Lectia 1, Limba Franceza Incepatori

download Lectia 1, Limba Franceza Incepatori

of 23

Transcript of Lectia 1, Limba Franceza Incepatori

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    1

    Franceza (le franais) este o limb romanic vorbit de 80 de milioane de oameni

    ca limb matern, 190 de milioane ca limb secundari de nc aproximativ 200 de milioane

    ca limb strin, cu un numr semnificativ de vorbitori n 57 de ri. Cei mai muli vorbitori

    nativi locuiesc n Frana, de unde provine limba. Restul triesc n mare parte

    n Camerun, Canada (n special Quebec, i mai puin n Ontario iNew

    Brunswick), Belgia, Elveia, Africa, Luxemburg i Monaco. Cei mai muli oameni care

    vorbesc franceza ca limb secundar triesc n Africa francofon, posibil depind numrul

    de vorbitori nativi.[1]

    Republica Democrat Congo este ara francofon cu cea mai numeroas

    populaie.

    Limba francez este descendent a limbii latine, cum sunt i alte limbile naionale

    (italiana, spaniola, romna i portugheza) i minoritare (catalana, occitana, neopolitana i

    multe altele). Dezvoltarea limbii a fost influenat de asemenea i de limbile

    celtice ale Galiei romane i de limba germanic a invadatorilor franci.

    Franceza este limb oficial n 29 de ri, majoritatea formnd ceea ce se

    numete, n francez, La Francophonie, comunitatea rilor vorbitoare de limba francez.

    Este limb oficial i n toate ageniile ONU i ntr-un numr mare de organizaii

    internaionale. Potrivit Uniunii Europene, 129 de milioane (26% din cei 497.198.740) de

    oameni din cele 28 de state membre vorbesc franceza, dintre care 65 de milioane (12%) sunt

    vorbitori nativi i 69 de milioane (14%) o vorbesc fie ca limb secundar, fie ca limb strin,

    ceea ce o face a 3-a cea mai vorbit limb secundar din Uniune, dup german i englez.

    nainte de mijlocul sec. XX, franceza servea ca limb principal n relaiile dintre puterile

    europene i coloniale, i de asemenea ca lingua franca printre pturile sociale instruite din

    Europa.

    Ca rezultat al ambiiilor coloniale ale Franei, ntre sec. al XVII i sec. XX,

    franceza a fost introdus n America, Africa, Polinezia i Caraibe. Ca urmare, s-au format

    multe limbi creole, prin combinarea limbii franceze cu limbi native.

    Limba franceza,ocupa locul 9 in topul celor mai vorbite limbi de pe pamant,deci

    in cazul in care ati sta intr-o camera cu 100 de oameni alesi aleatoriu de pe mapamond,ati

    putea vorbi cu aproximativ 8:)

    Descendenta a limbii latine, precum spaniola,italiana,portugheza si romana,limba

    franceza este astazi limba oficiala a Uniunii Europene,a Organizatiei Natiunilor

    Unite,totodata fiind si motivul pentru care exista Organizatia Internationala a Francofoniei.

    Asadar, importanta limbii franceze este certa.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    2

    Alfabetul limbii franceze conine 26 de litere:

    A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

    Exist cinci accente/diacritice n limba francez.

    1) aigu (acut): doar pe vocala e: ternel (etern)

    2) grave (grav): pe vocalele a, e, u: pre (tat)

    3) circonflexe (circumflex): pe vocalele a, e, i, o, u: got (gust,

    savoare), thtre (teatru),

    4) trma (umlaut): pe vocalele e, i, u: Nol (Crciun)

    5) cdille (sedil): doar pe litera c: garon (baiat)

    Un al aselea accent se folosete foarte rar, pentru cuvinte mprumutate, pe

    litera n: tilde (tilda): caon (canion)

    Combinaiile de accente sunt:

    Exist de asemenea 2 legaturi: / (oe) il (ochi) / (ae)

    quo (egaitate,termen utilizat de obicei in sport. Ex. Les deux quipes ont fini ex aequo)

    Litera Y poate fi fie consoan fie vocal, n funcie de poziia din cuvnt: dac

    se gsete la nceputul silabei este consoan, altfel este vocal.

    Vom incepe cu regulile esentiale de pronuntie:

    1. OU=[U]

    la poupe = papua

    courir = a alerga

    la cour = curtea

    le jour = ziua

    2. OI=[OA]

    le mois=luna

    la droite=dreapta

    noir=negru

    loin = departe

    3. AU=[O]

    lautomobile= automobilul

    jaune=galben

    aujourdhui=azi

    au revoir=la revedere

    4. EAU=[O]

    le tableau=tabloul

    le moineau=vrabia

    leau=apa

    beau=frumos

    5. CH=[]

    le chose=lucrul

    le chteau=castelul

    le chien=cainele

    6. EI=[E]

    la peine=truda

    la baleine=balena

    seize=asesprezece

    7. AI=[E]

    le lait=laptele

    8. AIS, AIT,AIENT=[E]

    Je marchais=eu mergeam

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    3

    le maison=casa

    la raison=motivul

    laffaire=afacerea

    (ils) taient=(ei) erau

    (il) portait=el purta

    (elles) avaient=(ele)aveau

    9. ILL=[II]

    la fille=fiica

    la famille=familia

    la feuille=frunza

    10. GE/GI=[J]

    manger=a manca

    le genou=genunchiul

    limage=imaginea

    11. CE/CI=[S]

    lancin=btrnul

    merci=mulumesc

    le cinema=cinematograful

    la scne=scena

    12. =[S]

