, avem de gasit echilibrul care sa opreasca oscilatia intre independenta extrema si extrema dependenta. -Cei care lucram cu nr.6, avem de cautat realismul echilibrat, care sa ne ajute sa evitam oscilatia intre idealism si dezamagirea inevitabila. -Cei care lucram cu nr.7, avem de obtinut echilibrul dintre increderea prea naiva si teama de tradare. -Cei care lucram cu nr.8, avem de gasit echilibrul intre pasivitate si agresivitate, si intre indestulare si infometare. -Cei care lucram cu nr.9, avem de cautat echilibrul dintre tendintele noastre hedoniste si cele puritane, intre integritatea rigida si opusul sau. Multi dintre noi ne cautam punctul de echilibru testandu-ne limitele si explorand extremele in fiecare directie, si apoi invatandu-ne lectia prin consecintele pe care le suportam. Desi nu este calea cea mai usoara, aceasta s-ar putea sa fie calea cea mai comuna. Toate sfaturile bune din lume nu au putut schimba aceasta metoda a pendulului. Sfaturile si experientele altora se poate sa nu fie aplicabile pentru noi, uneori simtim nevoia sa aflam noi insine; experienta se poate sa nu fie calea cea mai usoara de a invata, dar pare sa fie una din cele mai sigure cai. Legea echilibrului ne reaminteste sa privim cu atentie la partile care s-ar putea sa fie dezechilibrate in viata noastra. Fie ca suntem femei fie ca suntem barbati, avem noi oare grija sa echilibram masculinul si femininul din fiinta noastra? Echilibram noi munca cu familia, grija fata de noi insine cu grija fata de altii? Privind la viata noastra in lumina acestei legi, vom putea sa ne privim dintr-o perspectiva mai completa, sa facem modificarile corespunzatoare si sa gasim un mai profund sens al sanatatii, armoniei si pacii interioare.

  • A Da si A PrimiDesi deseori oferim lucruri, favoruri, apreciere sau atentie gandind ca vom primi ceva in schimb, Universul ne reaminteste faptul ca lucrul de care avem cea mai mare nevoie este lucrul pe care trebuie cel mai mult sa-l oferim. O aplicatie speciala a Legii Echilibrului se aplica celor dintre noi care ne simtim din punct de vedere emotional atat de dependenti incat vrem sa primim ingrijire fara sa fie necesar sa oferim si noi la randul nostru acelasi lucru. Toti avem necesitati emotionale si in mod constient sau inconstient cautam modalitati de a primi mai multa iubire, apreciere si intelegere. Dar actiunile bazate pe dorinta de a primi fara a oferi - folosind metode indirecte pe care le-am invatat in copilarie ca sa obtinem ceea ce ne doream - incep cu timpul sa nu mai functioneze. Aceasta anexa la Legea Echilibrului exprima faptul ca primim ceea ce dam. Cei mai multi dintre noi suntem familiarizati cu aceasta tema, dar cati dintre noi punem in practica acest lucru? Se poate sa oferim, dar de cele mai multe ori atasam interesele noastre de ceea ce oferim, cum ar fi atunci cand cheltuim bani, ne purtam frumos, facem complimente, dar o facem din dorinta de a primi ceva in schimb. Nu e nimic rau in acest lucru, atata doar ca uneori evenimentele nu se petrec asa cum speram; daruirea facuta in mod conditionat are o energie ca un fel de carlig, care cumva reteaza energia mai inalta sau respinge rezultatul dorit. Secretul oferirii si primirii este faptul ca ceea ce simtim ca ne dorim este in realitate un mesaj de la sinele nostru mai profund care ne spune de fapt ce avem cea mai mare nevoie sa oferim. Echilibrul, inima stravechii intelepciuni Taoiste, este un lucru atat de important in viata noastra incat formeaza o matrita pentru mult din ceea ce numim "dezvoltarea spirituala" sau "cresterea personala". A aplica aceasta lege nu este usor, insa eforturile aduc intotdeauna rezultate pe merit, pentru ca putem in acest chip sa ne stapanim pe noi insine si sa fim stapani pe viata noastra. Exercitiile care urmeaza pot sa ajute pe fiecare sa obtina alinierea cu Legea Echilibrului, prin experienta personala si aplicarea sa directa.

