Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

124
Valeric` St`nescu Legile [atrei Le krisa le rromenqe

Transcript of Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Page 1: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Valeric` St`nescu

Leg i le [a t re i

Le kr isa le r romenqe

Page 2: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Lucrare tip‹rit‹ Ún 4000 de exemplare de c‹treReprezentan†a UNICEF Ún România cu fonduri primite din partea Comitetului Na†ional UNICEF din Elve†ia

Copert‹ ∂i ilustra†ii: Eugen Raportoru - pictor rrom Redactor lb. rromani ∂i Not‹ asupra edi†iei: conf. dr. Gheorghe Sar‹uPostfa†‹: lect. dr. Delia GrigoreReferen†i: lect. dr. Delia Grigore ∂i conf. dr. Gheorghe Sar‹u

Versiunea rrom‹: prof. Camelia St‹nescu, fiica autorului

@Coppyright: UNICEF ∂i Valeric‹ St‹nescu

Layout: Victoria Dumitrescu

Editura: VANEMONDE • Tel/Fax:331.02.00ISBN 973-86502-7-5

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa††iioonnaallee aa RRoommâânniieeiiSSTT››NNEESSCCUU,, VVAALLEERRIICC››

LLeeggiillee ∂∂aattrreeii / Valeric‹ St‹nescu. - Bucure∂ti:Vanemonde, 2004ISBN 973-86502-7-5

821.135.1=214.58=135.1

Page 3: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

3

Dedic aceast‹ carte tuturor b‹ie†ilor∂i fetelor din neamul meu rrom, pe care - Úndr‹gosti†i, deopotriv‹, de Únv‹†‹tur‹ ∂i de respect fa†‹ de rânduielile noastrerrome, a∂a cum am fost eu la vârsta lor - Úi rog s‹ primeasc‹ sfatul meu de a Únnoi ∂i de a Úmbina armonios legile noastre b‹trâne∂ti rrome cu Únv‹†‹tura, cu aspira†iile ∂i cerin†ele vie†ii moderne,spre binele lor ∂i al tuturor rromilor.

Valeric‹ St‹nescu

Page 4: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

4

Page 5: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

NNoott‹‹ aassuupprraa eeddii††iieeii

St‹nescu Valeric‹, creator rrom, este unul dintre autorii de dinaintede Revolu†ie, care, de∂i a fost Únscris Úntr-un plan editorial, nu ∂i-a v‹zutopera publicat‹ Ún perioada comunist‹.

Este vorba de lucrarea Legile ∂atrei, pe care Editura craiovean‹“Scrisul Românesc“ o inclusese, ca rezerv‹ - la p. 16, ca titlul nr. 26 - ÚnLista lucr‹rilor propuse s‹ apar‹ Ún 1981.

În viziunea de atunci a Editurii, demersul autorului rrom eraÚnf‹†i∂at astfel::

“Nuvela de dimensiuni ample “Legile ∂atrei“ sondeaz‹ un universspecific, foarte individualizat, referitor la istorie ∂i tradi†ii, ∂i anumelumea rromilor corturari.

Autorul, pe baza unei cunoa∂teri am‹nun†ite a mediului, pe expe-rien†e orale, cât ∂i pe baza unor surse directe, se opre∂te la elementele detradi†ie petrecute Úntr-un trecut ceva mai Úndep‹rtat, conturând o lumeaparte, cu legi nescrise, dar respectate cu stricte†e.

Valeric‹ St‹nescu se opre∂te mai ales asupra elementului moral,care conduce via†a unei asemenea grup‹ri, reglementându-le familiile ∂itraiul Ún colectiv. Astfel, asist‹m la scene de judecat‹ moral‹, pe bazatradi†iei ∂i Ún fa†a Úntregii ob∂ti, la momente de respingere singular‹ aunor hot‹râri sau de Úncerc‹ri de evadare din cercul considerat Únchis.

Scris‹ cu m‹iestrie, cu fraz‹ pitoreasc‹, ca ∂i limbajul persona-jelor, nuvela Legile ∂atrei reprezint‹ o izbutit‹ considerare a unui mediuuman devenit istoric“.

Din p‹cate Úns‹, Ún aceast‹ lapidar‹ prezentare nu se aminteanimic despre autor, iar lucrarea avea s‹ dispar‹ din sertarele acesteiedituri. Pân‹ Ún Revolu†ia din anul 1989, autorul a Úncercat, Ún paralel, s‹câ∂tige bun‹voin†a unor critici ∂i profesori de la catedra de limba ∂i lite-ratura român‹ (a∂a l-a cunoscut, de pild‹, pe domnul profesor Al. Han†‹,decanul de atunci al facult‹†ii de profil a Universit‹†ii Bucure∂ti, care l-aÚncurajat s‹ scrie Ún continuare), dar subiectul era, se pare, desuet dinpunctul de vedere al ideologiei epocii.

5

Page 6: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Valeric‹ St‹nescu, de∂i Únfrânt pentru moment, a Ún†eles - a∂a cumÚn tinere†ea sa sim†ise el Únsu∂i - c‹ fiica sa, Camelia, trebuia s‹ Úncerces‹ se “salveze“ din ghiara tradi†iei uneori foarte stricte a neamuluic‹ld‹rarilor, Úndemnând-o s‹ urmeze liceul ∂i filologia (sec†iile spaniol‹- limba ∂i literatura român‹).

Astfel, Ún anul universitar 1992/1993, având-o ca student‹ lacursul meu op†ional de limba rromani, am aflat de la Camelia St‹nescudespre talentul tat‹lui s‹u ∂i despre dezam‹girile acestuia Ún privin†a pu-blic‹rii crea†iei amintite. Cum nu se mai p‹stra nici manuscrisul - martor,am sf‹tuit-o s‹-∂i Úndemne tat‹l s‹ rescrie opera.

De bun‹ seama c‹ s-au scurs câ†iva ani pân‹ când - dându-i,personal, un imbold Ún acest sens - Valeric‹ St‹nescu s-a a∂ternut din noula scris Ún luna decembrie 2002.

O dat‹ cu ie∂irea din iarn‹, Ún martie 2003, dup‹ patru luni demunc‹ zilnic‹, Valeric‹ St‹nescu a reu∂it s‹ definitiveze o nou‹ variant‹a scriiturii sale anterioare, Ún forma de fa†‹, ce este Únso†it‹ de o frumoas‹versiune Ún limba rromani realizat‹ de fiica acestuia, profesoara CameliaSt‹nescu, ea Úns‹∂i autoare de manuale ∂colare pentru limba rromani ∂ide traduceri Ún aceast‹ limb‹.

Cum opera se va prezenta de la sine (fiind o adev‹rat‹ fresc‹ aintimit‹†ii tradi†ionale a c‹ld‹rarilor - cei mai conservatori dinperspectiva ap‹r‹rii cu str‹∂nicie ∂i a perpetu‹rii Úntocmai a tradi†iilor ∂ia legilor care le guverneaz‹), g‹sim util‹ inserarea unei bio-bibliografiia autorului Úntocmit‹ de Camelia St‹nescu:

“Valeric‹ Gh. St‹nescu, fiu de rromi c‹ld‹rari, s-a n‹scut la datade 6 octombrie 1944, Úntr-un bordeia∂ din localitatea sovietic‹,Kraineaka, unde p‹rin†ii s‹i se aflau deporta†i la Bug ∂i au stat timp dedoi ani. Dup‹ terminarea r‹zboiului, familia lui se Úntoarce Ún România.

Copilul Valeric‹ St‹nescu avea s‹ se Únscrie la vârsta de 11 ani la∆coala din comuna Vasila†i, din jude†ul Dolj, unde, Ún acel moment,p‹rin†ii s‹i sta†ionau cu cortul. Elevul Valeric‹ St‹nescu, Únso†indu-∂ip‹rin†ii ce colindau cu cortul din sat Ún sat, era nevoit, la rândul s‹u, ca,pe baza unui catalog “la purt‹tor“, s‹ frecventeze Ún jur de treizeci de∂coli Úntr-un singur an ∂colar..., situa†ia ∂colar‹ anual‹ fiindu-i Úncheiat‹de c‹tre ultima ∂coal‹ din localitatea Ún care se aflau cu cortul Únmomentul termin‹rii respectivului an ∂colar. La sfâr∂itul clasei a patraavea un palmares de aproximativ trei sute de ∂coli.

6

Page 7: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Elevul Valeric‹ St‹nescu Únv‹†a foarte bine, având doar note de10, iubind istoria ∂i limba român‹.

Dup‹ absolvirea primelor patru clase primare, având domiciliul ÚnCartierul Ostroveni din Râmnicu Vâlcea, Valeric‹ St‹nescu a fugit de lap‹rin†ii s‹i, solicitând sprijinul sec†iei de Únv‹†‹mânt a Municipiului Rm.Vâlcea pentru a-∂i continua studiile, Ún pofida dorin†ei familiei lui de a leÚntrerupe ∂i de a-l c‹s‹tori potrivit tradi†iei c‹ld‹r‹re∂ti. Inspectorul∂colar a contactat telefonic Liceul “N. B‹lcescu“ din Rm. Vâlcea, cerândÚnscrierea elevului Ún clasa a V-a de liceu (liceul avea, pe vremea aceea,10 - 11 clase), ∂i, astfel, Valeric‹ St‹nescu a urmat clasa a V-a de liceu,Úns‹, Úntr-o noapte, când se afla elev Ún clasa a VI-a de liceu, p‹rin†ii“l-au furat“, luându-l din internatul liceului ∂i c‹s‹torindu-l dup‹ legea∂atrei. Ulterior, Únsurat fiind, ∂i-a continuat studiile la seral pân‹ Ún clasaa X-a.

Nelini∂tile creatoare Úl determin‹ pe Valeric‹ St‹nescu s‹ scriepoezii, apoi proz‹. Astfel, Ún anul 1980 a scris ampla nuvela “Legile∂atrei“, rescris‹, sub forma micro-romanului de fa†‹.

În prezent, autorul lucreaz‹ la un roman cu tent‹ autobiografic‹,inspirat de perioada deport‹rii rromilor la Bug, intitulat “Cu Moartea-nOchi“.

Legat de redactare, s‹ ar‹t‹m c‹ am l‹sat ca atare cuvintele ∂iexpresiile din limba rromani, dar le-am eviden†iat, prin caractere italice,∂i le-am prezentat la finele c‹r†ii, Úntr-un Glosar, Únso†ite de echivalenteleromâne∂ti.

Cu opera lui Valeric‹ St‹nescu se Úntrege∂te galeria scriitorilorrromi contemporani - atâ†ia câ†i sunt ei ast‹zi - ce reune∂te numele unorpoe†i, scriitori ∂i folclori∂ti rromi, men†iona†i aici, Ún ordinea cronologic‹a public‹rii crea†iilor lor artistice dup‹ 1990: Gheorghe P‹un -Ialomi†eanu, Lumini†a Mihai Cioab‹, Delia Grigore, Alexandru RujaGribussyi, Irina Gàbor - Zrínyi, Marius Lakatos, Costic‹ B‹†‹lan.

Bucure∂ti, 6 octombrie 2003GGhheeoorrgghhee SSaarr‹‹uu

7

Page 8: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

OO aanngglluuttnnoo mmiillaajj llee bbeerrÒÒeessqqoo 11883322

DeÒ càxre ana’ deÒ riga le themesqe kidinesas pen p-o barokŸmpo la Krajovaqo, k-aÒti te gätisaren o xamos le bare d„sesqo laPatradæqo. Le manuÒa kalorre lungone balença, le ©horença ‡i ka-omaÒkar, rodenas sìgo te vazden i càxra. Le càxre sas vazdine but sìgo. Lephuræ le lungone fŸstença but lolærde, thaj biÒarença an-ël poræ,astarenas penqe bare thuvalæ, thaj palal kodja gätinas pen te ‡an an-ogav. Le bare ©haja, bare mujeça, ‡anas le bare pirænça ka-o paj, ka-ixaning; le tërne ‡anas le grastença ka-i ©ar, asanas thaj spidenas pen,peravenas pen tele jekh avres k-aÒti te dikhen savo sŸ o maj bengajlo. Le‡ukela kidinesas pen vi von savorre, baÒaindoj jekh avrese, dinindojanar i pori.

Le ©have, tikne thaj nange, sas, anglal ël càxre, sar i kiÒaj. I braval,dòsta tatœrri, marelas palal càxre. I vrjàma nakhelas sìgo. O khammukhelas pes lokhes - lokhorres opral pa-l zëja le plajesqe. Le phure thajle phuræ amboldenas pen loÒale ana’ o gav le gonorrença pherdebutænça xamasqe. Le rrom sas bokhale. Ana’ kodja, kerde pen le jaga.O khandimos savo anklelas ana’ e bakræqo mas ©hordæs pes sìgomaÒkar le càxre. Le ©have avenas savorre paÒal i jag, dikhenas lejakhança porawde p-o mas ivando. Kamenas te xan ana’ lese kadja sarsas, n-aÒti maj aÂukerenas thaj azbanas o mas pa i jag thaj xanas o masratvalo so xulœlas p-e lenqo muj.

- SŸ miÒto! - phenenas loÒale, pala’ so ©arenas penqe naja. - Na aven dile! - phenenas le phuræ, asaindoj. AÂukeren!- O aÂukerimos sŸ o xamos, sŸ maj miÒto o aÂukerimos! - phenenas

loÒale le phure.I xävic tati thaj o peko mas bakræqo, i mol thaj i rakìa sas o

pràzniko le d„sesqo. Thowdæs pes i skafìdi: - Aven, xan thaj pien, a©hilæs dòsta, slàva le Devlesqe! Hajdan,

mo, kathe!Xanas thaj ©æjlonas. Maj rovelas po jekh ©havorro, tha’ lesqi dej

atärdærelas lesqo rovimos jekhe kotorre masesça, savo delas lesqe lesan-o vast.

8

Page 9: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

PPrriimm‹‹vvaarraa lluuii 11883322

Zece ∂atre din zece col†uri ale †‹rii se adunaser‹ pe Câmpia Marea Craiovei s‹ pr‹znuiasc‹ s‹rb‹toarea Sfintelui Pa∂te. Oamenii negricio∂icu plete lungi, cu b‹rbile pân‹ la cing‹toare, d‹deau n‹val‹ s‹-∂i Úntind‹prelatele ∂i s‹ bat‹ †‹ru∂ii. Corturile au fost f‹cute repede. Babele cufuste lungi, colorate, ∂i b‹nu†i de argint Ún cozi, aprindeau lulelele, apoiÚ∂i preg‹teau desagii s‹ plece Ún sat. Fetele mari, g‹l‹gioase, se Úndreptaucu cofele la fântân‹, tinerii plecau cu caii la iarb‹, râdeau ∂i seÚmbrânceau, se trânteau unul pe altul s‹ vad‹ care-i mai bengalo, adic‹mai “bengos“. Câinii se adunaser‹ ∂i ei gr‹mad‹ mârâind unul la altul,dând din coad‹.

Copiii mici ∂i goi erau ca nisipul Ún fa†a corturilor. Vântul, destulde c‹ldâiel, de prim‹var‹, adia peste ∂atr‹. Timpul trecea repede. Soarelese l‹sa Úncet - Úncet peste coama dealului. Babele ∂i b‹trânii se Úntorceauveseli, cu desagii plini d-ale gurii. ∆atra era Únfometat‹. Drept pentru cares-au f‹cut focurile. Mirosul de gr‹sime de carne de oaie se Úmpr‹∂tiarapid printre corturi. Copiii se Únghesuiau lâng‹ vatr‹, se uitau cu ochiipironi†i la carnea crud‹ ∂i proasp‹t‹. Vroiau s‹ m‹nânce din ea a∂a cumera, nu mai aveau r‹bdare; apucau carnea de pe jar ∂i mâncau carneasângerând‹ ce se prelingea pe b‹rbiile lor.

- SŸ miÒto! - ziceau bucuro∂i, dup‹ care-∂i lingeau degetele.- Nu fi†i pro∂ti, ziceau babele râzând. Ave†i r‹bdare!- R‹bdarea e mâncarea, e mai miÒto decât ea, ziceau bâtrânii

veseli.M‹m‹liga cald‹ ∂i friptura de oaie, vinul ∂i †uica, erau praznicul

zilei. S-a pus masa:- Be†i ∂i mânca†i, a r‹mas destul, slav‹ Domnului! Hajdan, mo,

kathe!Mâncau ∂i se s‹turau. Mai plângea câte un copil, dar era Úmp‹cat

de mama lui cu o bucat‹ de carne, pe care i-o d‹dea Ún mân‹.

9

Page 10: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Haj, mo, xa vi tu!Xale, pile thaj matile. Ambraldœlas pes lenqi ©hib an-o muj, ©i

maj xatærenas pen jekh avreça. Le phuræ asanas, tha’ asanas vi ël tiknorrekodolenar save matilesas.

- SŸ miÒto te xas thaj te pies, tha’ maj trëbul vareso! - phenenas letërnæ thaj le tërne, palal kodja astarenas te khelen thaj te gilaban.

Le phure merenas asaimasar thaj phenenas:- Ame sam maj la©he sar tumene, san khulale thaj dile!Palal kodja, vazdenas pen phares telal thaj khelenas vi von paÒal i

jag. Le phure thaj le phuræ gilabanas thaj marenas anar ël vasta:‘‘Nikerela so nikerela Pilem tha’ sa maj xasa!Drabardem thaj drabardem,xamos thaj pimos me lem!Nikerela so nikereras.Dikh kë vi ame khelas!’’Thaj astarde te khelen ‘‘sar ka-o udar la caxræqo”. An-e sa-l

càxre sas loÒalimos, gilæ thaj la©ho ilo. Palal kodja, dæs pes muj:- Atärdœn, ‡an te soven kë del o beng pa’ tumene!Sa ©hute pen an-e lenqe càxre thaj le jaga a©hile astarde. Maj

aÒunelas pes kana thaj kana po jekh phuro kë xasalas or po jekh phurisavi phurdelas phares an-e lìndri. Le tërne thonas pesqe nakha an-ëlpèrine porença thaj aÂukerenas te soven le phure, k-aÒti te kamen penpenqe rromnænça. Le ‡ukela beÒenas pärana paÒal i jag, le grasta beÒenasphangle vurdonenar. Le tërne ‡uvlæ kidenas pen an-e angali pesqetërnença. O kalimos la rætæqo sas thagar, maj baÒelas po jekh baÒno an-owurdon thaj maj baÒelas po jekh ‡ukel darano vi pesqa u©halæar. Palalkodja, sovenas vi ël tërne prandizme, sovenas vi ël grasta…

Jekh kukumæva thowdæs pes p-o berand jekhe caxræqo thajgilabadæs: ‘‘Kukumæva, kukumæva, kukumæva!‘‘

Le rrom xutile anar penqe pèrini thaj ankliste telal-l xuluva. Dinemuj savorre: ‡uvlæ, ©have thaj phure:

- Huo! Huo! Huo!- Te avel pe tiro Òero thaj punre, kë baro pharimos andæn amenqe

an-ël càxre!I ©irikli kerdili bidikhli an-o kalimos la rætæqo. An-ël càxre ©i maj

aÒundilo pale’ ©i jekh muj. Dikhenas le jakhança porawde jekh pe avrene.

10

Page 11: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Haj, mo, xa vi tu! M‹nânc‹, m‹, m‹nânc‹ ∂i tu!Au mâncat, au b‹ut, s-au Úmb‹tat. Li se Úncurca limba Ún gur‹, nu

se mai Ún†elegeau Úntre ei. Babele râdeau, dar râdeau ∂i tinerii ∂i copiii decei Úmb‹ta†i.

- SŸ miÒto s‹ m‹nânci ∂i s‹ bei, dar mai trebuie ceva! - spuneautinerele ∂i tinerii, apoi Úncepeau s‹ cânte ∂i s‹ joace.

B‹trânii se amuzau ∂i ziceau:- Noi suntem mai buni decât voi, c‹ci voi sunte†i ni∂te khulale ∂i

pro∂ti!Apoi se ridicau greoi de jos ∂i jucau ∂i ei lâng‹ foc. Babele cântau

∂i b‹teau din palme:“A durat, tot a dura,Am b‹ut ∂i-a∂ mai mânca!Am ghicit, am descântat,De mâncat, b‹ut, v-am dat!A durat, tot a duraIat‹ ∂i noi am juca!“∆i-au Únceput s‹ joace “ca la u∂a cortului“. În toat‹ ∂atra era

veselie, se auzeau cântece ∂i voie bun‹. Apoi s-a strigat:- S-a terminat, la culcare, c‹ d‹ naiba peste voi!To†i au intrat Ún corturile lor ∂i focurile au r‹mas aprinse. Se mai

auzea din când Ún când câte un b‹trân tu∂ind ∂i câte o bab‹ sfor‹ind.Tinerii Ú∂i b‹gau nasul Ún dunele de fulgi ∂i a∂teptau s‹ adoarm‹ b‹trânii,ca s‹ Únceap‹ dragostea. Câinii, tol‹ni†i lâng‹ foc, dormeau, caii st‹teaulega†i de c‹ru†e. Femeile tinere se strângeau cu tinerii lor Ún bra†e. Peste∂atr‹ domnea Úntunericul nop†ii; mai cânta câte un coco∂ Ún c‹ru†‹ ∂i mail‹tra câte un câine fricos de umbra lui. Apoi dormeau ∂i tinerii c‹s‹tori†i,dormeau ∂i caii...

O cucuvea s-a a∂ezat pe pr‹jina unui cort ∂i a cântat: “Cucuvea -cucuvea - cucuvea!“

∆‹trarii s‹rir‹ din dunele lor ∂i au ie∂it pe sub poalele corturilor.Au strigat cu to†ii - femei, copii ∂i b‹trâni:

- Huo, huo, huo!!!- S‹-†i fie de cap ∂i de picioare, c‹ mare pagub‹ ne-ai adus Ún ∂atr‹!Pas‹rea se f‹cu nev‹zut‹ Ún Úntunericul nop†ii. ∆atra a amu†it din

nou. Se petreceau cu ochii holba†i unii la al†ii.

11

Page 12: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Pala’ kadja le phuræ kerde bare jaga angl-ël càxre, thowdindoj p-i jag but tämŸja thaj mas thulo balesqo, kerdindoj te vazdel pes opre an-ël càxre o thuv, k-aÒti te aven sfincisarde le càxre.

- ∑aj ©i maj avela! - phenenas darærdæ le bare ©haja thaj letërnexaræ, save spidenas pen maÒkar lenqe dada.

- O beng ©i sovel! - phendæs o phuro Dilòda, ©hudindoj jekh angalikaÒt p-i jag. I jag Òuke kaÒtenqi delas pes drom zurales thaj kana thaj kanamaj xasalas po jekh phuri thaj ©hudelas jekh ©ungar bari thaj gàlbeno,palal kodja delas pesqe dùma peça, Òaj garavelas an-e lae jekh daranar i vèstæ la kukumævaqi.

- So keras la caxraça le Francäsqi, tume ©i phenen khan©, dilealen?- phenelas i Lænka xolæriko.

Xolæriko sas sæ-l rroma anar i maxrime ©irikli savi gilabadæs p-icàxra le Francäsqi. Le phure aÂukerenas te del dùma o phuro Dilòda, këvow sas o maj baro, sas sar vi o baro le rromenqo. vow sas phuro, palese nakhlesas but berÒa thaj but butæ dikhlæs thaj nakhlæs pesqerromençar.

- ∑unes, mo, Dilòda, tu ©i phenes khan©? - phendæs o Franc … Sokerav, mo, xav me tire pora, kë a©hilem ©orro nango! Kaj te ‡av thajkaring te lav la, phen, tu, phure!a Dilòda, ha?

Lesqi phuri, i ∑opŸrla, astardæs te rovel paÒal i jag… Dæs mujzurales thaj kovlæjli sa, mukhlindoj pes tele sar jekh dŸrza ©hudini. Xutilepen lae:

- UÒti, phej!e, kë ©i mukhas ame te a©hes ©orri … Thowas, kidasjekh avresar thaj kerasa so dela o Del: càxra thaj wurdon thaj grast, uÒti,©he’, kë ©i mukhas tut ©orri! UÒti, ©he’, kë sŸ tut jekh gonorro ©have!!!Kasqe mukhes len, ©he’? Tha’, te meresa, na-i tut soça te-ngropos tut, këni© i phuw ©i lel tut nangi!

Le manuÒa kalorre astarde te roven. Savorre rovenas vi ël phuræ lethuvalænça an-o muj. O thuv la tämŸjaqo buxlilo pa sa-l càxre. O phuroDilòda, vazdilo phares telal, thowdæs pes an-jekh thuli rovli kerdi lesarangrustænça xarkutne, kadja rovli nikerelas la dë kana sas tërno. Kanaxolærelas les i rromni or le ©have vow sikavelas lenqe i rovli, thajphenelas lenqe:

- Na keren nasulimata, kë phagav i rovli pe tumene!Atùn© sa lenas la an-e sa-l riga thaj naÒenas d-anglal lese.

12

Page 13: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Apoi, femeile b‹trâne au f‹cut focuri mari Ún fa†a corturilor,punând pe foc mult‹ t‹mâie ∂i gr‹sime de porc, f‹când s‹ se Úmpr‹∂tiefumul de t‹mâie Ún ∂atr‹, ca s-o sfiin†easc‹.

- Poate n-o mai veni, ziceau speriate fetele ∂i b‹ie†ii, care se Únghe-suiau printre p‹rin†ii lor.

- Dracu, nu doarme! - zise mo∂ Diloda, aruncând un bra† de lemneuscate pe foc. Focul de lemn uscat se Únte†ea ∂i, din când Ún când, maitu∂ea câte o bab‹ ∂i scuipa mare ∂i galben, apoi bomb‹nea singur‹, parc‹ascundea Ún ea o spaim‹ de vestea cucuvelei.

- Ce facem cu cortul lui Fran†, voi nu vorbi†i, pro∂tilor? - ziceaLeanca sup‹rat‹.

∆atra era sup‹rat‹ din cauza blestematei de cucuvele care a cântatpe cortul lui Fran†. B‹trânii a∂teptau s‹ vorbeasc‹ Mo∂ Diloda, c‹ el eracel mai mare; era ca ∂i buliba∂ii. El era b‹trân ∂i peste el trecuser‹ mul†iani ∂i multe Úntâmpl‹ri petrecute Ún ∂atra lui.

- ∑unes, mo, Diloda, tu nu zici nimic, zise Fran†... ce fac, mo,mânca-†i-a∂ ma†ele, c‹ am r‹mas s‹rac ca s‹r‹cia goal‹! Unde m‹ duc ∂iÚncotro s-o iau, zi, mo, tu, mo∂ Diloda, ha’ ?

Femeia lui, ∑opŸrla, a Únceput s‹ plâng‹ lÚng‹ foc ... a scos un †ip‹ttare ∂i un le∂in; i s-a Únmuiat inima ∂i s-a l‹sat moale ca o cârp‹ aruncat‹jos. Femeile au t‹b‹rât pe ea:

- Scoal‹, soro, c‹ nu te l‹s‹m noi s‹rac‹ ... strângem mân‹ de lamân‹ ∂i om face ce-o da Dumnezeu: cort ∂i c‹ru†‹ ∂i cai; scoal‹, f‹, c‹ telas‹ inima, c‹ ai o traist‹ de copii!!! Cui Úi la∂i, f‹? Apoi, dac‹ mori, n-ainici cu ce s‹ te Úngropi, c‹ci nici p‹mântul nu te prime∂te goal‹!

Oamenii ∂atrei au Únceput s‹ plâng‹. Plângeau ∂i b‹trânii, plân-geau ∂i babele cu lulelele aprinse Ún gur‹. Fumul de t‹mâie a cuprinsÚntreaga ∂atr‹. Mo∂ Diloda s-a ridicat greoi de jos, s-a proptit Úntr-unbaston gros f‹cut de el, cu inele de aram‹ ∂i alam‹; Úl avea din tinere†e∂i-l p‹stra ca amintire. Când Úl sup‹ra nevasta sau copiii, el le ar‹tabastonul ∂i le zicea:

- Nu face†i rele, c‹ rup bastonul pe voi!Atunci to†i se Úmpr‹∂tiau ∂i fugeau din fa†a lui mo∂ Diloda.

13

Page 14: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Gelo vi vow. I ∑opŸrla, savi sas ŸntŸnzome paÒal i jag, thowdæs ovast pa-i ‡uvli thaj phendæs:

- SŸ Òudri, sŸ kaÒt, more, mo, tume ©i dikhen kë sŸ jekhe punreçaan-i xŸv thaj jekheça avræl?

- Keren jag bari te tatæras la, kë merel, i ©orri, xolæar!Kerdæs pes bari jag thaj le ‡uvlæ thowdine pen pe lae. Thowdinesas tämŸja pe jekh kotororro ‡amosqo k-aÒti te na avel o

beng te lel laqo ilo; kadja sas lene o zakòno, kana sas varekon nasvalo.I ‡uvli vazdili telal thaj beÒelas paÒa-i jag.

O Dilòda phendæs: - Das jag o wurdon, i càxra thaj te phabon vi ël grasta phangle ka-o

wurdon, k-aÒti te skäpisaras ame ana’o arman! - Te das jag, te das jag! - dine muj savorre. Te skäpisaras, te ©hudas

pa amene i vèstja andini kodola maxrime ©iriklæar!!!NaÒle savorre karing i càxra maxrime, swako jekhes avilindoj les

jag an-o vast. Dine jag o wurdon thaj i càxra.Le grasta cŸrdenas pen darane, kamenas te skäpin, tha’ sas miÒto

phangle wurdonesar… I jag læs len vi len, palal kodja pele an-omaÒkar la jagaqo. Phabule le grast, phabulo vi o wurdon, thaj vi sa-l butæanar i càxra. Le phuræ kerde drabarimata an-ël càxre k-aÒti te na majavel i ©irikli dini arman.

- Dav jekh anro anar jekh guruv!- Dav jekh purum, anar jekh guruvni!- Dav sir ana’l rroma!O thuv læs la opre, falas kë kamelas te phenel varekasqe pa o

nasulimos le rromenqo. Maj marelas i braval Òudri, Òuki, savi ©i kamelaste mukhel le anglutne milajes. Le rrom thonas pen paÒal i jag, pe lenqomuj dikhœlas pes lenqi bari xoli. Le ‡ukela save kidinesas pen paÒa-lrroma beÒenas le mujeça pe-l punre, but aÂukerenas te avel o d„s. Kadjabut aÂukerenas la savorre. Maj dur la jagaar jekh baÒno, an-o wurdon,mardæs an-ël phaka thaj baÒlæs: ku - ku - ri - gu!!! Pala’ so baÒlæs, beÒloxarano. Le rrom loÒajle, loÒajle vi le grasta. Phandili i ræt, dikhelas pesmaj miÒto o ©èri thaj o durærdo gav.

- Avel o d„s, te na, ‡an-ar, te na ‡an pala’ kaÒt; Maj anglal te kidasle Francäsqe sa so phabardæm lesqe! - phendæs o phuro, o Dilòda.

- ¢i ‡as-ar, xav tire… sar te ‡as-ar, keras sar phendæn - phendæso ∑oÒoj.

14

Page 15: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

S-a dus ∂i el la ∆opârla, care era Úntins‹ lâng‹ vatra focului. Pusemâna pe femeie ∂i zise:

- E rece, e lemn, more, mo, voi nu vede†i c‹ e cu un picior Úngroap‹ ∂i unul afar‹?

- Face†i foc mare s-o Únc‹lzim, s‹raca, de necaz!S-a f‹cut foc mare ∂i femeile se Úngr‹m‹dir‹ pe ea. Puser‹ t‹mâie

Úntr-un ciob s‹ nu vin‹ Diavolul s‹-i ia sufletul; a∂a era la ei obiceiul,când era cineva bolnav. Femeia s-a ridicat Ún capul oaselor ∂i st‹tea lâng‹foc.

Mo∂ Diloda a zis:- D‹m foc c‹ru†ei, d‹m foc cortului ∂i s‹ ard‹ ∂i caii lega†i de

c‹ru†‹, ca s‹ sc‹p‹m ∂atra de blestem!- D‹m foc, d‹m foc! - strigar‹ cu to†ii. S‹ scape ∂atra de vestea

acelei p‹s‹ri rele!!!Au fugit cu to†ii spre cortul cu pricina fiecare având tor†ele

aprinse. Au dat foc cortului ∂i c‹ru†ei.Caii nechezau speria†i, vroiau s‹ scape, dar erau bine lega†i de

c‹ru†‹... flac‹ra focului i-a cuprins; apoi au c‹zut jos Ún mijlocul focului.Au ars caii, au ars ∂i c‹ru†a ∂i toate lucrurile din cort. B‹trânele au f‹cutdescântece ∂atrei s‹ nu mai vin‹ pas‹rea blestemat‹ peste ∂atr‹.

- Dau un ou pentru un bou!- Dau o ceap‹ pentru o vac‹!- Dau un usturoi pentru ∂atr‹!Fumul se ridic‹ Ún sus parc‹ vroia s‹ spun‹ cuiva necazul ∂atrei.

Mai b‹tea vântul rece, uscat, care nu vroia s‹ lase prim‹vara-n pace.∆‹trarii se Úngr‹m‹deau lâng‹ foc ∂i pe fe†ele lor se citea necazul marecare c‹zuse asupra lor. Câinii, care se Úngr‹m‹diser‹ pe lâng‹ ei, tol‹ni†icu botul pe labe, a∂teptau cu ner‹bdare s‹ se crape de ziu‹. Lucrul acestaÚl a∂teptau cu to†ii. Mai departe de foc, Ún c‹ru†‹, un coco∂ b‹tu din aripi∂i cânt‹: cu-cu-ri-gu!!! Dup‹ ce a cântat, s-a lini∂tit. ∆‹trarii s-au bucurat,s-au bucurat ∂i caii. Zorii dimine†ii ap‹reau, se vedea mai bine cerul ∂isatul Úndep‹rtat.

- Se crap‹ de ziu‹, s‹ nu pleca†i dup‹ lemne, pân‹ nu vom strângece am ars lui Fran†! - zise mo∂ Diloda.

- Nu plec‹m, mânca†i-a ... , cum s‹ plec‹m; facem ce ai zis, a spusmo∂ ∑oÒoj.

15

Page 16: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Kerdilo d„s tha’ swàko jekh gelo an-e pesqi càxra. Andine pèriniporenqe, ponæve, gada, kuruzosqo arro. O Dilòda gelo vi vow pese thajlæs jekhe magares ana’-l trin save sas les. Phanglæs les jekhe doræarthaj dæs les ka-o Franc.

- Le les, mo, te trail tuqe, te trail tuqe, te nikeres les sasto - vesto,sŸ tiro, te trail, tuqe!

O phuro ∑oÒoj, avelas pala-o Dilòda, jekhe lole grasteça, thulo thajÒukar:

- Le, mo, tu thaj i ∑opŸrla, te train but berÒ! O Franc loÒalo mukhlæs o Òero tele, loÒalo anar so dæsas les o

phuro Dilòda thaj o phuro ∑oÒoj. - Dikh, mo - phendæs o Bërkulìka, dav jekh wurdon nevo - nevo,

xav me tiri bul!O wurdon sas spidino le duje ©havenar le Bërkulikasqe. Vi von

sas loÒale kë dine le Francesqe so dine. - Càxra, kaar te las? - phendæs i phuri, i Lænka, xolæriko kë ©i

sutisas …Càxra n-as len, kinde lenqe anar i Krajòva, kaar kine sas butæ

anar lene, kinde lesqe vi kile, vi ©okànuræ, vi dòpo, vi piÒota; sa sophabulosas akana sas andino parpale’. Kana i càxra sas kerdi thaj legrasta sas phangle ka-o wurdon, jekh rrom saves sas les duj ‡ukela dæsles vi jekh ‡ukel. Akana o Franc ma’ n-as xolæriko tha’ akana ma’ n-asxolæriko ni© i ∑opŸrla; akana i ∑opŸrla sas sar sasas maj anglal, kana ©igilabadæsas laqe kodja maxrime ©irikli.

- Te keras o pràzniko la caxraqo, te na maj avel khan© nasul palae! - phendæs o Dilòda xolæriko. Kinde jekh bakro anar o gav, thowdelesqe duj momelæ astarde maÒkar le Òinga, ankliste les an-o wurdon,thowdine les te ‡al trujal le grasta thaj palal kodja ©hinde les ka-i korr. Ololo rat anklelas anar i xŸv kerdi la ©huræar. Le ©have thowdine penopral p-o Bakro, palal kodja lenqe dada makhle len rateça p-o muj, k-aÒtite aven baxtale.

- Len Òuke kaÒtœrre! - phendæs i Lænka le tërne ©hajanqe. - Te kiravas xamos!Le ©heja kadja kerde thaj kidine kaÒt thaj Òuke tulèja; kerde jag

thaj kerde xamos.

16

Page 17: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

S-a luminat de ziu‹ ∂i fiecare s-a dus Ún cortul lui. Au adus perinide fulgi, p‹turi, haine ∂i m‹lai. Diloda s-a dus la el ∂i a luat un catâr dincei trei pe care-i avea. L-a legat cu o frânghie ∂i l-a dus lui Fran†.

- Ia-l, m‹, s‹-†i tr‹iasc‹, s‹ ai parte de el ∂i s‹-l st‹pâne∂ti s‹n‹tos;e al t‹u, s‹-†i tr‹iasc‹!

Mo∂ ∆o∂oi Ún urma lui, venea cu un arm‹sar ro∂u, gras ∂i frumos:- Le, mo, tu thaj i ∑opŸrla! Te train but berÒ!Fran†, bucuros, l‹s‹ capul Ún jos mul†umit de darul ce-l primise din

partea lui Diloda ∂i ∆o∂oi.- Iat‹, mo, zise B‹rculic‹, dau o c‹ru†‹ nou - nou†‹, mânca-†i-a∂

bucile curului!C‹ru†a era Úmpins‹ de cei doi copii ai lui B‹rculic‹. ∆i ei erau

bucuro∂i de darul pe care-l f‹cuser‹ lui Fran†.- Cort de unde lu‹m? - zise baba Leanca, trist‹, posomorât‹, c‹ci

nu dormise mai deloc toat‹ noaptea.Cort nu aveau, dar i-au cump‹rat din Craiova, de unde cump‹rau

pentru ∂atr‹. I-au cump‹rat ∂i pr‹jini ∂i †‹ru∂i ∂i ciocane ∂i nicoval‹ ∂ifoale; tot ce arsese, acum a recuperat. Când cortul era f‹cut ∂i caii eraulega†i de c‹ru†‹, un ∂‹trar, care avea doi câini, i-a dat ∂i un câine. De-acum, Fran† nu mai era sup‹rat ∂i nu mai era nec‹jit‹ nici ∆opârla; c‹ciacum ∆opârla era cum a fost Únainte când nu-i cântase pas‹rea aceeablestemat‹.

- S‹ facem praznic cortului, s‹ nu mai vin‹ nimic r‹u asupra sa! -zise Diloda sup‹rat.

Au cump‹rat un berbec din sat, i-au pus dou‹ lumân‹ri aprinse Úncoarne, l-au suit Ún c‹ru†‹, l-au Únvârtit Ún jurul cailor ∂i apoi l-au t‹iat lagât. Sângele ro∂u, spumat, ie∂ea din gaura f‹cut‹ de cu†it. Copiii auÚnc‹lecat pe berbec, apoi p‹rin†i-i mânjeau pe fa†‹ cu sânge, semn denoroc.

- Lua†i surcele uscate - zise Leanca fetelor tinere. Ca s‹ facem demâncare!

Fetele au Ún†eles ∂i au adunat repede surcele ∂i coceni usca†i, auf‹cut focul ∂i au preg‹tit de mâncare.

17

Page 18: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rrom ©i maj sas xolæriko, nakhlesas ana’ jekh phari ræt, tha’von sas sikavde le pharimaça. Thowdine i skafìdi thaj tämŸisarde oxamos, palal kodja phende kë skäpisarde le armanesar.

- Te gilabas thaj te khelas! kä o Franc, amaro phral, sŸ les pale’ sotrëbul les: si les grasta, wurdon, dòpo, ©okànuræ, gada thaj xamos. SaloÒajle thaj astarde te xan anar ël butæ sfincisarde.

O kham vazdelas pes opral o Òero. Sas i bari mezmerim. Le phurægele te mangen thaj te drabaren. Le grasta thaj le magàræ xanas ©ar, tha’kam n-as len so, i ©ar n-as bari; atùn© delas pes Òir o anglutno milaj.

An-o kodova d„s sas dòsta tato; i loÒ le ©havorrenqi sas vi i loÒ lebarenqi, save sas vi von xuræde an-e gada bute ranglença, but lolærdeko©akança thaj biÒari©ença ruputne. Le bare ©haja avenas bangezëjanar, anenas kaÒt, thaj lenqe poræ sas mukline karing tele thaj ka-ikorr dikhenas pen lenqe sàlbi sumnakutne, save lenas jag an-o kham.Mukhenas le dreza kaÒtenqe tele, kaj sas i jag, palal kodja wortonas penzëjanar thaj astarenas te khelen paÒal i drez le kaÒtenqi. Le ©have tërneasanas lenar kë sas pherde zor thaj but kamenas te keren butî.