    le garon=biatul

    la faade=faada

    le franais=francezul

    13. GN=[NI]

    la montagne=muntele

    la campagne= la ar

    la ligne=linia

    14. AIL=[AI]

    le travail=munca

    le detail=detaliul

    faille=lipsa

    15. EIL=[EI]

    laccueil=primirea

    le conseil=sfatul

    merveilleux=minunat

    16. TI=[SI]

    la patience=rbdarea

    la prononciation=pronuntia

    attention=atenie

    17. PH=[F]

    latmosphre=atmosfera

    la philosophie=filosofia

    18. IN =[EN]

    intressant=interesant

    inviter=a invita

    19. EN=[AN]

    lenqute=ancheta

    renforcer=a consolida, a spori

    enchant=ncantat

    20. QU=[C]

    magnifique=mre

    acoustique=acustic

    qui=cine

    21. U=[IU]

    le mur=zidul

    la facult=facultate

    22. Y=[I]

    le stylo=stiloul

    les yeux=ochii

    Legtura (la liaison) i eliziunea (llision)

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    4

    Prin legtur (liaison) se nelege pronunarea consoanei finale mute a unui cuvntmpreun cu

    vocala iniial a cuvntului urmtor (vocal care poate fi precedat i de h mut): trop aimable, petit htel, se

    pronun [tro-pemabl], [pti-totel].

    Legtura atrage dup sine unele modificri de pronunie:

    - Vocala oral e nchis din terminaia (i)er se transform n e deschis: un lger

    effort, un premier essai

    - Vocalele nazale se denazalizeaz (devin orale): - n terminaiile: -ain, -ein: un certain

    auteur, en plein hiver i - ien, -yen: numai n cuvintele ancien, moyen, mien, tien, sien:ancien

    ouvrage, le moyen ge, un mien ami

    Consoanele surde devin sonore, iar cele sonore devin surde:

    - s i x se pronun z les enfants, aux habitants

    - d se pronun t un grand essor

    - g se pronun k (cazuri rare)

    - f se pronun v numai n: neuf heures, neuf ans

    Se face legtura cu:

    Articolele:

    Hotrte:les, aux, des i substantivele sau adjectivele care le preced.

    Nehotrte:un, des

    Adjectivele:

    Posesive: mon, ton, son, mes, tes, ses, nos, vos, leurs

    Demonstrative:cet, ces

    Calificative:bon, plein, beaux, grande etc.

    Obs:

    1) Se face de asemenea legtura ntre adjectiv i substantiv n cuvintele

    compuse: bonhomme i gentilhomme.

    2) Cu adjectivele court, lourd, fort (la singular) nu se face legtura.

    Numeralele cardinale: un, deux,trois, six, dix, vingt, cent (i cele compuse cu ele).

    Numerale ordinale: premier, second.

    Obs.: Se face de asemenea legtura cutiers n Tiers-tat.

    Interogative exclamative: quels, quelles

    Nehotrte: aucun, autres, certain, diffrent(e)s, divers, maint, mmes,

    plusieurs, quelques,tel(-les), tout.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    5

    Pronumele personale: nous, vous, ils, elles, le, pronumele nehotrt on i verb sau

    pronumele adverbial en, y si verb.

    Atenie: Nu se face legtura cnd en i y sunt urmate de infinitive: Pouvons-

    nous en avoir? Voulez-vous y aller?

    Pronumele relativ dont i pronumele personale: il, elle, ils, ells sau pronumele

    nehotrt on.

    Pronumele nehotrt rien i pronumele adverbial en, y,un verb la infinitiv sau participiul

    trecut, sauprepoziia urmat de infinitiv.

    Verbele:

    tre, avoir i participiul trecut cu care formeaz timpuri compuse, n special la

    pers. a III-a.

    Atenie: A se evita n special legtura la pers.a II-a: Tu as achet. Tu es

    all. Tu auras envoy. Tu seras entr.

    C'est i prepoziia care urmeaz.

    tre i substantivul sau adjectivul cu funcie de nume predicativ.

    Orice verb i pronumele il, elle, on, ils, ells inversate. il, elle, on, ils, ells inversate.

    Obs: La pers. a III-a legtura se face cu eufonie: Chante-t-elle?

    Verb i pronumele adverbial en i y: Prenez-en! Allez-y!

    Atenie: Nu e face legtura cnd sunt urmate de un infinitiv.

    Adverbe i cuvintele care urmeaz, dac sunt legate prin scris de acestea: pas, plus,

    point,tout, beaucoup, trs, trop, droit, assez, moins, bien, mieux, jamais.

    Atenie: Nu se face legtura ntre avant, aprs i pronumele personal eux.

    Conjunciile: quand, donc i cuvintele pe care le preced.

    Elementele unor expresii consacrate sau ale unor cuvinte compuse.

