Veronica TurcusVasile Pugcag

(coordonatori)

Serban Turcus,,

LEADERSHIP ACADEMIC CLUJEAN(1919.2019)

Prefald de Marius BojildStudiu introductiv 9i Notd asupra ediliei de Vasile Pu9ca9

Cluj-Napoca,2019

CUPRINS

Un gind pentru inaintaqi (Prefa{i de Marius Bojifn) ............5Leadership academic clujean, lglg-2019(Studiu introductiv de Vasile Puqcaq)Noti asupra edi{iei...... .......................25universitatea roBabe;-Bolyai" (universitatea Regele ooFerdinand r"/Universitatea ooVictor Babeq"/ Universitatea ,rBolyaio')................ ..........27SextilPuqcariu................ .....................32Vasile Dimitriu .................3jDimitrie Cdlugireanu .......4IIacob Iacobovici.......... .....46Nicolae Bdnescu..... ..........50Camil Negrea....... .............54Gheorghe Spacu.......... ......5gIoan Minea. .......................63Gheorghe Bogdan-Duic5.............. .......66Emil Halieganu............. .......................72Emil Racovi14............... .......................75Iuliu Ha!ieganu............. ....................... 80Nicolae Drdganu..... .......... g5Florian $tefbnescu-Goangd .................89Alexandru 8or2a.......... .....93Emil Petrovici............... .......................97Raluca Ripan .................. 101Constantin Daicoviciu .... 105Universitatea o,Bolyai' ... 109Lajos Cs6gor.................. .................... 110Edg6r Balogh....... ........... 113Istvfn Na9y.......... ........... 119L6szI6 Bdnyai .................122Lajos Tak6cs................. .....................126Universitatea rrBabes-Bolyai"......... ...................I29$tefan PascuIon Vlad..... ..................... 133Aurel Negucioiu. .......... .....................I37Ionel Haiduc. ................ ..................... 141Andrei Marga......... .........146Nicolae BocEan....... ........ i50Ioan-Aurel Pop ............ ...I54Universitatea de Medicini Ei Farmacie,,Iuliu Hafieganuo' din Cluj-Napoca (UMF)Mihail Kernbach... .......... 161Aurel Moga .....................164Octavian Fodor......... ...... 167

Raoul $orban ..'...............310Aurel Ciupe ....................313Max (Maximilian) Eisikovits ............ ........'........'.316Mihai Chiorean.....................:. ........... 319Sigismund Todu{a........ ...322Liviu Comes ................. .......:........... ......'............'.325Romeo Ghircoiagiu ......'..328Liana Rodica Pop ......... ........'....'.......331Ninuca Oqanu-Pop. ........'334Alexandru Fircaq........ ....338Aurel Marc ....'..:....'...... ...........-...-.....34IAdrian Pop...................:............ .......'.344Vasile Jucan""""" """"" 348Universitatea de Arti qi Design din Cluj-Napoca (UAD)'....'............'...353Alexandru Popp .......... '..357Romul Ladea ..................359Daniel Popescu ...............361Mircea B61du ..'..........'....362

Academia de inalte Studii Comercialeqi Industriale din Cluj (1920-194S) .......'. ...'...."387Aurel Ciortea ................. .................... 390George Moroianu... .'..'..'.393Constantin Lacea '........".397Octavian prie............ ......400Ioan Mateiu .....................403Iosif Ioan Gdrbacea.... .."'405Pavel Roqca ...........'.....'..408Victor Jinga .......... .....'....410Gheorghe Dragoq .'.........413Nicolae N. Condeescu............... ..'.....415Laurian SomeEan .....'......417Institutul Teologic Ortodox din Cluj/AcademiaTeologici Ortodoxl din Cluj ........'.42IPr. Prof. Dr. Andrei Buzdug......Pr. Prof. Dr. Ioan Paqca ........ ........'.'.426Arhid. Prof. Dr. Ioan Vasc[. ....'.........428Pr. Prof. Dr. Liviu Galaction Munteanu ........'.'....430Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru....... ..........'432