- Sosar asan, mo? ¢i, ©i mæl kë sŸ tumen rat an-e tumene! - Te avasa jekh tërno, sas ke xav xancŸ jekh ©hej ©u©æar, te del

muj sar anar o muj le sapesqo.- SŸ bengajli kadja ©hej - phenenas le tërne asaindoj. Kam kamenas

te dandæren laqi ©u©i, tha’ sas lenqe la‡av le rromenar thaj sas lenqe darlaqe dadesar, savo sas o maj baro le rromenqo.

- Mooo, khul khan©esqo, dikhen akana aven le rrom khere thajarakhen tumen khulale khandine, khan© ©i kerdæn an-e kadova d„s! -phenenas le ©heja asaindoj. I Màra sas i ©hej le Mihajesqi, o maj baro lerromenqo. Sas jekh ©hejorri deÒuduje berÒenqi; sas Òukar sar o kham,laqo muj sas tiknorro, laqe jakha sas kale sar o peko thaj sas sanimaÒkaresar. Le rrom phenenas laqe amari Suvœrri. Voj sas sa so sas lenmaj Òukar. O Mihàj, o maj baro le rromenqo, nikerelas lae sar ka lesqejakha; voj sas lesqe maj ku© sar sa lesqe gàlbi. Orikana sas an-e lesqomuj: “mŸrri ©hej opre, mŸrri ©hej tele”. Kana khelelas i Màra, le rromkidenas pen trujal lae “. Sanœrri sar sas voj, ‡anas laqe punrorre thajkerelas an-ël vast kë mælas kë vi i braval vi i ©ar mirinas pen anar laqokhelimos, savo sas Òukar thaj devlikano. Le tërne dikhenas Òukar pe lae,asanas ana’ lenqe ile line la Maraar.

18

Page 19: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

∆atra nu mai era sup‹rat‹, de∂i trecuse printr-o noapte grea. Dar∂atra era obi∂nuit‹ cu necazul ∂i greut‹†ile iernii. Au pus masa ∂i s-autâmâiat bucatele, apoi au zis c‹ au sc‹pat de blestem.

- S‹ cânt‹m ∂i s‹ juc‹m, c‹ Fran†, fratele nostru, are iar de toate;are cai, are c‹ru†‹, nicoval‹ ∂i ciocane, Úmbr‹c‹minte ∂i d-ale gurii. ∆atras-a Únveselit ∂i a Únceput s‹ m‹nânce din bucatele t‹mâiate.

Soarele se ridica deasupra capului. Era prânzul cel mare. Babeleau plecat la cer∂it ∂i ghicit. Caii ∂i m‹garii p‹∂teau, dar nu prea aveau ce,iarba nu era mare; era Únceput de prim‹var‹.

În ziua aceea era destul de cald, bucuria copiilor era ∂i bucuria∂‹trarilor, care erau ∂i ei Únve∂mânta†i Ún hainele lor colorate cu nasturi ∂ib‹nu†i de argint. Fetele mari aduceau lemne Ún spinare, Úncovoiate despate; cozile lor atârnau Ún jos, iar salbele galbene de aur luceau Ún soare.L‹sau mald‹rele de lemne jos, unde era vatra focului, apoi se Úndreptaude spate ∂i Úncepeau s‹ joace pe lâng‹ gr‹mada de lemne. B‹ie†ii râdeaude ele c‹ aveau Ún ele mult‹ vlag‹ ∂i chef de munc‹.

- De ce râde†i, m‹? Parc‹ voi nu ave†i sânge de fl‹c‹i Ún vene!- Dac-a∂ fi un b‹iat, a∂ fi mu∂cat pu†in o fat‹ de ©u©i, de-ar †ipa

ca-n gur‹ de ∂arpe.- E dr‹coas‹ fata aia, ziceau b‹ie†ii râzând. Parc‹ ar fi vrut s-o

mu∂te de ©u©i, dar le era ru∂ine de ∂atr‹ ∂i fric‹ de buliba∂‹.- M‹‹, †opârlanilor! Uite acum vin rromii ∂i v‹ g‹sesc a∂a khulale

ce sunte†i! Nimic n-a†i f‹cut pe ziua de azi! - ziceau fetele râzând. Mara era fata buliba∂ei Mihai - o feti∂can‹ de vreo doisprezece

ani∂ori; era frumoas‹ ca soarele, ochii ei negri ca smoala ∂i fa†a rotund‹,guri†a mic‹ ∂i sub†iric‹ la mijloc. ∆‹trarii Úi spuneau Suveica ∂atrei. Eratot ce avea ∂atra mai frumos. Buliba∂a Mihai †inea la ea ca la ochii dincap; Úi era mai de pre† decât to†i galbenii lui. Oricând, era cu ea Ún gur‹:fata mea Ún sus ∂i fata mea Ún jos... Când Mara juca, ∂‹trarii se strângeauÚn jurul ei. Sub†iric‹ ∂i ml‹dioas‹, Úi mergeau picioarele ∂i pocnea dindegete, parc‹ ∂i vântul ∂i iarba se mirau de jocul ei frumos ∂i fermecat.B‹ie†ii o admirau, râdeau din inimile lor cucerite de Mara.

19

Page 20: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Orikon anar lene sas kë kamelas te avel lesqi rromni, tha’ kassas les i zor te mangel la? I Màra sas i ©hej le bare Mihajesqi. O majbravalo an-ël sa-l deÒ càxre save kidesas pen p-o kŸmpo la Krajovaqo.

Nakhlo o d„s, nakhlo o pharimos, mukhlæs pes i ræt pa-l càxre.Pale’ astardile le jaga, pale’ aÒundenas pen muja an-e sa-l riga. Letiknorre phirenas sar le kiræ maÒkar le càxre, le ‡ukela naÒenas vi von tearesen paÒal i jag. Le tërne astarenas i jag, le phure avenas phares paÒali jag thaj tatærenas penqe kòkala.

- SŸ Òukar, sŸ miÒto paÒal i jag, sŸ maj Òukar paÒal i jag sar paÒa’jekh gono galbenqo! - phenenas le phure asaindoj.

- Kana sŸmas tërno sar tumene - phenelas o Dilòda - sas jekhpharo ivend. O iv sas baro kabor i bar. O Òil sas but baro, paxonas le anretela-o sovthan le ga‡enqo an-o kher. Amene, an-i càxra, so te majphenav tumenqe, kë vi ël por an-ël pèrini sas Òudre sar o paxo.AÒunenas le rrom thaj sas dukhawde anar i dukh lenqe phralenqi. Obaro le gavesqo avilo amene thaj phendæs amenqe:

- MiÒto arakhlem tumen, te aven tume baxtale!- Kadja te avel, barea!- Eh, mo, phen, so thaj sar skäpisardæn?- Skäpisardæm, barea! Tha’ o baro le gavesqo kerdæs astarimos

amare bareça, kë te beÒela varekon ana’ amene le përeça p-o paxo ‡ikana kerdœla pes o d„s, del les pesqo kher thaj sa so sŸ les, tha’ te na tekidas amare càxre thaj te ‡as-ar anar lesqo gav karing dikhena amarejakha.

Tha’ kaj te ‡as, kë sas kajti dë Òil thaj o iv kajti dë baro, kë n-aÒtianklenas le grast anar o iv, thaj kadja sas kë trebul te meras savorre. Obaro le gavesqo kamelas te meras savorre. Tha’ jekh rrom bengajlophendæs:

- Me beÒaw le përeça p-o iv, thaj na-i manqe dar kë merav!Atun© kerdæs pes o paruvimos. O baro le gavesqo kerdæs jag bari

paÒal i len thaj o paruvimos sas kadja: kana ‡i te anklel o kham, kodovasavo beÒel le përeça p-o paxo, vazdel pes thaj ‡al paÒal i jag, kodovaxasarel o paruvimos… thaj le rrom trëbun te ‡an-ar sìgo pa i phuvkodole gavesqi.

Le rrom sas biloÒale; ‡anenas kë lenqo manuÒ n-aÒti beÒelas lepëreça p-o paxo ‡i kana kerdœla pes o d„s.

BeÒlæs o tërno ‡i dë texarin tha’ ‡i te anklel o kham n-aÒti maj beÒlo.

20

Page 21: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Oricare dintre ei ar fi voit s-o aib‹ de nevast‹, dar cine aveaÚndr‹zneala? Mara era fata buliba∂ei Mihai, cel mai tare ∂i mai bogat din-tre cele zece ∂atre.

A trecut ziua, a trecut necazul, s-a l‹sat noaptea peste ∂atr‹.Focurile iar s-au aprins, iar a Únceput g‹l‹gia; copiii mi∂unau printrecorturi, câinii fugeau ∂i ei s‹ ajung‹ lâng‹ vatra focului. Tinerii aprindeaufocul, b‹trânii greoi veneau ∂i ei lâng‹ vatra focului ∂i se Únc‹lzeau.

- E miÒto, e mai miÒto lâng‹ foc decât lâng‹ o traist‹ cu bani! -ziser‹ b‹trânii râzând.

- Când eram tân‹r ca voi - zise Diloda - era o iarn‹ grea. Z‹padaera mai mare decât uluca gardului. Gerul era mare, Únghe†au ou‹lele subpat la români Ún cas‹. La noi, Ún cort, ce s‹ v‹ spun, c‹ ∂i fulgii Ún duneerau Únghe†a†i. Ascultau ∂‹trarii ∂i se Úntristau de necazul ∂atrei. Primarulsatului a venit la noi ∂i a zis:

- “Bun‹ voie la voi, s‹ fie Úntr-un ceas bun!“- “S‹ fie, primare!“ - i-au r‹spuns ∂‹trarii.- Ei, zi, mo, ce ∂i cum a†i sc‹pat?- De sc‹pat, am sc‹pat, primare! Dar primarul satului a f‹cut prinsoare cu buliba∂a ∂atrei c‹ dac‹

cineva din ∂atr‹ st‹ cu burta pe ghea†‹ pân‹ diminea†a, Úi d‹ casa ∂i toat‹averea lui; de nu, s‹ plece ∂atra aceea Úncotro o vedea cu ochii.

Unde s‹ pleci, c‹ era a∂a de frig ∂i z‹pada a∂a de mare Úncât caiinu puteau s‹ ias‹ din n‹me†i ∂i a∂a ar fi trebuit s‹ moar‹ toat‹ ∂atra.Gândul primarului era s‹ piar‹ toat‹ ∂atra. Dar un ∂‹trar bengalo a zis:

- Eu stau, m‹, eu stau ∂i nu mi-i fric‹ de moarte! Atunci s-a f‹cut prinsoarea. Primarul a f‹cut foc mare lâng‹ gârl‹

∂i r‹m‹∂agul era urm‹torul: dac‹ pân‹ ce o s‹ r‹sar‹ soarele, cel ce stacu burta pe ghea†‹ nu se scoal‹ ∂i se duce lâng‹ foc, pierde pariul ... ∂i∂atra trebuie s‹ plece Ún momentul imediat urm‹tor.

∆atra era trist‹; ∂tia c‹ cel ce sta pe ghea†‹ nu poate s‹ stea pân‹diminea†a.

A stat tân‹rul pân‹ diminea†a, dar pân‹ s‹ r‹sar‹ soarele n-a pututs‹ stea.

21

Page 22: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

O phuro Dilòda phendæs:- ‘‘Mo, Ilàrie, mo, maj d-aÒtis, mo, xav tiro për?’’ - ‘‘Mo, Dilòda, vi ël pora an-e mane paxosajle!’’- ‘‘UÒti, uÒti, mo, na mer, mo, na mer, kë murro dad ©i traisardæs

grastença, traisardæs jagaça!’’Læm les an-e angali thaj thowdæm les paÒal i jag. Palal kodja,

an-i kodoja texarin thodem le grasten ka-l wurdona thaj gelæm-ar. ¢igelæm but, k-o iv thowdæs amenqe lopŸnz. Areslæm an-o gav paÒutno. Ivèstja pa’ kodova raj e gavesqo geli dur thaj maj sa-l gava ‡anenas sokerdæs lenqe kodova raj gavesqo. O raj le gavesqo, an-e savesqo gavatardilæm, mukhlæs amen te beÒas an-o than le guruwnænqo, sas nasulamenar, n-aÒti ‡asas an-o gav. O iv sas baro, sas maj u©o sar o manuÒ.Le ©have rovenas bokhaar, rovenas vi ël phuræ kë n-aÒti ‡anas tedrabaren, ana’ kodja ke-i vrjàma sas but ‡ungali. Kaj te maj ‡an an-ogav? O gav sas tela-o iv… so te maj keras akana? ‘‘So te xas?’’-phenenas le rrom. Xalæm amare ‡uklen. Pala’ so xalæm le ‡ukelen,©hindæm le grasten thaj xalæm len. N-as amen ni© kaÒt. Thowdæm lewurdona p-i jag. A©hilæmas ©orre, ma’ n-as amen ni© ‡ukela, ni© grasta,tha’ ni© wurdona; samas maj nasul sar o nasulimos.

Avilo o paÒmilaj. But anar ël phure thaj phuræ mule Òilesar,patæjam kë merasa savorre. Kana ma n-as amen ni© ‡ukela, ni© grasta,xasas le hŸrcuren, save sas tela-o kaÒt le thanesqo le guruwnænqo.Rugisarasas amen ka-o Del te avel maj sìgo o paÒmilaj k-aÒti te na meras.

Nakhlosas o pharimos. O ivend nakhlo, o iv bilajlo an-o màjo.Ame cirdæm o baro pharimos. Kamavas te ‡as-ar, tha’ n-as amen soça.Grast ma n-as amen, tha’ ni© wurdona. Le wurdona thowdæm len p-i jag.Le gone sas phare, le ©have sas but. N-as amen soça te telæras othal;thowdæm vi ël kaÒt kodole thanesqo guruvnænqo p-i jag. A©hilæmas an-okŸmpo thaj rovasas bokhaar thaj truÒaar - kadja sas amença an-oivend kodole berÒesqo. Tha’ xalæm baro kìno atùn©; mardæm amen leivendeça thaj le Òileça, tha’ ©i mulæm. Le tërne bisterdesas lepharimasar andino la maxrime ©iriklæar, bisterdesas vi bokhaar. I jagmulisas, gele-ar nesave, thaj i jag a©hili kòrkorri. Le phuræ sovenasphares, le phure kidinesas pen an-ël pèrini thaj aÂukerenas o d„s. Kanathaj kana, maj anklelas an-ël càxre po jekh phuri or phuro k-aÒti te ‡alanar pese.

- Xunæven i phuw, mo, phenelas po jekh tërno, savo kerelas phirasa…Anklisti i Lænka avri, xunæven i phuv, kë lel tumen o paj la phuræqo…22

Page 23: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Mo∂ Diloda i-a zis:- Mo, Ilarie, mo, mai po†i, mânca-†i-a∂ rânza?- Mo, Diloda, ∂i ma†ele-n mine mi-au Únghe†at!- UÒti, scoal‹, mo, UÒti, nu muri, c‹ tata n-a tr‹it cu cai, a tr‹it cu

j‹r‹g‹i!L-am luat Ún bra†e ∂i l-am a∂ezat lâng‹ foc. Apoi, diminea†a, am

pus caii la c‹ru†e ∂i am plecat. Nu am mers mult, c‹ z‹pada ne-aÚnn‹me†it. Am ajuns Ún comuna vecin‹; se dusese vestea primarului ∂i∂tiau mai toate satele de cele petrecute. Primarul ne-a primit ∂i ampoposit Úntr-un grajd de vite.

Era r‹u pentru noi; nu puteam s‹ ie∂im Ún sat, c‹ci z‹pada eramare, mai Únalt‹ decât omul. Copiii plângeau de foame, plângeau ∂ibabele c‹ nu mai puteau s‹ ghiceasc‹ din cauza vremii rele. Unde s‹ maiplece Ún sat? Satul era sub z‹pad‹... Ce s‹ facem acum? Ce s‹ mânc‹m?spuneau ∂‹trarii. Am mâncat câinii ∂atrei. Apoi, când nu am avut cemânca, am t‹iat caii ∂i i-am mâncat. Nu aveam nici lemne - am pusc‹ru†ele pe foc. R‹m‹sesem s‹raci, nu mai aveam nici câini, nici cai ∂inici c‹ru†e; eram mai r‹u decât r‹ul.

Veni prim‹vara. Mul†i dintre b‹trâni ∂i b‹trâne au murit de frig, decredeam c‹ s-a terminat cu via†a ∂atrei. Când nu mai aveam nici câini,nici cai, mâncam ∂obolanii de sub podeaua grajdului. Ne rugam laDumnezeu s‹ vin‹ prim‹vara mai repede s‹ nu pierim.

A trecut greul. Iarna s-a dus, z‹pada s-a topit prin luna mai. Noiam tras necazul cel mare. Vroiam s‹ plec‹m, dar nu aveam cu ce. Cai numai aveam, c‹ru†e nici atât... C‹ru†ele le-am pus pe foc. Bagajele eraugrele ∂i copiii mul†i. Nu aveam cu ce pleca de acolo, de la grajduri; ampus ∂i grajdurile pe foc. R‹m‹seser‹m Ún câmp ∂i plângeam de foame ∂ide sete - a∂a am p‹†it noi Ún iarna aceea. Dar am p‹†it mare chin atunci;ne-am b‹tut cu iarna ∂i cu frigul ∂i n-am murit.

Tinerii uitaser‹ de necazul cu pas‹rea blestemat‹, uitaser‹ ∂i defoame. Focul se stinsese Ún vatr‹. Au plecat unii, au plecat al†ii, iar focula r‹mas singur. Babele dormeau greu, b‹trânii se ghemuiser‹ Ún dune ∂ia∂teptau ziua.

Din când Ún când, mai ie∂ea câte o bab‹ sau câte un b‹trân s‹-∂ifac‹ nevoile pe lâng‹ cort.

- Face†i ∂an†uri, mo! - zicea câte un tân‹r glume†. A ie∂it Leancape afar‹, face†i ∂an†, c‹ v‹ ia apa babii ...

23

Page 24: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rrom asanas, asanas vi ël tërne, vi ël phure ana-l dùme aÒunde. I phuri kidelas pes an-ël dumenar sar jekh gomìla phuvæqi thaj

©i phenelas khan©.- Phanden tumaro muj, mo, kë dukhal man o për, na aven dile! So

sa asan manar? - phenelas i phuri ©hutindoj pes an-e càxra. I phuri ©hutæs pes an-ël pèrini thaj i lìndri læs la sìgo. Kerdilo d„s

thaj maj sas duj kurke ‡i ka-i Patradî. O phuro Dilòda, sas biloÒalo, butbiloÒalo sar n-as vow ©ijekhvar, gŸndilas pes ka pesqo tërnimos, ka-l gavaan-e save vow phirdæs thaj ka-l bare d„sa nakhle le rromença d-atùn©thaj d-akanara. Kidæs pes an-e pesqi raxàmi k-aÒti te tatærel pesqekòkala Òuke pa save nakhlesas but berÒa, maj but sar gŸndilas vow.GŸndilas pes ka lesqe amala save mulesas, gŸndilas pes ka-o Bakro, ka-o¢erèko, ka-o Ùngra, ka-o Pitu, ka-i Mùra, ka-o Dùro…’’Oh, gele-armaj anglal manar thaj me a©hilem kòrkorrro; ©i maj sŸm kòrkorrro; sŸmmŸrre rromença thaj le kol-aver enænone phure barença save si an-e sae riga le themesqe. Maj sŸ xancŸ thaj pharavava i phuvni purani!’’ Palalkodja, asajas thaj dikhlæs trujal pese te na aÒundino les varekon. Guglilolesqo ilo gŸndisarindoj kë maj sŸ nùma’ duj kurke ‡i ka-i Patradî: jekh d„sbaro, maj baro sar sa-l d„sa le rromenqe. ‘‘Baro d„s…’’ - phendæs pesqevow…

O la©ho kamimos thaj o khelimos kerde te nakhel i vrjàma majsìgo. Le bare ©heja xalavenas pen thaj makhenas penqe bala ©ikeneçabalesqo. Le phure kerenas penqe podîmata pala’ lenqo punro thaj Òukarlàjbëro ©iptaça loli thaj vŸnäto. Le tërne kerenas penqe vi von gada pala’lene an-o fòro la Krajovaqo. Nùma’ le ‡uvlæn thaj le ©hejan sas lengada thaj fŸste, thaj kätrìnce kerde penqe vastenar, thaj xurævenas lenkana sas i ræt le UÒtimasqi amare Raje Kristososqi. Sæ but aÂukerenas od„s o baro savo anel mas peko bakriÒorresqo, anre lole sar o rat, zuralirakìa thaj kali mol, i zor le ri©hesqi. O phuro asajas pesqe:

- ‘‘Maj sŸ xancŸ thaj nakhasa sar i braval pa amare bal, traisa thajdikhasa so xasa thaj so piasa’’ - phendæs o phuro Dilòda, vazdindoj pestelal thaj durærdæs pes le caxrenar. Gelo but thaj arakhlæs nìÒte barebòzi; dikhlæs palal te na dikhen les le rrom, palal kodja mukhlæs pes tele,dikhindoj pesqe maÒkar pesqe Òuke punre. UÒtilo, vazdæs pesqe kàlci thajphanglæs pes pesqe xaravlæça i bari thaj buxli, savæ sas la but ko©æka pelae. I phuri Lænka avilæs angla’ lese:

24

Page 25: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

∆‹trarii râdeau, râdeau ∂i b‹trânii, râdeau ∂i tinerii de glumaauzit‹. Baba se Úncovoia din umeri, ca o movil‹ de p‹mânt, ∂i nu ziceanimic.

- T‹cur‹†i, m‹, c‹ m‹ doare burta, nu fi†i pro∂ti! Ce tot râde†i demine? - zicea baba Leanca intrând Ún cort.

Baba intr‹ Ún dun‹ ∂i somnul o lu‹ repede. Se f‹cu de ziu‹ ∂i maierau dou‹ s‹pt‹mâni pân‹ la Sfintele Pa∂ti. Mo∂ Diloda era foarte trist,mai trist ca niciodat‹. Se gândea la tinere†ea lui, la satele str‹b‹tute ∂i lachefurile f‹cute cu ∂atra de atunci ∂i ∂atra de acum. Se ghemui Ún hain‹∂i oasele lui uscate peste care trecuser‹ mul†i ani, mai mul†i decât gândeael. Se gândea la prietenii lui care muriser‹, se gândea la Bakro, laCereco, la Ungra, la Pitu, la Mura, la Duro... “Of, s-au dus mai devreme∂i eu am r‹mas singur... De fapt, nu mai sunt singur, sunt cu ∂atra mea ∂icu celelalte nou‹ ∂atre. Mai e pu†in ∂i am s‹ sparg buba veche!“ Apoizâmbi ∂i se uit‹ Ún jur s‹ nu-l fi auzit careva dimprejur. S-a lini∂tit cânds-a gândit c‹ mai sunt doar dou‹ s‹pt‹mâni ∂i or s‹ vin‹ Sfintele Pa∂ti: ozi mare, mai mare decât toate zilele ∂atrei, s‹rb‹toare mare, zise el ...

Voia bun‹ ∂i jocurile ∂atrei au f‹cut s‹ treac‹ mai repede timpul.Fetele mari se sp‹lau, la fel f‹ceau ∂i b‹ie†ii. Babele se piept‹nau ∂i seungeau pe p‹r cu untur‹ de porc. B‹trânii Ú∂i f‹ceau pantofi pe comand‹∂i vest‹ cu vipu∂c‹ ro∂ie ∂i albastr‹. Fl‹c‹ii Ú∂i f‹ceau ∂i ei strai pecomand‹, numai femeile ∂i fetele aveau rochii cusute de ele ∂i leÚmbr‹cau când era noaptea de Înviere a Domnului Isus Hristos. Cu to†iierau ner‹bd‹tori s‹ vin‹ ziua cea mare cu friptur‹ ∂i ou‹ ro∂ii ca sângeleproasp‹t, †uic‹ b‹trân‹ ∂i vin negru, puterea ursului. Mo∂ul zÚmbi Únsinea lui:

- Mai e pu†in ∂i om trece ca vântul peste pletele noastre, vom tr‹i∂i vom vedea ce om bea ∂i ce-om mânca, zise Diloda ridicându-se de jos- ∂i se Úndep‹rt‹ de ∂atr‹.

Merse mult ∂i v‹zu un tufi∂ des; s-a uitat Ún urm‹ s‹ nu-l vad‹∂atra, apoi st‹tu pe picioarele-i uscate, uitându-se Úntre ele. Se scul‹, Ú∂itrase pantalonii ∂i se Úncinse apoi cu cureaua lui cea mare ∂i lat‹, cu mul†inasturi de metal pe ea. Baba Leanca i-a ie∂it Únainte:

25

Page 26: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Kaj sanas, bre? Rodem tut an-e sa-l thana, tha’ ©i araklem tut,dikh kaj sanas tu… ©i ‡anavas…

- Hi, ha, ha, asajas o phuro xasaindoj an-ël dùme la phuræqe,pala’ kodova thasajlo jekhe xasaimaça pharo thaj thulo.

Thaj dæs les nesave dukhuma an-e zëja, ©umidæs les thaj gele-arla‡aindoj... Sas but phuri k-aÒti te maj kerel vareso le Dilodaça.

- Lænko, ©he’, marela tut i baxt te marel tut thaj te avel tut baxtdrabarimasqi, kë ni© me n-aÒti beÒav bi tuqe, ©he, Lenkùco, ©he! -phendæs o phuro jasvança an-e jakha thaj cirdæs phares an-o dî.GŸndilas pes kana sas voj tërni thaj kana gilabalas voj thaj khelelas, tha’nakhavelas i ©ar thaj i braval. ‘‘I maj Òukar sas i Lænka’’ - phendæs ophuro Dilòda. ‘‘Sas Òukar sar o parno kiral thaj ka-o muj sas sar i phabajan-e durærdi tàmna’’. O phuro Dilòda ‡alas anglal thaj lesqi phuriavelas pala’ lese.

- ‘‘Ehe, so vrjàma thaj so tràjo sas atùn©, gŸndilas pes o phuroxasaindoj.

¢hutæs pes an-e càxra, pala’ kodova thowdæs pesqe punre telalpese thaj astardæs pesqi bari thuvali thaj akhardæs la Lira te del les jekhpiri paj.

I Lìra sas jekh ‡uvli u©i, Òuki, tha’ but butî kerelas; uÒtili thaj dæsle phures te pel paj. O phuro læs i piri anar o vast la ‡uvlæqo, thaj pilæs,pilæs sa o paj thaj palal kodja phendæs lokhorres:

- Te trais, Lìra, te trais, kë but truÒ sas manqe, ©he’! - SŸ paj dòsta, slàva le Devlesqe! - phendæs i Lìra but loÒali an-e

pesqo ilo.- Thow kaÒt p-i jag thaj tatær paj kë xal man o Òero - phendæs i

phuri, ranglindoj pes an-o Òero le vasteça.Avri, xalas pes jekh ‡uvli pesqe murÒeça. Le rrom phende:- Na xan tumen, kë avel o baro d„s la Patradæqo thaj sŸ bezex te

arakhel tumen xolæriko or xale.I ‡uvli la‡ajli thaj ©i maj phendæs khan©, tha’ læs nesave dukhuma

an-o Òero thaj sas cirdini balenar pesqe rromesar.- Sosar mares la, mo, te xal tut le ∑oÒoja le kŸmposqe; tha’ so

kerdæs tuqe i ‡uvli tha’ mares la akana kana avel i Patradî? - phenenasmaj but ‡uvlæ mujeça baro.

- A©hen, ©he, rilalæ!len, a©hen kë thowav ma’ la rovlæça petumene; me sŸm murÒ an-e mŸrri càxra, na thon tumen kë lel tumen obeng, aÒunen man?26

Page 27: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Unde ai fost, m‹? Te-am c‹utat peste tot, dar nu te-am g‹sit, iacaunde erai tu, nu ∂tiam ...

- HÚÚ, ha, ha, ha - râse mo∂ul tu∂ind de vorbele babii, apoi se Únec‹cu un tu∂it des ∂i Únec‹cios.

Baba se repezi la mo∂u ∂i-i d‹du câ†iva pumni Ún spate, Úl pup‹ ∂iapoi plec‹ ru∂inoas‹ ... era prea b‹trân‹ s‹ mai fac‹ ea dragoste cuDiloda.

- Leanco, bat‹-te norocul s‹ te bat‹ ∂i s‹ ai noroc de ghicit ∂idescântat, c‹ nici eu nu pot tr‹i f‹r‹ tine, f‹ Lencu†o, f‹ - zise mo∂ull‹crimând ∂i oftând. Se gândi când era ea mireas‹ ∂i când cânta ea ∂i jucade-ntrecea iarba ∂i vântul. “I maj Òukar sas i Lænka“ - a zis mo∂ Diloda.Era “∂ucar‹“ ca brânza alb‹ ∂i la fa†‹ era ca m‹rul toamna târziu. Mo∂Diloda mergea Únainte ∂i baba venea Ún urma lui.

- Ehe, ce vremuri ∂i ce via†‹ era atunci, se gândea mo∂u’ tu∂ind. Intr‹ Ún cort, apoi se a∂ez‹ turce∂te pe jos, Ú∂i aprinse luleaua ∂i-o

chem‹ pe Lira s‹-i dea o can‹ de ap‹.Lira era o femeie Únalt‹, usc‹†iv‹, dar foarte vrednic‹; se scul‹

∂i-i d‹du b‹trânului ap‹ s‹ bea. B‹trânul lu‹ cana din mâna femeii ∂i b‹u,b‹u toat‹ apa, apoi zise Úncet:

- Te trais, Lire, te trais! C‹ mare sete mi-era, f‹!- E destul‹ ap‹, slav‹ Domnului! - zise Lira mul†umit‹.- Pune pe foc câteva lemne ∂i Únc‹lze∂te apa c‹ m‹ m‹nânc‹ pielea

- zise baba sc‹rpinându-∂i capul cu mâna.Afar‹, se certa o femeie cu b‹rbatul ei. ∆‹trarii le-au zis:- Nu v‹ certa†i, c‹ vine ziua de Pa∂ti ∂i e p‹cat s‹ v‹ prind‹ sup‹ra†i

sau certa†i.Femeia, ru∂inat‹, t‹cu, dar s-a ales cu câ†iva pumni Ún cap ∂i

smuls‹ de p‹r de b‹rbatul ei.- De ce o ba†i, m‹, mânca-te-ar iepurii de câmp! Ce †i-a f‹cut

femeia de o ba†i acum de s‹rb‹tori? - ziceau mai multe femei Ún cor.- T‹ce†i, f‹, b‹∂inoaselor, t‹ce†i c‹ m‹ pun cu bâta pe voi! O bat,

eu sunt b‹rbat Ún cortul meu, nu v‹ b‹ga†i, c‹ v‹ g‹se∂te o Beng, m‹auzi†i?

27

Page 28: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rromnæ astarde te marin les. - Rroj piræqi nangi, muli, te mares tu, mo, mŸnre ©heja? - phendæs

i dej la ©hejaqi.- Dav tuqe la khere, ©he, sŸ sar tue dili thaj khandili; ©i kerel

khan©, ©i ‡anel ni© te drabarel, ni© te khelel, thaj so te kerav ma’ laça,©he? SŸ Òudri, sŸ muli, sŸ Òukro Òax ©orro!

- A©h, mo, kë ni© tu ©i san maj la©ho an-e càxra; kon ‡anel tiredaraar? Dë kana dem tut mŸnre ©heja ©i kerdæn khan©, xalæn thaj pilæn,mo! Ni© la©he salavàræ na-i tut, mo Òuko morkoj san!

O baro le rromenqo anklisto anar i càxra thaj phendæs: - A©hen moça, kë phangav i rovli pe tumene, na-i tumenqe la‡av?Swàko jekh naÒlæs an-e pesqi càxra. A©hile thaj garadile. - Te na maj aÒunav jekh vòrba, kë xav tumaro mas p-i jag!A©hilo o murÒ, ©i maj phendæs khan©, ©i maj phendæs khan© ©i i

‡uvli, ©i maj phende khan© ni© le kol-aver ‡uvlæ. O baro le rromenqodikhlæs pes pelalo, pherdo pesar, ©hutæs pes an-e càxra thaj majphendæs vareso aÒundo nùma’ pesar.

O kham vazdæsas pes dòsta opre p-o ©èri, tha-l rroma sa majizdranas Òilesar, kidenas pen paÒa-i jag thaj kam kamenas te thon varesoan-o muj, tha’ khonik ©i gelo-sas an-o gav. Ni© le phuræ ©i gele-sas tedrabaren, thaj ni© le tërnæ ©i gele-sas te mangen anar o gav. Le murÒaastarde te keren but, von kerenas butî nùma’ xarkuma kaj kerenas kakàværakiaqe thaj kŸkàvæ sapujesqe. Le ga‡e kinenas lenqe butæ ana’ kodja këkerenas la©hi butî thaj pe xancŸ love. O Dòdi sas jekh rrom Òukar; sas leskale jakha thaj sas les le bala gàlbeni sar i lämŸja; merenas le ‡uvlæ pala’lese, thaj i lè‡a rromani ©i mukhelas len te kamen pen avere murÒença.Te avilino kadja, kodja savi sas astardi avreça, sas mardi le harapnikoçale baresar le rromenqo thaj palal kodja sas mudardi thaj thowdini p-ijag, k-aÒti te phabol o marimos thaj o nasvalimos anar lenqe càxre.

Kamenas te ©umiden pen vi ël tërne ©heja save sas prandimasqe,kamenas te ©umiden pen vi ël tërne, tha’ kadja butî n-as mukhlini. Pala’lenqi lè‡a trebulas te avel kamimos nùma’ an-o prandiimos. Sosqekamlino von te ©umiden pen ©oræl, tha’ kas sas les i zor te del pe lene,kë-l phure rromnæ sas le jakhança p-e lene, thaj te prandenas pen thajn-as araklæ bare ©heja, an-e càxre sas bari zan, sas mardimos thaj vimudarimos.

28

Page 29: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Femeile au Únceput s‹-l m‹sc‹reasc‹.- Fus de oal‹ goal‹, moart‹, s‹-mi ba†i tu, m‹, fata? - zise mama

fetei.- ™i-o dau acas‹, f‹, c‹ e ca tine dili ∂i lene∂‹; nu face nimic, nu

∂tie nici s‹ ghiceas‹, nici s‹ joace; ce s‹ m‹ fac eu cu ea? E c‹lâie,moart‹, e varz‹ murat‹, stricat‹!

- Taci m‹, c‹ nici tu nu e∂ti mai breaz Ún cort! Cine ∂tie de frica ta?De când †i-am dat fata n-ai f‹cut nimic, ai b‹ut ∂i ai mâncat; nimic n-aif‹cut, m‹! Nici h‹†uri bune n-ai, m‹ morcov uscat ce e∂ti!

Buliba∂a a ie∂it din cort ∂i a zis:- A©hen moça! T‹ce†i, c‹ rup bastonul pe voi! Nu v‹ este ru∂ine?Fiecare fugi Ún cortul lui. Au t‹cut ∂i s-au ascuns. - S‹ nu mai aud o vorb‹, c‹ de nu, voi mânca carnea voastr‹ pe jar!A t‹cut b‹rbatul, a t‹cut femeia; t‹cuser‹ ∂i celelalte femei.

Buliba∂a se v‹zu pelalo, mul†umit de reu∂ita lui, intr‹ Ún cort ∂i maibomb‹ni el ceva, apoi t‹cu.

Soarele se ridicase destul de sus pe bolta cerului, dar ∂‹trarii totmai erau friguro∂i, se Únghesuiau lâng‹ foc ∂i parc‹ vroiau s‹ bage cevaÚn gur‹, dar nu plecase nimeni prin sat. Nici babele nu plecaser‹ laghicit ∂i nici femeile tinere la cer∂it. B‹rba†ii prinser‹ s‹ lucreze. Eilucrau numai Ún aram‹; f‹ceau cazane de f‹cut †uic‹ ∂i c‹ld‹ri de s‹pun∂i de f‹cut bulion. Gajeii le cump‹rau marfa pentru c‹ lucrau bine ∂iieftin. Dodi era un rrom mândru; avea ochii negri ∂i p‹rul galben cal‹mâia; mureau femeile dup‹ el, dar legea ∂atrei nu le d‹dea voie s‹ fac‹dragoste cu b‹rbatul alteia. Dac‹ s-ar fi Úntâmplat asta, cea prins‹ Úncurvie era b‹tut‹ cu harapnicul buliba∂ei ∂i apoi omorât‹ ∂i pus‹ pe foc,ca s‹ ard‹ r‹ul din ∂atra lor.

Dar Úndr‹gostite de b‹ie†ii din ∂atr‹ erau ∂i fetele mari ∂i de m‹ri-tat, Úndr‹gosti†i erau ∂i b‹ie†ii de fetele ∂atrei, dar nu se admitea Ún ∂atr‹s‹ fie dragoste Ún afara c‹s‹toriei.

Ar fi vrut ele, pe ascuns, dar cine Úndr‹znea s‹ se dea la ele, c‹femeile b‹trâne erau cu ochii pe ele ∂i dac‹ se m‹ritau ∂i nu erau fecioarecurate, Ún ∂atr‹ era mare bucluc, era b‹taie ∂i chiar omor!

29

Page 30: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le ©haja kana prandenas pen, sovenas le tërneça kana ‡angle sa-lrroma, k-aÒti te dikhen sa laqe luludæ, k-aÒti te na aven athawde thaj vonte aven maxrime. Anglal te sovel i tërni le tërneça, i ©hej sas rodini pesqasasujaar thaj le næmurenar le tërnesqe, ka voj te na avel ka-o ©hon,rodenas te dikhen ka laqe podi te aven ÒuÂe, parne, bimakhle. Sa kadjasas rodino vi o tërno le næmurenar la ©hejaqe. Kana o tërno thaj i tërni©i kamenas te keren so trebulas, von sas marde thaj vi phangle wurdo-nesar. ¢i denas lenqe te pien paj ‡i kana na kerenas sar trebulas te keren.

Kana marelas o Dòdi le ©okanoça an-i xarkuma, i xarkumakovlœlas lokhes an-e pesqo vast; vow sas but‡anglo an-e sa; sas miÒtodikhlo le rromenar, ana’ kodja kë kerelas la©hi butî. O Dòdi kerelasbutî dë kana kerdœlas pes, o d„s ‡i an-e ræt; marelas le ©okanoça majmiÒto sar orikon ana’-l rroma.

- Aresel Dòdi, mo! Aresel, kë kerdæn butî sa o d„s thaj ©i ©hutænkhan© an-o muj! - phendæs lesqe o phuro ∑oÒoj, linindoj lesqe o ©okànoanar lesqo thulo thaj balalo vast.

O Dòdi sas loÒalo lesar ana’ kodja kë vi ël kol-aver sas loÒalelesar. UÒtilo kaar o dòpo thaj xalawdæs pes pë-l vast, p-o muj kë saspherdo thuv thaj lesqe vast khandenas xarkuma. Kerdæsas pes but butîan-e kodova d„s. Le rrom andinesas anar o gav arro, khajnæn, rakìamol thaj maj but sas loÒale an-ël anre ke paÒolas pes i Patradî. Le phuræle pherde gonençar avenas phares lença an-e zëja. Le murÒa avenas sìgoangla’ lene, k-aÒti te aÂutil len, loÒarenas pen savorre an-ël butæandine. Tha’ vi ël ‡ukela avenas angla’ lene baÒaindoj sar nìÒte dile thajdinidoj anar i pori k-aÒti te del len le phuræ vareso xamasqo. Lexurdorre nange le vastença melale kaar o khelimos, rodenas, bi te majaÂukeren, te azban vareso xamasqo.

- BeÒen, mo, ©hava!len, kë del tumen i phuri p-o jekh anro kirawdothaj jekh kotor meli. Dikh kë sŸ man vi Òuke kilava thaj ankhor, xan ‡ikana pharola tumaro për!

Azbanas le ©have, tha’ vi ël tërne azbanas thaj thonas pesqe an-egada ankhor thaj Òuke kilava. Xanas, ©æjlœnas thaj palal kodja spidenaspen jekh avren.

- Mo, tha’ but maj thos an-e tiro për, tha’ na-i tut ni© mas pe tuephendæs i Màra asaindoj le tërnesqe.

- Mukh les, Màro, mukh les, ©he, kë sŸ vi lesqe bokh!

30

Page 31: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Fetele, când se m‹ritau, se culcau cu b‹iatul cu ∂tirea Úntregii ∂atre,ca nu cumva s‹ fi fost femeie ∂i ∂atra s‹ fie spurcat‹ din cauza ei. Înaintede a se culca cu b‹iatul, fata era controlat‹ de mama soacr‹ ∂i de rudeleb‹iatului ca ea s‹ nu fie la soroc ∂i s‹ fie curat‹, iar fusta alb‹ ce-o aveape dedesubt s‹ fie la fel de alb‹ ∂i f‹r‹ de pete.

La fel era controlat ∂i b‹iatul de rudele fetei. Dac‹ b‹iatul ∂i fatanu vroiau s‹ fac‹ dragoste, erau b‹tu†i ∂i chiar lega†i de c‹ru†‹; eraupedepsi†i s‹ nu li se dea de b‹ut ap‹ pân‹ nu vor face ce trebuia dup‹obiceiul lor.