    Atenie: Nu se face niciodat legtura in urmatoarele situatii:

    1. Cu cuvintele care ncep cu h aspirat.

    2. Cu adjectivele un, une, huit, huitim (fac excep ie dix-huit, dix-huitime),

    huitain,huitaine, onze, onzime.

    Obs: Se face leg tura cu:

    - numeralul un: deux un, trois un

    - pron. Nehotrt uns: les uns et les autres

    - numeralul onze n: il tait onze heures.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    6

    3. Cu cuvintele de origine strin care ncep cu y: yacht, yack, yaourt, yard, yatagan,

    yod,yole, etc.

    4. Cu substantivul uhlan.

    5. Cu adverbul de afirma ie oui, cu interject iile ah!, oh! ae!, eh!, ouf!, cu

    numele vocalelor, cuorice cuvnt citat.6. Cu conjunctia et.

    7. Cu prepoziiile: vers, envers, travers, hors, hormis, selon.

    8. Cu s din terminaia persoanei a II-a singular prezent indicativ i conjunctiv.

    9. Cu s n interiorul cuvintelor compuse: arcs-en-ciel

    10. Cu substantivele a c ror consoan final este mut.

    11. ntre cuvintele care nu sunt strns legate prin n eles, dup orice pauz,

    dup un semn de punctuaie.

    Dac substantivul ncepe cu o vocal sau cu h mut, articolele le i la pierd

    vocalele, acestea fiind nlocuite cu un apostrof () n limba francez, ca o informaie

    suplimentar, se numete lelision elidarea. Exemple: lcole (coala), lhomme (omul),

    lappartement (apartamentul), lopra (opera).

    Substabtivul. Genul substantivelor. Articolul

    hotart/nehotart. Pluralul substantivelor.

    Substantivul denumete fiine, locuri, obiecte, idei abstracte, etc. n limba

    francez substantivele pot fi proprii sau comune i pot avea numr i gen ca i n limba

    romn. Spre deosebire de limba romn, n limba francez nu exist genul neutru.

    Substantivele pot avea genul masculin sau genul feminin.

    Spre deosebire de limba roman, in limba francez substantivul cunoate numai dou

    genuri:masculin i feminin. Genul neutru nu exist.

    Este important s cunoti genul substantivelor pe care le foloseti, deoarece restul

    cuvintelor din propoziie se acord n funcie de acesta. Identific urmtoarele pri de vorbire

    ajuttoare pentru a recunoate genul i numarul substantivelor dintr-o propoziie:

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    7

    Parte de vorbire Singular Plural

    Masculin Feminin

    articol hotart le (l) la (l) les

    articol nehotart un [un, unul] une [o, una] des [cteva, civa]

    adjectiv demonstrativ ce (cet) [acesta] cette [aceasta] ces [acetia, acestea]

    Substantivele nume de fiine (persoane, animale,psri) prezint, in

    general, dou genuri, potrivit sexului: masculin i feminin.

    Pierre est un bon garon.

    Louise est une belle fille .

    Le garon fait des exercices. La fillette aide sa maman.

    Le coq chante le matin. La poule pond des oeufs.

    La chienne est dans sa niche.

    Obs.: Unele substantive de genul feminin (termini militari) denumesc fiine de

    sex brbtesc: une recrue (recrutul), une ordonnance (soldatul ordonan), une sentinelle, une

    estafette (tafet, curier).

    Substantivele nume de lucruri (obiecte, aciuni, idei) nu au decat un gen

    (masculin sau feminin), care este marcat prin articol sau printr-un determinativ (adjectiv

    posesiv sau demonstrativ):

    masculine: le livre (ce livre, mon livre), le retour, le progrs.

    feminine: la chaise (cette chaise, ma chaise), la marche, la paix.

    Atenie: Genul substantivelor din limba francez nu corespunde intotdeauna cu

    cel din limba roman.

    Genul substantivelor, nume de lucruri, poate fi indicat de terminaie sau de

    sufix.

    Sunt de genul masculin cea mai mare parte a substantivelor terminate in:

    -a un agenda, le camelia, le cobra, le dahlia, le magnolia, le mimosa, un opra,

    le schma, le sofa, le trema etc.

    -age un ge, le fromage, un ouvrage, le visage etc.

    -aire un anniversaire, un annuaire, le dictionnaire, le vocabulaire etc.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    8

    -ard, -art le brancard, le buvard (hrtie, sugativ ) le dpart, le regard, le

    retard etc.

    -as le lilas, le repas, le tas etc.

    -at un achat, le chocolat, le climat, le combat, un clat etc.

    -eau le chapeau, le gteau, le morceau, le roseau, le rideau. Excepie: l'eau.

    -ege le college, le cortege, le mange, le solfege, etc.

    -er un hiver, le plancher, le rocher, le verger, le diner etc.

    -ier un encrier, un escalier, le metier, le papier etc.

    -et le bret, le bracelet, le briquet, le filet, le gilet etc.

    -eme le chrysanteme, le problme, le thme, le stratageme, le thorme etc.

    -gramme le diagramme, le monogramme, le radiogramme, le tlgramme; de

    asemenea: le drame, le mlodrame. Excepie: une epigramme.

