Curs 1 Aplicarea dreptului UECUPRINS:

Tratatele si institutiile europene Tipuri de acte juridice ale Uniunii Europene Definitii si termini utilizati in legislatie Rolul, directiile generale si serviciile Comisiei Europene Consiliul Uniunii Europene Accesul la dreptul Uniunii Europene Portalul comun al Legislatiilor Nationale Controlul aplicarii dreptului Uniunii Europene Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene TRATATELE SI INSTITUTIILE EUROPENE

TRATATUL PRIVIND FUNCTIONAREA UNIUNII EUROPENE (TFUE) si tratatele anterioare au ca scop:-

Integrarea progresiva a statelor membre; Relizarea unei piete commune bazate pe cele 4 libertati de circulatie a: bunurilor, persoanelor, capitalurilor, serviciilor; Alinierea treptata a politicilor economice.

-

Statele membre au renuntat la o parte din suveranitate si au delegate instituiilor europene autoritatea de a adopta acte legislative care au intaietate in fata dreptului national. ACTE JURIDICE Cu forta obligatorie: regulamente, directive, decizii Fara forta obligatorie: rezolutii, avize Alte acte: regulamente interne ale institutiilor, programele de actiune CE ESTE UN REGULAMENT?

Un act general si obligatoriu in toate elementele sale - este adoptat impreuna cu Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul Europea; - sau doar de Comisia Europena. Este direct aplicabil - genereaza dispozitii care intra imediat in vigoare in toate statele member. CE ESTE O DIRECTIVA? Stabileste obiectivele care trebuie atinse de catre statele membre, lasand alegerea mijloacelor la latitudinea autoritatilor nationale-

Se adreseaza unuia, mai multor sau tuturor statelor membre; Legiuitorul national trebuie sa adopte un act de transpunere in legislatia nationala; Prevede un termen de transpunere in legislatia nationala; Serveste la armonizarea legislatiilor nationale, in vederea realizarii pietei unice. CE ESTE O DECIZIE?

-

Actul prin care institutiile comunitare se pronunta asupra unor cazuri particulare - este adoptata fie de catre Consiliul Uniunii Europene - fie de catre Consiliul UE impreuna cu Parlamentul European - sau de Comisia Europeana Printr-o decizie, institutiile pot solicita unui stat membru din UE sa actioneze sau sa nu actioneze, ii pot conferi drepturi sau impune obligatii. Decizia este: - individuala destinatarii ei trebuie sa desemnati individual, sau obligatorie DREPTUL CIVIL Reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre oameni privind viata sociala. Prin abaterea de la respectarea dreptului civil se comite o contraventie. Contraventia este sanctionata si prevazuta ca atare prin legi, decrete, decrete-legi sau alte acte normative. DREPTUL PENAL Reprezinta totalitatea normelor juridice prin care se prevede in ce conditii o fapta este infractiune, felul acestor infractiuni, sanctiunile ce se aplica in cazul comiterii lor, precum si

raspunderea penala in scopul apararii ordinii de drept in Romania impotriva unor asemenea fapte. Prin incalcarea dreptului penal se comite o infractiune. Infractiunea este o fapta care reprezinta un pericol social, savarsita cu vinovatie si este pedepsita de legea penala. STATUL DE DREPT - Reprezinta subordonarea statului fata de lege. Ca urmare, nimeni ca autoritate sau persoana publica nu este mai presus de lege. Opus statului de drept este statul despot. PERSOANA FIZICA - Persoanele care participa la diverse raporturi juridice(civile, penale, administrative, de drept al muncii, etc.) si care trebuie sa aiba un nume si un domiciliu. PERSOANA JURIDICA - O grupare de persoane fizice care are: un nume, sediu, patrimoniu, scop, forma de organizare. FUNCTIONARUL PUBLIC - O persoana care exercita atributii privind autoritatea de stat ROLUL COMISIEI EUROPENE Are rolul de gardian al tratatelor-

Asigura aplicarea corecta a dreptului UE de catre persoanele fizice, statele membre si celelalte institutii europene; Poate impune sanctiuni persoanelor fizice si intreprinderilor, in cazul in care acestea inacalca dreptul Uniunii; Poate initia impotriva statelor membre procedure privind incalcarea dreptului UE, invitandu-le sa remedieze situatia intr-un termen stabilit; Poate sesiza Curtea de Justitie in legatura cu actiunile formulate pentru incalcarea dreptului Uniunii de catre statele membre sau de catre alte institutii europene.

-

-

-

DIRECTIILE GENERALE SI SERVICIILE COMISIEI EUROPENE

Afaceri economice si monetare Agricultura si dezvoltare rurala Ajutor umanitar Buget Centrul Comun de Cercetare Comert Comunicare Concurenta Politica regional Cercetare Relatii externe juridic Societate informationala si media CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Eurostat Impozitare si uniune vamala Justitie, liberatate si securitate Piata interna si servicii Oficiul pentru Publicatii Oficiul European de Lupta Antifrauda Pescuit si afaceri maritime Dezvoltare Educatie si cultura Extindere Ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si Intreprinderi si industrie Mediu Oficiul

Sanatate si protectia consumatorului Serviciul egalitate de sanse

Este principalul organism de decizie al Uniunii Europene-

Ministrii din statele membre se intrunesc in cadrul Consiliului Uniunii Europene Presedintele Consiliului fiecare stat membru 6 luni pe baza unui sistem de rotatie Raspunde de luarea deciziilor si de coordonare Adopta legi, legiferand, in mod normal, impreuna cu Parlamentul European Coordoneaza politicile economice generale ale statelor membre Defineste si pune in aplicare politica externa si de securitate comuna a UE Incheie acorduri internationale intre UE si unul sau mai multe state sau organizatii internationale Si adopta masuri in domeniul cooperarii politienesti si judiciare in materie penala Consiliul si Parlamentul European constituie autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii

-

Actele Consiliului: regulamente, directive, decizii, actiuni commune sau pozitii comune, recomandari, avize, concluzii, declaratii, rezolutii

CONTROLUL APLICARII DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Se face prin intermediul: directivelor, masurilor nationale de punere in aplicare a directivelor. INCALCAREA DREPTULUI UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANA-

Poate initia actiunea de neindeplinire a obligatiilor (faza precontencioasa). (neindeplinerea obligatiilor poate lua forma unei actiuni sau a unei omisiuni) Poate sesiza Curtea de Justie (faza contencioasa) ACTIUNEA DE NEINDEPLINIRE A OBLIGATIILOR are mai multe etape:

-

somarea, avizul motivate, faza de analiza sau examinare initiata pe baza unor plangeri (poate preceda somarea) SOMAREA-

Reprezinta prima etapa a fazei precontencioase; CE solicita unui stat membru sa ii comunice, pana la o anumita data, observatiile sale referitoare la o problema de aplicare a dreptului Uniunii. AVIZUL MOTIVAT

-

Stabileste pozitia CE fata de incalcarea dreptului Uniunii; Determina obiectul eventualei actiuni in neindeplinirea obligatiilor; Este insotit de initiativa de a pune capat acestei incalcari pana la o data stabilita; Trebuie sa contina o prezentare coerenta si detaliata a motivelor care au condus CE la concluzia ca statul in cauza nu si-a indeplinit una dintre obligatii. OFICIUL PENTRU PUBLICATII AL UNIUNII EUROPENE

-

Este un organism interinstitutional care are rolul de a asigura editarea publicatiilor elaborate de institutiile Uniunii Europene Raspunde de aparitia zilinica a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene in 22 de limbi Este editor sau coeditor al publicatiilor in contextul activitatilor de comunicare interinstitutionala

-

Pune la dispozitie diverse servicii on-line: - legislatia UE (EUR-LEX) - publicatiile UE (EU bookshop) - contractele de achizitii publice ale UE (TED) - cercetara si dezvoltarea in UE (CORDIS)

CURS 2 Codex Alimentarius

Cuprins -Intoducere -Scurt istoric -Concept,structura -Alte coduri alimentare

Introducere PUNCT DE REFERINTA MONDIAL DE MARE IMPORTANTA PENTRU: Consumatori ; Producatori ; Organizatiile nationale de control al alimentelor ; Comertul alimentelor internationale ;

INFLUENTEAZA : Toate continentele ;

CONTRIBUIE : Protectia sanatatii consumatorilor ; Garantarea utilizarii practicii corecte in comertul alimentar ;

BABILONIA Preocupare universala pentru stabilirea standardelor de asigurare a calitatii si inocuitatii alimentelor CODEX ALIMENTARIUS

Scurt istoric

Initial : s-au format asociatii care incercau facilitarea comertului cu alimente prin folosirea de standarde armonizate ; 1903 : Federatia Internationala a Laptelui (IDF) elaboreaza standarde internatiponale pentru lapte si produse lactate ; 1945 : se formeaza Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) nutritie si standarde alimentare ; 1948 : se formeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sanatate si standarde alimentare ; 1949 (Argentina) : Codexul Latinoamerican al Alimentelor ; 1950 : unirea FAO cu OMS.

Extras din raportul primei reuniuni al Comitetului de experti in nutritie a FAO/OMS, 1950

REGLEMENTARILE ALIMENTARE din diferite tari sunt adesea divergente si contradictorii. Legislatia care reglementeaza conservarea, nomenclatura si standardele alimentare variaza adesea considerabil de la o tara la alta. De multe ori se emit legi noi care nu au la baza cunostintele stiintifice si exista cazuri in care la formularea reglementarilor se iau in considerare doar principiile nutritionale. 1953 : OMS declara ca extinderea utilizarii substantelor chimice in industria alimentara

reprezinta o noua problema in ceea ce priveste sanatatea publica care necesita atentie. 1954-1958 : Austria promoveaza creazrea unui codex alimentarius regional numit Codex

Alimentarius Euopaeus. 1960 : prima Conferinta Regionala FAO pentru Europa sustine oportunitatea unui acord

international privind standardele minime pentru produsele alimentare si invita directorul general al Organizatiei sa prezinte propunerile acestei conferinte unui proiect comun FAO/OMS in ceea ce priveste standarde alimentare. 1961 : Consiliul Codexului Alimentarius Europaeus a adoptat o rezolutie care propune FAO

si OMS sa se preocupe de activitatile lor referitoare la standardele alimentare. 1961 : Cu sprijin din partea OMS, Comisiei Economice pentru Europs (ECE). Organizatiei

pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si a Consiliului Codex Alimentarius Europaeus, Conferinta FAO stabileste Codex Alimentarius si decide creearea unui program international in ceea ce priveste standardele alimentare.

