E ditara Ararnzi multumegte edirurilorArt, Hurnanitas, Minerua qiRAO

pentru permisiunea de a reproduceo parre dintre textele incluse in.acest volum.

Descrierea CIP a Eibliotecii Na6ionale a RominieiLemi supliqenlaepenm clasa a II-a / Corina Gldiuqi

(coord.). - Bucuregti: Aramis prinr,20l srsBN 97 8- 606-7 06- 17 Z-7

I. GAdiugi, Corina (cooid.)

821.135.1-82:2

82-822=135.1

Coplright O 201-5 Editura ARAMIS, penrru prezenta edilie

ISBN 97 8- 60 6-706- 17 2-7

Editura ARAMIS . Redacfia qi sediul social:B-dul Metalurgiei nr. 46-56, cod 041833,sector 4, Bucureqti, O.p. 82 * C.p. 3grel.: (021) 451.08.1 0/14t15; fax: (021) 461,.08.0gt1g.E-mail: offi ce@edituraarmis.ro; office@megapress.roDepartamenrul desfacere: tel.: (oz1) 46l.0s.ogir2t13ll6:fax: (021) 461.08.09/19; E-mail: desfacere@edituraaramis.ro

TipiirirIaMEG,4press

www.edituraaramis.ro

www,megapress.ro

s I mLr *6 RArl r $e0 LA$EA KACONVIAN DATA

.*.

t.

,,s.

Seleclie, antologie gi schile biografice

c0RlNA 6ADIUTA

de

ta

s*'

X'f

Vara umblu dupi miere,

Iarna dorm si prind putert.(psm)

$i afarl, si in casi,

Ghici ce e?

(u$n)

Am cimiqi nenumlrate,

Le port pe toate imbrlcate.(wre.r')

Cine trece pe la poartlSi cAinii la elnu larl?

(Frus^)

Cumetriga cea gireatl

Vine-adesea prin vecini

$i-amatoare se aratl

De a cumpira giini(red1n,r)

Moale, albl;i pufoasi,

Pentru cimp e hainl groasi.('p'dp)

Nu-i pasire 9i totugi zboarl

Dacil gii bine de sfoari.(peuz)

da,tpmns

ION CREANGAFata babei gi fata mo;neagului / 5

Soacracutrei naron I 12

Povestea unui om lenq / 19

PETRE ISPIRESCUPrAslea cel voinic si merele

deaur I 2lSarea in bacate I 34

IOAN SLAVICIDoi fegi cu stea in frunte / 41

Plcall in satul lui / 51

BARBU $TEFANESCUDELAVRANCEA

Palatul decleqtar I 66

Neghinigl / 74

MARTA COZMINMotanul-precupeg / 85

ADINA POPESCUPoveste de doi megabytes / 88

ION LUCA CARAGIALEDl Goe... / 93

Yiziti I 99

Bilbico / 104

EMIL GARLEANUFricosul / 111

Puigorii / 113

MIHAI EMINESCUCe te legeni,.. I ll5Revedere i I17Copii eram noi amAndoi...