    -il le fusil, un outil, le sourcil etc.

    -isme le classicisme, le romantisme, le prisme.

    -ment le btiment, le changement, le jugement, le mouvement.

    -oin le besoin, le soin, le coin, le temoin etc.

    -oir un arrosoir, un espoir, le miroir, le mouchoir, le soir etc.

    -ome un arome, le diplome, le fante etc.

    -eu un aveu, le feu, le jeu, le voeu etc.

    -ou le bijou, le chou, le joujou, le trou etc.

    -ir le cuir, le dsir, le plaisir etc.

    -in le jardin, le matin, le moulin, le patin etc.

    -is le colis, le commis, le logis etc.

    Sunt de asemenea de genul masculin numele de:

    - arbori de pdure: le chne, le pin, le sapin etc.

    - fructiferi: le pommier, le poirier, le cerisier etc.

    - metale: l'argent, le cuivre, le fer, le platine etc.

    - corpuri chimice: l'arsenic, le brome, le chlore etc.

    - anotimpuri: le printemps, l'ete, l'autumne, l'hiver.

    - zile: lundi, mardi, mercredi, jeudi etc.

    - limbi: le roumain, le franais, l'italien etc.

    - provenite din verbe:

    - infinitive: le diner, le devoir, l'tre.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    9

    - participii prezente: le passant, le vivant

    - participii trecute: le pass.

    Obs.: O serie de substantive de genul masculin in limba francez sunt de genul

    feminin in limba roman. Iat cateva din cele mai des intalnite: un art, le balai (mtura), le

    banc, le cacao, le caf, le canap, le casque, le centime, le champagne, le chiffre, le crime, le

    desordre, le dogme, le doute, un encrier, le legume, le livre, le macaroni, le masque, le

    marbre, le merle, le meuble, le monastre, le monde, le narcisse, le navire, un ongle, un

    orchestre, le pain, le pair, le parachute, le parapluie, le pays, le petale, le phoque, le recit, le

    roti, le sejour, le sel, le sort, le souci, le sulfamide, le travail, le zbre etc.

    Sunt de genul feminin cele mai multe substantive terminate in:

    -ade la colonnade, la faade, la parade etc.

    -aille la marmaille (ceat de copii), la trouvaille, la volaille.

    -aison la combinaison, la maison, la saison, la raison etc.

    -aine la fontaine, la graine, la plaine etc.

    -ance une alliance, la balance, la confiance etc.

    -ence une absence, la conscience, la confrence etc.

    -anse, -ense la danse, la dfense, la rcompense etc.

    -ee une anne, la fume, la journe, la matinee etc. Excepii: un apoge, un

    lyce, un muse etc.

    -eille la corbeille, une oreille etc.

    -erie la boulangerie, une picerie, la lingerie etc.

    -esse la faiblesse, la jeunesse, la politesse etc.

    -ette une allumette, la bicyclette, la serviette etc.

    -ie la maladie, la melancolie, la sympathie, la scie etc. Excepie: un parapluie

    etc.

    -ille une aiguille, la lentille, la grille, la famille etc.

    -ine la benzine, la cuisine, la poitrine etc.

    -ise la chemise, la surprise, la valise etc.

    -ite la bronchite, la conduite, la reussite etc.

    -itude la certitude, une habitude, la solitude etc.

    -sion une excursion, la commission, la profession etc.

    -tion une admiration, la description, la nation etc.

    -xion une annexion, la connexion, la rflexion etc.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    10

    -te la beaut, la bont, la libert etc.

    -ure la ceinture, la figure, la mesure etc. Excepii: compuii chimici: le

    bromure, le carbure, le chlorure etc.

    -ue une avenue, la revue, la statue etc.

    Sunt de asemenea de genul feminin numele de:

    - fructe la cerise, la griotte, la pche, la pomme, la poire etc. Excepie: un

    abricot, le citron, le coing, le melon, le raisin etc.

    -tiine: la chimie, la physique, l'histoire. Excepie: le droit.

    -arte: l'architecture, la danse, la gravure, la peinture etc.

    -srbtori religioase: la Saint-Nicolas, la Saint-Sylvestre.

    Obs.: O serie de substantive de genul feminin in limba francez sunt de genul

    masculin in limba roman. Iat cateva dintre cele mai des intalnite: une me, une affiche, une

    annonce, une apostrophe, une armoire, une attaque, une auto, une automobile, la bague, la

    boxe, la carotte, la chaine, la charre, la chose, la cloche, la compote, la cotelette, la coutume,

    la culotte, la danse, la dent, la douche, une ecurie, une enveloppe, une epaule, une epingle,

    une pithte, une table, la foire, la gorge, la grappe, la guerre, une horloge, la jambe, la joue,

    la marche, la minute, la montagne, la mosaique, la montre, une omoplate, la pantoufle, la

    pche (pescuitul), la poche, la pomme, la pomme de trre, la pure, la radio, la rivire, la

    route, la tente (cortul), la tte, la tour (turnul), la valse, la vendange, la ville, la vitre etc.