1962 : Conferita comuna FAO/OMS in ceea ce priveste standardele alimentare solicita

Comisiei Codex Alimentarius sa creeze Codex Alimentarius. 1963 : Recunoasterea importantei rolului OMS in toate aspectele legate de produsele

alimentare si efectul acestora asupra sanatatii ; avand in vedere mandatul sau de a stabili standarde alimentare, Adunarea Mondiala a Sanatatii a aprobat infintarea programului comun FAO/OMS in ceea ce priveste standardele alimentare si a adoptat statutul Comisiei Codex Alimentarius.Concept CODEX ALIMENTARIUS este: un set de standarde alimentare internaionale

STANDARDELE CODEXULUI : adoptate de catre Comisia Codex Alimentarius ele se refer la principalele produse alimentare : preparate, semipreparate, crude includ substanele utilizate pentru prepararea ulterioar a produselor alimentare n msura n care acest lucru este necesar pentru : protejarea sntii consumatorilor facilitarea practicilor corecte n comerul cu alimente

Directivele codexului se refer la : aspecte privind sntatea ; proprietile nutritive ale alimentelor ; standarde microbiologice ; aditivi alimentari ; reziduuri de pesticide ; reziduuri de medicamente veterinare ; alti poluanti ; etichetare si prezentare ; metode de esantionare a probelor ; analiza riscurilor.

Statutul Comisiei Codex Alimentarius ARTICOLUL 1 Comisia: va face propuneri la FAO i OMS trebuie consultat cu privire la standardele alimentare , a caror obiect de activitate sunt: a) protejarea sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul cu produse alimentare b) coordonarea tuturor lucrarilor cu privire la standardele alimentare intreprinse de ctre organizatiile internationale guvernamentale i nonguvernamentale c) stabilirea prioritatilor, initierea i managementul proiectelor de standarde prin intermediul organizatiilor corespunzatoare si cu ajutorul acestora d) finalizarea standardelor elaborate si publicarea in Codex Alimentarius e) modificarea standardelor publicate

Structura 1A Cerinte generale 1B Cerinte generale (igiena alimentelor) 2A Reziduuri de pesticide din alimente (texte generale) 2B Reziduri de pesticide din alimente (LMR) 3 Reziduri de medicamente de uz veterinar 4 Alimente cu regim special (inclusiv alimente pentru sugari si copii) 5 Fructe si legume procesate si congelate rapid 6 Fructe si legume proaspete 7 Suc de fructe 8 Cereale, legume (leguminoase) si produse derivate si proteine vegetale

9 Grasimi si uleiuri si produse conexe 10 Peste si produse din peste 11 Carne si produse din carne; supe si ciorbe 12 Zaharuri si produse din cacao; ciocolata 13 Lapte si produse lactate 14 Metode de esantionare si analiza

Food Chemical Codex Cuprinde specificaiile privind substanele chimice din alimente Este mai tintit dect Codex Alimentarius (se refer doar la substantele chimice) Elaborat si publicat de Institutul de Medicin a FDA (Food and Drug Administration) a Statelor Unite. Scop: propune criteriile de identificare i puritate a substanelor utilizate n elaborarea alimentelor. Specific grupul de substane pe care FDA le recunoate ca fiind sigure (substane GRAS (Generally Recognized as Safe)).

OCDE (Organizaia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic) Organizaie Internaional cu sediul n Paris Obiective: realizarea unei cresteri economice durabile i bunstarea social a populaiei Consiliaz membrii si n definirea politicilor acestora n diverse problematici Arbitreaz negocierile n realizarea acordurilor ntre statele membre Ofer consultanta privind testarea analitic a diverselor grupuri de compui (aditivi i contaminani).

ICMSF (International Commission on Microbiological Specifications for Foods Organizatie nfiinat n 1962 sub auspiciile Uniunii Internaionale ale Societtilor Microbiologice (IUMS)

-

Grup format din circa 20 de experti din ri diferite pentru a consilia cu privire la problemele institutiilor microbiologice din intreaga lume, printer care si Comisia Codex Alimentarius Emite publicaii cu privire la criteriile si metodele de control microbiologic

Normative alimentare europene Comunicate, directive, decizii i reglamente ale Consiliului i Parlamentului European Toate dispoziiile referitoare la produsele alimentare sunt publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

CURS 3 Legislatie alimentara

Cuprins:

Legea produselor alimentare Activitati reglementate de legislatia alimentara Incalcari ale legii Pedepse Concepte ale documentelor juridice Legislatia alimentara in contextual UE

Sectiuni ale unei legi de baza in ceea ce priveste produsele alimentare-

scopul esenta al legii definitii ale unor notiuni de baza domeniul de aplicare al legii organele competente responsabile de aplicarea legii procedurile si serviciile de inspectie si analiza aplicarea legii (proceduri si sanctiuni) standarde alimentare reglementari privind aditivii si instructiunile de utilizare ale acestora reglementari privind pesticidele si alti contaminanti si limita lor de toleranta ambalarea si etichetarea instructiuni de preparare a alimentelor si modificarea dispozitiilor reglementarilor pedepse, negocieri si amendamente la un regulament anterior care ar putea fi afectat de o lege noua sau actualizata

-

Activitati reglementate de legislatia alimentara Trebuie sa cuprinda intregul lant alimentar al produsului

-

productia tratamentul termic elaborarea produsului manipularea distributia transportul depozitarea ambalarea etichetarea publicitatea vanzarea specificatiile de calitate

Incalcarea legii FRAUDA-

Tipuri de inselaciuni: naturaletea produsului, calitatile esentiale, compozitia, continutul de substante utile sau nutritive, data sau tehnologia de fabricatie, cantitatea etc. Falsificarea deliberata a produselor alimentare Producerea sau vanzarea de alimente stricate, contaminate, nesigure sau improprii pentru consumul uman Producerea sau vanzarea de produse alimentare care contin substante interzise sau neautorizate Publicitate inselatoare Utilizarea frauduloasa a etichetelor sau a marcilor comerciale Alimente care nu respecta standardele

-

-

-

INCALCAREA DISPOZITIILOR PRIVIND INSPECTIA ALIMENTELOR (neindeplinirea obligatiilor privind masurile de control, neacordarea autorizatiilor necesare etc.) INCALCAREA REGULILOR DE IGIENA

Pedepse Pentru infractiunile comise sunt prevazute amenzi sau pedepse cu inchisoarea. Valoarea efectiva a amenzii sau perioada de incarcerare este lasata frecvent la latitudinea instantei de judecata. In anticiparea ca aceasta sa fie prea indelungata, statul de origine a legislatiei alimentare include o pedeapsa minima (amenda sau inchisoare) care impiedica instantele sa dea sanctiuni mai mici decat cele prevazute de legiuitor.

Pedeapsa minima depinde de tipul si gravitatea infractiunii Concepte ale documentelor juridice Tipul normei Regulament Directiva si Decizie Caracteristici Domeniu de aplicare general

Obligatoriu si direct aplicabil in fiecare stat membru Domeniu de aplicare individual Obliga statul membru, dar lasa la latitudinea autoritatilor nationale alegerea formei si a mijloacelor Nu sunt obligatorii pentru statele membre Sunt instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale Intelegeri in forma scrisa supuse dreptului international incheiate intre statele membre sau intre statele membre cu statele terte

UE Rezolutii, Recomandari si Avize Acorduri si Conventii

Tipul normei Constitutia

Caracteristici Este statutul puterii, deci puterea isi exprima si isi indeplineste prerogativele in limitele stricte ale constitutiei Reglementeaza drepturile fundamentale de dezvoltare (demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetatenie, justitie)

Lege organica

RO

Domeniul de aplicare statal Aprobat de o majoritate absoluta a Parlamentului Romaniei (Camera deputatilor si Senat) Toate celelalte norme elaborate si aprobate de catre legiuitor Domeniul de aplicare statal Aprobat de majoritatea membrilor prezenti in Parlament

Lege ordinara

Tipul normei Lege constitutionala

Caracteristici Afecteaza problemele asumate de respectivul stat autonom (Revizuiesc Constitutia)

Decretul Decretul - lege RO Hotararea de Guvern Ordonanta Guvernamentala

Domeniul de aplicare - autonom Este actul prin care presedintele tarii isi indeplineste atributiile Are regim juridic similar cu cel al decretului si se elaboreaza intr-un domeniu in care nu exista alta lege

Se emite pentru organizarea executarii legilor Ese o modalitate de participare a guvernului la realizarea puterii legislative Se stabilesc reguli care se refera la executarea legilor sau se abroga legile existente N se pot emite ordonante in domeniile reglementate prin legi organice

Tipul normei Ordonantele (Ordin) Ministerelor Instructiuni ale organelor centrale ale administratiei

Caracteristici Se emit de catre ministere in domeniul lor de activitate Prevad modalitati de solutionare a activitatii intr-un domeniu Ex: Ministerul Finantelor da instructiuni de stabilire a

RO

de stat Acte cu caracter normaiv ale organelor locale de stat (Ordin al prefectului sau al primarului)

impozitului pe salar, impozitului pe venitul global, de folosire a banilor proveniti din amenzi etc. Se emit pentru a reglementa activitatea pe raza municipiului sau a judetului

Legislatia alimentara in contextul UE Introducere Organele de control si functionarea lor Gestionarea normelor alimentare Legislatie alimentara comuna in UE

Tratatul de la Roma (Fundamentul Comunitatii) Scopul CEE=EU COMUNITATEA are ca misiune ca prin stabilirea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor membre sa promoveze:-

o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice in ansamblul Comunitatii o expansiune continua si echilibrata o stabilitate crescuta o ridicare accelerata a nivelului de viata si cat mai stranse relatii intre statele membre Actiuni comunitare in vederea indeplinirii scopurilor sale Art.3 Pentru indeplinirea scopurilor prevazute la Art. 2

a). Eliminarea intre statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor precum si toate celelalte marfuri cu efect echivalent

b). O politica comerciala comuna fata de stattele terte c). O piata interna caracterizata prin eliminarea, intre statele membre, a obstacolelor care stau in calea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor

Reglementari in domeniul alimentar

1985: Comisia publica o Comunicare prin care prezinta o noua abordare: stabileste dispozitiile generale aplicabile sectoarelor sau zonelor cu risc (Rezoltia Consiliului din 7 mai 1985 asupra unei noi abordari a armonizarii tehnice a standardelor (85/C 136/)1)) 1995: Criza encefalopatiei spongiforme bovine (BSE) 1997: Comisia propune lansarea unei dezbateri publice cu privire la legislatia alimentara europeana cu scopul de a restabili increderea consumatorului 1997: Cartea verde privind principiile generale ale legislatiei in domeniu 2000: Cartea alba a sigurantei alimentare Regulamentul(CE) nr. 178/2002 legea privind siguranta alimentelor

Cartea Alba a sigurantei alimentare PRIORITATI:-

aprobarea unui document care defineste siguranta alimentara ca obiectiv principal al legislatiei stabilirea principiilor de baza ale legislatiei crearea AESA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara)

Regulamentul (CE) 178/2002 De stabilire a principiilor si cerintelor generale ale legislatiei alimentare, de instituire a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara si de stabilire a procedurilor in domeniul sigurantei produselor alimentare.