    Experienta Echilibrului In viata noastra a fiecaruia, cum exploram noi oare ambele parti pentru a afla calea de mijloc? Se poate incerca acest exercitiu simplu: 1. Punem un cos de hartii in centrul incaperii. Stam pe scaun sau in picioare la cativa metri departare, avand langa noi hartii mototolite sau alte obiecte mici pe care sa le aruncam in cos. Privim cu atentie unde cad obiectelepe care le-am aruncat la cos.

    Pentru fiecare hartie care a mers prea departe, avem grija sa aruncam data urmatoare in asa fel incat sa vina prea aproape.

    Pentru fiecare aruncare facuta prea mult spre stanga, facem in asa fel ca urmatoarea aruncare sa mearga prea mult spre dreapta.

    2. Observam atent actiunile descrise mai sus, si cum ne-au ajutat ele sa obtinem centrarea. Aplicarea Legii Echilibrului1. Pentru a aplica Legea Echilibrului, avem grija sa luam in consideratie ambele alternative. Ne punem urmatoarele intrebari:

  • Vorbesc cumva prea repede sau prea tare ? (In cazul acesta experimentam cum este atunci cand vorbim foarte rar sau foarte incet).

    Mananc cumva prea repede? (In acest caz experimentam actiunea de a manca foarte incet).

    Am deseori muschii prea tensionati ? (Experimentam atunci cum este cu ei "prea" relaxati).

    2. Intrebam pe cineva care ne cunoaste bine urmatoarele lucruri:

    Considera ca lucrez prea mult, sau prea putin?

    Sunt prea rigid sau prea sensibil in ceea ce fac?

    Sunt prea dependent, sau prea independent?

    Sunt prea sigur pe mine, sau prea nesigur?

    Sunt prea strict sau prea indulgent cu propria persoana?

    Sunt inclinat mai mult sa dau, sau sa primesc? 3. Daca credem ca felul cum ne vede persoana respectiva merita luat in consideratie, privim la un aspect care are nevoie de echilibrare, si ne intrebam: cum as putea sa aduc aspectul acesta in echilibru? Cum ar fi lucrurile facute "invers" ?

    Legea Flexibilitatii Flexibilitatea ne ofera mult mai multe decat pasivitatea sau rezistenta; folosindu-ne activ de tot ceea ce se iveste, imbratisand chiar si situatiile cele mai dureroase, putem sa ne rezolvam dificultatile in mod eficient,pe masura ce le privim ca fiind toate o forma de antrenament spiritual.

    Intotdeauna urmeaza ceea ce ti se cere sa accepti.Urmeaza si intoarce lucrurile astfel incat sa fie bine.

    Robert Frost In comparatie cu rezistenta rigida, flexibilitatea implica o acceptare pragmatica a momentului prezent - acceptarea a noi insine, a celorlalti, si a situatiei prezente. Acest lucru nu implica deloc o toleranta pasiva a ceea ce nu ne place si nici nu insemneaza ignorarea injustitiilor sau permiterea victimizarii. Flexibilitatea cere o stare de constiinta alerta si expansiva, care nu insemneaza doar "a ne lasa dusi de curent", ci a imbratisa si a ne folosi de fiecare curent, in mod constructiv. Stapanind aceasta lege, putem transforma obstacolele in trepte si problemele in sanse; atunci cand vanturile puternice bat, nu numai ca acceptam si toleram aceste vanturi, ci inaltam chiar mori de vant ! Legea Flexibilitatii poate sa apara la inceput nerealista si idealista, aducand in discutie o varietate de intrebari cum ar fi "dar daca suntem atacati pe strada sau se intampla o tragedie unei fiinte iubite? Cum "imbratisam" asa ceva?" Asemenea intrebari sunt cinstite si importante, insa raspunsul se rezuma in esenta la aceasta: in lume exista atat placere deosebita cat si durere mare si injustitie. Atunci cand ceva dureros se intampla unui grup de persoane, unii dintre ei rezista mental aflandu-se in shock total, refuz si teroare. Ei sunt cei care sufera cel mai grav, cum se intampla cu copacii cu crengi rigide care sunt rupte de vant. Altii din acelasi grup de persoane in