    Substantive cu o singur form pentru ambele genuri

    un (une) lve, un (une) enfant, un (une) camarade un (une) libraire, un (une)

    patriote un (une) proprietaire, un (une) secretaire un (une) touriste, un (une) locataire un (une)

    violoniste, un (une) bibliothequaire un (une) pensionnaire, un (une) concierge un (une)

    adversaire, un (une) artiste un (une) collegue, un (une) esclave un (une) pianist

    Substantive fr form de feminin

    Aceste substantive denumesc, in general, profesiuni exercitate in trecut

    exclusiv de brbai. Femininul acestora se precizeaz cu ajutorul substantivului femme:

    un auteur - une femme auteur

    un ecrivain - une femme ecrivain

    un medecin - une femme medecin

    un juge - une femme juge

    un magistrat - une femme magistrat

    un ingenieur - une femme ingenieur

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    11

    un sculpteur - une femme sculpteur

    un professeur - une femme professeur

    Substantive cu un singur gen

    Aceste substantive denumesc psri i animale. Genul acestora se precizeaz

    cu ajutorul substantivelor femelle i male:

    un lphant - un lphant femelle

    un moineau - un moineau femelle

    une girafe - une girafe male

    Substantive omonime de gen diferit

    le critique criticul/ la critique - critica

    le garde paznicul/ la garde garda, paza

    le livre cartea/ la livre livra (1/2 kg)

    le manche manerul/ la manche - maneca

    le memoire memorial/ la memoire - memoria

    le mode modul/ la mode - moda

    le page pajul/ la page - pagina

    le parallle paralela/ la parallle linia paralel (comparaia)

    le souris surasul/ la souris - oarecele

    le tour strungul/ la tour turnul inconjurul - turul

    le trompette gornistul/ la trompette - goarna

    le vase vasul/ la vase nmolul, malul

    Pluralul substantivelor

    In limba franceza, pluralul substantivelor se formeaza, de obicei, prin

    adugarea terminaiei -s la forma singularului. Acest -s nu se pronun dect in legturi

    (avnd atnci valoarea unui z).

    Exemple:

    Singular Plural

    un chat des chats

    le magasin les magasins

    lenfant les enfants

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    12

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    13

    Pluralul substantivelor compuse

    Substantive care se scriu intr-un singur cuvant. Substantivele care se scriu

    intr-un singur cuvant formeaz pluralul ca i substantivele simple, primind un s sau x la

    forma de singular:

    un passeport des passeports, un gendarme des gendarmes, un portefeuille

    des portefeuilles, un portmanteau des portmanteaux.

    Obs.: a) la substantivele bonhomme i gentilhomme amandou elementele care

    le compun primesc semnul pluralului: bonshommes,gentilshommes, iar s din interiorul acestor

    cuvinte se citete z;b) substantivele: monsieur, madame, mademoiselle

    fac la plural: messieur, mesdames, mesdemoiselles.

    Atenie: substantivele madame i mademoiselle se folosesc atunci cand ne

    adresm persoanelor respective sau cand sunt insoite de numele de familie. In celelalte

    cazuri, ele sunt inlocuite prin dame i demoiselle:

    Bonjour madame (mademoiselle). Mademoiselle Gauche demeurait ici.

    J'ai vu une dame et une demoiselle qui regardaient les vitrines d'un magasin.

    Substantive care se scriu in dou sau mai multe cuvinte (Noms qui

    s'ecrivent en un ou plusieurs mots)

    1. Amandou elementele primesc semnul pluralului la substantivele

    compuse din:

    a) dou substantive:

    un chef-lieu - des chefs-lieux

    un chou-fleur - des choux-fleurs

    une machine-outil - des machines-outils

    un oiseau-mouche - des oiseaux-mouches.

    b) un adjectiv i un substantiv:

    une basse-cour - des basses-cours

    un beau-frre - des beaux-frres

    un petit-fils - des petits-fils

    un coffre-fort - des coffres-forts

    Obs.: Adjectivul grand primete semnul pluralului numai la masculin:

    des grands-pres, des grands-parents

    La feminin rmane invariabil:

    une grand-mre - des grand-mres

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    14

    une grand-rue - des grand-rues

    c) dou adjective

    un sourd-muet - des sourds-muets

    un clair-obscur - des clairs-obscurs

    2. Numai un singur element primete semnul pluralului la substantivele

    compuse din:

    a) dou substantive legate printr-o prepoziie (exprimat sau nu):

    un chef-d'oeuvre - des chefs-d'oeuvre

    un arc-en-ciel - des arcs-en-ciel

    un ver-a-soie - des vers-a-soie

    une pomme de trre - des pommes de trre

    un wagon-poste - des wagons-poste

    un timbre-poste - des timbres-poste

    un bain-marie - des bains-marie (de Marie)

    Obs.: La unele substantive sensul cere ca amandou elementele s rman la

    singular:

    un tte-a- tte, des tte-a- tte.