Organe de control si functionarea lor 1. Functiile atribuite Comunitatii corespund: Parlamentului European Consiliului European Comisiei Europene Curtii de Justitie2. Consiliul si Comisia Europeana sunt asistate de catre Comitetul Economic si Social, cu

functie consultativa.3. Controlul conturilor se va face de catre Curtea de Conturi.

Alte organisme relevante 1. Grupul de lucru al legislatiei alimentare format din experti din diferite tari ale UE 2. Comitetul Stiintific sau Comisia Stiintifica face recomandari Comisiei in chestini legate de protecia sanatatii publice 3. Standing Comitee of Foodstuffs revizuieste efectele normativelor deja aprobate si propuse

Cum se gestioneaza normele alimentare1. Comisia este cea care hotaraste proiectarea unei legi 2. Grupul de lucru pentru legislatie alimentara pregateste proiectul dupa ce consulta

industria, consumatorii, sanatatea... Membrii Grupului de lucru functioneaza ca reprezentanti ai tarii lor si apara punctul acesteia de vedere3. Proiectul este prezentat Consiliului 4. CONSILIUL trece proiectul de lege in Parlament, la Comitetul Economic si apoi iar

la Grupul de lucru pentru legislatie alimentara5. Proiectul merge inapoi la Parlament care aproba sau propune un amendament 6. Proiectul se intoarce la Consiliu

-

Consiliul este cel care aproba7. Proiectul este publicat in Jurnalul Oficial 8. Statele membre includ prevederile acestui act in legislatia nationala intr-un anumit

termen limita

Legislatie alimentara comuna in UE A. Produse care fac obiectul unei organizari comune a pietelor: i) ii) iii) iv) v) vi) vii) viii) ix) x) xi) xii) xiii) xiv) xv) xvi) xvii) Cereale Carne de porc Ou si pasari de curte Fructe si legume Produse lactate Carne de vita Orez Grasimi Zahar Floricultura Furaje uscate Fructe si legume transformate Tutun In si canepa Hamei Seminte Carne de oaie si capra

B. PescuitC. Politica in domeniul industriei si politica interna

D. Protectia intereselor economice (de etichetare, ambalare) E. Legislatie si sanatate

CURS 4

Aditivii alimentariActe normative privind aditivii alimentari Codul alimentar descrie (1967) : Partea IV: TEORIA ADITIVILOR I IMPURITII ALIMENTELOR XXXI. Aditivi. Substane care altereaz caracteristicile organoleptice XXXII. Stabilizatori ai caracteristicilor fizice XXXIII. Substane care mpiedic alterrile chimice i biologice XXXIV. Corectori ai calitilor plastice XXXV. Impuriti Anexe care nu au fost publicate

Acte normative privind aditivii alimentari Directiva 89/107/CEE modificat prin Directiva 94/34/CE Directiva 94/36/CE Directica 94/CEE modificat prin Directiva 96/83/CE, Directiva 2003/115/CE i Directiva 2006/52/CE Directiva 95/2/CE modificat prin Directiva 96/85/CE, Directiva 98/72/CE, Directiva 2001/5/CE, Directiva 2003/114/CE i Directiva 2006/52/CE Decizia 2002/247/CE Suspendarea introducerii pe pia i a importului Aditivii alimentari, alii dect coloranii i ndulcitorii ndulcitorii care trebuie utilizai n produsele

Apropiere a legislaiilor statelor membre privind Coloranii autorizai pentru utilizarea n

aditivii alimentari autorizai produsele alimentare

alimentare

de dulciuri pe baz de gelatin care conin aditivul alimentar E 425 konjac Suspendarea introducerii pe pia i a importului de jeleuri preambalate n minicupe care conin aditivii

Decizia 2004/374/CE

alimentari E 400, E 401, E 402, E 403, E 404, E 405, E 406, E 407, E 407a, E 410, E 412, E 413, E 414, E 415, E 417 i/sau E 418 Suspendarea utilizrii colorantului alimentar E 128 Rou 2G Criterii specifice de puritate pentru ndulcitorii autorizai Criterii de puritate pentru aditivii alimentari, alii Criterii de puritate specifice pentru coloranii

Regulamentul (CE) nr. 884/2007 Directiva 2008/60/CE Directiva 2008/84/CE modificat prin Directiva 2009/10/CE Directiva 2008/128/CE

dect coloranii i ndulcitorii autorizai

Directiva 89/107/CEE APROPIERE A LEGISLA IILOR STATELOR MEMBRE DEFINETE ADITIVUL ALIMENTAR CA FIIND (ARTICOLUL1)

Orice substan care n mod obinuit nu este consumat ca aliment n sine i care n mod obinuit nu este folosit ca ingredient caracteristic al alimentaiei, indiferent dac are sau nu valoare nutritiv, a crei adugare intenionat n alimente n scop tehnologic n procesul de fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitarea a acestor alimente are drept rezultat sau este de ateptat s aib drept rezultat transformarea direct sau indirect a acestuia sau a produselor sale secundare ntr-o component a produselor sale secundare ntr-o component a produselor alimentare respective.

REGLEMENTEAZ ETICHETAREA DISTINCT (ARTICOLUL 7)

A aditivilor alimentari care nu sunt destinai vnzrii consumatorilor i a aditivilor alimentari destinai vnzrii directe a consumatorilor

UTILIZAREA ADITIVILOR ALIMENTARI (ANEXA II) Se aprob numai n cazul n care:o

Se poate demonstra o necesitate tehnic rezonabil, iar scopul nu poate fi atins prin alte mijloace Nu reprezint nici un risc pentru sntatea consumatorului la nivelul de utilizare propus Nu induc in eroare consumatorul

o

o

NU SUNT CONSIDERAI ADITIVI (ARTICOLUL 1) Adjuvanii tehnologici

Substanele folosite pentru protejarea plantelor sau a produselor din plante Substanele adugate la produsele alimentare ca ageni nutritivi (ex.: minerale, oligoelemente sau vitamine)

Aromele folosite n produsele alimentare

Directiva 94/36/CE COLORAN II

DOMENIUL DE APLICARE Are ca obicetiv aprobarea listei de colorani autorizai n vederea folosirii lor la obinerea

produselor alimentare, precum i condiiile lor de utilizare (Anexele I-V) NU SUNT CONSIDERANI (ARTICOLUL 1) Produsele alimentare, fie deshidratate, fie n form concentrat i aromele ncoporate n

procesul de fabricare a produselor alimentare compuse, datorit proprietilor aromatice, savuroase sau nutritive ale acestora, coroborate cu un efect secundar de colorare, cum sunt ardeiul iute, ofranul de India i ofranul. Coloranii care se utilizeaz pentru colorarea prilor exterioare necomestibile ale

produselor alimentare, precum ceara de pe brnzeturi i membrana mezelurilor DEFINIII Coloran ii (Articolul 1) Substanele care intensific sau redau culoarea produselor alimentare i include

componente naturale ale produselor alimentare i surse naturale care, n mod normal, nu se consum ca atare n alimentaie i nu se utilizeaz ca ingrediente caracteristice ale alimentelor Acele preparate care se obin din produse alimentare i din alte substane naturale prin

extracii fizice i/sau chimice pentru extragerea selectiv a pigmenilor n raport cu elementele componente nutritive sau aromatice Alimente neprelucrate (Articolul 2) Produsele alimentare care nu au suferit un tratament care s modifice substanial starea

original a acesteia. Cu toate acestea, acestea pot fi, de exemplu, mprite, porionate, dezosate, tocate, jupuite, curate, decojite, tiate n buci mici, tiate, fasonate, congelate, refrigerate, rcite, decorticate sau dezghioconate, ambalate sau neambalate CONDIII DE UTILIZARE (ARTICOLUL 2) Quantum satis reprezint nespecificarea unui coninut maxim. Cu toate acestea,

substanele colorate se folosesc conform bunei practici de producie la un coninut care

nu l depete pe cel necesar realizrii scopului propus i cu condiia s nu induc n eroare consumatorul

Coninuturile maxim indicate n anexe: o Se refer la produsele alimentare preparate conform instruciunilor de folosire o Se refer la cantitile de principiu colorant coninut n preparatul colorant COMERCIALIZARE (ARTICOLUL 2) Se permite comercializarea direct ctre consumatori doar a coloranilor menionai la Anexa I, cu unele excepii ETICHETARE Conform Directivei 89/107/CEEo o

Colorani alimentari destinai vnzrii directe consumatorului Colorani alimentari care nu sunt destinai vnzrii consumatorilor

Directiva 94/35/CE NDULCITORII DOMENIUL DE APLICARE Are ca obicetiv aprobarea listei de aditivi ndulcitori autorizai n vederea folosirii lor la

obinerea produselor alimentare i a vnzrii lor n calitate de ndulcitori sau ndulcitori de mas consumatorilor finali, precum i condiiile lor de utilizare specificate n Anexa NU SUNT CONSIDERAI NDULCITORI (ARTICOLUL 1) Produsele alimentare cu proprieti de ndulcire DEFINIII (ARTICOLUL 2) ndulcitorii: Acei aditivi alimentari care se folosesc pentru a conferi gust dulce produselor alimentare i

ca ndulcitori pentru mas

CONDIII DE UTILIZARE (ARTICOLUL 2) Nu este permis utilizarea ndulcitorilor n alimentele pentru sugari sau copii de vrst

mic care nu au o stare de sntate bun, dac nu se prevede astfel prin dispoziii specifice Expresia Quantum satis nseamn c nu este specificat nici o cantitate maxima. Se

utilizeaz n conformitate cu practicile bune de fabricaie, la un nivel al dozei care s nu fie mai mare dect este necesar pentru a atinge obiectivul vizat i cu condiia s nu induc n eroare consumatorul Dozele maxime utilizabile indicate n anexa se refer la produsele alimentare preparate conform instruciunilor de folosire

ETICHETAREA Conform Directivei 89/107/CEEo o

Indulcitorii alimentari destinati vanzarii directe consumatorului Indulcitori alimentari care nu sunt destinati vanzarii consumatorilor

Descrierea unui indulcitor de mas, n vederea comercializrii, trebuie s includ meniunea ndulcitor de mas pe baza de...care continua cu denumirea substanelor ndulcitoare din compoziia sa (Articolul 5) Etichetarea ndulcitorului de mas care conine polioli i/sau aspartam trebuie s cuprind urmatoarea avertizare: Polioli: consumul exagerat poate s aib efecte laxative Aspartam: conine o surs de fenilalanin Sare de aspartam i acesulfam: conine o surs de fenilalanin

