1

DIAGNOSTICAREA KARMEI

Cartea a sasea,

TREPTE CATREDIVINITATE

EdituraDHARANA

Bucure~ti

~

tJ

,,

III!IJ.

i .! I

I I

/

'"

II

I!

,I

,J~

-

,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisapdeoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pelumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~i pe

destin"

S. N. Lazarev

,.I

,---

II!.

,1

Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleLAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVICDiagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei NikolaeviciLazarev ; trad.:Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti :Dharana, ZOOI

p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6)ISBN 973-85007-7-x

l. Odainic. Viorica (trad.)II. Onofrei, Dorin (trOO.)159.961

JlA3APEB C. H.):\HarHoeTHKa KaPMbI.

KHHra meeTa..CryneHH K GOJICeCTBeHHoMY.

CaHKT-fieTepGypr 2000

Copyright @ 1999 by S. N. LazarevCopyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova.Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unorfragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) esteinterzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate.Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.

Editura DHARANA BueurestiDepartament distributie: Tel: 01-337 24 24;

Fax: 01-6446377e-mail: busuioe@pcnet.ro

Redactor: Dorin OnofreiCoperta colectiei: Mihai MarinescuIlustralie coperta I : Andrei Rublev - Fragment icoan! sec. XVTehnoredactare : Marian lrimia - Editura Kannat Press

Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: mi@fx.ro

i

Serghei Nikolaevici Lazarev

DIAGNOSTICAREA KARMEI

TREPTECATRE

DIVINITATE

Traducere din limba rosaVIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI

Editura.DHARANA

Bucure~ti

~

..-J1---' ~.

I

II!.

A. I

.:............. -

1

INTRODUCERE

In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte,eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns lafinal. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheamafericire umana, cu atat imi este mai u~or sa identific valorile pecare am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind,ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pedeplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum

inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea acopiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilormele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Erasuficient sa se cerceteze cat mai amanun\it ce lIimpiedica sascape de rela\ia de dependentii ~i sa se stabileasca modal itatea

optima de ac\iune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul.A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea

practica. Sim\eam ca interesul meu fa\a de acest subiect incepe

sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilearand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poateprovoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt,

~

7

,~ , ,.. ..-J

\I.

I, ,

-~ -

sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa maocup de problema imbatranirii.

In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propriamea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-auschimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerirea organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directiaopusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesuluimental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam

mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urauprocesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag dinactivitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupaindeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu

dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant alvalorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorilemateriale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totuleste clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale.Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea

na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~iintelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem cadescopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual,mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca,pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~igaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii reco-

manda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel,

e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putinetraume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone.

Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivelsuperficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor.

8 :'1

1 ~

l-.""'"~ ~ ", .

.-

Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu,.

moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti searata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea laDumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cateste mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat maimica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sauzdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-otragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii debazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in

tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a sedezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumeainconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului.

Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa canddevin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoiagresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa seprabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al

materialului ~i spiritualului.Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de

valorile matel'iale ~i spirituale. Cu cat ma concentram mai multasupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea

timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am obser-

vat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in depen-

denta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat debani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de unteribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a depen-

dentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi amconstatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in

subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~inicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul

9

.~

\I.

;1', ,

~ --

geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizatca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~ialtele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele dinurma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoriaidealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult

mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i aaptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie

0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciinddependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbuc-neau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii,idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema con-tactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual alindividului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai multviseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipaniviitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe candviitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins Insutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul.

La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt maiactiv, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poatelntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui.

Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~irelatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ceavem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, deaceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibi-litatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i

noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fitezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia

urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotiilnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie

10

1 ~

.~~ "-'---"~-'~""-'--, ,....

vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala.Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte

la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da

na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestuiviitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia uneiboli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevataspiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i selnchina ~i de a depinde de ea.

Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prinaparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentruviitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilorviitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iartablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoatela iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i

destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~i nedreptateavenite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu alputernicei dependente de vi itor. Drept urmare, este grav afec-

tata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet.

De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancersau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependentalor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragulfata!.

A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - deviitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de

cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim,episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor

acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa neeliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor.

11

\i

,4

,

------ -

II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nudepinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate

fatA de iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~imai mult, In cele umane. De aceea, primul \ucrn care se cerelacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sainlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii,

care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemul-tumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~isuparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-iajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele neno-roeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatiicomplicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani

in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore.lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea:

- Vad cum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nusunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cuputin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greuaceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~isperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i

s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situ-atiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~iiata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plinastrada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie,

de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punctmort ~i s-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie,iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva.

lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea Inplan subtil intreaga situatie.

- Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore

12

7 ~

. -""

destinul, Ii spun doamnei.Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea

ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriuldumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at deidealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragulfatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumnea-voastra atitudini fatA de viata, caci nu v-ati lasat calauzita deiubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii

dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti deaptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei

necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile,cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte,

simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asiguraviitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, estenecesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze detoate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area devalorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura.Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptativenite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ieacceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al

mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din parteaaltei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu,problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, carevor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar,

retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va desentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamnanimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptatiorice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salvacopilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica

13

.'" -'_.w ~ .~

III!.

fi

............... -

prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~itrebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. inplan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'i de fiul dumneavoastra.Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili,sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea

se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'illui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarearetroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumnea-voastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i anepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu

cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiitmai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma denecazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe

real mente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului,

atat in propria lor soartA,cat ~i in cea a urma~ilor.Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i

soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasemin repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel maimare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze ladesavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba.

- ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cum vacu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu

conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare,

iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptulcapului sa asculte.

- Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, darfiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca.

lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns:

14

1 ~

. _..-----

- Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi pro-priul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i caorice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumulaiubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i vamuri, ~i asta in timpul cel mai apropiat.

Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis:

- Bine, am sa incerc.Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un

cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-aintiimplat cine ~tie ce nenorocire.

- ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma,fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat

sa-i citesc din ea.

- Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu.

- Fiindca ma simt fericita.A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu

toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau ane-voie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie accep-tabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea:in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~iamploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. Deaceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 adoua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i, pe langanivelul idealurilor ~i al spiritualitatii, mai existau ~i altele, multmai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat inrepetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la

concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa

acesta cel al vielii ins~i.

A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator.

15

..". '._~-- ".~.. ..-J

IIf!.

IfI

.............. -

~ ~

" -mA ..00; ';00~ P""~ 0-"'- "" I.~=:"l--'

niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele, mult mai ample. 'Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o 'ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- ,

\mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii I.continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noidate pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge maideparte cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i:

- Dar sufletul omului poate fi divinizat?- Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa

judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai

exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~i timp, decipoate deveni obiect de divinizare.

Sistemu\ meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfelincat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri.

Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui altaspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, para-metrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fostdeja inlaturata dependenta de via\ii, destin fericit ~i voin\ii, cu

atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor(adica de principii, visuri, idealuri) ~i de celelalte verigi (relatii

sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toateacestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand

toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia para-metrului viitorului. A~adar, mai exista ~i altceva in legatura cu

tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fiin stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestuiparametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze

profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave,

La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~iaptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar cevamai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez deata~area de via\ii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi sediminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, deidealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel:

- Doamne, intreaga mea via\ii ~i orice fericire umana este0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine.

Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, deasemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0

mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii defiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata,soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles

ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatireapentru moarte nu au fost intamplatoare.

in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor

al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Eranecesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despreDivin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~igravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din via\ii,

despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instan\ii, de

viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purificsufletul.

A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemulputea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei

afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de .

intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea

umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni secere este sa inva\iim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai

16 17

/~i

..:............

.~

,

.....-

ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar,oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisescvreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer,ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pecare Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, insine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.-cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multiienergie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporireabunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai

mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumpa-raturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un

control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piinaatunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare.De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu

intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparutca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudineanoastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu

~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este origineabolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra

sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Peatunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind amterminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursaprincipala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea

laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea

constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cupersoanele apropiate, pe de 0 parte, ~i din aptitudini ~i intelect,pc de alta parte, scopul ~i sensu I vietii.

A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a

18

~

1 ~

.~, -~.-"-..""".~","."I~.

bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-adovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie,de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca primamea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe pro-priile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate

ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fifoarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insaimpulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a douacarte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor

umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani.Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrataputea fi periculoasa, ~i acest lucru ma indemna sa-mi continuu

cautarile febrile.Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0

pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai

exista ~i un alt aspect, foarte important, care permiteaexplicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubiriipentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de

Oumnezeu ~i de a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit celmai inalt nivel al fericirii umane - iubirea umana - reprezintiicapacitatea de a ignora atractia umanului.

~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toatecele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i

restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, depen-

denta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa-

~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitiasterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-adovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sis-temul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a

19

iIf!

A'

.............. -

conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei,inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei maconfrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa esteinformatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice suntzdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, carteapoarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintiiraspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa

Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentrufiecare carte scrisa.

Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fostsupus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine,

de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteamodihni ~i ma puteam ocupa ~i de altceva. Cu toate acestea, mai

ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientiiramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam

sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri.inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnos-

ticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor

~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este multmai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubireumana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la pro-

cesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg caacest strat reprezinta de fapt sufletul omului.

N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns laacest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte.Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara adrumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana

acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material

20

( ~ J,- .."-""--".''''~''

~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile1uflsufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, inultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~isuflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 depen-

denta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determinacramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, per-

soana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se

cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem deDumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternicaeste dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase suntpretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori

~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putinata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii,precum ~i de valorile materiale.

Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteamdezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~i efectele beneficeasupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea.

A~adar, trebuia sa-mi revin ~i sa-mi continuu cercetarile.

lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucramcu noua informatie.

M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-apovestit 0 intiimplare ciudata:

- Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipeniede om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca dinsenin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, directspre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin

la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap

teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta?Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind

21

IIIL

,1

............... ---

Intreaga situatie, apoi Ii zic:

- Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit. Te simti insacomplexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat maimulte griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleazaprogramul de autodistrugere. In prima faza, programul este

blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene,

te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray.El ma prive~te uluit.

- Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoiede 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumeacealalta?

- Fiindca in campul vostru apare un copil com un. Mo-mentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum

sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarealui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cuseama pe plan emolional, este periculos pentru el.

EI tot nu-~i poate stapani mirarea:

- Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i savezi toate lucrurile astea?

- Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul deautodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare inlegatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOlia ta. In plus, e~ti mereu

linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, lacare am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care

line de batranele. lata toata mistica!

- ~i cum sa ma comport de acum incolo?- Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul

cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i

22

1 ~

de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul decomplexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil.

Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel.

- ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parcaintra un demonin el. II pot ajuta cu ceva?

- Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii senti-mente de disprel ~i de dezaprobare falii de evreii ortodoc~i?

Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul:

- Nu, niciodatii.Ridic din umeri:

- Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire?Femeia cade pe ganduri.

- Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna,mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios.

- In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credin-cios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis saatinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra atiinceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile

superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva lapersoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrulrespectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac latrup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica.

Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Saracla suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce

refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi,posedatul de diavol.

Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat maimutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului

23

.~ .,-..I~" .~

I/!.

;1'

,

............... --

nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata depreceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De

aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cultreligios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~iapropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de ladumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii,

InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de

vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce

v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem dinrespectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate

celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare aiubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a sparttablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci.Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine dereligie, precum ~i manifestiirile superioare ale propriului suflet,

dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori,

sOlul dumneavoastra I~i va recapata din nou sufletul.

Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la

mine cu 0 singura problema:

- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toatesentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia.

- Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti

senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cram-ponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetatniciodatii sa blamati societatea ~i statuI.

- De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De cetrebuie sa surar In felul acesta?

- Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura,

24

nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de auto-distrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fiprovocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul,izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung

rumegata - inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de adezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumnea-

voastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de

oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul

de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va,Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul.

Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-varetroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de

stat ~i fata de grupuri de oameni.

'p -1

.' ,..-,...

\!.

,1

CUM LE PUTEM ACORDASPRIJIN PSIHOLOGIC

ELEVILOR DINCLASELE SUPERIOARE

Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care potaparea in fata elevilor din clasele superioare.

Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa

~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii estedependenta individului de situatie, cu atiit mai reduse ii sunt

posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile deimportan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins

incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de asolutiona acele probleme de comunicare care apar in familie.In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor.A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~itimp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor

relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privitesub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit

26

'~

i ~

.~in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati

sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumulsolicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care

s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudineaproblemelor care stau in fata elevilor din cursul superior,putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i

ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata indepen-dentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~isolicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a serealiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumeainconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emo-

tional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este con-ditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumeainconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de

situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~ia ne atinge obiectivele propuse?

Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Careeste natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre?

Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii aorganismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originiisensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiimacum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de lacele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimelesecole.

In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei graveprobleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i,in general, a oricarei fiinte vii. Voi ream inti cum a fostdescoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spiralageneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar

}',!

27

IIiio. -

in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posi-bilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii dincelula sexuala ~i au introdus in locullu; un cromozom luat dela 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cro-mozomul, determinandu-I sa functioneze in regim deinmultire. Prin urmare, orice celula din organism poateproduce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele

care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat incodul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidulintracelular asupra cromozomului dovede~te insa existentaunui program de inmultire pe langa informatia genetica.Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestuimecamsm.

Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~a-numitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce esteyorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i

punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionandasupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt.

Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in

spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul caaceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impulspoate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura

explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea:viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explicaprintr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in planfizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational,

unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, setransforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit.

Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se

28

1 ~

.~. -".,~ ~

~

apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona

violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale sedeplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In )930, astronomul

Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-aconstatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic seindeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista unpunct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea

este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cucateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul americanWalt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoareleidei:

"Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile,care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~imai nmlt de mine".

Acel~i Walt Whitman a zis odata:

"A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintrepantofi ~i palarie".

Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, carenu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in careel a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0descrie astfel:

"Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicutbratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns desentimentul ca sensu I existentei intregului Univers esteiubirea" .

In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putemprimi informatii despre procesele care au loc in Univers,despre evenimentele trecute ~iviitoare.

Vom ma; reveni la acest subiect.

29

rf

---*-- -

r

incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0inTati~are complet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabilaJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Univer-sului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia caUniversul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatatdenumirea de Big-Bang, "marea explozie".

Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva miide ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche.

A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~imateria erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0natura complet diferita.

Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditatmitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii.Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea

tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate ficompletatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fiziciicuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-adescoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. larin 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei rela-

tivitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~imateria alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza unintreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt.Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de

particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existiiciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in

nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupramateriei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceeace numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu

structurat intr-un anumit fel.

30

1 ~

.. . l""-

Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la I"originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotiaoricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza intimp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu

atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de aschimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii incon-juratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct,dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~iindiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitateaoriginara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistiiceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul

evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam.

Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - con-fruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~igeneralizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct

informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte alsintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~ispatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea

senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemij locitii cu ger-menuI informational primordial. in cazul dat, con~tiinta,analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joein permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta com-

prima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la unpunct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului

~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare seconstatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este

holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in

~

II!

If. I

31

fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~idisparitie a Universului.

A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturilenoastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe

care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimen-tului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1\, Sacuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula

este deopotriva ~i 0 uncia, altfe\ spus, spatiu, atunci putemafirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie.Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil,intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deose-

bindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, suntindisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot

unitar absolut in planul informational primordial.Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil

asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc

in el. intrucat omul este, totodati\, ~i 0 structura de camp,spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putempresupune cii principalele programe informationale (dupa ni-

velul informational primordial unitar) sunt stocate, in primulrand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, instructurile lui fizice.

Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea

omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea incon-juriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice,

adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea,semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci

cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc.,dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura

32

1

lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pelanga genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie samai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felulacesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidulintracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponentimateriali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip alcampului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem

admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupadistrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despresufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre am-ploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anum it

volum de spa(iu ~i timp.Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de

iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile demoment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea incon-jllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atatmai amplu ii este sentimentul de iubire ~i cu atiit mai mare estevolumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te,dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploareaposibilitiitilor lui intelectuale ~i spirituale.

Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci candfiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost

antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubiriiin sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt

necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, oriceobiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un

sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploareintregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers.Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe

~

..-J." "-T"'"

I

33

~ -

I

"..

un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i ceamoarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta aresensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unoranumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amtsensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiecteleinanimate, la nivelul campului.

Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilorforme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~ipastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari

posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cuatat mai putin acest sentiment va depinde de circumstanteleexterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~tereaprimordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de astapani lumea inconjuratoare ~i de a se dezvolta armonios.

Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA,care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de panaacum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, saIe inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarealor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta indezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala.

Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzo-rialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-iconvingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentuliubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata incon-juriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in

viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatiidespre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~itduce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, neno-

rociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~i a posibilitatilor.

34

1

Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principiide baza:

in ce consta sensul vielii?Ce este fericirea?Cum safii fericit?Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie?Cum sa oblii mai multe in viala?Cum sa devii mai bun?Cand adolescentul identifica sensu I vietii cu valorile

materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posi-

bilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazutala lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun,raspunde cu ganduri ~i actiuni agresive.

Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietiiin dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui

emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a sedezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~inivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzandpentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtinemai multe in viitor.

Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica,indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~idirijarea unui volum redus de spatiu ~i timp. De aceea, in cazulunor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individnu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de

oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive delungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si

amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecinteleacestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu

35

~

.~ '_e- ,..p". .-

II!.

;f

afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA denecazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~uradupa aceea in spatiu ~i timp ca un program de distrugere ~i denimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult

emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~ispatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala.Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la

structura lui de camp.Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de

distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei altepersoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distrugapropria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura,blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme

sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-oanihilare fizica lentil sau rapida.

A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorilemateriale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germeniiagresivitAtii ~i ai viitoarelor probleme.

Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal

aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile,

moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului iiramane limitata, deci presupune agresivitate.

in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensu I .vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel deiubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective

secundare se vor putea conecta la scopul principal, iarcapacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va puteaatinge cote maxirne.

36

1

Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA

este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtileste planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai multde planul informalional primordial.

A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sen-timentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta,valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea

~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumulareavalorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartilin sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~i aleunui stres imposibil de dep~it.

in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~ispirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coe-ficientul intelectual, potenlialul spiritual ~i abilitatea de a dirijalumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensi-

bilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a

simli iubirea.Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele

materiale ~i spirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mairedus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde,

indepartiindu-se, in consecinli\, tot mai mult de cauza pri-mordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i

blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-setreptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el seapropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de ase dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din

considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor,sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele

strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai

~

.~.".--"'.-- '_"'A"

\!.

;f

37

............. -

I

r-

devreme sau mai tarziu, el va e~ua.A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple

reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nujustificatii prin nimic.

Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneascalumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, dela etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange,iar adaptarea la mediu scade. In consecin\li, urmeaza un nouval de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la

dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el vaconstata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire amediului inconjurator devin tot mai mari.

A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tindesa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asuprasporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui dea controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care seconfrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare.

sutletul,poate fi

1

SITUATIA DE STRES IN,

VIATA ADOLESCENTULUI.DEFINITIE ~I TlPOLOGIE

Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmasecandva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi anide investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii:

"Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismulstresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fatade ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecareamen inta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care

elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa

supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiunienergice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunileenergice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuimpentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiritact ice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul

Supravieluirii strategice, de perspectiva.Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat

un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In

39

~

. ¥-.. - .." .~. . ....

;i

medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atuncicand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutan-tilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifestacapacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme.Jar cu ajutorullor colonia reu~e~te sa supravietuiasca.

Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~iomului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric

este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cer-cetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative,care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fievoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa,

abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te duratamed ie de viata. A~adar, stresul este necesar nu numaiadaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui.

Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand estebenefic.

Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In

prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului.Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres.

in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorulexperiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0

distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit.AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este

infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel

nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se punepe picioare ~i supravietuie~te.

AI treilea exemplu. 0 turma de maim ute este speriata de

40

1

urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rupla fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata.A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care.Orept urmare, maimu(a sufera un infarct.

Ce s-a intamplat in primul caz?Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~i trece organismul

pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, seproduce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la

boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconectala timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea

~i forte Ie 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea deciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar calupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare.

Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii directsau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oacayom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne

aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i

din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt

pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, desport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la

starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie

~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat,transformand veninuJ in medicament.

Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat,iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el.

Stresul va trece mult mai repede ~i oaia va supravietui, cacilupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintiivie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de

puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini

~

.~. ., .. ."v~- ~ .~..

;I

,

41

~ -

activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se

va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare deatitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui.,

Daca omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres,socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret,

0 atare abordare a situatiei poate genera probleme.Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este

nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i maiputeti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult,ea risca sa va afecteze sanatatea §i starea psihica. Sa pre-supunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul

urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi vaapropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai

multe despre el §i despre familia lui. Continuati in felul acestapana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere unsentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-auputut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura

sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare,pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice

individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea

fata de stres §i sa-I diminuam.Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea

dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a

determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci,oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va estecuprins de un sentiment de blandete §i de seninatate, astfelincat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pelanga ea. De ce s-a intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea:

v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de

42

'-

"i

suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia destres. La fel §i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behaitmereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii aprecierenegativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave§i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate

vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie. ,

rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau delumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietiise pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul sub-

con§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu dimi-nuarea capacitiitilor spirituale.

Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animaleloreste slabit dupa 0 na§tere dificila. EI este infectat cu toxine §iistovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planuluiexterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii,de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese

distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute subcontrol, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand

proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor functii,organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia erasortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in

organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosindterminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i seaduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(arebruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiintavie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. Deaici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti de blandete

interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra dea invinge stresu!.

f

.~. - '""M-.'- ~.

!.

/

,

43

~ -

Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de

a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazAposibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii incon-jurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara,reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai

sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitu-dinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, undeoamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau

erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimiimureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentrucare bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare deiubire constituiau un principiu de bazA.

In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani

s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdo-menului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate

cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~i in

cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate

~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative,stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalulde timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, ampli-ficandu-se la ace~tia.

Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata audemonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile destres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, potinfluenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. Afost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca indi-vidul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~iblandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile destres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc

44

~

schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism,parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitateade depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistatde multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic,drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de

parintii lor.in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un

adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echi-librul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip deSires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul.Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull.

A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatiisuflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldurasufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toateacestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii carac-terul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli.

Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~tede obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul

inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne pro-voaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletulsirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei,

amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistrastarea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca

maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu iiprovoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii.Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul.

Cum stau lucrurile intr-un mediu uman?Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl.

Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea

~

.~. .. .".'fA~

;f

45

~ ----

lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu catmai energic va cauta el sa stabileasca motivele celorIntiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca Insufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand saactioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. inconsecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar,depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, decapacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune.Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani Inproblema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se

Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii:bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea

sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres.

Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare.E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul vafi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres

nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sapresupunem ca, Incercand sii-mi cum par un apartament, am

fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voiumple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia,consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum seprocedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma

Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspectimportant. Dad voi lua In calcul din timp toate varianteledezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei

situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or stareade stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului estepregatirea pentru el!

46

1 f.~

Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~isa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0condl!le necesara dezvoltiirii.

Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute Inghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondulunei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata,aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie

bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna,

Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta,Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:'

Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai multde cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit defoame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentarapoate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea

unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de

abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat

u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepesa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta

neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii.

Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect derezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe

p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineer-cand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu

acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca;seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare Inorice altii situa!ie.

Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, vamal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori

\L

;f

47

............... -

Ir

sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oacane aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom ficople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminuaadaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii,oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimenteledramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres.Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui

singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiileagresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de

stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmarinegative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca

Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre

liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin,dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la

principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de

invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-adovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, inprincipiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de

Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multiincep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unuigrup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin

care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrineicomuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume

~ioameni.

"Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni.A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~iimpulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premiseledepa~irii starilor de stres care se produc la scara mare.

Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa

48

~

~_.~.-. ~ ..."..~. _..~.

invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~i a situaliilor.Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedibenefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilornegative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii.,atat de necesara dep~irii starilor de stres.

Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de agiindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld eveni-

mentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem gene-raliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc

adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite samodelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatianoastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit maibine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai

pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de

intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIetrecutului sau in viitor.

in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii inprezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne

schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatieapartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbamceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra

atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile,stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul,

neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciindomul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fiziciisau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii

pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it,putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibilde realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere

49

-

;f

fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult maipericuloase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! peneobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult maiindelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~i zeci de ani

de zile.Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara

urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat.Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca

emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri.Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimenteledin jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror

existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fimult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperitca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand lasuprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul

nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii meca-nismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii esteimposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta meca-

nismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~itimp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0

analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului degandire.

Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorulexperiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips,

care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecutprietenii ~i rude Ie. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a

constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adicaprocesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional.

Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului

50

4 f.~. -, n'~"'-_..~- ~.

tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice altobiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideeaacestui experiment, au aparut dupa ce a fost observaturmatorul fenomen.

in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitaleledin spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula,ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~istarea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat detraumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate

tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de per-sistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radialeun fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~cariledin degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul derepede.

Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoareaconcluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla insentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu sepoate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiilenoastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-neadaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiilecare stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor

emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit dingeneratie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment.Fara astfel de emotii de amploare ~i de foarte lunga duratii este

imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator,caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor delunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa sepoata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza

;f

51

~ ---

memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers.Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia oriceentitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toateprocesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturorforme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fiecontinua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc Inmomentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale

entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentuliubirii.

in viata oricarui organism viu existii doua perioade demanifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea

structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~i a doua, cand

se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, peri-oadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmateapoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea,

cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cuatiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a sedezvolta In aceasta lume.

Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit prin-cipala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers.Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, InMetagalaxie, in galaxia noastra, dar ~i injurul nostru, pe 0 razii

de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura,importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite.

Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru

a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic insituatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii auconstatat un fapt paradoxa\. Dintre toate emotiile instinctuale,

cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au

52

,~

1 ~

.~tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalulinstinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. inmasura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~iblocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte,

priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale,indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsade bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea multtimp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga

sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere acontactului cu procesele informationale din Univers, iar acestlucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, dacasentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertiemaxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul

dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptareala lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc.

Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativsituatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0

emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativiiconecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agre-siva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unulnu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni,statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a

mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentrusiinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotionalnegativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condam-niim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i miide ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i

atunci orice stres devine imposibil de depa~it.

II!.

;1'

53

.:............. ...-

I

r

De aceea emotiile negative legate de evenimentele tre-cutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de

respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil

capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica,

neincredere provoaca stresul care de regula este legat de

evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste

emotii starea noastra fizica ~i psihica?

Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De

regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a

vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata.

Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie ~i s-o

devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este

indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici

leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine

ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De

aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente

agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 deori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai

putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut.

A~adar, una dintre conditiile principale pentru de~irea

stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere

emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele

trecutului ~i ale viitorului.

Organismul elevului din cursu I superior se pregate~te

pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila

despartirea de parinti, in vederea continuarii studiilor intr-o

institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului

militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului

destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul

54

1~

.-"

schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de

munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde

suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~ivarstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu

dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0

viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustinapropriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul

propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i

conflictelor.

Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt

parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i

copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie-

tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie

de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul

nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa

inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentulcopilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac

dedit sa-i aduca acestuia un prejudiciu, caci ii restrang

considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur

model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect.

Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura,

nicidecum 0 galeat1i dintr-o data. Cand parintele cauta sa inte-

leaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta com-

pasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin

critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i

dedit orice predica rostita pe un ton moralizator. Cand

piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului,

multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente,el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it.

55

" '''.''A'' - .. ,

;I

Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~iprietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta un punet desprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la

eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~idemonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el iisuprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile deinvingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii

~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei supe-rioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode deeducatie, ele nu reprezinta altceva decat 0()axare gre~ita pe

propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai

protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i

blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai potiporunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi

parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruiatrebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda deei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia proprieisuperioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational serezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata deparinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta apropriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in

sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care estesentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta

de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care varezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehiicopilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i

sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~iblandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~isa oblina cat mai multe in vialii.

56

i f

.~

CONTROLUL ASUPRASITUATIEI,

;f

in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi estezadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor.

Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nupoate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce maangajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control

cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare,iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorintavenita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul incineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment).Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii esteyorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici

pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta

voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budismuna dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este

renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sadezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i

57

~ -

r,

vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adeseapacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor inplanul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibi-litatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil,launtric provoaca boli ~i moarte.

Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cucare se confrunta un amic de-al nostru comun.

- I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creatimpresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai

devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentruacuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patrupersoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelultrufiei.

- Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula.La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei.

- AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu.- La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis.

Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire.

L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla,de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amiculnostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarultrei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau

lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care

tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intregm-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile despiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi.Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de

nivelurile 7 - J3, cu toate ci\ nu era yorba decat de 0 diagnos-ticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste

58

1

niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazulinteractiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-unproces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu

un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat,transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere.

Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi peceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capatzi lelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa

deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca amla dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sama tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult

prezenta in propriul meu suflet.

Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricaruicontrol asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle,proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~isa supravietuiesc.

~

. ~ ,¥-- ,.¥ ~

;1

i

r .

ERORI DEDIAGNOSTICARE

La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam.Astiizi e timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i

peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un accesde tuse. Am lacut guturai ~i bron~ita intr-o forma severa indatadupa lansarea celui de-al cincilea volurn. Nu m-am simtit rau

niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-alacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca

amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te

posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control.

- Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca aresa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea

cartii.Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli.

La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar adoua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima

conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din

60

.~

. ~

nou tot mersul prelegerii ~i imi amintesc momentele - cheie dela care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de desta-bilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare demulta vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza.

Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital seamplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin

In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii.

- Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumnea-voastra incercati falii de ea sentimente de gelozie, ura saudispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un programde autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traitilntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatiloreste un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci moc-

ne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere estestopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre senaruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup depersoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a

Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit esteblocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilorsistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuniIn aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate.

Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceputdestabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. farorganismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie deagresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugereIi va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de

dirijare informationala.

Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sauiritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde-

61

~

'''-1'''''' ~

IL

I

pendent de vointa ~i con~tiinta noastra, dar sunt determinate deexperienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii,care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supra-

vietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care acti-onem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~iai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de auto-distrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~timacar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin

cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenireala armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregiiomeniri,"

Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJeosciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilorcare cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurilespirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel,

adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitilenoastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survinacatastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia

de reproducere ~i femeile vor Inceta sa aduca pe lume copii.Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la

suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor

supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiileunei destabiliziiri de proportii.

De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~ireafinanciarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea

nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoacadestabilizare pana la nivelurile nouiisprezece -douiizeci ~i unu.

Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar

62

~

~ ~

s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment deiubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta

I-a tradat, I-ajignit ~i a plecat cu altul. in pofida umilirii iubiriiumane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand,fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolutindependenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~isusceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelorviitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de laprima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare,

Taraa banui macar lucrul acesta.Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile

subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi seIntampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor.Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiaracum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu potface nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind suntinteresat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat maimici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. Incel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia,

nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singurobiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitateamea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intr-un sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca

fata acestei Incercari.Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor

face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invul-

nerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam caiau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus

63

~~~.-

,..." ,._* .~

;f

~ -

In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nufunctiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat desentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei

mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~iIntregul meu sistem.

~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal.Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~itaaceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament,problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere

clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la altreisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destinfericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata

atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor.Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificileale vietii Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de. ,

ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? Inultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizezce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina.

Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizareacopiilor mei ~i problemele lor viitoare, pe care soar putea sa nufie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de

doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irarile din viitor

falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii.

- Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nurell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pecopii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana laaparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie satreaca.

Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu

64

')i ~

..-Jsunt totu~i cauza.

Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toateplanurile ~i sperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam caam acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa casuparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i

Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotiiprofunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa.

Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma:

- Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care neofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care

ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veniodata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, darlucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsanoastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa catse pare, a ~i venit vremea aceea.

Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Neca-zurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupramea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la

normal.Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat

drept Inaintea sa, el spunea:

- Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capi-talul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Credca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un

escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceastafirma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintreei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe demine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa

II

I.

,1

65

------.........

fac afaceri. Atunci ciind am Intrebat cu ce sa ma ocup, amprim it un raspuns simplu: "Du-te la ~coala sa lucrezi caprofesor de educatie fizica". N-am avut incotro, m-am dus ~iam lucrat acolo doi ani. Uneori 0 duceam greu, rabdiind defoame cu toata familia. Mai mult, fiicei meIe i s-a interzis sa-~icontinue studiile la liceu, de~i avea numai note de "zece".Ciind i-am Intrebat: ,,$i ce sa faca acum?" - raspunsul a fost de

aceea~i natura: "Sa piece la tara ~i sa stea acolo, Tara a face

nimic". inteleg ca s-au pus de-a binelea pe capul meu ~i alsotiei mele. Spuneti-mi totu~i, de ce au aparut asemeneacerinte ~i dad e coree! lucrul acesta din punct de vedereDivin? Ei m-au avertizat ca, In curand, va trebui sa accept un

alt serviciu ~i sa muncesc foarte temeinic. M-a zapacit cu totuldandanaua asta.

Am examinat Intreaga situatie in plan subtil ~i i-am spus:

- Gandirea functioneazii pe baza compararii obiectelor ~ia proceselor In timp ~i spatiu. Cu cat este mai mare scara lacare suntem in stare sa facem conexiuni Intre cauza ~i efect, cuatat mai mari sunt posibilitiitile gandirii noastre.

Acum pe Pamant Incep procese ale caror proportii nu pot fiestimate la nivelul actual al giindirii. Cu alte cuvinte, noi nu neimaginam consecintele activitatii noastre din prezent. Se

declan~eaza procese spontane, necontrolate, iar noi nu ne damseama intotdeauna de acest lucru. Daca pe Pamant nu voraparea oameni cu giindire de amploare, peste un timp oarecare

ne vom ciocni de procese pe care nu Ie vom mai puteacontrola. Aceasta se va intiimpla oricum, problema care sepune acum este cea a procentajului. Daca procentul unor astfel

de oameni nu va cre~te, poate pieri intreaga civilizatie. $i nu

66

,

. -

este posibil nici un ajutor direct din partea altor civilizatii. Noiavem sisteme imunitare nu numai In corpul fizic, ci ~i In cel

informational. Informatia straina poate, pur ~i simplu, sa ucidaIntreaga civilizatie, chiar daca la Inceput se va produce 0

vizibila ameliorare exterioara a situatiei. Informatia necesarapentru salvarea civilizatiei trebuie filtrata prin reprezentantiiacesteia, trebuie adaptata ~i, digerata Intr-o astfel de forma nu

este periculoasa.Ei bine, cele trei facultati pe care le-ati absolvit sunt un fir

de prafin comparatie cu acea informatie pe care ati primit-o inultimii trei ani. Afacerile durnneavoastra ~i alte treburi con-sumau 0 cantitate uria~ de energie subtila. Pentru a va pastra

viata, vi s-a interzis sa va jrositi energia ~i v-au fost reduse laminimum contactele cu oamenii.

$i Inca un detaliu. Nivelul con~tiintei noastre indica gradulcontactului cu alte lumi. Daca nivelul contactului se ridicarapid, depa~ind rezervele de iubire din suflet, dependenta de

nivelurile spirituale superioare cre~te brusc. in viata cotidiana,

dependenta de valorile umane da na~tere mai Intai fricii, apoisupararilor, apoi bolii. Daca e Sa reprezentiim acest lant cu maimulta precizie, mai inmi apare divinizarea umanului, apoi

aroganta ca manifestare a dorintei de a 0 apara, apoi frica de a0 pierde, apoi supariirile Impotriva Intregii lumi, apoi supa-

rarile pe sine, apoi proiectarea programului de autodistrugereasupra urma~ilor, apoi blocarea tuturor acestora prin neno-

rociri, boli ~i moarte. Dar, atunci ciind intram in contact cu

nivelurile superioare ale altor lumi, tot lantul acesta se perindavertiginos prin subcon~tientul nostru ~i noi vedem doar ultimaveriga, boala noastra ~i moartea copiilor no~tri. De aceea, In

~

.-"'~'- ~

67

.~

\I.

if

.............. -

mod obi~nuit, contactorii de nivel inalt sunt sterili sau Ie morcopiii.

- Ei bine, ii spun eu contactorului, ati inceput sa primitiinformatie ~i nivelul trufiei dumneavoastra a ureat brusc dezeci, daca nu chiar de sute de ori, iar dumneavoastra nicimacar nu simtiti lucrul acesta. Nici chiar extratere~trii n-ar fi

in stare sa va salveze de la moarte, nici pe dumneavoastril, nicipe fiica dumneavoastra. Daca Insa, In acest moment, yeti fi

desprins de grij ile omene~ti ~i vi se va deconecta logicaumana, yeti putea prelucra prin intermediul logicii Divine

toatil informatia necesara noilor forme de gandire. Aceasta va

va permite sa Intreprindeti actiuni orientate, In ultima instantil,nu spre nimicirea, ci spre salvarea oamenilor.

1

. -'

PERSONALITATEA

Stau Intins In pat ~i privesc cerulazuriu al diminetii. Cand,

cu 0 jumiltate de an in urma, am Inceput sa ma interesez detema personalimtii, au aparut semnele unei primejdii serioase,care ajungeau pana la aluzii mistice. Dimensiunea perso-

nalitatii este determinata de amploarea perceptiei altor lumi.Prin urmare, daca Incep sa lucrez la aceasm tema, imi cre~te,in mod inevitabil, raza de cuprindere ~i s-ar putea sa nu fac

fatiicre~teriinecontrolatea trufiei. .

Privesc mole~it pe geam ~i ma gandesc ce a~ putea face.Mai intai de toate, In ce ma prive~te, degradarea) a inceput cumai bine de un an In urma. Depuneri masive de saruri in totcorpu!. Prind a ma durea genunchii, ~i Inca atat de tare, incat

uneori nu pot merge. Noptile Imi amortesc degetele de lamaini. Desigur, a~ putea sa nu manaqc un timp oarecare, sa

eli!TIinsarurile, dar m-am uitat ~i am vazut deja ce va urmadupa aceasta. Trupul meu va deveni bland ~i ascultator, in

schimb poate ceda capul, adicablocarea trufiei se poatedeplasa de la corp spre functiile creierului. in ultimii treizeci

~

_.~...-'-'

69

..H<'''''' .~

\!.

11'

............... --

de ani, eu gandesc dou8zeci ~i patru de ore din douiizeci ~ipatru. in prezent sunt supus unor suprasolicitAri mari ~i capulImi este mai necesar ca oricand. Acum trebuie sa fac faliltrufiei necontrolate. Primele ei sernne sunt deja vizibile. inultima jumatate de an, daca macar ceva difera de procesulplanificat de mine, tie ~i In aspecte neesentiale, se produce

imediat 0 puternica explozie de iritare ~i manie. Urmeazii des-fii~urarea programului de autodistrugere ~i d durere de capacutii. Mai Inainte a~ ti zis ca sufilr de tulburiiri nervoase ~i deneurastenie. Acum Imi dau seama ca trebuie sa fac acel~ilucru ca ~i contactorul aceta. Sa-mi Intrerup conferintele,calatoriile, adica sa uit de toote pentru un timp. Pe de altiiparte, odatii ce sunt pus Intr-o asemenea situatie, reiese ca am

~anse sa supravietuiesc. Existii Insa semne rele. imi amintesc 0

m~aptede august In Crimeea. Noi stiiteam pe 0 stanca langa unfoc de tabara, iar jos plescaie Marea Neagrii.

- Baieti, vreti sa aflati ce atitudine are marea falil detiecare dintre noi? - am Intrebat eu.

inviorati, toti ~i-au atintit privirile asupra mea.

- Pe omul acesta marea 11 iube~e, am zis, pe acesta IItrateazii cu 0 u~ra desconsiderare, el se teme de ea. Falii de

acela are 0 atitudine po~itiva. Dar iatii omului acesta marea Ii

dore~te moartea. EI are 0 atitudine absolut incorectii falil demare. Scaldatul este periculos pentru el. Cine dintre noi a fostultimul?

~tiam ca nu puteam ti eu acela. Pana atunci ma uitasem demulte ori, ca sa v/ld ce atitudine are marea falii de mine, ~i detiecare datii vazusem blandete ~i iubire. Puteam sa Inot In mareore Intregi, pe orice timp, ~i nu ma temeam niciodatii. Chiar

70

'~i ~

.-.J~ - ..-"

¥.. - .~_.."''"'~.

daca ma apuca vreun carcella picior, Imi pastram calmul, caci

~tiam ca ma voi tine la suprafalil In orice situatie. De aceea,atunci cand un amic mi-a spus ca tocmai eu fusesem ultimul,

m-a cuprins 0 stare de ziipacealii. intelegeam ca am comis 0gre~eala In relatia mea cu marea, ~i asta In ultimele dou8zeci ~ipatru de ore. Care a fost oare acea gre~eala? Deodatii mi-am

amintit.in golful Gurzuf, In apropiere de muntele Ursul, se Inaltii

din mare doua stanci, care se numesc Adalar. Adancimea apeiIntre ele nu este prea mare, vreo 10-12 metri. Oar dincolo decea de-a doua dintre stanci noi am miisurat adancimea cu tirulcu plumb ~i am numarat 28 de metri. Mai demult puteamplonja filra labe de Inot pana la 0 adancime de aproximativ 20

de metri, binelnteles, fua costum de scafandru ~i buteliile deoxigen. in acest an plonjasem pana la 20 de metri, dar cu labe

de Inot. Aproape de fund, apa era deja rece ~i de 0 puritatecristal ina.

- Baieti, am sa Incere sa plonjez cat de adanc voi putea,amzis.

in ziua aceea ma durea capul ~i nasul Imi era nitel Infundat.La adancimi mai marl de 10 metri, lucrot acesta se pootedovedi periculos. Ei bine, cand am plonjat, m-am gandit ca ~putea ramane la fund, daca voi Incerca sa cobor la adancimeamaxima. Oeodatii, In cap mi s-a iscat un gand lini~tit, limpede:

"Cu atat mai bine, In s~it vor dispiirea toate problemele."Oupa asta m-am lasat la fund. in august 1998, apa avea la

suprafatii 0 temperatura de +27"C, mult mai ridicatii decat Inanii precedenti. Se spune ca 0 asemenea temperatura nici nu

s-a mai pomenit In ultimii 0 sutii de ani. La adancimea de 10-

;1'

71

.....- -

I

r - -

I

15metri, apa era deja'destul de rece, iar mai jos de 20 de metriam intrat Intr-un adevarat frigider. Intuneric, frig, nici 0placere. Am Inotat repede In sus, spre soare. In plus, mi-aplesnit un vas capilar din nas, ~i sangele nu era Intunecat, ci

ro~u-aprins. Daca a~ fi ramas mai mult sub apil, a~ fi pututavea probleme. De-abia acum am priceput ca, In ziua aceea, euIncercasem, de fapt, sa-mi pun capat zilelor, dar In a~ fel Incatnimeni sa nu banuiasea lucrul acesta. Chiar ~i pentru doiInotatori cu experien(A este, practic, imposibil sa seoata lasuprafa(A un om care zace la fund, la 0 adancime mai mare de

20 de metri. Am Inteles atunci ca, In ultimul timp, In sub-con~tientul meu se amplifica, foarte subtil ~i pe neobservate,un program de autodistrugere. Asta vara Insa eu socoteam ea

I~i spun cuvantul oboseala ~i suprasolicitiirile nervoase mari.S-a dovedit ca este vorba, In primulrand, de atingerea unor noiniveluri ale con~tiintei ~i de interactiunea cu noile surse

informationale. Mi-a devenit clar de ce, In ultima vreme, toateinitiativele meIe comerciale ~i planurile de anvergura "auInceput sa fie Inabu~ite cu blandete". Am vazut cu absolut alti

ochi acele situatii In care m-am pomenit asta vara. Una dintreele a fost atat de absurda, Incat m-a ajutat sa Incep sa maadun. lata In ce a constat aceasta.

Cuno~team (, persoana, care ma ajutase In catevaImprejurari, ~i Inca dezinteresat. Emu doar mici servicii, totu~iera un lucru placut.

- ~titi, a~ vrea ~i eu sa va rog sa-mi faceti un serviciu, azis el. Trebuie sa transfer 0 anum ita suma de bani Intr-un cont

dintr-o banca din Occident. Eu am sa va Inmanez aici aceea~isuma de bani, iar dumneavoastra 0 veti transmite acelei ~

72

1~

.~

persoane pe care 0 va indica omul ce va depune banii la banca.Doream foarte mult sa-I ajut ~i am Inceput sa dau telefoane

tuturor euno~tintelor. Era totu~i vorba de 0 suma destul demare ~i nimeni nu putea face transferul. L-am sunat pesolicitant.

- ~titi, probabil nu vom mai reu~i, a spus el. Daca, pestedoua zile, suma nu va fi transferatii, nu mai are nici un rost.

A~a ca va multumese pentru ajutor ~i sa uitiim de discutianoastra.

Eu Insa nu aveam lini~te din cauza acestei situatii. Cum

~a, am dorit eeva ~i - na-ti-{) buna! - n-am fost In stare saobtin? ~i, din nou, mai fae ciiteva Ineercari. Pe~e 0 zi maIntiilnesc eu eel care ma rugase.

- Ati avut noroc, zie, am gas it 0 persoanA care va transferabanii. Am sa va fac 0 vizitii peste douAzile.

- Minunat, da el din cap a aprobare.DupAdoua zile ne Inmlnim ~i Ii spun:

- Astilzi a sosit 0 ruda a persoanei care v-a transferatbanii. Trebuie sa-i dati lui aceastii suma.

Fostul meu solieitator zambe~te larg:

- N-am bani, ziee. II privesc eu mirare ~i Incere sa madumiresc.

- Dar ati spus ea Ii veti Inapoia?

- Aveam In vedere cii Ii voi da peste un timp oarecare.Altfel m-~ fi descurcat ~i tara dumneavoastrA.

- Dine. Cand veti puteaInapoiabanii?- Am sa ma striiduiesc s-{) fae cat mai euriind, dar

tennenul real este peste trei luni.- Dine,Ii raspund,voma~tepta.

iL

If

73

I

r .-

Seara dau un telefon in America ~i incere sa ma justific infata persoanei care a riscat sa se increada in mine:

- Ceva am sa imprumut, ceva am sa vand, ceva am sacii~tig, ii spun, dar am sa incep sa inapoiez banii in timpul celmai apropiat. Va inapoia omul acela banii sau nu, eu unul maoblig sa~i restitui treptat.

Povestea continua. Dupa trei luni vin la persoana careceruse bani. inainte de aceasta II sunam In fiecare siimbata ~i el

I~i confirma promisiunea.

- Sunteti gata sa Inapoiati banii? - II Intreb.EI ziimbe~te iar:

- ~titi, eu n-am bani.- Bine. Ciind mi-i yeti putea da ?- Nu mai Inaintede trei luni, zice.

.

Stau ~i privesc In tacere podeaua. Ce-i de facut? Sa Inceresa rezolv problema prin procedeul, obi~nuit pentru Rusia, de

restabilire a dreptiitii? Sau sa incerc sa recurg la posibilitiitile

care-mi mai stau Inca la dispozitie? in aceastii situatie mabucura foarte mult un singur lucru: nu simt nici un pic desuparare sau ura falii de omul asta. Numai pentru aceasta, ~i totmerita sa pierzi orice suma de bani. Ma schimb In mai bine, ~iacest fapt reprezintii 0 adevarata fericire. Toate celelalte suntlipsite de importanlii.

- Haideti sa procedam In [elul urmator, propun eu p~nic.De azi, suma Incepe sa creasca, pentru Inceput - cu 10 % peluna. Peste trei luni ea va fi mult mai mare ca acum. Dacii Insii,in decursul acestei luni, restituiti suma, 0 puteti da flira

dobiinda. Ati Imprumutat suma asta de la mine? Ati Impru-mutat-o. Prin urmare, puteti Imprumuta ~i de la altcineva.

74

1~

~

Peste ciiteva zile luam legatura prin telefon.

- Am Incheiat 0 Intelegere In legatura cu un Imprumut ~i,peste doua saptamiini, am sa va inapoiez suma necesara, zice

el.

- Peste 0 saptiimiina plec In Crimeea, spun eu. Ladumneavoastra are sa vina 0 ruda Indepartatii de-a mea, incare, binelnteles, am incredere. EI Ie va trimite banii celorcarora Ie sunt destinati.

Peste doua saptamiini telefonez din Crimeea la Peterburg.Simt ca trebuie sa apara probleme in legatura cu banii. Fire~te,starea mea e de vina, dar, nu ~tiu de ce, nu sunt In stare sa macalmez. "Va fi un lucru foarte ciudat, m-am giindit, daca rudamea va prirni banii".

Acest eveniment ciudat s-a Intiimplat cu adevarat. Banii aufost restituiti toti, dar iatii ca a doua zi s-au confirmat

presimtirile mele. Fiindca ruda mea a fost un gura-casca,Intreaga suma i-a fost furata din servieta. Am Inteles ca suntsupus unui tratament, ~i Inca unuia cu mijloace destul de

radicale, ~i m-am lini~tit Indata. lar peste Inca 0 luna, In august1998, s-a prabu~it sistemul bancar, apoi economia Rusiei ~i, 0data cu ea, toate afacerile mele. Atunci sufletul mi s-a lini~titcu totul.

Am observat ca e destul sa visez un pic la ceva, nu numaiIn giind, ci impliciind ~i sentimente Ie, ~i totul se destrama

imediat. Potentialul sentimental de baza trebuie totu~i orientatmereu nu in exterior, ci in interior, nu spre uman, ci spreDivin, mai cu seama acum, In ace~ti doi ani.

Derulez flim graba evenimentele viitoare. Peste zece zileImi lansez cartea a cincia la Moscova. Voi fi din nou Intrebat:

;1

75

ce se Intampla cu Rusia? De ce oamenii care se afla la puteresavar~esc fapte absurde, ilogice, daunand atat altora, cat ~i lorIn~i~i? ~i la mijloc nu e pur ~i simplu coruptia, cand statuisarace~te, iar demnitarul se Imbogate~te, cand se saboteaziiintentionat adoptarea unor legi normale. Se creeazii impresiaca oamenii din tara s-au dezvatat sa gandeasca ~i sa conduca.intr-o oarecare masura, lucrul acesta poate fi explicat prinfaptul ca In perioada socialismului a triumfat lipsa de profe-

sionalism. Un om de treaba nu putea fi la putere. Oamenilipsiti de principii ~i de moralitate primeau bani ~i putere,fiindca sistemul idolatriza omul. Jar omul nu-i atat trup, catspirit ~i suflet, adica scopuri ~i principii, etica ~i moralitate. ~inoi, pana In prezent, purtam In subcon~tientuJ nostru aceasta

orientare.Cu cdt este mai puternicii in sufletul jieciiruia dorin/a de

a-i dispre/ui, a-i uri # a-i blama pe demnitarii puterii, pe sine,propriul destin, cu cdt mai multii energie se risipe~te pen/ru

ciiutarea celor vinova/i # pentru urafa/ii de ei, # cu atdt maipu/inii energie riimdne pentru in/elegerea situa/iei ~i pen/ru

aC/iunile corecte care ar permite schimbarea acesteiaPentru a Intelege istoria ~i a aprecia just evenimentele care

se Intampla, trebuie sa repetlim de zeci de ori:

- Nu trebuie sa cautam vinovati. Nu exista vinovati.Atunci energia distructiva se va transforma Intr-o energie

creatoare ~i comprehensiva. ~i totu~i de ce deputatii,demnitarii ~i politicienii no~i nu sunt deloc In stare sagandeasca ~i sa conducii? Ceva nu-i In ordine In relatiile lor cutimpul. Ei nu pot face legatura dintre cauza ~i efect. 0

uluitoare lipsa de perspicacitate.

76

1~

Sa judecam logic. Materia consta din spatiu, adicii, potrivitfizicii moderne, este spatiu curbat Intr-un anum it mod.Materiei ~i spatiului Ie da na~tere timpul. Pentru a Intelege 0situatie, a 0 tine sub control, trebuie sa ne deta~am de situatie

~i sa ne ridicam deasupra ei. Orice eveniment se produce Intimp. Deta~rea de situatie este, totodata, deta~are de timp. Cu

cat mai mult ne deta~am de 0 situatie temporala concretii, cuatilt mai mari sunt dimensiunile timpului pe care II cuprindem

~icu atat mai lent Incepe timpul sa curga.Daca am putea privi, In acela~i timp, tot Universul, am

vedea ca el este aproape nemi~cat. Toate valorile umane, deasemenea, constau din timp. Cu cat suntem mai at~ati deprincipii ~i idealuri, de etica ~i moralitate, de bani ~i cariera, cuatat mai putin yom fi In stare ~i sajudecam normal.

intr-o situatie noua ~i nea~teptatii, gradul de deta~are, deabstragere al omului trebuie sa fie cu cateva diviziuni maiInalt, altfel el nu va fi In stare sa Inteleaga noua situatie ~i sa

pastreze controlul asupra ei.

indelungata perioada de stabilitate economica ~i politicaschimba pe neobservate gandirea oamenilor care locuiesc InOccident, de aceea lor Ie este tot mai greu sa creeze noi formede gandire. in Rusia a fost distrusa ideologia, adica spiri-

tualitatea ~i moralitatea, ~i toti s-au aruncat de la valorilespirituale spre cele materiale. "Vitelul de aur", la randul lui,

s-a prabu~it. Rusia, Incet ~i chinuitor, Invatii sa gandeasca. Seformeazii 0 noua ideologie, are loc revizuirea vechilor valori.Logica umana functioneazii In Rusia foarte prost. Toti sunt

nevoiti, cate putin, sa se orienteze tot mai mult spre ceaDivina. Dintr-o astfel de logica se vor forma mai apoi 0

77

, ."....-.. ~

11

cultura, 0 ideologie, 0 constitutie ~i legi noi.Diagnostichez Rusia anului 1917, inainte de revolutie.

Ata~area de spirit, suflet ~i personalitate este enorma, cu multpeste nivelul mortal. lata de ce trebuie sa invinga bol~evicii,iata de ce trebuie sa fie injositii personalitatea (iirii ~i a fiecaruilocuitor al ei, trebuie sa fie injosit sufletul (iirii, altfel spus,cultura, ideologia, etica ~i moralitatea ei, trebuie sa fie injositspiritul tarii, adica legile ei. Acum inteleg de ce, .in perioadasocialista, au triumfat minciuna ~i lipsa de principii, la~itatea ~itradarea.

Diagnostichez Rusia inaintea crizei care a survenit inaugust 1998 ~i dupa aceasta. Lucru de mirare: dupa crizii,energetica (iirii a devenit mult mai curatA. Mai bine zis, nupurificarea este cea care ma mira - este un lucru absolut firesc

- ci amploarea purificarii. S-a modificat radical dependenta devalorile umane, atat cele materiale, cat ~i cele spirituale. Daca

e sa judecam dupa aceastA dinamica, Rusia este eliberatafoarte temeinic de toate cramponarile. Cu alte cuvinte, existasperanta ca-~i va face aparitia noua giindire de anvergura.

Ma uit la alte (iiri ~i se dovede~te ca situatia nu e prea buna.S.V.A., de pilda, aveau mai inainte ni~te parametri exce-

lenti, acum insa energetica lor seamana tot mai mult cuenergetica Rusiei inainte de revolutie. Altfel spus, con-

centrarea asupra principiilor, eticii ~i moralitAtii devine tot maiputernica.

Germania e intr-o situatie de impas, concentrarea asupravalorilor spiritului este uria~. Olanda stA ~i mai prost. Acum e

clar unde sunt bazele narcotnaniei, ale homosexualitAtii.incep sa inteleg intamplarea pe care mi-a povestit-o un

78

'!\i ~

.~arnic.

- inchipuili-va, mi-a spus el, deschid un cont intr-o bancadin Berlin. Depun acolo 10.000 de marci, apoi transfer dinAmerica in contul meu 20.000 de dolari, ceea ce inseamna mai

bine de 30.000 de marci. in total - circa 43.000 de marci.Vroiam sa-mi cumpar 0 ma~ina in Frankfurt. M-am dus lafiliala bancii, am spus numarul contului ~i am primit 7.000 de

marci. Aceasta suma nu-mi ajungea ca sa cumpar ma~ina.A~adar, in cont trebuiau sa mai ramana 35.000 de marci.

M-am gandit sa-mi scot 0 carte de credit, ca sa nu alerg defiecare data la banca. Ma duc cu traducatoarea la banca ~i-miexprim dorinta de a primi 0 carte de credit. Ei bine, nemtoaica

din fata computerului imi spune ca ei nu-mi pot elibera 0 cartede credit, deoarece eu am in cont doar 3.000 de marci.

Eu fac ochii mari.

- Vreti sa spuneli ca nu am mai multi bani in cont?- Da, nu aveti mai multi bani.- ~i ce-i de Tacut?- Clarificati la oficiul central al bancii din Berlin, ridica ea

din umeri.

Ma duc la Berlin, intru la oficiul central ~i incerc sa malamuresc. Un functionar al bancii cerceteazii totul ~i ma anuntacalm ca nu am bani in cont. imi dau seama ca am pierdut. Eipoftim! ~i cica nemtii sunt ordonati ~i punctuali.

Fiindca veni yorba, continua el, mi s-a povestit cum uncuplu a adus la 0 banca germana 0 mare suma de bani, a

inmanat-o operatoarei, ca aceasta s-o depuna in contul lor, ~inici prin gand nu le-a trecut sa ceara vreun act care sa

confirme faptul ca au transmis banii. lar operatoarea a declarat

\

i

11'

79

---- -