(fragmend / 119

GEORGE CO$BUC

Juciriile celui cuminte I I22Trufie pedepsit| I 124

Povestea gigrcIor I 176

GEORGE TOPIRCEANUAeroplanul / 129

Balada unui greier mic / 130

VASILE ATECSANDRIIarna I 132

Bradal I 134

$TEFAN OCTAVTAN rOSrFCAntec deleagin I 136

Bunica / 138

ELENA FARAGOTanu I 139

Doi fragi cumingi / 141

ALECU DONICIGreierul qifurnica I 143

Racul, broasca gi gtiuca / 145

LEV TOLSTOILeul gi goricelul / 146

Comoara din vie / 148

HANS CHRISTIANANDERSEN

Fetiga cu chibriruri / 150

Sirena I 154

CHARLES PERRAULTFrumoasa din PidureaAdormit\ I 174Cenugireasa sau pantofiorul de

sdcll / 184

OSCAR\(/II,DEUria;ul celegoist / 192

CARLO COLLODIAventurile iui Pinocchio(Capitolul III) / 198

NIKOLAINOSOVAventurile lui Habarnam gi ale

prietenilor sii (Capitolul I) t ZaZ

ASTRID LINDGRENPtppi $osegica (Capitolul I) / 208

MICHAEL BONDUn urs pe nume Paddington(Capitolul I - fragment) I 215

DICK KING.SMITHBabe (Capit aluLII) I 223

LITERATURA POPULARABroasca-gestoasl gi leopudul / 228

Boul dinpaie I 230VAnitorul cel isteg I 233Povesteabuj orului I 236

Ciocirlia 1239Proverbe gizicfuori I 242

GhicitorilZtA

wRedactor: Adrian Cregu

Tehnore<lactare: SC SERRANY HON{E SRLCoperta: Cristina Dumirescu

Ilustratia copertei: SHUTTERSTOCK.com

roN CREA N6A Q-sz7 -1-88qSe napte pe 1 nlartie 1837 (dupd alte surse,

la 10 iunie 1839), in satul l-lumulegti dinjudelul Neam!, fiu al lui $tefan a Petrei

Ciobotariul gi al Smarandei Creang5, !iranigospodari, Dupi o copilirie lipsitd de griji,

incepe gcoala in satul natal (IS4T\,contirluat6la Brogteni, T6rgu-Neam! ;i Filticeni, dupidorinla marnei, care voia sd il facd preot.

Este, pe rdnd, diacon ;i insfitutor la lagi, unde

il are profesor pe Titu Maiorescu. se irnprietenegte cu Mihai Eminescu,

pe atunci revizor gcolar. in calitate de pedagog, publicd patru manuale

gcolare, in care apar gi primele sale povestiri (lnul 5i cdmeSa, Povgste,'Picat6,

Acul gi borosul, lJrsd plcilit de vulpe\. Debutul propriu-zis

are insi loc in anul 1"875, in revista Convorbiri liter1re t cu povestea Soacro

cu trei nurari. cgnsiderat unui dintre clasicii literaturii romene, lon

Creangd este apreciat mai cu seami datoriti operei sale autobiografice,

Aminiri din copildrie. Moare pe 3L decembrie 1-889, la lagi, in acelagi an

cu Mihai Eminescu.

sf* &s&s* gr f;sf* ffie#$$esege'{fei

],1 rau odad un mofneag si-o babi; si mosneagul avea o fatl, 9i baba

.ilri*t o fat;. Fata babei era slutl, lenesi, q1fnoasi qi rea la inimi; dar,

penrru cb era faa mamei, se alinta cum s-alinti cioara-n lag, lisAnd tot

gr*ulp. fata mo;neagului. Fata mogneagului insl era frumoasi, harnici,

ir.olcitort. gi buni la inimi. l)umnezeu o impodobise cu toate darurile

cele bune si frumoase. Dar aceastl fatl bunl era horopsiti si de sora cea de

scoafgi, si de rnama cea vitregi; noroc de la Dumnezeu ci era o fati robace

gi rlbdltoare ; cici altfel ar fi fost vai g-amar de pielea ei.

Fata mogneagului la deal, fata mogneagului ia vale; ea dupi giteje prin

pidure, ea cu db;i€fui in spare la moarl, ea, in sfirsit,ln toate pirgil. doP,l*. d&

u& 'o#;a

treabi. CAr era ziulica de mare,nu-gi mai srrAngeapicioarele; dinr-o partevenea si-n alta se ducea. $-apoi baba qi cu odorul di fii.i,r, tot.artitoare sincmultumitoare erau. Penuu babi, fata mosneagului erapeatri de moariin casi; iar fata ei,busuioc de pus la icoane"

cand se duceau amandoui fetele in sat la sezitoare seara, fatamo;neagului nu se incurca, ci rorcea cite-un ciur plin de fuse; iar fanbabei indruga si ea cu mare ce cate-un fus; ,i apoi, cend veneau amindouifetele acasi noaprea tirzia,fata babei sirea iure pesre parlaz si zicea fbreimo;neagului si-i dea ciurul cu fusele, ca sl-l gie panl va siri gi ea. Aruncifata babei, viclean[ cum€ra, luaciurul gi fuga in casl la babi;i la rno;neag,spunAnd cheaacors acele fuse. in zadar fatamogneagului ryunea in urmica acela este lucrul mainilor sale; clci indati