Leadership academic clujean (1 I 1 9-201 9)

sElrfl L PU$CAR|U ('t877 -19,f,lRector al Universita[ii din Cluj in anul universitar 1919-1920

Sextil Puqcariu s-a ndscut in data de 4 ianuarie 1877,Ia Braqov,intr-o cunoscutd qi ramrfrcatd" familie de intelectuali romdnitransilvdneni. Tatdl sdu, Iosif Puqcariu, a fost un avocat respectat,implicat in viafa publicd, dar qi cu discrete preocupiri literare. Unchiulsdu, Ioan Puqcariu, care a primit titlul de Cavaler, a fost jurist, istoric Eiom politic, participant la Adunarea de la Blaj, din mai 1848, unul dintreiniJiatorii ,,Astrei" qi membru al Academiei Romdnq iar v6rul slu,Emil Puqcartu, a devenit secretar general la Ministerul Instrucliei qiCultelor din Rom0nia in perioada cdnd Sextil Puqcariu iqi incheiastudiile laLeipzig.

Dupd studii primare Ei secundare in oraqul natal, Sextil Puqcariu aurmat cursuri de specialitatela Universitatea din Leipzig (1895-1899),unde a dobdndit titlul de doctor in filosofie, la Paris (1899-1901) qi laViena (1902-1904), unde qi-a suslinut teza de abilitare ca docent infilologie romanicd. Dupd abilitare, a locuit la Viena timp de doi ani,perioadd in care a finut cursuri in calitate de profesor agregat. Tot acoloa intemeiat un seminar rom0n subven{ionat de guvernul din Romdnia.

Revenit de la studii, a fost profesor de limta si literatura romAnd laUniversitatea din Cernhugi (1906-1919), apoi\la Universitatea din Cluj(1919-1944), in decembrie 1940 a preluat funclia de preqedinte al

32

,n (1919-2019)

ytl-lwlrl universitar 1919-1920

4 ianuarie 1817, la Bra;ov,ie de intelectuali romdnia fost un avocat respectat,: preocupdri literare. Unchiul)avaler, a fostjurist, istoric siIaj, din mai 1848, unul dintreniei Romdne, iar vdrul sdu,I la Ministerul Instrucfiei qiSextil Puqcariu iqi incheia

as,ul natal, Sextil Puqcariu a:ea din Leipzig (1895-1899),e, la Paris (1399-1901) 9i lan de abilitare ca docent init la Viena timp de doi ani,e profesor agregat. Tot acolode guvernul din Romdnia.limba qi literatura romdnd,larci la Universitatea din Clujat funcfia de preqedinte al

Vasile Pugcag, Veronica Turcug, $erban Turcug (coord.)

Institutului Romdn din Berlin, timp in care a linut qi cursuri de filologieromanici la Universitatea din Berlin.

Sextil Puqcariu a stabilit doud primate ?n istoria universitardclujeanS. A avut doui mandate de rector, in doud momente cheie aleistoriei universitdlii romaneqti din cluj: la finalul primului R[zboiMondial, in primul ei an de existenlE (1919-1920), fiind cel dintdirector al Universitdlii romdneqti din cluj, apoi, in cursul celui de-alDoilea Rdzboi Mondial, cdnd, in urma Dictatului de la viena, aceastas-s-a refugiat la Sibiu qi rimiqoara (octombrie 1940 - februarie Tg4l).