apoi ca n-a luat banii. Atunci ciind au mers sa se pliingadirectorului bancii, acesta le-a spus ca 0 cunoa~te pe aceadoamna de mult ~i ca ~a ceva pur ~i simplu nu se poateinmmpla. Oar eu am mai facut transferuri de bani ~i prin altebanci. imi trece prin minte ca trebuie sa ma duc in America ~isa incerc sa gasesc documente care sa dovedeasca transferulbani lor in banca germana. Deocamdatii insa, pentru oriceeventualitate, I-am delegat prin procura sa-mi administrezecontul pe un prieten care locuie~te in Berlin, ca acesta sa

incerce sa obtina vreo informatie noua. Peste doua saptamiini,el m-a sunat. :;Iice crezi ca mi-a spus?

Ridic din umeri:

- Nu pot nici macar sa-mi inchipui.- Ei bine, s-a dovedit ca in contul meu sunt depuse doar

3.000 de marci, iar in contul in dolari, ca mai inainte, se atlau20.000 de dolari. Probabil, ei pur ~i simplu nu consideradolarii drept bani. Adica, atunci cand i-am intrebat: "Am eubani in cont?", ei, din cine ~tie ce motive, se refereau doar lamarci. in unele banci, valuta straina incasata este convertita peloc in cea locala. in Rusia mi s-ar fi spus:

- Aveti putini bani in contul in ruble; daca doriti, putetivira banii din contul in valutii ~i primiti carte de credit.

in Germania insa lucrul acesta este imposibil. Acolo rotitase opre~te intr-o singura pozitie. Clac! - ~i punct, altfel nu eposibil. :;Itii, e ceva de-a-ndoaselea in capul lor in ultima

vreme. Te uiti, omul pare inteligent, normal, dar e de ajuns sa

se ciocneasca de 0 situatie atipica ~i mecanismul nu se maipune in functiune. in ca" e vacuum. Daca pe pilmant se vaschimba radical situatia, ei toti vor dispiirea ca mamutii.

80

'-}

i

- Nu-i nimic, I-am lini~tit, Rusia ii echilibreazii pe toti. insituatii obi~nuite, creierul nu ne functioneazii, in schimb insituatii critice ~i atipice - de unde vin oare? - ne apare ~ilogica, ~i mintea, ~i perspicacitatea.

imi vine in minte aceastii discutie. in tara i~i fac aparitia 0conceptie despre lume corectii ~i legi normale, iar tara setransforma dintr-un de~ert intr-o gradina intloritoare. Din zi in

zi ideile devin tot mai materiale. lar intlorirea sau degradarea,

rapida a omului depinde de modul de gandire cu care i~i vaface el intrarea in mileniul al treilea.

Ma ridic din pat ~i ma due la baie. Las la 0 parte toategandurile cu caracter general ~i ma gandesc la ziua pe care 0am in fa(ii. Timp de cateva zile am sa stau, pur ~i simplu,culcat acasa ~i, pentru prima oarii in ultimii ciitiva ani, n-am safac nimic. Azi am treaba - trebuie sa vizitez 0 bolnava decancer. Boala ei a ajuns la al patrulea stadiu, ea nu se maipoate ridica din pat.

Daca a~ fi plecat in Crimeea, dupa cum imi planuisem, n-a~fi reu~it sa merg la ea. :;Iidaca e pe-~a, se vede ca asta estesoarta. imi fac din nou socoteala: pot oare s-o vindee? Dupatoate probabilitiitile - pot. Pot oare acum sa-i stabilesc diag-nosticul de la distan(ii? Nu se poate. Prin urmare, ~i eu prezint

disfunetii asemaniitoare ~i, in procesul diagnostiearii, se poateisca 0 rezonan(ii periculoasii pentru noi amandoi. Oare in eemoment n-am faeut fa(ii probei?

Ma deconectez in interior de la toate ~i incep sa-miexaminez evenimentele de pe parcursul vietii. in fiecareeveniment observ ace~i disfunctie. Trufie sporitii, ambitiisporite ~i eoncentrarea asupra propriului eu uman.

~

..~. ~~"'--" "'~.

;f

81

IIi... -

82

Nu mai sunt In eauzii banii ~i un destin ferieit. Situatia seextinde pe 0 seara mult mai larga ~i este mult mai perieuloasa,iar eonseeintele sunt mult mai grave. Rinita mea aeutii deaeum ~i bron~ita sunt, de asemenea, legate de aeeasta. Esteprima iubire. Este yorba de exploziile de Indragostire ale

tineretii noastre. Se pare ea, la prima iubire, amploareaeuprinderii valorilor umane ere~te de sute de ori, iar uncomportament corect este aici de sute de ori mai importantdedit In alte situatii.

De zeci ~i zeci de ori parcurg aeea situatie dind mi-a fostofensatii iubirea, dar, ea ~i pana acum, Imi este interzis s-odiagnostiehez pe paeienta mea. Na-ti-o buna, niei nu banuiamcata nemultumire de sine, lipsa a dorintei de viatii, renuntare laiubire am acumulat cand mi-au fost umilite sentimenteleluminoase.

"Ciit de interesant este oranduita viata, ma gandesc, peste

un an m-a~ fj putut alege eu un cancer pulmonar ~i n-a~ fjizbutit sa-i depistez eauza. Dar, cand vreau sa ajut pealtcineva, Imi este mult mai u~or Sa ma deta~ez de situatie ~i

Imi apare 0 Intelegere eoreetii, care mai apoi Imi permite sa masalvez ~i pe mine".

Atunei eand ne Indragostim pentru prima oara, se produce0 atingere a nivelurilor eelor mai Inalte ale valorilor spirituale.In eazul emotiilor noastre obi~nuite putem euprinde 0 lume -doua, dar, dnd izbuene~te iubirea, se poate Intiimpla sa

euprindem toate eele treizeei ~i trei de lumi, adiea Intreg .

Universul. $i daea, atunei eand prima iubire ne-a fost umilita,nll eautam vinovati, iertam ~i ne pastram iubirea deDumnezeu, avem ~ansa de a nu depinde de Intregul Univers ~i

'I ~ ~"

,.~..

de a simti realitatea propriului eu Divin. A~adar, Ii putemspune unui eopil:

- Sufietul tiiu ~i trupul tau se pregatese de iubire ~i tu 0vei Ineerea In eurand, dar eea mai minunatii ~i mai luminoasaprima iubire va fj Intotdeauna doar un mijloc de ae~m.ulare

~Divinului Inlauntrul tau. $i, In masura In care vel slmtl eaiubirea umana este doar un mijloe pentru iubirea Divinii,

eunoa~terea oriciirei fericiri umane nu-ti va aduce dependenta,frica ~i suparari.

if

~ -

ATITUDINEA FATAt

DE PRACTICA DEVINDECATOR

2 decembrie 1998. In seara asta plec la Moscova. Acolo vatrebui sa Intalnesc ~i sa ofer consultatii catorva persoane careau probleme de rezolvat. Apoi voi tine 0 prelegere.

Zambind, Imi amintesc cum a evoluat atitudinea mea fatade consultatii, ~edinte de tratament. Primul meu impuls, cum e

~i firesc, este dorinta de a-I ajuta pe pacient. AI doilea meuimpuls Insa oscila, se schimba mereu. La Inceput a fost

contemplarea minunii. Era de ajuns numai sa vreau ~ipacientul se Insanato~ea. imi treceam de cateva ori palmele

deasupra locului afectat de erizipel ~i, a doua zi, intlamatiadisparea. Apoi a urmat concentrarea asupra aptitudinilor, posi-

bilitatea de a ma perfectiona ~i de a merge mai departe. Untimp oarecare, singura mea sursa de venit au constituit-o

consultatiile. Treptat, totul a Inceput sa se transforme Intr-onecontenita c~tigare a banilor. Atunci m-am dedicat picturii ~isutletul meu se odihnea. Peste cativa ani, cand am V3zut ca

84

1~

,-" .~.. -:-

bioenergetica poate fi considerata 0 ~tiinti\, am apucat-o dinnou pe aceea~i cale, fiindca eu unul nu pot trai rara 0dezvoltare continua. Nu era yorba doar de dezvoltarea aptitu-dinilor, ci de posibilitatea de a-mi aprofunda conceptia desprelume. Apoi am intrat la cooperativa de pe langa Institutul demedicina N°I ~i, din nou, filozofia ~i aptitudinile mele au prinssa serveasca tot mai mult la ca~tigarea banilor. Atunci dorintade a-mi continua activitatea de vindecator a Inceput sa dispara.Ma ciocnisem de un zid.

in martie 1990 am descoperit pentru prima oara ceea cemai tarziu am numit "Structuri karmice". Am ajuns pana la unnivel de extrema adancime, unde nu mai patrunsese nimeni. La

acest nivel, medicina, psihologia, pedagogia, fizica, filozofias-au dovedit a alcatui un tot indivizibil.

S-au deschis perspective uria~e pentru cunoa~terea lumii.Pentru mine, lucrul acesta era ca un narcotic. Mai apoi, totul aInceput, din nou, sa fie franat. La un moment dat, ~i-a racut loe

Intelegerea: "Eu nu trebuie sa-i vindec pe oameni, eu trebuie

sa-i ajut sa se vindece. Pentru aceasta Insa ei trebuie sa seschimbe. Prin urmare, trebuie sa gasesc posibilitati ~i moduri

de schimbare in profunzime a caracterului omului".in cautarea unor astfel de schimbari am analizat logic

chestiunea ~i am ajuns la singura solutie posibila: pentru a neschimba pe noi In~ine, caracterul nostru, este necesar sa

transcendem limitele propriului eu. ~tiinta nu ne poate oferimijloace adecvate In acest sens. Toate tehnicile de inriiurirepsihica ~i fizica, inclusiv substantele chimice, n-au reu~it sa

obtina decat 0 deta~are de scurta durata. Ele n-au fost In staresa produca in caracterul individului schimbari de profunzime,

I

.85

I

rstabile, pe cand deta~area de cele omene~ti, acumularea iubiriide Dumnezeu face ea acest lucru sa devina posibil. ~edintelemele cu pacientii s-au transformat Intr-o cautare a unei moda-litati de schimbare a fiintei umane, a personalitatii ~i a con-ceptiei despre lume. Un aspect foarte important: m-am convinsca lozinca nu funC\ioneaza daea autorullnsu~i nu Indepline~teacel lucru spre care Indeamna. Soarta ma obi iga sa "rodez" pepropria-mi piele unele dintre solutii, punandu-ma In fata unor

situatii Tara ie~ire. ~i doar atunci cand, agatiindu-ma de logicaDivina, reu~eam sa Ie fae fata, Imi era permis sa Ie aduc la

cuno~tinta ~i altora. Aceasta maniera de lucru Ie permitepacientilor mei sa obtina 0 schimbare reala ~i sa supra-

vietuiasca situatiilor critice. In ceea ce ma prive~te, ~edinteleCll pacientii Imi ofereau posibilitatea de a ma autoperfectiona

~i ~ansa de a ma salva pe mine ~i pe copiii mei, caei amconstatat ca am 0 mo~tenire ereditara nu prea buna. In ultimultimp Insa ~edintele au devenit grele ~i istovitoare, iar, mai nou,

de cand au Inceput sa mi se duca de rapa ~i sanatatea fizica, ~itoate treburile, simt 0 oarecare jena sa mai ofer consultatii.

Dar iata ca, de curand am reu~it s-o scot la capat cu "tema

personalitiitii" ~i lumea a devenit din nou frumoasa In ochiimei. Am Inteles ca este necesar un grad mult mai mare de

deta~are de eu-ILIman.

Cramponarile astea se vor strecura la nesfii~it, atiita timpcat nu vad In mine decat 0 fiintii umana. De fapt, eu deseind

din eauza primara, sunt conectat la ea, 0 port In mine ~i eu-Imeu adevarat este eel Divin. EI este euprins In Dumnezell ~i Iniubire. Intre eu-I uman ~i eel Divin exista trepte intermediare.Trebuie sa Ie ure, pereepand tot mai clar realitatea eu-lui Divin

86

~

~i diminuand pas eu pas dependenta de eu-I uman.Nu demult, In timp ee ma pregateam de 0 ~edin\A, aeor-

dandu-mi fortele la 0 noua zi de munea grea ~i chinuitoareIntru ajutorarea paeientilor, m-a striifulgerat gandul: Inainte Iespuneam oamenilor: "Va rugati nu pentru a ee~i ~i a obtineceva, ei, ea prin rugaeiune ~i iubire de Dumnezeu, sa va

sehimbati voi In~iva". Cu alte euvinte, ma rugam pentrumantuirea eu-Iui uman, pe eand menirea rugaeiunii este de asalva eeea ee este Divin In noi. In masura In care ne axam

viata pe pastrarea ~i sporirea Divinului din sutletele noastre,Ineepe sa Intloreasea ~i sa se dezvolte umanul. Mi-am zis

atunei:

- Ii inviti pe oameni la ~edintele tale pentru a-i ajuta sadeseopere ~i sa simtii realitatea propriului eu Divin. Pentru tine

Insa ~edintele Inseamna aeeea~i posibilitate de a-ti sporiDivinul din sutle\.

~

-. ~,.' e- ~.. .-

;!

PURl Fl CAREA

Stau la birou ~i privesc cadranul ceasului. La 11.00 trebuiasa ma sune 0 pacienta, careia ii promisesem 0 consultatie

telefonicii. Acum e 11.15, dar telefonul nu suna. Afara, din-colo de geam, se face simtita primavara, de~i nu e dedit 19februarie. Straluce~te un soare cu adevarat primavaratic, peste

tot se a~terne zapada. Recentele ninsori au dat la inceputfarmec ora~ului, apoi troienele albe s-au topit ~i s-autransformat intr-o masa lichida de culoare bruna. Ora~ul arevenit la aspectul sau dintotdeauna: mizerie, ~osele proaste,

semafoare defecte. "Tara semafoarelor defecte" - m-amgan-dit. Oar imediat pun capat tentatiei de a duce mai departeaceste ganduri. Pur ~i simplu, moralitatea, onestitatea, iubireaumana sunt calcate aici in picioare ~i tara sufera. Ne-aminchinat la cele omene~ti, deci urmeaza sa fim vindecati prin

suferinta de aceasta tendinta. lar goana dupa vinovati nu poatedecat sa agraveze situatia. Imi amintesc ziimbind intamplareade ieri.

Ne deplasam cu ma~ina unui amic spre Ermitaj de-a lungul

88

i ,

raului Neva. Vremea era frumoasa ~i raul sciinteia sub crustade gheatii.

- Auzi, tu nici de dragul copiilor liii n-ai vrea sa pleci dinRusia?

Am ramas un timp liicut, cu ochii atintiti spre geam,dincolo de care se perinda peisajul urban.

- De fapt, in primul rand, tocmai de dragul copiilor nuvreau sa plec de aici, am riispuns eu intr-un tarziu. In urma cudoua zile m-am intors de la Berlin. Mai toti acei care auemigrat in Germania au faeut-o de dragul copiilor ~i aproape

80 % din copiii lor au devenit narcomani. Aici, in tara asia, eiau fost umiliti in fericirea lor umana, dar , stabilindu-se acolo,ei au inceput sa se inchine acestei ferieiri ~i sa triiiasca numaipentru ea, astfel incat axarea pe con~tiinta ~i pe eu-I uman Ii

s-a intensificat de cateva ori. ~i uite ~a, pentru a supravietui,copiii lor sunt nevoiti sa devina narcomani.

- ~i ce ne ramane de facut, sa sliim ~i mai departe inmizerie ~i sa preamarim iubirea de Dumnezeu? - zambe~teinterlocutorul meu.

- Ce sa-ti spun? Ca ne-am trezit cu totii in mizerie nu estedeloc intamplator, cat despre iubirea de Dumnezeu, ea trebuiepreamarilii oricand. ~i apoi, eu nu incerc acum sa propo-viiduiesc ceva, nu fac decat sa constat faptele a~a cum sunt ele.Am avut 0 pacienta tiinara, armeandi de origine. Cand reveneapentru cateva luni in Armenia., fata slabea, se simtea minunat,

sufletul i se umplea de bucurie. Cum se intorcea in Germania,imediat adauga in greutate, incepea sa-i cada parul, iar

simturile i se toceau. Toate aceste indicii vorbesc despreintensificarea brusca a programului de autodistrugere. Nemtii

89

.. . .~. .~

;I

............... ......-

care locuiesc pe teritoriul Germaniei poseda un fel de imu-nitate la bunastarea materiala sporita. Multi dintre ei, dupacum am constatat, ~i-au trait vietile anterioare in Africa deSud, unde idolatrizarea iubirii umane ~i saracia lucie fac casa

comuna. In Germania, dimpotriva, ceea ce conteaza este buna-starea ~i intelectul. Dar, pe seama reminiscentelor africane,

severa ~i pedanta Germanie reu~ea sa se echilibreze interior.Acum insa, pe tot cuprinsul globului, opozitiile se atenueaza ~ise anunta probleme serioase. Mai inainte, gelosul se arunca in

cealalta extrema, dedicandu-se carierei ~i dezvoltandu-~iaptitudinile ~i intelectul, iar trufa~ul traia cu problemele defamilie sau evada in arta, in poezie. Acum insa ambeleextreme au ajuns la 0 stare de suprasaturatie, de aceeapendularea de la 0 valoare umana la alta nu mai este de nici unfolos. In momentul de fatA trebuie Sa dam la 0 parte toate cele

umane ~i sa ne indreptlim pa~ii spre Dumnezeu. Or noi nusuntem obi~nuiti cu ~a ceva ~i nici nu ne pricepem cum s-ofacem.

Barbatul conduce m~ina de-a lungul cheiului, doar pejumatate atent la ce-i spun.

- Nu ti se pare ca, in curand, toti oamenii cu minteaintreaga vor parasi aceasta tara? Bine, sa zicem ca in Rusia

energetica interioara este destul de buna, continua el, ceea cese rasfrange pozitiv asupra copiilor tai: sufletullor devine maicura!. Dar cine ii va instrui ~i ce pot invata ei aici? Structurilede baza ale societati i au fost demolate. Din cultura s-a alespraful. Potentialul intelectual i-a fost distrus. Sa fie asta

garantia infloririi in viitor a Rusiei?

- Parerea mea este ca, in momentul de fatA,ne confruntlim

90

\ ~

. ~. .

cu situatia in care starea interioara este mult mai importantadecat cea exterioara. Prin foame sunt vindecate multe boiLInsa 0 infometare permanenta duce la epuizare ~i la moarte.Astiizi Rusia sufera, in primul rand, de 0 foame de ordinspiritual ~i moral, foame de iubire umana. Daca transformarileinterioare se vor produce, urmeaza ca ~i toate celelalte aspecte,inclusiv cele exterioare, sa se schimbe in mai bine.

La 0 analiza de suprafatA, lucrurile se prezintli astfel:

democratia nu este posibila tara un sistem legislativ binegandit, tara libertatea presei, tara exercitarea controlului

asupra functionarilor de orice rang ~i destituirea acestora,

atunci cand nu sunt in stare sa se achite de indatoririle lor saucand, prin actiunile lor, prejudiciaza societatea ~i statuI.

Ne continuam drumul. Putin extenuat privesc prin geamulma~inii la cladirile luminate de soare ~i la ora~ul sclipind subalbul zapezii. Insotitorul meu observa cu raceala:

- Cand Rusia se va insanato~i, eu cu tine Yom fi demult pelumea cealalta. ~i totu~i, spune-mi, chiar iti place sa-ti ducizilele in tot balamucul acesta?

- In primul rand, nu ma plictisesc, ii raspund, iar, in aldoilea rand, sa ~tii ca absurditatea asta generalizata nu-mi face

catu~i de putin placere. Dar n-ai ce-i face, ordinea se vindecaprin haos. In tara asta este inutil Sa speri intr-o logica umana.

In schimb, este minunat Sa traie~ti dupa cea Divina.

- Cu 0 saptamana in urma, in Germania, am avut un cazcurios, am continuat eu. 0 doamna s-a inscris la mine pentru 0

consultatie. Ca sa ajunga la destinatie, ea a trebuit sa sedeplaseze mai intai cu trenul, apoi sa coboare ~i sa maiparcurga cateva striizi pe jos. ~i, acum, imagineaza-ti cum sta

I!.

If

91

ea pe peron in Germania, tara in care pana ~i notiunea debiidaranie" este de neconceput. i)i iata ca se apropie de ea 0

"alta doamna ~i-i arde una zdravana cu piciorul, apoi 0 prive~tenaucita, i~i cere scuze ~i pleaca. Parca 0 vad ~i acum cum stain fata mea ~i-mi poveste~te acest incident, iar pe chipul eifrumos se cite~te stupoarea ~i confuzia.

- Spuneti-mi, ce-a fost asta? - ma intreaba ea uluita.Ii fac u~or semn cu mana.

- Vi s-a dat de inteles de sus ca ~edinta a ~i inceput.- Cum a~a? - nu se dumire~te ea.- Pretentiile dumneavoastrn launtrice falii de semeni, in

ceea ce prive~te idealurile, moralitatea, etica ~i iubirea umana,sunt enorme. De obicei, acest tip de agresivitate se degaja lent,in doze mici, generand disconfort in relatiile cu oamenii,

probleme de sanatate ~i necazuri in vialii. Dumneavoastra

veniti la ~edinlii ~i toate procesele se accelereaza fulgerator.Agresivitatea indreptata Impotriva celor din jur vi se amplificade sute ~i sute de ori. Victima atrage criminalul. Vreau sa viifelicit: de~i cu chiu cu vai, ati reu~it totu~i sa acceptati aceasta

situatie earn 50 %.

- lar acum sa revenim, a~a u~urel, la problemele noastre,mii adresez amicului meu. Aici, spre deosebire de Germania,vei gasi de mii de ori mai multe posibilitati de acest gen care

sa te purifice. Rusia bate toate recordurile nu numai in materie

de coruptie, ci ~i in biidiiranie. Daca vrem intr-adevar sa

instauriim ordinea in societate, sa ne punem mai Inmi ordine Insuflete.

Ne apropiem de intersectie ~i oprim la semafor. A~teptiimpana se aprinde lumina verde ~i 0 luiim din loc. Amicul meu

92

1

. ..."

apasii pe acceleratie ~i, cu 0 smucitura, ma~ina 0 ia din loc.Deodata, ne apare brusc In falii 0 alta ma~ina, circuland pe

ro~u.i)oferul Incearca sa franeze, dar este prea mrziu: ne izbim

cu putere de m~ina care zbura pe langa noi. Aceasta 0 tineIntr-o goana nebuna mai departe, rasucindu-se din mers la180°, love~te In piin 0 alta ma~ina, parcata langii trotuar, ~i, cubara de protectie f1icutazob, mai parcurge Inca vreo 10 metri,dupa care, In sfiir~it, se opre~te. Coboram din ma~ina ~i

examinam pagubele produse de accident. "Mercedes"-uluinostru i-a fost retezata bara din fatii, in rest ma~ina n-a avut de

suferit.

Un domn de vreo 30 de ani se apropie de noi ~i ne Intindecartea lui de vizitii.

- Am fost martor cii ati trecut pe verde ~i pot s-o confirm,daca e nevoie, zice el. Acum insa, vii rog sa ma scuzati, miigriibesc ~i trebuie sa plec.

Din ma~ina accidentatii coboara f1iragraba un individ mnar,cu IIn aer u~or banditesc.

- Deci a~a, zice el, sa fie clar: eu am trecut pe verde, voi -pe ro~lI.

- Imediat vor sosi ~icei de la politia rutiera, cu ei vom stade yorba, riispunde Insotitorul meu.

Cat timp se poarta aceasta discutie, nu pot decat sii ridic dinlilneri. La urma urmelor, ne aflam in Rusia. Dacii fIacaul astaare pile pe unde trebuie, n-o sa mii surprinda cand, cu trei

martori In favoarea noastra, se va constata ca, de fapt, noi amfost cei care all trecut pe ro~u.

- Asculta, Ii zic amicului meII, am cam Inghetat, hai sa

93

~

-..~-"... - .. ....

II.

;(

mergem sa stiim in m~ina.Ne ocupiim locurile in ma~inii, iar pe mine ma apuea rilsu\.

EI se uitii mirat la mine:

- Care-i treaba?- Pai, ee erezi ea s-a intiimplat? Ne plimbam a~a, vajniei,

ea boierii eu ma<ina ~i injuram Rusia... Incercasem sa-mi, 'fA

inving cumva propriile pretentii fatil de Rusia. [n exterior am

reu~it, dar nu ~i in colturile cele mai ascunse ale sufletului. latade ce ni s-a dat de inteles de sus ca, deocamdata, n-o ducemchiar ~a de rau, ca situatia ar fi putut sa fie cu mult maicatastrofala. Daca am fi ajuns in intersectie cu 0 jumatate desecunda mai devreme, cealaltii ma~ina ne-ar fi izbit in'lateral,exact in locul unde ~edeam eu. M-ar fi filcut ~nitel, dar nici tu

n-ai fi aratat prea grozav.Ma umfla din nou rasul:

- Ei, ce zici, n-o ducem ehiar ~a de rau, nu?Amicul meu riide in hohote:

'r'"- Traim intr-o tara de vis ~i zau daca n-o ducem minunat!

- exclama el printre sughituri.

Toate acestea mi Ie amintesc acum, stiind in biroul meu ~iprivind pe geam.

Azi e frumos afara. A~ putea ie~i la iarba verde, dar e mai

bine sa ma ocup de cartea a ~asea. Intr-o zi cu soare lucrulmerge mai cu spor.

Privesc la ceas, e [1.20. Telefonul tace. Deci pot sa plec.

Ma ridic de la birou ~i, in acee~i clipa, aud suniind telefonu!.Doamna de la eelalalt eapat (ma suna din altii tarn) mi-a

studiat destul de atent cartile. In caracterul ei ~i in felul de a

94

'.,

~

percepe lumea s-au prod us schimbari considerabile. Darproblemele nu i-au disparut cu totul ~i ea dorea sa afle ce n-a

reu~it sa inteleaga ~i sa duca pana la capat. Cu atat mai mult cucat aeum era gravida ~i se punea problema na~terii princezariana. I-am examinat campul ~iam Inceput sa-i explic:

- Campul primului dumneavoastrii copil, pe care I-atinascut eu eativa ani in urma, nu arata rau. in precedenta saviata, el a reu~it sa treaca de probele care-i puneau la incereareiubirea, astfel incat urma~ii lui aratii destul de armonio~i.Tocmai de aeeea, el beneficiazii de protectie suplimentara.Campul ~i parametrii ii sunt suficient de armonio~i.

Copilul pe care-I purtati acum are a situatie mai com-plicata. in el zace de pe aeum aeea educatie gre~ita, pe care

i-ati altoit-o in precedenta viatil~ De aceea, chinurile induratede dumneavoastra la na~tere i-ar putea coreeta Intrucatvastructurile spirituale. Suferintele ne imping spre iubireaDivina. Pe masura ce ne concentram asupra aeestei iubiri,

suferintele devin tot mai putin necesare indreptarii noastreinterioare. Renuntand periodic ~i de buna voie la logicaumana, la tot ce ne este drag, pentru a trai exclusiv prin iubire

~i logica Divina, reu~im sa avem parte de 0 dezvoltarearmonioasa, pe masura efortului. Daca refuzam sa indeplinimde bunavoie principala lege din Un ivers, ni se impune in mod

fortat sa 0 facem: prin situatii jignitoare ~i conflictuale, prinnedreptatiri ~i tradari. Daca nu suntem in stare sa Ie acceptamniei pe aeestea, atunci ne sunt trimise In ajutor bolile ~i

nenorocirile. Daca refuzam sa Ie acceptiim ~i pe acestea, inajutor ne vine moartea. Oricand ~i oriunde, este yorba doar deajutor. Dumnezeu nu pedepse~te niciodata. Multe din cate se

~

.~~.. ,-',...~

;I

95

---- -

abat asupra noastra ni se par 0 pedeapsa, ~i asta fiindca in viatane conducem doar dupa logica umana. Cand sutletul inceteaziisa se mai "hraneasca" din iubire, ajungand sa depinda intotalitate de eu-I omenesc, se poate produce 0 dezintegrare astructllrilor subtile care sunt responsabile de viitorii no~tri

lIrma~i ~i de existentele viitoare. Oar nu numai ace~tia pot figoliti de energie. Prin aceste structuri poate fi pompata iubirea

din intreaga omen ire. lar, cand sutletul nu se mai hrane~te cuiubire, pierzand contactul cu eu-I superior, avansarea continua

a acestui proces devine tot mai periculoasa pentru totilocllitorii Pamantului. Oaca tot veni yorba, la un nivel multmai subtil, noi suntem conectati la toate civilizatiile dinUnivers. Oeci Ie pot fi aduse prejudicii ~i acestora.

Intervine un moment de tacere. Apoi ii aud vocea

nedumerita in receptor:

- Nu va sllparati, dar nu inteleg, ce legatura au toatelucrurile astea Cllmine ~icu copilul meu?

Atunci Ii explic mai departe:

- La copilul dumneavoastra prevaleazii insemnatateaeu-Iui uman: el i~i percepe eu-I uman ca fiind mai real decatcel Divin. Pentru a indrepta aceasta situatie, este necesar ca, intimpul na~terii, sa va fie pus in ordine sutletul prin umilirea

eu-Iui lIman. Ma refer aici la cezariana ~i la problemele pe care

Ie puteti avea dupa na~tere (poate aparea din senin 0 infectiegrava, etc.). Cli alte cuvinte, in straturile de profunzime ale

sutletlilui mai sunteti inca cramponata de valorile umane.

- Cer SCllze,spune ea incurcata, dar am muncit mult ca sa ;

ma indrept. in clipa de fa\ii a~ fi in stare sa accept orice e~ec,orice spulberare a proiectelor ~i sperantelor, orice conflict ~i

96

1 ~

. -,,,, "'N-""-

ruptura in relatii. Socot ca trufia ~i gelozia sunt pentru mine

ni~te teme deja "inchise".- V-ati pus, de bine, de rau, in ordine straturile superioare

ale emotiilor, cat despre cele de profunzime, acolo unde intreemotiile dumneavoastra ~icele ale copiilor ~i nepotilor exista 0comuniune, lipsa de armonie inca mai persista.

- Ciudat, zice doamna, dar am impresia ca nu mi-a mairamas nici un dram de trufie.