Directiva 95/2/CE ADITIVII

DOMENIUL DE APLICARE

Are ca obiectiv aprobarea listei pozitive de aditivi (alii dect coloranii, ndulcitorii i unele enzime) permii n vederea folosirii lor la obinerea produselor alimentare precum i condiiilor lor de utilizare

NU SE CONSIDER ADITIVI ALIMENTARI (ARTICOLUL 1) a) Substanele folosite pentru tratarea apei potabile b) Produsele care conin pectin i derivate din tescovin uscata de mere sau coaj de fructe citrice sau din amestecul acestora c) Baze pentru guma de mestecat d) Dextrina alb sau galben, amidon prjit sau dextrinat, amidon modiificat prin tratare cu acizi sau baze, amidon albit, amidon modificat fizic i amidon tratat cu enzime amilolitice e) Clorura de amoniu f) Plasma de snge, gelatina comestibil, proteine hidrolizate i srurile acestora, proteina din lapte i gluten g) Aminoacizi i alte sruri ale acestora, altele dect acidul glutamic, glicina, cisteina i cistina, i care nu au funcie de aditivi h) Cazeinai si cazeina i) Inulina Directiva 95/2/CE DEFINITII (Articolul 1) Conservantii-

Substante care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora impotriva deteriorarii cauzare de microorganisme

Antioxidantii-

Substante care prelungesc viata produselor alimentare prin protejarea acestora impotriva deteriorarii cauzate de oxidare, precum rancezirea grasimii si schimbareda culorii

Suporturi, inclusiv solventi purtatori-

Substante utilizate pentru dizolvarea, diluarea sau modificarea fizica in alt mod a unui aditiv alimentar sau a unei arome fara a-i modifica functia (si fara ca acesta/aceasta sa aiba un rol tehnologic) in vederea facilizarii manipulari, aplicarii sau utilizarii acestuia/acesteia

Acidifianti-

Substante care cresc aciditatea unui produs alimentar si/sau le confera un gust acru

Corectori de aciditate-

Substante care modifica sau controleaza aciditatea unui produs sau alcalinitatea unui produs alimentar

Antiaglomeranti-

Substante care reduc tendinta particulelor unui produs alimentar de a adera una la alta

Antispumanti-

Substante care previn sau reduc formarea spumei

Agenti de incarcare-

Substante care contribuie la cresterea volumului unui produs alimentar fara sa contribuie semnificativ la valoarea sa energetica

Agenti emulsifianti-

Substante care fac posibila formarea sau mentinerea unui amestec omogen de doua sau mai multe faze nemiscibile din alimente, ca ulei si apa

Saruri de topire-

Substante care transforma proteinele din branza intr-o forma dispersata si, astfel, determina distributia omogena a grasimilor si a altor componente

Agenti de intarire-

Substante care fac sau mentin tesuturile fructelor si legumelor tari sau crocante sau interactioneaza cu gelifiantii pentru a produce sau intari un gel

Potentiatori de arome-

Substante care amelioreaza gustul si/sau mirosul existent al unui produs alimentar

Spumanti-

Substante care fac posibila formarea unei dispersii omogene a fazei gazoase intr-un aliment lichid sau solid

Gelifianti-

Substante care dau textura unui produs alimentar prin formarea unui gel

Agenti de glazurare (inclusiv lubrifiantii)-

Substante care aplicate pe suprafata externa a unui produs alimentar, ii confera acestuia un aspect lucios sau actioneaza ca un strat protector

Agenti de umezire-

Substante care impiedica uscarea produselor alimentare, contracarand efectele unei atmosfere cu un procent scazut de umiditate, sau stimuleaza dizolvarea unei pudre intr-un intr-un mediu apos

Amidon modificat-

Substanta obtinuta prin una sau mai multe tratamente chimice ale amidonului comestibil, care poate suferi un tratament fizic sau enzimatic si poate fi subtiata sau albita prin acizi sau baze

Gaze de ambalare Alte gaze decat aerul, introduse intr-un container inaintea, in timpul sau dupa plasarea unui produs alimentar in container Agenti de propulsare-

Alte gaze decat aerul, care scot un produs alimentar dintr-un container

Agenti de afanare Substante sau combinatii de substanre care elibereaza gaz, crescand astfel volumul aluatului sau a cocii Agenti de sechestrare Substante care formeaza complecsi chimici cu ionii metalici

Stabilizatori-

Substante care fac posibila mentinerea starii fizico-chimice a unui produs alimentar include substante care permit mentinerea unei dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs alimentar, substante care stabilizeaza, retin sau intensifica culoarea existenta a unui produs alimentar si substante care cresc capacitatea de legare a produselor alimentare, inclusiv formarea de legaturi incrucisate intre proteine, permitand legarea partilor de alimente in alimente reconstituite

Agenti de ingrosare Substante care, adaugate unui produs alimentar, cresc vascozitatea acestuia

CONDITII DE UTILIZARE (ARTICOLUL 2)-

Quantum satis inseamna ca nu se specifica nici un nivel maxim. Cu toate acestea, aditivii se folosesc in conformitate cu buna practica de fabricare, la un nivel care sa nu il

depaseasca pe cel necesar indeplinirii scopului intentionat si cu conditia de a nu induce in eroare consumatorul-

Dozele maxime de utilizare indicate se refera la alimentele gata pentru consum, prepare conform instructiunilor fabricantului

ETICHETAREA Conform Directivei 89/107/CEE Aditivi alimentari destinati vanzarii directe consumatorului Aditivi alimentari care nu sunt destinati vanzarii consumatorilor

-

Aditivii alimentari care sunt destinati vanzarii directe consumatorilor finali sunt cei prevazuti in Anexa 1 si o parte (E620...E635) din cei din Anexa 4

SE SUSPENDA (ARTICOLUL 1)-

Introducerea pe piata si importul dulciurilor pe baza de gelatina, inclusiv a mini-cupelor pe baza de gelatina care contin E 425: Konjac (i) guma Konjac(ii) glucoman Konjac

-

Utilizarea de E425: Konjac: (i) guma Konjac (ii) glucomanan Konjac in introducerea dulciurilor pe baza de gelatina, inclusiv a minicupelor pe baza de gelatina

DEFINITIE (ARTICOLUL 1)-

Jeleuri preambalate inseamna jeleuri de consistenta ferma, ambalate in minicupe sau minicapsule semirigide, care sunt destinate a fi ingerate dintr-o singura inghititura prin exercitarea de presiune asupra minicupei sau microcapsulei pentru a proiecta dulciurile in gura si care contin aditivi din alge marina si/sau anumite gume

SE SUSPENDA (ARTICOLUL 2)-

Introducerea pe piata si importul jeleurilor preambalate care contin E 400 acid alginic, E 401 alginat de sodiu, E402 alginat de potasiu, E403 alginat de amoniu, E404 alginat de calciu, E405 alginat de propan, 1,2-diol, E406 agar-agar, E407 caragenan, E407 a alga euchema prelucrata, E 410 guma din seminte de carruba, E412 guma de guar, E413 guma adragante, E414 guma arabica, E415 guma de xantan, E417 guma tara si/sau E 418 guma gellan

-

Utilizarea aditivilor mentionati anterior in jeleuri preambalate

SE SUSPENDA (ARTICOLUL 2)-

Utilizarea, introducerea pe piata si importul alimentare continand colorantul E128 Rosu 2G

CURS 5

Siguranta alimentaraCuprins Prevederi legislative specific privind siguranta produselor alimentare

Obiectivele sigurantei alimentare Principalele organisme internationale Tipuri de masuri necesare pentru siguranta alimentara Sisteme de prevenire in controlul alimentelor Cadrul general al legislatiei privind siguranta alimentara Noutatile regulamentului (CE) nr. 852/ 2004 Codex Alimentarius. Codu; international recomandat revizuit Prevederi legislative specific privind siguranta produselor alimentare Igiena Trasabilitate Retele de alerta (SAR) Principiul precautiei (HACCP)

Obiectivele sigurantei alimentare Aprovizionarea cu alimente Prevenirea aparitiei imbolnavirilor Prin: Monitorizarea igienei Inspectie Control

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) A fost infiintata in 1948 Are sediul central la Geneva Rolul de a mentine si coordona situatia sanatatii populatiilor p glob Stabileste directive la nivel mondial in probleme legate de sanatate Coopereaza cu guvernele Dezvolta noi tehnologii

www.who.int/about/en

Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) A fost infiintata in 1945 Actioneaza ca un forum neutru pentru toate natiunile Acorda prioritate cresterii productiei de alimente si sigurantei alimentare

www.fao.org Oragnizatia Mondiala pentru Comert (OMC) A fost infiintat in 1995 Are sediul la Geneva Initiaza acordurile privind masurile sanitare si fitosanitare dintre statele membre si Programele de reforma in tarile in curs de dezvoltare Opereaza in directia reducerii si abolirii barierelor comertului international www.fao.org Stabilirea masurilor necesare MASURI PREVENTIVE Sanatatea personalului manipulator Supravegherea igienei si a bunelor practici de manipulare Curatirea si dezinfectia Controlul vectorilor Folosirea apei potabile Folosirea tratamentelor termice Utilizarea altor metode de conservare Pastrarea alimentelor la temperature adecvate Masuri traditionale Masuri de autocontrol: HACCP Controlul furnizorilor Controlul la receptia materiilor prime si a produsului finit Depozitarea

MASURI DE SIGURANTA

MASURI DE CONTROL SI VERIFICARE

Controlul curateniei si dezinfectiei

Sisteme de prevenire in controlul alimentelor TRASABILITATEA Permite: Punerea in aplicare a codului de bune practici Identificarea si corectarea sursei de pericol Reducerea riscurilor Prevenirea contaminarilor ulterioare

SISTEMUL DE ALERTA RAPID (SAR) Are ca scop protectia consumatorilor prin: Schimbul de informatii Evitarea comercializarii produselor cu risc pentru sanatate

SISTEMUL DE GESTIUNE, CONTROL SI ANALIZA A RISCURILOR (HACCP) Presupune: Evaluarea si determinarea riscurilor Strategia de gestiune a riscurilor Comunicarea riscurilor

Cadrul general al legislatiei privind siguranta alimentara UE Cartea Alba a sigurantei alimentare -ianuarie 2000 ec.europa.eu/dgs/health_consumer/ library/pub/pub06_en.pdf Regulamentul 178/2002Legea privind siguranta alimentelor Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si hranei pentru animale, modificata si completata prin RO