La 12 mai r9T9, printr-o decizie a'autoritdfilor romdneqti, a avut rocpreluarea universitdlii maghiare ,,Francisc Iosif' de cdtre reprezentaJiistatului romdn, sub coordonarea lui onisifor Ghibu, secretar general alMinisterului Instrucliei qi al cultelor in cadrul consiliului Dirigent alTransilvaniei. Sextil Puqcariu a fost invitat sd coordoneze procesul deorganizare a universitdfii romaneqti pentru ca aceasta sd poati sd-qiinceapd activitatea din toamna aceluiaqi an, ,conform calendaruluiacademic obiqnuit. in context, Puqcariu a asumat funclia de comisargeneral, cu autoritate aproape neingrdditd, pdnd la momentul in care afost posibild rcarizarea alegerilor universitare, refuzdnd si vind la clujdirect ca rector numit de autoritatea statald,. La 3 iulie l9l9 a fost numitoficial preqedinte al comisiei universitare, alcdtuitd din 12 profesori deprestigiu de la universitdlile din Bucureqti qi Iaqi, la care s-au adiugat gintelectuali transilvdneni recomandali de aceqtia pentru catedreuniversitare la cluj. Aceastd comisie, care suplinea Senatuluniversitdqii qi consiliile Facultdlilor, a avut ca indatorire desemnareacatedrelor noii universitili ;i selectarea profesorilor pe criteriulmeritului ;tiinlific.

La 30 octombrie 1919, Sextil Puqcariu a fost ales primul rector aluniversitSlii romdneqti din cluj, cursurile fiind inaugurate ra 3noiembrie 1919. La acel moment istoric, personalul universitdlii eraformat drn 73 de cadre didactice, r42 de membri ai personalului;tiinfific qi T42 ai personalului administrativ.

Structura interni a universit6lii a rdmas, pentru moment, ceamoqtenitd de la predecesori, respectiv cu patru facultd1i, dar cu noicatedre qi institute, deoarece nou-infiin{ata universitate a urmdrit sd-;idefineascd un profil specific incd de la inceput. potrivit primului rector:,,Pe l6ngd catedrele indispensabile, s-au creat catedre in regdturd cu

J-t

Leadership academic clujean (1 91 9_201 g)

cunoagterea tdrii rom0neEti qi a locuitorilor ei, aldturi de cursurileuniversitare qi de exerciliile de seminar au luat fiinfd cdteva laboratoriiqi institute pentru scrutdri qtiinJifice. cele dintdi ne dau nota particularide Universitate romaneascd; cele din urmd ne ridicd, prin cercetdrileoriginale ce se fac in ele, prestigiul qi vaza de rdcaq al qiiin1ei,,. Astfel,la Facultatea de Litere s-au infiinlat catedre penku rtoai rt limbii qiliteraturii romdne, iar la Facultatea de Drept s-au creat catedre pentrustudiul dreptului romdnesc. La Facultatea de Medicinb s-au reorganizatvechile institute qi s-au creat de la ?nceput institute noi, precumInstitutul de Radiologie qi Institutul Antirabic; la Facultatea de- Stiintes-a fondat un institut unic in lume - Institutul de Speologie, gdndit qirealizat de Emil Racovild. Proiectul qtiinfific personal al lui puqcaiu'afost Muzeul Limbii Rom6ne care, in l%5: a primit o diplomd deonoare la Expozilia Universald Internafionali de la Bruxelles. Acesta aarut propria publicalie de rezonanfd" europeand - ,,Dacoromar'ia" -,premiati, in 1926, de Societatea de Lingvisticd din paris.

Rectorul Puqcariu a prezidat qi serbdrile inaugurale ale Universitdliidin cluj, din l-2 februarie 1920, desfbsurate in prezenla FamilieiRegale qi a multor invitali din lard qi strdinitate. intre momentele celemai semnificative ale acelui eveniment s-au numdrat depunereajurdmdntului solemn al profesorilor qi dona{ia de 400.000 de lei fbcutdde regele Ferdinand I al Rominiei nou. creatului Institut de IstorieNafionald. Pentru activitatea sa din primul an de existenfr aluniversitdlii romdneqti din cluj, cel dintdi rector, profesorul sextilPuqcariu a fost decorat cu Ordinul ,,Steaua Rom0niei,, in grad deComandor.