" ,pu.ru de obrn, baba 9i cu

fiici-sa;i trebuia numaidecxt sI rlmiie pe-a lor. cand veneau duminica;islrbitorile, fata babei era impopotatr gi ne re ziti pe cap, de parc-o linseserivigeii. Nu era joc, nu era clac[ in sar la care sl nu se ducr fata babei, iar faca

c-ar fi mai zis cAre ceva; dar acum apucase a cAnta glinalacasiiui, gicuco;ul nu mai avea nicio rrecere; g-apoi, ia si-l fi pus picarul si se intreacicu dedeochiul; cici baba;i cu fiici..sa il umplea de bogdaproste.

intr-una din zile, mogneagul, fiind forrt. ,mi,lr je cAte-i spuneababa, chemi fata gi-i zise:

Mogneagul, fiind un guri-casci, sau cum igi vrea si-i ziceti, se uita incoarnele ei, si ce-i spunea ea sfant era. Din inimi, bietul mogneag poare

Draga tatei, iaca ce-mi- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ml-ta de dne : ci n,o asculqi, cic.qti rea de guri si innlriviti gi ci nu este de chip si mai stai la casa mea;dc-aceea du-te gi tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca si nu se mai faciirtAta galceavi la casa asta, din pricina ta. Dar te s{bruiesc, ca un tatl ce-1i

mo;neagului era opriti cu asprime de la toate acesre. $-rpot, cind veneamo;neagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbri meriga; ci

lui

srurt, ci, orisiunde te-i duce, si fii supusl, blajini si harnicl; cici la casa

luea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost ;i mila plrinteasci la mijloc!...

clar prin striini, Dumnezeu gtie peste ce soi de slmAnqi de oameni ii da; 9i

rru gi-or putea ribda cAte gi-am rlbdat noi.

Arunci biara fati, vlzand ci baba gi cu fiici-sa voiesc cu orice chip s-o

rlunge, sirutl rnAna tatl-siu si, cu lacrimi in ochi, porne;te in toatl lurnea,

,leplrtAndu-se de casa pirinteasci firl nicio nidejde de intoarc_ere!

$i merse ea cAr merse pe-un drum, pAnl ce, din intamplare, ii ieqi

inainre o cigelugl, bolnavi ca vai de capul ei ;i slabl de-i numirai coastele;

qi cum vizu pe fati, li zise:

-. Fati frumoasl gi harnici, fie-qi rnili de rnine gi mi grijeqte, cl gi-oi

prinde gi eu bine vrodati!

Atunci fetei i se ficu mili gi, luAnd clgeluga, o splli gi-o griji foarte

bine" Apoi o lisl acolo gi-;iclutl de drum, mulgumiti 6ind in suflet ci a

putut sivlrgi o fapti buni'

Nu merse ea tocmai mult, qi numai iaca ce vede un

irrflorit, dar plin de omizi in toare pirgiie. Pirul, cum vede pe fatl,zice:

- Fati irumoasi si harnici, grijegte-mi 9i curigi-mi de omizi, ci gi-oi

prinde gi eu bine vrodad!

Fata, harnicl cum era, curlgl pirul de uscituri ;i de omizi cu mare

slpar frumos

tngrijire gi apoi se tot duce inainte s5-9i caute stipan' $i, mergAnd ea

,u.i dep.rr., numai iaca ce vede o flnrani mAlid 9i pirisiti. FAntAna

rttuncl Zlce:

- Fatl frumoasl gi harnici, ingrijeqce-mi, ca gi-oi prinde qi eu bine

vrodati!

Fata rAnegte fAntAna 9i-o grijegte foarte bine; apoi o lasl gi-gi cauti de

tlrum. Si, tot mergAnd mai departe, numai iaca ce di de-un cuptor nelipit

;i mai-mai sl se risipeascl. Cuptorul, cum vede pe fati,zice

- Fati frumoasl ;i harnici, lipegte-mi 9i grijegte-mi, ci poate gi-oi

prinde gi eu bine vrodatl!' Fara, care qria ci de fhcut treabi nu mai cade coada nimlnui, isi sufeci

rnirnecile, cilci iut gi lipi cuptorul, il humui gi-l griji, de-gi era *ti ttt*l,o, *{&,.,

*t.e'*ffi-b

**u'privegri!Apoi igi splli frumuser mainile de rur gi porni iarigila drllm.

$i mergand ea acum 9i zi gi noapte, nu sriu ce {icu, cI se ririci; cu roareacesre' nu-9i pierdu nidejdea in Durnnezeu, ci merse tor inainte pani ce,inr-una din zile, dis-dirnineagi, trecand printr-un .",rr; i;r;;ecos, dide-o poiani foarre frumoasi, s,i in p'iani *d. o .lr,rg;

"nririrlde nistelozii pletoase ; $i cand s-apropie d. ...* casi, numai iaca o babr i",;;d;pe faci cu biAndege si-i zice:

_- ?t ce caugi prin acesre locuri, copih, gi cine egd?

