LtrGtrNDtrLtrNtrAMI]LI]IROMAI{trSC

='"'HEIF*=

CUPRINS

Basarab Voievod, eroul de la Posada................ ................. rBatilia de la Varnila............. ...........4Bltllia din Codrii Cosminului................ ........5Clpriana .......7Codrii Cosminului qi Dumbrava RoEie ..........7Copillria lui Mihai Viteazul... ......13

Copillria lui $tefan cel Mare ........L4

CuzaVod[ la tArg ........15

Cuza Vodl qi sultanul ....................16Decebal, eroul dacilor ...................16

Decebal gi Traian .........17

Eminescu qi Creangl - o mare gi frumoasi prietenie ....................19

Hora Unirii....... ............22

Istoria Chiginiului................ .........24

Ioan Vodi celvlteaz ......................25

intemeierea Bucuregtiului ......... .....................26

intemeierea Iagului... .....................28

intemeierea Sucevei.. .....................29

Legenda lui Constantin Brdncoveanu..... ......32

Legenda lui Daniil Sihastrul gi a Mlnlstirii Vorone!............... .......35

Legenda lui Dragog Vod[ .............38

Legenda lui Omu .........39

Legenda lui 2amo1xis............... .....42Legenda Marelui Lup Alb... ..........50Legenda mlnistirii Putna ............57Legenda rdului 8dc........... .............59Legenda rdului Prut.......... .............60Legenda steagului cu cap de lup al dacilor. ....................61Mama lui $tefan cel Mare .............62Matei Basarab.... ...........63

t27

c(matm

ilp(

n(

$in(

IA

SU

tumu(

ctto

atct

^\,|ihai 9i cilnul... ...........64Mihai Viteazul cigtigi la Cllugireni ............ ..................66Mihai Viteazul - voievod al tuturor romdnilor .............6gMircea gi condeiele lui vodi .........70Miron Costin gi sultanul ...............7IMitul uriagilor - comoara lui Deceba1................. ...........73Muntele Ceahllu.... ......73Neagoe Basarab - voievodul clrturar. ..........74Negustorul din florenla .............. ....................75Novac, Gruia gi corbul nlzdrdvan .................76Nunta lui Mihai Viteazul ..............7gPetru Rareg

Petru Rareg gi sultanul Soliman... ..................g2Petru Rareg vine la domnie .......... g4Povestea preafrumoasei Dochia ............... ..".. g5Povestea Vrancei ..........g6Rom6nii gi tltarii ......... g9Stejarul din 8or2egti............... .......93Stejarul lui $tefan cel Mare... ........97Strabon despre Burebista. .............9g$oiman al lui Burcel.............. ........99$tefan cel Mare in lupta de la Vaslui ................ ............. f 00$tefan Vodi qi pdrc[labul Dr5goi ................101$tefan Vode gi turcii ....................105$tefan VodS 9i tiganul To1pa........ .................II2Turnul Chindiei ......... t t5Viteazul Gelu Romdnul.......... ."...I17Vlad Jepeg la Giurgiu ............... .................... 118Vlad Jepeg gi praznicul ca1ici1or................ ....................122Vlad fepeg qi rivnitorii la domnie.............. .."...............t23Vlad Jepeg gi solii turci......... ......I24Vlad Jbpeg gi sultanul Mahomed............... ...................I25

128

BASARAB VOIEVOD, EROUL DE LA POSADA

Atunci, demult, demult, cdnd romdnii abia igi infiripau o !ari, mulli do-reau si le fure pimintul gi si-i inrobeascl. Dar iati cd s-a ridicat un voievodindrizne! gi chibzuit, bun orAnduitor 9i mare vlteaz. Se numea Basarab,voievod de la Curtea de Argeg.

cdnd un rege vecin, carol Robert, i-a cerut si se supun[, Basarab a zis:

- Vecin bun qi prieten - da, cu dragi iniml; dar supus - nu!Auzind vorba asta, regele Carol Robert a strigat cu trufie:- Am sl scot de barbi pe acest urs din bdrlogul lui!chipurile il fbcea urs, adici indlritnic ai netemltor de poruncile lui.$i a pregitit impi.ratul ungurilor oaste mare, cu cai gragi gi focoEi, cu

ogteni imbricali in zale de fier, cu coifuri lucitoare, cu spade asculite, cu sulilelungi, cu arcuri tari qi sigeli cu vArf de o!el. Le-a pregltit bine gi a venit asuprarom6.nilor, cu rlzboi mare-mare.