Necesitdlile universitdfii clujene reorgani zate nu puteau fi insiacoperite intr-un rdstimp scurt. in acest sens au fost instituite comisii desfudii qi s-au cerut rapoarte privind nevoile catedrelor gi institutelor. pebaza acestora, primul rector a elaborat un plan de activitate pentruurm6torii zece ani, in care au fost formulate o serie de principii menitesd orienteze activitatea succesorilor sdi gi sd asigure astiel continuitateaproiectelor inifiate in timpul mandatului sdu.

In anii celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, puqcariu a devenit dinnou rector al universitdfii din cluj (1940-1941), ocupdndu-se iardqi, cuprioritate, de rezolvarea problemelor organi zatorice pentru ca aceastasd-qi continue activitateape duratarefugiului la Sibiu gi Timiqoara.

34

n (1919-2019)

rrilor ei, aldturi de cursurileu luat fiin{d cdteva laboratoriidintai ne dau nota particularind ne ridicd, prin cercetdrilera de ldcaq al gtiinfei". Astfel,:edre pentru studiul limbii girept s-au creat catedre pentrude Medicind s-au reorganizatrceput institute noi, precumabic; la Facultatea de $tiinfeitutul de Speologie, gdndit Eiific personal al lui Puqcariu a935, a primit o diplomd derala de la Bruxelles. Acesta aopeand - ,,Dacoromania" -,stica din Paris.e inaugurale ale Universitdliii5urate tn prezenta Familieiindtate. intre momentele celelt s-au numdrat depunereaLagia de 400.000 de lei fbcutdcreatului Institut de Istorie

rrimul an de existenfd alrtai rector, profesorul Sextillaua Romdniei" in grad de

'ganizvls nu puteau fi insds au fost instituite comisii de: catedrelor qi institutelor. Pem plan de activitate pentrute o serie de principii menite;d asigure astfel cofltinuitatearl.

,dial, Puqcariu a devenit din941), ocupdndu-se iardgi, cu

nizatorice pentru ca aceastaui la Sibiu qi Timigoara.

Vasile Pugcag, Veronica Turcus, $erban Turcug (coord.)

in plan qtiinfific, recunoagterea de care s-a bucurat profesorulPuqcariu este atestatS de conferinfele qi cursurile finute la diverseuniversitdli europene, precum qi de prezen[a larumeroase congrese qiin publicalii internalionale. Lista publicaliilor antume se apropie de800. Lucrdrile de specialitate trateazd, subiecte de istoria limbii,dialectologie, romanisticd, foneticd, lexicografie, dar qi istorie gi criticiliterard. intre proiectele de mare intindere de care s-a ocupat de-alungul vielii s-au num6rat.' Diclionarul limbii romdne, inceput in 1906,la propunerea venitd din partea Academiei Rom6ne, pe care l-acoordonat pdn6 in 1943, Ei Atlasul lingvistic romdn. Alte lucr[ri cuimpact european ?n epocS au fost: Etymologisches wdrterbuch derRumrinischen sprache. L Lateinisches Element (Heidelberg, 1905) qicele 3 volume de Studii istroromdne (1906-1929).

Puqcariu a fost membru al unui numdr considerabil de foruristiinjifice. in 1905 a fost ales membru corespondent al AcademieiRom6ne, devenind membru titular la 19 mai 1914. pe plan european, afost membru in comitetul Permanent Internafional de Lingvisticd,membru corespondent al Societdlii Regale ,,Deputazione di StoriaPatrta" din Venefia, membru de onoare al Fundafiei ,,Rudolf-Euken-Haus" din Jena, membru corespondent al Academiei de $tiinle dinLeipzig.