- Cine sI fiu, m'rus,? Ia, o fatl siraci', ftri, marni.;i firi tati, potzice; numai cel-de-sus stie cite-am rras de cind mama care m-a flcut a

ry:,iltti. pe piepci Sripin caur si, necunoscxnd pe nime I umbtAndo'n loc ln roc, m-ain riticit. Dumnezeu insi m-a pol,iguit de-arn nirneritla casa d-tale ;i te rog si-mi dai sIli$uire,

- sirmani facl! zise bicrana. cu adevirat numai Dunmezeu re_a

ildrepral la mine si te-a scipar de primejcrii. Eu sunt sfhnta f)uminici.

Slujegte la mine astizi si 6i increding*tl li *ein. n-ai sI iesi cu mAinilegoalc de la casa mea"

-_ Bine, mlicuri, dar nu stiu ce trebi am si fac.

- Ia, si-mi lai copila;ii, care dorm acum, si si-i hrinesti; apoi s5-mifaci buc-are; gi, cand m-oi inroarce eu cre ra biserici, u; l. g;ro.'nici reci,nici fierbingi, ci cum is mai bune de mAncat.

si' cum zice, bitrxna porneste ra biserici., iarta faasufeci manecire;i s-apuci de reabi. inrai gi-ntai face riutoare, apoi iese afari gi incepea striga:

* 9opt],

copii, copii!_veniEi la rnama s[ vi riie! $i cand se uiti fata,cc sivadl? ograda se umpluse gipldurea fo]geia de-o mulEim. d. bd*riI *:::::]dejivine nrrci ;i mari! insi, ,ll. in credinri;i cu nidejdearvJutd

ll]'-ltl*tu' fatano,tt 'p.ii.,

ci le ia pe cnte una si Ie b ii r. ingrijegre

:i.: "r:. po.rr.. mai,bine. Apoi s-apucl d. fb.u, bucare, gi;;:'#;;;lll'lt

o"*inici de la bisericl gi a vizur copiii riuqi a"t"tgi,"rl,*utr.\ ^ ,

bi". flcure, s-a urnplur de bucurie: ;i dupl..-*;;;;1;;r, a zis feteitM'*,fui*,e

si sc suie in pod gi s5-gi aleag\de-acolo o ladl, care-a vrea ea, 9i si qi-o ia

c;r simbrie; dar si n-o deschidi pAn-acasi, la tati-slu. Fata se suie in pod

1i vcde acolo o rnulgime dellzit unele mai vechi ;i mai urAte, altele rnai

noi ;i mai frumoase. Ea, ins[, nefiind lacomi, ;-alege pe cea mai veche ;irrr:ri urAtl dinme toate. $i cind se dI cu dAnsa jos, Sftnta l)uminici cam

irrc:reteste din sprAncene, dar n-are incotro. Ci binecuvAnleaz,b pe fatl,

e;rrc isi ia lada in spate gi se intoarnl spre casa plrinteascl cu bucrrie, tot

pc drumul pe unde venise.

CAnd, pe drum, iaca cuptorul grijie de dAnsa era plin de phcinte

('r(:r;cute ;i rurnenite.". $i rnlnAnci fata la phcinre, si mlninca, hit bine;

,rpoi i9i rnai ia cAteva la drum gi pornegte.

CAnd, mai incolo, numai iaca fAntina grijiti de dinsa era plini pini'n

1{rrr[ cu apl iimpede ctun ii lacrima, dulce gi tece cum ii gheaqa. $i pe

, ,rlacui fAntAnii erau doul pahare de argint, cu care a biut ia apl pAni s-a

r;it:orit. Apoi a luat paharele cu sine ;i a pornit inainte.