Când b‹tea Dodi arama cu ciocanul se mula u∂or Ún mâna lui; eraun rrom priceput Ún toate; era v‹zut ca un neÚntrecut meseria∂ de ∂atra lui,dar ∂i de oamenii din sat. Dodi muncea din zori ∂i pân‹-n sear‹; b‹tea cuciocanul mai bine decât orice b‹rbat din ∂atr‹.

- Ajunge, Dodi, ajunge, mo, c‹ toat‹ ziua ai muncit ∂i ai b‹tut cuciocanul ∂i de mâncat n-ai mâncat nimica - zicea b‹trânul ∆o∂oi, luându-iciocanul din mâna lui groas‹ ∂i p‹roas‹.

Dodi era mul†umit de el, fiindc‹ ∂atra era ∂i ea mul†umit‹. Se scul‹de la nicoval‹ ∂i se sp‹l‹ pe mâini, pe fa†‹, de fumul ∂i de coclealaaramei, care se a∂ezase pe fa†a lui.

Se muncise mult Ún ziua aceea. ∆atra adusese din sat m‹lai, p‹s‹ri∂i bani; dar mai mult se bucurau de ou‹ ∂i †uic‹ ∂i vin, c‹ se apropiamarea s‹rb‹toare. Babele, cu desagii plini, abia veneau cu ei la ∂atr‹. Leie∂eau b‹rba†ii Únainte ca s‹ le ajute, se bucurau cu to†ii de cele aduse, ba∂i câinii ∂atrei veneau spre ele l‹trând proste∂te ∂i dând din coad‹ ca s‹primeasc‹ ceva de la babe. Copiii, goi, cu mâinile murdare de la joac‹,c‹utau ner‹bd‹tori Ún desagi, ca s‹ apuce ceva de mâncat.

- Sta†i, m‹, copii, sta†i, c‹ v‹ d‹ baba câte un ou fiert ∂i câte obucat‹ de turt‹. Iaca, am ∂i poame ∂i nuci; mânca†i pân‹ v-o cr‹pa burta!

Apucau copiii, dar ∂i tinerii apucau Ún poal‹ nuci ∂i poameafumate.

Mâncau, se s‹turau, apoi se Úmbrânceau.- M‹, dar mult mai bagi Ún burta ta ∂i nici n-ai pic de carne pe tine!

- a zis Mara râzând unuia dintre b‹ie†i.- Las‹-l Mar‹, c‹-i e foame ∂i lui, f‹!

31

Page 32: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- De man i sìta anar tiro vast thaj ker i jag k-aÒti te kiravas thaj texas xamos, kë akana avel i ræt thaj ©i maj dikhas khan© - phendæs i dej la©hejaqi rodindoj te kerel sìgo xamos.

Le ‡ukela bokhale beÒenas jekh avrese aÂukerindoj ka-l ‡uvlæ te©huden lenqe vareso xamasqe.

- Vi tume san ‡ungale diléa!len - phenenas lenqe le ‡uvlæ©hudindoj an-e lene barrença.

Kam n-as kaÒt, ana’ kodja kë kerdesas lença bare jaga, thaj trujallene ma’ n-as, kana dikhle kadja, xutile pe nìÒte baræ Òuke rovlænqe.

- Mudaren amen-l ga‡e, bengailéa!len - phenenas loÒale le murÒa. Kidinesas pen savorre, khonik ma’ n-as telærdo khanikaj.

Kidinesas pen vi ël grasta thaj mukhlæsas pes i ræt pa-l càxre.Duræl, dikhœlas pes opre p-o plaj baro kalimos thaj o Del kana

kerelas anar i jag pherelas o ©èri jagorrença.-¨ntŸnzon le kile thaj xunæven i phuv trujal le càxre k-aÒti te na lel

ame o paj - phenenas le phuræ mirime anar o brŸÒind savo avela thajrodindoj te keren maj sìgo o xamos. Thowdine i skafìdi thaj xale, pile aj©ajlile; rodenas ka pesqe ©have te aven paÒa’ lene.

- La©haren miÒto-l càxre, kë akana avel baro pharimos pe amene. Le kalorre manuÒa ‡anenas kë avela baro brŸÒind pe lene, ‡anenas

kadja but, pala’ sar baÒelas an-o Del thaj sar vow kerelas anar i jakh.Dæs pes drom jekh zurali braval thaj le càxre sas perawde savorre, linepen-l xuluva pa-l wurdona, thaj le rrom ma’ n-as len kaj te garaven penanar o baro briÒind.

- Thon tumen telal wurdona, kë lel tumen o beng! - denas mujlenqe bare.

Dæs briÒind la kantaça; sa-i ræt avenas le paja anar sa-l riga. Sa-lcàxre sas telal o paj, o briÒind ©i maj atärdœlas pes, falas k-o ©èrimukhlæsas pes pa-l rroma thaj pa i phuv sa pesqe pajeça.

- Meras, mo, meras, so keras?- So te maj beÒas!- Anklen avri, te na a©has ke aven le paja p-amene! Mo, mo, tume

©i dikhen?Telal wurdona ankliste le murÒa le ©havorrença an-ël zëja,

ankliste vi ël phuræ. Le ‡ukela sas line le pajesar karing i xar, ©i maj‡anelas pes lenar…

- Na a©hen, na a©hen kë avel o paj! - denas muj savorre.

32

Page 33: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- D‹ sita din mân‹ ∂i f‹ focul, s‹ g‹tim ∂i s‹ mânc‹m, c‹ acum selas‹ noaptea ∂i nu mai vedem nimic - zise mama fetei gr‹bit‹ s‹preg‹teasc‹ mâncarea.

Câinii Únfometa†i mârâiau unii la al†ii, a∂teptând s‹ primeasc‹ cevade la femeile gr‹bite.

- ∆i voi sunte†i r‹ut‹cio∂i, pro∂tilor! - ziceau femeile aruncânddup‹ câini cu bolovani.

Nu prea erau lemne, se terminaser‹, pentru c‹ f‹cuser‹ focuri ∂i nuse mai g‹seau Ún jur; ∂i atunci au t‹b‹rât pe un gard de surcele uscate.

- Ne omoar‹ rumânii, bengo∂ilor! - ziceau rromii veseli.∆atra se adunase, nimeni nu mai era plecat Ún nici o parte. Se

adunaser‹ ∂i caii ∂i se l‹sase seara peste ∂atr‹. În dep‹rtare, se vedeau pecoama dealului Úntunecime mare ∂i fulgere care br‹zdau cerul.

- Întinde†i †‹ru∂ii ∂i face†i ∂an† s‹ nu vin‹ apa peste noi - ziceaubabele c‹tre ∂atr‹ mirate de ploaia care va veni ∂i gr‹bind s‹ fac‹ ce-orputea face de-ale gurii. Au pus masa ∂i au mâncat, au b‹ut ∂i s-au s‹turat∂i c‹tau copiii, ca s‹ fie pe lâng‹ ei.

- Întinde†i prelatele cortului c‹ acum vine mare necaz pe noi! Oamenii negricio∂i ∂tiau c‹ vine ploaie mare, ∂tiau asta dup‹

tunetele ∂i fulgerele ce se vedeau. A Únceput un vânt puternic ∂i corturileau fost f‹cute sul, luate de furtun‹, c‹ru†ele s-au dezvelit ∂i oamenii ∂atreinu mai aveau ad‹post.

- B‹ga†i-v‹ sub c‹ru†e, mo, c‹ v‹ ia dracu’! - strigau buliba∂ii laei.

A plouat cu g‹leata toat‹ noaptea - veneau apele din toate p‹r†ile.∆atra toat‹ era sub ap‹, ploaia nu mai Únceta, parc‹ se l‹sase cerul cu ap‹peste ∂atr‹ ∂i peste tot ce era p‹mânt.

- Murim, murim, ce facem, mo?- Nu mai e de stat!- Ie∂i†i afar‹, s‹ fugim, c‹ vin apele peste noi! B‹, voi nu vede†i?De sub c‹ru†e au ie∂it b‹rba†ii cu copii Ún bra†e, au ie∂it ∂i babele.

Câinii au fost lua†i de ap‹ la vale, nu se mai ∂tia de ei ...- Fugi†i, fugi†i, c‹ vine apa - strigau cu to†ii.

33

Page 34: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Kaj thaj karing te na a©hen? Orikaj sas paj thaj kalimos. Nakhlæspo swàko jekh sar d-aÒtisardæs. Le phures, le Dilodas, læsas les o pajkaring i xar, sas jekhe tiknorreça an-e angali. Kerdæsas pes d„s. Le rrompherde ©ikh thaj paj nùma’ so d-aÒtinas te maj phiren, sas a©hawde. Le‡uvlæ rovenas, rovenas vi ël tërne, vi ël tiknorre, vi ël phure. ¢i dikhlesaskë ma’ n-as o Dilòda. Patænas kë sŸ savorre saste - veste. Le deÒ bare lecaxrenqe dine muj:

- Mo, dikhen, san savorre?- Kaj sŸ o Dilòda? - phendæs i Lænka. - Kaj sŸ o Dilòda? - phende vi ël kol-avera.- Dilòda, Dilòda, Dilòdaaa!Sæ denas muj p-o Dilòda; astarde te roven, kana dikhle kë o Dilòda

ma’ n-as maÒkar lene. O briÒind atärdilo thaj le paja cŸrdenas pen. Lerrom rodenas le Dilodas thaj le tiknorres. ¢i arakhle len, rodine len. ODòdi læs la karing tele p-o paj thaj pala’ jekh kilomètro arakhlæs leDilodas an-e nìÒte bare ©aræ ambrado an-i ©ik le pajesqi. O phuropaÒlolas, o tiknorro sa maj delas an-ël vastorre, an-e lesqe vasta otiknorro ©i mulosas, ana’ kodja ke o Dilòda nikerelas les ka’ pesqokolin thaj o paj ©i thasawdæs les.

- Trais, mo, Dilòda, trais? phenelas o Dòdi naÒavindoj karinglese. N-aÒti areslo ka-o phuro, kë ambraldilo vi vow an-e ©ik.

- Aven, mo, aven, mo! - dæs muj o Dòdi darano.Pala’ lese avenas sæ. I Lænka dæs muj:- Dòdi, trail or mulo?- Trail, trail, n-aÒti ankalavav les anar i ©ik! Le kalorre manuÒa naÒenas karing aÒunelas pes o muj darano le

Dodesqo. I kiÒaj Òutæsas les vi les vi ka-o maÒkar.- Kaj san, Dòdi?- Kathe sŸm, kathe an-ël ©aræ.O Dilòda aÂukerelas. Sa aÂukerenas o skäpimos le Dilodasqo thaj

le tiknorresqo.Kana dikhle ël rroma le Dilodas, astarde te roven savorre. Sa rove-

nas; rovelas vi o Dilòda, rovelas vi o Dòdi. I Lænka pelisas an-e jekh xŸvpajesqi thaj n-aÒti maj vazdelas pes othal; atùn© jekh ‡uvli vazdæs la thajnikerdæs la vastesar. ¸alas vi voj karing le ©aræ thaj o than falas laqe dur.¸i kana te aresel othe i Lænka, le rrom ankalawdesas anar i ©ik leDilodas thaj le tiknorres; ankalawdesas vi le Dodes. Akana khosenas le

34

Page 35: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Unde ∂i Úncotro s‹ fug‹? Peste tot era ap‹ ∂i Úntuneric. A fugitfiecare cum a putut. Pe mo∂ Diloda Úl luase apa la vale, era cu un copilmic Ún bra†e. Se f‹cuse ziu‹. ∆‹trarii plini de noroi ∂i ap‹ abia se maimi∂cau; erau to†i istovi†i. Femeile plângeau, plângeau ∂i tinerii, plângeau∂i copiii ∂i b‹trânii. Nu v‹zuser‹ lipsa lui mo∂ Diloda. Credeau c‹ ∂atrae Úntreag‹. Buliba∂ii strigar‹:

- Mo, uita†i-v‹, cine lipse∂te dintre voi?- Diloda nu mai e - zise Leanca. Diloda ∂i copilul.- Unde este Diloda? - strigar‹ ceilal†i.- Diloda, Diloda, Dilodaaaaa!!!!!Toat‹ ∂atra Úl striga pe Diloda. Au Únceput s‹ plâng‹, când au v‹zut

c‹ Diloda nu mai era.Ploaia Úncetase ∂i apele se retr‹geau. ∆‹trarii-i c‹utau pe mo∂

Diloda ∂i pe copil. Nu i-au g‹sit, au c‹utat mult ∂i bine toat‹ ziua, dar nui-au g‹sit. Dodi a luat-o Ún josul ∂atrei ∂i la un kilometru de ea, i-a g‹sitÚntr-un tufi∂ Úmpotmoli†i Ún mâlul apei. B‹trânul z‹cea, copilul Únc‹ maimi∂ca Ún bra†ele lui. Micu†ul ∂atrei nu murise, pentru c‹ Diloda Úl †inea lapiept ∂i apa nu-l Únecase.

- Tr‹ie∂ti, m‹, Diloda, tr‹ie∂ti? - zicea Dodi alergând spre el.Nu a putut s‹ ajung‹ la b‹trân, c‹ s-a Úmpotmolit Ún n‹mol.- Veni†i, m‹, veni†i! - strig‹ Dodi speriat.În urma lui venea toat‹ ∂atra, cu mic cu mare. Leanca strig‹:- Dodi, tr‹ie∂te sau e mort?- Tr‹ie∂te, tr‹ie∂te, nu pot s‹-l scot din n‹mol.Oamenii negricio∂i fugir‹ cu to†ii spre locul de unde se auzea

g‹l‹gia pe care o f‹cea Dodi speriat. Nisipul Úl Úngropase ∂i pe el pân‹ labrâu.

- Unde e∂ti, Dodi?- Aici, aici, Ún tufi∂ sunt.Diloda a∂tepta. ∆atra a∂tepta salvarea lui ∂i a copilului. Când l-au

v‹zut ∂‹trarii, au Únceput s‹ plâng‹. To†i plângeau, plângea ∂i Diloda,plângea ∂i Dodi. Leanca nimerise Úntr-o balt‹ ∂i nu mai putea s‹ se ridice;atunci o femeie o ridic‹ ∂i o †inu de mân‹. Mergea ∂i ea spre tufi∂, darlocul i se p‹rea departe. Pân‹ s‹ vin‹ Leanca, oamenii ∂atrei Úi scoaser‹din mâl ∂i pe Diloda ∂i pe micu†; Úl scoaser‹ ∂i pe Dodi. Acum Úl ∂tergeau

35

Page 36: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Dilodas ©ikaar thaj anar o rat pa o muj kerdo le ©arænar.- Trais, mo, Dilòda, trais? - phendæs i Lænka, savi maj te perel tele

kana dikhlæs le li dujen kë train.Line le phures thaj le tiknorres thaj gele lença an-ël càxre. Le

rrom sas biloÒale tha’ vi loÒale kë arakhle le Dilodas thaj le tiknorres.- ¢i mukhlæs

amen o arman lamaxrime ©iriklæqo! -phende ël ‡uvlærovindoj.

O ©havo, oDilòda thaj o Dòdisas miÒto savorre.Pale’ ankliste miÒtoana’ o baro phari-mos. Le rromphende savorre:

- Te thowasanav le tiknorresqeDilòda, k-o Dilòda©i mukhlæs les temerel.

La Lira falaslaqe but Òukar kadjabutî, kë laqo ©hav’bu©hola sar o phuro,savo ankalawdæs lesanar o merimos.Arakhle le xuluvasave sas line lepajesar. Ma’ n-aslen khan© xamasqo.O paj læsas vi lenqe balen, vi lenqe khajnæn thaj ‡ukelen. Le phuræ gelean-o gav thaj le ga‡æ denas len swàko butæ i ‡anesas k-o paj læsas salenqe butæ, aÒundesas kadæ butî kaar o baro le gavesqo. Le ©haveaÂukerenas te aven le phuræ anar o gav, dikhenas karing o gav, dikhenaskaring o dromorro savo anelas len karing le càxre. Kerdæsas pes ©ik.

36

Page 37: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

pe Diloda de noroi ∂i sângele ce-l avea pe fa†‹ de la tufele ce-l zgâriaser‹.- Tr‹ie∂ti, Diloda, mo, tr‹ie∂ti? - zise Leanca care mai s‹ le∂ine

când Úl v‹zu viu pe el ∂i pe copil.I-au luat pe b‹trân ∂i pe copil Ún bra†e ∂i s-au dus cu ei Ún ∂atr‹.

∆atra era trist‹, dar ∂i bucuroas‹ c‹ i-a g‹sit vii pe Diloda ∂i pe micu†.- N-am sc‹pat

de blestemul aceleip‹s‹ri spurcate! - auzis femeile plân-gând.

Copilul, Dilo-da ∂i Dodi erau cuto†ii bine. Sc‹paser‹iar de necaz. ∆‹trariiziser‹ cu to†ii:

- S‹-i punemla copil numele Di-loda, c‹ el l-a salvat.

Lira era foartebucuroas‹ de lucrulacesta c‹ fiul ei o s‹poarte numele b‹trâ-nului, care i-a salvatvia†a. Au g‹sit prela-tele ce fuseser‹ luatede ap‹. Nu mai a-veau nimic de mân-care. Apa le luase ∂iporcii ∂i p‹s‹rile ∂icâinii. Babele auplecat prin sat ∂irumâncele le d‹deau

de toate; ∂tiau c‹ le luase apa totul; auziser‹ lucrul acesta de la primar.Copiii a∂teptau s‹ vin‹ babele din sat, se uitau Únspre sat, se uitau spredrumul care le aducea spre ∂atr‹. Se f‹cuse noroi. Caii nu mai aveau cepa∂te.

37

Page 38: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le grasten ma’ n-as len so te xan. I ©ar sas telal-i ©ik; orikaj sas pajorrathaj ©ik, le tiknorren ma’ n-asas len ni© than khelimasqo. Sas Òil thajlenqe gada sas kinge. Le Òeranda porença sas kinge thaj ©ikale. Le rromsas xolæriko anar o baro briÒind savo avilosas pa lene. Avile-l phuræanar o gav thaj andine but xamos thaj pimos anar o phuro Dilòda thajan-ël kol-aver rroma. Pile thaj xale thaj ©ajlile. Kerde bare jaga thajtatœnas paÒa’ lene. ¢i maj avelas lenqe te khelen or te gilaben. Le kaÒtasas kinge thaj phabonas phares, phares. Jekh phuri astardæs te gilabel thajrovelas:

‘‘Wurdona, càxre, wurdonaXasajle amare butæHàjda, Devla an-e càxre’’I gili falas kë dæs zor le rromenqe.- ‘‘Maj gilaban, mo, maj gilaban kë xamos xalæn, pimos, rakìa

dem tume’‘‘ - phenenas le phuræ k-aÒti te den zor le rromenqe.Tha’ kasqe maj avelas lesqe te gilabel thaj te khelel?Maj xolæriko sas o Dilòda, kë avel o sfŸnto d„s la Patradæqo thaj i

phuvni trëbulas pharawdi. Kerdilo d„s thaj khanikasqe ©i maj avelaslesqe te anklel an-ël pèrini. ∑ukærdesas pesqe Òeranda paÒal i jag,Òukìlesas sa lenqe butæ. O kham vazdæsas pes opre sar jekh xarkutno lolothaj baro biÒari. Von xatærde kë avela jekh Òukar d„s. Prin‡anenas miÒtoi vrjàma.

- UÒten, mo, kë avel i Patradî thaj arakhel tumen an-e pèrini,bangea!len, khandinea!len, pelalea!len, mo! - phendæs i phuri Rèka, jekhthuli ‡uvli savæ sas la tikne bal thaj sane. Asajas thaj kerdæs bari jag an-oudar la càxraqo. Gelo-ar laqe o asaimos kana andæs pesqe an-e godî pao pharimos le bare briÒindesqo. UÒtile savorre thaj kide pen paÒal i jag.Akana kerdilesas maj but jaga; othe kidine pen maj but càxre. Le ‡uvlækanglærenas pen thaj le murÒa kerenas i jag. Le ©have rovenas bokhaar.Thaj le grast n-aÒti maj aÂukerenas, phangle wurdonenar, aÂukerenas teaven dine drom ka-i ©ar. An-e kodova d„s, sa-l rrom kerde butî thaj linebut love le ga‡enar.

- Te ‡as, mo, te ‡as. An-o gav kinen pen bale thaj kali mol thajzorali rakìa, texàra sŸ o baro d„s la Patradæqo. Thaj ame ©i sam gätime! -phendæs o baro Mihàj.

- Te ‡as, xav tire jakha, kë miÒto phendæn, te ‡as te kinas anar ogav!

38

Page 39: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Iarba era acoperit‹ de noroi; b‹l†ile din jur erau mari ∂i nu prea mai eranici loc de joac‹ pentru copii. Era frig ∂i hainele lor erau ude. Pernele defulgi erau ude ∂i noroioase. ∆atra era nec‹jit‹ din pricina ploii.

Au sosit babele din sat ∂i au adus mâncare mult‹, au adus ∂i deb‹ut pentru mo∂ Diloda ∂i pentru toat‹ ∂atra. Au b‹ut, au mâncat ∂i s-aus‹turat. Nu le mai ardea de joc sau de cântat. Au f‹cut focuri mari ∂i seÚnc‹lzeau pe lâng‹ acestea. Lemnele erau ude ∂i ardeau greu, greu. Obab‹ a Únceput s‹ cânte ∂i plângea:

“Wurdona, càxre, wurdona,Xasajle amare but‹Hàjda, Devla, an-e càxre!Cântecul parc‹ Úi mai Úncuraja pe oamenii oache∂i ai ∂atrei.“- Mai cânta†i, mo, mai cânta†i,C‹ de mâncat a†i mâncat,De b‹ut †uic‹ v-am dat!“ - ziceau babele ca s‹-i mai Úncurajeze pe

oameni. Dar cui Úi mai ardea de jucat ∂i de cântat?Mai sup‹rat era Úns‹ Diloda, c‹, uite, vine Sfânta zi de Pa∂ti ∂i

buba trebuia spart‹.Se f‹cu ziu‹ ∂i nimeni nu mai Úndr‹zni s‹ ias‹ din dunele de fulgi.

Uscaser‹ dunele pe lâng‹ foc, nu mai erau ude nici p‹turile, nici hainelede pe ei. Soarele se ridicase pe bolta cerului ca un ban rotund de aram‹,mare, mare ∂i ro∂u. În†eleser‹ cu to†ii c‹ va fi o zi frumoas‹ ∂i c‹lduroas‹.C‹ci cuno∂teau bine dac‹-i vreme rea sau bun‹.

- Scula†i, mo, c‹ vine Pa∂tele peste noi ∂i v‹ g‹se∂te Ún p‹tur‹,puturo∂ilor, strâmb‹turilor, must‹cio∂ilor, pelalealen, mo! - a zis babaReca, o femeie gras‹ ∂i buc‹lat‹ cu p‹rul mic ∂i rar Ún cap. A râs ∂i a f‹cutfoc mare Ún u∂a cortului. Râsul i-a pierit când s-a gândit prin câte a trecut∂atra toat‹. S-au sculat to†i ∂i se Únghesuiser‹ lâng‹ foc. Se f‹cuser‹ acummai multe focuri, erau mai multe cete de rromi. Femeile se piept‹nau ∂ib‹rba†ii f‹ceau focul. Copiii plângeau de foame ∂i caii erau ner‹bd‹tori,lega†i de c‹ru†‹, s‹ fie da†i la iarb‹. În ziua aceea, toat‹ ∂atra a lucrat ∂i acâ∂tigat mul†i bani de la români.

- S‹ mergem, mo, s‹ mergem Ún sat s‹ cump‹r‹m porci, vin negru∂i †uic‹ tare, fiindc‹ mâine e ziua de Pa∂te ∂i noi nu suntem gata! - zisebuliba∂a Mihai.

- S‹ mergem, mânca-†i-a∂ ochii, s‹ mergem, bine ai zis, s‹mergem!

39

Page 40: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Kidine pen savorre thaj gele te kinen anar i Patradî. Le murÒa‡anas angle, thaj le ‡uvlæ avenas pala’ lene; sas but, but, lença; sas vitërne, vi tiknorre, vi phure. A©hile khere nùma’ le tërne prandizme thajle bare ©heja. Akana dikhle pen kòrkorre, astarde te gilaben thaj bari loÒsas an-ël càxre. Khelenas le ©heja thaj le tërne tha’ vi ël tërneprandizme. I Màra nakhavelas savorren. Kana khelelas voj ‘‘sar an-oudar la caxraqo’‘, phadelas pes o ilo an-ël tërne thaj lelas jag o ilo an-elene. Le ©heja khelenas po duj thaj le tërne sa po duj, pala’ kodojakhelenas savorre thaj marenas an-ël vast.

O Bakro sas jekh tërnëxàri dë deÒuÒtar berÒ, tha’ sas but Òukar thajkhelelas tha’ delas pes-i ©ar an-e jekh rig telal’ lesqe punre. VowbeÒelas maj but paÒal i Màra. Kamlæs te khelel laça, thaj i ©hej la‡ajli thajdæs pes rigae; sas lesqe dar laqe dadesar, o baro Mihàj. O tërno dikhlæsp-e lae; asajas lesqe ©oræl thaj dikhlæs karing tele, thaj phendæs lesqe:

- ‘‘Kana kames man, mang man mŸnre dadesar, tu ©i ‡anes sar sŸamene, mudarel amen le rrom li dujen, tu ©i ‡anes?

- ¸anav ©he ‡anav - phendæs o tërno loÒalo. Thaj loÒ geli lesqesìgo. Tu, tu - tuuu… kames man - phendæs o ©havo thasawdo loÒaar.

- Kana kamel murro dad vi me kamav - phendæs i Màra. O tërno gelo loÒalo an-i càxra thaj thowdæs pes p-o rovimos.

Rujas but, ‡anelas kë lesqo dad na-i les soça te kinel lesqe la. O baroMihàj mangel but gàlbi pe lae.

O Ilàrie, lesqo väro, avilo lese thaj mirisajlo kana dikhlæs lesrovindoj.

- So kerdæn, mo, so kerdæn?- Na, mo, ©i rovav, tha’ gŸndisarav man kë ©i sŸm vi me bravalo, te

avel ma’ but love, te avel ma’ vi man jekh næmo baro.- Pilæn vareso, Bakro? Læs tut o paj? Hàjda, mukh i xoli! Hàjda te

khelas thaj te gilabas, kë akana aven amare khere thaj ©i maj keras khan©!

Læs les vastesar thaj anklisto leça avri, kaj sas sæ ka-o khelimos. - O Bakro, o Bakro te khelel la Maraça! - phende sæ mardinoj

anar ël vasta thaj astarde te gilaban. O Bakro gilabajas thaj kheldæs laMaraça ‡i kana ©ajlilo. Sas pherdo lesqo ilo an-e kodova d„s, tha’ vi iMàra sas loÒali, maj loÒali sar sæ-l rroma.

40

Page 41: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

S-au adunat cu to†ii ∂i au plecat la cump‹r‹turi. B‹rba†ii mergeauÚnaine ∂i femeile veneau Ún urma lor; erau mul†i, mul†i; erau cu ei ∂i tineri∂i b‹trâni ∂i copii mici. Au r‹mas la ∂atr‹ doar tinerii c‹s‹tori†i, fetelemari nec‹s‹torite ∂i b‹ie†ii neÚnsura†i. De cum s-au v‹zut Ún largul lor ∂iau Únceput s‹ cânte, au Únceput s‹ joace ∂i mare veselie era Ún ∂atr‹! Jucaufetele ∂i b‹ie†ii ∂i tinerele ∂i tinerii c‹s‹tori†i. Mara le Úntrecea Úns‹ petoate. Când juca ea ca la u∂a cortului se t‹v‹leau tinerii de focul ei ∂i sefr‹mânta inima-n ei. Fetele jucau dou‹ câte dou‹ ∂i b‹ie†ii doi câte doi,apoi jucau cu to†ii ∂i b‹teau din palme.

Bakro era un fl‹c‹iandru de patrusprezece ani, dar era tare frumos∂i juca de se leg‹na iarba sub picioarele lui. El sta mai mult pe lâng‹Mara. A vrut s‹ joace cu ea, dar fata s-a ru∂inat retr‹gându-se; Úi era fric‹de tat‹l ei, buliba∂a Mihai. B‹iatul s-a uitat la ea, a zâmbit ∂i s-a uitat Únjos, apoi iar s-a uitat la ea. Ea i-a zis:

- Dac‹ m‹ vrei, cere-m‹ de la tata! Tu nu ∂tii legea noastr‹, c‹ nespânzur‹ ∂atra pe amândoi, nu ∂tii?

- ∆tiu, f‹, ∂tiu, zise b‹iatul vesel. Dar, veselia Úndat‹ i-a pierit. Tu,tu, tu, tuuu... tu m‹ vrei pe mine? - zise b‹iatul Únecat de bucurie.

- Dac‹ tata vrea ∂i eu vreau, zise fata.Mul†umit, b‹iatul plec‹ Ún cort ∂i s-a pus pe plâns. A plâns mult;

∂tia c‹ tat‹l lui nu are cu ce s-o cumpere pe Mara, fata buliba∂ei. Buliba∂acere mul†i galbeni pe ea.

Ilarie, v‹rul lui, veni la el ∂i se mir‹ c‹-l v‹zu plângând.- So kerd‹n, mo, so kerd‹n?- Nu, m‹, nu plâng; dar m‹ gândesc c‹ nu sunt ∂i eu bogat, s‹ am

mul†i galbeni, s‹ am ∂i eu neam mare!- Ai b‹ut ceva, Bacro? M‹, e∂ti cu sorcova plecat? Hai, las‹

sup‹rarea asta! Hai s‹ juc‹m ∂i s‹ cânt‹m, c‹ acum vin ai no∂tri ∂i nu maifacem nimica.

L-a luat de mân‹ ∂i a ie∂it cu el afar‹, unde erau cu to†ii la joc.- Bacro, Bacro s‹ joace cu Mara! - au zis to†i, b‹tând din palme,

∂i au Únceput s‹ cânte.Bacro a cântat ∂i a jucat cu Mara de s-a s‹turat. Era tare fudul Ún

ziua aceea, dar ∂i Mara era bucuroas‹, mai bucuroas‹ decât toat‹ ∂atra.

41

Page 42: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Si mŸrri, phenelas pesqe o Bakro, sŸ mŸrri! Khonik ©i lel manqela!

Dural, dikhœlas pes avilindoj le rrom save gelesas te kinen anar ogav. Le tërne prastenas angla’ lene, k-aÒti te maj len lenqe an-ël zëja.

- So sŸ, mo, so maj sŸ an-ël càxre?- SŸ miÒto, sŸ miÒto!- Andæm bakren, kurkajen thaj khajnæn, andæm xamosqo anar o

gav.Sas i bari ParaÒtuj la Patradæqi. ¢hinde balen, bakren, kurkajen.

¢hordilo but rat an-o kodova d„s. Gätinas pen te peken o mas. Le ‡uvlækerenas sarme vi mariklæ ankhorença thaj aver guglimata. Le ©heja barælolærenas lole anre sar o rat. Le ©havorre ©i maj rovenas bokhaar kë‡anenas kë sas len swàko mòda xamosqi, sas len xamosqo Patradæe. Sasjekh pharo d„s butæqo an-e kodja ParaÒtuj. Sæ prastenas an-e sa-l riga,asanas, denas dùma, tha’ vi kerenas butî.

- Te ‡as le wurdonença te anas kaÒt - phenesas le tërne - kë trëbulte pekas o mas.

Le bale thaj le bakri©he pekenas pen sar an-o veÒ, paÒal i jag.- Hàjda, k-i Patradî, te pharol o për xamasqo thaj i ©hib te kindœl

molæar thaj rakiaar! - phende ël phure asaindoj.Le phuræ thowdine le piræ pajeça p-i jag, k-aÒti te tatæren paj anar

o mas. ¢i lelas pes jagaça tha’ pajeça kirawdo; lenqi mortî voj pekelaspes jekhvar le maseça.

O bal le balenqo thaj le bakri©henqo sas dino tele, na khasençaastarde thaj jagaça, tha’ pajeça kirawdo, sas rangli lenqi mortî, palalkodja sas ankalawde lenqe pora, tholas pes an-i phuv jekh rovli, palalkodja o balo sas makhlo ©ikeneça bilawdo, tholas pes p-e lese xancŸ lonthaj sir, palal kodja tholas pes paÒal i jag angar astarde. O balo or obakri©ho sas thowdino pe-l duj kaÒtore save Òaj te aven kaÒtutne orsastrutne thaj trujarelas pes lokhorres ‡i kana o mas pekelas miÒto. Kanao mas sas miÒto kirawdo, kerelas pes ©hindimata la ©huræça an-e lese,le phuræ thowdindoj an-e lese mol thaj sir. Pala’ so o balo or obakri©ho pekelas pes, lelas pes pa-l kile thaj tholas pes p-e jekh bariskafìdi, palal kodja, tholas pes p-e lese jekh poxtan parno, uÂo, k-aÒti tena Òudrœl o mas peko.

O dujto d„s, savatone, le rrom kerenas le maj palutne butæ kajtrebunas te aven kerde maj anglal te avel o d„s la Patradæqo.

42

Page 43: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- E a mea! - Ú∂i zicea Bacro Ún sinea lui. E a mea, nimeni nu mi-oia, nimeni! E a mea, e a mea...

Se vedeau venind din dep‹rtare rromii care plecaser‹ dup‹cump‹r‹turi. Tinerii alergar‹ Únaintea lor, s‹ le mai ia din povara dinspinare.

- Ce e, mo, ce mai e Ún ∂atr‹?- E miÒto, nu e nimic r‹u, e miÒto!- Noi am adus porci de b‹gat la tav‹, am adus curcani, gâ∂te ∂i

miei. Am adus de-ale gurii din sat. Era Vinerea Mare a Sfântului Pa∂te. Au t‹iat porcii, au t‹iat mieii,

gâ∂tele ∂i curcanii. S-a v‹rsat mult sânge Ún ziua aceea. Se preg‹teau defrigare. Femeile f‹ceau sarmale ∂i pl‹cint‹ cu nuc‹ ∂i zah‹r, gogo∂i ∂imulte altele. Fecioarele vopseau ou‹lele ro∂ii ca sângele proasp‹t. Copiiinu mai plângeau de foame, c‹ci ∂tiau c‹ aveau acum de toate, aveau demâncat de Pa∂te.

Era o zi grea de munc‹ Ún Vinerea aceea. Toat‹ ∂atra era Únpicioare, alergând, vorbind, râzând, dar ∂i treab‹ se f‹cea.

- S‹ mergem cu c‹ru†ele s‹ aducem lemne, ziceau tinerii - c‹ netrebuie s‹ frigem porcii ∂i mieii.

Porcii ∂i mieii se frigeau haiduce∂te, pe lâng‹ vatra focului.- Haide, de Pa∂te, o s‹ dea burta Ún cr‹pat ∂i limba Ún udat de vin

∂i †uic‹! - au zis b‹trânii râzând.Babele au pus ceaunurile cu ap‹ pe foc, ca s‹ op‹reasc‹ porcii ∂i

mieii. Porcii nu se pârleau pentru c‹ era nevoie de pielea lor crud‹, eafrigându-se odat‹ cu carnea. Porcii ∂i mieii erau op‹ri†i ∂i cur‹†a†i bine dep‹r ∂i lân‹, apoi li se scoteau m‹runtaiele, se Únfigea o pr‹jin‹ din lemn,numit‹ †‹ru∂, apoi porcul era uns cu untur‹ topit‹, dat cu pu†in‹ sare ∂iusturoi, apoi se punea pe lâng‹ jar. Porcul sau mielul era pus pe cele dou‹cr‹cane care puteau s‹ fie din lemn sau fier ∂i se Únvârtea Úncet - Únceti∂orpân‹ când carnea se frigea bine ∂i se rumenea. Când carnea era binefiart‹ se f‹ceau crest‹turi Ún ea, babele punând Ún aceste crest‹turi vin ∂iusturoi. Dup‹ ce porcul sau mielul se frigea, se lua de pe cr‹cane ∂i sea∂eza pe o mas‹ mare, apoi se acoperea cu o pânz‹ alb‹, curat‹, ca s‹ nuse r‹ceasc‹ friptura.

A doua zi, sâmb‹ta, se continua cu ultimele preg‹tiri de Pa∂te.

43

Page 44: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

I ræt mukhlæs pes pa-l càxre sìgo, maj sìgo sar orikana. Le jaga saskerdine, le angar kerdile Òukar, ana’ kodja kë-l kaÒta sas Òuke. Swakonecàxra sas la laqi jag thaj pesqe manuÒa thaj phure. Le ‡ukela ©i majbaÒenas, sar an-ël kol-aver rætæ, maÒkar le càxre; akana baÒenas vi vonpaÒal i jag, paÒa’ lenqe manuÒa. Von sas loÒale thaj ©ajle kë xalesas butmas thaj swàko mòda guglimatenqo, save maj perenas an-ël vast le‡uvlænqo; le ‡ukela xanas thaj denas anar i pori.

I Patradî andæs but loÒ, but mas peko thaj but pimos. An-ël càxredikhesas lole, gàlbeni thaj zèleno ranglæ. Thonas pen bare skafìdæxamaça thaj pimaça, but mas peko thaj but lole anre sar o rat pelistrosqo.Le murÒa sas an-e kàlci buxle thaj ©iptença. Le kàlci kerenas pen anari loli velùra, kali or zèleno thaj sa kadja vi o làjbëro; thaj i vèstja saspherdi swàko mòda ko©akenqi.

- Te del o beng an-e tumene, mo, kerdæm butî ‡i k-i Patradî,xalæm, pilæm, tha ©i gilabadæm! - phendæs o Dilòda vazdindoj pes kaarpesqi jag, khelindoj thaj mardindoj ana’ ël vasta. Asanas le phuræ anarlese, tha’ asanas vi ël tërne, tha’ maj but asalas i Lænka, lesqi rromni;sas loÒali kë laqo phuro sas mulo thaj uÒtilo, sas xasardo thaj sas arakhlo.

- Te del o nasvalimos an-e tue, ©he, Lænko, te na khelesa tirephureça, ‡i kana phadol pes i ræt asaimaar! - phendæs i Lìra asaindoj.

Xutili i phuri opre, xutile vi aver phuræ thaj phure thaj khelenasthaj gilabanas thaj vazdelas pes i loÒ pa sæ-l càxre. O kalimos bisterdæsaspesqe kalimasar, ana’ kodja kë-l fŸste pherde ranglæ thaj le ko©akaparne thaj i jag kerenas te na maj dikhœl pes o kalimos trujal lene.Astarde te khelen vi ël tërne, vi ël tiknorre, astarde te khelen savorretrujal i jag. I jag lolærelas lenqo muj savo sas pherdo loÒ. Le grasta thajle xera durærdesas pes le caxrenar, le ‡ukela ankalavenas penqe dandaangl-ël kol-aver mardindoj pen pe-l kòkala arakhle.

O Bakro thaj i Màra naÒle telal le xuluva le caxrenqe, naÒle duran-o kalimos la rætæqo, dur sar sode ©hudesa le bareça. I ©hej izdralasdaraar, izdralas thaj ©i phenelas khan©, khan©. Dikhlæs p-o Bakro thajastardæs te rovel.

- Mudaren ame-l rroma, mudarel ame murro dad!

44

Page 45: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Întunericul s-a a∂ternut Úndat‹ peste ∂atr‹, mai repede ca oricând.Focurile au fost f‹cute, jarul s-a l‹sat repede, pentru c‹ lemnele erauuscate. Fiecare cort avea focul lui ∂i Ún jurul acestuia erau familia ∂ib‹trânii acelei familii. Câinii nu mai fugeau, ca Ún celelalte nop†i, printrecorturi; acum se odihneau lâng‹ vatra focului, lâng‹ st‹pânii lor. Câiniifamiliei st‹teau acum cumin†i ∂i mul†umi†i de carnea ∂i pl‹cintele carec‹deau din mâinile femeilor; câinii mâncau ∂i d‹deau bucuro∂i dincoad‹.

Zilele de Sfintele Pa∂te aduseser‹ Ún ∂atr‹ mult‹ voie bun‹, mult‹friptur‹, mult‹ b‹utur‹ ∂i mult‹ bucurie.

În ∂atr‹ vedeai peste tot culori de ro∂u, albastru ∂i verde. Sepuneau mese bogate cu mâncare ∂i b‹utur‹, mult‹ friptur‹ ∂i multe ou‹ro∂ii ca sângele de porumbel. B‹rba†ii erau Ún pantaloni largi cu multecre†uri pe ∂olduri ∂i cu panglici multicolore. Pantalonii se f‹ceau dinvelur‹ ro∂ie, neagr‹ sau verde iar vestele la fel; ∂i vesta era plin‹ depanglici ∂i nasturi de toate culorile.

- S‹ dea n‹dr‹voii Ún voi, mo, treab‹ am f‹cut pân‹ Ún Pa∂te, ammâncat, am b‹ut, dar de cântat n-am cântat; de jucat n-am jucat! - zisemo∂ Diloda, ridicându-se de lâng‹ vatra sa, jucând ∂i b‹tând din palme.Râdeau babele de el, dar râdeau ∂i tinerii, Úns‹ mai mult râdea Leanca -nevasta lui; era bucuroas‹ c‹ mo∂ul ei era mort ∂i a Únviat, fusese pierdut∂i a fost g‹sit.

