Legea Educatiei Nationale 1-2011

187
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educaţiei naţionale Forma sintetică la data 25-feb-2015. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer. (la data 19-feb-2015 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3165/2015 ) (la data 06-aug-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4969/2012 ) (la data 16-mai-2012 a se vedea referinte de aplicare din Conditie din 2012 ) (la data 11-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3677/2012 ) (la data 04-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 ) (la data 19-mar-2012 actul a fost in legatura cu Metodologie din 2012 ) (la data 13-mar-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3313/2012 ) (la data 20-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3271/2012 ) (la data 10-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2012 ) (la data 07-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 ) (la data 27-oct-2011 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 ) (la data 30-sep-2011 a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 5/2011 ) (la data 03-aug-2011 a se vedea referinte de aplicare din Cod din 2011 ) (la data 09-feb-2011 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3753/2011 ) (la data 10-ian-2011 actul a fost promulgata de Decretul 3/2011 ) Parlamentul României adoptă prezenta lege. TITLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional. Art. 2 (1)Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate. (2)Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare. (3)Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. (4)Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare. (5)Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene. (6)Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

description

Legea Educatiei Nationale 1-2011

Transcript of Legea Educatiei Nationale 1-2011

LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educaiei naionaleForma sintetic la data 25-feb-2015. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct-Acte Sintetice. SintAct i tehnologia Acte Sintetice sunt mrci inregistrate ale Wolters Kluwer.(la data 19-feb-2015 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3165/2015 )(la data 06-aug-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4969/2012 )(la data 16-mai-2012 a se vedea referinte de aplicare din Conditie din 2012 )(la data 11-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3677/2012 )(la data 04-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )(la data 19-mar-2012 actul a fost in legatura cu Metodologie din 2012 )(la data 13-mar-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3313/2012 )(la data 20-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3271/2012 )(la data 10-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2012 )(la data 07-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )(la data 27-oct-2011 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 )(la data 30-sep-2011 a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 5/2011 )(la data 03-aug-2011 a se vedea referinte de aplicare din Cod din 2011 )(la data 09-feb-2011 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3753/2011 )(la data 10-ian-2011 actul a fost promulgata de Decretul 3/2011 )Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.TITLUL I: Dispoziii generaleArt. 1Prezenta lege asigur cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului romn a dreptului fundamental la nvtur pe tot parcursul vieii. Legea reglementeaz structura, funciile, organizarea i funcionarea sistemului naional de nvmnt de stat, particular i confesional.Art. 2(1)Legea are ca viziune promovarea unui nvmnt orientat pe valori, creativitate, capaciti cognitive, capaciti volitive i capaciti acionale, cunotine fundamentale i cunotine, competene i abiliti de utilitate direct, n profesie i n societate.(2)Misiunea asumat de lege este de formare, prin educaie, a infrastructurii mentale a societii romneti, n acord cu noile cerine, derivate din statutul Romniei de ar membr a Uniunii Europene i din funcionarea n contextul globalizrii, i de generare sustenabil a unei resurse umane naionale nalt competitive, capabil s funcioneze eficient n societatea actual i viitoare.(3)Idealul educaional al colii romneti const n dezvoltarea liber, integral i armonioas a individualitii umane, n formarea personalitii autonome i n asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea ceteneasc activ n societate, pentru incluziune social i pentru angajare pe piaa muncii.(4)Statul asigur cetenilor Romniei drepturi egale de acces la toate nivelurile i formele de nvmnt preuniversitar i superior, precum i la nvarea pe tot parcursul vieii, fr nicio form de discriminare.(5)Aceleai drepturi se asigur i cetenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparinnd Spaiului Economic European i ai Confederaiei Elveiene.(6)Drepturile prevzute la alin. (4) sunt recunoscute n mod egal minorilor care solicit sau au dobndit o form de protecie n Romnia, minorilor strini i minorilor apatrizi a cror edere pe teritoriul Romniei este oficial recunoscut conform legii.(7)n Romnia nvmntul constituie prioritate naional.Art. 3Principiile care guverneaz nvmntul preuniversitar i superior, precum i nvarea pe tot parcursul vieii din Romnia sunt:a)principiul echitii - n baza cruia accesul la nvare se realizeaz fr discriminare;b)principiul calitii - n baza cruia activitile de nvmnt se raporteaz la standarde de referin i la bune practici naionale i internaionale;c)principiul relevanei - n baza cruia educaia rspunde nevoilor de dezvoltare personal i social-economice;d)principiul eficienei - n baza cruia se urmrete obinerea de rezultate educaionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;e)principiul descentralizrii - n baza cruia deciziile principale se iau de ctre actorii implicai direct n proces;f)principiul rspunderii publice - n baza cruia unitile i instituiile de nvmnt rspund public de performanele lor;g)principiul garantrii identitii culturale a tuturor cetenilor romni i dialogului intercultural;h)principiul asumrii, promovrii i pstrrii identitii naionale i a valorilor culturale ale poporului romn;i)principiul recunoaterii i garantrii drepturilor persoanelor aparinnd minoritilor naionale, dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase;j)principiul asigurrii egalitii de anse;k)principiul autonomiei universitare;l)principiul libertii academice;m)principiul transparenei - concretizat n asigurarea vizibilitii totale a deciziei i a rezultatelor, prin comunicarea periodic i adecvat a acestora;n)principiul libertii de gndire i al independenei fa de ideologii, dogme religioase i doctrine politice;o)principiul incluziunii sociale;p)principiul centrrii educaiei pe beneficiarii acesteia;q)principiul participrii i responsabilitii prinilor;r)principiul promovrii educaiei pentru sntate, inclusiv prin educaia fizic i prin practicarea activitilor sportive;s)principiul organizrii nvmntului confesional potrivit cerinelor specifice fiecrui cult recunoscut;t)principiul fundamentrii deciziilor pe dialog i consultare;u)principiul respectrii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de nvmnt.Art. 4Educaia i formarea profesional a copiilor, a tinerilor i a adulilor au ca finalitate principal formarea competenelor, nelese ca ansamblu multifuncional i transferabil de cunotine, deprinderi/abiliti i aptitudini, necesare pentru:a)mplinirea i dezvoltarea personal, prin realizarea propriilor obiective n via, conform intereselor i aspiraiilor fiecruia i dorinei de a nva pe tot parcursul vieii;b)integrarea social i participarea ceteneasc activ n societate;c)ocuparea unui loc de munc i participarea la funcionarea i dezvoltarea unei economii durabile;d)formarea unei concepii de via, bazate pe valorile umaniste i tiinifice, pe cultura naional i universal i pe stimularea dialogului intercultural;e)educarea n spiritul demnitii, toleranei i respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului;f)cultivarea sensibilitii fa de problematica uman, fa de valorile moral-civice i a respectului pentru natur i mediul nconjurtor natural, social i cultural.Art. 5(1)n domeniul educaiei i al formrii profesionale prin sistemul naional de nvmnt, dispoziiile prezentei legi prevaleaz asupra oricror prevederi din alte acte normative. n caz de conflict ntre acestea se aplic dispoziiile prezentei legi.(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intr n vigoare ncepnd cu prima zi a anului colar, respectiv universitar urmtor celui n care a fost adoptat prin lege.(3)Prin excepie de la prevederile alin. (2), dispoziiile prezentei legi care vizeaz evalurile naionale de la finalul nvmntului gimnazial sau liceal se aplic ncepnd cu promoia aflat n primul an al nvmntului gimnazial, respectiv liceal, la data intrrii n vigoare a modificrii sau a completrii.Art. 6(1)n Romnia sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul romn, conform legislaiei n vigoare.(2)Regimul actelor de studii emise de unitile i de instituiile de nvmnt se stabilete prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 31-oct-2011 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(la data 02-dec-2014 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 657/2014 )a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 767 din 31-oct-2011 privind regimul actelor de studii i al documentelor colare gestionate de unitile de nvmnt preuniversitar(la data 31-oct-2011 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Actul din Regulament din 2011 )(3)Coninutul i formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotrre a Guvernului, iniiat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. (la data 22-oct-2013 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Actul din Hotarirea 749/2013 )(la data 28-iul-2014 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 607/2014 )Art. 7(1)n unitile, n instituiile de nvmnt i n toate spaiile destinate educaiei i formrii profesionale sunt interzise activitile care ncalc normele de moralitate i orice activiti care pot pune n pericol sntatea i integritatea fizic sau psihic a copiilor i a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar i nedidactic, precum i activitile de natur politic i prozelitismul religios.(2)Privatizarea unitilor i a instituiilor de nvmnt de stat este interzis.Art. 8Pentru finanarea educaiei naionale se aloc anual din bugetul de stat i din bugetele autoritilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitile i instituiile de nvmnt pot obine i utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare tiinific se aloc anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.Art. 9(1)Principiile finanrii nvmntului preuniversitar sunt urmtoarele:a)transparena fundamentrii i alocrii fondurilor;b)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui nvmnt de calitate;c)adecvarea volumului de resurse n funcie de obiectivele urmrite;d)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente i stabile;e)eficiena utilizrii resurselor.