- Trufia se na~te din gelozie, ii zic eu.- Scuzati-ma, dar m-am incurcat de-a binelea, spune

femeia.

- La baza trufiei sta axarea pe spirit. Acest gen de axarecauzeazii cramponarea de voin\ii, principii, scopuri, intelect,aptitudini. Aici, de bine, de rau, ati reu~it sa va invingeti

dependenta. Oar notiunea de "sutlet" este mult mai ampladecat cea de "spirit". Sutletul da n~tere spiritului. De aceeacramponarea de sutlet genereaza in mod automat ~i 0cramponare de spirit. Ce cuprinde sutletul? Iubire de oameni,etica, moralitate, noblete, idealuri, relatii interumane. Oumnea-

voastra ati reu~it sa puneti in ordine straturile superioare.Imediat am sa testez cat de puternic v-ati cramponat dediversele niveluri ale sutletului ~i 0 sa intelegeti mai bine cevreau sa spun. A~adar, yeti izbuti, in proportie de 80-90%, sa

treceti peste certuri ~i despartiri, pastrandu-va totodata iubireade Dumnezeu, ceea ce e foarte bine. La baza relatiilor stauidealurile, spiritualitatea, nobletea. Prabu~irea acestor idealuri,nedreptatea Ie yeti putea accepta insa numai in proportie de20%. Cat despre tradare ~i ofensarea eticii ~i moralitiitii,

parametrii dumneavoastra coboara mult sub zero: aproximativ

97

.-.J

\i.

A

io.. --

minus 500. lar jignirea iubirii omene~ti n-o veti putea acceptasub nici 0 forma. Nu numai ca nu veti reu~i sa pastrati iubirea,dumneavoastra veti Incepe cbiar sa ucideti iubirea Divina. De

aceea trebuie sa va traiti viata, acceptand ca 0 purificare aeu-Iui Divin ~i a iubirii Divine orice umilire a relatiilor ~iprabu~irea idealurilor. Trebuie sa acceptati, de asemenea,jignirea moralitatii ~i umilirea iubirii umane. Primiti-Ie ca pe 0

~ansa de a va salva copiii ~i pe dumneavoastra In~iva. Indi-ferent de nivelul la care s-ar produce, destabilizarea eu-Iuiuman trebuie acceptata nu numai pasttind iubirea deDumnezeu, ci concentnindu-va la maximum asupra acestei

iubiri, asupra propriului eu Divin. Trebuie sa va ridicatideasupra umanului, sa va diminuati dependenta de acesta, tari

Insa a va dezice de el. Iubirea omeneasca este materia primapentru iubirea Divina. Cu cat mai iubitori ~i mai bliinzi am fost

In copilarie, cu atat mai multe ni se vor dezvalui In procesul decuno~tere a iubirii Divine.

- Acum se pare ci Incep sa Inteleg, spune doamna. L-atiputea examina ~i pe sotul meu? De ce are dureri de inima?

- La el s-au acumulat multe suparari la adresa femeilor,zic eu. Cat despre eticA, iubire umana, el este cramponat mai ;tare decat dumneavoastrr..

- N-ati putea sa stati de vorba cu ella telefon?- Sigur ca a~ putea sta de vorba, exista Insa 0 solutie mult

mai eficienta: scbimbiindu-va In profunzime, Indreptandsituatia copiilor ~; a nepotilor,

dumneavoastrr. Ii puteti acorda :

un ajutor mult mai mare decat i-a~ putea oferi eu.

- !>i totu~i lamuriti-ma, va rog, de ce sanitatea ~icaracterul barbatului depind de starea launtrica a femeii?

98

. -

- Ati citit cu atentie cartile mele?

- Sigur ca da, raspundeea miram.

- Va aduceti aminte, eu scriam acolo ca, pana la varsta dedoua luni, sexul tatulu; se poate schimba?

- A~a este, Imi amintesc.

- Ei bine, acum zece zile plecam cu avionulln Germania

~i mi-am cumparat un ziar, sa am ce citi In timpul calatoriei.Am gasit In el un articol despre 0 descoperire senzationalatacuta de medici. S-a constatat ca, In primele zile ~i saptamani,orice embrion se dezvolta ca 0 fiinta de sex feminin. Sexulcopilului Incepe sa se defineasca abia dupa doua sapmmani,

cand fetita se poate transforma In baiat sau poate ramane fetita.Savantii au explicat acest mecanism In felul urmator.

La Inceput, pe pamant au existat doar femele, iar Inmultirea

se tacea prin autofecundare. Masculii au aparut abia maitarziu. Vazuti In plan subtil, masculul ~i femela sunt unitari, pecand exterior sunt opu~i. Filozofia chineza Imparte tot ceea ceexista in natura in "Yang"~i "Yin", cele doua contrarii:masculin ~i feminin. Ei bine, sa ~iti ca In fiecare dintre noi

este prezent atat principiul masculin, cat ~i cel feminin, spiritul

~i sufletu!. Dar, fiindca principiul feminin este primordial,reiese ca starea launtrica a femeii determina In considerabilamasura nu numai sanatatea ~i caracterul copiilor ei, ci ~i pe

cele ale barbatului. Mai Inainte, daca e sa revenim la termi-nologia mea de inceput, descriam acest proces In felulurmator: iubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii fata deoameni ~i fala de lumea Inconjuratoare. Din iubirea de oameni

se na~te etica ~i moralitatea. Moralitatea di na~tere spiri-tualitatii, spiritualitatea - intelectului ~i aptitudinilor. Acestea,

99

.~ -1

,"'1-.

Ii.

I

la randul lor, contribuie la dezvoltarea bunastiirii materiale.Axarea pe prima veriga asigurii existenta fericitii ~i evolutiafavorabila a intregului ~ir. Dar, cu cat ne axam mai mult peuna dintre verigile secundare, cu atilt mai iminentii estedezintegrarea Intregului lant.

- Spuneti-mi, va rog, de ce, muncind atilt de mult, n-amreu~it totu~i sa obtin 0 purificare In profunzime? - Intreabapacienta.

- Uitati-va ~i dumneavoastrii, Ii explic, sa zicem ca punetiaccentul pe bani. Ei reprezintii pentru dumneavoastrii princi-pala sursii de supravietuire ~i stabilitate. Aveti multi bani ~i

sunteti fericitii. Dar pe urma Incercati de 2-3 ori - tara succes-sa investiti ace~ti bani, sau cadeti victima unei escrocherii, sauda faliment banca In care v-ati depus banii ~i, Intr-o buna zi, va

treziti ca ati pierdut totul. Daca banii reprezintii pentru dum-neavoastra unicul punct de sprijin, atunci 0 sa va ie~iti din

minti sau 0 sa va sinucideti. Dumneavoastrii Insa ati reu~itIntre timp sa Intelegeti ca aptitudinile oferii 0 mai mare

stabilitate ~i fericire decat banii. Unde sunt aptitudini, acolo

sunt ~i bani. Dar iatii ca ati trecut printr-o serie de e~ecurineprevazute ~i nu mai sunteti In stare sa stiipaniti situatia, sau

simtiti ca ati Imbatranit ~i ca potentialul intelectual nu mai estecel de altiidatii, ~i atunci va dati seama ca spiritualitatea ~i

nobletea aduc 0 fericire ~i 0 stabilitate mai mare decataptitudinile ~i intelectul.

Cand punctul de sprijin it reprezentau exclusiv resursele

bane~ti ~i aptitudinile, triiati mereu cu griji ~i cu frica de a nuIe pierde. Dar, cu cat mai mult va este frica, cu atilt mai curiindIe pierdeti. Ciind scopul dumneavoastrii principal este sa fiti

100

i ~

,

'"

~

. -'

nobila ~i sa va cultivati latura spirituala, dependenta de bani ~iaptitudini scade brusc ~i atunci va este permis sa Ie aveti. Eibine, imaginati-va ca idealurile vi s-au prabu~it, ca ati fostnedreptiititii, iar planurile vi s-au risipit ca fumul. Atunci,pentru a supravietui, mergeti mai departe. Moralitatea, iubirea

de oameni devin sensul vietii dumneavoastra. Aveti deja bani,aptitudini, intelect ~i spiritualitate, va bucurati de ele, va

scaldati in ele ~i detinerea lor nu mai reprezintii un pericolpentru dumneavoastra. Nici macar nu mai depindeti de ele,

caci sensu I vietii II vedeti In iubirea umana, care se situeaziimai presus de toate acestea. ~i iatii ca sunteti cuprinsa de unsentiment de iubire pentru 0 altii persoana. lar aceasta per-soana va tradeazii iubirea, 0 Injose~te ~i 0 calca tara scrupulein picioare. Atunci va simtiti eu-I uman umilit In toate aspec-

tele lui. Daca nu yeti izbuti sa gasiti un nou punct de sprijin, 0sa va Imbolnaviti ~i 0 sa muriti. Mai Inainte omul, blestemandtotul, se lepada de valorile spirituale ~i se arunca spre cele

materiale, zicand ca nu'mai crede In nimic, ca, de acum incolo,pentru el conteaza doar banii ~i bunastarea materiala, ceea cesalva, Intr-o masura oarecare, situatia. Acum Insa acest

mecanism nu mai functioneaza. Ne ramane doar 0 singura

solutie: sa renuntam la a ne mai sprijini pe eu-l uman ~i peiubirea umana ~i sa Incercam a ne simti eu-l Divin ca fiind maireal dedit eel uman.

Pentru a putea simti mai profund iubirea Divina, trebuie saincetinim pentru 0 perioada de timp activitatea eu-Iui uman.Inhibarea functiilor con~tiintei se obtine prin eliberarea deregretele trecutului, prin Inlaturarea fricii de viitor ~i a

nemultumirii de prezent.

101

.~

,1

,

iio. --

Acceptati-va trecutul cu iubire In sutlet ~i tot cu iubire traiticlipa prezenta. priviti cu iubire In viitor. Di~inea(a ~i sear~

repetati: "in toate ma bizui pe voin(a Divina". In acest fel vetl

bloca procesul de evaluare ~i control al situatiei, carereprezintii una dintre functiile principale ale con~tiintei:Practicati pentru Inceput acest exercitiu. Prin aceasta vet'acorda copilului dumneavoastra un ajutor considerabil.

De ce munca depusa pana acum nu v-a adus rezultatedeosebite? Fiindca dumneavoastra ati Inlaturat dependenta destraturile exterioare ale eu-Iui uman, Impingand totul Ininterior ~i sporindu-va In felul acesta dependen(a de straturilede profunzime. Din pacate, trebuie sa recunosc ca 0 asemeneaevolutie nu venea In contradictie cu sistemul meu, caci, Inmare masura, acesta servea eu-I uman. Mai Inainte ma rugampentru salvarea eu-Iui meu uman, acum ma rog pentru salvarea

celui Divin, mai exact, pentru a-I atla ~i a-i percepe realitatea

ca fiind cea adevaratii. Mai Inainte ma rugam sa am parte demai multi bani, talente, fericire. Acum ma rog pentru a

cunoa~te ~i mai mult iubirea Divina ~i pentru a depinde cat maiputin de fericirea umana.

Daca yeti simti aceastii diferenta, yeti reu~i, Intr-adevar, sava schimbati.

Timida, femeia ma Intreaba din nou:

- Nu va suparati, dar ce anume, foarte exact, trebuie sa facca sa-mi ajut copilul?

- Ei bine, fiti atenta aici, 0 sa va fac un bilant conformcelor trei parametri. Primul - capacitatea de a acceptapurificarea iubirii Divine prin umilinte ~i jigniri venite dinpartea semenilor. AI doilea - capacitatea de a accepta

102

\ ~

, ..~..~

purificarea prin suferinte fizice ~i nenorociri. Al treilea -capacitatea de a accepta purificarea prin moarte. In ceea ceprive~te purificarea prin moarte, disponibilitatea dumnea-voastra este apreciabila - 90%, prin suferinte fizice - circa80%, iar prin necazuri venite din partea semenilor - minus 100

de unitati. Prin urmare, In mod automat, copilul dumnea-voastra va trebui vindecat prin boaJa: daca propria lui mamanu este In stare sa accepte purificarea prin supiirari din partea

semenilor, atunci ce sa mai vorbim de el? Trebuie sa vaaduceti aminte toate acele situatii In care ati fost jignita sau atiavut necazuri din cauza altora ~i sa Ie acceptati ca pe cea maiindulgentii forma de purificare. Le yeti accepta cu sentimentulde recuno~tintii ~i iubire fata de Dumnezeu. In felul acesta,

suferintele fizice ~i nenorocirile din timpul na~terii ~i dupaaceasta nu vor mai fi necesare.

Doamna Imi multume~te ~i Inchide.Imi mut Incet privirea spre geam. De afara riizbate aceea~i

stralucire de Inceput de primavara. Cred ca trebuie sa merg ~isa fixez acum aceasta conversatie ~i comentariile mele, pentrua Ie putea include mai apoi In cea de-a ~asea carte.

,1

PURIFICAREA KARMEI

Iubirea eterna este dincolo de limitele spatiului ~i aletimpului. Atunci cand gandurile, sentimentele" ~i actiunile

noastre izvorasc din aceasta iubire, traim un sentiment deunitate cu toti cei din jur, fie ca unii dintre ei se situeaza la

limita de jos' a existentei, iar altii au ajuns, dupa standardelenoastre umane, in varful piramidei. Aruncati in prapastie, .departe de fericirea umana, noi incercam doua senti mente'diametral opuse: ingrijorare in legatura cu situatia noastradisperata, dar ~i bucuria de a avea, in conditii de maximaumilire a umanului, 0 posibiIitate incomparabil mai mare de a

ne apropia de cele Divine, in timp ce iubirii dezinteresate iieste mult mai u~or sa-~i croiasca drum spre inimile noastre.Atunci ciind posedam 0 multitudine de bogatii umane, nunumai materiale, ci ~i spirjtuale, traim 0 bucurie pur orne.neasca ~i 0 senzatie de fericire, dar suntem in acela~i timpingrijorati ca aceaSla fericire, care ne inunda, poate sa inchid~ .

calea spre Divin. Daca insa, in acel moment, yom impartlbucuro~i fericirea noastraell cei care, intr-adevar, au Ilevoie de

104

i!..

\ ~

.-.j~

ea, yom constat~5~pu mai suntem prizonierii fericirii ~i caDumnezeiescul n-a parasit sufletele noastre. A~adar, una dintreconditiile principale ale purificarii karmei este educareaeorecta a sufletului nostru in iubire pentru tot ce este Divin.

Este important sa-i explicam copilului nostru ca principalulscop in viatii 11constituie acumularea Divinului in suflet ~i ca

toate actiunile noastre se subordoneaza acestui obiectiv, de acultiva ~i de a pastra iubirea in suflet. Orice alta ratiune ar stala baza actiunilor noastre n-ar fi dedit agresiva.

lmi amintesc de un pacient pc cate I-am "ghidat" 0perioada destul de lunga de timp. Acesta imi urma rigurossfaturile, infrunta cu mult curaj incercarile la care era supus, seruga mult. ~i, pentru un timp oarecare, starea lui se ameliora,

dar imediat dupa aceea urma "prabu~irea". Analizam sute deipoteze ~i earn un an ~i jumiitate am lucrat asupra acestei

probleme. Nimic nu parea sa-i fie de ajutor. A~ fi fost in staresa-mi continuu cercetarile ~i IS, ~i ISO de ani de acum incolo.in toata viata mea n-a existat nici macar 0 singura intrebare in

fata careia eu sa fi batut in retragere, marturisindu-mi nepu-tinta. Dar una e tenacitatea ~i alta e necesitatea de a accelerasolutionarea unei probleme. Mai tarziu am inteles ca, atuncicand 0 problema nu-~i gase~te rezolvarea la un anumit nivel,raspunsul trebuie cautat in straturile mai ample, aflate la unnivel mai profund. Atat doar ca nu trebuie sa ma opresc, ci samerg mai departe. Solutia a venit pc nea~teptate ~i intr-o

maniera eleganta. Am hotarat sa-i sondez subcon~tientul,pentru a vedea care-i sunt scopurile ~i sensul vietii la acestnivel, ~i s-au dovedit a fi banii ~i un destin fericit. Dintr-o data

mi-a devenit limpede intreaga situatie.

A"

105

I

/

r

~~

- lata cum stau lucrurile:te rogi, ineerci sa te eliberezi deata~amente ~i sa treci peste incercari, i-am zis, dar in aniiprecedenti ti-ai concentrat eforturile ~i ai visat sa ajungicelebru ~i prosper. Visai sa-i intreci pe altii in aptitudini ~italente. Chiar ~i acum, c8nd I te adresezi lui Dumnezeu ~i teragi cu gandul la iubire, tu, In adancul sufletului, continui, defapt, sa te rogi pentru cele lume~ti ~i sa vezi In ele scopul

principal al vietii. Daca vei reu~i sa-ti convingi sufletul ~i

sentimentele care tin de straturile cele mai profunde ca sensulvietii tale consta In cultivarea eu-Iui Divin, fericirea umana nuva mai prezenta un pericol pentru tine. Astfel, atune; cand vei

traversa perioade de mari succese, nu vei mai fi tentat sa

Elispretuie~ti~i sa afi~ezi 0 atitudine de superioritate fatii deoamenii care se afla pe 0 treapta inferioara tie. lar cand veiavea parte de e~ecuri ~i caderi, nu vei mai fi cuprins de invidie

fatii de altii ~i nu te vei dispretui pe tine insuti. Atunci nu vamai trebui sa stai in defensiva In fata iubiri i umane. Vei puteafi deschis ~i sincer ca un copil. in adevarata iubire nu exista

notiunile de "sus" ~i ,jos". cum nu exista nici victorii ~i nici

Infrangeri, iar cei ce se iubesc devin, unul pentru celalalt, aliaticare se ajuta reciproc sa descopere iubirea Divina. Atunci ~ipierderile, ~i ca~tigurile devin doar mijloace de acumulare a

Dumnezeiescului In suflet, iar orice actiune ne spore~te ~i neconsolideaza impulsul initial. 0 orientare gre~ita, In ceea ceprive~te valorile, poate agrava considerabil consecintelecomportamentului nostru ~i viceversa: obiectivele corectedetermina un eomportament corec!.

Am sa dau cateva exemple.intr-o seara de iarna, acum 0 luna, ma deplasam cu ma~ina

106

~ '\

de-a lungul insulei Vasilievski.in fata inea era un ,jeep" nou ~i foarte luxos, care mergea

cu 0 viteza destul de redusa. Am hotarat sa-I dep~esc, insa,pentru asta, trebuia s-o iau peste liniile de tramvai. Dar liniile

de tramvai din Peterburg sunt Intr-o stare groaznica. intre ~inepoti da peste gropi adanci de 30-40 cm. Aici Insa segmentul pecare-I aveam de parcurs parea a fi mai suportabil. Am apasatpe acceleratie ~i am Incercat sa-I depa~esc. Ma~ina mea s-a

dovedit Insa a fi insuficient de puternica, a~ ca am ramas Inurma ,jeep"-ului. "Asta e", m-am resemnat, continuandu-mi

drumulla vreo 30 m di.~!~ntade cealalta ma~ina, care a Inceput

sa mearga pe dreapta, foarte aproape de trotuar. "Probabil.cavrea sa ma lase sa trec", m-am gandit ~i am Inceput sa-Idepa~esc. Dar, cu totul pe nea~teptate, cand aproape caajunsesem In dreptul lui, ,jeep"-ul a Inceput sa vireze sprestanga, blocandu-mi calea. Nu-mi ramanea altceva de facut

decat sa virez, la randul meu, spre stanga, peste liniile detramvai. Dar, toemai aici, portiunea de drum era foarte proasta.

Ma~ina mea a intrat cu viteza Intr-un hop, continuandu-~idrumul cu scra~nete ~i scartaituri. La un moment dat am crezutca rolile Ii vor ramane blocate Intre liniile de tramvai. Am

reu~it totu~i sa parcurg In felul acesta 0 distanta de'1(1'

aproximativ 50 m, dupa care am reu~it sa trec, In sfiir~it, pe

carosabil. "Jeep"-ul ~i-a redus din nou viteza, a~a ca I-am lasatIn urma mea. Mi-am continuat drumul pe splaiul Nevei, apoipeste podul Palatului, Incercand sa analizez cele petrecute.

Apoi am citit gandurile ~i emotiile celui care se afla lavolanul ,jeep"-ului ~i am Inleles despre ce era yorba. Laaceasta persoana era In derulare un gand de moarte, amplificat

107

yI

de trei ori, la adresa mea din cauza idolatriei ~i a aptitudinilor.Imboldit de curiozitate, am vrut sa atlu care este sensu I vietiilui. Am constatat la el multiple ganduri de moarte adresatesemenilor pe motiv de idolatrie ~i aptitudini.

Traducand cele spuse Intr-un limbaj mai accesibil, pozitia

lui In viata era urmatoarea: "Trebuie sa fiu 0 persoanavoluntara, capabila, inteligenta, trebuie sa fiu mai presus de

toata lumea. $i voi anihila pc oricine mi se va pune In cale." EI

a hotarat, nici mai mult, nici mai putin, sa-mi dea 0 lectie, sa-~ibata joc de mine pentru tentativa mea de a-I depa~i. Amhotarat sa-i examinez starea interioara Inainte de Intamplarea

cu pricina ~i dupa. De obicei, evaluez nivelul trufiei in functiede patru parametri:

1- banii;II - destinul fericit;III - aptitudinile ~i intelectul;IV - principii Ie ~i idealurile.Cramponarea de destin, aptitudini ~i idealuri depa~ea la el

de doua ori pragul periculos. in campul lui se profilaeventualitatea mortii. in urma incidentului, nivelul crampo-

narii depa~ea deja nu de doua ori, ci de ~ase-~apte ori pragulfatal, iar In campul lui se configura nu numai propria luimoarte, ci ~i moartea copiilor ~i a nepotilor sai. in numai 5

minute, omul s-a distrus pe sine ~i a naruit saniitatea ~i soa~acopiilor ~i a nepotilor sai.

Campul meu functioneaza ca un catalizator, ceea ce,probabil, i-a accelerat procesele negative. Oar asta nu schimba

miezul chestiunii. Am realizat deodata de ce japonezii suntnatiunea cea mai longeviva de pe Paman!: ei nu afi~eaza un

108

r J ~

eomportament grosolan ~i nu se injosese unii pc altii.Suntem eu totii obsedati sa ne prelungim durata vietii,

tinem tot felul de regimuri alimentare, bem apa proven ita dintopirea zapezii ~i nu ne dam seama ea exista 0 solutie mult maiefieientii: nu trebuie deeat sa fim amabili unii eu altii ~i sa nu

ne mai jignim ~i umilim semenii din dorinta de a ne simtisuperiori. Cu sigurantii ca un astfel de comportament ne va

adauga 20-30 de ani de via\ii, ca sa nu mai vorbim de sanatatea

~i viata copiilor ~i nepotilor no~tri.Va voi da inca un exemplu.

in ianuarie ma intorceam acasa din Crimeea. Trenul a opritin statia Oriol. Mi se racuse foame ~i mi-am zis: "Sa risc ~i atreia oara". Cand calatoream spre lalla, imi venise pofta depateuri cu varza. La statia Kursk, daca nu ma in~el, in compar-

timentul nostru a dat buzna 0 biitranica foarte agera, carevindea pateuri. Cand am intrebat-o daca are ~i Cllvarza, ea mi-a pus rara zabava pe masa doua pateuri, dupa care a incercatsa-mi mai yanda inca vreo cinci, apoi a disparut. Ei bine, nuera nici urma de varza in ele. Dad stau sa ma gandesc maibine, pateurile erall Cll cartofi, dar, fiindca bucatarul sezgarcise cu lImpllitura, n-am reu~it sa inteleg bine cu ce erau.Langa bazarul din lalta am cumparat de la 0 tarabii pateuri cu

varza. Dupa ce m-am instalat in compartimentul mell, amincercat sa Ie mananc. Erall intr-adevar Cll varza, dar exact cuatata cat sa-Ii dea de inteles ca nu sllnt cu altceva. $i iata-ma in

statia Oriol, scot capul pe geam ~i arunc 0 privire pe peron, darnu vad decat 0 femeie care vinde chefir. $i, vai, cat de multImi doream patellri! Asta e, nll am noroc. lar sa regretitreclltlll, dllpa cllm ~tim, nu este perm is.

109

- Cat costa 0 punga de chefir? - 0 intreb pe vanziitoare.

- 15 ruble.Cu gandul inca la pateuri, ii intind ban ii, imi iau chefirul ~i

urc in compartimen!. Nu apuc bine sa pun punga pe masa,cand aud strigate de pe peron:

- Mai repede, chemati-l inapoi pe barbatul acela tanar,care a cumparat adineaori chefir! Grabiti-va, ca trenul porne~tedintr-o clipa-n alta!

Am crezut ca, din neatentie, i-am dat mai putini bani decatse cuvenea. in~fac banii ce mi-au mai ramas ~i alerg pe peron.

Acolo stii vanziitoarea de chefir, iar alaturi de ea a maiaparut 0 alta femeie.

- Mi-ai dat 20 de ruble In loc de 15 , zice ea, n-am nevoiede banii dumnitale. la-ti Inapoi cele cinci ruble.

Cu mintea inca naucitii, Intind mana ~i iau cele cinci ruble.

- Spune-mi "multumesc", imi cere ea autoritara.- Va multumesc foarte mull, ii zic.- Alo, dragutule, se Invioreazii femeia de alaturi. la ~i

ni~te pateuri. Trei bucati fac exact cinci ruble.Cumpar pateurile, Ii multumesc ~i ma intorc In compar-

timen!. Trenul 0 ia Incet din loc. "In primul caz, din pateuri

aproape ca lipsea umplutura de cartofi, ma gandesc. in al

doilea, lipsea varza. Sa vedem cum 0 fi de data asta". Din

acestea Insa lipsea aluatul. Tineam in mana ni~te pateuri decartofi, care, in plus, aveau 0 excelenta umplutura de varzii.

Gustoase foc, ele, pur ~i simplu, mi se topeau in gura. ~edeam

cu fata numai zambet: "impotriva sortii n-am cracnit, probaam trecut-o, deci acum pot sa primesc ceea ce mi-am dorit".

Stand a~a, am ciizut pe ganduri: iatii cum se Intiimpla ca

110

~ fJ

~

}'

fiecare micro-situatie sa reflecte Intreaga noastra viata. Nu maieste un secret pentru noi ca Universul este holografic, cu altecuvinte, fiecare particica de spatiu contine informatia despreintreg Universul. insa Universul este holografic nu numai Inspatiu, ci ~i In timp, astfel Incat orice Intiimplare minora

contine in plan subtil istoria intregului Univers. Acum, ciindpacientii ma Intreaba: "Cum sa fac totu~i ca sa ma schimb,caci nu sunt In stare sa-mi aduc aminte absolut toateevenimentele marunte din viata mea?", eu Ie riispund:

- Alegeti doua-trei situatii mai importante din viatadumneavoastra ~i parcurgeti-Ie de sute de ori, astfel Incat,incetul cu Incetul, umanul sa dispara din ele, ramanand doarceea ce este Divin. Uneori, cateva clipe din viata noastra nepot ajuta mai mult decat ani Indelungati de efort continuu.

Sunt curios daca In ciimpul femeii care a renuntat la bani

s-au produs schimbari. Privind absent prin geam, culegmecanic informatia pentru momentul ciind am viizut-o primadata.

Tractul intestinal nu este in regula, deci avem de-a face cuun program de autodistrugere, cu suparari pe sine ~i pe propriasoarta. in acel loc poate aparea 0 afectiune grava, cu atat mai

mult cu cat, la nivelul subcon~tientului, agresivitatea fata desine este de 300 de unitati. De asemenea, pot aparea problemecu inima! Multiple suparari pe barbati, pe sine, pe soarta.Multe regrete legate de trecut. Toate acestea Ii pot provocahipertensiune. Rinichiul stang nu este in regula, deci idealurilecompromise au facut-o sa-i dispretuiasca pe barbati. Sa vedem

cei patru parametri ai trufiei: sectorul banilor - curat; destinulfericit - pragul critic dep~it de trei ori.

;f

III

A~a stilteau lucrurile cu 0 jumiltate de oril In urmil.!nteresant, cum 0 fi starea ei acum? Agresivitatea dinsubcon~tient - 300 de unitilti, intestinul curat, inima - curatil,se observa doar 0 micil patil palida, care indicil supiirariindreptate Impotriva propriei persoane. Rinichiul stang esteabsolut cural.

Trec In revistil cei patru parametri.Crampon area de bani - la fel de curat ca mai inainte ,

cramponarea de destinul fericit - zero, recuperarea este depli-

nil. Sil vedem cum starn cu idealurile. In locul celor 200%,indiciu ce depa~ea de douil ori pragul critic, au rilmas doar20-30%, care se Incadreaza In normal.

Privesc Ingandurat prin geam. Deseori, In cateva ore de

~edintil, pacientii mei obtin mai putine rezultate decat a reu~itaceasta femeie In numai cinci minute. In plan fizic ~i subtil,orice actiune se repeta de cateva zeci ~i sute, daca nu chiarmii, de ori. Daca admitem cil Universul, sub aspect temporal,

este holografic, atunci orice actiune, In plan subtil, serasfrange asupra tuturor urma~ilor no~tri ~i asupra IntreguluiUnivers. Ca sa fiu mai exact, nu atat actiunea, cat ceea ce astat la baza ei, cauza din care a decurs aceasta actiune.

Imi amintesc de recenta mea vizita la Berlin. Bilrbatuldespre care va fi yorba aici a venit la mine sa-mi cearil un sfat.