- S‹ dea boala rea Ún tine, Leanco, dac‹ n-oi juca cu mo∂ul t‹upân‹ o cr‹pa noaptea de râs! - a zis Lira vesel‹.

S‹ri baba Ún sus, mai s‹rir‹ ∂i alte babe ∂i al†i mo∂i ∂i prinser‹ s‹joace. ∆i jucar‹ ∂i cântar‹ de r‹suna ∂atra. Întunericul uitase parc‹de-ntunecimea lui, c‹ci fustele colorate, nasturii albi ∂i focul f‹ceau s‹nu se mai vad‹ Úntunericul din jurul lor.

Au Únceput ∂i tinerii s‹ joace, s-au prins ∂i copiii mai mici, auÚnceput jocul cu to†ii pe lâng‹ vatra focului. Focul le dogorea fe†elevesele, pline de voie bun‹. Caii ∂i m‹garii se Úndep‹rtaser‹ de ∂atr‹;câinii mârâiau unii la al†ii din cauza oaselor g‹site. Bacro ∂i Mara aufugit pe sub poalele cortului, departe, Ún largul Úntunericului, departe câtai arunca o piatr‹. Fata tremura de fric‹, tremura ∂i nu zicea nimic, nimic.Se uit‹ la Bacro ∂i Úncepu s‹ plâng‹.

- Ne omoar‹ ∂atra, ne omoar‹ buliba∂a!

45

Page 46: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

O Bakro læs la an-e angali; læs les an-e angali vi i Màra.Izdranas liduj jekh an-i angali le kol-averesqi. O Bakro kamlæs te©umidel la pe-l pororræ, thaj i ©hej dæs les jekh pa o muj, palal kodjaspidæs les thaj naÒli an-e pesqi càxra. O Bakro a©hilo kòrkorrro. Rujas,khoslæs pesqe jakha thaj amboldilo vi vow an-e pesqi càxra. O majbaro Mihàj, matilosas, khelelas vi vow, tha’ khan© ©i anklelas lesqemiÒto, ambraldelas pes thaj perelas paÒal i jag.

- Kaj sanas, mŸrri ©hej, kaj sanas?I ©hej ©i phendæs khan©, pala’ so phendæs lesqe kovlorres:- Kathe paÒal i jag, ©i gelem khanikaj, kathe sŸmas dad!e, kathe, te

merav me!O baro Mihàj loÒajlo, an-e lesqe jakha dikhœlas pes i loÒ,

patæjasas so phendæsas lesqe i Màra. - Khel, Mar!e, khel kë sŸ baro d„s, te loÒarel pes vi i jag anar tue

thaj vi me te loÒarav man, khel, mŸrri Mar!e.I Màra dikhlæs p-e pesqi dej thaj phendæs laqe:- Dej!e, te merav te na gilabasa mança, te aÒundœl pes Òukar, te

aÒunel o kan thaj o ilo te khelel, ©he’!Laqi dej, i rromni le bare Mihajesqi, i Soròka, sas jekh ‡uvli thuli,

bare tikurença thaj kale balença sar o por la kunrungaqo, kalœrri, tiknejakhença asajas thaj dikhlæs pes Màra. O baro Mihàj xatærdæsas kë kamelte gilabel thaj te khelel. PaÒa’ lenqi càxra sas i càxra le Dilodasqi. ODilòda gilabalas jekh purani gili, aÒundi kaar lesqi dej, i Savèta; i Savètamulisas dë but vrjàma, sas la jekh baro nasvalimos, savesqe ël rromaphenen lesqe ©uja. I gili sas prin‡andi le phurenar, tha’ maj sæ ‡anensasla.

‘‘P-o kodo plaj, o zèleno∑ukar khelimo’ rromano!Athadilem thaj kheldem,Maj baro la‡av kerdem!’’I Soròka kamelas te gilabel, tha’ læsas la i mol thaj i ‡uvli peli

paÒal i jag. O baro Mihàj pelosas vi vow paÒa’ lae. I jag mulisas thaj i©hej a©hawdili suti vi voj paÒa’ laqi dej.

Kerdœlas pes o d„s.

46

Page 47: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Bacro a luat-o Ún bra†e; l-a Úmbr‹†i∂at ∂i fata. Tremurau amândoi Únbra†e. Bacro vroia s-o s‹rute pe codi†e, dar fata-i d‹du o palm‹; apoi i-adat un brânci ∂i a fugit Ún ∂atr‹. Bacro a r‹mas singur. A plâns, ∂i-a ∂tersochii ∂i-a revenit ∂i el Ún ∂atr‹. Buliba∂a se Úmb‹tase, juca, nimic nu-i maiie∂ea bine; se cl‹tina ∂i c‹dea pe lâng‹ foc.

- Unde ai fost, fato, unde ai fost?Fata t‹cu, apoi cu vocea schimbat‹ Úi zise:- Aici, lâng‹ foc, o palm‹ de p‹mânt n-am plecat de aici, tat‹, aici

am fost, s‹ mor eu tat‹, aici am fost!Buliba∂a se Únveseli, se citea Ún ochii lui bucuria. Crezuse ce spu-

sese Mara.- Caut‹ ∂i joac‹ ∂i tu, Maro, c‹-i mare s‹rb‹toare, s‹ se bucure

focul de tine ∂i s‹ m‹ bucur ∂i eu de tine. Caut‹ ∂i joac‹, Mara mea!Mara s-a uitat la mama ei ∂i i-a zis:- Mam‹, mam‹, s‹ mor de n-oi cânta ∂i tu cu mine, s‹ se aud‹

frumos, Úncât urechea s‹ aud‹ ∂i s‹ joace inima, f‹, mam‹!Mama ei, Soroca, nevasta buliba∂ei Mihai, o femeie gras‹, cu

∂oldurile mari ∂i p‹rul negru ca pana corbului, ∂aten‹, cu ochii mici ∂ifa†a rotund‹, a râs ∂i s-a uitat la Mara. Buliba∂a Ún†elesese c‹ are chef decântat ∂i de jucat. Lâng‹ cortul lor era cortul lui Diloda. Diloda Úngânaun cântec b‹trânesc, auzit de la mama lui, Saveta. Saveta murise demult,de o boal‹ grea numit‹ de ∂‹trari cium‹. Cântecul era cunoscut deb‹trânii ∂atrei, era, de fapt, ∂tiut de mai toat‹ ∂atra.

“P-o kodo plaj, o zèleno,∑ukar khelimo’ rromano!Athadilem thaj kheldemMaj baro la‡av’ kerdem!“ Soroca vroia s‹ cânte, dar b‹utura o apucase ∂i femeia c‹zuse jos,

lâng‹ foc. Buliba∂a c‹zuse lâng‹ ea, focul se stinsese ∂i fata, obosit‹ ∂iea, s-a culcat lâng‹ mam‹-sa.

Se cr‹pa de ziu‹.

47

Page 48: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rrom maj denas dùma phares thaj beÒenas lindrale paÒal i jag.I jag mulisas, le ‡ukela sovenas vi von paÒal i jag. Avri kerdilosas pes d„smiÒto. Le kalorre manuÒa ©i sutesas sa-i ræt. Le bare ©heja uÒtilesas thajgelesas ka-i xaning te anen paj, paj Òudro, sar phenesas le phure. Andineo paj thaj thowde les paÒal i jag, dine drom le grasten te ‡an ka-i ©ar.Gele-ar le grasta, gele-ar vi ël ‡ukela, gele-ar vi ël ©have vi ël ©heja.I ©ar n-as dur le caxrenar. Le ©have khelenas ‘‘cùrka’’, jekh khelimosbut prin‡ando lenar. O baro muj thaj le akuÒimata sa barœnas. AkuÒenaspen, spidenas pen thaj asanas.

Le ©heja prastenas pen jekh avera, kodoja savi sas astardi trëbulaste lel an-e zëja la kol-avera.

O kham vazdæsas pes opre thaj phabarelas zuralas; le ©hejaa©hawdile anar kajti khelimos, gele-ar ©oræl paÒa-l ©have, gele-aran-ël bòzi. O paj savo avilosas pa-l càxre cirdæsas pes thaj othe an-ëlbòÂi sas jekh kidimos baro pajesqo. I Màra la Muraça, la Sibæça thaj laLulaça ©hute pen an-ël bòzi.

- Te na dikhen amen-l ©have! BeÒ Sìbi - phendæs i Màra la Sibæqe.- So keren? - pu©hlæs i Sìbi asaindoj.- Ame najoas, thaj maj palal ankhlæs ame thaj najos vi tu, thaj

arakhas tut ame, miÒto? - phendæs laqe i Màra.I Sìbi asajas thaj Òundæs pes muj an-e laqo asaimos, pala’ kodova

thowdæs o vast p-o muj thaj atärdili. ¢hute pen an-o paj, najosarde penan-e nangi mortî, asanas thaj khelenas pen an-o paj, naÒelas jekh palai kol-aver; kodoja savi sas astardi sas ©hutini le Òereça an-o paj. I Sìbixutili vi voj an-o paj, bisterdæsas so thaj sar dinesas dùma maj anglal.

O Bakro thaj o Ilàrie dikhenas pala’ lene, thowdine pen përanathaj dikhenas maÒkar le bòzi. Dikhenas liduj thaj asanas.

- Bezexa! - phendæs o Ilàrie, dikhlæm kadale nange kurungræn, te‡anena-l rroma, mudarena amen!

- Bezexa, bezexa, nange ©heja! - phendæs o Ilàrie asaindoj.- A©h bange!a, a©h, aÒunen ame-l ©heja thaj mudaren amen

barrença - phendæs o Bakro loÒalo.- Dikhlæm kadala nange kunrungræn, mo, ©i maj ‡al amenqe miÒto

ad„s! - phendæs o Ilàrie asaindoj.

48

Page 49: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

∆atra mai sporov‹ia ∂i mai mo†‹ia lâng‹ foc. Focul se stinsese,câinii dormeau ∂i ei pe lâng‹ vatr‹. Afar‹ se luminase bine. Oache∂ii∂atrei nu dormiser‹ mai toat‹ noaptea. Fetele mari se sculaser‹ ∂iplecaser‹ la fântân‹ s‹ aduc‹ ap‹, ap‹ proasp‹t‹ ∂i curat‹, cum ziceaub‹trânii. Au adus apa ∂i au l‹sat-o lâng‹ foc, au dat drumul cailor la iarb‹.Au plecat caii, au plecat ∂i câinii, au plecat ∂i b‹ie†ii, au plecat ∂i fetele.P‹∂unea nu era departe de corturi. B‹ie†ii jucau †urca, un jocbinecunoscut de ei; zarva ∂i Únjur‹turile erau din ce Ún ce mai mari. SeÚnjurau, se Úmpingeau ∂i râdeau.

Fetele se alergau una pe alta, cea prins‹ trebuia s-o ia Ún cârc‹ pecealalt‹.

Soarele se ridicase ∂i razele lui dogoreau din ce Ún ce mai tare.Fetele obosite de joac‹ au plecat de lâng‹ b‹ie†i, s-au dus Ún tufi∂. Apacare inundase ∂atra se retr‹sese ∂i acolo, Ún tufi∂, era o b‹ltoac‹ mare deap‹. Mara cu Mura, cu Sibi ∂i cu Lula au intrat Ún tufi∂.

- S‹ nu ne vad‹ b‹ie†ii! Stai Sibi! - a zis Mara lui Sibi.- Ce face†i? - a Úntrebat Sibi râzând.- Noi ne sc‹ld‹m ∂i pe urm‹ ie∂im noi ∂i intri ∂i tu ∂i te p‹zim noi

- zise Mara.Sibi râse zgomotos, apoi puse mâna la gur‹ ∂i t‹cu.Au intrat Ún ap‹ ∂i s-au sc‹ldat Ún pielea goal‹. Râdeau ∂i se jucau

Ún ap‹, se alergau una pe cealalt‹ ∂i apoi cea prins‹ era b‹gat‹ la fundulapei. Sibi s‹ri ∂i ea Ún ap‹. Uitase de ce ∂i cum se Ún†eleseser‹ mai Únaine.

Bacro ∂i Ilarie le urm‹riser‹. Se a∂ezaser‹ pe burt‹ ∂i priveauprintre tufi∂uri. Se uitau amândoi ∂i râdeau.

- P‹cate! - zise Ilarie. Am v‹zut fetele astea goale, dac‹ afl‹ ∂atrane omoar‹!

- P‹cate curate - fete dezbr‹cate! A zis Ilarie râzând.- Taci, strâmbule, taci, aud fetele ∂i ne omoar‹ cu pietre, zise Bacro

bucuros.- Am v‹zut ciorile astea goale, mo, n-o s‹ ne mai mearg‹ bine

ast‹zi! - zise Ilarie râzând.

49

Page 50: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le ©heja Òaj kë xatærde kë varekon dikhel len ©oræl thaj ©i majavilæs lenqe te maj khelen penqe. I Mùra, jekh ©hejorri deÒupan‡eberÒene, sas miÒto barærdi thaj avelas laqe but te khelel pesqe. Sas jekhzumavimos anar o Bakro thaj o Ilàrie.

Le ©have gele-ar thaj gele-ar vi le ©heja; ©i ‡anenas kë dikhlæslen varekon. Ankliste anar o paj, xurædile thaj avile an-ël càxre le©havorrença. Amboldile legrastença thaj le xerençakaar i ©ar. O khamvazdilosas but, opral le càxre.Sas Òukar avri thaj vi le rromsas loÒale. Akana, Patradæe,©i maj kidenas pen savorre,swàko jekh rrom beÒelaspesqe manuÒença, ka pesqiskafìdi, thaj kana sa sasgätime, le murÒa lenas pojekh valin molæça thaj ‡anaska-l kol-aver càxre thajbeÒenas ka lenqi skafìdi, tha’©i xanas p-o cæjlimos lenas pojekh valin molæça thaj ‡anaska-l kol-aver càxre thajbeÒenas ka lenqi skafìdi, tha’©i xanas p-o cæjlimos, lenaspo jekh kotororro mas pekothaj denas muj:

- Baxt, but baxt, love,©hava!len.

Atùn©, i ‡uvli anarkodoja càxra cipilas thajkhelelas trujal lene.

‘‘- Sode bal sŸ p-o Òero,Kajti love an-o gono!’’ Le murÒ marenas an-ël vasta thaj phenesas:‘‘- Gàlbeni but, grast zurale!’’

50

Page 51: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Fetele parc‹ sim†ir‹ c‹ sunt urm‹rite ∂i le pieri astfel pofta dejoac‹. Mura, o feti∂can‹ de patrusprezece ani, era bine dezvoltat‹ ∂i aveamult‹ poft‹ de joac‹. Era o ispit‹ ∂i pentru Bacro ∂i pentru Ilarie.

B‹ie†ii plecar‹ ∂i au plecat ∂i fetele. Nu ∂tiau c‹ au fost urm‹rite.Au ie∂it din ap‹, s-au Úmbr‹cat ∂i au venit Ún ∂atr‹ Úmpreun‹ cu cârdul deb‹ie†i. S-au Úntors cu caii ∂i m‹garii de la p‹scut. Soarele se ridicase sus,

sus, deasupra corturilor. Afar‹ era frumos, iar

∂atra era mul†umit‹. Acum,de Pa∂te, nu se mai strângeaugr‹mad‹, fiecare st‹tea lamasa lui ∂i când toate eraupreg‹tite, b‹rba†ii luau câte osticl‹ de vin ∂i se duceau lacelelalte corturi ∂i se a∂ezaula mas‹, dar nu mâncau pes‹turate; luau câte o buc‹†ic‹de friptur‹ ∂i strigau:

- Baxt, but baxt, love,©havalen!

Atunci femeia dincortul respectiv †ipa ∂i juca Únjurul lor:

- Sode bal sŸ p-o Òero,Kajti love an-o gono!B‹rba†ii b‹teau din

palme ∂i ziceau:- Gàlbeni but, grast

zurale!

51

Page 52: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Kana denas muj le murÒa, i ‡uvli anar kodoja càxra anelas thajthowlas p-i skafìdi o sumnakaj thaj le sàlbe sumnakutne kaar i korr, leangrustæ thaj sa so sas la sumnakaj an-e laqi càxra.

¢horelas pes mol pa o sumnakaj savo sas p-i skafìdi. Kingærelaspes molæça vi o vast la ‡uvlæqo thaj o vast laqe rromesqo, k-aÒti te avenlen bari baxt.

Pala’ kodoja, le murÒa ‡anas le drobojeça ka-aver càxre. An-ël càxre denas muj thaj gilabanas ‡i kana mukhelas pes i ræt

pa lenqe càxre.O sumnakaj sas kingo molæça thaj sas kingo vi o wurdon vi ël

grasta savorrenqe. Orikaj sas nùma’ la©ho kamimos, khonik ©i maj xalæspes khanikaça thaj ni© le ‡ukela ©i maj mardesas pen p-o xamos ana’kodja kë sas ©ajle. ¢ajle sas vi ël grasta. Sa-i lùmja sas loÒali. Kerde jekhbari jag, bu©hli i jag la Patradæqi. Kidine pen savorre. Le ©have sovenaspaÒal i jag thaj le ‡uvlæ khelenas, khelenas vi ël murÒa, vi ël tërne, vi ëlbare ©heja. Gilabanas thaj marenas anar vasta. I Dùda khelelas leBërkulikaça, o maj baro anar GòrÂo - jekh murÒ baro thaj thulo. Saspharo ka-o khelimos, tha’ lesqi vòrba thaj lesqi loÒ pherenas le rromloÒaar. LoÒale sas vi ël kol-aver bare le rromenqe; vi ël ‡uvlæ sas loÒaleanar lesqi loÒ. O Dilòda sas o maj biloÒalo thaj savo beÒelas pesqe majrigae; beÒelas paÒal i jag thaj phagelas kaÒtorre thaj tholas len p-i jag.Sæ-l rroma a©hawdile but, ana’ kodoja kë kheldesas but, pilæs pes but,gilabajas pes but. Gele-ar po jekh lokhes, lokhorres po swàko jekh kapesqi càxra, swàko ©hutindoj pes an-e pesqe porale pèrini thaj sutæs.

I bari jag ©i mulisas; le valina molæqe thaj le rakiaqe sas ©u©e paÒali jag. Le ‡ukela matilesas vi von, tha’ na pimasar, tha’ anar kajti maspeko thaj guglimata, Òukre pipär©i thaj sarme. An-ël càxre aÒunelas pesnùmaj sar sovenas le phure, sar denas ©ikh le grasta palal le wurdona. IMàra sutæsas p-o jekh lolo, baro Òerand. O Mihàj thaj lesqi rromnisovenas paÒal i jag. O Bakro an-e kodoja ræt ©i phandadæs jekh jakh;gŸndilas pes ka-i Màra; dikhlæsas la miÒto ka-o naimos: ‘‘sas Òukar i©hej‘‘. Tha’ soça te kinel la? O Bakro sas ©orro - nango thaj n-as sar teprandel pes laça. I lè‡a le rromenqi sas lè‡a thaj n-as sar te nakhel pes palae. O Bakro gŸndilas pes:

‘‘ - Te naÒav laça! Tha’ kaj te naÒav?’’ O baro Mihàj sas kë arakhelles vi anar i xŸv le sapesqi. ‘‘Kaj thaj so te kerav?’’

52

Page 53: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

La strig‹tul b‹rba†ilor, femeia gazd‹ aducea Ún farfurie aurul care-l avea ∂i salbele de la gât, inelele ∂i tot aurul pe care-l avea.

Se turna vin peste aurul din farfurie. Se uda cu vin ∂i mâna femeii∂i a b‹rbatului ei, semn de noroc.

Apoi, b‹rba†ii plecau la cortul urm‹tor. În corturi, ∂‹trarii †ipau ∂icântau toat‹ ziua pân‹ se l‹sa noaptea peste ∂atr‹.

Aurul era udat cu vin ∂i a fost udat‹ ∂i c‹ru†a ∂i caii ∂i cortulfiec‹rui rrom din ∂atr‹.

Peste tot era numai voie bun‹, nimeni nu s-a mai certat ∂i nicicâinii nu se certaser‹ pe mâncare, fiindc‹ erau s‹tui. S‹tui erau ∂i caii.Toat‹ lumea era mul†umit‹. Au f‹cut un foc mare, numit focul Pa∂telui.S-au adunat cu to†ii. Copiii se Úntindeau pe lâng‹ foc ∂i femeile jucau,jucau ∂i b‹rba†ii, jucau ∂i tinerii, jucau ∂i fetele mari. Cântau ∂i b‹teau dinpalme. Duda juca cu B‹rculic‹, buliba∂a din Gorj - un b‹iat mare ∂i gras- era greoi la joc, dar vorba ∂i veselia lui umpleau ∂atra de bucurie.Bucuro∂i erau ∂i ceilal†i buliba∂i. ∆i femeile ∂atrei erau bucuroase debucuria lui. Diloda era mai trist ∂i mai retras de ∂atr‹; sta lâng‹ foc ∂irupea surcele ∂i le punea pe foc. ∆atra obosise pentru c‹ a jucat mult; s-a b‹ut mult, s-a cântat mult. Au plecat Úncet, Úncet fiecare la cortul lui,fiecare intrând Ún dunele de fulgi ∂i a adormit.

Focul mare nu se stinsese, sticlele de vin ∂i †uic‹ goale erau pelâng‹ vatra focului. Câinii se Úmb‹taser‹ ∂i ei dar nu de b‹utur‹, ci deatâta carne fript‹ ∂i pl‹cinte, gogo∂i ∂i sarmale. În ∂atr‹ se mai auzea doarsfor‹itul b‹trânilor ∂i forn‹itul cailor Ún spatele c‹ru†elor. Mara adormisepe o perin‹ mare, ro∂ie. Mihai ∂i nevasta lui erau adormi†i pe lâng‹ foc.Bacro Ún noaptea aceea nu a dormit o clip‹; se gândea la Mara; o v‹zusebine la sc‹ldat, era frumoas‹ fata! Dar cu ce s-o cumpere? Bacro eras‹rac lipit ∂i nu putea s‹ se Únsoare cu ea. Legea ∂atrei era lege ∂i nu puteafi Únc‹lcat‹. Bacro se gândea:

- S‹ fug cu ea! Dar unde s‹ fug? Buliba∂a Mihai Úl g‹sea ∂i-n gur‹de ∂arpe. “Unde ∂i ce s‹ fac?“

53

Page 54: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Anklisto anar i càxra. Le jaga mulesas, le càxre mænas nange, sa-ilùmja sovelas, sovenas vi le grasta, vi ël ‡ukela. Nùma’ o Bakro ©isovelas, ©hutæsas pes an-e lese jekh ‡ungalo dùxo thaj n-aÒti sovelas.Dæs anre, an-i càxra thaj ©hutæs pes an-ël porale pèrini.

- ‘‘Khonik ©i aÂutil ma!’’ - phendæs vow. Nùma’ le gàlbi d-aÒtin teaÂutil man, tha’ kaar te lav len? Te ©orav? Mudarel man-l càxre! Tha’kana? Akana or ©ijekhvar? ¢i ‡anav so kerava kë bi la Maraqo n-aÒtitraisarav. ‘‘

Dikhelas la paÒa’ lese, patælas kë sŸ lesqi thaj n-aÒti mukhelas late avel avresqi. Læs les i lìndri, dikhlæs an-o suno kë i Màra sas borœrrithaj n-as ©hej bari thaj varekon biprin‡ando marelas la; i Màra rovelasthaj sæ sas len vareso laça. O Bakro rovelas tha’ n-aÒti skäpilas la anaro vast kodolesqo savo marelas la, pala’ kodoja dæs muj zurales anar ilìndri:

- Na, na, na, naaaaa …! Mudarav tumen savorren, mukhen la, namaj maren la, kë mudarav tumen!’’

Sæ aÒundine sar vow dæs muj. Lesqe dada uÒtile darane thajthowdine o vast pe lese, phendidoj:

- So kerdæn, xav tiro… So kerdæn, kon darawdæs tut-pu©hlæs leslesqi dej, i Lùla.

I Lùla sas jekh ‡uvli u©i, le bal sar le angrustæ thaj bu‡andi an-esa-l butæ. Le Bakros læsas les le paja daraar.

- Mukhen ma’ - phendæs o ©havo xolæriko.- Sosar, mo, Bakro, sosar? - phendæs vi o dad lesqo, o Ùrda. Kadova sas jekh thulorro manuÒ thaj n-as u©o; sas les but zor an-e

pese, sa ‡anenas les daraar.- Na, mo, dad!e, dikhlem jekh suno ….- So dikhlæn an-o suno? - phendæs i Lùla kamindoj te ‡anel vi voj.- Kerdœlas pes ke marelas tumen, vi tut vi le dades, o baro Mihàj

thaj me ankalawdem tumen anar lesqo vast.’’- Sune, muro ©hav sune, na dikh pe lene! - phendæs i ‡uvli; o

Mihàj ©i marel amen, ame ©i keras nasul khanikasqe thaj o Mihàj kamelamen but.

- Mo, bengalé!a, mo, soves kë thowav i xaravli p-e tiri bul, sov këkerdæn man la‡avesar, ‡anen sæ-l rroma tuar!

54

Page 55: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

A ie∂it afar‹ din cort. Focurile se stinseser‹, ∂atra p‹rea pustie,lumea toat‹ dormea, dormeau ∂i câinii, dormeau ∂i caii. Numai Bacro nudormea, intrase un duh r‹u Ún el ∂i nu putea dormi. Intr‹ Ún cort, apoi seb‹g‹ Ún duna de fulgi.

- Nimeni nu m‹ ajut‹! - zise el. Galbenii sunt ajutorul meu, dar deunde s‹-i iau? S‹ fur? M‹ omoar‹ ∂atra. Dar când? Acum ori mai târziu?Nu ∂tiu ce-oi face, c‹ f‹r‹ Mara nu pot s‹ tr‹iesc!

O vedea lâng‹ el, credea c‹-i a lui ∂i nu putea s‹ se lipseasc‹ deea. L-a furat somnul ∂i a visat c‹ Mara era mireas‹ ∂i nu era fat‹ mare ∂io b‹tea cineva necunoscut de ∂atr‹. Mara plângea ∂i toat‹ ∂atra eraÚmpotriva ei. Bacro plângea ∂i el, dar nu putea s-o scape din mâna celuicare o b‹tea. Apoi a †ipat tare Ún somn:

- “Nu, nu, nu, nuuuu!“. “V‹ omor pe to†i, l‹sa†i-o, n-o mai bate†i,c‹ v‹ omor!“

Toat‹ ∂atra a auzit †ip‹tul lui. Mama ∂i tat‹l s‹u s-au sculat ∂i aupus mâna pe el, speria†i, zicând:

- Ce f‹cu∂i, mânca-†i-a∂..., ce f‹cu∂i, cine te-a speriat? - l-a Úntrebatmama lui, Lula.

Lula era o femeie Únalt‹, cu p‹rul cre†, usc‹†iv‹, dar priceput‹ Úntoate. Bacro era transpirat de sperietur‹.

- L‹sa†i-m‹! - a zis b‹iatul sup‹rat.- De ce m‹, Bacro, de ce? - zise ∂i tat‹l lui, Urda. Acesta era un

om gr‹su† ∂i scund; avea mult‹ putere Ún el, to†i Úi ∂tiau de fric‹.- Nu, mo, tat‹, am visat un vis .... - Ce vis? - a zis Lula curioas‹.- V‹ b‹tea, ∂i pe tine ∂i pe tata, buliba∂a Mihai ∂i eu v-am sc‹pat

de el.- Vise maic‹, vise! Nu le b‹ga Ún seam‹! - zise femeia. Mihai nu

ne bate pe noi, c‹, slav‹ Domnului, noi nu facem r‹u la nimeni ∂i Mihaine iube∂te.

- Mo, bengalea, dormi, c‹ pun cureaua pe curul t‹u, dormi c‹ m‹f‹cu∂i de ru∂ine! ∆tie toat‹ ∂atra de tine. B‹iatul t‹cu ∂i nu mai scoase ovorb‹.

55

Page 56: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

O ©havo ©i maj phendæs khan©.Nakhli sìgo i ræt, maj sìgo sar nijekhvar. Le phuræ gele-ar anar

o gav, le murÒa a©hile ka-l càxre, kë maj sas len te maj pien thaj te majxan; le grasta ©i maj gelesas ka-i ©ar, le phure pilesas but, maj but sarpilesas an-ël kol-aver rætæ. Dukhalas len o Òero thaj ©i maj avelas lenqete xan or te pien. Le tërne ©heja vatinas pen jekh avræe kë ©i maj d-aÒtinpunrenar anar kajti beÒlimos an-e punrene thaj kajti khelimos. ODilòda ‡anelas kë sŸ lesbaro pharimos lerromença, le barença saveavilesas pesqe caxrença.Sas phares te putarel iphumni, maj pharo sarnakhlesas le jekh Òel berÒasave sas len. Le rrom‡anenas kë pala’ jekh ÒelberÒ o Dilòda d-aÒtilas teparuvel i lè‡a lenqi. Konareselas ka jekh Òel berÒ,kodova d-aÒtilas te paruvellenqi lè‡a. AÂukerde butvrjàma kadova butî, tha’khonik n-aÒti areselas këjekh Òel berÒ.

Le bare le rromenqeavile lese thaj pu©hle les:

- So, phenes, mo,anes vareso nevo an-iamari lè‡a?

O Dilòda cirdæsphares pesqo gi, dikhlæs p-elene, tha’ ©i phendæs lenqe khan© sar kana ©i aÒundæs khan© anar lenqedùme. Kidine pen but trujal o phuro, but kamenas te dikhen so phenelalenqe, thaj so anela lenqe nevo an-ël càxre.

- ¢i ‡anav so kerasa, tha’ maj beÒen xancŸ, kë akana sŸ amen leÒere pherde mol thaj ©i gŸndisaras miÒto - phendæs o Dilòda xolæriko.

56

Page 57: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

A trecut repede noaptea, mai repede ca niciodat‹. Babele au plecatprin sate, b‹rba†ii au r‹mas la corturi, c‹ mai aveau de b‹ut ∂i de mâncat;caii nu mai plecaser‹ la iarb‹, b‹trânii b‹user‹ mult, mai mult decâtb‹user‹ Ún celelalte nop†i. Îi durea capul ∂i nu le mai ardea de mâncat saub‹ut. Tinerele fete se v‹itau una alteia c‹ nu mai pot de picioare de atâtastat ∂i jucat de s‹rb‹tori. Diloda ∂tia c‹ are mare necaz cu ∂atra, cubuliba∂ii ∂atrei; era greu s‹ deschid‹ rana, mai greu decât trecuser‹ cei o

sut‹ de ani pe care Úi avea.∆atra ∂tia c‹ dup‹ o

sut‹ de ani, Diloda puteas‹ schimbe legea lor. Cineajunge la o sut‹ de ani,putea s‹ modifice legea∂atrei. Au a∂teptat multtimpul acesta, dar nimeninu putuse s‹ ajung‹ lavârsta aceasta de o sut‹ deani.

Buliba∂ii au venit lael ∂i l-au Úntrebat:

- Ce zici, mo,schimbi ceva Ún legeanoastr‹, ai ceva pentrunoi?

Diloda oft‹. Se uit‹la ei, dar nu le zise nimic,nimic ca ∂i când nu l-ar fiinteresat nimic din spuselelor. Se adunaser‹ mul†i Únjurul b‹trânului; eraucurio∂i s‹ vad‹ ce le va

spune ∂i ce va aduce nou Ún ∂atr‹.- Nu ∂tiu ce vom face, dar mai sta†i, c‹ acum avem capetele pline

de b‹utur‹ ∂i nu gândim bine - zise Diloda nec‹jit.

57

Page 58: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Te aven vi ël phuræ, te aven sæ anar o gav thaj dasa dùma maj p-iræt, maj pe-l ©exraja thaj p-o ©honuto - phendæs o phuro ∑oÒoj le kol-avere barenqe.

O Dilòda dæs anar o Òero thaj dikhlæs trujal. Maj trëbunas te avenkodola save sas telærde an-o gav.

Le phuræ avile maj sìgo sar avervar, maj sìgo, ana’ kodja kë-lga‡æ, Patradæe, sas maj la©he thaj pherde lenqe gone lole anreça,sarmença thaj molænça thaj rakiaça.

Le rromen sas len xamasqo thaj pimasqo, slàva le Devlesqe! Le©have prastenas angla’ lene thaj le phuræ thonas le gone tele; thonas legone tele vi ël tërne ‡uvlæ. I Lùla, i Lìra thaj i Lùba thaj le ©have saven-aÒti maj aÂukerenas rodenas an-ël bare gone: guglo manro,guglimata, lole anre; lenas le anre thaj pharavenas lenqe Òere asaindoj.Kadja kerenas vi ël tërne ‡uvlæ, vi ël phuræ. Palal kodja, thonas penqegone an-e zëja thaj ‡anas karing le càxre.

O Dilòda avilo angla’ i phuri, asajas thaj falas kë sas loÒalo anarlesqi Lænka. Maj sa o d„s dikhlæs karing o drom savo anelas la ka-l càxre.Bi laqo o Dilòda na-i murÒ, te na avilino lesqi phuri, vow dë but vrjàmasas kë gelino an-i kol-aver lùmja, tha’ lesqi phuri delas les miÒto te xalthaj sovlærelas les an-ël porenqe pèrini thaj ivene tatærelas lesqe guglirakìa. O Dilòda pelas thaj sovelas, sovelas vi i Lænka paÒa’ lese. Butkamelas la, tha’ ©i sikavelas pesqo kamimos angla’ lae; kadja kerdæspes i Lænka xarani thaj butekerni thaj la©hi ka-o ilo.

Kana o Dilòda kerelas but thaj marelas le ©okanoça, i Lænka avelasthaj anelas lesqe xamasqo thaj pimasqo thaj o Dilòda sas loÒalo laar;kadja barærdæs voj pesqe ©haven thaj pesqe jekh Òel thaj pan‡vardeÒeunukuren thaj pale’ unukuren.

Sæ but aÂukerenas. Nakhlisas i Patradî thaj akana le rromaÂukerenas te dikhen so phenelas o phuro Dilòda. Nesave phure tradinele Dilodasar akhardesas sa-l rromen ka-o sfàto. O kidimos kadowa saso sfàto le phurenqo thaj le maj barenqo. Le ©have, le murÒa thaj le ‡uvlækidinisajle trujal i jag; thonas kaÒt p-i jag thaj i jag kerdili bari. O Dilòdakidæs pes paÒal i jag, rodindoj te tatærel pesqe sane punre thaj balale.Phabolas an-e pese thaj gŸndilas pes sar te kerel te na anklel zan. Lerrom pienas duvàno. Pienas duvàno vi ël murÒa, vi le phuræ vi le terne.Khonik ©i ‡anelas so phabolas an-o Dilòda. Kerenas jag thaj ©ijekh ©imaj phenelas khan©.

58

Page 59: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- S‹ vin‹ ∂i babele, s‹ vin‹ to†i din sat ∂i vom vorbi mai pe noapte,mai pe stele ∂i pe lun‹, a zis mo∂ ∆o∂oi celorlal†i buliba∂i.

Diloda d‹du din cap ∂i privi Ún jur. Mai trebuiau s‹ vin‹ cei pleca†iprin sate.

Babele au venit mai repede din sat decât alt‹dat‹, mai repede,deoarece femeile din sat, de Sfintele Pa∂te, au fost mai bune, mai miloase∂i le-au umplut desagii cu ou‹ ro∂ii, cozonac ∂i sarmale, sticle cu vin ∂i†uic‹.

∆atra avea de mâncat ∂i de b‹ut, slav‹ Domnului! Copiii alergauÚnaintea lor ∂i babele puneau desagii jos. Puneau desagii ∂i cele tinere.Lula, Lira ∂i Luba ∂i copiii, ner‹bd‹tori, c‹utau Ún desagii mari: cozonac,ou‹ ro∂ii ∂i pl‹cinte; luau ou‹lele ∂i ciocneau Úntre ei ∂i râdeau, ciocneau∂i babele, ciocneau ∂i tinerele Úntre ele. Apoi Ú∂i puneau desagii Ún spinare∂i mergeau spre ∂atr‹.

Diloda a venit Únaintea b‹trânei; zâmbi ∂i p‹ru mul†umit de Leancalui. Mai toat‹ ziua se uitase Ún drumul ei; f‹r‹ ea Diloda nu e b‹rbat, dac‹n-ar fi fost b‹trâna lui el era dus demult, dar baba lui Úl hr‹nea bine ∂i Úlculca Ún perini de fulgi ∂i iarna Úi fierbea †uic‹ cu zah‹r. Diloda bea ∂i seculca, se culca ∂i Leanca lui lâng‹ el. O iubea, dar nu-∂i ar‹ta dragosteaÚn fa†a ei. A∂a s-a f‹cut Leanca cuminte ∂i harnic‹ ∂i bun‹ la suflet.

Când Diloda lucra ∂i b‹tea cu ciocanul, venea Leanca ∂i Úi aduceade mâncat ∂i de b‹ut, iar Diloda era mul†umit de ea. A∂a ∂i-a crescut eacopiii ∂i pe cei o sut‹ cincizeci de nepo†i ∂i str‹nepo†i.

To†i erau ner‹bd‹tori. Trecuser‹ Sfintele Pa∂te, acum ∂‹trariia∂teptau s‹ vad‹ ce zice mo∂ Diloda. Câ†iva b‹trâni, trimi∂i de Diloda,chemaser‹ toat‹ ∂atra la divan; divanul Únseamna adunarea b‹trânilor ∂i abuliba∂ilor. Copiii, b‹rba†ii ∂i femeile au f‹cut roat‹ Ún jurul focului.Puser‹ lemne pe foc ∂i focul se f‹cu mare. Diloda se ghemui lâng‹ foc,Únc‹lzindu-∂i picioarele sub†iri ∂i p‹roase. Se fr‹mânta ∂i se gândea cums‹ fac‹ s‹ nu ias‹ de belea. ∆atra fuma. Fumau b‹rba†ii, fumau ∂i babele∂i tinerii cei mai mari. Nimeni nu ∂tia ce gând Úl fr‹mânta pe mo∂ Diloda.F‹ceau foc ∂i t‹ceau cu to†ii.

59

Page 60: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Dilòda, mo, sŸ tut te phenes amenqe vareso, so paruvimata anesamenqe? - phendæs o baro Mihàj.

- Tha, phure!a Dilòda, ame n-aÒti maj traisaras kadja sartraisardæm ‡i akana, amare bare mangen amenqe love thaj ©have but thajbutivar sam marde ivæ! - phendæs o Koro rovindoj. Le rrom phenenaslesqe o Koro, ana’ kodja kë sas les le jakha tikne thaj le phova but thulethaj lùn‡i. O Dilòda ©i læs sàma ka lesqe dùme thaj vi ël kol-aver bare lerromenqe kerde vi von sa kadja. O Dilòda kamlæs te del dùma thajambraldili lesqi ©hib an-o muj thaj ©i phendæs khan©i.

- Phen Dilòda, phen, so kames amenar - phendæs o Mihàj thaj oFàrdi thaj o Bërkulìka thaj o Vicèlo thaj o Bàndi.

- Na maj niker ame kajti!- ∑aj avela maj miÒto te maj gŸndiw ma’ an-o mirro për thaj palal

kodja phenava tumenqe, kana aÂukerdæn ‡i akana, so maj si? Sosar tesigærav ma’ me akana?

- Tha’ phen tha’ jekhvar, kë ‡as-ar thaj ©i maj aÒunas tut!- Tume ‡an-ar, me ©i ‡av-ar, kë krisinisarel man i Òel berÒa savi

pherdem la! - phendæs o phuro cirdindoj phares pesqo dî. Kana a©hen,thaj aÒunen, dikh so sŸ man te phenav:

- Phen, mo, Dilòda, phen!- N-aÒti maj xas dukh, mo, pherdilo o gono, mo, phen! - phen kë

pherdilo o gono, mo! - dine muj savorre-l bare.- Phenen tume, baréa!len, so kerdæn tume anar tumare rroma,

anar amene, te aÒunen sæ, te aÒunel o ©honuto thaj le ©exraja so kerdænan-ël rroma?

- Phen, Mihaj!a, mo, so kerdæn anar tire rroma? - phendæs oDilòda.

- Rroma!len san kathe? - dæs muj o Mihàj.- Kathe sam, xas tiri bul! - dine muj le rrom le Mihajesqe. O baro

Mihàj astardæs te phenel:- Akana Òtar berÒ samas le caxrença an-o gav Gostovä©. Le

manuÒa le gavesqe sas ‡ungale amença, ©hudenas barrença an-eamene thaj denas amenqe jag ka-l càxre. Thaj vi o baro le gavesqo sas‡ungalo amença, sas maj ‡ungalo sar o kalo drab. Kana nakhlæm anar ogav, athärdæs amare wurdona thaj rodelas te lel amaro sumnakaj thaj tedel amenqe jag kaj sa so sas amen. Thowdæm o vast pe-l kile thajmardæm amen lença, kolin ka-o kolin. Me sŸmas angla’ mŸrre rroma, vow‡anel kë ©i cŸrde man rigae.60

Page 61: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Diloda, mo, ai ceva de spus, cum e cu ∂atra, ce schimb‹ri neaduci Ún ea? - a zis buliba∂a Mihai.