(2)Statul asigur finanarea de baz pentru toi precolarii i pentru toi elevii din nvmntul general obligatoriu de stat, particular i confesional acreditat. De asemenea, statul asigur finanarea de baz pentru nvmntul profesional i liceal acreditat, de stat, particular i confesional, precum i pentru cel postliceal de stat. Finanarea se face n baza i n limitele costului standard per elev sau per precolar, dup metodologia elaborat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.*) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorog pn la data de 31 decembrie 2013.(la data 19-dec-2012 Art. 9, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )*) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorog pn la data de 31 decembrie 2014.(la data 15-nov-2013 Art. 9, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanta urgenta 103/2013 )*) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorog pn la data de 31 decembrie 2016.(la data 18-dec-2014 Art. 9, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Art. 36 din capitolul III din Ordonanta urgenta 83/2014 )(21)Pentru absolvenii de liceu care nu au susinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naional, statul poate asigura, din finanarea de baz sau din alte surse de finanare, organizarea de cursuri de pregtire pentru examenul de bacalaureat.(la data 30-iun-2014 Art. 9, alin. (2) din titlul I completat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(3)nvmntul de stat este gratuit. Pentru unele activiti, niveluri, cicluri i programe de studii se pot percepe taxe, n condiiile stabilite de prezenta lege.(4)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, prin organismul specializat, stabilete anual costul standard per precolar/elev, cost care st la baza finanrii de baz. De suma aferent beneficiaz toi precolarii i elevii din nvmntul preuniversitar de stat, precum i precolarii i elevii din nvmntul general obligatoriu, profesional i liceal, particular i confesional, care studiaz n uniti de nvmnt acreditate i evaluate periodic, conform legislaiei n vigoare.(5)Finanarea de baz a nvmntului preuniversitar se face dup principiul "resursa financiar urmeaz elevul", n baza cruia alocaia bugetar aferent unui elev sau unui precolar se transfer la unitatea de nvmnt la care acesta nva, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).(6)nvmntul poate s fie finanat i direct de ctre operatori economici, precum i de alte persoane fizice sau juridice, n condiiile legii.(7)nvmntul poate fi susinut prin burse, credite de studii, taxe, donaii, sponsorizri, surse proprii i alte surse legale.Art. 10(1)n Romnia, nvmntul este serviciu de interes public i se desfoar, n condiiile prezentei legi, n limba romn, precum i n limbile minoritilor naionale i n limbi de circulaie internaional.(2)n fiecare localitate se organizeaz i funcioneaz uniti de nvmnt sau formaiuni de studiu cu limba de predare romn i/sau, dup caz, cu predarea n limbile minoritilor naionale ori se asigur colarizarea fiecrui elev n limba sa matern n cea mai apropiat localitate n care este posibil.(3)nvarea n coal a limbii romne, ca limb oficial de stat, este obligatorie pentru toi cetenii romni. Planurile de nvmnt trebuie s cuprind numrul de ore necesar i suficient nvrii limbii romne. Autoritile administraiei publice asigur condiiile materiale i resursele umane care s permit nsuirea limbii romne.(4)n sistemul naional de nvmnt, documentele colare i universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului, se ntocmesc numai n limba romn. Celelalte nscrisuri colare i universitare pot fi redactate n limba de predare. (la data 20-dec-2011 Art. 10, alin. (4) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 6551/2011 )(5)Unitile i instituiile de nvmnt pot efectua i emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor i ale altor nscrisuri colare i universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.Art. 11(1)Guvernul sprijin nvmntul n limba romn n rile n care triesc romni, cu respectarea legislaiei statului respectiv.(2)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romne, poate organiza uniti de nvmnt cu predare n limba romn pe lng oficiile diplomatice i instituiile culturale ale Romniei n strintate, poate susine lectorate n universiti din strintate, precum i cursuri de limb, cultur i civilizaie romneasc.Art. 12(1)Statul susine anteprecolarii, precolarii, elevii i studenii cu probleme i nevoi sociale, precum i pe aceia cu cerine educaionale speciale.(2)Statul acord burse sociale de studii elevilor i studenilor provenii din familii defavorizate, precum i celor instituionalizai, n condiiile legii.(3)Statul acord premii, burse, locuri n tabere i alte asemenea stimulente elevilor i studenilor cu performane colare i universitare, precum i cu rezultate remarcabile n educaia i formarea lor profesional sau n activiti culturale i sportive.(4)Elevii i studenii care beneficiaz de burse sociale de studii pot primi i burse pentru performane colare i universitare.(5)Statul i ali factori interesai susin financiar activitile de performan, de nivel naional i internaional, ale elevilor i studenilor.(6)Statul garanteaz dreptul la educaie al tuturor persoanelor cu cerine educaionale speciale. nvmntul special i special integrat sunt parte component a sistemului naionalele nvmnt preuniversitar.(7)nvmntul special i special integrat reprezint o form de instruire colar difereniat, adaptat, precum i o form de asisten educaional, social i medical complex, destinat persoanelor cu cerine educaionale speciale.(8)Elevii care n localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a nva ntr-o unitate de nvmnt vor fi sprijinii prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiat unitate de nvmnt sau vor primi cazare i mas gratuite n internatele colare, cu excepia celor nscrii n nvmntul postliceal.Art. 13(1)nvarea pe tot parcursul vieii este un drept garantat de lege.(2)nvarea pe tot parcursul vieii include totalitatea activitilor de nvare realizate de fiecare persoan, ncepnd cu educaia timpurie, n scopul dobndirii de cunotine, formrii de deprinderi/abiliti i dezvoltrii de aptitudini semnificative din perspectiv personal, civic, social i/sau ocupaional.Art. 14(1)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului proiecteaz, fundamenteaz i aplic strategiile naionale n domeniul educaiei, cu consultarea asociaiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale prinilor, Consiliului Naional al Rectorilor, structurilor asociative ale universitilor i colilor de stat, particulare i confesionale, Consiliului Minoritilor Naionale, sindicatelor reprezentative din nvmnt, asociaiilor reprezentative ale elevilor, asociaiilor reprezentative ale studenilor, autoritilor administraiei publice, mediului de afaceri i organizaiilor neguvernamentale finanatoare care susin programe educative/federaii ale furnizorilor de servicii sociale.(2)Statul ncurajeaz dezvoltarea parteneriatului public-privat.Art. 15(1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului organizarea unui nvmnt teologic specific n cadrul nvmntului de stat n universitile de stat existente, ca faculti cu dubl subordonare, destinat pregtirii personalului de cult i activitii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenii nvmntului liceal, proporional cu ponderea numeric a fiecrui cult n configuraia religioas a rii, potrivit recensmntului oficial. nfiinarea, organizarea i funcionarea acestui nvmnt se realizeaz potrivit legii.(2)Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza nvmnt confesional prin nfiinarea i administrarea propriilor uniti i instituii de nvmnt particular, conform prevederilor prezentei legi.TITLUL II: nvmntul preuniversitarCAPITOLUL I: Dispoziii generaleArt. 16(1)nvmntul general obligatoriu este de 10 clase i cuprinde nvmntul primar i cel gimnazial, nvmntul liceal devine obligatoriu pn cel mai trziu n anul 2020.(1)nvmntul general obligatoriu este de 11 clase i cuprinde nvmntul primar, nvmntul gimnazial i primii 2 ani ai nvmntului secundar superior. nvmntul liceal devine obligatoriu pn cel mai trziu n anul 2020.(la data 30-dec-2013 Art. 16, alin. (1) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(2)Obligaia de a frecventa nvmntul de 10 clase, la forma cu frecven, nceteaz la vrsta de 18 ani.(2)Obligaia de a frecventa nvmntul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecven, nceteaz la vrsta de 18 ani.(la data 30-dec-2013 Art. 16, alin. (2) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(3)n scopul realizrii finalitilor educaiei i a formrii profesionale prin sistemul naional de nvmnt, nvmntul liceal de stat este generalizat i gratuit.Art. 17Pe durata colarizrii n nvmntul preuniversitar, cu excepia nvmntului postliceal, copiii beneficiaz de alocaia de stat pentru copii, n condiiile legii.Art. 18(1)Planurile-cadru ale nvmntului primar, gimnazial, liceal i profesional includ religia ca disciplin colar, parte a trunchiului comun. Elevilor aparinnd cultelor recunoscute de stat, indiferent de numrul lor, li se asigur dreptul constituional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.(2)La solicitarea scris a elevului major, respectiv a prinilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate s nu frecventeze orele de religie. n acest caz, situaia colar se ncheie fr disciplina Religie. n mod similar se procedeaz i pentru elevul cruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiiile pentru frecventarea orelor la aceast disciplin.*) Curtea Constituional admite excepia de neconstituionalitate i constat c dispoziiile art. 18 alin. (2) teza nti din Legea educaiei naionale nr. 1/2011 sunt neconstituionale.(la data 23-ian-2015 Art. 18, alin. (2) din titlul II, capitolul I atacat de (exceptie admisa) Actul din Decizia 669/2014 )(3)Disciplina Religie poate fi predat numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi i abilitat n baza protocoalelor ncheiate ntre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i cultele religioase recunoscute oficial de stat.Art. 19(1)n sistemul naional de nvmnt, unitile de nvmnt de stat au personalitate juridic dac se organizeaz i funcioneaz, dup caz, astfel:a)cu minimum 300 de elevi;b)cu minimum 300 de elevi, precolari i anteprecolari;c)cu minimum 150 de precolari i anteprecolari;d)cu minimum 100 de elevi i/sau precolari, n cazul unitilor de nvmnt special.(2)Prin excepie de la prevederile alin. (1), n unitile administrativ-teritoriale n care numrul total al elevilor, precolarilor i anteprecolarilor nu se ncadreaz n prevederile alin. (1), se organizeaz o singur unitate de nvmnt cu personalitate juridic.