Aprecierea activitifii sale este vdditd qi de premiile qi distincfiileprimite de-a lungul carierei, intre care enumerim: Marea Cruce aOrdinului ,,Coroana Romdniei", Mare Ofi1er al Ordinului ,,FerdinandI", ,,Rdsplata muncii pentru inv6!dm0nt" cl. I, ,,Rdsplata muncii pentru25 de ani in serviciul statului", Ofi1er al ,,Meritului Cultural pentruLitere qi Opere literare", Ofifer al ,,Ordinului Nalional al Legiunii deOnoare al Republicii Franceze" (1931),,,Crucea de merit a Vulturuluigerman" cI.I (1942), pentru promovare culturald.

cu toate cd" a refuzat constant sd asume demnitili politice, el a luatparte activd la evenimentele timpului sdu. Astfel, in 1918, SextilPuqcariu a indeplinit un rol major in procesul de unire a Bucovinei cuRomdnia, in calitate de iniliator al publicaliei ,,Glasul Bucovinei", fiindales apoi vicepreqedinte al Sfatului National din Bucovina si secretar destat pintru aficerile strdine. in perioad a 1922-1920 u iort delegat alRomdniei la Liga Nafiunilor in Geneva, unde, in cadrul comisGi decooperare Intelectuald, a militat in special pentru a obline sprijin

35

Leadership'acadenic clujean (1 91 9-201 9)

financiar extern necesar intemeierii scolilor si institutiilor de culturd dinlard. in calitate de preqedinte ; Institutului Itoman din Berlin(1940-1943) a urmirit promovarea unei imagini autentice a romdnilorin strdinitate, prin organizarea de evenimente culturale, receplii giconferinfe, reprezenta\ii ale teatrului romdnesc, traduceri din gi despreliteratura romdnd.

A trecut la cele ve;nice la 5 mai 1948, in localitatea Bran. (ED)

Referin{e:

Anuarul (lniversitdlii Regele Ferdinand I din Cluj, 1938-1939,Tipografia,,CarteaRomdneascd", Cluj, 1 940.

Anuarul Universitdlii ,,Regele Ferdinand I" din Cluj-Sibiu tn aldoilea an de refugiu, 194l-1942, Sibiu, Tipografia ,,CarteaRomdneascd din Cluj", 1943.

Faiciuc, Elisabeta, Sextil Pu;cariu (I 977- I 948). Biobibliografie, ed.a II-a revdn$d qi addugitS, Clusium/Muzeul Limbii Romdne, Cluj-Napoca,2000.

Ghibu, Onisifor, (Jniv er s i t at e a D a ci ei Sup eri o ar e" Atelierele Grafice,,Culfura Na!ional5", Bucureqti, 1929.

Puqcariu, Sextil, Cdlare pe doud veacuri. Amintiri din tinerele(1895-1906), Ed. Pentru Literafixd,, Bucureqti, 1968.

Puqcariu, Sextil. Memorii, Ed. Minerva, Bucureqti,l978.Oldrescu, Daniela, ,,Sextil Puqcariu - preqedintele Institutului romdn

din Berlin: un subiect tabu?", in Revista Arhivelor, LXXXVI, nr. 1,Bucureqti, 2009,pp. 175-1 86.

36

n (1919-2019)

or gi instituliilor de culturd din;titutului Romdn din Berlinimagini autentice a romAnilornimente culfurale, recep{ii sirdnesc, traduceri din gi despre

in localitatea Bran. (ED)

and I din Cluj, Ig3B-1939,)40.rund I" din Cluj-Sibiu in alSibiu, Tipografia ,,Carlea

7 7- I 948). Biobibliografie, ed.uzeul Limbii Romdne, Cluj-

\up efi o ar e, Atelierele Grafice

,acuri. Amintiri din tinereteesri. 1968.. Bucuregti,IglS.re5edintele Institutului rom6nr .lrhivelor, LXXXVI, ffi. l,

Vasile Pugcag, Veronica Turcug, $erban Turcug (coord.)

vAstLE DtMtTRtU (1 859.1 928)Rector al Universitdlii din cluj in anul universitar 1920-192r

originar din Focqani, unde s-a ndscut la 1 februarie 1g59, vasileDimitriu qi-a fdcut studiile liceale ra Iagi, la Institutul Academic, o;coald privatd de prestigiu, inhinfatd in 1866. printre profesorii luiDimitriu s-a numdrat qi poetul Mihai Eminescu, care i-a predat limbagermanS. in anul 1875 a alut loc un mic conflict intre-Eminescu qiDimitriu, pornit de la efectuarea unei traduceri in limba romdnd a unuitext german. in urma disputei cu celebrul sdu profesor, vasile Dimitriuavea sd fie exmatriculat de la Institutul Academic, insd mdsura s-aaplicat doar pentru o scurtd perioadd, ner6m0ndnd una definitivd. caurmare, ?n iunie l8ll, Yaslle Dimitriu a terminat riceul ca gef depromoJie.