Sotia ~i copii lui aveau unele probleme, dar campul lui arataminunat. "Nu se poate sa aiba un neam atat de curat m-am,gandit atunci. In zilele noastre, a~a ceva este 0 raritate." L-amrugat sa-mi dea numele rudelor lui ~i am ramas frapat: la toti

cei din neamul lui, campul arata foarte rau, asta ca sa maexprim in termeni mai bliinzi.

112

, fJ~,

~>

- Fantastic, i-am zis, dumneata ai Inchis interior karmanegativa a neamului.

Pun mana pe pix ~i incep sa desenez campurile infor-mationale.

- In 1987, la dumneata s-au produs mari schimbari inte-rioare, iar in cei patru ani care au urmat, pana In 199t,dumneata ai trecut cu succes prin toate Incercarile care ti-aufost date.

EI ma prive~te ziimbind:

- in 1987 mi-am zis: "De acum Inainte Imi interzic sa maivorbesc cu asprime sau cu intransigentil despre oameni sau sajudec pe cineva". Apoi au urmat multe situatii dificile. Am

trecut prin toate, oarecum, fiiril zdruncinari.

Ma gandeam la aceasta discutie, stand In bucataria dinapartamentullui berlinez dupa Incheierea orelor de consultatie.Bucataria era cufundatil in semiintuneric. Prin fereastra mare ~ipatratil urmaream luminile Inziipezite ale Berlinului mocnind

In amurg. Intre timp, amicul meu trebaluia langa ma~ina degatit.

- I-ai ajutat sa-~i refaca sanatatea, acum este timpul sa teIngrije~ti ~i de tine. Propun sa bem cate un pahar de vin ro~u

sec.

- Excelenta idee, I-am sustinut eu. Am turnat vinul Inpahare ~i am Inchinat. In timp ce el se ocupa de friptura, eustateam la geam cu paharul in mana ~i priveam Berlinul,peste care se lasa noaptea.

Mi-am adus aminte de 0 alia discu(ie, pe care am avut-o InIsrael.

Situatia era urmatoarea. 0 cuno~tintil de-a mea a Inceput sa

fi

113

tu~easca cu eliminari de siinge. S-a prezentat la control ~imedicii i-au gasit la plamani 0 tumora canceroasa destul demare. Urma sa fie operat peste doua saptamani.

- Ce ati simtit atunci? -I-am Intrebat.EI a cilzut pe giinduri ~i mi-a raspuns:

- in primul rand, nu mi-a mai fost frica. Le-am spusmedicilor: "Daca tot trebuie sa taiati In carne vie, dati-idrumul, taiati". Dar ei nu Taceau decat sa ridice din umeri.

- Am Incercat sa citesc cartile dumneavoastra, mi-a mar-turisit el sincer, dar n-a mers. Nu puteam citi ~i basta. Atunci

sotia mi-a spus: "Ia casetele video". ~i, Intr-adevar, casetele au

mers. Am stat vreo cinci zile ~i Ie-am urmarit Incontinuu,deconectandu-ma de la lumea Inconjuratoare ~i uitand de toate,

iar peste cateva zile m-am prezentat la operatie. Medicii auTacut toate pregatirile necesare, mi-au Tacut radiografia deverificare, m-au palpat, m-au examinat ~i, cand colo, Imi spun

ca tllmora a disparut.

- Nu mai Intelegem nimic, mi-au spus ei. Veniti peste 0saptamana sa va examinam Inca 0 data.

Vin peste 0 saptamana. Plamanii sunt absolut cllrati. Ei

bine, schimbarea cea mai importanta dupa vizionarea casetelor

a fost ca am Inceput sa privesc cu mai mull calm la tot ce afost ~i ce se Intampla acum cu mine.

Stall inca la geam, cu paharul de vin In mana. Imediat apare

~i amicul mell cllintrebarea:

- Cum toastam?

Cad pe ganduri, Incercand sa-i dau 0 forma de gand emotiei

care m-a cuprins. Elma prive~te cu atentie.

- Inca e~ti acolo, ~i arata cu degetul In sus. Hai sa

114

\\

coboram pe pamant. Totu~i, daca vrei sa ramanem la sublim,poftim. Sa bem pentru ca Increderea In om sa nu se transforme

In credinta.

~i Inchinam paharele.

- Genial, Ii zic, obiectlll credintei este infailibil. Ceea In

ce crezi nu poate fi pus la Indoiala ~i nici verificat. Noi ne-amInchinat omului, am crezut In partid, In guvern. EI trebuia sa

ne conduca spre comunism. De aceea conducerea tarii s-aaflat, de la bun Inceput, in afara oricarui control. Puteau fiexterminati milioane de oameni, iar tara putea fi ruinata ~iadusa la sapa de lemn, Tara ca cineva sa poarte vreo ras-pundere. Cel In care crezi nu poate gre~i. Cand nu credem InDumnezeu, Incepem sa credem In om, fiindca sta In firea

noastra sa credem In ceva, sa mergem spre ceva. Dar, cu catcredem mai mult In ceva uman, cu atat mai mult Incepem sadepindem de el ~i cu atat mai dezastruoase sunt consecintele.

Aceasta credintfi In om ramane, pana si acum, Inradacinata Insufletele noastre. ~i, atiita timp cat tinem sa credem In cineva

~i sa depindem de cineva, umanul din noi trebuie sa fie Inpermanenta umili!. De aceea nu pot aparea nici legi care sa nepermita sa ne protejam demnitatea, averea ~i fericirea umana.

- Mai am un toast, zice interlocutorul meu, hai sa hem

pentru ca nimic In viata asta sa nu fie luat de noi prea in serios.

Sa privim la toate cu 0 dOz3de umor.

- De acord, zic, serio~i trebuie sa fim doar In fata luiDumnezeu.

1ar In memorie Imi revine un episod legat de 0 cuno~tinta

de-a mea. Aceasta femeie asistase nu 0 singura data laprelegerile mele, Imi citise toate cartile ~i totu~i era mereu

115

~

f

;!

necajita din cauza insucceselor sale .n afaceri. Apoi a cazut la

pat ~i i s-a stabilit diagnosticul: cancer. Atunci, .nchizandu-se

.n casa, ea a reluat lectura cartilor mele ~i vizionarea casetelor.

Dupa un timp, diagnosticul i-a fost anulat.

- Le-am spus medicilor ca sunt 0 persoana blanda. laromul bland nu poate avea cancer. Ce puteau sa-mi raspunda

medicii? imi zambeau ~i atat. Dar au ramas stupefiati, cand a

trebuit, .ntr-adevar, sa-mi anuleze diagnosticu!.

- Cu toate acestea, nu ati avut suficientii bunavointa faliide sine ~i falii de propria soartii. Acum .nsa stati mult mai bine,

i-am zis.

Dar schimbarea cea mai importanta a urmat abia dupa

aceea. Ea m-a sunat de cateva ori .n decufSul ultimei jumatati

de an. Era vocea unei persoane complet transformate. Nici

urma de deprimare, regrete sau insatisfactie. Ea a reu~it sa se

elibereze definitiv din captivitatea grijilor umane, iar acum nu

tacea decat sa-~i mentina mereu in suflet senzatia de iubire ~i

seninatate.

Ma aflam deja .n avionul care ma ducea de la Berlin .napoi

la Peterburg, cand mi-am amintit de un alt caz, cu 0 doamna

din New York, pe care 0 cuno~team de mull timp. De fiecare

data cand soseam .n America, ea ma ruga s-o examinez pe

fiica-sa ~i, de fiecare data, citeam .n campul acesteia 0 moarte

posibila.

- Nu mai .nteleg nimic, .mi spunea ea tulburata, doar marog tot timpul ~i lucrez mereu ca sa ma armonizez!

- Nu ~tiu, .i raspundeam,nu sevi\d schimbari launtrice ~inu .nteleg de ceoFata ia prea .n serios tot ce se .ntampla. Ea nu

este capabila sa accepte sub nici 0 forma e~ecul, jignirea,

) 16

, f j~

~'

umilirea.

- Dar traim .n America, .mi aminte~te ea cu prudenta.Daca va avea 0 atitudine nepasatoare, nu va mai re.u~i sa

obtina nimic .n viata asta.

- in exterior, desigur, lumea trebuie abordata cu

seriozitate. Oar, .n sufletul nostru, nu se cuvine s-o luam .n

serios. AtUllCj cand esenta noastra umana, ~i nu cea Divinii,

constituie punctul de sprijin ~i scopul nostru .n viata, .ncepemsa depindem de tot ce este uman ~i, ca urmare, sa-I luam .n

serios. indemnati-va fiica sa se roage cat mai des ~i sa-~i

repete mereu ca fericirea suprema ~i sensu I vietii este

acumularea Divinului .n suflet. lar tot ce este uman serve~te

doar drept mijloc pentru aceasta sporire interioara. Ar fi bine,

pentru .nceput, sa caute sa se deta~eze de tot ce-i este mai drag

~i mai apropiat. Sa repete mereu: "Iubirea pentru 0 altapersoana ~i orice fericire terestra sunt pentru mine un mijloc

de a spori Divinul din suflet".

Am vizitat din nou New York-ul ~i am ramas placutsurprins cand, stand de yorba cu doamna, am examinat campul

fetei.

- Felicitarile mele, i-am spus, campul fiicei dumnitale nunumai ca s-a purificat, ci .ncepe sa capete, putin cate putin,

stralucire.

- $tii, nu demult am .ntrebat-o ce parere are .n legatura cuproblemele ~i necazurile de la ~coala?

- Mi-am schimbat complet atitudinea fata de ele, mi-araspuns fata. Am .nceput sa am senzatia ca plutesc parcadeasupra lor.

Medicii de la un centru de cercetari de langa San Francisco

If

117

au examinat cateva mii de cazuri de vindecare spontana labolnavii de cancer. Ei au vrut sa vada daca existil ceva comuntuturor acestor cazuri ~i sa descopere mecanismul prin careboala a fost invinsa. S-a dovedit ca cei vindecati au avut incomun un singur lucru: schimbari radicale survenite in destin.Se intampla deseori ca, in situatii critice, omul sa se roage ~i

sa-~i revada intreaga viat/i, dar, cu toate acestea, schimbarilebenefice sa nu se produca. Caci, in adancul sufletului, ca ~ipana acum, el nu se poate deta~a de ceea ce-i este drag, iar, in

aceste conditii, structura lui interioara ramane neschimbatil.Dar vreau sa ma intorc la evenimentele din 1991. Mi se

stabilise diagnosticul: cancer cu metastaze. Daca, in acelmoment, fratele meu, care este chirurg, mi-ar fi spus ca exista

totu~i 0 ~ansa de cinci la suta sa supravietuiesc, probabil, a~ fimurit. A~ fi tremurat tot timpul pentru viitorul meu, mi-a~ fipus toate sperantele in el, m-a~ fi agatat cu disperare de

ultimele procente, concentrandu-ma tot mai mult asupra eu-Iuimeu uman ~i lasandu-mi tot mai putine ~anse de a supravietui.

- Ai la dispozitie opt luni, mi-a spus el atunci, nu ai nici 0~ansa sa supravietuie~ti.

Timp de trei zile mi-am luat ramas bun, 0 datil pentrutotdeauna, de la tot ce mi-a fost mai drag. Apoi am inceput sacitesc Biblia. Acolo am dat peste cuvintele "Dumnezeu" ~i

"iubire" ~i, din clipa aceea, am inceput sa traiesc doar cuaceste notiuni. 0 luna mai tarziu, medicii mi-au stabilit undiagnostic complet diferit de cel initial. A~adar, in masura incare suntem capabili sa ne deta~am de eu-I uman, percepandrealitatea ell-Iui nostru Divin, alcatuit din iubire eterna, devinposibile schimbarile benefice ample in corpul ~i sufletul

118

~ f ~~'

nostru. Dar, inainte de a pa~i in Divin, se cuvine sa lasam inurma tot ce tine de uman. Sa ne deta~am de toate acele lucruride care ne agatiim, de obicei, in viata ~i, in primul rand, deace lea care ne sunt, in cel mai inalt grad, dragi ~i apropiate.Apoi trebuie sa ne eliberam de toate supararile.

De curand m-am convins inca 0 data cum refuzul de a nedesparti de eu-I uman blocheaza calea Divinului spre sufletelenoastre. Mi-am dat seama ca, atunci cand te rogi, este interzissa speri la ceva. Caci speranta in sine reprezinta deja un scop.Ea traie~te in spatiu ~i in timp. ~i, daca ne rugam sperand laceva, ne rugam, de fapt, pentru cele umane. Daca, in timp ce

ne rugam, continuam, in adancul sufletului, sa ne regretilmtrecutul sau sa tremuram in fata viitorului, nu facem decat saagitam in van aerul. Caci nu yom fi lasati sa starn nici macar la

portile celor Divine. De ce totu~i tindem spre Dumnezeu ~ispre iubire? Fiindca este 0 fericire incomparabil mai mare

decat orice fericire umana.

.A

STAREA LAuNTRICA

De dimineata sunt scuturat de accese violente de tuse. Ma

ocupam de sortarea bilelelelor, cand am dat, in unul din ele, cu

ochii de diagnosticul deja familiar.Bilelelul venea din partea unei tinere, care scria ca mama ei

are cancer la plamani, adenocarcinom. Grafia ma ajuta saajung la biocampul mamei. Acolo se cite~te 0 posibila moarte

a fiului ei. Tema - axarea pe idealuri, a~adar, gelozie ~i trufie.In subcon~tientul acelei femei, agresivitatea indreptataimpotriva oamenilor se ridica la 900 de unita!i. Inchiderea

viitorului este de 600 de unitali. Intrucat fetele sunt orientateCll precadere spre aspectul material, in perioada conceperii ~i

na~terii lor se produc zdruncinari ale planului material. Pentruca un baiat sanatos sa vina pe lume, este necesara 0destabilizare a aspectelor spirituale, adica pierderea controluluiasupra situaliei, prabu~irea idealurilor ~i a speranlelor, ne-dreptatea etc.

Aceasta femeie avea un caracter dur, iar aspectlllintelectual-volitiv era destlll de pronunlat. Tendinla de a jigni

120

~ fJ

cu gandul, de a vorbi de rau ~i de a blama erau puternicaccentuate. De aceea, procedura de purificare a fost indeplinitadoar in proportie de 10-15 la sum, minima acceptabila fiind deSOia sum. Automat, s-a produs un transfer asupra copilului,problema coborand deci in straturile mult mai profunde alesufletului. Acum va trebui sa se roage, sa depuna eforturi dearmonizare, sa-~i revada de multiple ori viata ~i, atunci,schimbarile benefice nu vor intarzia sa apara. Dar, pentru caaeeste schimbari sa mearga mai departe, in profunzime, ~i saineeapa purificarea sufletului copilului, ea va avea nevoie, datefiind condiliile, de un an ~i jumatate de eforturi, pe cand

tabloul general aram ca ea ar mai avea doar 0 jumatate de an.Se poate, desigur, imbina rugaciunea pentru copii ~i nepoti cu

efortul de armonizare interioara, eu toate acestea, daca nu seinregistreaz!i schimbari de profunzime, ruga pentru urm~i nu

are niei un efect.M-am convins de acest lucru in timpul orelor de consul-

tatie. Mai inainte, confruntandu-ma cu un astfel de caz, m-~fi multumit sa zic: "Aici totul e clar! 0 prea puternica axare pe

eu-I uman, prea multe suparari ~i pretentii acumulate in suflet.Deosebit de nefavorabil copiilor ~i nepotilor. Faceti un efort,sehimbati-va, ~i atunci yeti fi sanatos."

Totodata imi dau seama ea informatia oferim de mine poate

armoniza eu succes structurile launtrice ale omului, viata luitrecum ~i pe urm~ii lui. Insa, cand emotiile agresive cuprind

doua sau trei vieti precedente, transformarile de profunzimeavanseaz!i foarte lent ~i chinuitor. Aceastil munca poate duracirca cinci ani. Sistemul meu nu are 0 asemenea anverguraincat sa permita obtinerea armonizarii intr-un termen mai

;'

121

-

scurt. De aici rezulta ca nu voi fi In stare sa Ie salvez viataunora dintre pacientii mei gray bolnavi. Daca ace~tia au ladispozitie mai putin de un an, iar amploarea emotiilor agresivedin subcon~tient este imensa, sistemul meu nu este suficientpentru a-i ajuta sa-~i Invinga inertia emotiilor agresive.

Speram totu~i sa descopar mecanismul depa~irii emotiilor

de proporti i.imi amintesc cum a venit la consultatie 0 doamna care avea

cancer la san.

- Vreau sa va spun ca am Inceput sa simt cu un an Inainteca ceva nu e In regula. De ciiteva ori am mers pe la medici sa

ma vada. insa ace~tia Imi zambeau ~i-mi spuneau ca am

inventat totul, ca starea mea fizica este normala. Le-am datcrezare ~i m-am lini~tit. Dar dind au Inceput adevaratele .probleme ~i m-am adresat speciali~tilor, s-a dovedit a fi preatarziu. A trebuit sa ma opereze ~isa-miextirpe un san. .

Din nou ma duc cu gandul la vechile mele probleme. inultimul timp nu ma lasa ni~te dureri sacaitoare In parteadreapta a pieptului. Viitoarea tumoare, ca de altfel orice altii

afectiune, se formeazii mai Intai la nivelul campului. Partial,problema este proiectata asupra straturilor de suprafalii.

Afectiunea fizica nici nu existii Inca, cu toate acestea Inregiunea respectiva Incep deja sa apara dureri surde, care potreveni periodic In decursul mai multor ani. Ele sunt ca ni~te

semnale care ne avertizeazii ca ceva nu e In regula. ~i, daca Inacest rastimp nu se produc schimbari launtrice, atunci urmeaziisa se declan~eze adevarata boala.

Aceste dureri, revenind din cand In cand, ma tin a~a deaproape 15 ani. imi amintesc bine momentul cand au aparut

122

l~

,

pentru prima data. Am avut deseori bron~itii. Tin minte cum,

fiind elev la colegiul militar "Suvorov", am zacut doua luni cubron~itii, iar tratamentul nu dadea nici un rezultat. "N-ai ce-iface, dragutule, Imi spunea ~eful dispensarului medical, etimpul sa te cauti de tuberculozii". Analizele n-au relevatnimic ~i am fost external. Mi s-a spus: "Daca situatia se

Inrautate~te, te yom reforma pe motiv de boala".Atunci m-am Imbarbatat, mi-am mai descretit fruntea, am

inceput sa ma mi~c ~i, peste cateva zile, totul a dispiirut tara

urma. Cand lucram pe un ~antier de constructii din Leningrad,

am fost bolnav de pneumonie de trei ori Intr-un singur an. Nu

reu~eam nicidecum sa-mi inving nemultumirea falii de lumeainconjuriitoare. Daca tot veni yorba, probabil, datoritii

~antierului am ramas in vialii, caci aveam obiceiul de a ma liisaabsorbit de lumea idei lor ~i a con~tiintei pana intr-atat, incatincepusera sa ma paraseasca simturile. Pe ~antier insa nuaveam timp de giindit. De~i urmam 0 facultate la seral, cea maimare parte a timpului ma mi~cam ~i luptam pentrusupravietuire, caci, cu felul meu de a fi, era destul de dificil saevit accidentele sau sa n-o patese ~i mai rau, mai ales calucram pe un ~ntier.

Ei bine, pe la mijlocul anilor 'SO- eram deja casatorit ~iaveam ~i 0 fiica - or~ul era bantuit de 0 epidemie de gripa.

Atunci am cazut ~i eu la pat. Temperatura mi se ridicase panaaproape de 41"C. Totu~i nu era un caz de gripa. Tusea, sputa,

senzatia de strangere In piept, toate aceste simptome imi eraudeja familiare. Pe atunci insii nu aveam de unde sa ~tiu cii nuriiceala era capul rautiitilor, ci idealismul nelmpiicat pe care-Iproiectam asupra celor apropiati ~i asupra lumii inconjurii-

f

J---~ ,."" -

,..

123

toare. Am Incercat sa ma vindec de unul singur, purtandu-mipalmele deasupra corpului. Peste doua zile, febra a scazut la37"C, de~i n-am luat nici un medicament. Am hotariit totu~isa-mi iau masuri de precau\ie ~i sa chern mediculla domiciliu,cu atilt mai mult cu cat aveam nevoie ~i de un certificatmedical. A venit 0 cucoana, care m-a privit cu indiferen\a ~i

mi-a spus:

- E un caz tipic de gripa. Nu e bine sa sta\i In aceellijiIncapere cu un copil mic. Chern imediat ambulanta sa va

ducem la spitalul "Botkin", la sec\ia de boli infec\ioase.

M-am Imbracat supus, iar peste 0 jumatate de ora a sositambulan\a. ~i iatii-ma ~ezand In camera de garda a spitalului

"Botkin", care ocupa un Intreg ~ir de barnci. in Incapere eracam frig. Aveam 0 u~oara stare febrila. Peste 0 jumatate de oraa aparut infirmiera, care mi-a dat un termometru. Ceva maitarziu a venit ~i medicul. Febra a crescut din nou, Imi era frig

~i nu ma sim\eam In apele mele.Medicul m-a examinat In tacere, apOl ml-a luat

termometrul:

- Oho, 41°C!

- Tanarul asta are pneumonie, i-a zis el infirmierei, nicipomeneala de gripa. Duce\i-l Intr-un salon cu bolnavi nein-

fec\io~i ~i Incepe\i sa-i administra\i antibiotice.Era In seara zilei de vineri. M-au instalat Intr-un salon, In

care se mai aflau vreo 10-15 pacien\i, mai to\i baie\i tineri,care se chinuiau cu probleme stomacale. Baie\ii deschideaudin cand In cand geamul, ca sa Improspateze aerul dinIncapere. Eram In luna februarie. La Inceput mi-am scospijarnaua ~i m-am bagat sub plapuma. Aceasta Insa era atilt de

124

~ f_J

4

~,

sub\ire, Incat nu reu~eam nicidecum sa ma Incalzesc. Mi-amImbracat din nou pijamaua ~i m-am Invelit iar cu plapuma ~i,cu toate ca peste noapte geamul a fost Inchis, am tremurat defrig pana In zori. Dimineata, din cauza frigului, am Tacutguturai. M-am apropiat de infirmiera de garda:

- ~tili, am pneumonie, m;-e tare frig, n-ali putea sa-mimai dali 0 patura?

- Nu va putem da nimic Tara acordul medicilor, mi-araspuns ea, Incercali luni, cand vin medicii.

M-am Intors In salon. La fiecare 2-3 ore venea infirmiera

~i-mi Tacea injectii cu antibiotice. Dar, fiindca suferearn defrig, starea mea nu Tacea decat sa se Inrautaleasca. Sambata

seara m-am trezit In fa\a unei alegeri dificile. Daca voi Inceta

sa mai iau antibiotice, organismul I~i va mobiliza propriileresurse. Pe de alta parte, daca a~ ajunge Intr-o stare critica, 0doza sporitii de antibiotice m-ar putea salva. Acum Insa, Inacest salon prost Incalzit, starea mea se Inrautalea cu toateantibioticele. Ma Indoiam daca, Intr-o situalie critica, cinevaImi va mai putea veni In ajutor. De aceea, seara, cand a aparutinfirmiera, i-am spus ca renunl la tratament. Duminica am

Incercat din nou sa ma tratez singur ~iam ajuns la concluzia caacasa, la cald, am mai multe ~anse s-o scot la capat. Luni, cand

medicul m-a chemat la el, dorind sa afle motivele refuzuluimeu, nu m-am putut abline ~i i-am spus:

- Aveli 0 atitudine inumana falii de bolnavi. Mai bine stauacasa.

Medicul m-a privit fix prin lentilele ochelarilor ~i mi-aspus:

- Cum dori\i! De fapt, externarile la no; se fac In alte zile.

;!

125

Hainele dumneavoastra au fost depozitate in alt bloc. Va trebuisa mergeli singur sa vi Ie luali.

Mi s-a dat un fel de scufie ~i 0 scurteica zdrenluita. Ama~teptat pana cand s-a imbracat infirmiera ~i am urmat-o princurtea inghelata. Sa tot fi fost cam 15°C sub zero, sufia un vantrece ~i patrunziitor. Crezusem ca avem de parcurs doar vreo150 de metri, dupa care yom intra intr-o incapere incalzita.Am constatat insa ca baracile spitalului "Botkin" suntraspandite pe un teritoriu foarte intins. Pana la blocul cupricina am mers ~i am tot mers, sa fi racut cam un sfert de orapana acolo. A~a ca, atunci cand, imbracat deja, am ajuns lapOr(ilespitalului, unde ma a~tepta sOlia, i-am spus:

- Se pare ca n-am s-o mai intind prea mult.Cand ne apropiam de casa, I-am ziirit pe fratele meu.

- Arati jalnic, a remarcat el. Am sa trec chiar acum pe lafarmacie, sa-Ii iau vibramicina. E un antibiotic bun. incepi sa

Ii-I administrezi imediat. lar, pana atunci - ceai fierbinte cudulcealii de zmeura ~i comprese pe piept, etc.

Peste doua zile am chemat din nou mediculla domiciliu, ca

sa-mi prelungeasca buletinul.

- in certificatul care v-a fost eliberat la spital scrie cadumneavoastra ali dat dovada de un comportament agresiv ~ica ati refuzat tratamentul. De aceea n-o sa va prelungescbuletinul medical, mi-a spus doctorita ~i a plecat.

Am stat la pat inca trei zile, dupa care am mers la lucru.Eram angajat ca pictor-decorator ~i aveam un program maimult sau mai pulin lejer, de aceea n-am fost concediat. indecursul urmiitoarelor doua luni nu m-au lasat durerile dinpartea dreapta a cutiei toracice. Credeam ca nu sunt decat

126

\ fj

~

;i

sechele ale bolii. Acum imi dau seama ca de vina erausupararile mele pe oameni ~i pe soarta. Cel mai mult ma afectaatitudinea imorala a oamenilor, indiferen(a lor falii de sufe-

rintele ~i moartea semenilor. Astazi am ajuns sa inteleg ca insufletele lor ~i in sufletul meu au avut loc procese similare.

Simlurile incepusera sa Ii se atrofieze, fiindca ideile, scopurile

~i planurile s-au dovedit a fi pentru ei mai importante decatorice altceva. Cu totii am fost, deopotriva, victime ~i calai. Laaceste persoane, umanul eclipsase Divinul, incepand cu timpulsa se destrame, cum era ~i de a~teptat.

Pe atunci nu-mi dadeam seama ca ceea ce mi se intamplaeste condilionat de starea mea interioara. Nici nu-mi treceaprin minte ca, prin aceste vicisitudini, se urmarea vindecarea

sufletului meu, mai exact, a eu-Iui meu Divin. Ma calauzisemin via(a asta dupa tot ce era mai sfant, dar srant la scara umana.Nu banuisem ca orice forma de fericire omeneasca nu estedecat materie prima pentru edificarea Divinului in suflet.

;!

EDUCAREASENTIMENTELOR

In una din cartile precedente povesteam cum am avut defurca cu mancarimea din urechi. Abia dupa ce am ajuns Inde~ert, unde energetica spatiului nu este alterata de emotiileumane, aceasta problema a disparut. De aici se poate trage 0concluzie simpla: la nivelul subcon~tientului, al emoliilor,legiitura mea cu lumea Inconjuriitoare este prea puternica.Probabil, ar trebui schimbat ceva In ritmul meu de viala.

Socoteam Insa ca rugaciunea ~i reexaminarea propriei meIe

vieli vor fi de ajuns pentru a scapa de aceasta problema.Urechile Inseamna gelozie. Concomitent, din subcon~tientulmeu ie~ea la suprafala ~i agresivitatea falii de femei. De fiecaredata, eu Incercam sa descopar In propria mea existenliianumite situalii ~i sa iert, sa ma eliberez de pretenlii. Pentru 0vreme, situalia se ameliora, dupa aceea Insa totul pornea de lacapat. lar treburile ~i grijile curente nu-mi permiteau sa maocup mai serios de problemele mele.

Primavara trecuta Insa senzalia de mancarime din urechi

128

'\ 'I

J_Jf

,,'

s-a transform at pe nea~teptate In durere. Ea se accentuasetreptat, iar noaptea a ajuns sa fie insuportabila. In interiorulurechii drepte Incepuse un proces inflamator ~i s-a format unburelet, din pricina caruia nu eram In stare nici macar sa strang

din maxilare. lnflamalia progresa atat de rapid, Incat, pentruorice eventualitate, m-am pregatit pentru un deznodamanttragic. Stateam Intins In pat, deconectandu-ma de la lumeaInconjuratoare, lasand totulln urma, ~i H:larugam, de asta data

a~a cum trebuie, nu cum 0 Iacusem Inainte. Spre diminealii audisparut ~i intlamalia, ~i durerea. M-am bucurat ~i in scurttimp am dat uitiirii aceastii Intamplare. Peste 0 saptiimana aaparut din nou senzalia de mancarime In urechi, la Inceput mai

pulin pronuntatii, apoi tot mai sacaitoare. Incepusem sa macam satur de toatii povestea asta. Mi-a fost recomandat unspecialist bun, am mers deci la el. Medicul n-a descoperit

nimic gray ~i mi-a prescris un medicament, pe care I-amcumparat de la farmacie. Vrma sa mi-I administrez de 2-3 oripe zi, sub forma de picaturi In urechi. Dupa 0 siiptamana de

tratament, mancarimea ~i durerea din urechi au disparut.

- Ciudat, ma giindeam eu, un an de zile m-am rugat ~i nuam oblinut nici un rezultat, dar acum, poftim, In doar catevazile s-a rezolvat totul. Ceva Inca nu este clar In cercetiirilemele. Sau poate problema sunt eu?

N-am observat vreun efect negativ, adica 0 migrare aproblemei spre altii zona. Urechile mi s-au vindecat. In rest, nu