Legea 412/2004

Acte normative privind igiena alimentelor UE Directiva 89/397/CEE privind controlul oficial al alimentelor abrogata prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 controalele oficiale a hranei pentru animale si a produselor alimentare Directiva 91/493/CEE igiena produselor pescaresti Directiva 92/5/CEE productia si comercializarea produselor din carne si a anumitor alte produse de origine animala Acte normative privind igiena alimentelor UE Regulamentul (CE) nr.852/2004 reguli comune de igiena in industria alimentara Directiva 92/46/CEE productia si

RO Directiva 93/43/CEE privind igiena produselor alimentare abrogate prin Regulamentul (CE) nr. 852/2004 Decizia Comisiei din 8 iunie 2001 producerea si comercializarea carnii proaspete de pasare

RO Hotararea de govern 924/2006 Hotararea de govern 925/2006 Intrat in vigoare la 1 octombrie 2006 Abroga HG 1198/2002 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 igiena materiilor prime de origine animal Regulamentul (CE) 854/2004 controlul oficial si reguli de sanatate a animalelor ce vor fi sacrificate pentru consumul uman Directiva 2002/99/CE certificare veterinara

comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor lactate

Directiva 2004/41/EC ce abroga prevederile contrare preexistente

Norme de igiena a produselor alimentare UE*-

Cerinte sanitare generale aplicabile tuturor operatorilor Cerinte sanitare aplicabile incintelor Transportul Cerinte aplicabile echipamentelor Deseurile alimentare Alimentarea cu apa Igiena personala Dispozitii aplicabile produselor alimentare Dispozitii privind impachetarea si ambalarea produselor alimentare Tratamentul termic Formarea profesionala

-

*Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare Controale oficiale UE Inspectia (progamata sau inopinata) Prelevarea probelor Analiza probelor

In ceea ce priveste criza alimentara Ianuarie 2000: adoptata Cartea Alba a sigurantei alimentare Noiembrie 2000: s-a propus crearea Autoritatii Alimentare Europene si se stabilesc procedurile referitoare la siguranta alimentara Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale

legislatiei alimentare, de instituire a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara

(http://www.efsa.europa.eu/) si de stabilire a procedurilor in domeniul sigurantei produselor alimentare Regulamentul (CE) nr.852/2004 privind igiena produselor alimentare Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a normelor special de igiena pentru produsele alimentare de origine alimentara Regulamentul (CE) nr. 854/2004 de stabilire anormleor specific de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animal destinate consumului uman Obiectivele Cartii Albe Legislatia privind siguranta alimentara The ability to take rapid , effective, safeguard measures in response to health emergencies throughout the food chain will be an important element Controalele privind siguranta alimentara In support of Community-level controls, more rapid, easier-to-use, enforcement procedures in addition to existing infringement actions will be developed. Informarea consumatorilor The Commission, together with the new European Food Authority, will promote a dialogue with consumers to encourage their involvement in the new Food Safety policy. At the same time, consumers need to be kept better informed to emerging Food Safety concerns, and of risks to certain groups from particular foods. Colectarea si analiza informatiilor Essential elements of food safety policy: monitoring and surveillance, alert systems, research, scientific co-operation, analytical support, scientific advice. Concluziile Cartii Albe Gestionarea informatiilor in asa masura incat se se reactioneze imediat la pericolele potentiale si sa se previna astfel aparitia crizelor Crearea unei Autoritati Alimentare Europene care sa colecteze sis a analizeze informatiile relevante pentru Comisie si statele membre precum si resursele stiintifice necesare pentru a oferi cele mai bune avize stiintifice posibile

o Organismul va gestiona Sistemul de Alerta Rapid (SAR) Necesitatea elaborarii unei proceduri de urgenta unica, aplicabila pentru toate tipurile de alimente destinate consumului uman sau animal, indiferent de originea sa geografica Operatorii din sectorul alimentar sunt pe deplin responsabili de siguranta alimentelor pe care le produc Imbunatatirea comunicarii cu consumatorii

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Necesitatea instituirii unui SISTEM DE ALERTA RAPID (SAR) imbunatatit si extins, cuprinzand atat produsele alimentare, cat si hrana pentru animale Comisia considera ca trebuie sa isi assume intreaga responsabilitate in ceea ce priveste functionarea SAR Subliniaza responsabilitatea operatorului din sectorul alimentar in siguranta aprovizionarii cu alimente si astfel retragerea de pe piata a produselor in caz de suspiciune privind siguranta consumatorului precum si adoptarea masurilor de prevenire a riscurilor Operatorul trebuie sa informeze imediat autoritatea competent si consumatorul cu privire la motivele retragerii alimentelor Autoritatea trebuie sa informeze consumatorii daca suspecteaza un risc pentru sanatatea lor

Obiectivele SAR Furnizeaza un schimb rapid de informatii intre statele membre si Comisie cu privire la masurile si actiunile intreprinse in legatura cu produsele de consum care prezinta un risc grav pentru siguranta si sanatatea consumatorului Informeaza statele membre si Comisia cu privire la existenta unui risc grav, chiar inainte de adoptarea de masuri sau intreprinderea de actiuni Obtine informatii si le comunica tuturor statelor membre Cu scopul a). De a evita livrarea consumatorilor de produse care prezinta un risc grav pentru sanatatea si siguranta lor si dak este necesar de a le elimina de pe piata

b). De a facilita controlul eficientei si coerentei activitatilor de supraveghere a pietei si a masurilor de executare in statele membre c). De a identifica nevoia de actiune la nivelul UE d). De a contribui la aplicarea coerenta a cerintelor comunitare referitoare la siguranta produselor si la buna functionare a pietei interne Sursa de informatii 1. Controlul in piata 2. Controlul la vama i. ii. Monitorizare Refuz

1. Reclamatia consumatorului 2. Auto controlul intreprinderii

Cum functioneaza?Identificarea pericolului Evaluarea riscului Gestionarea riscului

Comunicarea riscului

TIPUL DE ALERTA -

NOTIFICAREA ALERTEI Riscul se afla pe piata si este necesara o actiune imediata(retagerea produsului) NOTIFICAREA INFORMATIEI Riscul a fost identificat dar nu se afla pe piata(retinerea la vama) NOTIFICARI NOI: Original:cineva care nu a fost informat anterior Additional:noi informatii cu privire la o notifivare anterioara Informatia porneste de la un

-

stat membru Evaluat de CE Stiri Alerta Elaborare stiri Transmitere catre retea Re introducere de la statele member Rapoarte statistice Re introducere de la AESA Informatii Transmitere la tarile terte implicate

Statele member Definitia trasabilitatii

Punctele de inspectie

AESA

CAPACITATEA DE A DEPISTA SI A URMARI anumite produse alimentare, hrana pentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare sau o substanta destinata incorporarii sau care este de asteptat sa fie incorporate in anumite produse alimentare sau hrana pentru animale, pe parcursul tuturor etapelor de productie, prelucrare si distributie Aspecte distinctive - A nu se confunda trasabilitatea cu siguranta alimentara - Trebuie sa fie considerate ca un instrument nu ca o solutie la problemele de siguranta alimentara - HACCP este o cerinta implicita pentru o procedura de transabilitate (conditie) Ce implica transabilitatea? - Pornind de la produsul finit pot fi identificate materiile prime - Urmarirea totala de la receptia materiei prime pana la livrarea produsului finit

Beneficiile implementarii - Siguranta sporita si beneficii economice pentru producatori - Cresterea increderii consumatorilor - Managementul mai eficient al incidentelor de catre autoritati Noutatile Reglementului (CE) nr. 852/2004 (Abroga Directiva 93/43/CEE) - Extinderea domeniului de aplicare la toate etapele de productie, prelucrare si distributie (Directiva 93/43/CEE nu se ocupa cu productia primara) - Definirea unor termini ca: igiena produselor alimentare, autoritate competenta, produse primare - Obligatiile operatorilor din sectorul alimentar - Garantia ca toate etapele se desfasoara in conditii igienice si in conformitate cu cerintele Regulamentului - Crearea, aplicarea si mentinerea procedurilor permanente bazate pe HACCP - Acordarea de asistenta necesara autoritatilor in efectuarea controalelor - GHIDURI DE BUNE PRACTICI - Promovarea (in statele membre) elaborarii, difuzarii (de catre industria alimentara), precum si punerii in aplicare a HACCP -CONDITII DE IGIENA A PRODUSELOR ALIMENTARE - IMPORT SI EXPORT Codex Alimentarius Codul international recomandat revizuit Sectiunea I II III IV V VI Titlul Obiective: principiile generale a Codexului Scop, domeniu de aplicare, definitii Productia primara Amplasament (cladire): desing si facilitate Controlul operatiilor Amplasament (cladire): mentenanta si sanitatie

VII VIII IX X Anexe

Amplasament: igiena personalului Transport Informatii despre produs si prevenirea consumatorului Instruire Sistemul HACCP si instructiuni de aplicare a lui

Principiile generale ale Codului international

Identifica principiile esentiale a igienei alimentelor aplicabile pe parcursul lantului alimentar alimente sigure pentru consum Recomanda aplicarea criteriilor bazate pe sistemul HACCP ca mijloc de a asigura siguranta alimentelor Indica cum sa fie implementate aceste pricipii Ofera consultanta pentru realizarea de coduri specific care pot fi necesare in anumite sectoare ale lantului alimentar

Scop - LANTUL ALIMENTAR documentul urmareste lantul alimentar de la productia primara pana la consumatorul final - ROLUL GUVERNELOR Protejarea aecvata a consumatorilor de imbolnavirea sau ranirea cauzata de aliment Garantarea ca alimentele sunt apte pentru consum uman Mentinerea increderii in alimentele comercializate international Realizarea programelor de educatie (comunicarea principiilor igienei alimentare industriei

si consumatorilor) - ROLUL INDUSTRIEI

Furnizarea de alimente singure pentru consum Sa se asigure de informarea corecta a consumatorilor (etichetarea clara si usor de inteles) Mentinerea increderii in alimentele comercializate international Urmarirea instructiunilor de utilizare a alimentelor

- ROLUL CONSUMATORILOR

Aplicarea masurilor potrivite de igiena a alimentelor

Principiul precautiei sistemul HACCP INCORPOREAZA LEGISLATIA EUROPIANA-

Directiva 93/43/CE privind igiena produselor alimentare Care completeaza Directiva 93/397/CEE privind controlul official al alimentelor

Principiile sistemului HACCP1. Identificarea hazardului (riscului) 2. Determinarea punctelor critice de control 3. Stabilirea limitelor critice 4. Stabilirea unui sistem care sa monitorizeze controlul PCC 5. Stabilirea unei masuri corrective in cazul in care monitorizarea indica ca un anumit PCC a

scapat de sub control6. Stabilirea de procedure de verificare pentru a confirma ca sistem HACCP functioneaza

eficient7. Stabilirea unei documentatii pertinente privind toate procedurile si inregistrarile

corespunzatoare acestor principia si aplicarii lor

CURS 6-7 Etichetarea generica a produselor alimentareActe normative privind etichetarea produselor alimentare

- Directiva 79/112/CEE publicitatea acestora.