Yilzind primejdia, Basarab voievod a strans gi el oamenii sdi, si-gi apere

!ara. Pentru cl avea mult mai pulini ogteni gi ei fiind mai slab inarmafi, ce gi-apus in gAnd? S1-l sl[beasci pe dugman, infometdndu-l qi obosindu-l cu drumgreu gi lung. A pirjolit holdele in calea dugmanului, a surpat vadurile $i po-durile, a ars casele, a otr[vit fAntlnile. Apoi s-a retras .o gtila din calea vitizeiqi numeroasei ogtiri a lui Carol Robert, in munli gi in codri. Ci doar codrul e

frate cu rominul gi-l aplri mereu de toate urgiile.Acolo l-a agteptat, la o strimtoare cu perelii foarte inal1i gi aqa de ingusti,

ci abia incS.peau zece-doisprezece cillre]i al6turi. Acelui loc i s-a zis Posada.Voievodul a poruncit ostagilor lui s[ se urce pe mun]i, deasupra acelei strim-tori, gi si pd.ndeasci apropierea duqmanului.

Foarte dornic si-l prindi pe Basarab, ca pe un urs in culcuqul lui, CarolRobert a inaintat seme| gi increzitor ci nimeni nu-l poate birui. Aqa a v6.rdtoastea in strimtoarea de la Posada.

Dar iat[ c[, tocmai cand nici gindea, de sus, din munte, din piscuri, dinvArfuri debrazi,au inceput si cadi, ca un potop, stAnci, bufuci, bolovani, sulipgi slgefi, toate in capul mAndrilor ogteni ai lui Carol Robert. Slge]ile ii rineau,sulilele ii stripungeau, butucii gi bolovanii ii turteau, stincile ii striveau. Pirea

c[ toli mun]ii se pribugesc asupra lor, potopindu-i. Armurile sunau, cum ailovi cu ciocane uriage in nigte tigli mari. Ungurii n-aveau cum sl se apere.

Cum s[ urce pe stAnca dreapt[ ca un perete qi inalti pAna la cer? Nici in llturinu puteau fugi. Nici inapoi nu se mai puteau intoarce.

Aga, in strdmtoarea de la Posada, mul1i cavaleri unguri, imbricali inzale de fier, au pierit. Carol Robert insugi n-ar mai fi scS.pat de acolo, daca nuschimba straiele cu un slujitor de-al siu. fudecind dupl imbrlclminte, romA-nii l-au iuat pe acela prtzonier, crezdnd c5-i implratul ungurilor. Astfel regele

cel trufag abia a sclpat cu fuga, iar lara voievodului Basarab a rlmas liber[.

BATALIA DE tA VARNITA

Povestesc bltrdnii, care mai gtiu multe din vremea veche, c[ $tefan Vodia avut o luptl grozavd. cu tltarii pe cdmpul Varnilei, care este situat in hotarulBenderului. $i atdta s-a luptat $tefan Voda cu dAngii, incit a rlmas numai cuun singur ostag.

Dac[ avlzutvodl c[ nu mai este chip s[ se bati., a fugit inspre munte. CAt

o fi imblat $tefan cel Mare pdnl a nimerit la sihdstria lui Daniil, nu se gtie. Se

s,tie doar c[ peste un timp a dat de sihastru, care l-a intrebat:

- Cine e acolo?

- Eu, $tefan, domn al Moldovei.Sihastrul i-a dat drumul inluntru.- Dar ce vdnt te-a abltut, Miria Ta, de umbli prin meleagurile acestea?

- Clpclunii de tltari m-au fbcut si pribegesc tocmai pe aici.

$i i-a povestit ce a pilit cu tltarii, cum a fugit din calea lor...

- Nu te scdrbi, Mlria Ta! Uite ce ai si faci: i1i dau fuiorul lsta, aprinde-lgi du-te de inconjoari plgAnii de jur imprejur de trei ori. Apoi vei vedea ce-afi cu ddngii.

- D-apoi va ajunge fuiorul ca si inconjor eu atAta loc?

- Me rog, asculti ce-fi spun eu, nu te teme, c[ gtiu ce te inv[].$tefan Vod[ a luat fuiorul gi a fbcut dupi cum l-a poviluit sihastrul.Cdnd a inceput s[ inconjoare pe titari cu fuiorul aprins, a clzut din

vlzduh un fum peste pig6ni, incdt nu se vedeau unul pe altul gi nici nu se

cunogteau intre ei.

Aga c[ s-a incins o bitaie stragnicl intre dAngii, c[ se tiiau gi se omorau ca

chiorii. $i s-au bltut pinl ce au rimas numai doi frali in picioare.Simfind ei cisunt numai doi, atunci au strigat unul cltre celilalt:

* Cine egti tu?

- Eu sunt cutare, - gi i-a spus numele, dar tu cine egti?