    b) adjectivul demi i un substantiv, numai substantivul primete

    semnulpluralului:

    un demi-cercle - des demi-cercles

    une demi-heure - des demi-heures

    c) un radical de substantiv sau de adjectiv terminat in o sau i i un substantiv,

    numai substantivul primete semnul pluralului:

    un Gallo-Romain - des Gallo-Romains

    un Anglo-Saxon - des Anglo-Saxons

    un electro-aimant - des electro-aimants

    une tragi-comedie - des tragi-comedies

    d) un verb i un substantiv, numai substantivul primete semnul pluralului:

    un tire-bouchon - des tire-bouchons

    un cure-dent - des cure-dents

    Obs.: In cuvintele compuse cu garde, acesta primete semnul pluralului cand

    desemneaz persoana care face aciunea (substantiv):

    un (une) garde-malade - des gardes-malades

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    15

    un (une) garde-barrire - des gardes-barrires

    Rman neschimbate cele care au in componena lor un substantiv la plural:

    un porte-allumettes - des porte-allumettes

    une casse-noisettes - des casse-noisettes

    un porte-avions - des porte-avions

    un presse-papiers - des presse-papiers

    un port-cigarettes - des port-cigarettes

    e) un cuvant invariabil (prepoziie, adverb) i substantiv, numai substantivul

    primete semnul

    pluralului:

    un avant-porte - des avant-portes

    une avant-garde - des avant-gardes

    une arriere-garde - des arriere-gardes

    un en-tte - des en-ttes

    un haut-parleur - des haut-parleurs

    une arrire-pense - des arrire-penses

    3. Nici un element nu primete semnul pluralului la substantivele compuse din

    verbe i cuvinte invariabile:

    un laissez-passer - des laissez-passer

    un va-et-vient - des va-et-vient

    un oui-dire - des oui-dire

    un passe-partout - des passe-partout

    Obs.: Rman de asemenea invariabile substantivele compuse dintr-un verb i

    un substantiv

    al crui sens este de singular:

    un abat-jour - des abat-jour

    un perce-neige - des perce-neige

    un brise-glace - des brise-glace

    un coup-papier - des coup-papier

    un gratte-ciel - des gratte-ciel

    Pluralul substantivelor de origine strin (le pluriel des noms d'origine

    etrangere)

    1) Unele substantive de origine strin fac pluralul in s:

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    16

    un agenda - des agendas

    un baza - des bazars

    un meeting - des meetings

    un plano - des planos

    un opera - des operas

    2) Altele pstreaz forma pluralului din limba din care provin:

    un condottiere - des condottieri

    un gentleman - des gentlemen

    un sportsman - des sportsmen

    un desideratun - des desiderata

    3) O serie de substantive, alturi de forma de plural pstreaz i forma de

    plural din limba din careprovin:

    un minimum - des minimums - des minima

    un maximum - des maximums - des

    maxima

    un sanatorium - des sanatoriums - des sanatoria

    une lady - des lady - des ladies

    un match - des matchs - des matches

    un sandwich - des sandwichs - sandwiches

    Substantive folosite numai la plural

    Dintre substantivele folsite numai la plural menionm:

    appointements (retribuie anual sau lunar)

    archives, checs (jocul de ah)

    environs (imprejurimi)

    fiancailles (logodn)

    frais (cheltuieli)

    honoraires (onorariu)

    mathematiques (matematic)

    moeurs (moravuri)

    funerailles, obseques (funeralii)

    pierreries (pietre preioase), represailles

    semailles (semnturi)

    tnebres (intuneric)

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    17

    vacances, vivres (alimente, provizii)

    Pluralul substantivelor proprii (Le pluriel des noms propres)

    Primesc semnul pluralului numele proprii:

    - de familii istorice:

    les Graques, les Horaces, les Curiaces, les Scipions,

    les Bourbons, les Condes etc.

    Excepie: Bonaparte.

    Rman ins la singular substantivele de origine strin ca: les Borgia, les

    Habsbourg, les Visconti etc.

    - de familie, care, luate in sens comun, desemneaz tipul;

    - de opere de art denumite cu numele personajelor pe care le reprezint;

    - de grupuri de ri, de provincii, care poart acelai nume: les Gaules, les

    Flandres;

    - de lanuri de muni: les Carpates, les Alpes;Excepie: les Himalaya

    - de arhipelaguri: les Antilles, les Baleares.

    - de popoare: les Romains, les Roumains, les Francais, les Italiens, les Danois.

    Nu primesc semnul pluralului, ci numai articolul plural, numele proprii:

    - de familii (in afar de cele istorice): les Thibault,

    les Conta, les Rougon-Maquart, les Deleanu.

    - de familii, cand desemneaz indivizii, pe unii din membrii lor: Les deux

    Corneille sont nes a Rouen.

    - de familii, folosite cu sens emfatic (pluralul reprezentand de fapt o singur

    persoan);

    - de familii, cand desemneaz opere literare sau de art prin numele autorului

    lor (metonimie);

    - de orae, in care se pot distinge mai multe pri: les deux Vienne.

    - de maini, de aparate, automobile: les Renault,les Leica etc.

    - de titluri de ziare, reviste, cri: J'ai deux Henriade dans ma bibliothque

    (exemplare din)

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    18

    Articolul

    In limba francez sunt trei feluri de articole: articol hotrat, articol nehotrat i

    articol partitiv.