ma supara nimic. Dar iatii ca, la Inceputul verii, au aparutprobleme de ordin emolional. Nu mai palisem ~a ceva pana

atunci.Imi diideam seama ca am de-a face fie cu 0 continuare a

If

129

bolii, fie cu un avertisment ca felul meu de a privi lumeatrebuie revizuit temeinic. Insa, pentru a realiza 0 schimbare,trebuie sa te deta~ezi de realitate, sa rupi toate legaturile carete atrag spre ritmul obi~nuit al vietii. Pentru astfel detransformari trebuie sa acumulezi energie. Eu insa nu reu~amnicidecum sa ma desprind din ritmul vietii mele, din ce in cemai tensionat. Cu fiecare nou caz complieat, dind incercamdin rasputeri sa-I scot pe pacient la mal, pierdeam 0 marecantitate de energie.

Dar exista ~i un alt factor, foarte important. Atunci canddivinizam persoana iubita ~i ne ata~am de ea fara rezerve, nefocalizam, in primul rand, asupra aspectelor spiritualesupreme, nu asupra fizicului acesteia. Drept urmare, ne putem

imbolnavi sau c'hiar muri. Exista ~i 0 alta cale: sa ne lepadam

de valorile spirituale, in conditiile in care dependenta de eleincepe sa creasca progresiv. Am inteles ce vrea sa spunavechea zicala: "a nu trece proba trambitelor de arama".' Faimaeste adorarea ~i ata~amentul din partea unei mari multimi deoameni, nu numai din partea unei singure persoane. Efectul eiuciga~, de~i greu de sesizat, este sigur. Individul devine josnic,lacom, arogant, lipsit de corectitudine, irascibil etc. Pentru a

supravietui, el cauta barem 0 modalitate de a contrabalansasituatia, intensificandu-~i concentrarea asupra intereselormateriale. Multi oameni talentati ~i celebri s-au prapaditfiindca, ajun~i la apogeul gloriei, au ales sa-~i pastreze

onestitatea ~i nobletea.

.Proverb rusesc. Forma lui integrala este, in traducere literala-: ,,8 treee

prin foc, prin apA ~i prin tevile/trimbitele de aramJi". Echivalentul romanescal acestui proverb este: ,,3 fi trecut prin ciur ~i prin dfumon."

130

, f_J..,.,4.

~.

Exista ~i 0 alta cale: det~area partiala de spiritualitate. Marefer aici la alcoolism ~i narcomanie, dar ~i la alte variante,cum ar fi renuntarea la activitatea care aduce faima, sau izo-larea completa ~i refuzul comunicarii cu semenii, sau pierdereatreptata a aptitudinilor, sau bolile incurabile, invizibile exte-rior, dar care otravesc, in mod constant, existenta, e~ecul total

in viata personala, homosexualitatea etc.Acum cativa ani am simtit cum atentia sporita a celor ce

mi-au citit ciirtile incepe, putin cate putin, sa ma apese lapamant. in primii ani ma salvau numero~ii impostori ~i barfele

care roiau in jurul persoanei mele, fapt ce Ie mai taia dinentuziasm admiratorilor mei, lasandu-mi ceva timp in rezervapentru a supravietui. Insa in ultimii 2-3 ani situatia s-a agravat

brusc.

Cu timpul, falsurile au disparut de pe pialii, iar cartile meIes-au raspandit nu numai in Rusia, ci ~i in fostele liiri socialiste.Se facea simtita atentia launtrica ~i devotamentul unui numar

tot mai mare de cititori. Eram con~tient ca am devenit maiirascibil, ca risc tot mai mult in timpul ~edintelor cu pacientii,

lipsindu-ma treptat de aparare. Era, in principiu, cea maisigura cale spre mormant, totu~i evitam sa-mi pun aceastaproblema. Am observat ca, din punct de vedere energetic, ma

simt mult mai bine atunci cand plec din Rusia.Mi-am adus aminte cat de nedumerit am fost, cand toate

tentativele mele de a edita cartea in strainatate au suferit unfiasco. Am realizat subit ca editarea car(ii meIe intr-o taraoccidentala m-ar fi impins ~i mai mult spre margineaprapastiei. N-a~ fi reu~it sa rezist cre~terii bru~te a interesului

falii de persoana mea. Pe de alta parte, nici unul dintre

;!

131

procedeele de blocare a popularitatii crescande, enumerate maisus, nu m-ar fi salvat, 0 ~tiam. Informatia continuta in carti eraprea serioasa ~i prea importanta. A~ fi fost condamnat la cea

mai periculoasa forma a faimei: neobservata, dar foarteprofunda.

Mai inainte eram sigur ca oamenii vor remarca cercetiirilemele abia dupa moartea mea. Cand am inceput sa-mi scriucartile, credeam ca popularitatea va veni peste vreo 10-I5 ani.lnsa mijloacele de informare in masa au grabit considerabilaces! proces.

0 doamna mi-a povestit odata cum cei de la conducereahidrocentralei de la Bratsk au avut de rezolvat 0 situatie maiputin obi~nuita. De doua ori pe luna, intr-o solidaritate deplina,tot colectivul se imbolnavea. Efectiv, nu mai avea cine samunceasca. Au apelat la medici ~i la psihologi. S-a constatatca toate concediile medicale coincideau cu orele in care eradifuzata emisiunea "Bumerang", pe care 0 urmareau cu totii ~i

in care se vorbea despre cercetarile mele. Administratia adispus sa fie instalat un televizor la locul de munca ~i, in felulacesta, s-a pus capat imbolnavirilor colective.

Exista totu~i ~i personalitati renumite ~i respectate care nuau de suferit de pe urma atentiei ~i a interesului statomic faliide ei. lntr-adevar, exista astfel de oameni, pe care natura i-ainzestrat cu 0 puritate profunda ~i care au acumulat in vietile

anterioare rezerve de iubire, de~andu-se de cele umane.Acest potential Ie este de ajuns pentru 5-10 ani de celebritate,altfel spus, el acopera cele mai periculoase perioade de apogeual gloriei, ceea ce, din nou, nu e cazul meu, caci in copilarieam fost mai tot timpul bolnav ~i mi-am riscat mereu viata. Cu

132

~ f

-.-Jalte cuvinte, rezerva mea abia imi ajungea pentru a ma puteamentine in vialii. N ici nu se punea problema sa pot tine pieptfaimei. Nu-mi ra!11aneadecat 0 singura cale de scapare: sa maindepartez cat mai curand de eu-I uman, avantandu-ma spre

cel Divin. Imediat ce eu-I Divin va fi devenit mai real decat celuman, celebritatea nu-mi va mai fi fatala.

U~or de zis, mai greu de realizat. Judecand dupa starea meaemotionala, nu reu~eam sa fac fata. Situatia se inrautatea ~iinca destul de rapid. Ma confruntam din nou cu dilema: sa-micontinui ~edintele cu pacientii sau sa renunt. Simteam caaceste ~edinte devin tot mai periculoase pentru mine. Pe dealta parte insa salvarea imi putea veni numai prill intermediullor ~i imediat voi explica de ceo

Este imposibil sa avansezi, sa intelegi ~i sa schimbi lumea,tara a obtine 0 noua portie de iubire de la Dumnezeu. Dar,pentru a primi, trebuie, la randul tau, sa-ti oferi iubirea

omeneasca. Toate sintezele de proportii ~i ideile noi imiveneau ca urmare a dorintei de a-i ajuta pe altii ~i de a masacrifica in numele iubirii pentru semeni. lar cartile veneau incontinuarea celor spuse la ~edinte. Nici dieta riguroasa, nicipostul, nici macar abstinenta alimentara totala nu-mi ofereau

atata iubire, catii izvora din dorinta de a-i ajuta ~i a-i salva pe

altii. A~adar, pe cat de periculoase erau ~edintele, pe amt eraude necesare. Am reu~it totu~i sa gasesc 0 solutie de compro-mis: sa lucrez cu pacientii dincolo de hotarele Rusiei ~i sa oferconsultatii 2-3 zile, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi ~i a primiinformatia necesara scrierii celei de-a ~asea carti.

in noiembrie 1998 am sosi! cu avionul la New York.America este tara in care m-am ciocnit de cele mai dificile

,If

133

cazuri. Obiceiul de a se folosi de al(ii ~i refuzul de a se sim(ide importan(ii secundara ii costa scump pe locuitorii Americii.Nu intamplator fiecare al doilea sufera aici de depresii psihice,iar schizofrenia nu mai este consideratii 0 boala. Con~tiintain(epene~te, a~a incat informa(ia de amploare patrunde la eaextrem de anevoios. Este foarte greu sa lucrezi cu asemeneapacien(i, in schimb (i se ofera posibilitatea de a investiga noi

posibilitii(i de convingere ~i inraurire.

Imi amintesc cum erau selecta(i cei mai buni riizboinici.Oupa trei zile, in care ace~tia efectuasera un mar~ fOr(at prinpustiu, rara sa primeasca un strop de apa, Ii se oferea posi-bilitatea de a.~i potoli setea la rau. Ooar aceia dintre ei care 0

raceau cu demnitate ~i calm erau ale~i ca fii!1d cei mai buni.

Ace~tia nu depindeau de dorin(e, nu deveneau sclavii lor.Sim(urile sunt cele care ne conecteazii la realitatea incon-

juratoare. De aceea, pe masura ce ne lasam prin~i in servituteasim(urilor, devenim, din ce in ce mai mult, sclavii situa(iilorexterioare, depinziind in totalitate de ele. Nu ne mai stii inputere sa Ie stapanim ~i sa Ie dirijam. Unicul lucru de care

suntem capabili este sa ne suparam ~i sa ne umplem de ura,care ne va macina treptat su£letul, destinul ~i trupul. Ciindriizboinicul nu este sclavul propriilor sim(uri, el este capabil sacontroleze din subcon~tient mersul luptei, ~i asta nu numaiintr-o confruntare deschisa, ci ~i din £lancuri, din spate,

manevrand in cateva ITac(iuni de secunda in ~a fel, incat sa-~isalveze viata. Apare capacitatea de a-I domina pe adversar purenergetic ~i de a materializa propriile dorin(e. Caci se impli-

nesc doar acele dorin(e de care nu depindem.Prima ~i cea mai importantii condi(ie pentru a obtine

134

\ fj

'i

eliberarea de aceastii dependen(a este sa gasim un alt punct desprijin. A~a procedau oamenii mai inainte. Cand ii erau umilite

iubirea ~i dorin(a de a intemeia 0 familie, individul se dedicacu trup ~i su£let muncii sale, carierei, valorificarii talentelor.Oar, cu cat mai mult inaintam, cu atat mai mult se gene-

ralizeazii dorin(ele noastre, iar noi incepem sa observam ca, inaspectul lor de profunzime, acestea sunt legate intre ele ~iizvorasc din iubirea umana. In cele din urma, migrarea noastrade la un sentiment la altul ne aduce intr-un punct mort, ~iatunci in(elegem ca nici un transfer de la 0 dorin(ii la alta nu nemai poate diminua dependen(a de sentimente ~i ca necufundam tot mai mult in uman. Orept urmare, acesta incepesa se dezintegreze. Nu intarzie sa apara necazurile, bolile, sauputem luneca pe panta alcoolismului, narcomaniei ~i adorin(elor perverse etc.

Dar iata ca, in procesul acestor cautari, remarcam un faptcurios. Sa zicem ca trecem printr-o situa(ie umilitoare, iar nouani se cere sa ne pastram bunavointa ~i sa nu staruim asuprasupararii. Atunci observam ca aceasta suparare devinesuperficiala ~i, in curand, dispare. Reu~im chiar sa ob(inem

mult mai multe, cand in su£let nu ne-a mai ramas nici urma denecaz. Alte situa(ii ne fac sa regretam pierderea unui lucruoarecare, dar pentru noi este important sa ne men(inemseniniitatea. Atunci descoperim ca ne este oferit, in schimb,ceva nou, pe care-I ob(inem cu atat mai u~or, cu cat regretammai pu(in pierderea. Astfel, pas Cll pas, ne dam seama ca,sprijinindu-ne pe blande(ea su£leteasca, reu~im sa ne eliberamde orice dependen(a emo(ionala. Cat despre dorin(ele noastre,ele devin mai u~oare, mai luminoase. ~i, intrucat nu mai

A

135

depindem de ele, acestea se implinesc u~or.

Citisem undeva ca razboinicul cel mai puternic este blandla suflet. Simteam ca este adevarat, dar nu-mi puteam explicamecanismul. Acum 11inteleg.

Mergem mai departe. Blandetea sufleteasca statomica ~iprofunda ne aduce sanatate ~i fericire. Ne dam deci seama di

este 0 mare fericire sa fii bun la suflet ~i socotim ca la bazaacestui sentiment sta iubirea de oameni. Dar iata ca iubirea neeste batjocorita ~i tradata. Prin urmare, 0 data cu ea ar trebui sapiara ~i blandetea noastra. ~i, intr-adevar, cineva i~i va renega

bunatatea sufleteasca, dispretuindu-~i ~i urandu-~i semenii.Altul va incerca sa-~i pastreze blandetea fata de oameni, dar vaincepe sa se urasca ~i sa se macine pe sine, cu alte cuvinte, vacomite un act de tradare mascata falii de blandete. lar un altreilea i~i va pastra caldura sufleteasca, blandetea ~i bunatatea,atunci cand ii este umilita iubirea umana. In acel moment nedam seama ca blandetea nu este de sorginte umana. Eaizvora~te din iubirea Divina. ~i, atunci, incercam sa intreziirimin toate situatiile, in tot ce ne inconjoara 0 manifestare aDivinului, concentrandu-ne asupra stratului Divin al senti-

mentelor noastre. Oridt de mult ar oscila umanul din noi,fericirea suprema ~i scopul nostru principal vor ramane totu~ipastrarea ~i sporirea iubirii Divine ~ia blandetii.

Ei bine, aceasta trecere de la uman la Divin, deocamdata,nu-mi reu~e~te. Mai mult chiar, periodic imi cre~te agre-sivitatea din subcon~tient. les la suprafalii straturile deprofunzime ale emotiilor subcon~tiente, carora nu reu~esc sa Ie

fac falii. Viid cum ies la suprafalii momente de gelozie ~isuparare, echivalente ca profunzime ~i amploare cu ~apte vieti

136

, f.J-.4

~'

anterioare. lar eu , in cel mai bun caz, pot face falii vietiiactuale ~i celei precedente. Imi dau seama ca, actionandcorect, voi reu~i in 1O,20, 50 de ani sa depa~esc acest aspectnegativ. Totu~i, daca se va intiimpla ca aceste emotii sa iasa lasuprafata concomitent, sau daca vreo situatie oarecare ma vacufunda ~i mai mult in uman, ma voi vedea nevoit sa pornescin calatoria mea spre alte lumi mai devreme decat mi-a~ fidorit. Prin urmare, ar trebui sa ma eliberez de atractia

exercitata de emotiile de supra-profunzime. lar acest lucru,deocamdata, nu-mi reu~e~te. N-am ce face, va trebui samuncesc ~i sa acumulez material in continuare.

Incep sa-mi amintesc ~i sa analize.l toate cazurile in care

emotiile neechilibrate au stat la originea unor probleme.Intamplarea urmatoare a avut loc inca pe timpul puterii

sovietice. Persoana despre care va fi yorba aici se saturase sase tot bucure de "progresele" socialismului ~i a hotarat saemigreze in Occident. Cu banii agonisiti, el a cumparat unpumn de diamante mari ~i le-a ascuns in tocurile pantofilor. La

aeroport 11ducea cu ma~ina fiul sau. Deodata, tatal azis:

- Gata, fiule, opre~te ma~ina! Nu mai pot! Hai sa neschimbiim pantofii.

- Lini~te~te-te, tata, i-a spus fiul. In ultimul timp, n-ammai auzit sa-i cerceteze cuiva tocurile de la pantofi. Nici n-o

sa-i treaca prin minte cuiva ca acolo ai diamante.Dar, cu putin inainte de a ajunge la aeroport, tatall-a rugat

din nou sa opreascii:

- Nu pot ~i basta, a zis el, voi merge in pantofii tai.Fiul a monnait ceva, dar s-a supus. Ei bine, partea cea mai

frumoasa urmeaza abia acum. De tata s-a apropiat un vame~ in

;1"'

137

varstii, I-a privit cu blandete drept In ochi ~i I-a batut pe umar:

- Scoateti-vii pantofii.

Pentru Inceput, i-au cercetat pe toate partile. Apoi au scosbranturile, dupa care au smuls tocurile, pe urma liilpile, apoi,centimetru cu centimetru, au taiat pielea pantofilor cu cutitul.

- ~i cum credeti cii 0 sa merg mai departe?intrebarea era cat se poate de rezonabila.

- imprumutati Inciiltiiminte de la rudele dumneavoastra,i-a aruncat vame~ul iritat.

- Feciora~ule, a zis taliil, ia da Incoace pantofii liii. Ce sa

fac? Va trebui sa zbor In ei.Fiul i-a cedat pantofii cu placere. lar diamantele, Impreuna

cu posesorullor, au luat drumul Belgiei.Cu cat depindem mai putin de emotiile noastre, cu aliit mai

ascutilii ne este intuitia ~i avem astfel posibilitatea de a dirijasituatia, atilt strategic, cat ~i clipa de clipa. Cel care-~ipastreazii blandetea launtrica nu se da batut de la primaIncercare, atunci cand situatia pare a-i fi potrivnicii. Cu cat el

va depinde mai putin de situatie, cu atilt mai multe Incerciiri vaIntreprinde pentru a 0 schimba.

Vii voi da alte doua exemple.

Sora bunicii me1e avea cam 70 de ani, ciind a hotiiriit sa se

mute de la Leningrad la Soci. Era pe la sfiil1itul anilor '70.Toate Incerciirile ei de a gasi vreo posibilitate de schimb deapartamente Leningrad - Soci nu au dat nici un rezultat. La

biroul respectiv i s-a spus cii pensionarilor nu Ii se acorda vizii

de re~dintii In Soci ~i ca schimbul cu Soci este interzis. I-avenit chiar ~i un riispuns oficial cu semnatura pre~intelui

138

comitetului executiv ora~enesc, In care se mentiona cii a fostadoptatii 0 hotarare, potrivit careia pensionarilor nu Ii seacorda vizii de re~edintii In Soci, de aceea stabilirea domi-ciliului In acest ora~ nu este posibila. Acest refuz oficial,

anexat propriei ei scrisori, ea I-a expediat la redactia ziarului

"Pravda", In acele vremuri, organul de presA cu cea mai mareautoritate. Raspunsul primit era cat se poate de interesant.

"Ceea ce dumneavoastrii considera ti a fi un refuz scria acolo, ,

In realitate, nu poate fi socotit drept un refuz, Intrucat nu seface referire la nici 0 lege. Un riispuns oficial ar trebui sa suneastfel: "in baza legii cutare, actionand conform paragrafului

cutare, suntem nevoiti sa dam un raspuns negativ cereriidumneavoastra etc".

Biitranica a expediat administratiei ora~ului Soci raspunsul

primit de la redactia ziarului ~i, peste doua luni, schimbul s-a

Tacut Tariiprobleme.

Protagonistul celei de-a doua situatii am fost chiar eu.

La Inceputul anilor '70 am plecat din Soci la Leningrad.

Cativa ani am locuit Intr-un camin de constructori. Lucram peun ~antier ~i eram student la seral la facultatea de arhitecturii.Maica-mea ramiisese la Soci, Intr-un apartament cu douiicamere. Exista Insii pericolul de a pierde acest apartament,

Intrucat In cartea de imobil figura 0 singurii persoanii. Aveamnevoie de 0 adeverintii care sii demonstreze cii sunt student lafacultate, la sectia de zi, adicii de 0 dovada cii ma pot Intoarceoricand la vechiulloc de trai. Mii duc la rectorat. in perete eraudouii sau trei ghi~e, In spatele carora stiiteau ni~te dudui carese ocupau de hartii. Mii aplec spre una dintre ferestruici ~i dau

139

~ _J

If

cu ochii de 0 domni~oara drilgutJi.

- $titi, am nevoie de 0 adeverintJi ca sunt student la facul-tate, la sectia de zi.

- Da, nici 0 problema, zice fata, dati-mi carnetul dumnea-voastril de student.

Incepuse deja sa completeze adeverinta, cand deodatii se

opre~te ~i ma intreaba miratii:

- Dar dumneavoastra invatat; la seral, de ce imi cereti 0adeverintJi pentru sectia de zi?

Fac ochii mari ~i-mi desfac bratele:

- Dar, in(elegeti, am nevoie de 0 asemenea adeverintJi.Privirea ei devine dintr-o datii circumspectii:

- N-o sa va eliberez nici 0 adeverintJi. Poftim carnetuldumneavoastra.

Imi iau carnetul ~i mil retrag din fata ghi~ului. Am nevoie

de aceastii adeverintJi. Am foarte mare nevoie de ea. Strilbatcoridorul, gandindu-ma ce-a~ putea face. Mil hotiiriisc sil ~teptpauza de priinz. Viid cum iese respectiva domni~ara, milapropii de ea, ziimbindu-i cat mai prietenos:

- Domni~ari\, am foarte mare nevoie de adeverintJi. Potsil vii pliltesc pentru ea 100 de ruble.

Asta insemna pe atunci cam un salariu mediu. Fata seindepilrteazii de mine, speriatii:

- N-o sa v-o eliberez nici pentru un milion, mi-o taie eacategoric ~i pleaca.

Mil scarpin la ceata. Situa(ia se agraveazil vilziind cu ochii.

$i e musai sa obtin certificatul cu pricina. Strilbat coridoarele,frilmantat in continuare de giinduri. Intre timp, fata a revenit.Ma indrept intr-acolo ~i-i zaresc din nou chipul in spate Ie

140

, f

ferestruicii. Insa un grup de studenti galagio~i, adunati indreapta ghi~eului, mil impiedicil sa ma concentrez. Alaturi seaflil intrarea in biroul rectorului. Studentii au de rezolvat 0problema ~i discuta ceva cu insufletire, pe un ton ridicat.

Cineva a intrat deja in biroul rectorului ~i dinauntru se audezarva.

Pe nea~teptate, in mintea mea incepe sa se contureze

solutia. Mii apropii de gbi~eu, arborand acela~i zambet cordial:

- Domni~oara, tot eu sunt.- Ce doriti? - ma intreabil ea cu asprime.- Daca rectorul ar veni personal ~i ar dispune sa-mi elibe-

rati 0 adeverinta ca sunt student la sectia de zi, ati face-o?Ea ridica din umeri:

- A~ face-o.Ma reped spre biroul rectorului.II in~fac din fuga de manecil pe un student:

- Cum il cheama pe rector?

- Igor Sergheevici.- Bun, zic ~i ma strecor iniluntru. Intre timp, rectorul, cu 0

voce obosita, il1cearca sa explice ceva unui grup de studenti.

- Igor Sergheevici, ii strig din u~a,ea nu vrea sa-mi elibe-reze 0 adeverintJi.

- Cine nu vrea? - intreaba el mirat.- Pai, duduia de la cancelarie. Eu ii arat carnetul de stu-

dent ~i-i spun: "Dati-mi 0 adeverinta ca sunt student la zi", eainsa se opune. Zice: "Numai cu acordul rectorului".

Trei secunde mai tiirziu, rectorul apare langa ghi~eulcancelariei.

- Elibereaza-i imediat 0 adeverintJi ca este student la zi, ii

141

,-, ,.. j

~'

I'

arunca el iritat.Fata da din cap supusa. Peste cateva minute tin In mana

adeverinta mult ravnita.

- Sa minti nu e un lucru frumos, zice fata.- Oar nu I-am minti!, zambesc eu, i-am spus numal 0

parte din adevar.

"Lumea e a~a cum 0 retlecta sentimente Ie noastre, meditameu mai tarziu. Lumea este variata ~i minunata, atunci candsentimentele noastre sunt variate ~i minunate. Oar, pe masura

ce sentimentele ne Ingheatii ~i Intepenesc, lumea din jurulnostru devine ~iea banala ~i monotona."

In copiliirie, lumea este aidoma unui caleidoscop compusdin mii de cioburi multicolore scanteind de nuante. Labatranete, rostogolim un singur ciob cenu~iu dintr-o compo-

zitie In alta. ~i cand te gande~ti ca diferenta consta doar Inpunctul de sprijin. Exista veriga A, din care I~i trage izvorul

iubirea. Exista veriga B, reprezentata de simturile noastre. ~iexista veriga C - reprezentata prin obiectele ~i evenimenteledin lumea Inconjuratoare. Pe masura ce sutletul se axeaza tot

mai mult pe iubire, lumea capata stralucire, sclipind In toate

culorile. Oar, cu cat ne concentram mai mult atentia asupralumii Inconjuratoare, cu cat mai mult ne depind dorintele deea, cu atat mai mult palesc sentimentele noastre. Atunci cand

ne axam pe prima veriga, orice situatie dificila este perceputa

de noi ca 0 ocazie de a lucra la propria arn10nizare interioara,ca 0 posibilitate de a ne deschide spre iubire. Cand cre~teimportanta celei de-a treia verigi, orice situatie nepliicuta neprovoaca iritare, agresivitate sau ne deprima. Semnificatialauntrica a lumii este infima, de aceea, In exterior, ea este

142

\ f

variata ~i plina de Intelesuri. Pentru un batran, semnificatialauntrica de profunzime a lumii este enorma, de aceea, Inexterior, lumea Ii apare ca fiind opaca ~i incolora.

- Ce Inseamna iubire Oivina? - ma Intrebase, pentru a nu~tiu cata oara, una dintre paciente.

- lubire Oivina este atunci cand, In adancul sutletului,sentimentul de iubire este mai important decat omul iubit.Atunci, daca omul iubit va va trada, jigni, parasi sau vaImbatrani, sau va muri, dumneavoastra yeti reu~i sa pastrati

sentimentul de iubire. lubirea umana nu este decat un sprijinpentru dezvoltarea sentimentului de iubire Divina, care a

sala~luit In sutletele noastre dintotdeauna. Ea a existat In noipana a fi fost conceputi ~i va dainui dincolo de moarte. Ne-am

obi~nuit sa ne calauzim In viata asta dupa logica umana,inclusiv cea ~tiintifica. ~tiinta ~i logica umana postuleaza

urmatoarele: "Sentimentele nu pot constitui 0 cauza, ele pot fidoar 0 consecintii". La Inceput apare situatia, abia dupa aceeanoi reactionam prin senti mente. A~adar, sentimentele depinddintru Inceput de lumea Inconjuratoare ~i sunt legate de ea.

Ne in~eala sotia - devenim gelo~i. Ne tradeaza un prieten-suntem cuprin~i de amaraciune. Bagam mana in apa clocotita

- simtim durere, locul se acopera cu ba~ici ~i arsuri. Aceastapare a fi ordinea fireasca a lucrurilor, dar nu este decat logica

umana. Exista insa ~i logica Oivina, potrivit careia senti-

ment~le sunt primare, iar situatiile concrete - secundare.Astfel, emotiile noastre de profunzime determina evenimentele

viitoare. De aceea, dirijandu-ne sentimentele de profunzime,ne putem schimba atat pe noi in~ine, cat ~i lumea incon-j uratoare ~i evenimentele din ea.

143

.. .., ,-- J

fi

$tiinta n-a reu~it pana acum sa se lamureasca deplin ~i saexplice ce este hipnoza. Caci acolo sim\urile merg inainteaevenimentelor. Individul atlat sub hipnoza i~i inchipuie ca

mana ii este cufundata in apa clocotita ~i pe piele ii apar arsuri

~i b~ici. Organismul reactioneaza mai puternic la simturidecat la obiectul rea\. Ba mai mult chiar, exista tehnicispeciale, cu ajutorul carora se poate obtine ca realitatea

simturilor sa fie mai importanta decat realitatea obiectului fizic

~i, atunci, dispare dependenta de obiectele lumii materiale ~iapare posibilitatea de a Ie manevra dupa bunul plac: individul

W poate turna pe corp acid sulfuric, lara a-~i provoca vreo

vatamare fizica, poate materializa obiectele ~i modificastructura materiei, se poate teleporta prin spatiu, etc. Oar am

intrat deja in subiectul unei alte discutii...Sa revenim la sentimentele noastre.

0 avertizasem candva pe 0 doamna, care venise sa maconsulte, ca atitudinea ei fata de sot Ie poate crea probleme,

atat lui, cat ~i ei.

- Nu mai fi\i atat de geloasa, i-am spus. Femeia taoea,privirea ramanandu-i mult timp atintita in alta parte. Apoi s-a

intors spre mine ~i m-a privit cu aten\ie.

- Nu mai tin minte unde am citit, a inceput ea rar, CR,dacaapare un sentiment de gelozie, inseamna ca sotul m-a in~lat

deja sau are de giind s-o faca. $i ca, sacaindu-I cu gelozia mea,

~ putea opri acest proces.

- Va inteleg, i-am spus, nu e fum tara foc. Daca senti-

mentul a aparut, inseamna ca evenimentul s-a produs deja. Vaeste greu sa credeti ca lucrurile pot sta tocmai invers. Uitati-va

144

ce se intampla in realitate. La nivelul straturilor de profunzimeva atla\i in conexiune emotional a cu propriii dumneavoastracopii ~i cu urma~ii acestora. in felul acesta Ie transmite\icopiilor atitudinea gre~ita fata de lume, care a fost fixata in