- Eu sunt, md.i frate! a zis celllalt. $i au contenit din bitaie.- Mei, ci mare urgie a cizut asupra noastr[! N-am vdzul nici ostaqi

moldoveni, nici cipitani de-ai lor, gi nici pe vodi, ori micar vorbl sau ricnetde moldovean n-am auzit.. Dar cum s-au intimplat toate acestea?

$i atAta virsare de sAnge tit[resc a fost acolo, c[ de atunci a rlmas cimpulVarni{ei ro$u cum e cirlmida.

nATAUA DIN CoDRII CoSMINUTUI

Dupi ce i-a cuminlit pe titari, pe turci qi pe alfl dugmani care cutezaserla lovi !ara, $tefan Vodi avea linigte la hotare. Toli vecinii ii erau acum prie-teni. Aga c[ se odihnea, tihnit, in casa lui domneasci din Suceava. Se bucurade belgugul prii gi de pace. Dar iati ca intr-o zi, spre toamn[, vine o veste rea:

regele polonezilor, numit Ian Albert, trece hotarul delamiazi-noapte, cu oastemare. $tefan Vod[ trimite un sol inaintea lui, pe logofbtul Tiutu, si-l intrebe:

- Unde te duci cu oastea, mlrite rege?

Iar acel rege Ian Albert rlspunde, cu glas mieros gi cam prefbcut:

- Si m[ bat gi eu cu sultanul turcilor. Spune-i lui $tefan Vod[ sl-mi dea

voie si trec prin {ara lui, ci nimic n-o si-i stric ai nicio pagubi n-o si-i fac.Atunci logofbtul Tiutu a zis cu dojanl:- Era mai bine, mlrite rege, sl ceri voie de a trece hotarul. C[ aici nu-i o

farl pustie, ci lari romAneasc[, aplratl de viteji.Suplrat c[ a fost mustrat, regele l-a pedepsit pe Tiutu, punAndu-lin lan]uri.

Auzind de asenienea purtare, $tefan Vodi s-a mdniat foarte tare gi a zis:

- Daci ar fi cinstit gi ne-ar fi spus ci vrea si se bati cu sultanul, il ajutamgi noi, bucurogi. C[ sultanul are demult gAnd rb.u asupra noastrl. Iar daclne-a arestat solul, pe logofltul Tlutu, inseamni cl nu vine ca prieten asupranoastri. Deci du-te gi tu, vornice Boldur, sol la Ian Albert Ei intreabl-l: ,,Cumifi ingldui s[ treci prin Moldova aga, ca prin lara niminui? Cum de cutezisl-mi arestezi solul, cAnd solia e un lucru sfdnt? Te povifuim s[ te intorci inlarata. Ci dacl vii cu gdnduri migele, ]i le-om scoate noi din cap, cu ascu]iqde spad[!"

Boldur s-a dus sol la Ian Albert, iar $tefan Vodi a poruncit ogtenilor si fiegata de lupti. in loc s[ asculte sfatul qi s[ se intoarcl acasl ori s[ se duci spreimpir[]ia turcului, cum spusese, acel rege trufag a inconjurat cetatea Sucevei

gi a inceput s-o asalteze.De ce? Pentru ci voia si-l alunge pe $tefan vodl qi s[punl stipin in Moldova pe un frate de-al lui.

Dar romanii, in frunte cu $tefan vod[, s-au apirat cu multl barb{ie in ce-tatea Suceava. Dup[ cAteva siptimini, regele Albert avdzutci pierde prea mul1isoldafi in luptn. Dar mai ales cAnd a inleles c[ oastea romdnilor il impresoarl, els-a inspd.imintat. A trimis vorbi lui $tefan, zicdnd:

- Me intorc in lara mea, dacl nu mi ataci pe drum.- Nu vei fi atacat, a zis $tefan, dacl juri ca te vei intoarce tot pe drumul pe

care ai venit. S[ nu mai pustiegti si alte pirli ale {lrii!De voie, de nevoie, regele Ian Albert a jurat ci aqa va face. De jurdmant

insl nu s-a finut. A luat-o pe alt drum. Ba a mai dat voie solda]ilor si faci.jafuri gi nelegiuiri mari de tot.

- Asa !i-i vorba? a zis atunci $tefan. Te-nvifim noi minte, ingAmfatule gi

cilcitorule de jurdminte! Vornice Boldur, pedepseste-l cum te pricepi mai aspru!

- Am inteles, mlrite voievoade! Ceea ce va pili cu nimeni n-a implrli.in wemea aceasta regele Ian Albert se bucura c[ se apropie de hotar teafhr qi

cu pradi multl. Dar iatl ci, dupi ce a pitruns adAnc intr-o pldure, numiti Cod-rul Cosminului, stejarii, fagii gi braziicei ina\i au prins a se prlbugi peste oastealui, ca un potop. Fiecare arbore prlbugit strivea zecideogteni de ai nlvllitorului.