(3)Prin excepie de la prevederile alin. (1), n funcie de necesitile locale, se organizeaz, la cererea prinilor sau tutorilor legali i n condiiile legii, grupe, clase sau uniti de nvmnt preuniversitar cu personalitate juridic, cu predare n limba romn.(4)Pentru asigurarea accesului egal la educaie i formare profesional, autoritile administraiei publice locale, n baza avizului conform al inspectoratelor colare, aprob organizarea, funcionarea i, dup caz, dizolvarea unor structuri de nvmnt, fr personalitate juridic - ca pri ale unei uniti de nvmnt cu personalitate juridic - i subordonate aceluiai ordonator principal de credite, n condiiile legii.(5)n cazul unitilor de nvmnt confesional preuniversitar de stat existente la data intrrii n vigoare a prezentei legi, cultele respective i Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului au obligaia ca, n termen de 6 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi s elaboreze o metodologie de funcionare aprobat prin hotrre a Guvernului, care stabilete relaia juridic, patrimonial, financiar i administrativ.Art. 20(1)Autoritile administraiei publice locale asigur, n condiiile legii, buna desfurare a nvmntului preuniversitar n localitile n care acestea i exercit autoritatea.(2)Nendeplinirea de ctre autoritile administraiei publice locale a obligaiilor ce le revin n organizarea i funcionarea nvmntului preuniversitar se sancioneaz conform legii.Art. 21(1)Sistemul de nvmnt preuniversitar are caracter deschis. n nvmntul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate colar la alta, de la o clas la alta, de la un profil la altul i de la o filier la alta este posibil n condiiile stabilite prin metodologia elaborat de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(2)Elevii din nvmntul preuniversitar de stat i particular se pot transfera la alte uniti de nvmnt de stat sau particular, cu acordul unitii primitoare.(3)Statul garanteaz dreptul la educaie difereniat, pe baza pluralismului educaional, n acord cu particularitile de vrst i individuale.(4)Elevii cu performane colare excepionale pot promova 2 ani de studii ntr-un an colar la decizia unitii de nvmnt, pe baza unei metodologii naionale aprobate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 19-oct-2011 Art. 21, alin. (4) din titlul II, capitolul I a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )CAPITOLUL II: Structura sistemului naional de nvmnt preuniversitarSECIUNEA 1: Dispoziii generaleArt. 22(1)Sistemul naional de nvmnt preuniversitar este constituit din ansamblul unitilor de nvmnt de stat, particulare i confesionale autorizate/acreditate.(2)nvmntul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de nvmnt i, dup caz, filiere i profiluri i asigur condiiile necesare pentru dobndirea competenelor-cheie i pentru profesionalizarea progresiv.Art. 23(1)Sistemul naional de nvmnt preuniversitar cuprinde urmtoarele niveluri:a)educaia timpurie (0-6 ani), format din nivelul anteprecolar (0-3 ani) i nvmntul precolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mic, grupa mijlocie i grupa mare;b)nvmntul primar, care cuprinde clasa pregtitoare i clasele I-IV;c)nvmntul secundar, care cuprinde:(i)nvmntul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;(ii)nvmntul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmtoarele filiere: teoretic, vocaional i tehnologic;d)nvmntul profesional, cu durat ntre 6 luni i 2 ani;e)nvmntul teriar nonuniversitar, care cuprinde nvmntul postliceal.(2)nvmntul liceal, vocaional i tehnologic, nvmntul profesional i nvmntul postliceal se organizeaz pentru specializri i calificri stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n conformitate cu Registrul naional al calificrilor.(1)Sistemul naional de nvmnt preuniversitar cuprinde urmtoarele niveluri:a)educaia timpurie (0-6 ani), format din nivelul anteprecolar (0-3 ani) i nvmntul precolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mic, grupa mijlocie i grupa mare;b)nvmntul primar, care cuprinde clasa pregtitoare i clasele I-IV;c)nvmntul secundar, care cuprinde:(i)nvmntul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;(ii)nvmntul secundar superior care poate fi:- nvmnt liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu urmtoarele filiere: teoretic, vocaional i tehnologic;- nvmnt liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu urmtoarele filiere: teoretic, vocaional i tehnologic;(la data 30-iun-2014 Art. 23, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 49/2014 )- nvmnt profesional cu durata de 3 ani;- nvmnt profesional cu durata de minimum 3 ani;(la data 30-iun-2014 Art. 23, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 49/2014 )d)nvmntul teriar nonuniversitar, care cuprinde nvmntul postliceal.(2)nvmntul liceal este organizat n dou cicluri care se succed: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a - a X-a, i ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.(3)nvmntul liceal, vocaional i tehnologic, nvmntul profesional i nvmntul postliceal se organizeaz pentru specializri i calificri stabilite de Ministerul Educaiei Naionale, n conformitate cu Registrul naional al calificrilor.(la data 30-dec-2013 Art. 23 din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 117/2013 )Art. 24(1)nvmntul general obligatoriu este format din nvmntul primar i nvmntul secundar inferior.(1)nvmntul general obligatoriu este format din nvmntul primar, nvmntul secundar inferior i primii 2 ani ai nvmntului secundar superior.(la data 30-dec-2013 Art. 24, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(2)nvmntul tehnic cuprinde clasele a XII-a i a XIII-a din nvmntul liceal, filiera tehnologic.(la data 30-dec-2014 Art. 24, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 abrogat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(3)nvmntul profesional i tehnic este format din: nvmnt profesional, nvmnt tehnic i nvmnt postliceal.(3)nvmntul profesional i tehnic este format din: nvmnt profesional nvmnt liceal tehnologic i nvmnt postliceal.(la data 30-dec-2014 Art. 24, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 94/2014 )Art. 25(1)Formele de organizare a nvmntului preuniversitar sunt: nvmnt cu frecven i nvmnt cu frecven redus.(2)nvmntul obligatoriu este nvmnt cu frecven. n mod excepional, pentru persoanele care au depit cu mai mult de 3 ani vrsta clasei, nvmntul obligatoriu se poate organiza i n forma de nvmnt cu frecven redus, n conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. (la data 11-oct-2011 Art. 25, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )(3)Pentru copiii cu cerine educaionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza nvmnt la domiciliu sau pe lng unitile de asisten medical.(4)nvmntul dual este o form de organizare a nvmntului profesional, care se desfoar pe baz de contract de munc i combin pregtirea profesional ce se organizeaz de un operator economic, cu pregtirea organizat n cadrul unei uniti de nvmnt. Responsabilitatea privind organizarea i funcionarea este partajat ntre operatorul economic i unitatea de nvmnt.(la data 30-dec-2014 Art. 25, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 94/2014 )Art. 26Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului poate stabili, prin hotrre a Guvernului, funcionarea n sistemul de nvmnt preuniversitar a unor uniti-pilot, experimentale i de aplicaie.SECIUNEA 2: Educaia anteprecolarArt. 27(1)Educaia anteprecolar se organizeaz n cree i, dup caz, n grdinie i n centre de zi.(2)Organizarea unitilor de educaie timpurie anteprecolar, coninutul educativ, standardele de calitate i metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotrre a Guvernului, iniiat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n termen de maximum 12 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi. (la data 07-ian-2013 Art. 27, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )(3)Asigurarea personalului didactic necesar desfurrii educaiei anteprecolare se face de ctre autoritile administraiei publice locale, mpreun cu inspectoratele colare, cu respectarea standardelor de calitate i a legislaiei n vigoare.(4)Tipurile i modalitile de finanare a serviciilor de educaie timpurie anteprecolar se reglementeaz prin hotrre a Guvernului, n termen de maximum 12 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi. Finanarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaie timpurie acreditai, de stat sau privai.(5)Acreditarea furnizorilor de educaie timpurie anteprecolar se realizeaz n conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i Ministerul Sntii.(6)Statul sprijin educaia timpurie, ca parte component a nvrii pe tot parcursul vieii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate n scop educaional, conform legislaiei n domeniul asistenei sociale, n funcie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.(la data 18-dec-2014 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 36, alin. (2) din capitolul III din Ordonanta urgenta 83/2014 )*) Pn la data de 31 decembrie 2012 nu se acord cupoanele sociale prevzute la art. 27 alin. (6).(la data 17-dec-2011 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Actul din Legea 283/2011 )*) Prevederile art. 27 alin. (6) se prorog pn la data de 31 decembrie 2013.(la data 19-dec-2012 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )*) Pn la data de 31 decembrie 2014 nu se acord cupoanele sociale prevzute la art. 27 alin. (6).(la data 15-nov-2013 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 24, alin. (2) din capitolul II din Ordonanta urgenta 103/2013 )(7)Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevzute la alin. (6) se stabilete prin norme metodologice adoptate prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.SECIUNEA 3: nvmntul precolarArt. 28(1)nvmntul precolar se organizeaz n grdinie cu program normal, prelungit i sptmnal. Grdiniele pot funciona ca uniti cu personalitate juridic sau n cadrul altor uniti colare cu personalitate juridic.(2)Autoritile administraiei publice locale i inspectoratele colare asigur condiiile pentru generalizarea treptat a nvmntului precolar.SECIUNEA 4: nvmntul primarArt. 29(la data 25-ian-2012 Art. 29 din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )(1)nvmntul primar se organizeaz i funcioneaz, de regul, cu program de diminea.(2)n clasa pregtitoare sunt nscrii copiii care au mplinit vrsta de 6 ani pn la data nceperii anului colar. La solicitarea scris a prinilor, a tutorilor sau a susintorilor legali, pot fi nscrii n clasa pregtitoare i copiii care mplinesc vrsta de 6 ani pn la sfritul anului calendaristic, dac dezvoltarea lor psihosomatic este corespunztoare.