Legile generale ale senzaiei Bondoc Alexandra

Precup Laura Anul I Seria I Grupa 3

Legile generale ale senzaiei

1. Legea intensitii 2. Legea adaptrii 3. Legea contrastului senzorial 4. Legea sensibilizrii 5. Legea sinesteziei 6. Legea compensaiei 7. Legea semnificaiei

Legea compensaiei Insuficienta dezvoltare a

unei modaliti senzoriale sau lipsa ei conduce la perfecionarea alteia att de mult, nct aceasta din urm preia pe seama ei funciile primei.

Conceptul de compensaie senzorial a fost propus de filosoful Diderot n lucrarea Lettre sur les Aveugles publicat n 1749.

Amintim cazul lui Helen Keller prezentat de Gould i Pyle n Anomalies and curiosities of medicine. Helen a deven faimoas reuind s nvee i s se dezvolte n ciuda deficienelor de vorbire i de auz. Keller i ddea seama imediat dac a intrat cineva n camer dup mirosul lor caracteristic, putea s detecteze sentimente pe chipurile celor din jur prin atingere i reuea s cnte dac i plasa mna pe gtul cntreului, reuind s mimeze vibraiile. Ea a fost inspiraia pentru piesa de teatru i filmul The miracle worker.

Jocuri adaptate pentru copii cu deficiene de vedere

Legea contrastului Exprim modificarea

sensibilitii ca efect al rapoturilor spaio-temporale a stimulilor de intensiti diferite care acioneaz simultan sau succesiv asupra aceluiai analizator.

Contrastul poate sa fie succesiv(de exemplu, n cazul sunetelor nalte ce urmeaz dup sunete joase) sau simultan (n general n cadrul sensibilitii vizuale).

Exist ns i cazuri n care ne putem nela

Legea Sinesteziei

Legea sinesteziei const n faptul c stimularea unui analizator produce efecte senzoriale specifice ntr-un alt analizator care nu a fost stimulat. De exemplu o stimulare sonor muzical poate produce efecte cromatice si invers.

Sinestezia pare a fi o premis a dotaiei artistice in muzic, pictur, coregrafie.

Experiment

n urma experimentelor aplicate, psihologii au ajuns la concluzia c ceea ce experimenteaza sinestezicii este relmente un anumit tip de perceptie.

Acesta este un test simplu. Privii imaginea de mai jos i ncercai sa gsii deosebirile.

Un astfel de test simplu este in imaginea alaturata. Atunci cand imaginea din stanga este prezentata unor oameni obisnuiti, ei reusesc destul de greu sa distinga 2-urile de 5-uri.

Insa cand i se arata aceeasi imagine unui sinestezic, el identifica 2-urile instantaneu, la fel de repede cum un om obisnuit identifica 2-urile in imaginea din dreapta.

Datorita acestui test simplu putem trage concluzia ca atunci cand sinestezicii afirma ca au o senzatie de culoare, nu fac o simpla metafora, ci chiar au aceasta senzatie reala de culoare.

Oare avem cu totii abilitati sinestezice, la un nivel mai mic sau mai mare? Uitati-va la cele 2 imagini din stanga, ce fac parte din acest test conceput de Wolfgang Kohler. Care dintre cele doua figuri se numeste 'buuba' si care dintre ele se numeste 'kiki'?

Kohler a constatat dupa ce a supus la acet test foarte multe persoane ca 95 pana la 98 la suta dintre oameni aleg 'kiki' pentru forma portocalie cu unghiuri ascutite, si 'buuba' pentru cea mov cu forme rotunjite.

"Acest lucru se intampla poate din cauza ca curbele figurii cu laturile rotunjite imita metaforic ondulatiile sunetului 'buuba ' asa cum este reprezentat el in centrii auzului din creier, dupa cum imita poate si maniera in care ne arcuim buzele pentru a pronunta sunetul 'buuba '. Pe de alta parte, forma sunetului 'kiki' si inflexiunea ascutita a limbii poate ca imita metaforic shimbarile bruste din figura cu unghiuri ascutite. Singurul lucru pe care il au in comun aceste doua lucruri este proprietatea abstracta de a fi 'ascutit'.

Legea sensibilizrii (a interaciunii analizatorilor)

Legea sensibilizrii se bazeaz pe interaciunea funcional a analizatorilor. Ea exprim creterea sensibilitii n cadrul unui analizator sub aciunea

unui stimul specific asupra altui analizator.

Zgomotul produs de decolarea unui avion determin mai ntai o diminuare a sensibilitii bastonaelor cu 20%, i apoi o cretere a acesteia peste valoarea medie.

Dac se emite un sunet de intensitate mic dar continuu i concomitent cu el se aprinde i se stinge o lumina,sunetul este receptionat ca avand o intensitate variabil.

Aceste fenomene se explic prin legea induciei reciproce care acioneaz la nivelul creierului.

Un sunet foarte puternic (cum ar fi cel produs de avion) determin un intens focar de excitaie , care prin inducie negativ, produce n jur inhibiie. Odat cu ncetarea stimulului, n acel focar auditiv se dezvolt, prin inducie succesiv,un focar inhibator care la randul su, prin aceeai lege a induciei, dezvolt n jur excitaie cuprinzand i zona vizual. Aceast lege este utilizat pentru a accelera procesele de adaptare senzorial.

BIBLIOGRAFIE Aniei, M., (2010), Fundamentele psihologiei,

Editura Universitar, 117. Calvert,G., Spence, C., Stein, B.&,(2004),

Handbook of multisensory processes, Massachusetts Institute of Technology, 719.

Gould, G., Pyle, W.&, (1956), Anomalies and curiosities of medicine, Blacksleet River, 294.

Hayes, N., Orrell, S., (2007), Introducere in psihologie, Bic All, 63-205.

Zlate, M., (2009), Fundamentele psihologiei, Polirom, 136.

Legile generale ale senzaieiLegile generale ale senzaieiLegea compensaieiSlide Number 4Jocuri adaptate pentru copii cu deficiene de vedereLegea contrastuluiExist ns i cazuri n care ne putem nelaSlide Number 8Slide Number 9Legea SinestezieiExperimentSlide Number 12Slide Number 13Slide Number 14Legea sensibilizrii (a interaciunii analizatorilor)Slide Number 16Slide Number 17BIBLIOGRAFIE