  • schimb isi vor fi cultivat abilitatea de a fi maleabili, de a accepta si trai situatia complet, pastrand in gand imaginea de ansamblu, cu perspectiva faptului ca asa se prezinta lucrurile. Ei isi accepta emotiile si le exprima in intregime, dar la fel ca ramura care se indoaie nu se rup ci isi revin inapoi. Nefiind impiedicati de rigiditate mentala sau de ideea de rezistenta, ei pot raspunde in mod eficace si creativ. Mare putere este ascunsa in flexibilitate. Cu ea, invatam sa tratam soarele si ploaia, caldura si frigul, ca egali. Simtim cum in viata intampinam mai putina durere, mai putina lupta, atunci cand in loc sa rezistam raspundem; tratam durerea ca pe o incercare si ne folosim de ea cat putem de bine, chiar si numai pentru a invata ceva prin ea. Am vazut odata un mesaj glumet pe o masina, care poate exemplifica Legea Flexibilitatii: "daca nu-ti place cum conduc, da-te la o parte de pe marginea drumului!" Daca cineva vine in viteza catre noi pe calea vietii in loc sa ne gandim "nu este corect, nu are voie sa faca asa ceva!" mai mult ne ajuta sa folosim Legea Flexibilitatii sarind imediat la o parte, si considerand eventual situatia ca un test de viata menit sa ne verifice reflexele. Artele martiale Aikido si T'ai Chi, care reflecta si intruchipeaza Legea Flexibilitatii sunt fondate pe "ne-rezistenta". Cand esti impins, trage; cand esti tras, impinge; si cand o forta vine in calea ta, da-te la o parte. Toatele lucrurile sunt spre binele nostru mai inalt, daca stim sa ne folosim bine de ele. Atunci cand privim viata numai din punctul nostru personal de vedere, cu mentalul conventional, cu siguranta nu ne vom simti prea "recunoscatori" pentru unele evenimente, cum ar fi probleme financiare sau o gripa. Aceasta lege ne spune totusi sa ne largim viziunea dincolo de noi insine pentru a vedea imaginea in ansamblu astfel incat sa putem aprecia cum fiecare intamplare, chiar daca ne-a aparut pozitiva sau negativa la timpul respectiv serveste ca o sansa de a deveni mai puternici in Spirit. Stresul apare atunci cand mintea rezista la ceea ce ne prezinta viata - pot fi situatii, persoane, sau emotii. Fraze de tipul "As fi vrut..." sau "Ei (n-)ar fi trebuit sa..." reflecta starea de rezistenta in fata a ceea ce este. Atunci cand privim insa tot ceea ce intalnim ca fiind o lectie potentiala care cu timpul s-ar putea sa ne faca mai puternici, mai inteligenti sau mai intregi, trecem de fapt peste asteptarea sau judecata facuta "despre" ceea ce este si imbratisam in schimb viata. Viata s-ar putea sa nu fie corecta intotdeauna din punctul de vedere al mentalului limitat dar privind lucrurile dintr-o perspectiva mai larga legile spirituale isi mentin adevarul. Flexibilitatea implica formarea unei atitudini de genul "Ok, aici sunt si acesta sunt; am sa ma straduiesc sa actionez cat pot de bine in aceasta situatie". Asa cum fiecare posibilitate contine si probleme, tot la fel fiecare problema aduce cu sine si o posibilitate. Rugaciunea Serenitatii (seninatatii) folosita de Alcoholics Anonymous reflecta Legea Flexibilitatii: "Da-mi seninatatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba ceea ce pot, si intelepciunea de a cunoaste diferenta". Flexibilitatea ne permite sa ne bucuram de situatii care in alte conditii ne-ar face nefericiti, cum ar fi o schimbare in finante sau sfarsitul unei relatii. Uneori flexibilitatea insemneaza ca trebuie sa fim atenti la ambele parti dintr-o problema sau eveniment dar sa ne concentram pe partea cea mai buna din orice situatie. De exemplu, oricat de dureroasa ar fi o ruptura intr-o relatie, ea face loc pentro o noua sansa, pentru o noua iubire. Pisicile sunt maestre in arta flexibilitatii: atunci cand o pisica vrea sa treaca printr-o usa si cineva ii blocheaza trecerea ea incearca sa mearga la inceput intr-o directie, apoi in cealalta, si din nou in cealalta; este persistenta dar stie si cand sa se opreasca, sa se relaxeze si sa astepte alta