(3)n clasa pregtitoare din nvmntul special sunt nscrii copii cu cerine educaionale speciale, care mplinesc vrsta de 8 ani pn la data nceperii anului colar. La solicitarea scris a prinilor, a tutorilor legali sau a susintorilor legali, pot fi nscrii n clasa pregtitoare i copii cu cerine educaionale speciale cu vrste cuprinse ntre6 i 8 ani la data nceperii anului colar.(4)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului poate aproba organizarea de programe educaionale de tip "A doua ans", n vederea promovrii nvmntului primar pentru persoanele care depesc cu 4 ani vrsta corespunztoare clasei i care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de nvmnt pn la vrsta de 14 ani. (la data 01-nov-2011 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5528/2011 )(la data 15-feb-2012 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5248/2011 )SECIUNEA 5: nvmntul gimnazialArt. 30(1)nvmntul gimnazial se organizeaz i funcioneaz, de regul, cu program de diminea.(2)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale, prin inspectoratele colare, poate organiza programe educaionale de tip "A doua ans", n vederea promovrii nvmntului gimnazial pentru persoane care depesc cu peste 4 ani vrsta corespunztoare clasei i care, din diferite motive, nu au absolvit nvmntul secundar, gimnazial. (la data 04-nov-2011 Art. 30, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 5 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5529/2011 )(2)Ministerul Educaiei Naionale, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale, prin inspectoratele colare, poate organiza programe educaionale de tip A doua ans, n vederea promovrii nvmntului obligatoriu pentru persoane care depesc cu peste 4 ani vrsta corespunztoare clasei i care, din diferite motive, nu au absolvit nvmntul secundar inferior, gimnazial.(la data 30-iun-2014 Art. 30, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(3)Absolvenii nvmntului gimnazial care nu continu studiile n nvmntul liceal pot s finalizeze, pn la vrsta de 18 ani, cel puin un program de pregtire profesional care permite dobndirea unei calificri corespunztoare Cadrului naional al calificrilor.(la data 30-dec-2013 Art. 30, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 5 abrogat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 117/2013 )SECIUNEA 6: nvmntul licealArt. 31(1)nvmntul liceal cuprinde urmtoarele filiere i profiluri:a)filiera teoretic, cu profilurile umanist i real;b)filiera tehnologic, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale i protecia mediului;c)filiera vocaional, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic i pedagogic.(2)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului este abilitat s stabileasc prin planurile-cadru de nvmnt, n funcie de dinamica social, economic i educaional, specializri diferite n cadrul profilurilor prevzute la alin. (1).(3)Durata studiilor n nvmntul liceal - forma de nvmnt cu frecven - este de 3 ani pentru filiera teoretic, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaional i de 4 ani pentru filiera tehnologic, n conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. Pentru unele forme de nvmnt cu frecven i cu frecven redus, durata studiilor se prelungete cu un an.(3)Durata studiilor n nvmntul liceal este de 4 sau 5 ani, n conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaiei Naionale. Pentru unele forme de nvmnt cu frecven i pentru nvmntul liceal cu frecven redus, durata studiilor se prelungete cu un an.(la data 30-dec-2013 Art. 31, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(4)nvmntul liceal se organizeaz i funcioneaz, de regul, ca nvmnt cu frecven. Acesta se poate organiza i poate funciona i ca nvmnt cu frecven redus, n unitile de nvmnt stabilite de inspectoratul colar, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale.(5)Unitile de nvmnt liceal se organizeaz cu una sau mai multe filiere i unul sau mai multe profiluri. n cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificri profesionale sau specializri, conform legii.(6)Absolvenii nvmntului liceal care au dobndit formal, nonformal sau informal competene profesionale pot susine examen de certificare a calificrii, n condiiile legii. Absolvenii care promoveaz examenul de certificare dobndesc certificat de calificare i suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.(7)Unitile de nvmnt n care se organizeaz filiera tehnologic sau vocaional a liceului sunt stabilite de inspectoratele colare, cu consultarea autoritilor administraiei publice locale, avnd n vedere tendinele de dezvoltare social i economic precizate n documentele strategice regionale, judeene i locale.(7)Unitile de nvmnt n care se organizeaz filiera tehnologic sau vocaional a liceului sunt stabilite de inspectoratele colare, cu consultarea autoritilor administraiei publice locale, avnd n vedere tendinele de dezvoltare social i economic precizate n documentele strategice regionale, judeene i locale elaborate i monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorii regionale i comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare i funcionare a structurilor parteneriale consultative pentru nvmntul profesional i tehnic este aprobat prin ordin al ministrului educaiei i cercetrii tiinifice.(la data 30-dec-2014 Art. 31, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 94/2014 )SECIUNEA 7: nvmntul tehnologic i vocaionalArt. 32(1)nvmntul liceal tehnologic i vocaional se poate organiza n cadrul liceelor din filiera tehnologic sau vocaional, pentru calificri din Registrul naional al calificrilor, actualizat periodic, n funcie de nevoile pieei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeene i locale.(2)nvmntul liceal tehnologic i vocaional se poate organiza i pe baza solicitrilor din partea angajatorilor privai sau ai Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, pe baza unor contracte de colarizare.(3)Absolvenii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaionale care au finalizat un stagiu de pregtire practic pot susine examen de certificare a calificrii corespunztor nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naional al calificrilor.(3)Absolvenii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaionale care au finalizat un stagiu de pregtire practic pot susine examen de certificare a calificrii corespunztor nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naional al calificrilor.(la data 30-dec-2013 Art. 32, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(4)Stagiile de pregtire practic de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaionale se pot organiza la nivelul unitii de nvmnt i/sau la operatorii economici ori instituiile publice cu care unitatea de nvmnt are ncheiate contracte pentru pregtire practic sau la organizaii-gazd din strintate, n cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesional iniial. Durata stagiului de pregtire practic este stabilit prin planul-cadru de nvmnt, aprobat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(5)Operatorii economici care asigur, pe baz de contract cu unitile de nvmnt, burse de colarizare, stagii de pregtire practic a elevilor, dotarea spaiilor de pregtire practic sau locuri de munc pentru absolveni pot beneficia de faciliti fiscale, potrivit prevederilor legale.SECIUNEA 8: nvmntul profesionalArt. 33(1)nvmntul profesional se poate organiza n coli profesionale care pot fi uniti independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.(2)Pregtirea prin nvmntul profesional se realizeaz pe baza standardelor de pregtire profesional aprobate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n urma consultrii partenerilor sociali. Standardele de pregtire profesional se realizeaz pe baza standardelor ocupaionale validate de comitetele sectoriale.(3)Absolvenii nvmntului profesional, care promoveaz examenul de certificare a calificrii profesionale, dobndesc certificat de calificare profesional i suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.(4)Modul de organizare i de desfurare a examenului de certificare a calificrii profesionale este reglementat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului prin metodologie, care se d publicitii la nceputul ciclului. (la data 21-oct-2014 Art. 33, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )(5)Absolvenii nvmntului profesional, care promoveaz examenul de certificare a calificrii profesionale, pot urma cursurile nvmntului liceal cu frecven redus.(5)Absolvenii nvmntului profesional care promoveaz examenul de certificare a calificrii profesionale pot urma cursurile nvmntului liceal.(la data 30-dec-2013 Art. 33, alin. (5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(51)La solicitarea operatorilor economici, nvmntul profesional se poate organiza n sistem dual, ca parte a sistemului naional de nvmnt, dup nvmntul obligatoriu.(52)Organizarea i funcionarea nvmntului profesional n sistem dual, durata i coninutul programelor de pregtire profesional sunt reglementate prin metodologie specific, aprobat prin ordin al ministrului educaiei i cercetrii tiinifice, prin consultare cu operatorii economici.(53)Pregtirea prin nvmntul profesional n sistem dual se realizeaz pe baza standardelor de pregtire profesional aprobate de Ministerul Educaiei i Cercetrii tiinifice sau pe baza standardelor ocupaionale aprobate de Autoritatea Naional pentru Calificri.(54)Absolvenii nvmntului profesional n sistem dual, care promoveaz examenul de certificare a calificrii profesionale, dobndesc certificat de calificare profesional i suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.(55)Modul de organizare i desfurare a examenului de certificare a calificrii profesionale este reglementat de Ministerul Educaiei i Cercetrii tiinifice, prin metodologie specific, prin consultare cu operatorii economici.(56)Prin excepie de la prevederile art. 61 alin. (5), fundamentarea cifrei de colarizare pentru nvmntul profesional n sistem dual, pentru anul colar 2015-2016, se realizeaz conform unei metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaiei i cercetrii tiinifice.(la data 30-dec-2014 Art. 33, alin. (5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 completat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(6)Absolvenii nvmntului gimnazial care ntrerup studiile pot finaliza, pn la vrsta de 18 ani, cel puin un program de pregtire profesional care permite dobndirea unei calificri corespunztoare Cadrului naional al calificrilor.(6)Absolvenii nvmntului obligatoriu care ntrerup studiile pot finaliza, pn la vrsta de 18 ani, cel puin un program de pregtire profesional care permite dobndirea unei calificri corespunztoare Cadrului naional al calificrilor.(la data 30-dec-2013 Art. 33, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(6)Absolvenii nvmntului obligatoriu care ntrerup studiile pot finaliza, pn la vrsta de 18 ani, cel puin un program de pregtire profesional organizat n sistem dual n vederea dobndirii unei calificri profesionale.