In acelaqi an s-a inscris atdt la Facultatea de Drept, cdt qi laconservatorul ($coala de Artd dramatici) din Iaqi. Remarcdndu-se caelev al clasei de declamafie, vasile Dimitriu a absolvit conservatorul in1879 qi a fost angajat imediat caactor la Teatrul Na{ional din Iaqi. Aurcat pe scena din copou, interpretAnd cu relativ succes numeroaseroluri principale, pdnd in 1883, an in care a oblinut qi licenfa in Drept.Lucrarea sa de licen{5 a avut ca temd problema adopliei in dreptulroman qi in cel romanesc. Renunldnd definitiv la cariera artisticd,vasile Dimitriu s-a indreptat, din acel moment, exclusiv cdtre domeniuljuridic.

37

Leadership academic clujean (1 91 9-201 g)

Dupd terminarea studiilor de Drept, Dimitriu a funcfionat camagistrat supleant la Tribunalul Ia;i. in urma unui proces cu importanteconotafii politice (cazul costea Balg), in care a pronunlat o achitareneagreatd' de cdtre guvernul liberal aflat la puteie in acea perioad[,vasile Dimitriu a fost sanc{ionat di_sciplinar, fiind mutat, in toamnaanului 1887, la Parchetul Iagi. pdna la I septembrie rgg9, a lucrat caprocuror la acest Parchet.

tn perioada 1889-1895, vasile Dimitriu a activat ca avocat, fiindprintre altele reprezentanturjuridic al sucursalei Iaqi a Bdncii Nafionalea Rom0niei.

in toamna anului r895, Dimitriu a fost angajat la Facultatea de Drepta UniversitiJii din Iaqi, la catedra de Drept"comercial, mai intai caprofesor suplinitor (intre ls95-1901), iai apoi ca profesor titular(1901-1919). in octombrie 19lg a fost cooptat in ,,comit6 National deI'Unite Roumaine", constifuit la paris.

_ Din toamna lui 1919, vasile Dimitriu a devenit profesor titular al_c_atearel de Drept comercial rom6n de la univeisitatea din cluj.Motivafia stabilirii lui vasile Dimitriu la cluj ne este redatd deinteresanta mdrturie a profesorului Sextil puqcaiiu: ,,miqcdtor a fostcazul lui vasile Dimitriu. pe c6nd eram rector ni tiw'llizO - n.n.l, m-am pomenit intr-o zi la rectorat cu un domn mai bdtr6n, elegant qidistins:

?n (1919-2019)

)t, Dimitriu a funclionat caLrma unui proces cu importanten care a pronun{at o achitarert la putere in acea perioadd,rlinar, fiind mutat, in toamna

septembrie 1889, alucrat ca

rriu a activat ca avocat, fiindursalei Iaqi a Bdncii Nafionale

angajat la Facultatea de Drept)rept Comercial, mai int6i caiar apoi ca profesor titular)optat in,,Comit6 National de

r a devenit profesor titular ale la Universitatea din Cluj.la Cluj ne este redatd de

il Puscariu: ,,miEcdtor a fostctor fin 1919-1920 - n.n.l, m-domn mai bdtrAn, elegant qila dispoziliile dumitale. Sunt

ris m-am imbolndvit grav. Derezeu prin trecerea Carpalilor,rprimit ruga mea qi eu ag vrea)esi pentru specialitatea luii Porutiu - n.n.], s-a mai creatrs al Facult5lii de Drept, undeu experienfd universitard erau

tate de cel dintdi decan al* in funcfie cu incepere din I9 a Consiliului Dirigent.egulamentul adoptat in 1919,rsitatii din Cluj pentru anulsitar 1921-1922 a activat ca

ru-

Vasile Pugcag, Veronica Turcug, $erban Turcug (coord.)