$i rneigind n,rfduprrru, iaca pirul grijit cle dinsa era incircat de pere,

g,rlbene ca ceara, de coapte ce erau, gi dnlci ca mierea. Plrul, l-izAnd pe

l,rta, si-a plecat crengile-n jos; gi ea a rnAncat la pere gi gi-a luat ia drum

t irc i-au trebuit.

De-acolo mergAnd mai departe, iaca se intAlnegte 9i cu clqelu;a' care

,rcum era voinicl gi frumoasi, iari la gXt purta o salbl de galbeni pe care a

tl;rt-o fbtei, ca multumitl pentru ci a clutat-o la boali. $i de aici, fata, lot

rncrgAnd inainte, a ajuns acasl la tatl-siu. Mogneagul, cAnd a vlzut-o, i

, 'tu

umplut ochii de iacrirni gi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba 9i

l,.rharele cele de argint;i le di tltAne-siu; apoi deschizAnd lada impreuni,

rrcnumirate herghelii de cai, cirezi de vite gi tunne de oi ies din ea, incAt

rrr,rsneagul pe loc a intinerit, vizind atAtea boglgii! iarl baba a rlmas

opirriri gi nu qtia ce si faci de ciucli. Fata babei atunci 9i-a luat ininna-n

rlingi gi a zis:

- Lasi marnl, cI nu-i pridati lumea de bogllii; mI duc sl-qi aduc eu

1i rrurimulte,

$i cum zice, pornesre cu ciudi, trlsnind gi presnind. Merge si ea crtmerge, rot pe acest drum, pe,nde fusese fata mogneagului; se iitainegre ;iea cu clgelqa cea slabi gi bolnavl; di 9i ea de pirul cJl dcsit de omide, defxntana cea malitl 9i seacl gi pirisiti, de cuprorul celnelipit gi aproape sise risipeascl; dar.cand o roagi_gi cigelusa, gi pirul, gi fbntina, 9i-cupiorulca sl ingrijeascl de dansele, ea le rispundea cu ciudl ;i in blraie de joc,

- Da'cum nu!? ci nu mi-oi fegretri e'manugele rltucugei gi amimucutei! Mulre siugi agi avur ca mine?

Atunci, cu toatele, gtiind cI mai usor ar putea ctpitacineva lapre dela o vaci stearpl decar si te indaroreasci o fat'i rlintrrl qi lene;i, ,o lirrr-osi-si urmeze drumul in pace si n-au mai cerur de la dansa niciun ajutor, $imergAnd ea tot inainte,_a ajuns apoi gi ea la Sfhnta Duminici; dar gi aici s_apurtat ror hursuz, cu obriznicie gi prosregre. in loc si faci bu.ot.l. bon.gi p_otrivite si si hie copiii Sfinte i Duminici cum i-a liut fata mosneaguluide bine, ea i-a opirir pe to-gi, de gipau 9i fugeau nebuni de ustur-ime"gi dedurere. Apoi bucatele le -a fbcur afumare, arsi si sleite, de nu mai era chip sIle poatl lua cineva in guri... ;i cand a venir sfbnra Duminici de la biserici,gi-a pus mainile-n cap de ceea ce-a gisir acasl. Dar sfanra Duminici,blandi;i ingiduitoare, n-a vrur si-gi puie mintea c-o sturlubatici gi c-olenegS. de fatl ca.aceasra; ci i-a_spus si ie suie in pod, si-si aleagi de-acoloo ladi, care i-aplicea, gi sI se duci in plata lui Dornn.r*. Fata atunci s-asuit 9i qi-a ales lada cea niai noui qi mai frumoasi; cici ii pllcea si ia carde mulr 9i ce-i mai hun gi mai frumos, dar si faci slujbt b;I nu-i plicea.Apoi, cum se di jos din pod cu lada, nu se mai duce si-si ia ziuabunl sibinecuvantare de la sfania Duminici, ci porneste ca de la o casi ;r;r;si se rot duce inainre; gi mergea de-i piraiau cilciiele, de frici sl nu serlzgindeasci sfanta Duminicl si po*reascl dupl dinsa, s-o ajungl;i sl-iieie lada.