(la data 30-dec-2014 Art. 33, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(7)Programele de pregtire profesional, prevzute la alin. (6), sunt organizate prin unitile de nvmnt de stat i sunt gratuite, n condiiile n care sunt finalizate pn la vrsta de 18 ani.(71)Unitile de nvmnt n care se organizeaz nvmnt profesional sunt stabilite de inspectoratele colare, cu consultarea autoritilor administraiei publice locale, avnd n vedere tendinele de dezvoltare social i economic precizate n documentele strategice regionale, judeene i locale privind nvmntul profesional i tehnic.(la data 30-dec-2014 Art. 33, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 completat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(8)Durata i coninutul programelor de pregtire profesional sunt stabilite de unitatea de nvmnt, pe baza standardelor ocupaionale, prin consultare cu angajatorii.(la data 30-dec-2014 Art. 33, alin. (8) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(9)Programele de pregtire profesional se finalizeaz cu examen de certificare a calificrii. Organizarea i desfurarea examenului de certificare a calificrii sunt reglementate de Autoritatea Naional pentru Calificri.(la data 30-dec-2014 Art. 33, alin. (9) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 94/2014 )(10)Statul susine nvmntul profesional i nvmntul liceal - filiera tehnologic sau vocaional, prin:a)recunoaterea n nvmntul teriar nonuniversitar a studiilor obinute n cadrul nvmntului liceal - filiera tehnologic sau vocaional, n baza unui regulament propriu; (la data 24-oct-2011 Art. 33, alin. (10), litera A. din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )b)finanarea parial la colarizarea n cadrul colilor postliceale de stat;c)burse speciale i alte forme de sprijin material.SECIUNEA 9: nvmntul militar preuniversitarArt. 34(1)nvmntul preuniversitar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional este nvmnt de stat, parte integrant a sistemului naional de nvmnt, i cuprinde: nvmnt liceal militar i nvmnt postliceal pentru formarea maitrilor militari, a subofierilor, agenilor de poliie i agenilor de penitenciare.(2)Structura organizatoric, profilurile, specializrile/calificrile profesionale, cifrele anuale de colarizare i criteriile de selecionare a candidailor pentru nvmntul preuniversitar militar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional se propun Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului de ministerele interesate i de alte instituii cu responsabiliti n domeniul aprrii, ordinii publice i securitii naionale potrivit fiecrei arme, specializri i forme de organizare a nvmntului i se aprob conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituiile de nvmnt civil.(3)Planurile-cadru de nvmnt pentru nvmntul liceal militar se elaboreaz de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n colaborare cu Ministerul Aprrii Naionale, i sunt aprobate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. Planurile-cadru de nvmnt pentru nvmntul postliceal din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional se elaboreaz de Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Justiiei i alte instituii cu atribuii n domeniile aprrii, ordinii publice i securitii naionale, n conformitate cu standardele naionale elaborate de instituiile responsabile cu asigurarea calitii, i se avizeaz de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(4)Programele colare pentru disciplinele de specialitate militar se elaboreaz de Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Justiiei i de alte instituii cu atribuii n domeniul aprrii, ordinii publice i securitii naionale i se aprob de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.Art. 35Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Justiiei i alte instituii cu atribuii n domeniile aprrii, ordinii publice i securitii naionale coordoneaz i controleaz unitile de nvmnt militar preuniversitar, mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, prin inspectoratele colare judeene/al municipiului Bucureti.Art. 36Conducerea operativ a unitilor de nvmnt preuniversitar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional se asigur de comandantul/directorul numit prin ordin al conductorilor ministerelor i instituiilor de ordine public i siguran naional, care este i preedintele consiliului de administraie/consiliului de conducere. n activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de lociitorul comandantului pentru nvmnt/directorul adjunct. Directorul adjunct/Lociitorul comandantului pentru nvmnt este i preedintele consiliului profesoral.Art. 37(1)Personalul didactic din unitile de nvmnt preuniversitar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional se constituie din personalul didactic prevzut n prezenta lege i din corpul instructorilor militari, de ordine i securitate public.(2)Personalul didactic din unitile de nvmnt preuniversitar din sistemul militar de aprare, ordine public i securitate naional are drepturile i ndatoririle care decurg din prezenta lege i din calitatea de cadru militar n activitate, respectiv de funcionar public cu statut special.(3)Funciile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitile de nvmnt preuniversitar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional, condiiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenele i responsabilitile se stabilesc prin instruciuni proprii.Art. 38Finanarea nvmntului preuniversitar din sistemul de aprare, ordine public i securitate naional este asigurat de Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Justiiei i alte instituii cu atribuii n domeniile aprrii, informaiilor, ordinii publice i securitii naionale din fondurile alocate din bugetul de stat.Art. 39Certificatele de absolvire i competene profesionale dau dreptul deintorilor legali, dup trecerea n rezerv, n condiiile legii, s ocupe funcii echivalente cu cele ale absolvenilor instituiilor civile de nvmnt cu profil apropiat i de acelai nivel.Art. 40Instituiile de nvmnt preuniversitar din cadrul sistemului de aprare, ordine public i securitate naional, precum i specializrile/calificrile profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitii, ca i instituiile de nvmnt civil.Art. 41(la data 23-oct-2014 Art. 41 din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2014 )(la data 26-sep-2011 Art. 41 din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2011 )Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine public i securitate naional se face prin ordine, regulamente i instruciuni proprii.SECIUNEA 10: nvmntul de art i nvmntul sportivArt. 42(1)nvmntul de art i nvmntul sportiv se organizeaz pentru elevii cu aptitudini n aceste domenii.(2)Unitile n care se organizeaz nvmntul de art i nvmntul sportiv de stat se stabilesc de ctre autoritile administraiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor colare, potrivit legii.(3)n nvmntul de art i n nvmntul sportiv:a)colarizarea se realizeaz, de regul, ncepnd cu nvmntul gimnazial;b)elevii pot fi nscrii numai pe baza testrii aptitudinilor specifice;c)planurile-cadru de nvmnt sunt adaptate specificului acestui nvmnt;d)studiul disciplinelor de specialitate se realizeaz pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului;e)programele colare pentru nvmntul liceal de art i pentru nvmntul liceal sportiv respect obiectivele educaionale stabilite pentru profilul respectiv.(4)Pentru activitatea sportiv i artistic de performan, la propunerea autoritilor administraiei publice locale, a inspectoratelor colare, a Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional i/sau a instituiilor publice de cultur mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului se pot organiza cluburi colare i uniti de nvmnt preuniversitar de stat cu program sportiv sau de art, integrat ori suplimentar.(5)nvmntul de art i nvmntul sportiv integrat se organizeaz n colile i liceele cu program de art, respectiv sportiv, precum i n clase cu program de art sau sportiv, organizate n celelalte uniti de nvmnt primar, gimnazial i liceal.(6)Organizarea nvmntului de art i a nvmntului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 03-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(la data 04-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(la data 08-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(7)Unitile de nvmnt cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive colare, se constituie ca uniti de nvmnt de nivel liceal, independente sau afiliate pe lng alte uniti de nvmnt de acelai nivel.(8)Pentru buna desfurare a activitii, cluburile sportive colare beneficiaz de baze sportive proprii i de acces n bazele sportive care aparin celorlalte uniti de nvmnt, cu acordul conducerilor acestor uniti de nvmnt.(9)Elevii au acces liber n cluburile sportive, n palatele i cluburile copiilor.(10)Pentru buna desfurare a activitilor artistice, unitile de nvmnt gimnazial i liceal beneficiaz de sli de repetiie i spectacol proprii sau de acces la slile unitilor de nvmnt de acelai nivel, cu acordul conducerii acestora.(11)Cluburile sportive colare pot s fie finanate i de autoritile administraiei publice locale.(12)Toi elevii cuprini n grupele de performan sunt nscrii ntr-un Registru naional al performanelor sportive, n baza reglementrilor aprobate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 09-nov-2011 Art. 42, alin. (12) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )Art. 43(1)Pentru sprijinirea activitii sportive i artistice de performan, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului organizeaz tabere sportive sau de creaie artistic, concursuri sportive sau artistice, campionate colare, precum i festivaluri i acord burse i alte forme de sprijin material.(2)Pentru activitile sportive, n structura Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului funcioneaz Federaia Sportului colar i Universitar.(3)Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional i celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic i Sportiv Romn, federaiile sportive naionale, autoritile locale, precum i instituiile de cultur pot sprijini financiar i material activitile de performan n domeniul artelor, respectiv al sportului.(4)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului colaboreaz cu instituii, cu organizaii i cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare i materiale necesare desfurrii, n bune condiii, a nvmntului de art i nvmntului sportiv integrat i suplimentar, precum i a competiiilor artistice i sportive de nivel regional i naional.SECIUNEA 11: nvmntul postlicealArt. 44(1)nvmntul postliceal se organizeaz pentru calificri profesionale nscrise n Registrul naional al calificrilor, stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i aprobate prin hotrre a Guvernului.(2)nvmntul postliceal face parte din nvmntul profesional i tehnic i este parial subvenionat de stat.