Mandatul de rector al lui vasile Dimitriu s-a concentrat cu precdderepe rezolvarea problemelor administrative ale noii universitdli. Dimitriua intervenit in repetate rdnduri pe ldngd autoritdfile regionale qi centralein vederea asigurdrii locuinlelor necesare profesorilor angajali la cluj,depun0nd eforturi pentru ca aceastd problemi sd nu ducd la suspendareacursurilor.

Sub preqedinlia s?, Senatul universitar a dezbdtut in detaliumodalitatea de organtzare a Bibliotecii Universitare, precum qichestiunea numirii primului director romdn al acesteia, pronunldnd inrepetate randuri rezerve fa!6 de persoana lui Eugen Barbul, care va fi incele din urmd numit de cdtre Ministerul Instrucliunii in acest post.

o altd problemd importantd discutatd in timpul rectoratului luivasile Dimitriu a fost aceea a angaldrii profesorilor francezi launiversitate, reuEindu-se sd fie elaborate qi inaintate spre aprobareMinisterului Instrucliunii Publice contractele acestor specialiqti strdini.Totodatd, vasile Dimitriu a aprobat, aldturi de Senatul Universitar,propunerea lui Emil Racovild de constituire a unui fond anual de100.000 lei destinat invit5rii la Universitatea clujeand a unor profesoristrdini qi romdni de marc6, spre a line conferinle de specialitate.Rectorul vasile Dimitriu qi Senatul universitar au sprijinit tip6rireacelor dintdi volume dedicate noii universitdli clujene: primul Anuar aluniversitdlii, precum qi broEura dedicatd serbdrilor inaugurale aleace^steia (cu variante in limba romdnd gi in limba francezd).

rn 1924, vasile Dimitriu a fost solioitat sd se transfere la Facultateade Drept a Universit[1ii din Bucuregti, tot la catedra de Dreptcomercial, unde urma sd il ?nlocuiasc[ pe c.c. Arion. Mutarea i-a fostaprobatd' prin Decret regal, iar profesorul a activat la Bucureqti pan[ in1928, anin care a gi decedat,inziua de 8 septembrie.

In plan qtiinlific, cea mai cunoscuti dintre lucrdrile lui vasileDimitriu este Contractul de cont curent, apdrutdin 1906. A elaborat, deasemenea, qi un curs de drept comercial, ce a apdrut doar sub formdlitografiatd, in doud edifii. in i908, Dimitriu a fost coautor, aldturi deStefan c. Gane, al volumului Drept comercial, cambial, al falimentelorsi maritim al Romdniei. Profesorul a mai colaborat cu texte despecialitate la revistele ,,Curierul judiciar" Ei ,,pandectele romAne,',precum qi la ziarul ,,infr51irea". S-a numdrat gi printre fondatorii

39

Leadership academic ctujean (1 g 1 g_20 1 g)

revistei ,,Ardealul juridic", un periodic care a avut un rol important inunificarea legislativd a Romdniei Mari.vasile Dimitriu

. a fost implicat ct entuziasm qi in viafa social-

cuhurald a clujului qi a Transilvaniei, infiinldnd in r92r societatea,,Culfura poporului',, .a cdrui preqedinte a fost, gi publicdn d, un ziarsdptdm0nal cu acelagi nume. A fost, totodati, un membru influent aldespdrldmdntului Cluj al,,Astrei,,.