=> abrogata => Directiva 2000/13/CE privind apropierea legislatiilor

statelor membre referitoare la etichetarea si prezentarea produselor alimentare, precum si la

Legislatie orizontala Directiva 2000/13/CE modificata prin Directiva Directiva Directiva 2001/101/CE, 2005/26/CE, 2006/142/CE, Directiva Directiva Directiva 2002/67/CE, Directiva 2003/89/CE, 2005/63/CE, Directiva 2006/107/CE, 2007/68/CE, Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 si Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 Directiva 94/54/CE modificata prin Directiva 96/21/CE si Directiva 2004/77/CE GOI Directiva 87/250/CEE Directiva 89/396/CEE modificata prin Directiva 92/11/CEE

Apropiere a legislaiilor statelor membre privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare

Indicarea pe etichetele anumitor produse alimentare a altor meniuni obligatorii dect cele prevzute de Directiva 79/112/CEE * Menionarea triei alcoolice in volume in etichetarea buturilor alcoolice destinate consumatorului final Indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar

Legislatie orizontala Requlamentul (CE) nr. 1829/2003 care abroga Regulamentul (CE) nr. 1139/98, Regulamentul (CE) nr. 49/2000, Regulamentul (CE) nr. 50/2000 Directiva 1999/2/CE Directiva 1999/3/CE Requlamentul (CE) nr. 608/2004 Produsele si ingredientele alimentare tratate cu radiaii ionizante Etichetarea produselor alimentare si a ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanioli si/sau Produsele alimentare si furajele modificate genetic

Directiva 90/496/CE (etichetare nutriionala) modificata prin Directiva 2003/120/CE si Directiva 2008/100/CE Regulamentul (CE) nr. 509/2006 care abroga Regulamentul (CEE) nr. 2082/92

esteri de fitostanol Indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare Specialitatile tradiionale garantate din

produse agricole si alimentare

Directiva 2000/13/CE - ETICHETAREA, PREZENTAREA SI PUBLICITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE DOMENIU DE APLICARE (ARTICOLUL 1) Etichetarea produselor alimentare destinate a fi livrate ca atare consumatorului final, precum si anumite aspecte referitoare la prezentarea lor si la publicitatea facuta in jurul lor Etichetarea produselor alimentare destinate a fi livrate restaurantelor, spitalelor, cantinelor si altor colectiviti similare, denumite in continuare colectivitati" Se aplica departamentelor franceze de peste mari (Articolul 25) NU SE APLICA (ARTICOLUL 23) - Produselor destinate a fi exportate in afara Comunitii Directiva 2000/13/CE DEFINITEI (ARTICOLUL 1) Etichetare - Meniunile, indicaiile, mrcile de fabrica sau de comer, imaginile sau semnele care se refera la un produs alimentar si care figureaza pe orice ambalaj, document, anun, eticheta, inel sau maneta care insotesc sau se refera la acest produs alimentar Produs alimentar preambalat - Unitate de vanzare destinata a fi prezentata ca atare consumatorului final si colectivitilor, constituita dintr-un produs alimentar si din ambalajul in care a fost introdus naintea prezentrii sale pentru vanzare, pe care acest ambalaj il acopera in ntregime sau partial, dar in asemenea mod, nct continutul sa nu poata fi modificat fora ca ambalajul sa fie deschis sau sa suporte o modificare

Directiva 2000/13/CE PRINCIPIUL GENERAL- Sa nu induc in eroare consumatorul (Articolul 2) - In special cu referire la: CARACTERISTICILE PRODUSULUI ALIMENTAR Natura Identitatea Calitatea Compoziia Cantitatea Durabilitatea Originea sau proveniena Modul de fabricare sau de obinere Prin ATRIBUIREA PRODUSULUI ALIMENTAR Efecte sau proprietati pe care nu le are Proprietati de prevenire, de tratament si de vindecare a unei boli umane Sau SUGERND CA produsul alimentar poseda caracteristici speciale, in timp ce toate produsele alimentare similare poseda aceleai caracteristici Directiva 2000/13/CE INFORMAII OBLIGATORII (ARTICOLUL 3) 1. Denumirea vanzarii 2. Lista ingredientelor 3. Cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente4. Cantitatea neta - pentru produsele alimentare preambalate

5. Data valabilitatii minime sau data limita a consumrii6. Condiiile speciale de conservare si de utilizare

7. Denumirea sau firma si adresa fabricantului sau a celui care ambaleaza produsul 8. Locul de origine sau de proveniena9. Modul de folosire 10. Menionarea gradului alcoolic la buturii

Directiva 2000/13/ C E DENUMIREA DE COMERCIALIZARE (ARTICOLUL 5) Este denumirea consacrata de utilizrile in statul membru in care are loc vanzarea ctre consumatorul final Nu poate fi substituita de o marca de fabricatie sau de comer sau de o denumire de fantezie

Trebuie sa descrie starea naturala reala a produsului

Sa indice starea fizica a produsului: praf, liofilizat, congelat, concentrat, afumat

Trebuie sa indice daca produsul a fost iradiat: "iradiat" sau "tratat cu radiaii ionizante"

Directiva 2000/13/CE LISTA DE INGREDIENTE (ARTICOLUL 6) - Este precedata de o meniune corespunztoare core conine cuvantul "ingrediente" - Este constituita de enumerarea tuturor inqredientelor din produsul alimentar, in ordinea descresctoare a ponderii lor in momentul utilizrii lor

Directiva 2000/13/CE DEFINIII (ARTICOLUL 6) Ingredient - orice substana, inclusiv aditivi si enzime. folosita in cadrul procesului de fabricare sau preparare a unui produs alimentar si care ramane prezenta in produsul final, fie si intr-o forma modificata Ingredient compus - atunci cand ingredientul dintr-un produs alimentar a fost el insusi elaborat plecnd de la mai multe ingrediente Directiva 2000/13/CE NU SUNT CONSIDERATE INGREDIENTE (ARTICOLUL 6) Componenii unui ingredient, care in cursul procesului de fabricare, au fost temporar extrasi pentru a fi reincorporati apoi intr-o cantitate care nu depete coninutul initial Aditivii sau enzimele Care nu ndeplinesc nici o funcie tehnologica in produsul finit Utilizai ca auxiliari tehnologici Substanele utilizate in dozele strict necesare ca solveni sau suporturi pentru aditivi sau enzime sau arome Enzimele, altele dect cele prevzute mai sus

Directiva 2000/13/CE LISTA DE INGREDIENTE - Cazuri particulare (Articolul 6) Apa adaugata (10%

Directiva 94/54/CE - INDICAREA PE ETICHETELE AUMITOR PRODUSE ALIMENTARE A ALTOR MENIUNI OBLIGATORII TIPUL SAU CATEGORIA DE PRODUSE ALIMENTARE Produse zaharoase sau buturi care conin53

MENIUNI "conine lemn dulce"

acid glicirizinic sau sarea sa de amoniu ca urmare a adaosului substantei sau substanelor in sine sau a plantei de lemn dulce, la o concentraie de 100 mg/Kg sau 10 mg/L sau mai mult Produse zaharoase la o concentraie > 4 g/Kg "conine lemn dulce - persoanele care sufer de hipertensiune trebuie sa evite consumul in exces"

Buturi la o concentraie de > 50 mg/Kg sau buturi care conin peste 1.2% alcool in volum de > 300 mg/L

"conine lemn dulce - persoanele care sufer de hipertensiune trebuie sa evite consumul in exces"

Directiva 87/250/CEE - MENIONAREA TRIEI ALCOOLICE IN VOLUME IN ETICHETAREA BUTURILOR ALCOOLICE DOMENIU DE APLICARE (ARTICOLUL 1) In etichetarea buturilor cu o trie alcoolica in volume mai mare de 1.2% Taria alcoolica este stabilita la 20C (Articolul 2) Numrul corespunztor triei alcoolice ore maximum o zecimala: este urmat de simbolul"% voi" si poate fi precedat de termenul "alcool" sau de abrevierea "ale." TOLERANTELE TRIEI % voi. ALCOOLICE () (ARTICOLUL 3) 0.3 Buturi nespecificate Bere cu trie alcoolica < 5.5% 0.5 ~ voi. Bere cu trie alcoolica > 5.5% Voi; Buturi care conin fructe sau parti de plante in macerare 1 1.5

Directiva 89/396/CEE - IDENTIFICAREA LOTULUI DIN CARE FACE PARTE UN PRODUS ALIMENTAR DEFINIIE (ARTICOLUL 1)54

Lot O cantitate alcatuita din unitile de vanzare ale unui produs alimentar produs, fabricat sau ambalat in condiii identice Se stabileste de ctre productorul, fabricantul sau ambalatorul produsului alimentar (Articolul 3) Este precedat de litera L (Articolul 3)

La produsele preambalate apare pe ambalaj sau pe eticheta (Articolul 4) La produsele care nu sunt preambalate indicaia lotului trebuie sa apara pe documentele care nsoesc produsul

Directiva 89/396/CEE NU ESTE NECESARA INDICAREA LOTULUI (ARTICOLUL 2, 5) PE Produsele alimentare in general IN CAZUL... Daca pe eticheta apare data durabilitatii minime sau expresia "a se consuma inainte Produsele agricole ieite din spaiul de depozitare de" Vndute sau livrate la unitati in scopul depozitarii La punctele de vanzare ctre consumatorul final Ambalaje si recipiente temporare, prepararii sau ambalrii Daca nu sunt ambalate Cu suprafaa laterala mai mica de 10 cm2

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 - PRODUSELE ALIMENTARE SI FURAJELE MODIFICATE GENETIC DEFINIIE (ARTICOLUL 2) Produse alimentare modificate genetic - Produse alimentare care conin, constau sau sunt produse din OMG-uri DOMENIUL DE APLICARE (ARTICOLUL 12) Se aplica produselor alimentare care urmeaza sa fie furnizate ca atare consumatorului final si care: Conin sau constau din OMS-uri Sunt obtinute din sau conin ingrediente obtinute din OMG-uri NU SE APLICA (ARTICOLUL 12)55

Produselor alimentare care conin, constau sau sunt obtinute din OMG-uri intr-o proporie de cel mult 0.9% din fiecare inqredient, cu condiia ca aceasta prezenta sa fie accidentala sau inevitabila din punct de vedere tehnic.