(3)nvmntul postliceal special face parte din nvmntul profesional i tehnic i este integral subvenionat de stat.(31)nvmntul postliceal se organizeaz n coli postliceale cu personalitate juridic sau ca structuri fr personalitate juridic, n cadrul liceelor cu personalitate juridic, ori n colegii n cadrul instituiilor de nvmnt superior acreditate.(32)Organizarea i funcionarea nvmntului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaiei naionale.(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(4)colile de maitri sunt coli postliceale.(5)nvmntul postliceal are o durat de 1-3 ani, n funcie de complexitatea calificrii i de numrul de credite pentru educaie i formare profesional.(6)colarizarea n nvmntul postliceal de stat, organizat n conformitate cu prevederile prezentei legi, se finaneaz prin bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat i din venituri ale bugetelor locale. colarizarea poate s fie finanat i de ctre solicitani, persoane fizice sau juridice, prin contract ncheiat cu unitatea de nvmnt care asigur colarizarea. Statul susine i stimuleaz, inclusiv financiar, programe de studiu pentru nvmntul postliceal, n parteneriat public-privat.(7)Cifra de colarizare pentru nvmntul postliceal de stat se aprob prin hotrre a Guvernului. Prin excepie, cifra de colarizare pentru nvmntul postliceal de stat finanat integral de ctre solicitani, persoane fizice sau juridice, se aprob, prin decizie, de inspectoratul colar i se comunic Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(7)Cifra de colarizare pentru nvmntul postliceal de stat se aprob prin hotrre a Guvernului. Prin excepie, cifra de colarizare pentru nvmntul postliceal de stat finanat integral de ctre solicitani, persoane fizice sau juridice, se aprob, prin decizii, de inspectoratele colare ori, prin hotrri, de senatele universitare i se comunic Ministerului Educaiei Naionale.(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(71)Pentru anul colar 2014-2015, colegiile din cadrul instituiilor de nvmnt superior de stat pot organiza nvmnt postliceal doar finanat integral de ctre solicitani.(72)ncepnd cu anul colar 2015-2016, cifra de colarizare i mecanismul de finanare pentru nvmntul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituiilor de nvmnt superior de stat, se aprob prin hotrre a Guvernului. Finanarea de baz pentru colegiile din cadrul instituiilor de nvmnt superior de stat se asigur la nivelul standardelor de cost pentru nvmntul preuniversitar.(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(8)Admiterea n nvmntul postliceal se face n conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de nvmnt, prin consultarea factorilor interesai. (la data 11-oct-2011 Art. 44, alin. (8) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 a se vedea referinte de aplicare din Criterii din 2011 )(8)Admiterea n nvmntul postliceal se face n conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaiei Naionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituia de nvmnt, prin consultarea factorilor interesai.(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (8) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(9)Au dreptul s se nscrie n nvmntul postliceal, n condiiile alin. (8), absolvenii de liceu, cu sau fr diplom de bacalaureat.(91)nvmntul postliceal se ncheie cu examen de certificare a competenelor profesionale. Modul de organizare i desfurare a examenului de certificare a competenelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaiei Naionale prin metodologie specific, elaborat cu consultarea factorilor interesai i aprobat prin ordin al ministrului educaiei naionale.(92)Candidaii provenii din nvmntul postliceal de stat admii pe locurile finanate de la bugetul de stat pot susine examenul de certificare a calificrii profesionale, fr tax, de cel mult dou ori. Prezentrile ulterioare la acest examen sunt condiionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, lund n considerare cheltuielile de examen per candidat.(93)Absolvenii nvmntului postliceal care susin i promoveaz examenul de certificare a calificrii profesionale primesc certificat de calificare profesional, corespunztor nivelului stabilit prin Cadrul naional al calificrilor i Suplimentul descriptiv al certificatului n format Europass.(la data 30-dec-2013 Art. 44, alin. (9) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 117/2013 )(10)Creditele pentru educaie i formare profesional obinute n nvmntul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenii cu diplom de bacalaureat de ctre universiti, n baza deciziilor senatului universitar, ca uniti de credite de studii transferabile pentru nivelul licen.SECIUNEA 12: nvmntul pentru persoanele aparinnd minoritilor naionaleArt. 45(1)Persoanele aparinnd minoritilor naionale au dreptul s studieze i s se instruiasc n limba matern, la toate nivelurile, tipurile i formele de nvmnt preuniversitar, n condiiile legii.(2)n funcie de necesitile locale se organizeaz, la cererea prinilor sau tutorilor legali i n condiiile legii, grupe, clase sau uniti de nvmnt preuniversitar cu predare n limbile minoritilor naionale.(3)La toate formele de nvmnt n limba romn, n limbile minoritilor naionale sau n limbi de circulaie internaional, se poate nscrie i pregti orice cetean romn sau cetean din rile Uniunii Europene i Confederaia Elveian, indiferent de limba sa matern i de limba n care a studiat anterior.(4)n cadrul unitilor sau seciilor cu predare n limbile minoritilor naionale, singulare n localitate, se pot organiza clase liceale i profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, n condiiile legii.(5)Pe raza unei uniti administrativ-teritoriale, cu mai multe uniti de nvmnt cu predare n limbile minoritilor naionale, funcioneaz cel puin o unitate colar cu personalitate juridic, pentru fiecare limb matern, indiferent de efectivul de elevi.(6)n cazul unitilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare n limbile minoritilor naionale, singulare n municipiu, ora sau comun, se acord personalitate juridic, indiferent de efectivul de elevi.(7)Elevii care, n localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a nva n limba lor matern sunt sprijinii prin decontul transportului la cea mai apropiat coal cu predare n limba matern sau primesc cazare i mas gratuite n internatul unitii de nvmnt cu predare n limba matern.(8)Minoritile naionale au dreptul la reprezentare proporional cu numrul de clase n organele de conducere ale unitilor de nvmnt, ale inspectoratelor colare sau ale instituiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competen profesional, potrivit legii.(9)n unitile colare cu predare i n limbile minoritilor naionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rndul minoritilor respective, cu respectarea criteriilor de competen profesional.(10)n unitile conexe nvmntului preuniversitar din judeele n care funcioneaz forme de nvmnt n limbile minoritilor naionale se asigur ncadrarea cu specialiti i din rndul minoritilor naionale, cu respectarea criteriilor de competen profesional.(11)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integral n limba minoritilor naionale trebuie s fac dovada competenei profesionale n limba minoritii naionale respective i au dreptul la pregtire i perfecionare n limba de predare, n ar sau n strintate. Fac excepie de la necesitatea de a face dovada competenei profesionale n limba minoritii naionale respective cadrele didactice care predau limba i literatura romn.(12)Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului asigur materiale didactice specifice disciplinelor predate n limba matern.(13)Pentru elevii aparinnd minoritilor naionale, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului asigur manualele colare, care pot fi: manuale elaborate n limba de predare a minoritilor naionale i manuale traduse din limba romn sau manuale de import, avizate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.(14)n nvmntul n limbile minoritilor naionale, n comunicarea intern i n comunicarea cu prinii elevilor i ai precolarilor se poate folosi i limba de predare.(15)n nvmntul primar cu predare n limbile minoritilor naionale, calificativele se comunic n scris i oral i n limba de predare.(16)n cadrul Institutului de tiine ale Educaiei din subordinea Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului va funciona i o secie de cercetare i inovare pentru nvmntul cu predare n limbile minoritilor naionale.(17)n finanarea de baz a unitii de nvmnt preuniversitar cu predare n limbile minoritilor naionalei costul standard per elev i per precolar se calculeaz dup un coeficient mrit pe baza factorilor de corecie, lund n considerare predarea n limba minoritii naionale sau a limbii minoritii naionale. n cazul acestor uniti se are n vedere izolarea lingvistic, geografic i numrul redus de elevi i precolari, precum i elevii prevzui la alin. (7). Acelai coeficient se aplic i n cazul unitilor colare cu predare n limba romn, n condiii similare.Art. 46(1)n cadrul nvmntului preuniversitar cu predare n limbile minoritilor naionale, toate disciplinele se studiaz n limba matern, cu excepia disciplinei Limba i literatura romn.(2)Disciplina Limba i literatura romn se pred pe tot parcursul nvmntului preuniversitar dup programe colare i manuale elaborate n mod special pentru minoritatea respectiv.(3)Prin excepie, n unitile de nvmnt cu predare n limba unei minoriti naionalei ca urmare a cererii prinilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaiei minoritii naionale reprezentate n Parlamentul Romniei sau, n cazul n care minoritatea respectiv nu are reprezentare parlamentar, la solicitarea grupului parlamentar al minoritilor naionale, predarea disciplinei Limba i literatura romn se face dup manualele utilizate n unitile de nvmnt cu predare n limba romn.(4)Testele la disciplina Limba i literatura romn se elaboreaz pe baza programei speciale.(5)Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din nvmntul preuniversitar i lucrrile semestriale pentru elevii din nvmntul cu predare n limbile minoritilor naionale se elaboreaz pe baza cerinelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul naional.(6)n nvmntul preuniversitar, activitatea de predare i de educare la Limba i literatura matern, la istoria i tradiiile minoritilor naionale respective i la Educaia muzical se realizeaz pe baza programelor i a metodologiilor specifice elaborate de colective de experi cunosctori ai limbii i ai culturii minoritii naionale respective i aprobate, potrivit legii.