- Apoi, mo Diloda, noi nu mai putem tr‹i a∂a cum tr‹im acum!Buliba∂ii cer bani ∂i copii mul†i, iar de multe ori suntem b‹tu†i degeaba!- a zis Chioru plângând.

∆atra Úi spunea Chioru pentru c‹ avea ochii mici ∂i acoperi†i desprâncene groase ∂i lungi.

Diloda nu l-a b‹gat Ún seam‹, nu-l b‹gar‹ Ún seam‹ nici buliba∂ii.Diloda vru s‹ vorbeasc‹, se bâlbâi ∂i nu zise nimic.- Zi, Diloda, zi, ce ai de gând cu noi? - ziser‹ Mihai ∂i Fardi, ∂i

B‹rculic‹, ∂i Vi†elo, ∂i Bandi.- Nu ne mai coace, zi ∂i gata!- Poate e bine s‹ mai gândesc Ún mintea mea ∂i pe urm‹ s‹ v‹ spun

ce gândesc. Nu v‹ gr‹bi†i! Dac‹ a†i avut r‹bdare pân‹ acum, maia∂tepta†i! De ce s‹ m‹ gr‹besc eu acum?

- Dar spune, mo, c‹ plec‹m ∂i nu te mai ascult‹m!- Voi pleca†i, eu nu plec, c‹ m‹ judec‹ suta de ani ce-o am! - zise

b‹trânul oftând. Dac‹ t‹ce†i ∂i asculta†i, iaca, ce am de spus:- Spune, mo, Diloda, spune!- Nu mai putem, s-a umplut sacul, mo, spune! Spune c‹ s-a umplut

sacul! - strigar‹ to†i buliba∂ii.- Spune†i voi, buliba∂ii mei, ce a†i f‹cut pentru noi, pentru ∂atr‹, s‹

aud‹ to†i, s‹ aud‹ ∂i luna ∂i stelele ce a†i f‹cut pentru ∂atr‹!- Zi, Mihai, ce ai f‹cut pentru ∂atra ta? - zise Diloda.- ∆atr‹, e∂ti aici? - strig‹ Mihai.- Aici suntem, mânca-†i-a∂ c..., strig‹ ∂atra lui Mihai. Buliba∂a

Mihai Úncepu s‹ spun‹:- Acum patru ani, am fost cu ∂atra Ún comuna Gostov‹†. Oamenii

satului erau r‹i cu noi, aruncau cu pietre Ún noi ∂i ne d‹deau foc la ∂atr‹.∆i primarul era ∂i el r‹u cu noi, era mai r‹u decât ∂arpele, decât otrava.

Când am trecut prin sat, ne-a oprit ∂i c‹uta s‹ ne ia aurul ∂i s‹ nedea foc. Am pus mâna pe pr‹jini ∂i ne-am b‹tut cu ei, piept la piept. Eueram Ún fruntea ∂atrei, ∂atra ∂tie c‹ nu am dat un deget Únapoi.

61

Page 62: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Kadja sŸ, mo, sŸ ©a©es so me phenav?- ¢a©es sŸ, amaro baro, ©a©es si!Mardæm lene sar ka-o fäsùj. Sas le ga‡e sar le kiræ, thaj ame

samas nùma’ kadæ so dikhen kathe; amare rroma ankliste anar o gav,anar amare ©i mulæs ©i jekh manuÒ, tha’ ni© an-ël ga‡e ©i mule.

- Phen, mo Bërkulìka vi tu, tu so kerdæn anar tire rroma? - Me phirden lença thaj nikerdem len kaj sas miÒto thaj naÒlem le

nasulesar!- Kadja sŸ, mo, so phenel o Bërkulìka? - pu©hlæs o Dilòda le

manuÒen le Bërkulikasqe.- Kadja sŸ, mo, Dilòda, kadja si! - dine muj savorre.- Bandi, tu so kerdæn? - Man sas man le rrom ël maj xancŸ thaj ©oravas le raklorren thaj

barærdem len thaj kadja barile mŸnre rroma. - Kadja sŸ, mŸrre rroma?- Kada sŸ, mo, Dilòda kadja sŸ! - dine muj le manuÒa le Bandiaqe.- Tu so kerdæn, Fàrdi? Phen vi tu vareso!…- Me kerdem so n-aÒti kerel pes! Me ©ordem love manar thaj dem

len lenqe.Sæ porawde le jakha…- Sar kerdæn?- Me ©i lem lenar ©i jekh lovorro anar mŸrri slùÂba thaj kamen

man thaj vi me kamav len - phendæs o Fàrdi rovindoj anar lenqi mila.- Kadja sŸ, mo, so phenel o Fàrdi?- Kadja sŸ, mo, Dilòda, kadja sŸ! - dine muj savorre. O Fàrdi sŸ

anar amene sar amare gàlbi.O Dilòda loÒajlo, thaj loÒajle sæ anar so phende lenqe bare

manuÒa.Tha-l kol-aver bare ©i loÒajle.- Tu, Vicèlo, so kerdæn?- Me - phendæs vow - ©i sŸm loÒalo, kerav butî but thaj lav xancŸ.

Kamav te den man mŸrre rroma love po duvar anar mŸrri slùÂba an-egàlbi, te maj kamena ma’, te na, aresena bi manqo. ¢i kamav te keravbutî pe khan©.

- Lesqe rroma merena, phenenas le kol-aver.- ¢i maj kamas le Vicelos! - dine muj xolæriko le kol-avera.O Vicèlo thowdæs o vast p-o haràpniko thaj thowdæs pes leça pe

lene, maladæs le Duras vi le Gojas… 62

Page 63: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- A∂a-i ∂atr‹, e adev‹rat ce zic?- Adev‹rat, buliba∂‹, adev‹rat!Am b‹tut la ei ca la snopii de coceni. Erau gajeii ca iarba, iar noi

eram ‹∂tia pe care-i vede†i aici; ∂atra a ie∂it din sat, din ∂atr‹ n-a murit unsuflet, dar nici dintre rumâni, n-a murit.

- Zi m‹, B‹rculic‹, ∂i tu, ce-ai f‹cut pentru ∂atra ta?- Eu am umblat cu ei ∂i i-am dus unde era mai bine ∂i am fugit de

r‹u!- A∂a-i, mo, ce zice B‹rculic‹? - zise Diloda c‹tre ∂atra lui

B‹rculic‹.- A∂a-i, mo, Diloda, a∂a-i! - strigar‹ ei cu to†ii.- Bandi, tu ce ai f‹cut?- Eu aveam ceata cea mai mic‹ ∂i furam copiii de rumâni ∂i i-am

crescut ∂i a crescut ∂i ∂atra mea.- A∂a-i, ∂atr‹?- A∂a-i, mo, Diloda, a∂a-i! - strigar‹ oamenii lui Bandi.- Tu ce-ai f‹cut Fardi? - zii ∂i tu ceva ...- Eu am f‹cut ce nu se putea face! Eu am furat bani de la mine ∂i

le-am dat lor.To†i fur‹ curio∂i. Diloda Úl Úntreb‹ cum a f‹cut.- Eu nu le-am luat nici un ban pentru bulib‹∂ie ∂i ei m‹ iubesc ∂i

eu Úi iubesc, zise Fardi, plângând de mila lor.- A∂a-i, mo, ce zice Fardi?- A∂a-i, mo, Diloda, a∂a-i! - strigar‹ ei cu to†ii. Fardi e pentru noi

ca galbenii ∂atrei.Diloda s-a bucurat, s-a bucurat ∂i Úntreaga ∂atr‹ pentru cele spuse

de buliba∂i.Dar ceilal†i buliba∂i nu s-au bucurat.- Tu, Vi†elo, ce f‹cu∂i?- Eu, zise el, sunt nemul†umit; muncesc mult ∂i primesc pu†in.

Vreau s‹-mi dea ∂atra bulib‹∂ie dubl‹, Ún galbeni, dac‹ m‹ mai vor, dac‹nu vor r‹mâne f‹r‹ buliba∂‹. Nu vreau s‹ muncesc degeaba.

- ∆atra lui o s‹ moar‹ - spuneau ceilal†i.- Nu-l mai vrem pe Vi†elo! - strigar‹ ceilal†i sup‹ra†i.Vi†elo a pus mâna pe bici ∂i se n‹pusti asupra lor; l-a lovit pe Dura,

l-a lovit pe Goia ...

63

Page 64: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Pala kodja-l kol-aver thowdine ovast pe lese thaj kovlærde lesqi xoli,thowdæs pesqo haràpniko an-o karfin thajavilo pale’ paÒal i jag. Ma’ n-as a©hipenan-ël rroma.

O Dilòda phendæs:- A©hen, kë kamav te phenav

tumenqe so nikerdem kajti an-e mane,kadja phendæs manqe murro dad, oBurkoÒ, saves sas les sa jekh Òel berÒa sarmane. Vow phendæs manqe kë te aresasate pherav jekh Òel berÒa te paruvav i lè‡a lerromenqi, te kerav te kiden pen sa-l càxre,te na maj aven deÒ bare an-e deÒ càxre,tha’ te avel nùma’ jekh baro pa sa-l rroma,tha’ kodova te avel o maj zuralo thajbravalo an-ël sa-l kol-avera.

Kana aÒunde-l deÒ bare so phendæso phuro Dilòda, nakhle an-e penqe càxre,line-l haràpnikuræ an-ël wurdona thajavile ka-i jag; marde le phures lença thaj omas le Dilodasqo porajlo sìgo, kë o phurosas slàbo thaj lesqe kòkala anklenas anari mortî. O Dilòda pelo paÒal i jag thaj lerrom line la an-ël sa e riga naÒavindojdaraar anar o bulibàÒa. O Dilòda a©hilomardo thaj biloÒalo. Xolæriko sas vi iLænka anar so sas le phureça.

- Mudaras tut thaj xas tire buke,Dilòda, sar gŸndisajlæn kadja, sar?

- Mudaras tut, mudaras tut an-ekadja ræt, thowas tut p-i jag thaj pekas tutthaj thowas lon pe tiri mortî!

O Dilòda gelo khere mardo thajxolæriko, i jag a©hili kòrkorri. Le rrom©hutine pen an-e pesqe Òeranda thaj læslen i lìndri.

64

Page 65: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Apoi, ceilal†i au pus mâna pe el ∂il-au potolit ... ∆i-a pus biciul Ún cui ∂i avenit din nou lâng‹ foc. ∆atra se tulbur‹.

Diloda zise:- T‹ce†i, c‹ am de gând s‹ v‹ spun

ce am copt atât Ún mine. Asta mi-a spus-otat‹l meu, Burco∂, care avea tot o sut‹ deani ca mine. El mi-a spus c‹ dac‹ o s‹apuc s‹ Úmplinesc o sut‹ de ani, atunci s‹schimb legea ∂atrei. S‹ fac ∂atrele unite, s‹nu mai fie zece buliba∂i, ci s‹ r‹mân‹ unuldin zece, dar acela s‹ fie cel mai tare ∂i celmai bogat dintre to†i.

Când au auzit buliba∂ii ce a zisDiloda, au fugit ∂i au luat biciurile dinc‹ru†e ∂i au venit la foc; au dat cu ele ÚnDiloda ∂i pielea i-a cr‹pat repede, c‹ mo∂uera slab ∂i oasele-i ie∂eau din piele. Dilodaa c‹zut lâng‹ vatr‹ ∂i ∂atra s-a Úmpr‹∂tiatde frica buliba∂ilor. Diloda r‹mase biciuit∂i sup‹rat. Sup‹rat‹ era ∂i Leanca de celeÚntâmplate.

- Te omorâm ∂i-†i mânc‹mpl‹mânii, Diloda, cum de te-ai gândit a∂a?

- Te omorâm, te omorâm Ún noapteaasta, te punem pe foc, te pârlim, te facemsaramur‹ de piele de om!

Diloda plec‹ acas‹ b‹tut ∂i sup‹rat;focul a r‹mas singur. ∆‹trarii au intrat Úndune ∂i s-au culcat.

65

Page 66: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Sovenas, tha’ maj but sas xolæriko sar lindrale. AÂukerenas o d„s,aÂukerenas te dikhen so te keren le Dilòdaça, le deÒe barença thaj lalè‡aça le rromenqi.

O Dilòda ©i sovelas, ©i la Lænka ©i læs la i lìndri; cŸrdelas le phures©ikëneça pa-l dukha kerde le harapnikurenar. ¸alas o rat an-ë lesqedukha, tha o phuro ©i maj gŸndilas pes pese, gŸndilas pes ka-l deÒ barethaj ka-i lè‡a le rromenqi.

‘‘- SŸ miÒto - phendæs pesqe o Dilòda lokhorres, k-aÒti te na aÒuneli Lænka, me merav, tha-l rroma a©hena kidine telal nùma’ jekh baromanuÒ, kadja butî sŸ la©hi ana’ amene thaj an-ël ©have amare; anarsæ thaj anar amari lè‡a’’. Asajas tha’ lesqo asaimos gelo-ar sìgo, kanai Lænka dikhlæs p-e lese.

- So kerdæn Dilòda, mo, san dilo, mo? ¢i dikhlem tut ©ijekhvar teasas mardo! Ad„s o mardimos dilærdas tut…

I Lænka maj thowdæs kaÒtœrre p-i jag thaj palal kodja thowdæs pespaÒa-o Dilòda. Manglæs lesqe jekh thuvalin, thowdæs an-e lae duvànothaj astardæs la. Pelas duvàno thaj ©ungarelas. ¢ungarelas maj but sarpielas duvàno.

- Sosar asas, mo, sosar? Avilo o merimos, kames te mukhesamen, ha? Ni© momelæ na-i ma’…

O phuro ©i phendæs khan©… pala’ so phendæs xolæriko:- Kaj des thaj kaj phadœl! Avri kerdæs pes d„s, sas Òudro, tha’ sas miÒto, khanikasqe ma’

n-as Òil. An-ël càxre sas bari xoli. Le deÒ bare avile pale’ ka-i càxra leDilodasqi thaj phende lesqe:

- Dilòda, mudaras tut, phandas tut amare harapnikurenar thajcirdas tut an-ël càxre.

- Te meres, te meres, te meres!!!’’ - dine muj le deÒ bare.Kadova baro muj aÒundo kerdæs te kidel pes sìgo le rrom. O

Dilòda ©i phenelas khan©, ©i lesqi Lænka ©i phenelas khan©, ©i majphenenas khan© ni© le k-olaver phure, ni© le kol-aver rroma. Le bare linepenqe haràpnikuræ thaj thowdine pen lença pe-l rroma.

- So phenen, mo, ©i maj d-aÒtin akana, pelaléa!len. Phenen vareso,kë pharrol amaro Òero xolæar!

- Te merel o Dilòda, so maj xren tume pe tumene, kadja sŸ, thajame a©has bare - phendæs o Vicèlo thowdindoj pes pesqe thuleharapnikoça p-o Dilòda.

66

Page 67: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Dormeau, dar mai mult erau sup‹ra†i decât somnoro∂i. A∂teptauziua, a∂teptau s‹ vad‹ ce vor mai face cu Diloda, cu buliba∂ii ∂i cu legea∂atrei.

Diloda Úns‹ nu dormea, nu a dormit nici Leanca; Úl tr‹gea pe b‹trâncu untur‹ peste r‹nile f‹cute de bici. R‹nile sângerau. Mo∂ Diloda nu semai gândea la durere; se gândea la buliba∂i, cum se vor potoli mâine ∂ice vor face cu ∂atra lor.

- E bine - Ú∂i zise Diloda Úncet - s‹ nu aud‹ Leanca. Eu mor, dar∂atra r‹mâne una ∂i asta e bine pentru noi ∂i copiii ∂atrei, pentru to†i ∂ipentru legea noastr‹. Râse, dar râsul Úi pieri repede, când Leanca se uit‹la el.

- Ce-ai f‹cut, Diloda, mo, e∂ti dilo, mo? Nu te-am v‹zut niciodat‹s‹ râzi b‹tut! Azi, b‹taia te-a prostit...

Leanca mai puse surcele pe foc ∂i apoi se a∂ez‹ lâng‹ Diloda. Îiceru o lulea, puse Ún ea tutun ∂i o aprinse. Fuma ∂i scuipa, scuipa maimult decât fuma.

- De ce râzi, mo, de ce? - a venit moartea, vrei s‹ scapi de ∂atr‹? -zicea Leanca. Nici lumân‹ri s‹-†i aprind n-am.

Mo∂ul t‹cu... apoi Úi zise sup‹rat:- Unde dai ∂i unde crap‹!Afar‹ se f‹cu lumin‹, era rece, dar era bine, nimeni nu mai era

friguros. În ∂atr‹ era mare sup‹rare. Buliba∂ii au venit iar la cortul luiDiloda ∂i i-au zis:

- Diloda, te omorâm, te leg‹m de bicele noastre ∂i te târâm prin∂atr‹.

- S‹ mori, s‹ mori, s‹ mori!!! - strigar‹ cei zece buliba∂i.G‹l‹gia acestora i-au adunat repede pe ∂‹trari.Diloda t‹cea, t‹cea ∂i Leanca lui, t‹cea ∂i ∂atra. Buliba∂ii ∂i-au luat

bicele ∂i s-au repezit cu ele-n ∂atr‹.- Ce zice†i, mo, ce zice†i; nu mai pute†i acum, pelalealen? Zice†i

ceva, c‹ ne crap‹ capul de sup‹rare!- S‹ moar‹ Diloda, ce v‹ mai c‹ca†i pe voi atâta, asta e, ∂i noi

r‹mânem buliba∂i - zise Vi†elo n‹pustindu-se cu biciul lui nodurosasupra lui Diloda.

67

Page 68: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rrom thowdine o vast pe-l rovlæ,phendidoj:

- Or tume, or ame, te meren sæ-lrroma, te meren vi ël ©have, te merassavorre kana tume nakhen pa i lè‡a lerromenqi! - dine muj savorre.

- Te meras, te meras! - phende vi ël‡uvlæ, vazdindoj opre le fŸste. Sosar temudaren tume le phures?

Kana mukhenas pen nange, atùn© ixoli sas bi agoresqi. Le murÒa dine muj:

- Te na maj den an-o Dilòda, këakana ©i maj san amare bare; i lè‡a a©hellè‡a, tha’ ame pala’ lae las ame!

- Sar phendæs o Dilòda, kadja a©hela,avela amen jekh, na deÒ!

- Kadja sŸ, kadja sŸ!- Te trail amenqe kon avela amaro

baro! - dæs muj jekh phuro.O Dilòda rovelas, rovelas vi i Lænka

lesqi, rovelas vi i Lìra, akana rovenassavorre. Rovenas vi ël deÒ bare…

Xatærdes ke o phuro Dilòda kamenaslenqo miÒtimos, na lenqo nasulimos. Lebare dikhenas jekh pe avrese thajphenenas:

- Kon te avel maj baro sar mane?- Me sŸm, me sŸm, na tu! - phendæs

xolæça, mukhlindoj o haràpniko anar ovast.

- Baro pa-l rroma a©hela kon sŸ majpelalo thaj maj bengajlo! - phendæs oVicèlo, ankalavindoj i ©huri ana’ pesqopäzinàri thaj ©hudindoj les an-o maÒkar lekol-avere barenqo.

- Te meras, te meras thaj baro a©helanùma’ jekh! - phende ël deÒ bare.

68

Page 69: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

∆‹trarii au pus mâna pe bâte zicând:- Ori voi, ori noi, s‹ moar‹ toat‹

∂atra, s‹ moar‹ ∂i copiii, s‹ murim cu to†ii,dac‹ voi c‹lca†i legea ∂atrei! - ziser‹ to†i Úncor.

- S‹ murim, s‹ murim! - au zis ∂ifemeile, s‹ltându-∂i fustele Ún sus.

- De ce s‹ omorâ†i voi pe b‹trân? Când femeile se l‹sau goale,

Únsemna c‹ nervii nu mai puteau fi st‹pâ-ni†i.

B‹rba†ii au strigat:- S‹ nu mai da†i Ún Diloda, c‹ acum

nu mai sunte†i buliba∂i; legea r‹mâne lege∂i noi de ea ascult‹m!

- Cum a spus Diloda a∂a va r‹mâne;vom avea un singur buliba∂‹ peste toat‹∂atra!

- A∂a e, a∂a e, a∂a e!- S‹ ne tr‹iasc‹ buliba∂a baro! -

strig‹ un b‹trân.- S‹ tr‹iasc‹, s‹ tr‹iasc‹! - strig‹ apoi

toat‹ ∂atra.Diloda plângea, plângea ∂i Leanca

lui, plângea ∂i Lira, plângeau acum cu to†ii.Au plâns ∂i buliba∂ii.

În†eleseser‹ c‹ mo∂ Diloda le vroiabinele ∂i nu r‹ul. Buliba∂ii se uitau unul laaltul ∂i spuneau:

- Cine s‹ fie altul decât eu!- Ba eu, ba eu, ba tu, ba el, ba tu! -

ziceau nervo∂i aruncând biciul din mân‹.- Buliba∂‹ r‹mâne cine e mai pelalo

∂i mai bengalo! - zise Vi†elo sco†ând cu†ituldin buzunar ∂i aruncându-l Ún mijlocul celorzece buliba∂i.

- S‹ murim, s‹ murim ∂i buliba∂‹ vafi doar unul! - ziser‹ buliba∂ii.

69

Page 70: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Ankalawde-l ©huræ, ©hudine lença an-i phuv. Rovenas le ‡uvlæ le deÒe barenqe, rovenas lenqe ©have, rovenas sa-l

rroma. An-e sa e riga sas nùma’ jasva thaj dukh an-e jakha. Marde pen-l deÒ bare an-e kodova d„s thaj i ræt mukhlæs pes pa-l

càxre. Mulesas vi o Vicèlo, vi o Bërkulìka, Fàrdi, vi o Gogulic. Swàkocàxra læs pesqe bares telal, pherdo rat. Kana te phadol pes i ræt muline viël kol-aver bare; sas pusawde an-e but thana. Le Drilas sas les i gŸrbicalini tele, le Gogojes sas les le pora ankalawde avri; vi o PŸrkälàbo thaj vio Rista mulesas thaj akana le rrom a©hile nùma’ jekhe bareça; kadova saso Mihàj, sas la©ho, but la©ho ka-o mardimos. Sas les vi les butpusavimata ©huræqe, tha’ trailas. Le ‡uvlæ rovenas paÒa’ lenqe murÒ mulethaj denas arman kodova d„s thaj le phure Dilodas thaj kodola ©iriklæmaxrime, savi andæs lenqe kajti nasul an-e lenqe càxre.

Maj beÒle nesave d„sa thaj Ÿngroposarde penqe mulen, kerdelenqe pomàna thaj gele-ar le caxrença an-e aver thana prin‡andelenar.

O baro Mihàj sas akana lenqo baro; athärdile paÒa-o veÒKotoÒmàno, paÒe le Bäl©eÒtienar.

O Dilòda phendæs pesqe ‡uvlæqe, la Lænkaqe:.- Xuræv ma’ thaj xalav ma’ ke avili mŸrri vrjàma. Akharel man o

Del lese, khere… Me merav, ©he’, Lænko, tha’ tu te aves sa kajti dëxarani, sar sanas mança!

I Lænka najosardæs les thaj xuræwdæs les an-e pesqe gada le neve,save kerdæsas pesqe le Patradæqo.

- Merav, ©he’, Lænko, merav, a©h Devleça! Me ‡ava ka murro than- phendæs o phuro Dilòda, loÒalo kë nikerdæs ‡i ka-o agor i lè‡a lerromenqi.

Avilo vi o baro Mihàj, avili i Lìra paÒa’ lese. Sas savorreastardine le momelæ… O Dilòda nikerelas vi vow jekh momeli an-epesqo vast. Dikhlæs trujal thaj dæs pesqo dùxo. I Lænka rujas tha’phendæs pesqe kovles:

- Gelæn-ar, Dilòda, gelæn-ar Dilòda thaj vi me avav akana paÒa’tue! - phendæs i Lænka pelindoj muli paÒa-o Dilòda.

Akana le rromen sŸ len xamos thaj pimos: i pomàna le Dilodasqithaj la Lænkaqi.

70

Page 71: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Au scos cu†itele, le-au aruncat ∂i cu†itele s-au Únfipt Ún p‹mânt.Plângeau femeile buliba∂ilor, plângeau copiii lor, plângea ∂i ∂atra

toat‹. Peste tot erau numai lacrimi ∂i durere Ún ochii lor.S-au b‹tut buliba∂ii Ún ziua aceea ∂i noaptea s-a l‹sat peste ∂atr‹.

Muriser‹ ∂i Vi†elo, ∂i B‹rculic‹, ∂i Fardi, ∂i Goguli†. Fiecare ∂atr‹ ∂i-aluat buliba∂a de jos plin de sânge. Spre zorii zilei muriser‹ ∂i ceilal†ibuliba∂i; erau Ún†epa†i de cu†ite Ún multe locuri. Dril‹ avea beregataÚn†epat‹. Gogoi avea ma†ele scoase afar‹. ∆i P‹rc‹l‹u ∂i Rista muriser‹ ∂i∂atra r‹m‹sese doar cu un buliba∂‹. Acesta era Mihai, era bun la b‹taie.Avea ∂i el mai multe Ún†ep‹turi, dar tr‹ia. Femeile plângeau lâng‹corpurile neânsufle†ite ale b‹rba†ilor lor ∂i blestemau ziua ∂i blestemaupe mo∂ Diloda ∂i pas‹rea aceea blestemat‹ care le-a adus atâta r‹u.

A mai stat ∂atra câteva zile, ∂i-au Úngropat buliba∂ii, le-au f‹cutpomeni ∂i au plecat cu corturile lor Ún alte sate cunoscute de ei.

Buliba∂a Mihai a r‹mas marele st‹pân al ∂atrei. Diloda ∂i cu ∂atralui Mihai, buliba∂‹, au poposit lâng‹ p‹durea Coto∂manului, aproape deB‹lce∂ti.

Diloda i-a zis nevestei sale, Leanca:- Îmbrac‹-m‹ ∂i spal‹-m‹ c‹ a venit timpul; m‹ cheam‹ Cel de sus

la el, la el acas‹ .... Eu mor, f‹, Leanco, ∂i tu s‹ fii tot a∂a de cuminte cumai fost cât ai stat cu mine!

Leanca i-a f‹cut baie ∂i l-a Úmbr‹cat Ún hainele lui, cele noi, pe care∂i le f‹cuse de Pa∂te.

- Mor, f‹, Leanco, mor; r‹mâi cu bine! Eu o s‹ m‹ duc la loculmeu, zise mo∂ Diloda, bucuros c‹ a dus pân‹ la cap‹t legile ∂atrei.

Veni ∂i buliba∂a, veni ∂i Lira lâng‹ el. Erau to†i. Au aprinslumân‹rile...; lumân‹rile erau †inute de mâna lui. S-a uitat Ún jur ∂i ∂i-adat duhul. Leanca a plâns ∂i-a zis lini∂tit‹:

- Te-ai dus, Diloda, Te-ai dus ∂i eu vin lâng‹ tine acum! - ziseLeanca dându-∂i duhul ∂i c‹zând lâng‹ Diloda.

Acum ∂atra are de mâncat ∂i de b‹ut: pomana lui Diloda ∂i pomanafemeii lui.

71

Page 72: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Le rrom xasarde jekh baro phuro - phendæs o Mihàj, khoslindojpesqe jakha jasvanar. I Lìra rujas but thaj paÒa’ lae rovelas vi o Dilòda,laqo ©hav o tiknorro, saves ©i mukhlæs les te thasol. Rujas pes but, rujaspes ana’ kodja kë ma’ n-as o Dilòda, ruje vi la Lænka, thaj vi le enæbaren save mulesas. O baro Mihàj gelo te kinel trònuræ Òukar ana’ oDilòda thaj Lænka sæ so trëbulas len anar o gropomos.

Kadja maj trëbulas amen, kë ©i cirdæm dòsta pharimata, cirdæspesqo dî phares o baro Mihàj. O Mihàj rujas le Dilodas, sæ xalawde leslenqe jasvança. Akana le rromen ma’ n-as len phuro tha’ ni© baxt. Gelo-ar o Dilòda thaj vi i Lænka thaj vi but xoli. Sas maj miÒto te na mulinoakana o phuro Dilòda thaj lesqi Lænka, tha’ kon d-aÒtil te thol pes angla-omerimos, kon?

¨ngroposarde le phuren thaj beÒle dòsta paÒa’ o veÒ. Sas len butæqothaj vi le grasten sas len but ©ar. Dæs pes drom o briÒind; avilo barobriÒind, kajti dë but kë mukhline sas pes-l càxre karing tele anar kajtipaj. O briÒind ©i maj athërdœlas pes. Dë duj kurke ©i maj anklistosas okham thaj le rrom phenenas kë phadilo o ©èri, ana’ kodja k-o briÒind ©imaj athërdœlas pes. Le càxre sas maj pherde paj, le rromen sas lenbutæqo, kamenas te ‡an an-o gav, tha’ kaj te ‡an? Le càxre sas phare tha’maj phare sas le Òeranda anar kajti paj. Kerenas jag ivæ, ana’ kodja këan-i càxra sas kingo; paj sas vi an-ël wurdona thaj an-ël kŸkàvæ kajnikerenas i xävic. Le rrom izdranas Òilesar; izdranas Òilesar vi ël grastavi ël xera. An-o veÒ sas kalimos, ©i maj dikhœlas pes manuÒ manuÒeçaor kaÒt paÒa’ kaÒt. Le ‡ukela le rromenqe baÒenas karing o ‘gor leveÒesqo, baÒenas thaj daranas vi von pesqe baÒimasar. O ‡ukel leMihajesqo o maj baro anar sæ-l ‡ukel le rromenqe vow bu©holas Kàrtja,avilindoj jekh ‡ukel bakrænqo baro thaj zuralo. Le rrom kamenas te ‡an-ar, Òaj o phuro Dilòda thaj i Lænka ©i mukhenas len meste. Kidine pensavorre trujal i jag thaj astardesas te den dùma pa-l mule save keren pen©oxane thaj xan o ilo pesqe næmurenqo. I Lìra paÒajlisas but paÒa’ pesqomurÒ thaj nikerelas but kidino an-e angali le Dilodas. Poravelas bares lejakha thaj sas e dikhimaça ka-l phuræ save phenenas pa but pharimatapa-l mule aÒunde avere rromenar.

- Manqe dar phendæs i Lìra darani.- Na dara, xav ti bul, kë sŸ amen gonorre tämŸjaça thaj ©i len pen

ël ©oxane amenar!

72

Page 73: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

∆atra a pierdut un b‹trân mare, a zis Mihai, ∂tergându-∂i ochii plinide lacrimi. Lira a plâns mult ∂i plângea ∂i Diloda, fiul ei cel mic, cel pecare-l salvase de la Únec b‹trânul.

S-a plâns mult Ún ∂atr‹, s-a plâns mult pentru c‹ s-a pr‹p‹dit mo∂Diloda. Au plâns-o ∂i pe Leanca, au plâns ∂i pe buliba∂ii care muriser‹ ∂icare nu mai erau acum printre ei.

Buliba∂a Mihai s-a dus s‹ cumpere pentru cei doi co∂ciuge destejar ∂i s‹ le fac‹ tot ce trebuia f‹cut pentru Úngrop‹ciune.

- Asta ne mai trebuia, c‹ n-am tras destule necazuri - oft‹ buliba∂a.Buliba∂a l-a plâns pe mo∂ Diloda ∂i l-au sp‹lat cu lacrimi cu to†ii. Acum∂atra nu mai avea b‹trân ∂i nici nu mai avea a∂a mult noroc. S-a dusDiloda, s-a dus ∂i Leanca ∂i s-a dus ∂i mult‹ sup‹rare. Era mai bine s‹ nufi murit acum mo∂ Diloda ∂i Leanca lui, dar cine poate s‹ se pun‹-n fa†amor†ii?

I-au Úngropat pe b‹trâni ∂i au stat destul de mult pe lâng‹ p‹dure.Aveau de lucru ∂i caii aveau ∂i ei destul‹ iarb‹. A Únceput s‹ plou‹ mult,mult ∂i se Úngreunaser‹ pânzele corturilor. Ploaia nu se mai oprea. Dou‹s‹pt‹mâni nu se mai v‹zuse soare ∂i cer senin. ∆‹trarii ziceau c‹ s-au ruptb‹ierile cerului, fiindc‹ ploaia nu se mai oprea. Corturile erau mai plinede ap‹, ∂atra avea de lucru, vroia s‹ plece, dar unde s‹ plece? Corturileerau grele ∂i mai grele erau perinile care se Úngreunaser‹ de ap‹. Foculse f‹cea Ún zadar, c‹-n cort erau pe jos numai b‹l†i de ap‹; ap‹ era ∂i-nc‹ru†e ∂i-n c‹ld‹rile de m‹m‹lig‹. ∆atra tremura de frig, tremurau de frig∂i caii ∂i m‹garii ∂atrei. În p‹dure era Úntuneric, nu se mai vedea om cuom sau copac lâng‹ copac.

Câinii ∂atrei l‹trau spre marginea p‹durii; l‹trau ∂i se speriau ∂i eide l‹tratul lor. Câinele lui buliba∂a Mihai era cel mai mare dintre câinii∂atrei. Buliba∂a Úi spunea Kàrtja, Kàrtja fiind un câine ciob‹nesc mare ∂iputernic. ∆atra se hot‹râse s‹ plece, poate mo∂ Diloda ∂i Leanca nu Úil‹sau Ún pace. S-au strâns cu to†ii roat‹ pe lâng‹ foc ∂i se apucar‹ s‹vorbeasc‹ despre mor†ii care se fac strigoi ∂i m‹nânc‹ inima rudelor lui.

Lira se lipi lâng‹ b‹rbatul ei ∂i-l †inea strâns Ún bra†e pe miculDiloda; f‹cea ochii mari ∂i era atent‹ la babele care povesteau multenecazuri auzite despre mor†i, de la al†ii care au umblat cu ∂atra lor.

- Mi-e fric‹, zise Lira speriat‹.- N-ai fric‹, mânca-†i-a∂ curu’, c‹ avem desagi cu t‹mâie ∂i nu se

lipesc strigoii de noi.

73

Page 74: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Jekh ‡ukel baÒelas maj zurales, palal kodja læs karing sas le grasta.Sæ darajle:

- Huo! Huo, huo, beng!a, sŸ amen tämŸja thaj ©hagrimos bengesqo,na paÒe amenar kë das jag tire xŸvæqe!

O ‡ukel atërdilo thaj beÒelas vi vow paÒal i jag: akana le rrom dinepesqi godî kë-l ©oxane mukhline len meste. Le phure thodine penqeduvàno an-e thuvalæ thaj thodine vi duvàno an-e lene, k-aÒti te naa©hel o beng lenar.

I phuri ∑opŸrla sas maj ilali; uÒtili opre thaj geli karing baÒenas le‡ukela, pala’ lae maj avile vi aver phuræ.

- Le les, Kàrtja, le les, te thol pes o nasulimos, thaj e rroma tea©hen ÒuÂe, maj ÒuÂe sar o paj thaj o guglo thud! - phende ël phuræpherde dar. ¢ugarde an-o bërk thaj amboldine parpale’ an-ël càxre.

- So sŸ ©he’, ∑opŸrlo? - phendæs laqo rrom, o Urzìkä.Le Urzikäsqe gelosas lesqe miÒto o bal pa o Òero thaj sas les

nesave bal parne ©horesqe mukhline p-o kolin, sas but bu‡ando an-e sa;le rrom phenenas lesqe o manuÒ savesqe d-aÒtinas te gines lesqe sa lebala pa lesqo muj, phares sas te arakhes lesqe duj - trin bala. Kerelas imaj la©hi but an-ël rroma, tha’ maj sa-i vrjàma phirelas mato, kamelasbut i rakìa thaj i ‡umi Òaxesqi. Xalas o xamos but piparkaça, pipëreça thajsiræça. I phuri ∑opŸrla drabarelas miÒto. Avenas le ‡uvlæ lae sar kajxaning an-ël paramì©æ. Le ‡uvlæ avenas anrença, areça thaj ÒukreÒaxeça - anar o Urzìkä; lesqi phuri kerdæs butî dë kana ‡anel pes. Kanaavilo o d„s, atardilo vi o briÒind, sikavimos k-o Del sas les mìla lenar.Le rrom kidine penqe butæ an-o wurdon thaj telærde an-e aver gava. Le©have, le ‡ukela, le khaxnæ, le papina andine anar o gav sas akana an-ëlwurdona; le phuræ thaj le phure thowdine le grasta ka-o wurdon thajtelærde. Le grasta cŸrdenas phares le wurdona, anar kodja kë-l càxre sasbut kinge.

- Diii, mo, diii - aÒunelas pes lenqo muj thaj denas an-ël grastapesqe harapnikurença save sas kerde anar i mortî. Arakhle jekh gavla©ho, la©he manuÒeça thaj sas len but butæqo. CŸrde ka-o agor legavesqo. O gav bu©holas Kräpätùri. Kodova gav sas paÒa-l Bäl©èÒti -Oltènia. Kaj atardile sas jekh paj baro, pe lesqe umala sas kaÒta save sasmukhline karing o paj. Le ©haven sas len akana kaj te khelen pesqe thajte najon pen. Le rrom geline an-ël gava thaj denas muj:

74

Page 75: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Un câine l‹tr‹ mai tare, apoi mârâi ∂i se repezi unde erau caii. To†ise speriar‹:

- Huo, huo, huo diavole, avem t‹mâie ∂i v‹rsat de drac, nu teapropia de ∂atr‹, c‹-†i punem foc la groap‹! Câinele se lini∂ti ∂i st‹tea ∂iel pe lâng‹ foc, se lini∂ti ∂i ∂atra, pesemne c‹ strigoii Úi l‹saser‹ Ún pace.Babele ∂i-au umplut lulelele cu tutun ∂i-au pus ∂i t‹mâie Ún ele, ca s‹ fug‹ucig‹-l toaca de la ei. Baba ∆opârla fu mai curajos‹, se ridic‹ Ún picioare∂i merse unde l‹trau câinii; dup‹ ea au mai venit ∂i alte babe.

- Le les, le les Kartja, s‹ dea r‹ul peste r‹u ∂i necazul Ún necaz, dar∂atra s‹ fie curat‹, mai curat‹ decât roua ∂i decât laptele proasp‹t! - ziser‹babele speriate.

Scuipar‹ Ún sân ∂i s-au Úntors Únapoi Ún ∂atr‹.- Ce e, f‹, ∆opârlo? - zise b‹rbatul ei, Urzic‹. Urzic‹ avea chelie mare-n cap ∂i câteva fire de barb‹ alb‹, l‹sat‹

pe piept Ún jos; era tare dibaci Ún toate; oamenii din sat Úi ziceau Spânul.Lucra cel mai bine din ∂atr‹, dar umbla tot timpul beat, Úi pl‹cea †uica deprun‹ ∂i zeama de varz‹; astea-i pl‹ceau la nebunie. Mânca mâncareaardeiat‹, piperat‹ ∂i cu mult usturoi cu ∂unc‹ afumat‹. Baba ∆opârla erabun‹ ghicitoare Ún c‹r†i ∂i Ún palm‹. Veneau femeile la ea ca la fântâna culeac; femeile veneau cu ou‹, cu m‹lai ∂i varz‹ acr‹ pentru mo∂u Urzic‹.Baba lui a muncit toat‹ via†a. Când se cr‹p‹ de ziu‹, se opri ∂i ploaia,semn c‹ Dumnezeu s-a Úndurat de ∂‹trari. ∆i-au strâns toate lucrurile Únc‹ru†‹ ∂i au plecat Ún alte sate. Copiii, câinii, p‹s‹rile aduse din sat erauacum Ún c‹ru†e, ∂i babele ∂i mo∂ii au dat bice cailor ∂i au plecat. Caiitr‹geau greu din cauza apei care era Úmbibat‹ Ún prelatele corturilor.

- Di, m‹, di! - se auzea glasul lor ∂i loveau puternic caii cu bicelelor din piele. Au g‹sit un sat bun, cu oameni buni ∂i aveau mult de lucru.Au tras la marginea satului. Satul se numea Cr‹p‹turi, era lâng‹ B‹lce∂ti- Oltenia. Unde au poposit era o gârl‹ mare, cu s‹lcii pletoase pemargine; copiii aveau unde s‹ se scalde ∂i s‹ se joace toat‹ ziua. Auplecat prin sate ∂i strigau:

75

Page 76: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- KŸkàvæ, kŸkàvæ, la©ho kŸkàværi, xanovas kŸkàvæ ar©iceça, keraskŸkàvæ thaj xanovas len! - delas muj o baro Mihàj. Le phuræ denas mujvi von:

- Drabaras, putëras o nasulimos! - delas muj i Rèka. Te pheneltuqe-l phuræ pa tiri baxt, i phuri drabarel p-e anre thaj arro. Anklenas lega‡æ an-ël khera thaj avenas avri ka-l rromnæ swàko Òukar butænçak-aÒti te drabaren lenqe thaj te phenel lenqe pa lenqi baxt. Kana sas paÒete mukhel pes i ræt, von amboldenas pen le gonença pherde thaj le rrombut loÒarenas pen. O Bakro sas biloÒalo thaj orikana kana dikhelas laMara kë ‡al ka-o paj ori le grastença ka-i ©ar, cŸrdelas phares pesqo dî. ILùba ©i maj ‡anelas so te kerel anar pesqo ©havo, o Bakro, thaj phendæslesqe:

- Mo, Bakro, mo, so sŸ tut, mo, pe tiro ilo, mo? Dë jekh vrjàma saxolæriko dikhav tut, so sŸ tuça, mo?