Cum se intimpla a$a o minune? De ce se pribugeau copacii? Pii, inciinainte de apropierea ogtirii ingAmfatului rege, ostagii romAni t5iaserl tulpi-nile copacilor, dar nu de tot. ii llsaserl aqa, pringi doar in coaji. $i cdnd vorni-cul Boldur a dat semnal de bucium, rlzboinicii moldoveni au ieEit din frunziggi au pribugit toli copacii peste acei doritori de a prida gi cuceri liri strline.

Vai, ce mai pripad a fost acolo! Mii de ostagi gi de cipitani din cei mai mariau fost nimicili de tulpine gi ramuri. $i s-a ficut o invllmlqeali gi o zipilceaId,,ci nimeni nu-i mai didea de cap. Mulli din cei scipafi cu viafi. au cazut pri-zonieri in mAinile romdnilor. Cu mare greutate regele Ian Albert a sclpat cufuga. Fugind ca un fricos, se vede ci s-a tdm[duit de ingimfare.

- Ce facem cu prizonierii, vornice Boldur? a intrebat un c6pitan.- Eu zic s6-i pui la plug, si ari cu ei locul unde a fost codrul, sd semeni

ghindi ca si. creasci alli stejari in locul celor doborili din pricina lor.Cipitanui a implinit porunca vornicului Boldur. Pe locul arat de fogtii ogteni

ai regelui Ian Albert a crescut un stejlrig falnic, ciruia oamenii i-au zis Dumbra-va Rogie, in amintirea sdngelui vS.rsat in bitilia de la Codrii Cosminului.

Iat[ aga a gtiut $tefan Vodi gi romdnii lui sl pedepseasc[ pe cei pridalnici,ingdmfa{i gi cilcitori de cuvdnt.

cApnrANA

Unde-i acuma satul Clpriana inainte era o poian5. intr-o vreme, cindse bltea $tefan cel Mare cu turcii prin codrii Moldovei, acestia i-au omorAtintreaga oaste. Voievodul s-a dus la o bab[, care avea qapte feciori, gi i-a zis:

- Di-mi acegti gapte feciori mie, c[ vin turcii in Moldova.

- Ai tei sunt, a spus baba.I-a luat $tefan pe toli gi s-a dus cu ddngii. A inceput a lupta cu turcii gi

i-a izgonlt din Moldova, fiindci feciorii babei erau toti viteji gi voinici pes-te misuri. Dupi ce a izgonit dugmanul, a poposit in poiana Clprienei, gi-aadlpat calul gi a stat si se odihneascl. Apoi a tras cu slgeata gi a zis:

- Unde va cldea sS.geata s[ se faci o ministire, si fie ca amintire desprelupta aceasta. S[ afle gi urmagii cum i-am izgoniteu cu cei gapte feciori ai babeipe turci din codrii Moldovei.

Cdnd a tras sS.geata din arc, azburat ea departe gi, venind in jos, a nimeritdrept intr-o ciprioarl silbatici gi a omorAt-o. $tefan Voievod atunci a zis:

- Aici si fie ministirea gi si se numeascl Clpriana, de la ciprioaraomor6ti de aceastl sigeat[.

Aga s-a fbcut. Mlnistire CS.priana si astizi ne aminteEte de tecutul glorios

CODRII COSMINUTUI $I DUMBRAVA RO$IE

Cilitorul care trece prin Bucovina di, la nord, de localitl1ile Hliboca gi

Cosmin,legate intre ele de un drum ce stribate codrii de nepitruns ai Cosmi-nului. De aici pleaci spre miazinoapte Drumul Titarilor. $i nu e localnic cares[ nu gtie legenda strlvechiului codru.

Gdndurile se intorc spre anul 1497.

Domnitorul $tefan cel Mare risipise qi gonise demult armata turceascide pe pimAntul firii. LegamAntul de sprijin ce i-ldaser5. polonii tot in vAnt se

risipise. Acegtia incheiaserl o in]elegere de nego] cu turcii, recunoscindu-ledrepturile asupra cet[filor Chilia qi Cetatea Albe. igi cllcase regele Cazimircuvintul, dar in scurt timp trecuse gi el in lumea umbrelor. Rimiseserl inurma lui patru feciori: trei dintre ei aveau crilii, iar al patrulea n-avea nimic inafarh de titlul lui de prinf gi trlia din ceea ce-i dldeau frafii. Numai c[ aceqtias-au siturat si-l flna 9i au hotirit s1-1 faci domn in Moldova, in locul lui$tefan cel Mare, care avea pe atunci 64 de ani gi era chinuit de o rani grea lapicior, clpitata in bitllia de la Chilia.