(7)Elevilor aparinnd minoritilor naionale, care frecventeaz uniti de nvmnt cu predare n limba romn sau n alt limb dect cea matern, li se asigur, la cerere, i n condiiile legii, ca disciplin de studiu, limba i literatura matern, precum i istoria i tradiiile minoritii naionale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele i manualele disciplinei Istoria i tradiiile minoritii naionale sunt aprobate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(8)n nvmntul primar, gimnazial i liceal cu predare n limbile minoritilor naionale, disciplinele Istoria i Geografia Romniei se predau n aceste limbi, dup programe colare i manuale identice cu cele pentru clasele cu predare n limba romn, cu obligaia transcrierii i a nsuirii toponimiei i a numelor proprii romneti i n limba romn.(9)n nvmntul gimnazial cu predare n limbile minoritilor naionale se introduce, ca disciplin de studiu, Istoria i tradiiile minoritilor naionale respective, cu predare n limba matern. Programele colare i manualele la aceast disciplin sunt aprobate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(10)n programele i manualele de istorie se vor reflecta istoria | tradiiile minoritilor naionale din Romnia.(11)n nvmntul liceal i postliceal, n care predarea se face n limba matern pentru disciplinele, respectiv modulele de pregtire de specialitate, se realizeaz nsuirea terminologiei de specialitate i n limba romn.(12)n nvmntul preuniversitar, probele de admitere i probele examenelor de absolvire pot fi susinute n limba n care au fost studiate disciplinele respective, n condiiile legii.Art. 47(1)Pe raza unei uniti administrativ-teritoriale - comun, ora, municipiu - unde funcioneaz mai multe uniti colare cu predare n limba romn cel puin una dintre acestea are personalitate juridic, indiferent de efectivul de elevi.(2)Unitile cu predare n limba romn, de nivel gimnazial sau liceal, unice n municipiu, n ora sau n comun au personalitate juridic indiferent de efectivul de elevi.SECIUNEA 13: nvmntul special i special integratArt. 48(1)nvmntul special i special integrat, organizat pentru persoanele cu cerine educaionale speciale sau alte tipuri de cerine educaionale, stabilite prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului, se realizeaz pentru toate nivelurile de nvmnt, difereniat, n funcie de tipul i gradul de deficien.(2)nvmntul special i special integrat este gratuit i este organizat, de regul, ca nvmnt cu frecven. n funcie de necesitile locale, acesta se poate organiza i sub alte forme, n conformitate cu legislaia n vigoare.(3)Guvernul elaboreaz reglementri specifice pentru serviciile educaionale i de asisten, oferite copiilor cu cerine educaionale speciale.Art. 49(la data 07-nov-2011 Art. 49 din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(1)nvmntul special se organizeaz, dup caz, n uniti de nvmnt special i n uniti de nvmnt de mas.(2)nvmntul special integrat se poate organiza n clase speciale i individual sau n grupe integrate n clase de mas. Efectivele formaiunilor de studiu din nvmntul special i special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, n funcie de tipul i gradul deficienei.(3)Coninuturile nvmntului special i special integrat, demersurile didactice, precum i pregtirea i formarea personalului care i desfoar activitatea n domeniul educaiei copiilor cu cerine educaionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(4)Durata colarizrii copiilor cu cerine educaionale speciale poate fi mai mare dect cea precizat prin prezenta lege i se stabilete, n funcie de gradul i tipul dizabilitii, prin ordinal ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului.Art. 50(1)Evaluarea, asistena psihoeducaional, orientarea colar i orientarea profesional a copiilor, a elevilor i a tinerilor cu cerine educaionale speciale se realizeaz de ctre centrele judeene de resurse i de asisten educaional, denumite n continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucureti de Resurse i Asisten Educaional, denumit n continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare i de orientare colar i profesional, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, acordndu-se prioritate integrrii n nvmntul de mas. CJRAE cuprind i centrele logopedice intercolare. (la data 19-ian-2012 Art. 50, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )(2)Stabilirea gradului de deficien al elevilor cu cerine educaionale speciale se realizeaz de ctre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, n colaborare cu comisiile pentru protecia copilului din cadrul direciilor generale judeene/a municipiului Bucureti de asisten social i protecia copilului.(3)Diagnosticarea abuziv a copiilor pe criterii de ras, naionalitate, etnie, limb, religie, apartenen la o categorie defavorizat, precum i de orice alt criteriu, fapt ce determin includerea lor n clase cu cerine educaionale speciale, se sancioneaz.(4)Obinerea unei calificri de ctre elevii/tinerii cu cerine educaionale speciale se face n uniti de nvmnt special i de mas, cu consultarea factorilor locali interesai.(5)Elevii i tinerii cu cerine educaionale speciale pot dobndi calificri profesionale corespunztoare tipului i gradului de deficien.Art. 51(1)Copiii, elevii i tinerii cu cerine educaionale speciale, integrai n nvmntul de mas, beneficiaz de suport educaional prin cadre didactice de sprijin i itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaional se face de ctre CJRAE/CMBRAE i se reglementeaz prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. (la data 04-nov-2011 Art. 51, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )(2)Copiii i tinerii cu cerine educaionale speciale, colarizai n unitile de nvmnt special sau de mas, inclusiv cei colarizai n alt jude dect cel de domiciliu, beneficiaz de asisten social constnd n asigurarea alocaiei zilnice de hran, a rechizitelor colare, a cazarmamentului, a mbrcmintei i a nclmintei n cuantum egal cu cel pentru copiii aflai n sistemul de protecie a copilului, precum i de gzduire gratuit n internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerine educaionale speciale din cadrul direciilor generale judeene/a municipiului Bucureti de asisten social i protecia copilului.Art. 52(1)Pentru copiii, elevii i tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit perioade de spitalizare mai mari de 4 sptmni se organizeaz, dup caz, grupe sau clase n cadrul unitii sanitare n care acetia sunt internai.(2)Pentru copiii, elevii i tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabiliti, sunt nedeplasabili, se organizeaz colarizare la domiciliu, pe o perioad determinat.(3)colarizarea la domiciliu, respectiv nfiinarea de clase sau de grupe n spitale se fac de ctre inspectoratul colar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. (la data 10-nov-2011 Art. 52, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 )(4)Unitile de nvmnt special pot beneficia de sprijinul instituiilor de protecie social, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ar i din strintate, pentru stimulare, compensare i pentru reducerea gradului de dizabilitate.Art. 53nvmntul special dispune de planuri de nvmnt, de programe colare, de programe de asisten psihopedagogic, de manuale i de metodologii didactice alternative, adaptate tipului i gradului de dizabilitate i aprobate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.Art. 54(1)n funcie de evoluia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre coala special spre coala de mas i invers.(2)Propunerea de reorientare se face de ctre cadrul didactic care a lucrat cu copilul n cauz sau de ctre prinii copilului/tutorele legal instituit i de ctre psihologul colar. Decizia de reorientare se ia de ctre comisia de expertiz din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susintorului legal.Art. 55(1)colarizarea minorilor i a adulilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori i tineri i din penitenciarele pentru aduli se realizeaz cu respectarea Curriculumului naional. Resursa uman necesar pentru colarizarea acestora este asigurat de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, prin inspectoratele colare.(2)n vederea obinerii unei calificri i a integrrii n viaa activ a tinerilor cu cerine educaionale speciale, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, organizeaz ateliere protejate.Art. 56La absolvirea nvmntului special, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului colaboreaz cu Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale n vederea integrrii n viaa activ, potrivit calificrii obinute i n condiiile prevzute de legislaia n vigoare.SECIUNEA 14: nvmntul pentru copiii i tinerii capabili de performane nalteArt. 57(1)Statul sprijin copiii i tinerii capabili de performane nalte att n uniti de nvmnt, ct i n centre de excelen. Centrele de excelen sunt nfiinate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 16-sep-2014 Art. 57, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4552/2014 )(2)Coordonarea aciunilor prevzute la alin. (1) este asigurat de Centrul Naional de Instruire Difereniat, nfiinat prin hotrre a Guvernului, iniiat de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(3)Resursele umane, curriculare, informaionale, materiale i financiare pentru susinerea copiilor i a tinerilor capabili de performane nalte se asigur de unitile de nvmnt i de inspectoratele colare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. (la data 02-nov-2011 Art. 57, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )(4)Pentru sprijinirea copiilor i a tinerilor capabili de performane nalte, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului organizeaz olimpiade i concursuri, tabere de profil, simpozioane i alte activiti specifice i acord burse i alte forme de sprijin material. (la data 27-ian-2012 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2012 )(la data 27-ian-2012 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )(4)Pentru sprijinirea copiilor i a tinerilor capabili de performane nalte, Ministerul Educaiei Naionale organizeaz competiii colare, extracolare i extracurriculare, tabere de profil, simpozioane i alte activiti specifice i acord burse i alte forme de sprijin material i financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea i desfurarea competiiilor colare, extracolare i extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiai, profesorilor care i-au pregtit i unitilor colare de provenien a premianilor se aprob prin hotrre a Guvernului.(la data 30-iun-2014 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 modificat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 49/2014 )(5)Copiii i tinerii capabili de performane nalte beneficiaz, indiferent de vrst, de programe educative care le respect particularitile de nvare i de orientare a performanei. Aceste programe sunt de aprofundare a nvrii, de grupare pe abiliti, de mbogire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat i transfer de competen, de accelerare a promovrii conform ritmului individual de nvare.SECIUNEA 15: Programul "coala dup coal"Art. 58(1)Unitile de nvmnt, prin decizia consiliului de administraie, pot s i extind activitile cu elevii dup orele de curs, prin programe "coala dup coal".