  • sansa. La fel ca si pisicile nici noi nu avem nevoie sa ne irosim energia rezistand sau devenind iritati din cauza unor circumstante pe care n-avem cum sa le evitam. Flexibilitatea insemneaza acceptare totala si neconditionata a ce suntem, cu cine suntem si ce facem in acest moment, pe masura ce invatam si crestem si ne folosim eficient de ceea ce este in fata noastra. Acest lucru poate necesita o schimbare de atitudine, desi nu neaparat o schimbare de comportament. Daca ne dam seama atunci cand criticam pe altii sau le punem porecle, trebuie sa ne dam seama ca si in ceea ce ne facem noua insine trebuie sa ne acceptam si sa ne oferim iertarea pentru greselile facute. Flexibilitatea inseamna a ramane adaptabil; la fel ca apa luam forma recipientului in care intram, si care este "momentul prezent". Ne deschidem vietii la orice nivel putem sa o facem. Legea Flexibilitatii este paralela cu Legea Perfectiunii insa are scopul si accentul pus pe lucruri putin diferite. Practicand Legea Flexibilitatii ramanem deschisi pentru experimentare mai degraba decat sa evitam inaltimile si adancimile. Traim mai plenar. Putem aplica legea flexibilitatii in serviciu, in relatiile noastre, sau in orice alt aspect din viata noastra de fiecare zi. Eliberati de nevoia de a rezista invatam arta fericirii fara motiv. Stapanind aceasta lege le-am stapanit pe toate. Urmatoarele exercitii pot sa ne ajute sa obtinem alinierea cu Legea Flexibilitatii prin experimentare si aplicare directa.

    Ex p er i e nt a F l ex ib i l i t a t i iAcest exercitiu se face cu un partener si ofera experienta fizica a acceptarii asa cum este ea aplicata in artele martiale de gradul cel mai inalt, ca dealtfel orice situatie din viata de fiecare zi:

    1. Stam in pozitie naturala, cu picioarele departate cat latimea umerilor, si intindem un brat inainte. Rugam partenerul de exercitiu sa ne prinda usor de incheietura mainii sau de antebrat si sa ne traga inainte, ca si cum ar vrea sa mergeti undeva impreuna.

    2. In timp ce partenerul ne trage de brat facem un pas inainte pentru a ne mentine echilibrul si rezistam tragand invers, catre noi. Examinam senzatia pe care o avem atat din punct de vedere fizic cat si din punct de vedere emotional.

    3. Rugam partenerul sa repete actiunea, si de data aceasta imediat ce el sau ea incepe sa ne traga de brat facem doi pasi inainte si impingem usor partenerul in directia in care ne tragea. Cu alte cuvinte, in loc sa rezistam fortei, ne aliniem cu ea, si ne-o insusim. Examinam iarasi senzatia pe care o avem atat din punct de vedere fizic cat si din punct de vedere emotional. De aceasta data nu am acceptat tragerea partenerului in sensul de supunere resemnata sau toleranta pasiva si nici nu am facut nimic activ impotriva ei; ci mai degraba am folosit-o noi insine.

    4. Dupa ce schimbam rolurile cu partenerul ne comparam impresiile.

    Aplicarea Legii Flexibilitatii 1. Ne gandim la situatiile sau incidentele in care manifestam tendinta de a ne lupta sau de a

    rezista. 2. Ne gandim cum am putea aplica flexibilitatea pentru a imbratisa si a merge impreuna cu

    fortele din viata noastra.

  • 3. Observam reactia noastra atunci cand incepem sa ne contractam, sa ne stresam, sa rezistam, sa ne retragem, sa "inghetam" sau sa ne luptam intr-o situatie sau incident. Ne punem intrebarea: "cum ar fi daca as merge activ cu aceasta forta, si as folosi-o pentru mine" ?