    Articolul hotrat in limba francez este aezat:

    a) inaintea substantivului i formeaz un cuvant aparte, in timp ce in limba

    roman el st la sfaritul substantivului cu care face corp comun:

    le papillon fluturele la lumiere lumina

    b) inaintea unui cuvant care incepe cu o vocal sau cu h mut, articolele le, la

    pierd vocalele e, a care sunt inlocuite prin apostrof:

    l'enfant, l'homme, l'cole, l'hroine

    Precedate de prepoziiile de sau a, articolele le, lesse contract cu acestea,

    dup cum urmeaz:

    de + le = du de + les = des

    a + le = au a + les = aux

    Formele du, des, au, aux se numesc articole contractate.

    Obs.: Contractarea nu se produce cu articolul feminin singular la, nici cu cel

    elidat l':

    de la, de l', a la, a l'

    Atenie: Inaintea numelor de ari de genul masculin care incep cu o consoan

    i care sunt precedate de prepoziiile de, a, se face contractarea: Aller au Canada (au

    Bresil);Rentrer du Canada (du Mexique).

    Numele de ri de genul feminin, precum i cele nasculine care incep cu o

    vocal se construiesc cu prepoziiile en i de, fr articol:

    Aller en France (en Italie); - Rentrer de France.

    Contractarea prepoziiilor a, de are loc i inaintea numelor de ri precedate de

    articolul plural les:

    Aller aux Indes. Rentrer des Etats-Unis.

    Obs.: nu primesc articol: Chypre,Malte, Madagascar.

    Numele de orae, in general, nu primesc articol:

    Bucarest, Paris, Londres, Rome.

    Inaintea celor de genul masculin are loc

    contractarea prepoziiilor de i a cu articolul:

    Je vais au Havre. Il rentre du Caire.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    19

    Numele de orae primesc de asemenea articol cand sunt precedate de un

    adjectiv sau determinate de un substantiv atribut:

    Connaissez-vous le vieux Paris?

    In anumite situaii, articolul hotrat capt urmtoarele valori:

    1) De adjectiv demonstrativ:

    L'affaire est urgente (cette affaire).

    2) De adjectiv posesiv:

    J'ai mal a la tte (a ma tte).

    Obs.: Cand substantivul este insoit de un determinant, se folosete adjectivul

    posesiv.

    Comparai: Il tendit sa main i Il me tendit sa main glace.

    3) De adjectiv nehotrat:

    Les pommes coutent cent lei le kilo (chaque kilo).

    Articolul hotrat se intrebuineaz:

    - Inaintea substantivelor comune:

    J'avais l'habitude de la discussion.

    - In exprimarea datei:

    Le 14 juillet est la fete du peuple franais.

    - La formarea superlativului relativ al adjectivelor i adverbelor corespunzand

    articolelor adjectivale cel, cea, cei, cele din limba roman:

    C'est la plus belle toile de l'exposition.

    - La formarea pronumelor posesive, corespunzand articolelor posesive

    (genitivale) al, a, ai, ale din limba roman:

    Mes cahiers sont aussi propres que les tiens.

    - La formarea numeralelor ordinale avand drept corespondent in limba

    roman:

    - fie articolul hotrat: le premier (primul), la premiere (prima);

    - fie articolul posesiv: le deuxieme (al doilea).

    Marie etait la premiere de sa classe, lui, le troisieme.

    - Inaintea unui numeral cardinal, corespunzand, in cazul acesta, articolelor

    adjectivale cei, cele din limba roman:

    Les deux amis se rencontraient tous les jours.

    - In exprimarea orelor (indicate cu aproximaie):

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    20

    Vers une heure je serai de retour.

    - Inaintea oricrei pri de vorbire substantivat:

    Le rouge, le jaune et le bleu sont des couleurs.

    Articolul nehotrat

    Cuvintele un, une, des sunt articole nehotrate. Ele preced, in general,

    substantive al cror ineles este nedeterminat i corespund articolelor un, o, nite din limba

    roman:

    J'ai lu un roman (un roman oarecare).

    J'ai achete des livres (nite cri).

    Atenie: A nu se confunda articolele nehotrate un, une: J'ai rencontre un(e)

    ami(e) cu adjectivul numeral cardinal un, une: J'ai un frere et une soeur.

    Intrebuinarea articolului nehotrat

    In afar de sensul su nedeterminat, articolul nehotrat se folosete:

    a) cu sens emfatic: Tu as un courage!

    b) cu sens admirativ sau peiorativ (precedat de prepoziia de): Mon pere est

    d'une probit!

    c) inaintea numelor proprii luate cu sens comun: C'est un Harpagon!

    Inlocuirea articolului nehotrat singular cu de

    Articolele nehotrate un, une se inlocuiesc cu prepoziia de in propoziii

    negative:

    Exemplu:

    J'ai un frre i Je n'ai pas de frre.

    Il ne lui posa pas de question.

    Articolul nehotrat des se inlocuiete cu de in aceleai cazuri ca i articolul

    partitiv.

    Articolul partitiv

    Cuvintele du, de la sunt articole. Ele insoesc nume de lucruri ce nu se pot

    numra, pentru a exprima o cantitate oarecare, o parte nedeterminat i se numes articole

    partitive.