$i cand ajunge la cupror, fr'moase plicinre erau intr-insul! Dar cinds-;rpropie si ia dintr-insele gi si-gi prindi pofta, focul o arde si nu poarelua. La fhntani, agijderea: pnhirugeL de argint, nu-i vorbl, erau, 9i fantana

\ .^ , plinl cu api plni-n guri; dar cind a uro, frr, si puie mlna pe pahar gi si

t*fri"'. *ff

l,r rrpi, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fAntAnI intr-o clipi a secat,

;i liir,r de ,rr. u-, uscat!... CAnd prin dreptul pirului, nu-i vorbii, cl.parcl.

rr,r bitut cu lopata de pere multe ce avea, dar credegi c-a avut fata parte sl

Husrc vro onrf Nu, clii plrul s-a frcut de-o mie de ori mai inalt de cum

lnr, de-i ajunsese crengile in nouri! $i-atunci... scobegte-te,.fata_babei, in

rlirrgil MergAnd mai inainte, cu cigelqa inci s-a intlinit; salbl de galbeni

,rvt:n ;i ,.oi, It gAt; dar cAncl a vrut fata si i-o ia, cIgeluga a mu;cat-o de

r .r nrpt degetele";i n-a lisat-o si puie mina pe dinsat i;i mugcafata acum

,lcgct,elele mlmucuqei si ale tirncugei de ciudi gi de rugine, dar n-avea

tr'face. in sfrrgit, cu mare ce a ajuns qi ea acasi, la mI-sa, dar;i aici nu

lc t ticnit boglgia. C.ici, deschizAnd lada, o mulgime de balauri au iesit

,lintr-insa;i pe loc au mAncat pe babl, cu fad cu !ot, de parci n-au mai

l,rst pe lumea asta, gi apoi s-au iicut balaurii nevizugi cu ladl cu tot.

L, *ogn.rgul a rimas linigtit din parrea babei Ei avea nenumlrate

lrogigii: el a mlrirat pe fiici-sa dupl un om bun gi harnic. Cucogii cantau

,,, ,r, p. sralpii porgilor, in prag gi ln toate pirgile; iar giinile nu mai cAntau

,,,,'ng*gr. la^.ria mogneagului, si mai fac| a riu; c-apoi atunci nici zile

Iuuke nu mai aveau. Numai atita, c[ arogneagul a rimas pleguv gi spedt de

rrrult ce-l netezise baba pe cap ;i de cercat in spatele lui cu cociorva, dacl-i

t opt mllaiul.

\ llri 1" i*,rl /|l I-d'Uw /; ;t L,{lq **'gl m*xr*g*

{-l ra odarl o babi, carc aveamei feciori nalgi ca niste brazi gi rari de*i virrutc, dar slabi de mintc.o rlzesie destul de mare, casa bitrineasci cu toati pojijia ei, o vie cu

livadi frurnoa.si, vire si m'lre pisiri alcituiau gospodiria trb.i. n. hng;acestea mai avea stranse si pirliuge aibe penrru zile negre ; clci lega parauacu zece noduri si tremura dupl ban.

Pentru a nu rizled feciorii de pe langi sine, mai duri inci doui caseahture, una la dreapta gi alm de-a ,reng*.Jlri bltranesti. Dar cor arunci lui.hotirare nesffirnurari a tinea fcciorii gi viitoarele nurori pe langl sine - incasa lritrineasci - ;i a nu orandui nimic penrru impirgeali pail .proapede rnoartea sa- Aqa ficu; si-i radea inima babei de bucurie cand gana.*numai cAr de fericiri. are si fre, ajutatdde feciori si rnangaiati de viitoarelenurori. Ba de mulre ori zice.ain sine: ,,voi privighea n"urorile, le-oi punela lucru, le-oi struni ;i nu le-oi lisa nici pr, * Lgi din casi, in lipsa fe-ciorilor mei' soacrl-mea - fie-i glrna qoari! - aga a ficur cu mine. $ibirbam-rneu - Dumnezeu si mi-r ierrei - nu s-a purur plange ci r-arninEeiat sau i-am risipir casa; ...de9i cAreodari erau i;nui.i.... ;i ,nn pro_bozea.".dar acum s-au ffecut toate!"