Regulamentul (CE) nr.1829/2003

CERINE

PRIVIND

ETICHETAREA

MENIUNI "modificat genetic" sau "produs din

(ARTICOLUL 13) Produs alimentar din unul sau mai multe

inqrediente (denumirea ingredientului) modificat genetic" Ingredientul este desemnat prin denumirea "conine (denumirea organismului) unei categorii modificat genetic" sau "conine din (denumirea (denumirea ingredientului) Daca nu exista o lista de ingrediente produs

organismului) modificat genetic" cuvintele "modificat genetic" sau "produs din (denumirea organismului) modificat

genetic" f iqureaza clar pe eticheta Produse alimentare care nu sunt pre Informaiile trebuie afiate permanent si ambalate sau produse alimentare condiionatevizibil pe raftul cu alimente sau imediat in ambalaje mici (suprafaa cea mai mare - grame (g)

Informaia privind vitaminele si mineralele trebuie, de asemenea, exprimata in procente din doza zilnica recomandata (DZR) Directiva 90/496/CEE DECLARAREA VALORII ENERGETICE SI A SUBSTANELOR NUTRITIVE (ARTICOLUL 6) Daca se declara cantitatea de zaharuri si/sau polioli si/sau amidon, aceasta trebuie sa urmeze imediat precizrii coninutului de glucide: Glucide Din care: o Zaharuri g60

g

o Polioli o Amidon

g g

Directiva 90/496/CEE DECLARAREA VALORII ENERGETICE SI A SUBSTANELOR NUTRITIVE (ARTICOLUL 6) Daca se declara cantitatea si/sau tipul de acizi grai si/sau valoarea colesterolului, aceasta trebuie sa urmeze imediat precizrii coninutului total de lipide: Lipide Din care: o Saturate o Mononesaturate o Polinesaturate o Colesterol g g g mg g

Regulamentul CE) nr. 509/2006 - privind specialitatile tradiionale garantate de produsele agricole si alimentare DOMENIUL DE APLICARE (ARTICOLUL 1) Produselor agricole destinate consumului uman recunoscute ca specialitate tradiionala garantata Bere Ciocolata si alte preparate alimentare pe baza de cacao Produse de cofetrie, produse de panificaie, produse de patiserie si biscuii Paste fainoase, inclusiv fierte sau umplute Produse semipreparate Sosuri condimentate preparate Ciorbe sau supe concentrate Buturi produse din extracte de plante Inqhetate si sorbeturi Regulamentul (CE) nr. 509/2006 - privind specialitatile tradiionale garantate de produsele agricole si alimentare DEFINIII (ARTICOLUL 2) Specificitate Caracteristica sau ansamblul de caracteristici prin care un produs agricol sau alimentar se distinge in mod clar de alte produse agricole sau alimentare similare apartinand aceleiai categorii Traditional

61

Produsul a crei utilizare pe piaa comunitara pe o perioada de timp in care se manifesta transmiterea intre generaii a fost dovedita; aceasta perioada trebuie sa corespunda perioadei atribuite in mod general unei generaii de oameni, adica cel puin 25 de ani Regulamentul (CE) nr. 509/2006 - privind specialitatile tradiionale garantate de produsele agricole si alimentare DEFINIII (ARTICOLUL 2) Specialitate tradiionala garantata Un produs agricol sau alimentar traditional a crui specificitate a fost recunoscuta de Comunitate prin inregistrarea lui in conformitate cu prezentul regulament Grup Orice organizaie, indiferent de forma juridica sau de compoziie. de productori sau de operatori interesati de acelai produs agricol sau alimentar

Regulamentul (CE) nr. 509/2006 - privind specialitatile tradiionale garantate de produsele agricole si alimentare CERINE REFERITOARE LA PRODUSE SI DENUMIRI (ARTICOLUL 4) Produsul agricol sau alimentar trebuie sa fie produs din materii prime tradiionale sau sa fie caracterizat de o compoziie tradiionala sau de un mod de producie si/sau prelucrare care ref lecta un tip traditional de producie si/sau prelucrare Nu este permisa inregistrarea unui produs agricol sau alimentar a crui specificitate se datoreaza provenienei sau originii sale geografice Regulamentul (CE) nr. 509/2006 - privind specialitatile tradiionale garantate de produsele agricole si alimentare CERINE REFERITOARE LA PRODUSE SI DENUMIRI (ARTICOLUL 4) Pentru a putea fi utilizata, denumirea trebuie:

Sa fie specifica (tradiionala si conforma cu dispoziiile naionale sau este consacrata prin cutuma) in sine Sa exprime specificitatea produsului aqricol sau alimentar Nu poate fi inregistrata o denumire care exprima specificitatea daca:

Se refera numai la cerine de ordin qeneral utilizate pentru un grup de produse agricole sau alimentare62

Este inselatoare.

CURS 8

Reglementari privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Directiva 94/62/CE PRIVIND AMBALAJELE SI DESEURILE DE AMBALAJE OBIECTIVE (ARTICOLUL 1)

63

-

Urmareste sa armonizeze masurile nationale privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de la ambalaje, pe de o parte, pentru a preveni orice impact al acestora asupra mediului din toate statele membre, precum si din tari terte, sau pentru a reduce un astfel de impact, asigurand astfel un grad ridicat de protectie a mediului, si, pe de alta parte, pentru a asigura functionarea pietei interne si pentru a evita obstacolele in calea comertului si denaturarea si limitarea concurentei din cadrul Comunitatii;

-

In acest scop, prezenta directiva stabileste masurile destinate, ca prioritate, prevenirii producerii deseurilor de ambalaje si, ca principii fundamentale suplimentare, reutilizarii ambalajelor, reciclarii si altor forme de recuperare a deseurilor de ambalaje si, in consecinta, reducerea eliminarii finale a unor astfel de deseuri.

Directiva 94/62/CE DOMENIUL DE APLICARE (ARTICOLUL 2) - Toate ambalajele introduse pe piata din cadrul Comunitatii si toate deseurile de ambalaje, fie ca ele sunt utilizate, fie ca provin din industrie, comert, birouri, magazine, servicii, gospodarie sau din orice alt domeniu, indiferent de materialul utilizat.

Directiva 94/62/CE DEFINITII (ARTICOLUL 3) Ambalaje - Toate produsele realizate din orice materiale, de orice natura, utilizate pentru a contine, proteja, manevra, furniza si prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producator la utilizator sau consumator. Articolele nereturnabile utilizate in aceleasi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje.

Directiva 94/62/CE64

DEFINITII (ARTICOLUL 3) Deseuri si ambalaje - Orice ambalaj sau material de ambalaj, conform definitiei deseurilor din Directiva 75/442/CEE, cu exceptia reziduurilor din productie. Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 PRIVIND MATERIALELE SI OBIECTELE DESTINATE SA VINA IN CONTACT CU PRODUSELE ALIMENTARE SI DE ABROGARE A DIRECTIVELOR 80/590/CEE SI 89/109/CEE OBIECTUL (ARTICOLUL 1) - Scopul prezentului regulament este acela de a asigura functionarea eficienta a pietei interne in ceea ce priveste introducerea pe piata comunitara a materialelor si a obiectelor destinate sa vina in contact direct sau indirect cu produsele alimentare si de a constitui, in acelasi timp, o baza pentru asigurarea unui nivel de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor.

Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 DOMENIUL DE APLICARE (ARTICOLUL 1) Materialelor si obiectelor, inclusiv materialelor si obiectelor inteligente destinate sa vina in contact cu produsele alimentare (denumite in continuare materiale si obiecte) care, in satrea de produs finit:

a) Sunt destinate sa vina in contact cu produsele alimentare SAU b) Sunt deja in contact cu produsele alimentare si au fost destinate acestui scop SAU c) Despre care se poate preconiza in mod rezonabil ca vor veni in contact cu produse alimentare sau ca vor trasfera substante constitutive acestora in conditii de utilizare normale sau previzibile.

65

Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 NU SE APLICA (ARTICOLUL 1) a) Materialelor si obiectelor care sunt furnizate ca obiecte de anticariat b) Materialelor de acoperire sau de invelire, cum ar fi materialele destinate sa acopere (pentru crusta branzaturilor, preparatelor din carne sau fructelor, care fac parte din produsul alimentar si pot fi consumate impreuna cu acesta) c) Instalatii fixe publice sau private de alimentare cu apa.

Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 DISPOZITIILE REGULAMENTULUI: - Cerinte speciale aplicabile materialelor si obiectelor active si inteligente Masuri speciale pentru grupuri de materiale si obiecte Masuri nationale speciale Rolul Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara Cerinte generale pentru autorizarea substantelor Cererea de autorizare a unei substante noi Etichetarea Declaratia de conformitate Transabilitatea

Materiale specifice pentru ambalare Recipienti (materialele din care sunt constituiti)

Directiva 78/142/CEE completata de:

- De apropiere a legislatiilor statelor membre privind materialele si obiectele care contin monomerul clorura de vinil si care vin in contact cu produsele alimentare

Directiva 80/766/CEE

- De stabiliare a metodei comunitare de analiza pentru controlul oficial al continutului de monomer de vinil in66

materialele si obiectele care vin in contact cu produsele alimentare Directiva 81/432/CEE - De stabilire a metodei comuniatre de analiza pentru controlul oficial al clorurii de vinil eliberate de materiale si obiecte in alimente Directiva 82/711/CEE completata de: - De stabiliare anormelor de baza privind verificarea migrarii constituentilor materialelor si ai obiectelor din material plastic care vin in contact cu produsele alimentare Directiva 85/572/CEE - De stabilire listei de stimulanti utilizati pentru testarea migrarii constituentilor materialelor si obiectelor din material plastic care vin in contact cu produsele alimentare Directiva 2002/72/CEE - Privind materialele si obiectele din material plastic destinate sa vina in contact cu produsele alimentare Directiva 93/10/CEE - Privind materialele si obiectele fabricate din folie de celuloza regenerata care vin in contact cu produsele alimentare Directiva 84/500/CEE modificata de: - De apropiere a legislatiilor statelor membre privind obiectele din ceramica ce vin in contact cu produsele alimentare Directiva 2005/31/CEE - In ceea ce priveste declaratia de conformitate si criteriile de performanta pentru metoda de analiza a obiectelor din ceramica destinate sa vina in contact cu produsele alimentare.