O ©havo astardæs te rovel thaj mukhlæs pes rovindoj pe-l dùmepesqe dejaqe, phendidoj:

- But kamav la, dej!e, thaj n-aÒti beÒav bi laqo!- Kas kames but, tu, Bakro, kas, mo? - pu©hlæs i Lùba darani. - La Mara, ©he, kamav but la Mara le bare Mihajesqi. - Te thol pes o beng an-e tiro për, la Mara kames? Tu ©i ‡anes kë

sŸ i ©hej le bare Mihajesqi? ¢i ‡anes kë o Mihàj mangel p-e lae butgàlbi, thaj kë ame sam ©orre nange, soça las la, mo, soça, ha?

Læs jekh ambral pa i jag thaj cirdæs lesqe duj - trin pe-l zëja. - Mudarel tut o baro Mihàj, xer!a, dile!a, phiravne!a. O Ùrda xutilo vi vow te lel pes laar:- So sŸ tut, ©he, leça, sosar mares les? - Mo Ùrda, mo, mudarel amen o baro Mihàj! ¢i aÒunes, mo, ©i

aÒunes, mo?- So te aÒunav, ©he, so te aÒunav? - Amaro ©hav kamel la Mara! - So phenes, ©he, phabaras les dë ‡uvindo! Vow na ‡anel sar sŸ

amene, ka-l rroma? Mudarav les mŸnre vasteça, sar te phenel kadja, sar?O Bakro naÒlo le grastença ka-i ©ar, daraar pesqe dadesar. I

‡uvli thaj o murÒ a©hile rovindoj an-e càxra.- Kaar te keras gàlbi, sar te kinas lesqe la Mara, sar? ¸a thaj phen

le phure Urzikasqe te phenel le Mihajesqe palal i Màra thaj o Bakro, Òajdela ame’ pesqe ©heja!

76

Page 77: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- C‹ld‹ri, maistor bun, maistor bun, c‹ld‹ri spoim, repar‹m! -striga buliba∂a prin sat. Babele strigau ∂i ele:

- Ghicim ∂i descânt‹m de deochi ∂i desfacem relele! - striga Reca.S‹-†i dea baba cu ghiocul, s‹-†i spun‹ norocul! Baba ghice∂te pe m‹lai ∂iou‹!

Ie∂eau femeile din case ∂i veneau la ele cu de toate, s‹ le ghiceasc‹norocul. Spre sear‹, se Úntorceau cu desagii plini ∂i ∂atra se bucura. Bacroera Úns‹ trist ∂i ofta mereu când o vedea pe Mara când mergea cu caii lap‹scut ori la ad‹pat. Luba era nelini∂tit‹ de b‹iatul ei, Bacro, ∂i Úi zise:

- Mo, Bacro, mo, ce ai tu Ún sufletul t‹u de o vreme bun‹ numaisup‹rat te v‹d, fiul meu? Ce ai tu pe suflet, mo?

B‹iatul Úncepu s‹ plâng‹ ∂i se rezem‹ cu bra†ele pe umerii mameisale, zicând:

- Mi-e drag de ea ∂i nu pot tr‹i f‹r‹ ea!- De cine, Bacro, de cine †i-e drag? - zise Luba speriat‹.- De Mara, f‹, de Mara, fata buliba∂ei Mihai!- S‹ dea dracii-n burta ta, pe Mara o vrei?! Tu nu ∂tii c‹-i fata

buliba∂ei? Tu nu ∂tii c‹ buliba∂a cere pe ea galbeni mul†i ∂i noi suntems‹raci lipi†i, cu ce s-o lu‹m pe fat‹, cu ce?

Lu‹ un t‹ciune de pe foc ∂i Úi p‹li câteva pe spinare cu el.- Te omoar‹ buliba∂a, m‹garule, prostule, curvarule!Urda s‹ri ∂i el s‹ o certe pe Luba:- Ce-ai, f‹, ce ai, de ce ba†i b‹iatul?- Mo, Urda, mo, ne omoar‹ buliba∂a! Nu auzi, m‹, nu auzi, m‹?- Ce s‹ aud, f‹, ce s‹ aud?- Fiul nostru o vrea pe Mara de nevast‹!- Ce zici, f‹, Úl ardem de viu? El nu ∂tie legea ∂atrei? Îl omor cu

mâna mea, cum s‹ spun‹ a∂a ceva?!Bacro o u∂chi cu caii la iarb‹, de frica tat‹lui s‹u. Femeia ∂i

b‹rbatul au r‹mas Ún cort plângând.- De unde s‹ facem aur, s‹-i cump‹r‹m fata buliba∂ei? Du-te ∂i

zi-i lui mo∂ Urzic‹ s‹-i spun‹ buliba∂ei despre Bacro ∂i Mara, poate ne-o da fata ∂i gata!

77

Page 78: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Urzìka, Urzìka, mo, av orde, mo! O Urzìkä avilo sìgo karing lese.- So sŸ, mo, akhardæn ma?- ¸a ka-o Mihàj thaj phen lesqe kë sŸ man ©havo prandzimasqo thaj

les sŸ les ©hej prandzimasqi, kana kamel te keras fòro. O Urzìka gelo thaj phendæs le Mihajesqe, tha’ o Mihàj kerdæs pes

kë ©i aÒundæs les. ¸anelas kë le Urdas n-as les gàlbi thaj kë lesqi ©hej ©ikerelas lenqe nakhesar. Dæs les o haràpniko thaj phendæs:

- Phen le Urdasqe kë lel les o beng! Haràpniko dav les tha’ ©hej ©i,kë mudarav les vi les vi lesqe ©haves vi la Luba. AÒundæn, mo, Urzìka?

- AÒundem, xav tiro muj, aÒundem - phendæs o Urzìkä. ¢hutæs pesan-i càxra kaj sas o Ùrda thaj i Lùba thaj sikawdæs lenqe o haràpniko,palal kodja gelo-ar phenindoj:

- Mudarel tumen, mo, o baro Mihàj, thol o beng an-e tumene.Phanden tumaro muj thaj ‡an-ar; kë mudarel tumen!

- ¸as-ar, mo! phendæs i ‡uvli. - ¸as-ar - phendæs o Ùrda xolæriko. O Bakro amboldilo le grastença kaar i ©ar, thaj gelo ka lesqi dej

thaj phendæs laqe xolæriko:- Dæn dùma, dej!e, le Mihajeça?- A©h kë phandel tut o Mihàj wurdonesar thaj marel tut tha’ xuten

le por pa tue! Phendæs te ‡as-ar anar lesqe rroma, kë mudarel amenli trinen, aÒunes?

- MiÒto, dej!e, te avel sar kamen tume, a©hen tumare le‡aça thajtumare caxrença, kë me ‡anav so sŸ man kerimasqo.

- Te na les tut la ©hejaar, kë vi grast vi wurdona bikinasa tha’ sana-i soça te pokinas o la‡av le rromenqo - phendæs lesqe i Lùba bi te maj‡anel so te kerel.

O ©havo ©i maj phenelas khan©; vow ‡anelas so sŸ les kerimasqo.Akana uÒtilo maj anglal sar ©i kerdæsas ©ijekhvar. Le rrom vi von sutesasmaj sìgo sar nijekhvar. Le rrom sas a©hawde, kerdesas but butî thajphirdesas but anar o gav pala’ xamos thaj pimos.

Kam karing le deÒuduj la rætæqo baÒle le baÒne, pala’ so o BakrouÒtilo ©oræl, nakhlo telal xuluva, gelo pala’ wurdon, ©umidæs pesqegrasten p-o Òero, læs le doræ savença phandelas le grasten thaj duræjlo lecaxrenar. ¢i dikhlæs les khonik thaj ni© le ‡ukle ©i baÒle lese. Anklistoan-e jekh kaÒt pajesqo thaj umblavdæs pes la dorænça.

78

Page 79: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Urzìka, mo, Urzìka, av orde mo!Urzic‹ veni repede spre Urda:- Ce-i, mo, Urda, de ce m-ai chemat?- Du-te la buliba∂a Mihai ∂i spune-i c‹ am un b‹iat de Únsurat, iar

el are fat‹ de m‹ritat. Întreab‹ dac‹ vrea s‹ facem târgul.Urzic‹ s-a dus ∂i i-a spus buliba∂ei, dar acesta nu l-a b‹gat Ún

seam‹. ∆tia c‹ Urda n-are aur ∂i fata nu era de nasul lor. I-a dat biciul ∂ii-a zis:

- Spune-i lui Urda c‹ d‹ dracul peste el! Bice Úi dau, dar fat‹ nu-idau! Arat‹-i biciul. S‹ tac‹ din gur‹! S‹ plece din ∂atra mea, c‹-l bat, Úlomor, ∂i pe el ∂i pe fiul lui, ∂i pe m‹-sa! Auzi, mo, Urzic‹?

- Aud, aud, buliba∂o, mânca-†i-a∂ gura ta, aud - zise Urzic‹.Intr‹ Ún cort unde erau Urda ∂i Luba ∂i le ar‹t‹ biciul buliba∂ei,

apoi plec‹ zicând:- V‹ omoar‹, b‹, buliba∂a! Bag‹ benga-n voi. T‹ce†i ∂i pleca†i, c‹

v‹ omoar‹ buliba∂a!- Mo, Urda, - zise femeia - s‹ plec‹m din ∂atra buliba∂ei, auzi, mo?- Plec‹m, f‹, plec‹m, zise Urda sup‹rat. Bacro se Úntorsese cu caii de la iarb‹ ∂i s-a dus la mama lui ∂i i-a

zis sup‹rat:- I-ai zis, mam‹, buliba∂ei?- Taci din gur‹, c‹ te leag‹ buliba∂a de c‹ru†‹ ∂i te bate de-†i sar

capacele de la cap! A zis s‹ plec‹m din ∂atra lui, c‹ ne omoar‹ pe to†i trei,auzi?

- Bine mam‹, bine, fie ca tine ∂i ca buliba∂a ∂i voi r‹mâne†i cu∂atra ∂i legea voastr‹, c‹ eu ∂tiu ce-am de f‹cut.

- S‹ nu te atingi de fat‹, mo, c‹ ∂i cai ∂i c‹ru†e o s‹ vindem ∂i totn-o s‹ avem cu ce pl‹ti ru∂inea ∂atrei ∂i a buliba∂ei, auzi, mo, auzi? - Úizise Luba tulburat‹.

B‹iatul t‹cea ∂i nu mai spunea nimic. T‹cea, pentru c‹ ∂tia el acumce are de f‹cut. Se culc‹ mai devreme acum, cum nu f‹cuse niciodat‹. ∆i∂atra se culcase mai devreme. Era obosit‹, c‹ci se lucrase mult ∂i seumblase mult Ún sat dup‹ ale gurii ∂i dup‹ b‹utur‹.

Târziu, pe la miezul nop†ii, au cântat coco∂ii, apoi Bacro s-a sculatpe furi∂, a trecut pe sub poalele cortului, s-a dus Ún spatele c‹ru†ei, ∂i-amângâiat caii, i-a s‹rutat pe frunte, a luat lan†ul de priponit caii ∂i s-aÚndep‹rtat de ∂atr‹. Nu l-a v‹zut nimeni ∂i nici câinii nu l-au l‹trat. S-asuit Úntr-o salcie ∂i s-a spânzurat cu la†ul de gât.

79

Page 80: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

I ræt nakhli sìgo, kerdilo d„s. O ‡ukel, o Kàrtja, sa baÒelas tela-okaÒt dikhindoj karing opre kaj sas umblavdo o Bakro. I Lùba, i dej leBakrosqi, falas kë phenelas laqe vareso laqo ilo; geli te dikhel le Bakros.Dikhlæs an-e pèrini, tha’ o Bakro n-as. I ‡uvli dikhlæs k-o than kajsovelas o Bakro sas Òudro, Òaj kë o Bakro anklistosas dë but vrjàma anaro than. UÒtili, geli pala-o wurdon te dikhel le grasten; patælas kë o ©havogelosas le grastença ka-i ©ar. O Bakro n-as othe. O Bakro…khanikaj. ILùba ©hutæs pes darani an-i càxra thaj phendæs le Urdasqe:

- So avela, mo, Ùrda, kaj sŸ o Bakro, mo? O Ùrda xutilo opre thaj khoslæs pes ka-l jakha. - ¢i ‡anav, kaar te ‡anav me kaj phirel kadova beng ©havesqo?O ‡ukel sa baÒelas telal jekh kaÒt pajesqo. Avilo ka-o Mihàj thaj

baÒlæs dinindoj anar i pori anglal lese. - So dikhlæn, Kàrtja, so dikhlæn, mo, thaj kon daravdæs tut?O ‡ukel pale’ naÒlo telal kodova kaÒt thaj baÒelas; Òaj kë kamelas

te phenel sa pa o Bakro thaj pa lesqo merimos. O Mihàj gelo kaj baÒelaso ‡ukel, dikhlæs opre thaj dikhlæs le Bakros umblavdo. Kamelas te delmuj ka-l rroma, ka-o ©èri, ka-o Ùrda thaj ka-i Lùba, tha’ falas pes këvareso kidelas les koraar. Sas xolæriko anar o merimos le Dilodasqothaj la Lænkaqo, tha’ dikh kë akana pale’ avilo aver nasulimos pe-lrroma. Læs pes le vastença Òeresar thaj rujas.

- So sŸ, mo? - phenenas le rrom - avilindoj karing lese. - O Bakro umblavdæs pes!- O beng anar o Dilòda thaj i Lænka ©i mukhel amen thaj, dikh,

so kerdæs! O Bakro sas dino tele anar o kaÒt thaj nigerdo an-i càxra le

Urdasqi. Le rrom rovenas trujal lese. - Mulæn, Bakro, mulæn!!! - phendæs i Lùba pelindoj tele.Thowdine p-e lae Òut, k-aÒti te uÒtæven la. Sa-i ræt rovelas, tha’

maj but rovelas i Màra, rovelas thaj izdralas xalindoj pesqe uÒta. O Ùrdathaj i Lùba dikhle kë vi i Màra kamelas le Bakros. Pu©henas pen an-elenqi godî: ‘‘Haj, te sutino o Bakro la Maraça?! Te avilino kadja o baroMihàj sas kë ©hindino lenqe Òere. I vèstja geli an-e sa-l gava save sastrujal: jekh ©havo umblavdæs pes.

Avenas le ga‡æ luludænça thaj momelænça thaj thowdine len paÒa-oÒudro trùpo le Bakrosqo.

80

Page 81: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Noaptea a trecut repede, s-a f‹cut ziu‹. Câinele, Cartea, l‹tramereu sub salcie uitându-se mereu Ún sus unde Bacro era spânzurat.Luba, mama lui Bacro parc‹ avea o presim†ire; s-a uitat Ún perin‹ s‹ vad‹dac‹ Bacro este Ún a∂ternut, dar Bacro nu era...

Femeia v‹zu culcu∂ul rece, pesemne c‹ b‹iatul Úl p‹r‹sise demult.S-a sculat ∂i s-a dus Ún spatele c‹ru†ei, s‹ vad‹ caii; credea c‹ b‹iatulplecase cu ei la iarb‹. Bacro nu era Úns‹ acolo. Bacro nu era nic‹ieri.Luba intr‹ speriat‹-n cort ∂i Úi zise lui Urda:

- Ce-o fi, mo, Urda, unde-i Bacro?Urda s‹ri Ún picioare ∂i se ∂terse la ochi.- Nu ∂tiu, de unde ∂‹ ∂tiu eu unde umbl‹ diavolul ‹sta de b‹iat?Câinele l‹tra mereu sub o salcie. Veni la buliba∂a ∂i l‹tr‹ rar ∂i tare,

d‹du din coad‹ ∂i l‹tr‹ din nou spre buliba∂‹.- Ce-ai v‹zut, Cartea, ce-ai v‹zut ∂i cine te-a speriat? - zise

buliba∂a.Câinele fugi iar sub salcie ∂i l‹tr‹, parc‹ vroia s‹ spun‹ totul

despre Bacro ∂i despre moartea lui.Buliba∂a s-a dus unde l‹tra câinele, s-a uitat Ún sus ∂i-l v‹zu pe

Bacro spânzurat. Vroia s‹ strige la ∂atr‹, s‹ strige la cer, s‹ strige la Urda∂i la Luba, dar parc‹ un nod i s-a pus Ún gât. Era el sup‹rat de moartea luiDiloda ∂i a Lencii lui ∂i acum, iat‹, alt‹ nenorocire c‹zu peste ∂atra lui.Se lu‹ cu mâinile de cap ∂i Únce s‹ plâng‹.

- Ce-i, mo, ce-i? - ziceau ∂‹trarii ce veneau Únspre el.- Bacro s-a spânzurat!- Diavolii din Diloda ∂i Leanca ne-au urm‹rit ∂i, iaca, ce au f‹cut!Bacro fu coborât din salcie ∂i dus Ún cortul lui Urda. ∆atra plângea

Ún jurul lui.- Ai murit, Bacro, ai murit!!! - striga Luba le∂inând.Au pus deÚndat‹ pe ea o†et s-o readuc‹ Ún sim†iri. Toat‹ noaptea

plângea, dar mai mult plângea Mara, suspina ∂i tremura mu∂cându-∂ibuzele. Urda ∂i Luba ∂i-au dat seama c‹ ∂i fata-l iubea pe fiul lor ∂i segândeau Ún sinea lor: “Dac‹ Bacro s-o fi culcat cu fata buliba∂ei? Atunci,de-ar fi fost a∂a, buliba∂a le-ar fi t‹iat capetele.“

Vestea s-a dus mai prin toate satele din jur: un b‹iat din ∂atr‹ s-aspânzurat. Veneau femeile cu flori ∂i lumân‹ri ∂i le a∂ezau pe lâng‹corpul rece al lui Bacro.

81

Page 82: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- I ©irikli armandini! - phendæs o Urzìkä. I ©irikli arman nikerel p-eamenar!

- I poÒ te alosarel pes laqe Òeresar, te a©hel biporenqe thaj te namaj xuræl, te xal la i bari jag!

Pala’ so agorisardæs o arman, i ∑opŸrla astardæs te rovel. Akanarovelas vi o baro Mihàj, rovenas vi le phuræ thaj le ©have. Le mule lerromenqe andine dukh thaj pharimos! Le rrom andine but tämŸja thajtämŸisarde laça le ©haves. Le murÒa, le phuræ, i ©ar thaj sa so sas lerromen sas tämŸisarde sar trëbul. Akana von phenenas kë skäpisarde learmajenar la kukumævaqe thaj pharimatenar. Ruje le Bakros thaj leDilodas thaj la Lænka thaj le enæ baren mule; Ÿngroposarde le Bakros.Pala’ trin d„s gele-ar an-e aver gava.

Pala’ but phirimos pale’ amboldile an-o KotoÒmàno, ka-o ‘gor leveÒesqo. Akana sas milaj thaj tato. Sìgo sas vazdine le càxre thaj le ©havemuje bareça khelenas penqe trujal le càxre. Le murÒa astarde te kerenbutî le ©okanoça kerelas pes but miÒto. Le manuÒa avenas le kŸkavença tedrabaren len ori te xanosaren len. Thaj ‡anas loÒale khere. I ræt mukhelaspes pa-l càxre, kerde pen ël jaga thaj swàko jekh kerelas pesqe po varesoxamasqo. O ‡ukel Kàrtja, baÒelas karing o veÒ thaj karing othe majbaÒena vi aver ‡ukela. Pale’ ©hutæs pes i dar an-ël rroma. O baro Mihàjdikhlæs k-o phuro ∑oÒoj thaj phendæs xolæriko:

- Te marel les o truÒul, te nikerel pes o arman amenar!- Kadja sŸ, mo, te maren les o truÒul thaj i tämŸja!- Othe sŸ o beng, le ‡ukel xatæren les! - phendæs o phuro ∑oÒoj

©ungarindoj an-o bërk. Te marel les o truÒul!- Te marel les!- Te maren les o truÒul thaj i tämŸja! - dine muj savorre kodola save

sas paÒal i jag.- O mulo avel pala’ amene - phendæs vi i phuri Grupìna,

©ungarindoj karing baÒenas le ‡ukela.- Le les, Kàrtja, le les!Gele karing o veÒ. O ‡ukel baÒelas karing i u©halin kali le veÒesqi.

O baro Mihàj ‡alas anglal karing sas o ‡ukel, ‡alas falas kë sas les an-epunre moliv, sa kadja ‡anas vi ël kol-aver save pala’ lese. O ‡ukel xutiloan-e xŸv, pala’ lese xutile vi ël kol-aver ‡ukela. BaÒenas thaj cŸrdenasvaresosar, xutile savorre pe jekh manuÒ, savo pelosas othe daraarlenar.

82

Page 83: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Pas‹rea blestemat‹! - spuse Urzic‹. Pas‹rea blestemat‹! Se †inede noi blestemul!

- Praful ∂i pulberea s‹-i fie de cap ∂i s‹ nu mai aib‹ pene ∂i s‹ numai zboare! Glasul ei s‹ piar‹, s‹ piar‹ Ún fundul iadului!

Dup‹ ce a terminat ∆opârla blestemul, a Únceput s‹ plâng‹. Acumplângea ∂i buliba∂a, plângeau ∂i babele ∂i copiii. Mor†ii ∂atrei au adusdurere ∂i necaz!

∆‹trarii aduser‹ mult‹ t‹mâie ∂i afumar‹ cu ea copiii. B‹rba†ii,babele, cortul ∂i tot ce era-n ∂atr‹ a fost t‹mâiat cum se cuvine. În felul‹sta, ziceau ei acum, au sc‹pat de blestemul cucuvelei ∂i ∂atra n-o s‹ maiaib‹ necazuri. L-au jelit pe Bacro, i-au jelit ∂i pe Diloda ∂i pe Leanca, lafel ∂i pe cei nou‹ buliba∂i mor†i de curând. Îl Úngropar‹ pe Bacro. Dup‹trei zile plecar‹ Ún alte sate.

Dup‹ mult colindat, se Úntoarser‹ Ún Coto∂manu, la margineap‹durii. Era de-acum var‹ ∂i cald. Corturile au fost ridicate Úndat‹ ∂icopiii, g‹l‹gio∂i, se jucau Ún jurul ∂atrei. B‹rba†ii au Únceput s‹ bat‹arama cu ciocanul; se lucra de zor. Oamenii veneau cu c‹ld‹rile lareparat ori la spoit Ún ∂atr‹ ∂i plecau acas‹ mul†umi†i de lucrul f‹cut derromii ∂‹trari. Noaptea se l‹s‹ peste ∂atr‹. S-au f‹cut focurile ∂i fiecareÚ∂i preg‹tea câte ceva de mâncare. Câinele Cartea l‹tra Únspre p‹dure ∂itot Úntr-acolo mai l‹trau ∂i al†i câini ai ∂atrei. L‹trau f‹r‹ Úncetare. Iar‹∂iintr‹ groaz‹ mare Ún ∂atr‹. Buliba∂a se uit‹ la mo∂ ∆o∂oi ∂i zise sup‹rat:

- Ucig‹-l toaca, se †ine dup‹ noi blestemul!- A∂a-i, mo, bat‹-l crucea ∂i t‹mâia!Acolo-i diavolul, câinii Úl simt! - zise mo∂ ∆o∂oi scuipându-∂i Ún

sân. Ucig‹-l toaca!- Ucig‹-l!- Ucig‹-l toaca ∂i t‹mâia! - a strigat mul†imea de pe lâng‹ foc.- Mortul ne urm‹re∂te, zise ∂i baba Grupina, scuipând spre locul

de unde se auzea l‹tratul câinilor.- Le les, Kàrtja, le les!Merser‹ Únspre p‹dure. Câinele l‹tra spre umbra-ntunecoas‹ a

p‹durii. Buliba∂a mergea Únspre câine cu pa∂i de plumb; acela∂i lucruf‹cea ∂i ∂atra Ún urma lui. Câinele s‹ri Ún groap‹. S‹rir‹ ∂i ceilal†i câini.L‹trau ∂i tr‹geau de ceva, Úngr‹m‹dindu-se pe un om ce c‹zuse acolo defrica câinilor.

83

Page 84: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Mo, le ‡ukela sas sa pe lese thaj cŸrdenas lesar sar d-aÒtinas. - AÂutin man, aÂutin-ma’, merav, merav! - aÒundæs pes jekh muj

but darano.O baro Mihàj thaj le kol-aver rroma dine muj: ‘’Mukh les, mukh

les, Kàrtja!’’O ‡ukel cŸrdelas le punresar la katanaqo, o rat tato thaj guglo

kerdindoj le Kartjas vi maj bengajlo thaj cŸrdelas les bengajles sar jekhdŸrza ©hindi. O Mihàj areslo othe o anglutno.

- Amaro Mihàj, so sŸ othe, manuÒ or ©oxano? - denas muj darane-lkolaveer rroma.

- Mukh les Kàrtja! - dæs muj zurales o Mihàj. O ‡ukel mukhlæs la katana thaj mælas kë kamel te phenel vareso le

Mihajesqe: kë kerdæs miÒto pesqi butî thaj delas anar i pori angla’ pesqomanuÒ. O Mihàj mordæs les loÒalo pe-l zëja.

- Mo, Kàrtja, mo, mukh les!Aresle-l kol-aver paÒal i xŸv. O Mihàj læs la katana telal, thowdæs

les p-o dumo thaj andæs les p-o màlo. I kätàna phurdelas lokhorres, ma’n-as les ©i jekh zor…

- Mo, ga‡e!a, mo, xav tiro muj, tu san katana, kaar san, kaj ‡as? O ga‡o ©i maj phenelas khan©, sas xalo ‡ungales le ‡ukelesar, o

rat ‡alas sar o paj. - SŸ xalo - phendæs o phuro ∑oÒoj, kerdindoj pesqe mìla le

ga‡esar. - Len les thaj nigeren les an-e càxra, kë sŸ xalo le ‡uklesar,

akana n-aÒtisaras te ankalavas jekh vòrba anar lesqo muj.Line la katana thaj nigerde la an-i càxra. Sas ræt, marelas

lokhorres i braval, baÒelas an-o Del, tha’ o briÒind ©i dæsas pes drom. Iphuri ∑opŸrla, xalawdæs i dukh la katanaqi pajeça, ©hordæs duvano an-elae thaj phanglæs les le dikhleça ka-o Òero. I Læna, i bori le Urzikasqi,avili jekha perinaça an-e angali thowdæs lesqe la telal o Òerand thajphendæs:

- Bari pomàna, bari pomàna kadale manuÒeça, avela vi vowbokhalo thaj truÒalo.

I ∑opŸrla andæs lesqe jekh piri pajeça, thaj phendæs lesqe:- Le, pi thaj te les vareso te xas, mo raklé!a, ke-i bokh ©i jertil

khanikas!

84

Page 85: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Câinii t‹b‹râser‹ pe el ∂i tr‹geau care mai de care de el.- Ajutor, ajutor, ajutor, mor, ajutor! - se auzir‹ †ipete de groaz‹.Buliba∂a ∂i ∂‹trarii strigar‹: Mukh les, mukh les, Kàrtja!Câinele tr‹gea din pulpa osta∂ului, sângele cald ∂i dulce f‹cându-l

pe Kàrtja ∂i mai fioros, t‹v‹lindu-l pe osta∂ ca pe o cârp‹ rupt‹. Buliba∂aajunse primul Ún groap‹.

- Buliba∂‹, ce-i acolo, om sau strigoi? - striga mul†imea speriat‹.- Mukh les, Kàrtja! - se r‹sti buliba∂a la câine.Câinele Úl l‹s‹ pe osta∂ ∂i parc‹ vru s‹-i spun‹ ceva st‹pânului s‹u:

c‹-∂i f‹cuse datoria ∂i mârâia la osta∂, dând din coad‹. Buliba∂a-l b‹tuÚncet cu palma pe spate ∂i se lini∂ti.

- Mo, Kàrtja, mo, las‹-l Ún pace!Ajunse ∂i ∂atra lâng‹ groap‹. Buliba∂a lu‹ osta∂ul din groap‹,

punându-l pe umerii s‹i, ∂i-l aduse pe mal. Osta∂ul r‹sufla Úncet ∂i p‹reasleit de putere.

- B‹, rumâne, b‹, mânca-†i-a∂, tu e∂ti militar, m‹, unde te duci, deunde e∂ti?

Osta∂ul nu mai mi∂ca ∂i nu mai vorbea. Era r‹nit r‹u, rana-isângera.

- E r‹nit ∂i istovit, mo, buliba∂‹! - zise mo∂ ∆o∂oi, f‹cându-i-semil‹ de el.

- Lua†i-l ∂i duce†i-l Ún ∂atr‹, c‹ e mu∂cat de câine; acum nu putemscoate o vorb‹ din gura lui.

Îl luar‹ pe osta∂ ∂i-l duser‹ Ún ∂atr‹. Era Úntuneric, adia un vântrece, tuna, dar ploaia nu sosise Únc‹ Ún ∂atr‹. Baba ∆opârla sp‹l‹ ranaosta∂ului cu ap‹, turn‹ Ún ran‹ tutun ∂i leg‹ rana cu baticul de cap.

Leana, nora lui Urzic‹, veni cu o pern‹ de fulgi Ún bra†e, i-o pusesub cap ∂i zise:

- Poman‹ mare, poman‹ mare cu omu’ ‹sta, o fi ∂i el fl‹mând ∂iÚnsetat.

∆opârla Úi aduse o can‹ cu ap‹ ∂i-i zise:- Ia, potole∂te-†i setea ∂i s‹ iei ceva de-ale gurii, m‹ b‹iete, c‹

foamea nu iart‹ pe nimeni!

85

Page 86: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

I kätàna pilæs anar jekhvar sa o paj, xalæs nesave kotora xävicaqe,xalas thaj cŸrdelas phares ana’ o dî. Astardæs te rovel. Ruje vi ël rromaanar lese, tha’ ©i ‡anenas sosar rovelas.

I kätàna sutæs an-jekh càxra lenqi, tha’ kana uÒtilo le rrom pu©hleles:

- ManuÒé!a, so rodes kathal? - phendæs lesqe o baro Mihàj, tha’ omanuÒ ©i dæs lesqe anglal.

- San xolæriko, raklé!a? Hàjda, de dùma amença, kë o Del aÂutilatut; nùma’ vow ‡anel sar… - phendæs o ∑oÒoj.

- SŸm la©ho manuÒ, na daran, naÒlem anar i armàta thaj sŸmkrisinisardo ka-o merimos.

- So tu kerdæn?- Mule mŸnre dada anar o drab, dine ma’ telegràma kaar o baro

kher le gavesqo; ©i dine ma’ drom te ‡av manqe khere, me naÒlem, thajvon dine ma’ sar kë naÒlem lenar.

- So keres, mo, xav tiro muj, kë rodel tut o merimos - phendæslesqe o baro Mihàj.

- ¢i ‡anav, sŸ nasul manar, beÒlem vi an-o veÒ tha’ vi an-o veÒsŸ manuÒa… AÒundem varekas savo phenelas:

‘‘- Arakhlæn kodoles kaj naÒlæs?’’‘‘- ¢i arakhlæm les, raj!a kolonel!o, ©i arakhas les ni© an-e xŸv le

sapesqi!’’Tha’ me sŸmas an-ël bòÂi, paÒa’ lene, tha’ von ©i dikhle man.- Te das les te xal thaj te ‡al-ar! - phendæs i ∑opŸrla darani. Aven

le xarkumaræ thaj arakhen les amene…- Tu, amaro Mihàj, so phenes? Phen vi tu vareso, kë anar tiro

vareso thaj anar amaro vareso kerel pes vareso la©ho - phendæs o ∑oÒoj.- Tume so phenen, mo, sosar ©i maj phenen khan©?- Baré!a, te keras anar lese jekh rrom amaresar, jekh rrom thaj

jekh amal amaresar - phendæs o ∑oÒoj asaindoj.- Aven sæ, aven sæ, saven sŸ tumen lùn‡i bala thaj kale ©hora.- Te keras les sar sam ame, balença lùn‡i thaj kale ©horença, thaj

te roden les le ga‡e sode kamena kë sa ©i arakhena les - phendæs o Mihàj. Asajas o Mihàj, asajle sæ, asajas vi o ga‡o. Avile but kale balença thaj kale ©horeça thaj kerde les kë solaxasas

kë sŸ rrom. Phabarde lesqe gada thaj xuræwde les gadença rromane, kerdelesqe càxra. Dine les wurdon thaj grast thaj telærde leça gavene.

86

Page 87: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Osta∂ul b‹u cu l‹comie apa ∂i lu‹ câteva buc‹†i de m‹m‹lig‹.Mânca ∂i ofta. Începu s‹ plâng‹. A plâns ∂i ∂atra de mila lui, dar nu ∂tiaude ce el plânge.

Îl culcar‹ pe osta∂ Úntr-unul din corturile lor ∂i de diminea†‹, cânds-au sculat ∂‹trarii, l-au Úntrebat:

- Omule, ce vânt ∂i ce gând te-au adus pe aici? - zise buliba∂a -,dar osta∂ul nu zise o vorb‹.

- E∂ti nec‹jit, b‹iete? Hai, stai de vorb‹ cu noi, c‹ Dumnezeu te vaajuta, cum ∂i-n ce fel numai el ∂tie... zise blând ∆o∂oi.

- Sunt un om bun, nu v‹ face†i griji, sunt dat dezertor ∂i suntcondamnat la moarte de tribunalul militar.

- O!! Ce-ai f‹cut, b‹iete, câ†i ai omorât?- De omorât nu am omorât, de furat n-am furat. Am fugit din

armat‹. Mi-au murit p‹rin†ii otr‹vi†i. Am primit telegram‹ de la prim‹rie∂i cei de la armat‹ nu mi-au dat drumul ca s‹ vin acas‹ ∂i eu am fugit,apoi ei m-au dat dezertor.

- Cum faci, m‹, mânca-†i-a∂, cum te descurci, c‹ moartea e peurma ta! - zise buliba∂a.

- Nu ∂tiu, e greu; am stat Ún p‹dure, dar ∂i-n p‹dure e lume... Amauzit un glas care zicea:

- “L-a†i g‹sit pe dezertor?“- “Nu domnule colonel, nu d‹m de el nici Ún gaur‹ de ∂arpe!“ Eu

eram Úns‹ Ún tufi∂, la câ†iva pa∂i de ei, dar nu m-au v‹zut.- S‹-i d‹m de-ale gurii ∂i s‹ plece! - zise ∆opârla speriat‹. Vin

oamenii legii ∂i-l vor g‹si la noi!- Buliba∂‹, ce zici, mo, ce zici? Zi ∂i tu ceva, c‹ din ceva al t‹u ∂i

din ceva al meu treab‹ bun‹ se va face - zise ∆o∂oi.- Voi ce zice†i, mo, voi ce zice†i, nu mai zice†i nimic?- Buliba∂‹, s‹ facem din el un pui de-al nostru, un rrom ∂i un

prieten al ∂atrei - a zis ∆o∂oi râzând.- Veni†i to†i, veni†i to†i, cei care ave†i p‹r lung ∂i barb‹ neagr‹!- S‹-l facem cum suntem noi, cu p‹r ∂i barb‹ neagr‹, s‹ fie un rrom

adev‹rat ∂i atunci s‹ tot Úl caute rumânii, c‹ tot nu-l vor g‹si! - a zisbuliba∂a.

Râse buliba∂a, râse ∂i ∂atra, râse ∂i osta∂ul.Venir‹ mul†i cu p‹r negru ∂i cu barb‹ neagr‹ ∂i-l f‹cur‹ de jurai c‹-

i de-al lor. Îi arser‹ hainele militare ∂i-l Úmbr‹car‹ cu haine de ∂atr‹. I-auf‹cut cort, i-au dat ∂i c‹ru†‹ ∂i cai ∂i au plecat cu el prin sate.

87

Page 88: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Sar bu©hos, mo, ga‡é!a?- Väkàru Kostìkä - phendæs i kätàna.- Akana ©i maj bu©hos kadja, d’akanara san o Tomìca o VŸl©æno.

Kadja phendæs lesqe o baro Mihàj. - Baré!a, baré!a, des ame’ te pias, kë akana barile tire rroma jekhe

‡eneça.- ¢a©es sŸ, xasardæm le Bakros, tha’ avilæs amenqe o Tomìca o

VŸl©æno - phendæs loÒaça, o Mihàj. Anen xamos thaj pimos, kë mepokinav - maj phendæs o Mihàj.

- Te trail o baro Mihàj, te trail vow thaj lesqe rroma! Xale, pile thaj ©ajlile. O Tomìca matilo thaj gilabalas jekh gili

ana’ pesqo gav:‘‘O kalo por kurungaqo, le jakha Òukar le tërnesqeaÒun sar baÒel o koko, patrin zèleno veÒesqi!’’O baro Mihàj aÒundæs thaj an-e lesqe jakha dikhœlas pes i loÒ

anar o Tomìca.‘‘Ga‡e!a, so sanas arakhlo kotorra masesqe ©hinde, murro ‡ukel arakhlæs tut, murro ‡ukel arakhlæs tut.’’O Mihàj loÒajlo, tha’ maj but loÒajli i Læna, i ©hej le Urzikasqi; voj

sas phivli, n-as la rrom, mulosas laqe anar jekh ‡ungalo nasvalimos,anar i ©uja. La Læna sas la duj ©have, patælas kë o Tomìcæ sŸ la©ho anarlae. Andæs lesqe xamos thaj paj Òudro. O Tomìca xalawdæs pes p-o muj,pe-l vast, ‡i ka-o maÒkar, pala’ so thowdæs pes te xal. Voj andæsas lesqemas thulo balesqo, purum thaj lon, jekh kotor xävic thaj jekh piri molæça.

- Le, le thaj xa, Tomìcä, xa te sikaves tut amença, akana ame samtire næmuræ!

O Tomìca dikhelas p-e lae asaindoj thaj, pala’ so xalæs, phendæslaqe:

- ¢umidav tiro vast kë dæn ma’ te xav, tha-i Læna phendæs lesqe: - Amene ka-l rroma ©i ©umidel pes o vast, amene del pes patîv,

Tomìcä - phendæs i Læna loÒali.- So sŸ tumene patîv?- Patîv sŸ loÒalo thaj Òukar traisardo.

88

Page 89: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Cum te nume∂ti, m‹ rumâne, care †i-e numele?- V‹caru Costic‹ - zise osta∂ul.- Acum nu te mai nume∂ti a∂a, de-acum te vei numi Tomi†‹

Vâlceanu! A∂a ∂i-l botez‹ buliba∂a Mihai.- Buliba∂‹, dai de b‹ut! Dai de b‹ut c-ai câ∂tigat un om Ún ∂atr‹!- Adev‹rat, l-am pierdut pe Bacro, dar l-am câ∂tigat pe Tomi†‹

Vâlceanu - zise buliba∂a vesel. Aduce†i de b‹ut ∂i de mâncat, pentru c‹eu, buliba∂a, pl‹tesc!

- Auzir‹m, buliba∂‹! Auzim. S‹ tr‹iasc‹ Tomi†‹!- S‹ tr‹iasc‹! - ziser‹ al†ii.- S‹ tr‹iasc‹ buliba∂a Úmpreun‹ cu ∂atra lui!Au mâncat ∂i au b‹ut ∂i s-au s‹turat. Tomi†‹ se Úmb‹t‹ ∂i cânta un

cântec din satul lui.‘‘Pana, pana corbului,Ochi frumo∂i ai badelui,Auzi glasul cucului,Frunz‹ verde-a codrului!’’Buliba∂a ascult‹ ∂i ochii lui erau plini de bucurie pentru Tomi†‹:‘‘Rumâne, ce-ai fost g‹sitBuc‹†i de carne rupt,Câinele meu te-a g‹sit,Câinele meu te-a g‹sit.’’Buliba∂a s-a bucurat, dar mai tare decât buliba∂a s-a bucurat

Leana, fata lui Urzic‹. Ea era v‹duv‹, nu avea b‹rbat, Úi murise de-oboal‹ rea, holer‹. Leana avea doi copii, credea c‹ Tomi†‹ ar fi bun pentruea. I-a adus mâncare ∂i ap‹ proasp‹t‹. Tomi†‹ s-a sp‹lat pe fa†‹, s-a sp‹latpe mâini, s-a sp‹lat pân‹ Ún brâu, apoi a trecut la mas‹. Ea Úi aduse ∂unc‹gras‹ de porc, ceap‹ ∂i sare, o bucat‹ de m‹m‹lig‹ ∂i o can‹ cu vin.

- Ia, ia ∂i m‹nânc‹, Tomi†‹, ia ∂i m‹nânc‹ s‹ te-n-ve†i cu noi, c‹acum noi suntem neamurile tale!

Tomi†‹ se uit‹ la ea, Úi zâmbi ∂i, dup‹ ce mânc‹, Úi zise:- S‹rut mâna pentru mas‹! Leana Úns‹ Úi zise:- La noi Ún ∂atr‹ nu se s‹rut‹ mâna! La noi se d‹ respect, Tomi†‹ -

zise Leana vesel‹.- Ce Únseamn‹ la voi respect?- Respect este mul†umit ∂i tr‹it.