"rustrei feciorii babei umblau in clriugie si cagtigau nrulii bani. celuinrai mare ii venea vremea de insurar, si baba, simginJasta, umbla valvxrtejsi-i giseasci mireasi; si in cincisase sare, abia_abia puru nimeri on. doplplacul ei: nu prea raniri, nalti gi uscfuivI, insr robace gi supusl. Feciorulnu iesi din hotlrnrea maici-sa, nunta se fhcu gi baba igi iul cima;a desoacri, ba inci neriiati la gurl, care insemneazi ci soacra nu trebuie sI fiecu grra male si si tot cArteasci de toate cele.

t-,ilb,- m*

Dupi ce s-a sfArgit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rimase

('u soacra, Chiar in acea zi, cltre seari, baba incepu sI punl la cale viaga

rrurori-sa. Pentru babl, sita noui nu mai avea loc in cui. ,,De ce miaml;icrrt clegte?,ca si nu m[ ard'] zicea ea.Apoi se suie iute in pod ;i coboari

,lc rcolo un gtiubei cu pene rimase tocmai de la riposata soacri-sa, nigte

r'lrite de cAnepl gi vreo doui dirnerlii de pisat.

- Iati ce arn gAndit eu, noro, ci pogi lucra nopgile" Piua-i in cisoaia

,lc lhnrre, fusele in oboroc sub pat, iar firrca dupi horn. CAnd te-i sltura

,lc strujit pene, vei pisa milai; gi cAnd a veni barbatu-tlu de Ia drum, vom

l,rcc plachie cu costige de porc, rie cele afumare, din pod, si, I)oamne,

hine vom mAnca! Acum deodati, pAni te-i mai odihni, ia furca in brAu, gi

lrini mAine dimineagi sl gltegti fuioarele aceste de tors, penele de srujit

;i rnilaiul de pisat. Eu mi las putin, c[ mi-a trecut ciolan peste ciolan cu

rruntavoastrl. Dar tu si gtii cI eu dorm iepuregte; qi pe lAngi igti doi ochi,

ruri am unulla ceafr, care ;ede purure deschis si cu care vld, gi noaptea qi

'riua, tot ce se face prin casi. Ai inqeles ce glam spus?

- Da, mlmuci, Numai ceva de mAncare...

- De mAncare? O ceapi, un usturoi 9-o bucatl de mimiligi rece din

I'olitl sunt destulpentru .o nevastl tAniri ca tine.". Lapte, brAnzi, unt si

orri de-am putea sclipui si ducem in tArg ca sl facem cevaparaie; cici casa

s u rnai ingreuiat cu un mAnciti gi eu nu vreau si-mi pierd cornAndul"

Apoi, cAnd inseri, baba se culci in pat, cu faga lapereten ca si n-o supere

lrunina de la opaig, mai dind a ingelege nurori-sa cI are s-o privigheze; dar

s.,rnnul o cuprinse indatl, gi habar n-ave a de ce face norl-sa. Pe clnd soacra

Irorlia, dormind dusi, blajina norl rnigiia prin casi; acqi la strujit pene,

,rcrrgi imbila torml, acqi pisa milaiul gi-l vintura de buc. $i daci Enachi

\e punea pe gene-i, ea indati lua api rece gi-gi splla faga, ca nu cumva s-o

neadormita biarav,rdi neadormita soacri;i sl-i blnuiasc5. Aga se munci biata norl pini.lupl miezul nopgii; clar; despre ziui, soninulo dobori, 9i adormi;i ea intre

blnuiascS.

pcne, caiere, fusele cu tort gi bucui de mllai. Baba, care se culcase odatlt'u giinile, se sculi cu noaptea-n cap gi incepu a trAnti g-a plesni prin casi,

irrcit biata nori, care <le-abia agipise, de voie, de nevoie, trebui sI se scoaie, , . r,,i*:

.*a-'.)#b

si slrute mina soacrei gi si-i arate ce-a.lucrat. incet-incet, nora s-a dalabrazdi,;i baba era mulrumiti cu alegerea ce-a fhcut. peste careva zjclriugii sosesc, gi ranlra nevasri, vlzandu-si birbigelul, rnai"uici dinnecazuri!

Nu trece muir, si baba pune la cale gi pe feciorul cel mijrociu, gi

ia un sufet de nori intocmai dupl chipul ii aseminare, c.lei dintai,deosebire nurnai cI aceasta era mai in virsri si ceva incrucigati, dar focharnicl.