Altele

67

Preambalare si capacitati Directiva 75/106/CEE modificata de: - De apropiere a legislatiilor statelor membre referitoate la preambalarea in functie de volum, a unor lichide preambalate Directiva 78/891/CEE - De adaptare la progresul tehnic al anexelor la Directivele 75/106/CEE si 76/211/CEE ale Consiliului in sectorul preambalarii Directiva 79/1005/CEE - De modificare a Directivei 75/106/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la preambalarea in functie de volum, a unor lichide preambalate Directiva 85/10/CEE - De modificare a Directivei 75/106/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la preambalarea, in functie de volum a unor lichide preambalate Directiva 75/107/CEE - De apropiere a legislatiilor statelor membre referitoare la sticlele utilizate ca recipiente de masurare Directiva 76/211/CEE modificata de: - Privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la preambalarea, in functie de masa sau volum, a anumitor produse preambalate Directiva 78/891/CEE - De adaptare la progresul tehnic a anexelor la Directivele 75/106/CEE si 76/211/CEE ale Consiliului in sectorul preambalarii Directiva 80/232/CEE modificata de: - Privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la gama cantitatilor nominale si a capacitatilor nominale permise pentru anumite produse preambalate Directiva 86/96/CEE - De modoficare a Directivei 80/232/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la gama cantitatilor68

nominale si a capacitatilor nominale permise pentru anumite produse preambalate Directiva 86/356/CEE - De modificare a Directivei 80/232/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la gama cantitatilor nominale si a capacitatilor nominale permise pentru anumite produse preambalate

Ambalaje si deseuri de ambalaje Directiva 94/62/CE (20 decembrie 1994)

Ambalaje si reziduuri de ambalaje Directiva 97/129/CEE (28 noiembrie 1997) De stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, in conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalajele si deseurile provenite din ambalaje.

Directiva 97/138/CEE (3 februarie 1997) De stabiliare a formatului sistemului de baze de date in conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalajele si deseurile de ambalaje.

Directiva 2004/12/CE (11 februarie 2004) De modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile din ambalaje.

Protectia consumatorilor

69

Strategia pentru politica de protectie a consumatorilor 2002-2006 OBIECTIVE:-

Un nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor Aplicarea eficienta a normalor privind protectia consumatorilor Implicarea organizatiilor de consumatori in politicile UE

Strategia UE pentru politica de protectie a consumatorilor 2007-2013 OBIECTIVE:-

Sa dea mai multa putere consumatorilor in UE Sa creasca bunastarea consumatorilor in UE Sa protejeze consumatorii in mod eficient impotriva riscurilor si a amenintarilor pe care acestia nu le pot preveni ca persoane particulare

Organizatia care gestioneaza riscul la nivel european Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (AESA) http://www.europa.eu/en/aboutefsa.htm AESA

A fost infiintata in ianuarie 2002 de catre Parlamentul European si Regulamentul (CE) nr.178/2002 ca urmare a unei serii de panici legate de alimente care au facut opinia publica europeana sa-si exprime preocuparea in ceea ce priveste siguranta alimentelor si capacitatea autoritatilor de reglementare in domeniu . - Functioneaza ca agentie independenta - Actioneaza cu o totala deschidere si trasparenta, si se dedica furnizarii de informatii competente asupra riscurilor asociate cu lantul alimentar. - Munca AESA vizeaza 2 aspecte:

70

-evaluarea riscurilor -comunicarea riscurilor.

Structura AESA 1. CONSILIUL DE COMUNICARE Activitatea AESA este supravegheaza de Consiliul de conducere Este format din 14 membrii si un reprezentant al Comisiei Europene Membrii sunt numiti prin consultare cu Consiliul si Parlamentul European pe o perioada de la 4 la 6 ani, pe baza expertizei si competentei individuale. 2. DIRECTORUL EXECUTIV SI PERSONALUL Directorul executiv raspunde in fata Consiliului de conducere si se ocupa cu managementul zilnic si cu problemele personalului Este numit pentru 5 ani Echipa de conducere care il ajuta include Directorul executiv adjunct si Directorul stiintific 3. FORUMUL CONSULTATIV Este corpul consultative al AESA si este condos de Directorul executive Acorda asistenta Autoritatii pentru identificarea riscurilor ce s-ar putea ivi Include cate un reprezentant al agentiilor sau autoritatilor ce se ocupa cu alimentatia din fiecare stat membru. 4. COMITETUL STIINTIFIC SI PANOURILE STIINTIFICE Evaluarile riscurilor sunt realizate de care Consiliul stiintific si de cele opt Panouri stiintifice (numite pentru un mandat de 3 ani) Fiecare este specializat pe diverse aspecte ale sigurantei alimentelor Rolul lor este de a adresa intrebari stiintifice si de a furniza alternative independente pentru problemele aflate in competenta lor

71

-

Comitetul stiintific este format din presedintii fiecarui panou, plus 6 oameni de stiinta independenti Are mai multe Grupuri de lucru, a caror activitate urmareste: - Managementul firmelor - Evaluarea expunerilor - Armonizarea modului de abordare al evaluarii substantelor

-

care sunt atat genotoxice, cat si cancerigene - Riscurile ce pot aparea - Evaluarea microorganismelor folosite in industria alimentara Activitatea celor opt Panouri stiintifice: 1. Aditivii alimentari , aromele, procedeele de imbunatatire, si materialele care vin in contact cu hrana - transmit opinii asupra intrebarilor stiintifice referitoare la siguranta aditivilor alimentari, aromelor si materialelor care vin in contact cu hrana. 2. Aditivii si produsele sau substantele folosite in alimentatia animalelor privind siguranta pentru animale, muncitori, consumatori si mediu. 3. Sanatatea plantelor, produse pentru protectia plantelor si reziduurile acestora referitor la siguranta produselor de protectie a plantelor pentru cei care le folosesc si muncitori, consumatori si mediu. 4. Organismele modificate genetic microorganismele, plantele si animalele modificare genetic 5. Produsele dietetice, nutritia si alergiile produsele alimentare destinate grupurilor cu anumite cerinte nutritionale, alimentatia umana si alergiile alimentare 6. Riscurile biologice referitor la siguranta alimentatiei si bolile de nutritie 7. Contaminantii in lantul alimentar contaminantii din alimente si alimentatie, zonele conexe si substantele indezirabile, cum sunt de exemplu toxinele naturale 8. Sanatatea si bunastarea animalelor trateaza toate problemele legate de sanatatea si bunastarea animalelor, concentrandu-se pe animalele comestibile inclusiv pestele.

Evaluarea si comunicarea riscurilor EVALUAREA RISCURILOR72

-

Comitetul stiintific al AESA si Grupurile sale de experti furnizeaza evaluari ale riscurilor asupra tuturor problemelor legate de siguranta alimentelor si alimentatiei, inclusiv sanatatea si bunastarea animalelor si protectia plantelor

-

AESA furnizeaza Comisiei Europene, Parlamentului European si statelor membre o baza stiintifica solida pe care sa-si intemeieze legislatia si politicile legate de siguranta alimentelor si alimentatiei

-

De asemenea, Autoritatea este consultata si in ceea ce priveste legislatia Comunitatii asupra problemelor legate de nutritie.

COMUNICAREA RISCURILOR AESA incearca sa se asigure ca toate partile interesate si publicul larg primesc informatii oportune, de incredere, obiective,si semnificative bazate pe evaluarea riscurilor si expertiza stiintifica a Comitetului stiintific. Comunicarea propriilor initiative si asigurarea colaborarii si coerentei in special statelor membre sunt esentiale pentru mentinerea increderii consumatorilor in procesul de evaluare a riscurilor Organizatia care gestioneaza riscul la nivel national Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). www. Ansvsa.ro. 42 de directii (DSVSA)

Cadrul institutional al protectiei consumatorilor din Romania 1) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor 2) Asociatiile pentru Protectia Consumatorilor - organisme neguvernamentale pentru protectia consumatorilor 3) Centrele de Consultanta si Informare a Consumatorilor 4) Organisme Interministeriale cu rol de protectie a consumatorilor

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor http://www.onpc.gov.ro/anpc/index.php

73

Pachetul legislativ cu caracter general din domeniul produselor si serviciilor alimentare Regulamentul (CE) nr. 178/2002 - De stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legistatiei alimentare, de instituire a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara si de stabiliare a procedurilor in domeniul sigurantei produselor alimentare modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1642 din 2003 Regulamentul (CE) nr. 882/2004 - Privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor

Drepturile consumatorilor 1. Dreptul la protectia sanatatii si siguranta 2. Dreptul la protectia intereselor economice si sociale 3. Dreptul la informare corecta 4. Dreptul la educatie si formare in materie de consum 5. Dreptul la reprezentare, consultanta si participare 6. Dreptul la protectie juridica, administratica si tehnica, in situatii de inferioritate sau neputinta 7. Dreptul la despagubiri sau reparare a daunelor si prejudiciilor.

Cum se asigura respectarea drepturilor consumatorilor? Prin inspectii periodice inopinate In urma unor sesizari sau reclamatii

74

Inspectia (Daca se observa un fapt considerat infractiune) 1. Intocmirea unui PROCES VERBAL : furnizare de date si informatii inspectorului 2. Inspectoratul PRELEVARE DE PROBE: Formalizarea printr-un act In 3 exemplare, in fata proprietarului Sigilate si etichetate - 1 proba ramane la martor - 2 probe raman la inspector

3. ANALIZA PROBELOR metode analitice: - In laboratoare de stat sau private, acreditate - Metode de referinta Consumatorul trebuie sa stie ca.... - Unitatea trebuie sa functioneze cu licenta, permis sau autorizatie eliberata in temeiul legii - Vanzatorul este obligat sa-si vanda toate produsele oferite, daca consumatorul este dispus sa se conformeze cu termenii sai (sa plateasca pretul cerut) - Nu se poate limita cantitatea de produs ce se doreste a se achizitiona (pana ce nu a fost livrat ultimul produs) - Restituirea produsului este recunoscuta ca fiind un drept al clientului (este important sa se cunoasca timpul de primire a produsului inapoi) - Trebuie sa se cunoasca toate informatiile despre produs (etichetarea corecta), si in special pretul.

Reclamatii - In cazul in care consumatorul este privat de drepturile sale de a achizitiona un produs sau un serviciu, are dreptul sa depuna o reclamatie sau o sesizare75

RECLAMATIE = Consumatorul face o plangere cu privire la serviciul de care nu este multumit si solicita o examinare sau o compensare pentru a inlocui abuzul

SESIZARE = Consumatorul face cunoscut Autoritatii privind existenta unei nereguli in consum

Cine si cum apara drepturile consumatorilor? Cum se depune o reclamatie sau o sesizare? In format scris sau electronic Se transmit prin posta clasica sau electronica Se face in nume personal

Ce trebuie sa contina o reclamatie? Locul faptei Datele celui care reclama Fapta reclamata si pretentia Datele celui care primeste reclamatia Argumentele celui care primeste reclamatia Semnaturile

Unde se depun reclamatiile sau sesizarile? - La sediul Comisariatelor Judetene pentru Protectia Consumatorilor

76