    Legea ResponsabilitatiiAtunci cand stabilim limite realiste pentru responsabilitatile noastre, putem sa ne ocupam de ceea ce suntem datori sa facem, si sa renuntam la ceea ce nu intra in responsabilitatea noastra. Facand acest lucru, aflam mai multa bucurie in a sprijini pe cei din jur, creind relatii de cooperare din ce in ce mai armonioase.

    Ca sa ne castigam pacea sufletului, cel mai simplu este sa demisionam din functia de Director General al Universului.

    Larry Eisenberg"Uniti ne ridicam, divizati cadem.

    Multe maini fac munca mai usoara.Nimeni nu este mai destept decat noi toti la un loc."

    Sunt multe moduri de a enunta acelasi principiu, dar fiecare exprima acelasi sentiment: Lucrand impreuna, cooperand, putem sa ducem la indeplinire lucruri care ar fi imposibile fara un efort de cooperare - de exemplu construirea unui zgarie-nori sau regizarea unei piese de teatru. Familii, corporatii, imperii, se ridica si cad in functie de calitatea si nivelul de cooperare si responsabilitate care exista intre membrii lor. La nivel individual, propria noastra functionare ca fiinte umane depinde in mare parte de starile noastre interne de cooperare. Inainte de a putea sa ajutam pe altii, trbuie mai ales sa ne ajutam pe noi insine - sa ne punem casa noastra in ordine, pe dinauntru si pe dinafara - si sa reconciliem conflictele subpersonalitatilor noastre: credinte, valori, idei care par sa se opuna una alteia, sau care par sa fie separate in parti cu caracteristici opuse. S-ar putea sa fie chiar nevoie sa facilitam cooperarea dintre emisferele dreapta si cea stanga ale creierului nostru, prin diverse metode educative care ajuta la integrarea ambelor emisfere ale creierului. In relatia noastra cu noi insine, cu alte persoane, si cu propria noastra experienta de viata, este nevoie sa descoperim punctul nostru de echilibru, sa definim si sa delineam limitele si granitele nivelului de responsabilitate care ni se potriveste noua cel mai bine, sa ne recunoastem valorile, nevoile si prioritatile care s-ar putea sa fie foarte diferite de cele ale parintilor, fratilor, partenerilor de viata, sau altor persoane. Cei dintre noi care simtim nevoia sa ajutam, sa servim si sa asistam pe ceilalti, putem, daca nu suntem atenti, sa ajungem la Supracooperare, pana la gradul in care ne debiliteaza atat pe noi, cat si pe cei care ajung sa devina dependenti de noi; in cazuri extreme, se poate ajunge la codependenta, unde ne pierdem in interesul excesiv pentru viata altor persoane.Daca supracooperam, nimeni nu se va plange, bineinteles, dar dupa o perioada pendulul se va muta in directia opusa, in subcooperare, si atunci ori simtim resentimente la adresa celor pe care i-am ajutat, ori incepem sa rezistam ideii de ajutor, sau continuam sa facem diverse servicii pentru cei din jur, insa fara sa punem inima in ceea ce facem. O relatie sanatoasa trebuie sa fie

  • bazata pe echilibrul dintre primire/oferire, si pe distribuirea echilibrata a responsabilitatilor in societatea respectiva. Cea mai elevata forma de cooperare si sprijin este cea in care se incurajeaza si se imputerniceste fiecare persoana sa faca singur, cat mai multe si diverse lucruri. Cel mai bun ajutor este de multe ori chiar a face Cererea cea mai potrivita.Aceasta lege ne reaminteste sa ne respectam valorile noastre interne, si sa ne gasim propriul nostru punct de echilibru. Aplicand-o, sprijinim pe cei din jur, dar acceptam si ajutor si sprijin de la cei din jur.

    Constientizarea responsabilitatii:Sa ne imaginam un loc unde ne simtim in siguranta, intr-o gradina de exemplu, unde se afla o masa cu doua scaune. In mintea noastra, invitam doua parti pe care le simtim opuse in personalitatea noastra, si le rugam sa stea la masa, fata in fata. De exemplu putem sa invitam o parte care sa reprezinte corpul fizic, si