89

Page 90: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Amene, phenel pes ©umidav vast, sŸm loÒalo thaj dav tut patîv.- SŸ miÒto vi tumene, tha’ sŸ miÒto vi amene - phendæs i ‡uvli

loÒali. Maj palal, ©i maj phende khan© thaj dine penqe o vast - phendidoj

pesqe: baxt te del o Del! Palal kodja, i ‡uvli geli ka pesqi càxra, ka-laqeduj ©have, ka-laqi sasuj, thaj o Tomìca a©hilo kòrkorrro. GŸndilas peska-lesqo gav, ka-lesqo khelimos thaj ka-i loÒ lesqe gavesqi; gŸndilas peska-lesqi amalin, jekh tërni dë deÒuÒove berÒene, balença gàlbi, jakhençakale thaj lungone balença. Sas jekh rakhli savi sas la an-e lae but loÒthaj sas but devlikani. Ωalas ka-i khangeri pentikostalikani anar o gavDäbulèni - Oltènia. ¢hudæs pes pe-i zèleno ©ar thaj astardæs jekh thuvalikerdi lesar anar jekh gazèta.

- I Marìa, phenelas pesqe vow, sas murro tràjo, akana xasardem la,vi la, xasardem vi murro gav, tha’ sŸ miÒto kë traisarav! O baro Mihàj sŸla©ho, sŸ maj la©ho sar jekh amal; vow skäpisardæs man merimasar,sode traisarava phenava lesqe: ‘’Tu san mŸrri baxt, murro tërnimos’’.Traisarav thaj kadja sŸ butî la©hi, sŸm ‡uvindo, ©i sŸm phanglo, sŸm lebare Mihajeça thaj le phure Urzikaça.

I Màra xaladæs pes p-o Òero thaj xuræwdæsas pes jekha neve rotîaçaluludænça lole thaj galbenone. Orikana kamelas te avel maj Òukar sar lekol-aver ©heja. O baro Mihàj dæs muj pe lae thaj i ©hej avili sìgo.

- So sŸ, mo, dad!e, so sŸ?- ¸a ka-o bìrto thaj kin jekh bari rakìa, te piav le Tomicaça kathe

p-i ©ar. O baro Mihàj dikhlæs biloÒalo le Tomicas an-e kodova d„s. Le‡uvlæ gelesas an-ël gava te mangen ori te drabaren. I ©hej avili sìgo thajdæs i rakìa pesqe dadesqe; kamelas te ‡al-ar, tha’ laqo dad phendæs laqe:

- Akhar le ©hejan ka-o khelimos, ka-i loÒ, te aven kathe! Te avenkathe paÒa’ mane thaj paÒa-o Tomìca; te aven sa-l tërnorre kathe -phendæs o baro Mihàj, dinindoj le vasteça an-i phuv. Te aven kathe!

- Aven orde, mo, aven kathe!Vi ël ©have vi ël tiknorre, vi ël ©heja avile trujal o Mihàj: sas loÒale

thaj pherde tràjo. Gilabanas, marenas an-ël vast thaj khelenas. O baroMihàj delas pes baro lença. Kana thaj kana maj delas len po jekh mujrakìa. Pile, khelde thaj o Mihàj matilo, matilo vi o Tomìca. Thaj vi ophuro ∑oÒoj.

90

Page 91: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- La noi se zice “s‹rut mâna“, adic‹ sunt mul†umit ∂i te respect.- E bine ∂i la voi, dar e bine ∂i la noi, - zise femeia bucuroas‹.Au b‹tut mâna ∂i au zis: baxt te del o Del! Apoi, femeia a plecat la

cortul ei, la cei doi copii, la soacra ei, iar Tomi†‹ a r‹mas singur. Segândea la satul lui, la horele ∂i la bucuria satului lui. Se gândea laprietena lui, Maria, o feti†‹ de ∂aisprezece ani, blond‹, cu ochii negri ∂ip‹rul lung. Era o fat‹ vesel‹ ∂i credincioas‹. Mergea la adunareacre∂tinilor din satul D‹buleni - Oltenia. Se trânti pe iarba verde ∂i-∂iaprinse o †igar‹ f‹cut‹ de el, din ziar.

- “Maria - Ú∂i zicea el - era via†a mea; acum am pierdut ∂i satul meunatal, Ún schimb mi-am câ∂tigat via†a! Buliba∂a e bun, e mai bun decât unprieten; el m-a sc‹pat de moarte ∂i de primejdie. Cât timp voi tr‹i Úi voispune c‹ el a fost norocul meu, tinere†ea mea!“.Tr‹iesc ∂i asta e bine,sunt viu, sunt liber! Sunt aici cu ∂atra, sunt cu buliba∂a Mihai, cu mo∂Urzic‹...cu to†i.“

Mara se sp‹lase pe cap ∂i se Úmbr‹case cu o rochie alb‹ imprimat‹cu floricele ro∂ii ∂i galbene. Întotdeauna Úi pl‹cea s‹ fie cât mai frumosÚmbr‹cat‹ decât celelalte fete din ∂atr‹. Buliba∂a Mihai o strig‹ ∂i fataveni Úndat‹.

- So siŸ mo, dadea, so sŸ?- Du-te la birt ∂i cump‹r‹ o †uic‹ tare, s‹ beau cu Tomi†‹ aici pe

iarba verde.Buliba∂a-l v‹zuse trist pe Tomi†‹ Ún ziua aceea. Femeile plecaser‹

prin sate la cer∂it ∂i la ghicit. Fata se Úntoarse repede ∂i-i d‹du †uicatat‹lui s‹u. Vru s‹ plece, dar buliba∂a Úi zise:

- Cheam‹ fetele la jucat, la veselie, s‹ vin‹ aici! S‹ vin‹ aici, lâng‹mine ∂i lâng‹ Tomi†‹! S‹ vin‹ toat‹ copil‹rimea aici, - zise buliba∂a,dând cu pumnul Ún p‹mânt. S‹ vin‹ aici!

- Aven orde, mo, aven kathe!∆i copiii - ∂i b‹ie†ii ∂i fetele - venir‹ Ún jurul lui Mihai; erau veseli

∂i plini de via†‹. B‹teau din palme, când cântau ∂i jucau. Buliba∂a sebucura de ei, c‹ci erau mândria ∂atrei. Din când Ún când, le mai d‹deacâte o gur‹ de rachiu. Au b‹ut, au jucat, iar buliba∂a s-a Úmb‹tat. S-aÚmb‹tat ∂i Tomi†‹, s-a Úmb‹tat ∂i mo∂ ∆o∂oi.

91

Page 92: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

I ræt mukhlæs pes lokhorres pa-l càxre. Le ga‡e avenas kaar okŸmpo le guruvnænça thaj le lunoça p-o dumo. Le phuræ avile vi vonkhere anar o gav thaj arakhle le bare Mihajes mato; mate sas vi oTomìca thaj o ∑oÒoj. Sæ trin sas mate. Mule thaj denas dùma kòrkorre.Le phuræ loÒajle anar lenqi loÒ thaj akharde le murÒen te xan:

- Xamos, mo, pimos, mo! Aven kathe, sŸ pimasqo thaj xamasqo, ‡ikana pharola tumaro për! - phendæs i Soròka, i ‡uvli le Mihajesqi.

O baro Mihàj avilo sar d-aÒtisardæs, maj gelindoj pe duj riga, baambraldindoj pes thaj thowdæs pes ka-i skafìdi. I Soròka asajas, asajas vii Màra, tha’ maj but asajas o Mihàj; asalas tha’ ©i ‡anelas sosar.

- Tomìcä, mo, av orde, xa, mo, kathe!O Tomìca avilo, tha’ nùma’ vov ‡anglæs sar avilo, palal kodja

thowdæs pes te xal. Avilo vi o phuro ∑oÒoj, avili vi i Lìra, vi i Læna thajxale, thaj ©ajlile.

- Lir!o, phen, ©he, jekh gili thaj ame te loÒaras amen! - phendæsloÒalo o Mihàj. I Lìra læs jekh muj rakìa anar i valin thaj o Mihàjgilabalas thaj marelas an-ël vasta.

- Hàjda, dikh, haj dikh-ar, dikh!- Haj dikh, haj dikh, dikh ¸i kana uÒtæva xancŸ O baro Mihàj khelel!O khelimos le Mihajesqo loÒardæs savorren thaj astarde te khelen

savorrença; khelelas vi o Tomìca, vi i Sorìka, i rromni le Mihajesqi. An-ëlcàxre aÒundesas pen muja loÒaqe.

‘‘- Haj dikh, dikh, haj dikh-ar, dikh…Le rrom khelen xancŸ!Akana khelen le kŸkaværæ, Khelen akana vi ël magàræ! Khelde, gilabaje, loÒajle, pala’ so gele te soven an-ël càxre. Le

rrom sovenas, nùma’ o Tomìca ©i sovelas, gŸndilas pes ka-i Màra thajbarœlas lesqo ilo an-e pese kana phenelas.

- Lava la dë rromni, so maj trëbul ma’? Te thovava o vast pe laethaj kherav la ‡uvli, o baro Mihàj del manqe la bilovenqo, bigalbenenqothaj i Màra avela mŸrri! Thowdæs pesqe an-e godî: kana o Mihàj ‡alaan-o gav, te kerel la Mara ‡uvli.

92

Page 93: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Amurgul serii se l‹sa Únceti∂or peste ∂atr‹. Oamenii se Úntorceaude la câmp cu vitele ∂i cu coasele pe um‹r. Babele au venit ∂i ele la ∂atr‹∂i l-au g‹sit pe buliba∂a beat, la fel pe Tomi†‹ ∂i pe mo∂ ∆o∂oi. To†i treierau be†i cri†‹ ∂i bomb‹neau singuri. Babele se bucurar‹ de veselia lor ∂i-∂i chemar‹ b‹rba†ii la mas‹.

- Xamos, mo, pimos, mo! Veni†i aici, c‹ e de b‹ut ∂i de mâncat,pân‹ v-o cr‹pa burta-n voi! - zise Soroca, femeia buliba∂ei Mihai.

Buliba∂a veni cum a putut veni, mai cl‹tinându-se, maiÚmpleticindu-se, ∂i se a∂ez‹ la mas‹. Soroca râse, râse ∂i Mara, dar maimult râse buliba∂a; râdea dar nu ∂tia nici el de ce râdea.

- Tomìcä, av, si amen xamos kathe!Tomi†‹ veni ∂i el dar numai el ∂tiu cum veni, apoi se a∂ez‹ la mas‹.

Veni ∂i mo∂ ∆o∂oi, veni ∂i Lira ∂i Leana ∂i mâncar‹ pe s‹turate.- Liro, zi, f‹, o sârb‹, s‹ joace ∂i lingurile pe mas‹ ∂i noi s‹ ne

veselim! - zise Mihai vesel.Lira b‹u o gur‹ de †uic‹ din sticl‹ ∂i buliba∂a cânta ∂i b‹tea din

palme.- Haj dikh, dikh, haj dikh-ar, dikh,Haj, dikh, haj dikh, dikh!(- Pân‹ m-oi trezi un picBuliba∂a joac‹-un pic).Jocul buliba∂ei Únveseli toat‹ ∂atra ∂i, astfel, Úncepur‹ cu to†ii s‹

joace. Juca ∂i Tomi†‹ ∂i Soroca, nevasta buliba∂ei. În ∂atr‹ se auzeaustrig‹tele de bucurie ale ∂‹trarilor.

- Haj dikh, dikh, haj, dikh-a’, dikh!În ∂atr‹ se joac-un pic!Acum joac‹ c‹ld‹rarii,Joac‹-n ∂atr‹ ∂i m‹garii!Au jucat, au cântat, s-au bucurat, apoi s-au dus la culcare Ún dunele

de fulgi.∆atra dormea toat‹, numai Tomi†‹ nu dormea; se gândea la Mara

∂i se bucura zicând:- Am s-o iau de nevast‹, ce-mi mai trebuie? Dac‹ pun mâna pe ea

∂i o fac femeie, buliba∂a mi-o d‹ f‹r‹ galbeni, f‹r‹ bani ∂i Mara va fi amea! ∆i-∂i puse Ún gând c‹ atunci când buliba∂a va pleca Ún sat, o s-o fac‹pe Mara femeie.

93

Page 94: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

I lìndri læs les sìgo. Sutæs Òukar thaj kerdæs pes d„s. O khamvazdæsas pes opre, tha’ vow ©i uÒtilosas anar o than. I Màrta avili lesethaj phendæs lesqe:

- Tu ©i gelæn an-o gav mŸrri dej thaj murro dad dæ but vrjàmagele-ar… O Tomìcä but loÒajlo thaj phendæs la ©hejaqe:

- ¸a, Mar!e, ka-i ©ar thaj kide manqe jekh angali ©ar thaj de laka-mŸrre grasta, kë dukhal ma’ o Òero dë kajti pimos, sŸm nasvalo…

I ©hej kandæs lesqe dùme thaj geli te kidel ©ar anar o kurùzo. Lekurùzuræ sas maj dur le caxrenar, i ©hej ©hutæs pes an-e kurùzuræ thaj©i maj dikhlæs pes. O tërno uÒtilo, dikhlæs trujal, dikhlæs kë na-i khoniktrujal, læs la karing geli i ©hej thaj ©hutæs pes an-kurùzuræ. Sas lesqephares te arakhel la Mara, sas lesqe phares, tha’ arakhlæs la. Xutilo pala’laqe zëja, perawdæs la ka-i phuv thaj thowdæs laqe o vast ka-o muj. IMàra cŸrdelas pe telal, marelas pes leça anar sa laqi zor thaj ©hutæspesqe ùnÂi an-e lesqo muj, dæs muj sode d-aÒtisardæs, tha’ ©i aÒundæspes dur, ana’ kodja k-o tërno thowdæs laqe o vast p-o muj mukhlæspesqe kàlci tele thaj a©hawdo mukhlæs pes kovles p-o trùpo la ©hejaqo. I©hej n-aÒti maj dæs dùma dukhaar thaj ©i maj ‡anglæs pesar; pe-l punrela Maraqe dikhlæs pes kotororra ratesqe.

- San mŸrri, Màra, san mŸrri!- Ga‡o maxrime, so kerdæn manqe? Mudaren tut le rrom, mudarel

tut murro dad, mudarel tut mŸrri dej!- San mŸrri rromni, ©i maj mukhav tut! - phendæs o Tomìca

xasavindoj.- Des bule tirre deja thaj tirre dades, so kerdæn manqe? - phendæs

i ©hej dikhindoj pe pesqe punre. Mudarel tut o baro Mihàj! - phendæslesqe i ©hej naÒavindoj anar lesqi angali.

Gelæs xancŸ, pala’ so phendæs lesqe:- Te na phenes khanikasqe kë phabaren tut le rrom sar le hŸrcos!- ¢i phenav, ©i phenav - phendæs laqe o tërno, phanglindoj pesqe

kàlci.I ©hej geli karing le càxre thaj pala’ lae avelas o Tomìca la ©aræça

an-e angali, ©ar so sas kidini la Maræar anar o kurùzo. I ©hej læs jekhbradî pajesqi thaj geli ka-i xaing. Pherdæs i bradî pajeça, xalawdæs pespe-l punre thaj p-o muj thaj avili la bradæça an-e càxra. Sa kodova d„ssas jekh d„s kerko anar lae.

94

Page 95: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Somnul Úl lu‹ repede. Adormi lini∂tit ∂i se f‹cu de ziu‹. Soarele seÚn‹l†ase sus, dar el nu se ridicase din pat Únc‹. Mara veni pe la el ∂i-i zise:

- Tu n-ai plecat Ún sat? C‹ mama ∂i tata au plecat de mult.Tomi†‹ s-a bucurat mult ∂i-i zise fetei:- Du-te, Mara, la iarb‹ ∂i strânge-mi un bra† de iarb‹ ∂i arunc‹-l ∂i

la caii mei, c‹ m‹ doare capul de la b‹utur‹, sunt bolnav r‹u.Fata Úl ascult‹ ∂i plec‹ s‹ strâng‹ iarb‹ din porumbi∂te, ce era ceva

mai departe de corturi; fata intr‹ Ún porumbi∂te ∂i nu se mai v‹zu. B‹iatulse scul‹, se uit‹ Úmprejur, v‹zu c‹ nu e nimeni prin preajm‹ ∂i o lu‹ peurma fetei. Intr‹, a∂adar, ∂i el Ún porumbi∂te. Îi fuse greu s-o g‹seasc‹ peMara, i-a fost greu ...dar o g‹si. S‹ri prin spatele ei, o trânti la p‹mânt ∂iÚi puse mâna la gur‹. Mara se t‹v‹li pe jos, se lupt‹ din r‹sputeri ∂i-lzgârâi pe fa†‹. ™ip‹ cât putu, dar ecoul nu s-a dus departe, pentru c‹b‹iatul Úi puse mâna la gur‹. Î∂i trase pantalonii jos ∂i se l‹s‹ moale pecorpul fetei. Fata n-a mai putut vorbi, c‹zuse Ún le∂in; pe picioarele Mareise ivir‹ ni∂te pic‹turi de sânge.

- E∂ti a mea Mara, e∂ti a mea!- Rumânule spurcat, ce mi-ai f‹cut? Te omoar‹ ∂atra, te omoar‹

tata, te omoar‹ mama!- E∂ti nevasta mea, nu te mai las! - zise Tomi†‹ cu glas Únec‹cios.- Faci la m‹-ta ∂i la tat‹l t‹u, ce mi-ai f‹cut? - zise fata uitându-se

pe picioarele ei. Te omoar‹ buliba∂a! - i-a mai zis fata fugind din bra†elelui.

F‹cu vreo câ†iva pa∂i, apoi Úi zise:- S‹ nu spui nim‹nui, c‹ te arde ∂atra de viu ca pe ∂obolan!- Nu spun, nu spun, zise b‹iatul, legându-∂i pantalonii.Fata plec‹ spre corturi ∂i Ún urma ei venea Tomi†‹ cu iarba-n bra†e,

iarb‹ ce fusese strâns‹ din porumbi∂te. Fata lu‹ cofa de ap‹ ∂i plec‹ lafântân‹. Umplu cofa cu ap‹, se sp‹l‹ pe picioare ∂i pe fa†‹ ∂i veni cucofa-n cort. Toat‹ ziua aceea fu o am‹r‹ciune pentru ea.

95

Page 96: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Avilo o baro Mihàj anar o gav. O baro ga‡o le gavesqo phendæslesqe te ‡al-ar anar lesqo gav, anar kodja kë-l grasta xale sæ-l ©aræ lega‡enqe. Kidine sa so sas len an-ël wurdona thaj gele-ar. Maladile avercaxrença an-o le Sarosqo veÒ. Vazdine-l càxre thaj gele savorre ka-obìrto. O bìrto sas paÒa-l càxre. Le tërne, le tërnæ, le ©have khelenas,nùma’ i Màra sas xolæriko. Vi o Tomìca sas xolæriko. Dæs pesqi godî këkerdæs jekh butî ‡ungali thaj la‡aí anar le rrom. Le rrom matile, gilabajeka-o bìrto thaj khelden, ©i marde pen, ©i akuÒle pen. Vi ël ‡uvlæmatilesas, tha’ beÒenas ka pesqo than. Amboldile savorre kaar o bìrto,nesave khelenas, aver gilabanas. Trëbunas te kiden pen sa-l caxrença p-okŸmpo baro la Krajovaqo, anar o d„s e prandizmasqo. Kana kerdilo d„s,le rrom gele karing i Krajòva. O Tomìca gŸndilas pes vi vow ka-i Màra:

- ∑aj kerela ma’ o baro Mihàj lesqo ‡amutro, tha’ kaar gàlbi,kaar love? Soça te kinav manqe love? Aresle an-o baro kŸmpo laKrajovaqo. Vazdine le càxre thaj dine drom le grasten’ ka-i ©ar. Rætæe,pale’ kerde bare jaga thaj aÒunelas pes zurales lenqo muj; von beÒenaspaÒal i jag. An-o maÒkar le caxrenqo sas jekh jag bari; othe avenasnùma’ kodola saven sas len te prandizaren penqe ©haven. O baro MihàjaÂukerelas te aven lesqe ‡ene save te mangen sar bori lesqe ©heja, laMara, tha’ kon d-aÒtilas te puterel pesqo muj, kon d-aÒtilas te mangel la?Anar ël but uÒtilo telal jekh murÒ tikno thaj thulo, kadova sas o Zdrälæ.

- Baré!a Mihàj, te avel tiri ©hej ÒuÂi, sŸ man ©havo prandizmasqothaj tu ©hej prandizmasqi!

¨ntŸnzosardæs o vast an-o savo sas les jekh valin molæça thajphendæs lesqe:

- Keras o fòro, sode kames, mo?- DeÒ kìle sumnakaj, kotora bare! - phendæs o Mihàj, loÒalo kë

avilæs lesqe jekh manuÒ ka-pesqi ©hej, jekh manuÒ la©ho thaj bravalo.- Dav efta, mo, efta kìle sumnakaj, bare kotora!- Na, na, sŸ xanci anar mŸrri ©hej, mŸrri ©hej sŸ Òukar sar o

sumnakaj!- Dav me oxto oka gàlbi - phendæs o JoniÒòro, jekh rrom bravalo

anar o TŸrgu Åìu.O Zdrälæ uÒtilo an-e punrene thaj dæs muj:- Mo, JoniÒòro, sosar pharaves murro fòro le bare Mihajeça?

Pala’ kadja dæs pes la bulæça an-e phuv thaj phendæs:

96

Page 97: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

A venit buliba∂a din sat. Primarul i-a zis s‹ plece din satul lui,fiindc‹, zicea el, caii au distrus recolta oamenilor. Au strâns toate Únc‹ru†e ∂i au plecat. S-au Úntâlnit cu alte ∂atre Ún p‹durea Sarului. Auridicat corturile ∂i au mers cu to†ii la birt. Birtul era aproape de corturi.Fetele, b‹ie†ii jucau, numai Mara era trist‹. Tomi†‹ era ∂i el trist. Î∂id‹duse seama c‹ a f‹cut un lucru r‹u ∂i ru∂inos pentru ∂atr‹. ∆‹trarii s-auÚmb‹tat, au cântat la birt ∂i au jucat, dar de b‹tut nu s-au b‹tut, nu s-auoc‹rât. ∆i femeile erau bete, dar erau lini∂tite. S-au Úntors cu to†ii de labirt, unii cântând, al†ii jucând. Trebuiau s‹ se adune cu toate ∂atrele pecâmpia cea mare a Craiovei, pentru ziua de Úmperechere. În zorii zilei∂atrele au plecat spre Craiova. Tomi†‹ se gândea ∂i el la Mara:

- Poate m‹ face buliba∂a ginere, dar de unde galbeni, de undebani? Cu ce s‹-mi cump‹r fata?

Ajunser‹ Ún câmpia mare a Craiovei. Au ridicat corturile ∂i au datdrumul cailor s‹ pasc‹ iarb‹. Seara, ca de obicei, focuri multe ∂i g‹l‹giemare pe lâng‹ foc.

În mijlocul corturilor era un foc mare la care veneau numai cei ceaveau de Únsurat ∂i de m‹ritat. Buliba∂a a∂tepta ∂i el pe†itori pentru Mara,dar cine avea curajul s‹ deschid‹ o vorb‹, cine putea s‹ vin‹ la ea?

Din mul†ime se ridic‹ Ún picioare un b‹rbat scund ∂i gras. EraZdr‹lea.

- Buliba∂‹ Mihai, s‹-†i fie fata curat‹, am b‹iat de Únsurat ∂i tu fat‹de m‹ritat!

Întinse mâna Ún care avea o sticl‹ de vin ∂i Úi zise:- Batem palma, zi, mo, batem palma, cât vrei mo?- Zece kilograme de aur, duca†i mari ! - zise buliba∂a vesel pentru

c‹ i-a venit un pe†itor bun ∂i bogat.- Dau ∂apte, mo, ∂apte kilograme de aur, duca†i mari!- Nu, nu, e pu†in pentru fata mea, e fat‹ frumoas‹ ca aurul!- Dau eu opt kilograme de aur - zise Ioni∂or, un rrom bogat din

Târgu Jiu.Zdr‹lea se ridic‹-n picoare ∂i zise:- Mo, Ioni∂or, de ce-mi spargi târgul cu buliba∂a Mihai? Apoi, se

trânti cu fundul de p‹mânt ∂i zise:

97

Page 98: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Dav enæ oka gàlbi, thaj te train le tërne!- Dav deÒ oka gàlbi! - dæs muj o

JoniÒòro xolæriko, rodindoj te pharavel ofòro le Zdrelæsqo le Mihajeça. Le rromkaÒtunisajle, ©i maj phenenas khan©.

- Dav deÒ oka gàlbi thaj kerav abæwbaro! Dav pimasqo thaj xamasqo, te merelmŸrri dej! - phendæs o Parojlæ, o majbravalo anar sa-l rroma save kidinesaspen p-o kŸmpo la Krajovaqo; vow sasnæmosqo baro thaj khonik ©i phenelas jekhvòrba angla’ lese.

- Kon maj kamel te lel la Mara? -phendæs o baro Mihàj loÒalo anar odinimos savo avilo an-e lesqe vast.

A©hilo mosqo o Zdrälæ, ©i majphendæs khan© nici o JoniÒòro, ©i majphende khan©, ana’ kodja kë sas but gàlbithaj o abæv xalas but love.

- Tiri te avel, Parojlæ! - phendæs obaro Mihàj, paruvdindoj pesqi stadî lastadæça le Parojlesqi. Le rrom astarde tegilaban thaj te khelen tha’ baÒelas o barokŸmpo la Krajovaqo.

- SŸ amen xamasqo thaj pimasqo tephutœl o për.

Geli i vèstja an-e sa-l rroma. LeParojlæs sas les gàlbi maj but desar leMihajes, tha’ lesqo ©havo sas ‡ungalo thaji Màra rovelas an-i càxra. Rovelas këmudarela la-l rroma anar so kerdæs leTomicaça thaj kë o ©havo le Parojlæsqo saskoro jekhe jakhaar; kadja butî kerelas lavi maj but te rovel. Thowdine-l grast ka-owurdon thaj telærde te kinen so trëbulasanar o abæv: bale, bakræ, mol thaj rakìa. Irakìa thaj i mol sas i loÒ le rromenqi.

98

Page 99: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Dau nou‹ kilograme de aur, s‹-†i tr‹iasc‹ fata ∂i mie b‹iatul!- Dau zece kilograme de aur! - zise

Ioni∂or sup‹rat, vrând s‹-i strice târgul luiZdr‹lea cu Mihai.

∆atra Únlemnise, nimeni nu maiscotea o vorb‹.

- Dau zece ∂i fac nunt‹ mare, dau demâncat ∂i de b‹ut, s‹ moar‹ mama! - ziseParoilea, cel mai bogat din toat‹ ∂atra. Elera de neam mare ∂i nimeni nu scotea ovorb‹.

- Cine mai vrea s-o ia pe Mara? -zise buliba∂a Mihai mul†umit de darulpicat.

T‹cu Zdr‹lea, t‹cu ∂i Ioni∂or.T‹cur‹ pentru c‹ pre†ul era mare ∂i nuntacosta foarte mult, asta Únsemna mul†i bani.

- A ta s‹ fie, Paroilea! - zisebuliba∂a Mihai, schimbându-∂i p‹l‹ria cua lui Paroilea. ∆i Soroca-∂i schimb‹baticul cu cel al nevestei lui Paroilea.∆atra Úncepu s‹ cânte ∂i s‹ joace de r‹sunacâmpia mare a Craiovei.

- De b‹ut ∂i de mâncat avem, mo, s‹dea burta-n draci! - strigau ∂‹trarii.

S-a dus vestea Ún toat‹ ∂atra.Paroilea avea galbeni mai mul†i decâtbuliba∂a Mihai, dar b‹iatul era urât ∂iMara plângea Ún cort. Plângea c‹ ∂atra o vaomorÚ ∂i pentru c‹ b‹iatul lui Paroilea erachior de-un ochi; asta o f‹cea ∂i mai mults‹ plâng‹. Au pus caii la c‹ru†‹ ∂i au plecats‹ cumpere ce trebuia de cump‹rat pentrununt‹: porci, oi, vin ∂i †uic‹. ™uica ∂i vinulerau bucuria ∂atrei.

99

Page 100: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

¢i læs lenqe but vrjàma te kinen kadala butæ, ana’ kodja k-o fòrosas paÒe. Le wurdona amboldile pherde bale, bakræ, mol, rakìa thajmanre.

Sas jekh abæv baro sar nijekhvar. Sa-l rroma ‡anenas la Mara tha’le Parojlæs khonik ©i prin‡anelas les. Xale, pile, khelde trin d„s thaj trinrætæ. I Màra rovelas, gŸndilas pes kë o Tomìca sas anar lae jekh armanthaj delas armaja o d„s kana kerdili phenelas pesqe:

‘‘- So kerava ma’ me kana-l rroma dikhena kë ©i sŸm ©hej - luludî;so avela atùn© mança, sar d-aÒtiva te xav i dukh thaj o la‡av, so kerava?Te phabarel les i jag le maxrime ga‡es, xalæs mŸrri loÒ! ‘‘So d„s ‡ungalosas kodova?’’ ‘‘Sas o d„s le la‡avesqo thaj mŸrre merimasqo.’’

Le ©heja avenas lae, ©umidenas la thaj phenenas:- San tërni bori, san loÒali tu ‡as-ar amenar thaj avesa baxtali,

avesa rromni!- ¸a Devleça, te avel tut baxt bari! - phenenas le ©heja ©umidindoj

la. Tha’ voj ©i phenelas khan©.O Tomìca avilo vi vow lae. Dikhlæs la rovindoj, rujas vi vow, tha’

©i ankalawdæs jekh vòrba anar pesqo muj. AÂukerelas vi vow o agor,kana dikhela pes kë i Màra sŸ rromni. Khonik ©i ‡anelas anar kadovabaro dilimos. Phenelas pesqe:

- So kerava kana phenela ma’ - i ©hej, kon ankalavela ma’ anar obaro pharimos, kon?

Kerde pen xamata pala’ xamata: mas peko, zumæ thaj sarme. Lerrom xale thaj pile pe ©ajlimase. Sas ræt, o ©honuto dudærelas p-o ©èri;o muj le rromenqo aÒunelas pes an-e sa-l riga. Xalas pes, pelas pes thajo khelimos sas lese khere. I Màra nakhli telal-l xuluva la caxraqe thajgeli ka-o Tomìca. O Tomìca sovelas an-ël bare pèrini. UÒtæwdæs leslokhorres thaj nakhli leça vastesar maj dur le caxrenar. Laqo dad sasmato, mati sas vi laqi dej, i Soròka, sovenas jekh paÒa-o kol-aver thajphurdenas phares an-e lìndri. Sas but phage thaj o matimos pharærdæslenqo Òero. O Tomìca thaj i Màra duræjle but le caxrenar thaj ©hute penan-e jekh veÒorro. I ©hej læs les an-e angali thaj phendæs lesqerovindoj:

- So keras, mo, Tomìcä, mo? Mudaren amen-l rrom, phabarenamen p-i gomìla kaÒtenqi!

100

Page 101: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

N-a durat mult asta, pentru c‹ ora∂ul era aproape. C‹ru†ele s-auÚntors Únc‹rcate de porci, oi, vin, †uic‹ ∂i pâine.

A fost nunt‹ mare ca niciodat‹. Toat‹ lumea o ∂tia pe Mara, dar peb‹iatul lui Paroilea mai nimeni nu-l cuno∂tea. Au mâncat, au b‹ut, aujucat trei zile ∂i trei nop†i. Mara Ún schimb plângea, se gândea c‹ Tomi†‹a fost pentru ea un blestem ∂i-∂i blestema ziua când s-a n‹scut. Î∂ispunea:

‘‘- Ce-oi face eu când ∂atra va afla c‹ nu sunt fat‹ curat‹? Ce va fiatunci cu mine, cum o s‹ pot r‹bda b‹taia ∂i ru∂inea, arde-l-ar focul derumân spurcat, arde-l-ar focul de om stricat, cum de mi-a stricat bucuriamea? ‘‘Ce zi a fost ziua aceea?’’ ‘‘A fost ziua ru∂inii ∂i a mor†ii mele.’’

Fetele veneau la ea, o pupau ∂i Úi ziceau:- E∂ti mireas‹, e∂ti fericit‹, tu pleci dintre noi ∂i vei fi muiere!- Du-te cu Dumnezeu, s‹ ai mare noroc! - ziceau fetele s‹rutând-o.

Dar ea nu scotea o vorb‹. Tomi†‹ veni ∂i el la ea. O v‹zu plângând, a plâns ∂i el, dar nu a scos

o vorb‹. A∂tepta ∂i el rezultatul când fata nu va fi fat‹ mare. Nimeni nu∂tia de marea lor prostie. Î∂i zicea:

- Ce-oi face dac‹ fata m‹ va spune, cine m‹ va sc‹pa de beleauaasta mare?

S-au f‹cut fripturi, ciorbe ∂i sarmale. ∆atra a b‹ut ∂i a mâncat. Eranoapte, luna lumina pe cer; Ún ∂atr‹ era mult‹ g‹l‹gie. Se bea, se cânta ∂ise juca. Mara fugi pe sub poalele cortului ∂i se duse Ún cortul lui Tomi†‹.El era culcat Ún duna de fulgi. L-a sculat Úncet ∂i fugi cu el de mân‹ maideparte de ∂atr‹. Buliba∂a era beat, beat‹ era ∂i mama ei, Soroca;dormeau unul lâng‹ cel‹lalt ∂i sfor‹iau. Erau prea obosi†i ∂i b‹utura leÚngreunase capul. Tomi†‹ ∂i Mara s-au Úndep‹rtat mult de ∂atr‹ ∂i au intratÚntr-un l‹st‹ri∂ de salcâmi. Fata l-a luat Ún bra†e ∂i i-a spus plângând:

- Ce facem, mo, Tomi†‹, mo?! Ne omoar‹ ∂atra pe amândoi, nearde de vii pe gr‹mezi de lemne!

101

Page 102: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Na dara, Mar!e, kë ©i meras dujvar; jekhvar meras, jekhvar,khonik ©i trail sode sŸ i phuv p-i lùmja!

- Mo, Tomìcä, mo, kodova sŸ koro thaj ‡ungalo thaj sa ‡anen leskë sŸ ‡ungalo, desar jekh ‡ungalo thaj koro maj miÒto xamos ka-l kerme!- phendæs i ©hej rovindoj.

- Te na phenes khan©, te phandes tiro muj sar i phuv, aÒunes man? - AÒunav tut, aÒunav tut, o Del te aÂutil tut!- Mar!e, dikh sode ©exraja sŸ p-o ©èri kajti kamimos te avel ame

amen an-o tràjo!I ©hej astardæs te asal lesar, ‡anelas kë texàra merela thaj na-i sar

te maj trail. - Dikh, mo, ga‡é!a, sode baro ©honuto sŸ p-o ©èri!- Dikhav, Mara, dikhav - phendæs vi vow aÂukerindoj te dikhel so

phenel i ©hej.- Kadja a©hesa tu, mo, bi manqo, me texàra ©i maj avava, mudaren

man-l rroma! I ©hej phendæs lesqe kë ka-l rroma na-i sar ka-l ga‡e. Le ©heja ©i

den dùma le ©havença anglal o prandimos. Thaj kana-l rroma astaren len,liduj sŸ mudarde.

- Hàjda te ‡as-ar, kë Òaj kë roden man mŸnre dada! O Tomìca læsla ©heja an-e angali, ©umidæs la thaj phendæs laqe:

- Te na phenes man’, Mar!o, te na phenes man’!- Na, ©i phenav tut, mo, ga‡é!a, tha’ tu san dilivano, kerdæn man

rromni, so kerava me texàra? Kidine penqe vasta thaj gele-ar karing lecàxre. I ©hej læs la anglal thaj o ©havo avelas maj lokhorres pala’ lae. Iræt nakhli sìgo thaj le rrom gele maj dur le abæveça. Le ©heja gilabenas:

‘‘Le, bori!e, so sŸ tiro, Kë avilo o ©àso baro kaar o Del. Le akana tire rromes, ¸a te soves leça, Na fal tut nasul!’’I ©hej beÒelas an-o muj la càxraqo thaj trujal lae sas le bare

©heja. Trëbunas te ‡an-ar laça ka-o tërno khere. Gilabalas pes baremujeça:

- Eeee, dikh la ©hej!a, ©havé!a. Kë sŸ ©hej sar sŸ o thud! ¢hej bari sar rrajnœrri!

102

Page 103: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Nu te speria, Mara, c‹ nu murim de dou‹ ori! Murim o dat‹ ∂igata, nimeni nu tr‹ie∂te cât p‹mântul!

- Mo, Tomi†‹, mo, ‹la e chior ∂i urât ∂i toat‹ ∂atra Úl ∂tie c‹ e urât;decât un urât ∂i-un chior mai bine mâncare la viermi ∂i gata! - zise fataplângând.

- S‹ nu spui nimic, nimic, s‹ taci ca p‹mântul ∂i s‹ fii tare ca fierul,auzi tu, Mar‹, auzi?

- Aud, aud, Dumnezeu s‹ m‹ ajute!- Mara, uite câte stele sunt pe cer, atâta dragoste s‹ avem noi Ún

via†‹!Fata Úncepu s‹ râd‹ de el; ∂tia c‹ mâine va muri ∂i nu va mai tr‹i.- Uite, mo, rumâne cât de mare este luna pe cer!- V‹d, Mara, v‹d, spuse ∂i el, a∂teptând s‹ vad‹ ce-o s‹ zic‹ fata.- A∂a vei r‹mâne tu singur f‹r‹ mine, mo, eu mâine nu mai sunt,

m‹ omoar‹ ∂atra.Fata Úi spuse c‹ la ∂atr‹ nu-i ca la români. Fetele nu umbl‹ cu

b‹ie†ii Únainte de c‹s‹torie, iar dac‹ sunt prin∂i de ∂atr‹ cei doi suntomorâ†i. Zise:

- Hai s‹ plec‹m, c‹ poate m‹ caut‹ tata ∂i mama!Tomi†‹ o lu‹ pe fat‹ Ún bra†e, o s‹rut‹ ∂i Úi zise:- S‹ nu m‹ spui tu, Mara, s‹ nu m‹ spui!- Nu, m‹i, rumâne, nu te spun, dar tu e∂ti prost‹nac, m-ai f‹cut

femeie, ce-oi face eu mâine sear‹?∆i-au strâns mâna ∂i au plecat spre corturi. Fata a luat-o Únainte ∂i

b‹iatul venea mai Únceti∂or pe urma ei. Noaptea trecu repede, iar ∂atra Ú∂icontinu‹ petrecerea. Fetele cântau:

“Ia-†i mireas‹ ce e al t‹u,C-a venit ∂i ceasul t‹u,Ce e de la Dumnezeu,Ia-†i acuma omul t‹u,Mergi la pat, nu-†i pare r‹u!“Fata sta Ún u∂a cortului ∂i era Únconjurat‹ de fetele cele mari.

Trebuiau s‹ plece cu ea la b‹iat. Se cânta chiuind:- Ehe-he, iat‹ fata, m‹, b‹iete!C‹ci e fat‹ precum spuma!Fat‹ mare-i, precum zâna!

103

Page 104: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Astardæs te gilaben thaj te khelen savorre. I ©hej trëbulas te khelel le mujeça karing i càxra laqi thaj ‡alas le

zëjança karing i càxra le tërnesqi, butî so kamel te phenel kë voj ©i majamboldol pes ka-pesqe dada thaj ©i maj mukhel pesqe rromes. Kana itërni bori areselas ka-i càxra le tërnesqi, voj trëbulas te kerel jekhsolaxaimos, te solaxal p-o dòpo, p-o ©okàno thaj p-i kat.

Pekelas pes jekh manro londo p-i jag, anenas pen duj tiàræ an-esave thonas pen purum, lon, mas thulo thaj mol. Jekh tiàri sas thowdinope-l ©anga le tërnesqe thaj o kol-aver tiàri pe-l ©anga la tërnæqe.

Liduj xanas: i ©hej lelas manro, mas thulo thaj sa so sas an-o tiàrile tërnesqo thaj o tërno lelas anar o tiàri la ©hejaqo. Pala’ so xanas,avelas lenqo prandizmaqo solaxaimos. I ©hej sas rodini la dejaar letërnesqi thaj o tërno sas rodino la dejaar la ©hejaqi, k-aÒti te na avenrangle ori i ©hej te avel ka-o ©hon, ka pesqe podî. Trëbulas te avel dikhlii luludî la tërnæqi. O tërno sas sikawdo, sar te sovel la tërnæça, letërnenar prandizme. Trëbunas te kamen pen angl-ël rroma. Kana o©havo ori i ©hej ©i kamenas te kerel so trëbulas sas marde thaj thowdinete ankalaven paj kaar i xaing sa-o d„s thaj sa-l rroma asanas kodolaarori kodolesar.

I Màra sas xuræwdi an-i parni bori, thaj o tërno an-e parne sostæ.Thowdæs pes telal’ lene jekh poxtan parno. O tërno kerdæs sìgo pesqibutî thaj i rotîa n-as makhli.