(2)n parteneriat cu autoritile publice locale i cu asociaiile de prini, prin programul "coala dup coal", se ofer activiti educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenelor dobndite sau de accelerare a nvrii, precum i activiti de nvare remedial. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaii nonguvernamentale cu competene n domeniu.(3)Programele "coala dup coal" se organizeaz n baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 20-oct-2011 Art. 58, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 15 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )(4)Statul poate finana programul "coala dup coal" pentru copiii i elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.SECIUNEA 16: Alternativele educaionaleArt. 59(1)n sistemul de nvmnt preuniversitar pot fi iniiate i organizate alternative educaionale, cu acordul Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 03-nov-2011 Art. 59, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 16 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )(2)Acreditarea, respectiv evaluarea periodic a alternativelor educaionale se fac potrivit legii.(3)Unitile de nvmnt preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatoric i funcional, n conformitate cu specificul alternativei.(4)La toate formele de nvmnt alternativ n limba romn, n limbile minoritilor naionale sau n limbi de circulaie internaional, se poate nscrie i pregti orice cetean romn.(5)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaionale au dreptul la recunoaterea de ctre inspectoratele colare judeene i Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului a pregtirii i a perfecionrilor realizate de organizaiile, asociaiile, federaiile care gestioneaz dezvoltarea alternativei respective la nivel naional.SECIUNEA 17: nvmntul particular i confesionalArt. 60(1)nvmntul particular i confesional se organizeaz conform principiului nonprofit n uniti de nvmnt preuniversitar, la toate nivelurile i formele, conform legislaiei n vigoare.(2)Criteriile, standardele i indicatorii de performan pe care trebuie s le ndeplineasc unitile de nvmnt preuniversitar particular i confesional sunt identice cu cele pe care trebuie s le ndeplineasc unitile de nvmnt de stat.(3)Unitile particulare de nvmnt sunt uniti libere, deschise, autonome att din punct de vedere organizatoric, ct i economico-financiar, avnd drept fundament proprietatea privat, garantat de Constituie.(4)Autorizarea de funcionare provizorie, acreditarea i evaluarea periodic a unitilor de nvmnt preuniversitar particular i confesional sunt realizate de ctre Agenia Romn de Asigurare a Calitii n nvmntul Preuniversitar, conform legislaiei n vigoare.(5)Unitile de nvmnt preuniversitar particular i confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiiile fiind stabilite prin hotrre a Guvernului.(6)Statul sprijin i coordoneaz nvmntul particular i confesional, n condiiile legii, respectnd n ntregime drepturile acestuia.(7)Directorii unitilor de nvmnt particular sunt numii de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competen. Actul de numire se aduce la cunotina inspectoratului colar pe raza cruia i desfoar activitatea unitatea respectiv.CAPITOLUL III: Reeaua colarArt. 61(la data 27-dec-2011 Art. 61 din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Procedura din 2011 )(1)Reeaua colar este format din totalitatea unitilor de nvmnt acreditate, respectiv autorizate provizoriu.(2)Reeaua colar a unitilor de nvmnt de stat i particular preuniversitar se organizeaz de ctre autoritile administraiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor colare. Pentru nvmntul special liceal i special postliceal, reeaua colar se organizeaz de ctre consiliul judeean, respectiv de ctre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureti, cu consultarea partenerilor sociali i cu avizul conform al Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.(3)n cadrul reelei colare se pot nfiina i pot funciona, conform legii, grupe/clase n alternative educaionale integrate n uniti colare de stat sau particulare.(4)Persoanele juridice i fizice pot nfiina, conform legii, uniti de educaie timpurie i de nvmnt primar, gimnazial, liceal i postliceal.(5)Reeaua colar a unitilor de nvmnt se d publicitii la nceputul fiecrui an, pentru anul colar urmtor. Cifra de colarizare pentru nvmntul de stat se aprob prin hotrre a Guvernului, cu cel puin 6 luni nainte de nceperea anului colar. (la data 29-apr-2011 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Art. 1 din Hotarirea 414/2011 )(6)n cadrul sistemului naional de nvmnt preuniversitar de stat se pot nfiina i pot funciona, conform legii, uniti de nvmnt cu clase constituite pe baz de contracte de parteneriat ntre uniti de nvmnt de stat i particulare acreditate, ntre acestea i operatori economici, precum i ntre instituii din ar i strintate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.(7)Unitile de nvmnt preuniversitar, indiferent de tip, nivel, form, filier i profil sunt supuse acreditrii i evalurii periodice, conform legii.(8)Pentru a asigura calitatea nvmntului, la propunerea autoritilor administraiei publice locale sau din proprie iniiativ, inspectoratele colare pot solicita Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului ridicarea acreditrii/autorizrii unei uniti de nvmnt cu personalitate juridic sau a unei structuri a acesteia n conformitate cu prevederile legale. n situaia n care Agenia Romn pentru Asigurarea Calitii n nvmntul Preuniversitar, denumit n continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizaia de funcionare, pentru nendeplinirea condiiilor legale, unei uniti de nvmnt, aceasta i nceteaz activitatea. Autoritile administraiei publice locale realizeaz alocarea elevilor altor uniti colare, cu respectarea interesului copiilor i asigurarea logisticii necesare.Art. 62(1)n vederea asigurrii calitii educaiei i a optimizrii gestionrii resurselor, unitile de nvmnt i autoritile administraiei publice locale pot decide nfiinarea consoriilor colare.(2)Consoriile colare sunt parteneriate contractuale ntre unitile de nvmnt, care asigur:a)mobilitatea personalului ntre unitile membre ale consoriului;b)utilizarea n comun a resurselor unitilor de nvmnt din consoriu;c)lrgirea oportunitilor de nvare oferite elevilor i recunoaterea reciproc a rezultatelor nvrii i evalurii acestora.(3)Cadrul general pentru nfiinarea, desfiinarea i funcionarea consoriilor colare se va reglementa prin ordin al ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului. (la data 19-oct-2011 Art. 62, alin. (3) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2011 )Art. 63(1)n nvmntul preuniversitar, formaiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dup cum urmeaz:a)educaia anteprecolar: grupa cuprinde n medie 7 copii, dar nu mai puin de 5 i nu mai mult de 9;b)nvmntul precolar: grupa cuprinde n medie 15 precolari, dar nu mai puin de 10 i nu mai mult de 20;c)nvmntul primar: clasa care cuprinde n medie 20 de elevi, dar nu mai puin de 12 i nu mai mult de 25;c)nvmntul primar: clasa cuprinde n medie 20 de elevi, dar nu mai puin de 12 i nu mai mult de 25;(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )d)nvmntul gimnazial: clasa care cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 12 i nu mai mult de 30;d)nvmntul gimnazial: clasa cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 12 i nu mai mult de 30;(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera D. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )e)nvmntul liceal: clasa care cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 15 i nu mai mult de 30;e)nvmntul liceal i profesional: clasa cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 15 i nu mai mult de 30;(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera E. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )f)nvmntul postliceal: clasa care cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 15 i nu mai mult de 30;f)nvmntul postliceal: clasa cuprinde n medie 25 de elevi, dar nu mai puin de 15 i nu mai mult de 30;(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera F. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )g)nvmntul special pentru elevi cu deficiene uoare i/sau moderate: grupa care cuprinde n medie 10 elevi, dar nu mai puin de 8 i nu mai mult de 12;h)nvmntul special pentru elevi cu deficiene grave: grupa care cuprinde n medie 5 elevi, dar nu mai puin de 4 i nu mai mult de 6.(2)Prin excepie de la prevederile alin. (1), n localitile n care exist cerere pentru forma de nvmnt n limba matern a unei minoriti naionale, efectivele formaiunilor de studiu pot fi mai mici dect minimul prevzut de prezenta lege. Decizia privind nfiinarea i funcionarea acestor formaiuni de studiu aparine Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, cu consultarea consiliului de administraie al unitii de nvmnt respective.(3)n situaii excepionale, formaiunile de precolari din grupa mare sau de elevi pot funciona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraie al inspectoratului colar, pe baza unei justificri corespunztoare, innd seama de ncadrarea n costul standard per elev i n numrul maxim de posturi aprobat pentru nvmntul preuniversitar la nivelul judeului, respectiv al municipiului Bucureti.(la data 31-mai-2012 Art. 63, alin. (2) din titlul II, capitolul III completat de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 21/2012 )CAPITOLUL IV: Curriculumul nvmntului preuniversitarArt. 64(1)n nvmntul preuniversitar se aplic Curriculumul naional elaborat n conformitate cu nevoile specifice dezvoltrii personale i cu nevoile pieei forei de munc i ale fiecrei comuniti, n baza principiului subsidiaritii.(2)Curriculumul naional reprezint ansamblul coerent al planurilor-cadru de nvmnt i al programelor colare din nvmntul preuniversitar.Art. 65(la data 02-iul-2014 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3593/2014 )(la data 10-mai-2012 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3749/2012 )(1)Planurile-cadru de nvmnt cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregtire obligatorii i opionale, precum i numrul minim i maxim de ore aferente acestora.(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregtire obligatorii, iar curriculumul la decizia colii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregtire opionale.(3)Programele colare stabilesc, pentru fiecare disciplin, domeniul de studiu/modulul de pregtire din planul de nvmnt, finalitile urmrite i evideniaz coninuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental i aplicativ, oferind orientri metodologice generale pentru realizarea i evaluarea acestora.(4)Planurile-cadru i programele colare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregtire obligatorii din nvm