    Rezultate din combinarea prepoziiei de cu nuan partitiv i a articolelor

    le, la, les, articolele partitive sunt identice ca form cu articolele hotrate, iar ca sens, se

    apropie de articolele nehotrate.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    21

    Formele articolului partitiv sunt:

    N

    umr

    G

    en

    Forme Exemple

    S

    ingular

    M

    asculin

    DU + cons.

    sau h aspirat

    DE L' +

    vocal sau h mut

    DE LA+

    cons. sau h aspirat

    DE L' +

    vocal sau h mut

    DU pain, DU

    hublon

    DE L'or, DE L'

    humus

    DE LA viande

    DE L'eau, DE

    L'huile

    F

    eminin

    Obs.:

    a) Articolul partitiv nu are form propriuzis de plural

    b) Substantivul insoit de articol partitiv are in general funcie de complement

    direct. El nu are corespondent in limba roman i se traduce printr-un substantiv nearticulat:

    Je mange du pain et de la salade (Mnanc paine i salat).

    Atenie: A nu se confunda articolele partitivedu, de la, de l', care introduc, in

    general, un complement direct, cu formele asemntoare ale articolului hotrat, care introduc

    un atribut sau un complement circumstanial.

    Tu as achete du beurre (art.partitiv)

    Quel est le prix du beurre (art.hotrat)

    Intrebuinarea articolelor partitive

    Articolul partitiv se folosete:

    1) Inaintea substantivelor nume de lucruri (in general de materii) care nu pot fi

    numrate:

    - Alimente, feluri de mancare: du fromage, du chocolat, du jambon..

    - Cereale: du ble, du mais, de l'avoine, du seigle,du houblon, de l'orge.

    - Lichide (buturi): de l'eau, de la liqueur, du the,du cafe, du vin, de la biere,

    du champagne.

    - Metale, minerale: de l'or, de l'argent, du fer, du plomb, du cuivre, de la

    platine, du nikel.

    - esturi: de la toile, du velours, du coton, du satin.

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    22

    2) Inaintea unor substantive abstracte care denumesc:

    - Insuiri, stri sufleteti: du talent, du genie, de la bonte, de la joie, de la

    tristesse, de la tendresse, de la douceur.

    - Activiti (precedate de verbul faire): faire du ski, faire du sport, faire du

    patinage, faire de la litterature, faire de la musique.

    3) Inaintea numelor unor animale, pentru a denumi carnea acestora ca aliment:

    du mouton, du lapin, du poisson.

    4) Inaintea numelor proprii de scriitori, compozitori, artiti plastici, cand

    desemnm opera cu numele autorului: lire du Balzac, jouer du Beethoven, reciter du Prevert,

    voir du Rubens.

    Inlocuirea articolului partitiv i a articolului nehotrat des cu de

    Articolele partitive du, de la de l' i articolul nehotrat des se inlocuiesc cu

    de:

    1) In propoziia negativ (cand negaia este absolut)

    Exemple:

    Je mange du pain Je ne mange pas de pain.

    Je bois de la biere Je ne bois pas de biere.

    J'achete des livres Je n'achete pas de livres.

    J'ai tort de m'obstiner, je n'ai jamais eu de chance.

    Apres on n'aurait plus trouve de billets.

    Obs.: Se folosete ins articolul:

    a) dup que, cu sensul restrictiv de "decat", ca i dup nepas que, cu sensul

    de "nunumai", propoziia fiind de fapt afirmativ;

    Il n'a bu que du sirop = Il a bu seulement du sirop.

    Nous ne mangeons pas que du poisson.

    b) dup verbul etre la forma negativ: Ce n'etait pas du lapin qu'il avait

    trouve.

    c) cand complementul respectiv este urmat de o determinare:

    Je n'ai pas mange des fruits que tu m'as apportes (din fructele)

    2) Cand substantivul este precedat de:

    - un adverb de cantitate: beaucoup (de), plus (de), trop (de), peu (de), un peu

    (de), moins (de), tant (de),autant (de), combien (de), que (de), cu sensul exclamativ de

    combien, assez (de).

  • Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

    23

    - sau de o expresie cantitativ: un paquet (de), une boite (de), un bouquet (de),

    une foule (de), une tasse (de), un groupe (de), un verre (de), une paire (de), un kilo (de),, un

    morceau (de).

    Exemple:

    Il a de l'argent. Il a beaucoup d'argent.

    J'ai recu des lettres. J'ai recu autant de lettres que toi.

    Atenie: Dup adverbul de cantitate bien (mult, multe) se folosete ins

    articolul:

    Elle a bien du courage (du merite).

    Exemple:

    Il a fait beaucoup de voyages.

    Il a fait bien des voyages.

    3) Cand substantivul este precedat de adjectiv:

    Exemple:

    Il a cueilli des fleurs. Il a cueilli de belles fleurs.

    Elle regardait de petits oiseaux dans l'air.

    Obs.:

    a) Articolul partitiv se folosete din ce in ce maifrecvent inaintea

    substantivelor precedate de adjective: J'ai mange de la bonne viande. J'ai bu du bon vin.

    b) De asemenea, se folosete articolul dac adjectival formeaz cu substantivul

    pe care il preced un cuvant compus: J'ai vu des jeunes gens de tous les pays ici.