Le tërne prandizme thowdine o vast p-o ©havo thaj marde les,pu©hindoj les kaj sŸ i patîv la ©hejaqi. O tërno rovelas:

- Kerdem, mo, kerdem!- Kerdæn, bre, so kerdæn? Kaj sŸ i patîv la ©hejaqi? - Te maj kerel pale’ la ©hejaça! - phende ël phure pherde xoli. Pale’ kerdæs thaj dikhle kë i Màra sas ‡uvli, na sas ©hej bari. Laqo dad sas but xolæriko, tha’ but maj xolæriko sas laqi dej, i

Soròka.- So kerdæn, Mar!e, so kerdæn? - phendæs laqe laqi dej, cirdindoj

pesqe bala anar o Òero. I Màra merelas daraar anar ël rroma, izdralas thaj rovelas. O

Parojlæ læs jekh ©okàno baro thaj xutilo leça karing o baro Mihàj; dæs lesjekh le ©okanoça thaj pelo tele. Tele ©hordæs pes but rat. Le ‡uvlæ xutilepe Soroka thaj astarde te cŸrden la balenar.

104

Page 105: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

A Únceput s‹ cânte ∂i s‹ joace toat‹ ∂atra. Fata trebuia s‹ joace cu fa†a spre cortul ei, mergând cu spatele spre

cortul b‹iatului, ca semn c‹ ea nu se mai Úntoarce la p‹rin†ii ei ∂i nu semai desparte de b‹rbatul ei. Când mireasa ajungea la cortul mirelui, eatrebuia s‹ fac‹ un jur‹mânt, s‹ jure pe nicoval‹, pe ciocan ∂i foarfec‹.

Se f‹cea o pâine s‹rat‹ pe vatr‹, se aduceau dou‹ farfurii Ún carese puneau ceap‹, sare, ∂unc‹ de porc ∂i vin. O farfurie era pus‹ pegenunchiul fetei, iar alta pe cel al b‹iatului.

Amândoi mâncau: fata lua pâine, ∂unc‹ ∂i toate cele din farfuriab‹iatului ∂i b‹iatul din farfuria fetei. Dup‹ ce mâncau, urma jur‹mântullor de c‹s‹torie. Fata era controlat‹ de mama b‹iatului, iar b‹iatul eracontrolat de mama fetei, ca nu cumva s‹ fie zgâria†i ori fata s‹ fie lasorocul ei. Trebuia s‹ se vad‹ cinstea miresei. B‹iatul era Únv‹†at ce s‹fac‹, de tinerii c‹s‹tori†i ai ∂atrei lor, iar fata de femeile tinere c‹s‹torite.Trebuiau s‹ se culce sub observarea ∂atrei. Dac‹ fata sau b‹iatul nu f‹ceace trebuia s‹ fac‹ erau b‹tu†i ∂i erau pu∂i s‹ scoat‹ apa de la fântân‹ toat‹ziua ∂i toat‹ ∂atra râdea de tân‹rul sau de tân‹ra aceea.

Mara era Úmbr‹cat‹ Ún rochi†‹ alb‹ de mireas‹ ∂i b‹iatul Ún izmenealbe. S-a pus sub ei un cearceaf alb. Mirele a f‹cut repede treaba ∂i rochianu era p‹tat‹.

Tinerii c‹s‹tori†i au pus mâna pe b‹iat ∂i l-au b‹tut, Úntrebându-lunde este cinstea fetei. B‹iatul plângea ∂i zicea:

- Am f‹cut, m‹, am f‹cut!- Ce-ai f‹cut m‹, ce-ai f‹cut? Unde-i cinstea fetei?- S‹ mai fac‹ Únc‹ odat‹! - ziser‹ b‹trânii revolta†i.Au f‹cut din nou ∂i au v‹zut c‹ Mara era femeie, nu fat‹ mare.Buliba∂a era tare sup‹rat, dar mai sup‹rat‹ era mama ei, Soroca.- Ce-ai f‹cut, Mara, ce-ai f‹cut? - zise mama ei, smulgându-∂i

p‹rul din cap.Mara era pierdut‹, era moart‹ de frica ∂atrei, tremura ∂i plângea.

Paroilea lu‹ un ciocan mare ∂i se repezi cu el Únspre buliba∂a; Úi trase unacu ciocanul ∂i buliba∂a c‹zu la p‹mânt. Jos se f‹cu o b‹ltoac‹ de sânge.Femeile t‹b‹râr‹ pe Soroca ∂i-ncepur‹ s-o trag‹ de p‹r.

105

Page 106: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Sosar, ©he, sosar ©i dikhlæn tire ©hejaar? Dikh so marimosandæn amenqe! Maxrisardæn amen!

Le murÒa thowdine o vast pe-l rovlæ thaj dine drom ka-omardimos. O Tomìcæ delas jekhe kileça an-e lene sar an-o Òax. Vowdelas an-e sæ, ©i ‡anelas an-e kase delas, kë vow kamelas te mudarensavorren te skäpil la Mara. Sas vi vow malawdo palal jekhe lungonesastreça, thaj lesqo baro trùpo pelo ka-i phuv sar jekh kaÒt ©hindo. Butrat ©hordilo, kerdæsas pes d„s thaj le ‡uvlæ thaj le murÒa paÒlœnas tele sarle barra. Le Tomicas sas les o Òero porawdo thaj o vast phago. Le bareMihajes sas les but pusavimata ©huræqe an-e zëja. La Soroka sas la oÒero phago an-e trin riga. Le phuræ avenas thaj phandenas len dŸrzaça;o duvano sas lenqo drab. O kham vazdæsas pes opre thaj von sa majpaÒlœnas telal.

- ¢i maj san tu, mo, amaro baro, ©i maj san baro anar amene.Tiri ©hej maxrisardæs amen! - phendæs o Urzìkä.

- Kadja sŸ - phendæs vi o phuro ∑oÒoj. Pala’ kadja, maj phende sakadja vi o JoniÒòro, vi o Parojlæ thaj… maj sæ-l rroma.

O Mihàj uÒtilo kaar i jag thaj gelo palal o wurdon. ¢umidæspesqe grastorren thaj phendæs lenqe jasvinænça an-e jakhæ.

- Te phiraven d-akanara mŸnre ©haven thaj mŸnre rromnæ majangle, kë me ©i maj avava tumença…

Thowdæs o vast p-e pesqo kolin o baro thaj balalo te dikhel kajmarel o ilo maj zurales, ankalawdæs i ©huri i bari savæça ©hinelas le balenthaj phendæs:

- Kathe marel, tha’ ©i maj marela anar ël rroma! Dæs la dukhumaça an-o vastàri thaj i ©huri chutæs pes an-e lesqo

ilo thaj pelo maÒkar pesqe grast. Mulosas le jakhança puterde. I Soròka uÒtili te dikhel kaj sŸ o Mihàj, thaj kana dikhlæs les palal

o wurdon dæs muj zurales:- UÒten, mo, kë mulo tumaro baro!Laqo muj pherdæs sa-l càxre.- Mulo o Mihàj o baro, ma na-i amen baro! - phendæs i Soròka

cirdindoj o baro thaj o zuralo trùpo le Mihajesqo. Akana le rromen ma’n-as len lè‡a, mulisas lenqi lè‡a. Le phure, o ∑oÒoj, o Urzìkä thaj oJoniÒòro, phende:

- Mo, kana mulo o Mihàj, atùn© sam mule savorre!

106

Page 107: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- De ce, f‹? De ce nu ai avut grij‹ de fata ta? Iat‹ ce spurc‹ciuneai adus Ún ∂atr‹! Ne-ai spurcat ∂atra!

B‹rba†ii au pus mâna pe ciomege ∂i au Únceput b‹taia. Tomi†‹lovea cu un par de salcâm Ún ei ca-n varz‹. El lovea-n to†i, nu ∂tia Ún cined‹dea, c‹ el dorea s‹ omoare toat‹ ∂atra s-o scape pe Mara. A fost ∂i ellovit pe la spate cu o rang‹ de fier ∂i trupul lui mare c‹zu la p‹mânt caun copac t‹iat. Mult sânge s-a v‹rsat Ún ∂atr‹.

Se f‹cuse ziu‹: ∂i femeile ∂i b‹rba†ii z‹ceau pe p‹mânt cabolovanii. Tomi†‹ avea capul spart ∂i mâna stâng‹ rupt‹. Buliba∂a aveamulte Ún†ep‹turi de cu†it Ún spate. Soroca avea capul spart Ún trei locuri.Babele veneau ∂i le legau r‹nile. Tutunul era medicamentul lor. Soarelese ridicase sus ∂i ei Únc‹ mai z‹ceau pe jos.

- Nu mai e∂ti buliba∂‹, m‹, nu mai e∂ti tu buliba∂‹ pentru noi! Fatata a spurcat ∂atra noastr‹! - zise Urzic‹.

- A∂a-i, zise ∂i mo∂ ∆o∂oi. Apoi ziser‹ ∂i Ioni∂or ∂i Paroilea ∂i...mai toat‹ ∂atra.

Mihai se scul‹ de la foc ∂i se duse-n spatele c‹ru†ei. Î∂i s‹rut‹catârii ∂i le zise cu lacrimi Ún ochi:

- S‹-mi purta†i copiii ∂i nevasta mai departe, c‹ eu n-o s‹ mai fiucu voi ...

Puse mâna pe pieptul s‹u mare ∂i p‹ros s‹ vad‹ unde bate inimamai tare, scoase ∂uriul lui de t‹iat porcii ∂i zise:

- Aici bate, dar n-o s‹ mai bat‹ pentru ∂atr‹!D‹du cu pumnul Ún mâner, cu†itul intr‹ Ún inima lui ∂i c‹zu Úntre

catârii s‹i. Muri cu ochii deschi∂i.Soroca se scul‹ s‹ vad‹ unde este Mihai ∂i când Úl v‹zu c‹zut Ún

spatele c‹ru†ei strig‹ tare:- Scula†i, c‹ nu mai ave†i buliba∂‹!™ip‹tul ei cuprinse toat‹ ∂atra.- A murit buliba∂a, nu mai avem buliba∂‹! - zise Soroca tr‹gând de

trupul mare ∂i Ún†epenit al buliba∂ei Mihai. ∆‹trarii au venit ∂i au v‹zutce f‹cuse Mihai. Acum ∂atra nu mai avea lege, murise legea lor. B‹trânii∆o∂oi, Urzic‹ ∂i Ioni∂or au zis:

- Mo, dac‹ muri Mihai, atunci suntem cu to†ii mor†i!

107

Page 108: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Te dikhas so kerasa la ©hejaça lesqisavi andæs amenqe marimos an-e amarecàxre! Voj andæs o maxrimos!

- Te merel anar amaro maÒkar! -dine muj le ‡uvlæ pherde xoli.

- Te thovas la te ankalavel paj jekhekantaça pharawdi, kë ©i nikerdæs ÒuÂi pesqipiri! - phendæs o phuro ∑oÒoj.

- Te phabol laqi piri maxrime! - Te phabol dë ‡uvindi kë anar lae

mulo o Mihàj!- Huo, huo, huooo, te phabol laqi

mortî maxrime! Tikni maj sanas, tha’ konathawdæs tut, kon pharawdæs tut, ©he?

- I poÒ pala’ tue, ©he! - phenenas le‡uvlæ cirdindoj la balenar ‡i ka-i xaing.

Le kol-aver ©heja marenas la lerovlænça thaj ©ungarenas la. Xuræwde lajekhe parne gadeça jekhe xŸvaça bari an-ezëja thaj thowdine la te phenel:

- Kon maj kerel sar mane, sarmane te aresel!

Le tërne thaj le tern‹ ©ungarenas lathaj denas la armaja thaj ‡anas-ar. Pala’ soankalavelas paj kana perelas o kham, lerrom trëbunas te maren la le harapnikoça.Akharde le Tomicas te marel la, te marel lak-aÒti te phenel kaça traisard‹s thaj te ‡anelpes kon trëbul te pokinel sa kadova la‡av. OTomìca sas o aÂutòro le Mihajesqo; vowmarelas kodolen save xol‹renas le bareMihajes.

108

Page 109: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- S‹ vedem ce-om face cu spurcatade Mara! Ea este paguba noastr‹!

- S‹ piar‹ dintre noi, s‹ piar‹ din∂atr‹!

- S‹ piar‹, s‹ piar‹! - strigar‹ femeilesup‹rate.

- S-o punem s‹ scoat‹ ap‹ Úntr-og‹leat‹ f‹r‹ fund, c‹ nu ∂i-a p‹strat ulcicacurat‹! - zise mo∂ ∆o∂oi.

- S‹ ard‹ ulcica ei blestemat‹fra†ilor!

- S‹ ard‹ de vie, c‹ Mihai a murit dincauza ei!

- Huo, huo, huooo! S‹ crape pieleata spurcat‹, c‹ mic‹ erai, dar cine te-aÚn∂elat, cine te-a spart, f‹?

- Praful ∂i †‹râna pe urma ta, f‹‹! -ziceau femeile, târând-o de p‹r pân‹ lafântân‹.

Fetele celelalte o b‹teau cu bâtele ∂io scuipau. Au Úmbr‹cat-o cu o c‹ma∂‹ alb‹cu o gaur‹ mare Ún spate, s‹ vad‹ toat‹∂atra ru∂inea ei. Mara scotea ap‹ ∂i o turnaÚntr-o c‹ldare f‹r‹ fund zicând:

- Cine mai face ca mine, ca mine s‹p‹†easc‹!

B‹ie†ii ∂i fetele ∂atrei veneau ∂i oscuipau ∂i o blestemau ∂i plecau. Dup‹ cescotea ap‹, la asfin†itul soarelui, ∂‹trariitrebuiau s-o bat‹ cu harapnicul, adic‹ unbici noduros. L-au chemat pe Tomi†‹ s‹ obat‹, ca s‹ spun‹ cu cine a tr‹it ∂i cinepl‹te∂te toat‹ aceast‹ ru∂ine. Tomi†‹ eraajutorul lui Mihai, buliba∂a; el avea dreptul∂‹ bat‹ pe cei pedepsi†i de ∂atr‹.

109

Page 110: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Mar la, Tomìcä, mar la, te pharol laqi mortî, kë n-as xarani, dikhso la‡av kerd‹s amenqe!

Le jakha le Tomicasqe pherdile jasva, dikhl‹s p-e Mara thajphend‹s:

- Phen les, Mar!e, phen les, te merel vi vow tuça, sosar te majtrail?

- De, mo, so maj des vi tu anar o muj! - phende ël ‡uvl‹.- Le, le, le! - phend‹s o Tomìca, maladindoj la pe-l zëja. Laqi tërni

mortî phadili thaj i ©hej ©i maj ‡angl‹s pesar. ¢horde jekh kànta pajeçape lae thaj i ©hej uÒtili. O phuro ∑oÒoj avilo jekha parne ©hur‹ça,astard‹s pesqe Òuke thaj kokalutne vastença i ©u©i la Mar‹qi, palal kodja©hut‹s i ©huri an-e lae. Pherdile pen lesqe vast rat thaj pala’ kodovathowd‹s lon kaj ©hind‹s la ©hur‹ça. I ©hej pale’ peli tele sar muli, pelo vio Tomìca paÒa’ lae.

- Ga‡é!a, tu kana ©i keres so phenas ame, ©i maj avesa amaroaÂutòro!.

- Ba, dav, kako ∑oÒoj, tha’ sŸm kovlo ilesqo thaj avil‹s manqenasul - phend‹s o Tomìca uÒtindoj telal. Palal kodja, d‹s drom te marella Mara le harapnikoça.

- Phen, Mar!e, o ©a©imos, phen! - So te phenav, mo, ga‡é!a? So te phenav, dilé!a, so te phenav,

ga‡é!a?- Phenav me, kana tu ©i phenes! - Tu na-i tut so te phenes, kë ©i ‡anes khan© pa’ mane, me

phenava o ©a©imos akana.- Phen, Mar!e - phend‹s o Urzìkä.- Te aven kathe o phuro Urzìkä thaj o ∑oÒoj, te aven kathe, kë von

‡anen sa o ©a©imos. - So ‡anas ame, ©he’, dini!e arman, kë me mudarav tut mŸrre

vasteça! - phende laqe-l phure.- Kako Urzìkä, tu ‡anes, mo, tu ‡anes kë o Bakro mulo umblavdo

anar mane. Vow asajas manar thaj umblavd‹s pes. -Kadja sŸ mo, phralá!len, kadja sŸ. Ame ‡anas miÒto kë kadja sŸ! - Me sŸmas ka o baro Mihàj thaj vow ©i kaml‹s te kerel fòro le

Urdaça; pala’ kodoja o Bakro, o ©havo le Urdasqo, mudard‹s pes.- O Ùrda te pokinel sa, te na kaj beÒen lesqe punre othe beÒela

lesqo Òero!

110

Page 111: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Bate-o, Tomi†‹, bate-o, s‹-i crape pielea c‹ n-a fost cuminte, uitece ru∂ine ne-a f‹cut!

Tomi†‹ l‹crim‹, se uit‹ la Mara ∂i zise:- Spune-l Mar‹, spune-l, s‹ moar‹ ∂i el odat‹ cu tine, de ce s‹ mai

tr‹iasc‹?- D‹-i, m‹, ce mai bomb‹ni ∂i tu! - ziser‹ femeile.- Na, na, na! - zise Tomi†‹, lovind-o peste spinare.Pielea ei fraged‹ se rupse ∂i fata c‹zu Ún le∂in. Turnar‹ o g‹leat‹

cu ap‹ pe ea ∂i fata-∂i reveni. Mo∂ ∆o∂oi veni cu un ∂uriu cu lam‹ alb‹,prinse cu mâinile lui osoase ∂i uscate sânul fetei, apoi trase cu lamacu†itului. Sângele Úi umplu mâinile ∂i apoi d‹du cu sare Ún ran‹. Fata c‹zuÚn le∂in, c‹zu ∂i Tomi†‹ lâng‹ ea.

- Gajeule, tu dac‹ nu faci ce zice ∂atra, n-o s‹ mai fii ajutorul∂atrei.

- Ba dau, nene ∆o∂oi, dar sunt slab de inim‹ ∂i mi-a venit r‹u, ziseTomi†‹ ridicându-se Ún picioare. Apoi Úncepu s-o bat‹ pe Mara cu biciul.

- Spune, Mara, adev‹rul, hai, spune!- Ce s‹ spun, m‹, rumâne, ce s‹ spun prostule, ce s‹ spun, rumâne?- Spun eu, dac‹ tu nu spui!- Tu n-ai ce zice, c‹ tu nu ∂tii nimic despre mine! O s‹ spun

adev‹rul acum ...- Spune, Maro! - zise Urzic‹.- S‹ vin‹ aici mo∂ Urzic‹ ∂i ∆o∂oi, s‹ vin‹ aici, c‹ ei ∂tiu tot

adev‹rul!- Ce ∂tim noi, f‹, blestemato? F‹, noi te omorâm acum cu mâna

noastr‹! - ziser‹ Urzic‹ ∂i ∆o∂oi sup‹ra†i.- Nene Urzic‹, tu ∂tii, mo, tu ∂tii c‹ Bacro s-a spânzurat din cauza

mea. El ∂i-a b‹tut joc de mine ∂i s-a spânzurat.- A∂a este mo, fra†ilor, a∂a este. Noi suntem martori c‹ a∂a este!- Eu am fost la buliba∂‹ ∂i el m-a refuzat când i-am zis c‹ Urda

vrea s‹ fac‹ fòro cu el. ∆i apoi fiul lui Urda, Bacro, s-a spânzurat.- Urda s‹ pl‹tesc‹ tot, dac‹ nu unde-i stau picioarele Úi va sta ∂i

capul!

111

Page 112: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Ùrda, kaj san, mo?- Pokinav sa, vi o la‡av, sa pokinav -

phend‹s o Ùrda, ‡anglindoj kë lesqo ©havo sasdoÒalo.

I Lùba kid‹s le gàlbi an-e katrìnci thajphend‹s le rromenqe:

- Len, len, keren so kamen lença! O BakrosŸ o doÒalo, thaj me ‡anav vi me kadja butî!

- Pokind‹s pes o la‡av savo sas amenqekerdo, thaj pokind‹s pes le trajoça le Mihajesqo! -phend‹s o phuro ∑oÒoj.

- Akana sa agorisard‹s pes, te phabol i ©hejpe-i gomìla kaÒtenqi, k-aÒti te ‡al-ar o marimosanar amare càxre!

I Màra sas thowdini pe-i gomìla kaÒtenqithaj le rrom dine muj:

- Te phabol, te phabol, te phabol! - Huo, huo, huo! Te phabol laqi ©irikli, savi

xur‹jli maÒkar laqe punre! Le rrom asanas, asanas vi ël phur‹. - Mo - phende ël phure - ame achil‹m bi le

bare Mihajesqo thaj o Tomìca na-i uÂo rrom teavel amaro baro, i ©hej sŸ thowdini pe-l kaÒt tephabol, tha’ ame gŸndisajl‹m kadja: kon lel la pa-igomìla kaÒtenqi te avel lesqi rromni, kodova teavel amaro baro, k-aÒti te na xasarel pes o baron‹mo le Mihajesqo.

- Kon te lel la, mo, kë sŸ maxrime, kon te lella dë rromni?

- Ame ©i las la dä rromni vi te kerena amenŸmpäràtur‹! - phenenas le tërne.

- Atùn© trëbul te phabol! - phende ël phure. Thaj, kana o ∑oÒoj sas gätime te del jag ka-l

kaÒt, o Tomìca phend‹s:

112

Page 113: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Urda unde e∂ti, mo, Urda, unde e∂ti, mo?- Pl‹tesc tot! Pl‹tesc ∂i ru∂inea ∂i pl‹tesc ∂i

cât cost‹ - zise Urda, ∂tiind c‹ fiul lui era vinovat. Luba adun‹ aurul Ún poal‹ ∂i zise c‹tre

∂atr‹:- Lau†i-i, face†i ce vre†i cu ei, Bakro e

vinovat ∂i eu ∂tiu c‹ e vinovat!- S-a pl‹tit ru∂inea ∂atrei, ru∂inea b‹iatului

∂i s-a pl‹tit cu via†a lui Mihai! - zise mo∂ ∑oÒoj.- Acum s-a terminat! S‹ ard‹ fata pe

gr‹mada de lemne uscate, s‹ scape ∂atra despurc‹ciune ∂i gata!

Mara a fost pus‹ pe gr‹mada de lemne ∂i∂atra striga:

- S‹ ard‹, s‹ ard‹, s‹ ard‹!- Huo, huo, huo! S‹-i ard‹ p‹s‹rica, care i-a

zburat de sub picioare!∆atra râdea, râdeau ∂i babele.- Moo - ziser‹ b‹trânii - noi am r‹mas f‹r‹

buliba∂‹, iar Tomi†‹ nu e rrom curat s‹ fiebuliba∂‹! Fata este pus‹ pe lemne s‹ ard‹, darne-am gândit noi a∂a: cine-o ia de pe gr‹mada delemne o ia de nevast‹, ca s‹ nu piar‹ neamul luiMihai, buliba∂a cel mare! Cine o ia acela va fibuliba∂‹!

- Cine s-o ia, mo, c‹ e spurcat‹, cine s-o ia,cine dintre noi s-o ia de nevast‹?

- Noi n-o lu‹m de nevast‹, chiar de ne-arface Úmp‹ra†i! - ziceau tinerii ∂atrei.

- Atunci trebuie s‹ ard‹ - ziser‹ b‹trânii∂atrei.

∆i când ∆o∂oi fu gata s‹ dea foc lemnelor,Tomi†‹ zise:

113

Page 114: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- Lav la me, mo, k-aÒti te avel tumen sämŸnca le Mihajesar, lav lame kadja maxrime sar si!

- Le la Tomìcä, le la, te trail tuqe, te avel tiri thaj te avel tut but©have laça thaj te but‹res amare n‹mos!

O Tomìca l‹s la Mara an-e angali thaj gelo laça an-e pesqicàxra.

- Mar!e, trais! Vi me traisarav, li duj traisaras, o Del sas amença,traisaras li duj!

- Khonik ©i maj dur‹rel amen jekh averesar, khonik! Le rrom sŸamare!

- Khonik ©i maj dur‹rel amen, o Del skäpisard‹s amenmerimasar! O kham ©i maj dur‹rel amen!

- Tomìcä, skäpisajlem anar ël vasta le Koresqe, skäpisajlemjagaar thaj sŸm ‡uvindi! - phend‹s i Màra!

- Tha, Mar!e, vi me ©i mulem, tu thaj o Del skäpisard‹n man! - Naistisarav le Devlesqe savo sŸ opre, sam meste, sam li duj jekh

an-e angali le kol-averesqi!Le rrom gätisajle te tel‹ren an-e gava thaj fòrur‹ prin‡ande. I

Màra sas an-o wurdon paÒa-o Tomìca. Akana, o Tomìca sas o baro lerromenqo.

114

Page 115: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

- O iau eu, mo, o iau eu, s‹ ave†i s‹mân†‹ de la buliba∂a Mihai, oiau eu a∂a spurcat‹ cum e!

- Ia-o Tomi†‹, ia-o, s‹-†i tr‹iasc‹ ∂i s‹ ai parte de ea, s‹ ai copiimul†i ∂i s‹ ne m‹re∂ti ∂atra!

Tomi†‹ a luat-o pe Mara-n bra†e ∂i se duse cu ea spre cortul lui.- Mar‹, tr‹ie∂ti, ∂i eu tr‹iesc, amândoi tr‹im! Dumnezeu a fost cu

noi, tr‹im amândoi!- Nu ne mai desparte nimeni, nimeni! ∆atra e a noastr‹!- Nimeni nu ne mai desparte, Dumnezeu ne-a sc‹pat de moarte ∂i

de necaz! Soarele nu ne mai desparte!- Tomi†‹, am sc‹pat din bra†ele lui Chioru ∂i am sc‹pat ∂i de foc ∂i

de moarte! - zise Mara.- Apoi, Mara, ∂i eu am sc‹pat de moarte datorit‹ †ie ∂i lui

Dumnezeu!- Mul†umesc Domnului de sus, suntem liberi, suntem Úmpreun‹!∆atra se preg‹ti s‹ plece prin satele ∂i ora∂ele cunoscute. Mara era

Ún c‹ru†‹ lâng‹ Tomi†‹. Acum, Tomi†‹ era buliba∂a, o baro al ∂atrei.

115

Page 116: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

116

Page 117: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

PPoossttffaa††‹‹

Lucrarea este o paramì© rromani, o “poveste” cu tâlc a uneiÚntÚmpl‹ri tragice dintr-o comunitate de rromi nomazi. Atributeleoralit‹†ii, chiar ∂i atunci când nu este vorba de dialog, sunt deosebit deelocvente. Am spune c‹ nu este scris‹, ci “povestit‹”, eventual lâng‹focul Únalt din mijlocul unei ∂atre, povestit‹ pentru a servi drept punct deplecare pentru tragerea de Únv‹†‹minte: ce trebuie ∂i ce nu trebuie s‹ seÚntâmple Ún cadrele Rromanipen-ului, legea sacr‹ a rromilor, ∂i care suntconsecin†ele nerespect‹rii normelor tradi†ionale de via†‹.

Firul povestirii este simplu, timpul liniar, ac†iunea se desf‹∂oar‹ Úncadrele unei cronologii fire∂ti, Úntrerupte de un singur episod de flash-back: amintirea unui necaz mare care s-a ab‹tut asupra ∂atrei, cândrromii au fost alunga†i de primar din sat Ún plin‹ iarn‹ ∂i au ajuns de ∂i-au mâncat câinii de foame, ∂i-au ars c‹ru†ele de frig, când mul†i dintre ailor au murit de frig ∂i de foame. Dincolo de semnifica†ia acestui moment,Ún care se subliniaz‹ excluderea ∂i ura rasial‹ c‹rora sunt supu∂i rromii,se remarc‹ ∂i sensul de semn r‹u, aduc‹tor de necaz, al acestei amintirinegative.

De altfel, Úntreaga povestire se afl‹ sub semnul blestemului: Únc‹de la Únceputul derul‹rii ac†iunii, apare cântecul cucuvelei, considerat unimplacabil semn de nenorocire, care va reveni pe parcursul textuluipentru a Únt‹ri ideea de blestem. Sunt descrise practicile de purificare ∂ide alungare a blestemului, Úntre care: punerea pe foc a cortului pe carecântase cucuveaua, precum ∂i a c‹ru†ei, a calului ∂i a tuturor lucrurilorproprietarului respectivului cort; rostirea unui descântec cu rolpurificator ∂i apotropaic: Dau un ou pentru un bou! / Dau o ceap‹ pentruo vac‹! / Dau un usturoi pentru o ∂atr‹!; t‹mâierea bucatelor ∂i acorturilor; d‹ruirea celui p‹gubit cu un cort nou ∂i cu toate cele necesaretraiului (c‹ru†‹, cal, câine, perini, dune, p‹turi, haine, m‹lai) ∂ibinecuvântarea acestui cort nou: i se face praznic s‹ nu mai vin‹ nimicr‹u asupra lui, se sacrific‹ un berbec ∂i se dau copiii pe fa†‹ cu sângeleberbecului, Ún semn de noroc.

Cu toate acestea, un alt semn r‹u Únt‹re∂te teama de nenorocire:117

Page 118: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Úntr-un potop care se abate asupra ∂atrei, Úncercând s‹ salveze un copil,este gata s‹ moar‹ mo∂ Diloda, cel mai b‹trân b‹rbat din comunitate. Dinfericire Úns‹, atât b‹trânul, cât ∂i copilul sunt salva†i.

Povestirea continu‹ cu un episod clasic al epicului rrom: Bakro, unb‹iat s‹rac, o iube∂te pe Mara, fiica buliba∂ei Mihai, ∂i fata Úi spune s‹ ocear‹ de la tat‹l ei, dup‹ legea rromilor. De∂i nu au bani suficien†i pentrurangul ei, v‹zând suferin†a fiului lor, p‹rin†ii lui Bakro trimit pe†itor labuliba∂‹. Sup‹rat de Úndr‹zneala lor, buliba∂a le transmite s‹ plece din∂atr‹. De durere, Bakro se spânzur‹. Înc‹ un necaz pus pe seamacucuvelei blestemate.

Nenorocirile continu‹ cu o Únc‹lcare grav‹ a legilor ∂atrei. Normanescris‹ a comunit‹†ii spune c‹ b‹trânul care ajunge la o sut‹ de anipoate s‹ schimbe legea ∂atrei, poate cere socoteal‹ buliba∂ei, poate s‹-ljudece dac‹ a f‹cut bine ∂atrei sau nu. Mo∂ Diloda, care a Úmplinit o sut‹de ani, hot‹r‹∂te ca ∂atrele s‹ se unesc‹ Úntr-una singur‹ ∂i, Ún frunteaacesteia, s‹ fie pus cel mai bogat ∂i mai puternic dintre buliba∂i. Sup‹ra†ic‹ li se ∂tirbe∂te autoritatea, buliba∂ii Úl biciuiesc, Únc‹lcând grav legilerrome de respectare a deciziei b‹trânilor. În ap‹rarea b‹trÚnului sar to†iceilal†i, femeile Ú∂i ridic‹ fustele pentru a potoli conflictul: gestulsemnific‹ spurcarea adun‹rii. Cei zece buliba∂i se bat ∂i nou‹ dintre eimor; cel r‹mas Ún via†‹, Mihai, devine buliba∂a tuturor ∂atrelor.

O dat‹ legea ∂atrei schimbat‹, Mo∂ Diloda poate muri lini∂tit ∂i, odat‹ cu el, moare ∂i femeia lui, Leanca. Datorit‹ p‹catului s‹vâr∂itÚmpotriva b‹trânului, ∂atra va tr‹i cu frica de strigoii celor doi mor†i.Posibila prezen†‹ a strigoilor este un nou semn r‹u. R‹zbunareab‹trânului pare a plana asupra ∂atrei.

Dezastrul atinge un moment culminant cÚnd rromii g‹sesc unsoldat român fugit din armat‹ ∂i, Ún bun‹tatea lor des‹vâr∂it‹, Úlad‹postesc Ún ∂atr‹ s‹ nu-l g‹seasc‹ potera. Îl boteaz‹ Tomi†‹ ∂i Úl facajutorul buliba∂ei. Drept “r‹splat‹” pentru generozitatea ∂atrei, românulcade Ún p‹cat ∂i o dezonoreaz‹ pe Mara, fata buliba∂ei, poate ∂i cu gândulc‹ ar putea-o astfel lua de nevast‹ ∂i ∂i-ar Únt‹ri statutul Ún comunitate.Între timp, buliba∂a se Ún†elesese cu Paroilea s‹ se Úncuscreasc‹, neves-tele f‹când schimb de baticuri, semn c‹ erau hanamika (cuscre).

Are loc nunta. V‹zând c‹ fata nu este virgin‹, tat‹l mirelui Úl ia lab‹taie pe tat‹l fetei, iese b‹taie mare Ún toat‹ ∂atra, se consider‹ c‹ s-aspurcat ∂atra ∂i oamenii vor s‹-l alunge pe buliba∂‹. De ru∂ine ∂i durere,

118

Page 119: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

buliba∂a se sinucide. Mara este b‹tut‹ ∂i pus‹ s‹ scoat‹ ap‹ din fântân‹cu o g‹leat‹ cu fundul spart, semn al oprobriului public. Tomi†‹, ca ajutoral buliba∂ei, este pus ∂i el s‹ o bat‹. Mara nu vrea s‹-l dea de gol peromân ∂i spune c‹ Bakro a necinstit-o. Tat‹l lui Bakro pl‹te∂te ru∂inea∂atrei ∂i fata este pus‹ pe o gr‹mad‹ de lemne s‹ fie ars‹. Mai marii ∂atreihot‹r‹sc, Ún cele din urm‹, s‹ fie buliba∂‹ cine o va sc‹pa pe Mara de foc∂i o va lua de nevast‹, a∂a spurcat‹ cum este.

Lucrarea se remarc‹ prin acurate†ea descrierii cutumelor rrome ∂ia valorilor culturii tradi†ionale: comensualitatea, ca simbol al phralipen-ului (fraternit‹†ii); respectul pentru b‹trâni; semnifica†ia lui “des patîv“(dai respect): Úncredere, respect, Úmp‹care, credin†‹, cinste; credin†a Únsoart‹ ∂i Ún semne de bine ∂i de r‹u; obiceiurile de Pa∂te: haine noi,Úmp‹carea tuturor celor certa†i, c‹ e p‹cat s‹ v‹ prind‹ Pa∂tele sup‹ra†isau certa†i, se m‹nânc‹ pe la alte corturi, se fac ur‹ri de bine: Sode bal sip-o Òero / Kajti love an-o gono! (Cât p‹r pe cap / Atâ†ia bani Ún sac!),Gàlbeni but, grasta zurale! (Mul†i bani, cai puternici!), femeia aduce pefarfurie aurul familiei, inclusiv salbele, se toarn‹ vin Ún farfurie si pestemâinile femeii ∂i b‹rbatului ei, semn de noroc, se ud‹ cu vin cortul,c‹ru†a ∂i caii, semn de prosperitate.

Un loc aparte Ún economia lucr‹rii Úl ocup‹ descrierea nun†iitradi†ionale. Fata merge cu spatele spre cortul b‹iatului, semn c‹ nu semai Úntoarce la p‹rin†ii ei ∂i c‹ nu se va desp‹r†i de b‹rbat; se desf‹∂oar‹jur‹mântul miresei pe nicoval‹, ciocan ∂i foarfec‹, semn c‹ se va includeÚntre valorile b‹rbatului ei; fata m‹nânc‹ carne ∂i pâine din farfuriamirelui ∂i el din farfuria miresei, simbol al mesei Úmp‹rt‹∂ite, de tipeucharistic; puritatea fetei este controlat‹ de mama b‹iatului ∂i ab‹iatului de c‹tre mama fetei, ambii miri trebuind s‹ fie cura†i lac‹s‹torie: nu se admite Ún ∂atr‹ dragoste Ún afara c‹s‹toriei. Mamele de†inresponsabilitatea Ún formarea copiilor lor Ún spiritul legii rrome. Începândcu verificarea purit‹†ii mirilor, p‹rin†ii au un rol foarte important Únsus†inerea c‹s‹toriei. De pild‹, ei pot interveni Ún certurile dintre so†i Únscopul Úmp‹c‹rii acestora, acesta fiind unul dintre faptele care explic‹durabilitatea c‹s‹toriei tradi†ionale rrome.

În concluzie, consider‹m c‹ publicarea lucr‹rii de fa†‹ reprezint‹un fapt pozitiv Ún dezvoltarea literaturii rrome contemporane dinRomânia ∂i c‹ stilul acestui tip de proz‹ merit‹ continuat.

lect. dr. Delia Grigore

119

Page 120: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

VVaalloorriillee lliitteerreelloorr rrrroommee::

RRrroommaannii RRoommâânn‹‹

ä ‹Ÿ Úë ‹ (variant‹ fonetic‹ pentru voc. e)æ ia, eaî ii„ ieœ ioc †© ce, ci©h ce, ci (aici: ∂)ge ghegi ghix hj ik cÒ ∂ j‡ ge, gi (aici, ca un j românesc)q “c”, iar dup‹ n, ca un “g”ç “s”, iar dup‹ n, ca un “†” “t”, iar dup‹ n, ca un “d”

120

Page 121: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

GGlloossaarr ccuu eexxpprreessiiiillee ∂∂ii tteerrmmeenniiii rrrroommii eevviiddeenn††iiaa††ii ÚÚnn ooppeerr‹‹

bengalo - dr‹cosSi miÒto! - Este bine! Haj dan, mo, kathe! - Hai, m‹, aici!Haj, mo, xa vi tu! - Hai, m‹, m‹nânc‹ ∂i tu!Si miÒto - Este frumos!, Este bine!khulale - c‹c‹cio∂i mo - m‹, b‹ ∑unes, mo, Diloda? - M‹ auzi, m‹, Diloda? ∑opŸrla - nume (“∆opârla“)more, mo! - m‹, m‹i, ‹sta! ∑oÒoj - nume (“Iepure“)Le, mo, tu thaj i ∑opŸrla! - Ia, m‹i, tu ∂i ∆opârla!Te train but berÒa! - S‹ tr‹i†i mul†i ani!©u©i - †â†‹uÒti! - Scoal‹! Ridic‹-te! Bakro - nume (“berbec“; “miel“)I maj Òukar sas i Lænka - Cea mai frumoas‹ era LeancaTe trais, Lire, te trais! - S‹ tr‹ie∂ti, Lira, s‹ tr‹ie∂ti!Beng - Diavoldili - proast‹; nebun‹A©hen moça! - T‹ce†i!pelalo - coios“Wurdona, càxre, wurdona, / C‹ru†e, corturi, c‹ru†e,Xasajle amare but‹ / Lucrurile ni-s pierduteHàjda, Devla, an-e càxre !/ Hai Ún ∂atr‹, Doamne, iute!

pelalealen, mo! - coio∂ilor, m‹!So kerdæn, mo, so kerdæn? - Ce ai f‹cut, m‹, ce-ai f‹cut?

121

Page 122: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

“P-o kodo plaj, o zèleno, / Pe cel deal, cel Únverzit,∑ukar khelimo’ rromano! / Frumos joc rrom s-a Úncins Athadilem thaj kheldem / De-am jucat - m-am p‹c‹litMaj baro la‡av’ kerdem!“/ De ru∂ine m-am f‹cut!Baxt, but baxt, love, ©havalen! - Noroc, mult noroc, bani,

fl‹c‹ilor!Sode bal sŸ p-o Òero / Câte fire sunt pe cap Kajti love an-o gono! / Atâ†ia bani ∂i Ún sac!

Gàlbeni but, grasta zurale! - Bani mul†i, cai mul†i!dilo - prost; nebunbaro - marebengalea - dr‹cosule!Le les, le les Kàrtja! - Ia-l, mu∂c‹-l Cartea!Urzic‹, mo, Urzic‹, av orde, mo! - Urzic‹, m‹, Urzic‹, vino

Úncoa’, m‹!Mukh les, mukh les, Kàrtja! - Las‹-l, Cartea, las‹-l!Baxt te del o Del! - Noroc s‹ dea Dumnezeu!So si, mo, dadea, so sŸ? - Ce este, m‹, tat‹, ce este? Aven, mo, aven kathe! - Veni†i, m‹, veni†i aici!Xamos, mo, pimos, mo! - Mâncare, m‹, b‹utur‹, m‹!Tomìcä, av, si amen xamos kathe! - Tomi†‹, vino, avem

mâncare aici!

- Haj dikh, dikh, haj dikh-ar, dikh, / Hai, uite, uite, uite, uite- Haj, dikh, haj dikh, dikh! / Hai, uite, uite, uite ...

∂uriul v. lb. rr. ©huri “cu†it“fòro v. lb. rr. fòro(s) “târg“

122

Page 123: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

CCuupprriinnss

Not‹ asupra edi†iei 5

Legile ∂atrei 9

Postfa†‹ 117

Valorile literelor rrome 120

Glosar cu expresiile ∂i termenii rromi eviden†ia†i Ún oper‹ 121

123

Page 124: Legile [atrei Le krisa le rromenqe - Oportunitati egale

Editura: VANEMONDETel./Fax: 021-331 02 00