Activitatea variatd, qi neobositi a profesorului vasile Dimikiu inplan public a fost rdsplitit[ prin cdteia distincfii importante, printrecare medalia de cavaler al ,,Legiunii de onoare,, irunir",com'andor alordinului ,,coroana Rom6niei;'., Imaginea sa printre .onterrrporani afost condensat rezumatd de profesoru-i Gheorghe N. Leon, care scria:,,Yia[a qi activitatea lui vasile Dimitriu este o pildd de virt'te. [...] Apirisit catedra de la Iaqi qi a venit la cluj sd facd apostolat, zi de zi amuncit pentru educarea qtiin{ificd a tineretului din Ardeal, pdrdsind totce-l.lega de Iaqiul carc r-a iubit qi r-a apreciat aqa cum se cuvenea,,.A trecu.t la cele ve;nice la g septembrie r92g, in capitara Ediii.(AMS)

Referinfe:

Angelescu, constantin A., ,,Din istoria invdflmAntului romdnesc:profesorul vasile Dimitriu" in cronica. Iaqi, nr. r5/r2g9. an XXV[,1992, pp. 6-7.

Aniirul (Iniversitdlii din cluj, anul gcolar lg2r-lg22,Institutul deArte Grafice Ardealul, Cluj,1922.

-- ciupeq Ioan; ldriu, virgiliu, Liberari crujeni. Destine tn Marea

Unire, vol. II, Ed. Mega, Cluj-Napoca,2007.NicoarS, Mihai Teodor, Diclionarur universitariror crujeni, vol. r

(1919-1947), Editura Accent, Cluj-Napoc a,2016. lPu;cariu, Sextil, Memorii,Ed. Minerva, Bucuregt i, Ig7 g.

40

an (1919-2019)

rare a avut un rol important in

entuziasm qi in viafa social-?nfiinfAnd in L92l societatea

: a fost, qi publicdnd un ziartodatd, un membru influent al

'ofesorului Vasile Dimitriu ?nr distincfii importante, printre)noare" franceze, Comandor alea sa printre contemporanj aiheorghe N. Leon, care scria:este o pild6 de virtute. t...1 Auj sa facd apostolat, zi de zi aetului din Ardeal, pdrdsind totclat a;a cum se cuvenea,'.nbrie 1928, in capitala [drii.

ria invdldmAntului romAnesc:Iasi, nr. 1511289, an XXVII,

:olar 1921 -1922, Instifutul de

li clujeni. Destine in Marea07.,tniversitarilor clujeni, vol. Ir.2016. l. Bucureqti,1978.

Vasile Pugcas, Veronica Turcug, $erban Turcug (coord.)

DtMtTRtE CAIUCARilNU (1 868.1 937)Rector al Universitafii din Cluj in anul universitar 1921-1922

Ndscut la 6 octombrie 1868, in comuna Pom6rla, judeful Dorohoi,dupd studii elementare, gimnaziale in localitatea natald, qi la Liceul.Anastasie Bagotd", ca bursier al statului, Dimitrie Cdlugdreanu adevenit student al Facultdlii de gtiinle a universitdfii din Iaqi. gi-aoblinut licenla ?n 1894 (cu specializarea gtiinlele naturii), iar intre1894-T897 a urmat qi cursurile Facultdlii de Medicind din Iaqi.

Dimitrie cdlugdreanu a cdgtigat ulterior o burs[ a AcademieiRomdne (Fondul v. Adamachi), pentru a se specializala Institutul deFiziologie din Berlin, in perioada 1897-1898. $i-a continuat studiile inFnnla, la Paris (universitatea Sorbona), unde a lucrar aldturi deprofesorul Albert Dastre Ei a inceput o strdnsd gi lungi colaborare cusavantul victor Henri. in 1900 qi-a susfinut licenla francezd ?n qtiinfenaturale, iar in 1902 a primit titlul de doctor in qtiinje naturale. in 1905a devenit qi docent in fiziologie, cu lucrarea phenomdnes de plasmolyseobserves dans la cellule cartilagineuse.

canera sa universitard a inceput incd din 1894, cilugireanuactivdnd, in perioada 1894-1897, ca asistent in cadrul Laboratorului de\{orfologie de la universitatea ieseand, sub conducerea celebrului

4t