Dupi nunri, feciorii se duc iarigi in clriugie si nurorile rimin iarsoacra acasi" Dupi obicei, ea le dI de lucru cu mlsuri si, cum insereazi,culci, spunind nurorilor si fie harnice gi dindu-le de grijitca nu cumvaadoarni, cI tre vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare dlmici apoi celeilahe despre ochiul soacrl-saatoateviziltor, gi a;a, unape alta se indemnau la ueabi, si lucruliegeadin mAinile lor. Iari soacra huzurea de bine.

Dar binele, citeodat|, agteapti Ei rlu. Nu rrece tocmai muh, si vinevremea de insurar gi feciorului cel mic. Baba insi voia cu orice chip sa aiblo troiti nedespirgitl de nurori... de aceea si chitise una de mai inainte.Dar nu-i totdeauna cum se chiceste, ce-i si cum se nimereste. intpo bunidimineati, feciorul mamei ii gi aduce o nori pe cupror. Baba se

pe c_ap, di la deal, di ia vale, dar n-are ce flce, ;i, de voie, de nevoie,s-a fbcut, gi pace bunl!

DupI nunti, blrbagii din nou se duc la treaba lor gi nurorile riman iarcu soacra acasi. Baba iarigi le di de lucru cu misurl si, cum vine seara, se

culci dupi obicei. cele doui nurori, vizandpe cea mai taniricodindu-sela reabl, ii zic:

- Da'nu te tot codi, ci mimuca ne vede.

- Cum? Eu o vld ci doa*ne. Ce fel de treabl e aceasra? Noi sIlucrim, gi ea si doarmil!

-- Nu cluta ci horiiqte, zise cea mijlocie, mimuca are la ceafh unochi neadormit, cu care vede tot ce facem,;-apoi tu nu gtii cine-i mXmuca,

\ n-ai mincat niciodatl moarea ei.

.fMil,*

- La ceafl?... vede coate? n-am rnAncat moarea ei?... Bine ci miarnltlus aminte... Dar ce minclm noi, fetelor hli?

- la, ribdlri prijite, dragi cumnigici... Iar dacl epti flImAndi, ia qi tu,r lrucatl de mimlligi din colgar gi cu nigte ceapi;i minAncl.

* Ceap5 cu rnimiligl? d-apoi neam de neamul meu n-a mAncat asa

brrcate! Di sllnini nu-i in pod? unt nu-i? oul nu sunt?

- Ba sunt de toate, ziseri cele doui, dar sunt ale mlmucii.

- Eu cred ci tot ce-i a mimucii e ;-al nostru ;i ce-i al nostru e g-al ei.

l;ctelor hlit S-a trecut de ;agl. Voi lucragi, cI eu mi duc si pregitesc ceva

rlc-a mlncirii, stii cold, ceva mai omenefte; g-acugi vl chem 9i pe voi.

- Doamne, ce vorbi gi-a iegit din gurl! ziseri cele doui. Vrei slrrc-aprindem paie in cap? si ne zvlrh baba pe drurn?

_. Lasl daci v-a durea capul! CAnd v-a intreba pe voi, si da,ti vina pe. .tv I

il)lnc sr sa lasafi sa vorDesc eu pentru toate.I Apoi dar... d11!... fl.urn gtii; numai si nu ne bagi;i pe noi in belea.

- Hai, fetelor, ticegi, gura vi meargi; cI nu-i buni pacea, gi mi-e

,lngi gAlceava. $i iese cAntAnd:

Vai, slracul omul prost,

Bun odor ia cas-a fost!

Nu trece niciun ceas la mijloc, g-un cuptor de plicinte, cAqiva pui^ ^r''^ '' ''Loaiedebrinzlcusmintlnil)iupalrtr rn tngare $l PraJl9l tn unt, o stracnm

;i rnimiligufa erau gata. Apoi iute cheaml si pe celelalte doul in bordei,

1i sc pun la masl cu toatele.

- Hai, fetelor, mAncagi bine gi pe Domnul lludagi, ci eu mI reped inr'nm1 s-aduc ;i un co{biel de vin, ca si rneargl plicintele aceste mai bine

pc gAt.

I)upi ce-au mAncat ;-au biut bine, le-au venit a cinta, carusului din

grrra gArliciului:

Soacrl, soacri, poami acri,

De te-ai coace cAt te-ai coace,

Dulce tot nu te-i mai face ;

De te-ai coace toatl toamna, u\6,'S1&.r^'ff @l