emotiile dumneavoastra agresive. Vreme este sa aruncipietrele ~i vreme sa Ie aduni. Aceste emotii se intorc pe urma

la dumneavoastra, ~i nu neaparat numai din viata actuala, elepot proveni ~i din vietile anterioare. Sentimentul de ura care semanifesta la nivelul straturilor de suprafata ale con~tiintei este,practic, inofensiv pentru cei din jur. Patruns mai adanc insa el

devine periculos. $i mai adanc, poate deveni fata\. Ce seintiimpla in cazul dumneavoastra? Copilul dumneavoastra

trece acum prin perioada maturizarii sexuale. De aceea, in plansubtil, ies la suprafata situatiile cu care va trebui sa seconfrunte in viitor, iese sentimentul de gelozie. Acesta va este

transmis dumneavoastra. Daca yeti depune eforturi sa nudepindeti de acest sentiment, yeti reu~i treptat sa-l depa~i\i ~i,

in felul acesta, ii yeti vindeca pe copii, pe viitorii nepo\i, pesine ~i pe sot. Daca, dimpotriva, 0 sa va lasa\i cuprinsa ~icalauzita de gelozie, inabu~ind blandetea launtrica, yeti aduce

un mare prejudiciu, atiit dumneavoastra, cat ~i celor care suntlegati de dumneavoastra.

Fiecare dintre emotiile noastre contine 0 reactie la even i-

mente Ie trecutului, prezentului ~i viitorului concomitent. Deaceea, sentimentele care tin de nivelurile profunde ne intluen-

\eaza deopotriva trecutu\ ~i viitoru\. Nu banuiam ca emotiilepot exercita 0 inraurire asupra trecutului. intotdeauna am

socotit ca regretarea trecutului, neacceptarea \ui duce la boaIa

~i moarte. $i acum constat ca trecutu\ poate fi schimbat, dar

145

}-".-. ...,--

;I'

numai atunci cand ne schimbiim atitudinea fatii de el, adiciiactioniim asupra lui prin noi in~ine.

Stau de vorbii cu un pacient ~i ii explic:

- Ca sii mii intelegeti mai bine, 0 sii desenez diagramaevolutiei neamului dumneavoastrii. lata linia dreaptii, incentrul ciireia se aflii celula dumneavoastrii. La stanga suntpiirintii, la dreapta - copiii, nepotii, striinepotii. Tot ce sesitueazii deasupra acestei linii este pozitiv, tot ce coboarii subea este negative

Desenez 0 altii linie cu 5-7 centimetri mai jos.

- Aceastii linie indicii pragul fatal. Sii vedem acum careera situatia parintilor pana a veni dumneavoastra la ~edinlii.Tot ce au acumulat ei se situeazii undeva pe linia dreaptii.Curba care indicii situatia dumneavoastrii coboarii sub zero,adica mai jos de acest nivel. lar situatia copiilor dumnea-

voastra se prezinta deja ca 0 parabolii care coboara mult maijos, sub pragul mortal. Cat despre nepoti, na~terea lor nici

macar nu este previizuta, adica avem in falii toate semnelestingerii neamului.

Sa vedem ce schimbari s-au produs in urma ~edintei.incep sii diagnostichez ~i observ cu surprindere cum se

modificiitabIouI initial: .

- Punctul care indicii nivelul la care se aflii parintii s-adeplasat in sus, in jumatatea "pozitiva". Indicii dumnea-voastra,de asemenea,urea.Din zona"negativa", ei se ridicadeasupra liniei drepte. Indicii copiilor ajung aproximativ la

nivelul dumneavoastrii. Situatia nepotilor este inca grava, darIi s-a oferit deja ~ansa de a veni pe lume. Cu alte cuvinte, atiinceput sii va schimbati in profunzime ~i, in acela~i timp,

146

, f

incepe sa vi se schimbe trecutul, prezentul ~i viitorul.Schimbandu-vii, dumneavoastra purificati nu numai karma

urma~ilor, ci ~i pe cea a striimo~ilor. Sentimentul iubirii Divinedii na~tere tuturor celorlalte sentimente. Sentimentele deter-mina structura spatiului, spatiul da na~tere materiei. Dezvol-tandu-se, lumea materialii produce idei. Ideile, acumulandu-se,generaliziindu-se, se condenseazii ~i devin sentimente. Senti-mente Ie se contopesc treptat ~i se transforma in izvorulprimordial, iubirea Divinii. Universul respirii, primind mereuiubire ~i intorcand-o inapoi. Iubirea devine spirit, apoi materie.Materia se spiritualizeazii tot mai mult ~i tinde spre iubire.Sentimentele dau na~tere situatiei ~i se nasc din situatie. Noidescindem din iubire ~i plecam in iubire. Universul esteholografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp. Purtiim in noi

evolutia completii a Universului, de la aparitia acestuia panii laclipa in care-~i va fi incheiat existenta.

~i, in miisura in care ne piitrundem de inceputul ~isffu1;itul a toata fiinta, simtind de unde izvoriise toate ~iineotro se due, dorintele noastre de suprafatii eapiitiiputerea de a ne aduee inflorirea ~i dezvoltarea.

T""J

~~

;I'

LOGICA

- Nu pot Intelege nicidecum un pasaj din Biblie, 1mmarturise~te 0 pacientii. 0 viid cum sta concentratii, cu privire

atintita Inainte. Dumneavoastra spuneti ca nu se cuvine sucidem iubirea sau sa ne lepadam de ea, pe cand Avraarr

daca-mi aduc bine aminte, a fost cat pe-aci sa-~i ucida propriufiu, pentru a-I sacrifica lui Dumnezeu. Eu n-a~ fi In stare sa-m

omor fiulln numele Domului.

- Vedeti dumneavoastra cum stau lucrurile, Ii spun, continutul ramane acela~i, pe cand forma se schimbii mereu. Iafelul In care este oferita informatia depinde de treapta d,

evolutie la care au ajuns oamenii. in Vechiul Testament scri,ca ghicitoarele ~i astrologii trebuie ar~i pe rug, iar astiizspunem: "Cunoa~terea viitorului poate fi periculoasa", caeastfel am Incerca sa ne dirijam soarta apeland la con~tiintii ~nu la iubire. Mai Inainte, conceptul de "sacrificiu" simboliz:renuntarea la tot ce este mai drag ~i mai apropiat. Ideea acestuepisod biblic este ca, In numele iubirii de Dumnezeu, omun()~tp ("_pn~ c;;:i~~rrifi('~ nri,..p nan;; ci III,..rlll ,..~I rno:1l;

" n",

1..1'

, f

laina pe care 0 Imbraca aceasta idee eorespunde mentalitatiilcelor timpuri. Iisus Hristos spune, de fapt, acela~i lucru: se:uvine sa-I iubim pe Dumnezeu mai mult decat pe mama,:atal, sotia, fratele ~i sora noastra.

Doua mii de ani In urma, Hristos a dat lumii rugaciunea,Tatal nostru, Care e~ti In ceruri". Astazi ne dam seama ca~iditorul nu poate fi localizat undeva cu exactitate. Atuncinsa, prin aeeasta formula, Hristos a vrut sa se Inteleaga ca)umnezeu se afla dincolo de limitele eon~tiin!ei ~i ale

:apacitati i noastre de a vedea.Odata m-a sunat un jucator de hochei pe care-I cuno~team.

- Am trecut printr-o Intamplare ciudata ~i te-a~ ruga sani-o explici, a zis el. Eram In plin meci ~i totul se desIa~uralestul de bine. Eu marcasem un gol ~i echipa condueea cu:corul 3 - 0, cand deodata m-a cuprins 0 stare ciudata, un fel

Ie mole~eala. Ceva nu mergea. Dupa aceea, echipa adversa s-anobilizat ~i, Intr-un interval de numai cateva minute, a reu~ita marcheze de cinci ori ~i am pierdut meciul cu 3 - 5. Mantereseaza ce a putut sa se Inmmple oare?

Cercetez situatia In plan subtil ~i Incep sa Inteleg ce s-a

,-- J

v

If

liderului energetic. Profesionalismullnseamna, In primul rand,men\inerea unei stari interioare corecte. 0 echipa c~tiga, maiIntili, In plan subtil, abia dupa aceea victoria se produceefectiv, In plan fizic. In cazulln care impulsul spirituallauntricse destrama, echipa pierde, chiar daca are 0 componentiistralucita. Cand e~ti bine echilibrat launtric, posibilita\ileenergetice ale echipei cresc de cateva ori, Intrucat tu e~ti

liderul din umbra al echipei. ~i nu numai atilt, po\i, deexemplu, sa fii accidentat ~i sa stai acasa ~i, cu toate acestea,

sa continui sa-\i sus\ii echipa In plan energetic. lar daca veiIncepe, In acel~i timp, sa lucrezi la armonizarea ta interioara,

ajutorul pe care-l vei oferi din umbra echipei tale va fi de

cateva ori mai mare, Intrucat fortele nu-ti sunt consumatenemijlocit In cadrul jocului. AstfeJ, echipa poate evoJua, 0perioada oarecare de timp, cu mai mult succes In absenta ta

decat cu participarea ta directii. Insa, daca e~ti daramatlauntric, poti provoca prin aceasta e~ecul Intregii echipe. Unjucator slab launtric, chiar daca joaca putin, este In stare sa

absoarba toatii energia din echipa. Acest lucru se Intilmplaatunci cand echipa nu are un lider energetic putemic.

- Bine, zice hocheistul dupa un riistimp de gandire, acumInteleg ce s-a Intilmplat cu echipa. A~ vrea totu~i sa ~tiu de ceau luat lucrurile 0 asemenea Intorsatura.

- 0, dar e foarte simplu, Ii zic. Ai Inceput sa joci foartebine ~i echipa a recut din tine un "idol", altfel spus, s-a

"cramponat" de tine. Asta te-a daramat.

- Nu Inteleg. .

- Ei bine, sa Ie luam pe rand. Remarcasem mai demulturmatorul fenomen: atunci cand individul este cuprins de ura,

\50

, fJ

~

pardi i-ar tii~ni sage\i din cap ~i, In aceastii zona, campul sedeformeazii. Cand se supara, sagetile ies din piept. Ciind urii~te

~i este necajit din cauza iubirii umilite, sagetile tii~nesc dinprima ceakra. Cand dore~te moarte, sagetile pomesc de la bazapicioarelor!

Cand sagetile tii~nesc de peste tot, se produce 0 prabu~iretotala. Ei bine, am ramas ~ocat, cand am remarcat pentru primadata ca agresivitatea generalizatii, extinsa la scara cea mailarga, arata, din punct de vedere energetic, absolut identic cu

ata~mentul putemic fatii de ceva.Sa zicem ca 0 femeie te ura~te. Aceasta ura te va strapunge

doar In cazul In care e~ti purtiitorul unui program similarIndreptat Impotriva ei, adica daca simti ura, suparare, gelozie

etc. In consecintii, te-ai putea Imbolnavi ~i muri. Dar, dacafemeia te adora la nebunie, ea te distruge cu 0 fortii ~i maimare ~i, iara~i, e~ti amenintat de nenorociri ~i boli. Insa, ~i Intr-un caz, ~i In celalalt, .vei fi protejat, daca nu vei avea supiiriirilauntricela adresa femeilor.

.

Mergem mai departe. Daca 0 femeie este nebuna dupatine, primul lucru pe care trebuie sa-I faci este sa te Indreptispre Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva. Insa,pentru a te putea apropia de Dumnezeu, este necesar sa teeliberezi pana ~i de cele mai mici pretentii fatii de EI.

Bun, cu femeile ne-am lamurit. Acum sa revenim la echipa.

Anul trecut ai avut 0 evolu\ie mai pu\in reu~itii ~i baie\ii dinechipa ziceau cii au pierdut din cauza ta. Ai trecut atunciprintr-o perioada In care ai fost supiirat pe toatii echipa, te-aidispretuit pe tine Insuti, ai fost necajit pe soartii ~i, In adanculsutletului, nu ti-ai mai dorit sa traie~ti. Prin urmare, daca

;I

15\

echipa va incepe acum sa te idolatrizeze, vei fi strapuns caintr-o relalie cu 0 femeie care te adora. In consecinla, ori veiincepe sa joci mai prost, ori vei suferi traumatisme, ori te vei

imbolnavi sau chiar vei muri.

- Atunci cum sa procedez?- Sa inlaturi retroactiv pretenliile falil de toate echipele in

care ai jucat, de asemenea pretenliile fala de sine ~i fala depropria soarta, care au aparut in legatura cu echipa.

- A-a, foarte bine, a rasutJat el u~urat, cred ca acumlucrurile pot £i indreptate.

- Nici pe departe, ii zic. In viitorul tau se vede un perico!de moarte.

-In legatura cu ce anume?

- Cum adica, in legatura cu ce? In legatura cu activitateata. Cu potenlialul tau, ai putea ajunge celebru in intreaga lara.

- $i ce e rau In asta?- Pai, uite, cel mai mic sentiment de iritare falil de allii

sau fala de sine te pune intr-o relalie de dependenla falil de

obiectul iritarii. Daca e~ti mereu obsedat sa marchezi ~i teenervezi pe allii, atunci cand e~ti impiedicat Sa 0 faci, daca te

dispreluie~ti pe tine, atunci cand nu reu~e~ti - toate acestea IIisporesc brusc dependenla fala de golul marcat. In masura Incare depinzi de ceva, acest lucru ili este luat.

- $i atunci ce-i de mcut?-Inlatura retroactiv orice dezaprobare, orice nemullumire,

pana ~i pe cea mai mica, fala de IiIrile in care ai trait ~i, maiales, falil de Rusia, unde te-ai nascut ~i ai crescut. Altfel,

celebritatea te va ucide. Sau, in cel mai bun caz, subcon~tientulva activa un program de blocare, prin care nivelul evoluliei

152

\ ~.

...,.. ,-.~

tale pe teren sa fie diminuat, iar numarul goluri!or marcate detine sa fie redus. Foarte mulli oameni talentali s-au Imbolnavit

~i au murit din cauzi! ca, In adancul sutJetului lor, au fostnemullumili de lara In care s-au nilscut ~i au devenit celebri.

EI mi-a mullumit ~i a inchis. Mi-am inchipuit cum a~ fiprocedat eu, daca mi s-ar fi Incredintat 0 echipa de hochei ~imi s-ar fi cerut s-o pun In ordine sub aspectul structurilor

karmice. Le-a~ fi spus:

- Baieli, primul lucru pe care trebuie sa-I faceli este SaInvatali Sa fili binevoitori in orice situalie, nu numai fala deallii, ci ~i fala de sine. In caz contrar, nu veli reu~i sa oblinelinimic sau veli fi nevoili sa platili fiecare succes.

In aceea~i clipa m-a stri\fulgerat un gand ciudat: tot ce amspus pana acum ma prive~te, in egala masurii, ~i pe mine. Imipare ca acum incep Sa inleleg de ce orice posibilitate de a-mi

publica carlile In Occident era imediat ~i in mod inexplicabil

blocata. Am vrut sa atJu care sunt IiIrile fala de care am pastratinca pretenlii launtrice sporite. Agresivitatea falil de intreaga

omen ire mi se trage din patru vieli precedente, iar fali! de Italia

~i Israel - din doua vieli precedente. Am Inleles de ce, atilt inIsrael, ciit ~i in Italia, am avut probleme. Adevarul e ca la

Roma m-am atJat la un pas de demenla ~i asta fiindca Italiaeste ata~ata de aptitudini, intelect ~i spiritualitate. Totodata,

supararile de profunzime m-au expus ~i m-au mcut dependent.In aceste condilii s-a produs 0 rezonanli! cu propriile mele

ata~ari ~i, daca n-a~ fi inceput la timp Sa ma rog, cine ~tie cu ces-ar fi terminat Intreaga poveste. Din motive pe care nu Ie

cunosc am manifestat In viata anterioara pretenlii sporite fali!,de America, mai ales cu privire la moralitate ~i etica. Acum

;1

153

lmi amintesc cu bucurie de dragii mei americani de laconsulat, de la care, cu doua saptamani In urma, Incercam saobtin 0 villi pentru America. Nu ma pot abtine sa nu povestescmai pe larg Intreaga Intiimplare.

Viza deschisa pentru trei ani expira, a~a ca ne-am prezentat,

~i eu, ~i sotia, la consulat, pentru a obtine alta. Am stat lacoada obi~nuitele cateva ore, dupa care am depus dosaru!.Oupa un alt interval de a~teptare, am fost chemati la ghi~eu.

- Va lipsesc din dosar adeverinta de la locul de munca,statutul firmei dumneavoastra ~i alte cateva hartii, mi-a spuscu raceala cucoana de la ghi~eu. Veniti alta data.

Am venit peste cateva zile. Oe~i am stat 0 ora ~ijumatate instrada, de abia ajunsesem undeva pe la mijlocul randului. Am

luat toate actele posibile. ~i iata-ne deci stand la coada ~ia~teptiind sa ne ajunga randu!. Dupa ce am depus actele, m-amvanturat timp de vreo ora pe coridor ~i prin camera destinatavizitatorilor. Apoi am revenit langa sotie.

- Punem rama~ag ca yom fi chemati ultimii ~i ca nu Yomobtine vizele?

- Imposibil, a zis ea, ne-ar fi respins de la bun inceputdosaru!. Oar a~a, sa ne accepte actele ~i inca sa ne lase laurma... e cu totullipsit de sens.

Trece 0 ora, trec doua. Randul nostru a trecut demult. Insala au mai ramas doar cateva persoane. Sotia ma prive~teintrebator.

- Nu pierde timpul degeaba, ii zic, ni se ofera 0 ~nsiisplendida de a ne pune la punct in ceea ce prive~te pretentiilefa(ii de un alt stat.

Oar iata ca au plecat ~i ultimii solicitanti. Am ramas doar

154

~ f

noi doi In sala.

- Cei de acolo au trecut, probabil, la cafele, iar de noi separe ca au ~i uitat.

Mai trece un timp oarecare pana cand sunt strigat pe nume.Ma apropii de ghi~eu, in spatele caruia sta un barbat tanar, carevorbe~te 0 rusa putin mai buna decat engleza mea.

- Va cer scuze ca v-am retinut, spune e!.Ii zambesc:

- Nu face nimic.- A aparut 0 problema, spune el, Intorcandu-mi zambetu!.

Ooamna care s-a ocupat de dumneavoastra data trecuta vrea sava vorbeasca.

Bine macar ca nu consulii", mi-am zis ~i, ziimbindu-i in"continuare, Ii raspund:

- Nici 0 problema. Sunt gata sa discut cu dansa.- Oar, vedeti, doamna lipse~te In momentul de fa(ii, Imi

spune politicos tanarul, va rugam sa veniti alta data.

Ii zambesc ~i dau din cap:

- Sigur. Sunteti foarte amabi!.Oupa care ies afara, unde ma a~teapta sotia.

- Procesul de inlaturare a cramponarilor de etica ~imoralitate continua, ii zic. Baietii de la ghi~eu ~i-au dat toatasilinta. Acum putem merge acasa cu con~tiinta Impacata.

Mi-am dat seama ca toate aceste situatii sunt, de fapt,semnale de alarma, care ma avertizeaza ca inca sunt dependentde valorile umane supreme. In mod inexplicabil, inca din

copilarie imi era frica de celebritate. Nu mi-o doream. Inrealitate, era yorba de dorinta exprimata indirect, pe caleintuitiva, de a ma mantui. Intelegeam destul de profund modul

155

f'""""'--'

.J

;f'

in care poate fi distrus caracterul, destinul ~i saniltatea, atuncicand cantitatea de fericire ~i celebritate depa~e~te cu multrezerva de iubire din suflet.

Sunt surprins ca pacientul care sta acum in fata mea arecampul curat. Nu vad la el probleme deosebite. Curios lucru,

ce I-a determinat sa apeleze la mine?

- Am doar 0 singura problema, zice el, dupa ce am cititcea de-a doua carte, starea launtrica mi s-a schimbat complet.A aparut 0 senzatie de puritate ~i sfintenie interioara. Mi-autrecut toate bolile. Inainte ma chinuia, mai cu seama, hernia dedisc. Acum, totul a revenit la normal. Problema mea insa esteurmatoarea: cand ies din aceasta stare, Imi vine greu sacomunic cu lumea inconjuratoare. Simt ca devin iara~i irascibil

~i intolerant. Cum sa impac una cu alta, deta~area de lume ~iprezen(a efectiva in ea?

- Este yorba de capacitatea de a lucra concomitent in douaregimuri logice distincte, logica Divina ~i logica umana.

Dumneavoastra ati reu~it sa va armonizati launtric, dar

situatia urma~ilor ramane inca nefavorabila. Logica umana semanifesta in exterior, pe cand cea Divina in interior. lar ininterior, la nivelul celor mai profunde straturi, emotiile noastresunt conectate la emotiile urma~ilor no~tri. De aceea, cand

ace~tia sunt nearmonio~i, nu e deloc u~or sa fim blanzi ~iiubitori in interior. Prin urmare, se cere sa munciti incontinuare la propria armonizare interioara, sa va rugati pentru

generatiile viitoare, astfel incat iubirea de Dumnezeu ~iblandetea sa patrunda tot mai adanc In straturile deprofunzime.

Logica Divina se poate manifesta <i in exterior dar daca'f ",

156

, ~

totodatii, se deconecteazii cea umana, este practic imposibil saduci 0 viatii dupa tiparele normale. Trebuie sa incerci sa

traie~ti in doua regimuri diferite, adicii, pe de 0 parte, sa fiiabsolut iubitor ~i sa nu ai nici 0 pretentie, iar pe de alta parte,sa fii aspru, cand situatia 0 cere.

Am sa va povestesc ce mi s-a intiimplat odatii. M-am dus labazin, am inotat ~i, dupa ce am tacut un du~, am mers la

vestiar. Langa dulapul in care imi lasasem hainele era 0 banca

nu prea lunga, pe care un biirbat 0 ocupase In intregime cugenti ~i pachete. Mi-am scos din dulap geanta ~i m-am gandi!:

"Unde oare s-o mai pun ~i pe asta?" Apoi, reflex, am procedata~a cum procedasem ~i alteori. Mi-am pus geanta alaturi, pC:podea, enervat in sinea mea ca individul ocupase toatii banca,

tara a se sinchisi de necesitiitile altora. Am incercat sa lupt cusentimentul tot mai accentuat de iritare, dar nu reu~amnicidecum sa-I inving. lar 0 emotie inabu~itii in prezentinseamna 0 boala in viitor. Trebuia fie Sa renunt la logicaumana, traind doar cu cea Divina ~i acceptiind tot ce mi seintilmpla, fie sa incerc, in paralel, sa conectez logica umana.

M-am decis sa pastrez ~i logica umana. $i, fiindca nu e bine sareprimi iritarea, trebuie s-o traduci in actiuni concrete. A~ ca

mi-am ridicat in tacere geanta de pe podea ~i am inceput saimping bagajele barbatului, fiicand loc pentru lucrurile mele.

EI n-a spus nimic. Am inceput sa ma imbrac lini~tit. Simteam

totu~i ca ma deranjeazii ceva. Cu putin timp in urma eu am fosteel umilit, acurn este urnilit el.

E mult mai periculos sa-i umile~ti pe altii decat sa fii tu

insuti umilit. $i nu atilt faptul ca i-am mutat gentile eraumilitor, cat felulin care am actionat, lara a scoate macar un

157

,'..'.'-- J

(

;r

cuvant. Am Tacut deci a a treia Incercare de a controIa situalia

~i m-am adresat barbatului:

- Scuzali, nu v-ati suparat ca v-am mutat bagajele?- Vai de mine, sigur ca nu, a raspuns barbatul. Trebuie sa

aveti ~i dumneavoastra unde va pune lucrurile, nu-i a~a?Abia dupa aceasta am simtit cum mi se face lini~te ~i pace

In sutlet. Pare-mi-se ca Incep sa InteIeg ce Inseamna sa Imbinilogica umana cu cea Divina. Logica umana esle capacilalea

de a-Ii apara dreplurile, cea Divina esle paslrarea iubirii # a

bIonde/ii. A~adar, daca ma voi gandi, In primul rand, lacelalalt, transmi(iindu-i un impuls de iubire ~i bunavoin(ii, voi

reu~i sa-i reprezint mai bine interesele ~i sentimentele. Ii voiarata ca-I respect ~i ca tin cant de interesele lui, dar ca,totodatii, doresc sa-mi apar interesele proprii.

In aceste conditii, comportamentuI meu aspru nu-i va smrniun sentiment de ura, Intrucat In sutletul meu nu exista ura.

Scopul principal al oricarui om esle sa-# paslreze in sujleliubirea ~i blonde/ea. A~a ca, ajutandu-I sa-~i urmeze acestscop, yom reu~i sa ne Intelegem Tara probleme ~i la nivelullogicii umane. Acest principiu functioneazii, In egala masura,

Intr-o situatie minora ( cum a fast cea cu banca prea scurta), Inafaceri, In relatiile dintre state, dar ~i dintre civilizatiile dinUnivers. De aceea, orice situatie trebuie abordatii la Inceputdin perspectiva logicii Divine ~i nu a celei umane, adica sadam dovada, In primul rand, de iubire ~i respect, abia dupaaceea sa ne Inaintam pretentiile.

In una din (iirile pe care Ie-am vizitat am trecut printr-oInmmplare foarte amuzanta. Negociasem Inchirierea unuicabinet pentru consultatii. Cu a zi Inainte de prima ~edinta,

158

\ fJ- T

i

proprietarul mi-a marit chiria de 1,5 ori. Am fast de acord.Individul era amabil ~i plin de solicitudine. A doua zi, dis-de-dimineala, el mi-a Tacut a noua vizita.

- Chiar nu va mustra con~tiinta sa-mi platiti atat de putin?- m-a Intrebat el.

Eu am ridicat din umeri:

- Catu~i de putin. Doar am convenit asupra pretului, nu?- Atunci sa stam de yorba ca doi oameni de afaceri, a zis

el. Sunt de parere ca ar trebui sa primesc de cinci ori mai mult.

- Daca tot dorili sa discutam ca doi oameni de afaceri, sa

~titi ca nu va Inteleg delac. Una dintre reguliIe de bazii Inafaceri este sanu schimbi niciodatii conditiile jocului.

- Tin la reputatia mea, a spus el, a~a ca puteli sta lini~tit,pe viitor n-am sa mai schimb conditiile.

- Asta mai lipse~te! - i-am replicat.EI a ramas In expectativa, privindu-ma.

- Nu ne va fi de lac u~or sa cadem la Invoiala, i-am zis, ~iasta fiindca ati porn it de la pretentii ~i ofense. Din vorbeledumneavoastra Inleleg ca ma considerati Tarascrupule. A~a nu

se procedeazii nici In afaceri, nici In relatiile dintre oameni. Varag sa a~teptati 10 minute. Am sa va comunic hotararea mea.

Peste 10 minute I-am chemat In camera alaturatii, ca paci-

enlii sa nu asiste la disculia noastra. Am remarcat ca proprie-tarul nu e tocmai In apele lui ~i ca Incearca sa ghiceascii dupa

InTati~areamea ce hotarare am luat. I-am Intins mana ~i i-ammultumit.

- Va multumesc foarte mult ca ati binevoit sa-mi puneliieri la dispozitie aceasta Incapere ~i ca ati fast atat de amabil.Cat despre ziua de azi, iata hotiirarea mea: ori acceptati pentru

/

159

ea suma stabilitii initial, ori imi intrerup imediat consultatiile ~iplec impreunii cu pacienti i. Apropo, mi s-a intamplat sii-mi tin~edintele ~i intr-un pare. ~edeam pe 0 bancii, iar pacientii seapropiau pe rand, apoi se plimbau prin pare ~i se rugau.

Din privirea mea, biirbatul a inteles cii sunt hotiirat sa

actionez a~a cum am prom is.

- Bine, s-a grab it el sa-mi spuna, pentru ziua de azi este

valabila intelegerea anterioarii. De maine insa yeti inchiria la

pretul pe care I-am spus astiizi.Cand mi-am incheiat ~edintele, m-am apropiat de el ~i i-am

dat banii. Apoi am mai adaugat inca pe amt.

- lata 0 primii pentru dumneavoastra, i-am spus.- ~i de ce, ma rog, i-ai oferit 0 prima? - m-au intrebat

prietenii. Doar n-ai de gand sa riimai ~i maine aici, nu?

- Este mai bine sii promiti putin ~i apoi sii mai adaugidecat sa promiti mult ~i sa dai mai putin, Ie-am riispuns eu.

Dar, ca sii fiu sinceI', cauza eram, in primul rand, chiar eu.

Eu am atras acest comportarnent din partea proprietarului. Prinurmare, sunt ata~at launtric de eticii, de moralitate, de impli-

nirea favorabila a destinului. lar faptul ca i-am oferit bani inplus era important nu atat pentru el, cat pentru mine.

J

EGIPTUL

Mai inainte Ie spuneam pacientilor:

- Sunteti cramponati de bani, de serviciu, de familie.Apoi toate valorile lumii inconjuriitoare s-au redus, in

ultima instanlii, la omul insu~i ~i la componentele de bazii ale

eu-Iui uman. De fapt, dependenta sporita falii de corp, spirit,suflet, falii de personalitatea umanii ca ansamblu al tuturor

acestor componente duce treptat la dependenta de valorilelumii inconjuriitoare.

Am porn it de la divinizarea laturii materiale. apoi am trecut

la divinizarea aspectelor spirituale. Pas cu pas, am ajuns laceea ce alciituie~te temelia tuturor acestora: divinizarea omuluiinsu~i, altfe! spus, a inveli~ului siiu fizic ~i spiritual. lar cand,pe la finele verii lui 1998, s-au conturat ciaI' notiunile de eu

Divin ~i eu uman, am crezut cii sistemul meu a ciipiitat, insTar~it,0 forma inchegatii, definitivii.

Eliberandu-se de agresivitatea fatii de iubire, individul

illvillgc lreplat forta de atractie exercitatii de trup, spirit ~i.lIllct. percepandu-~i tot mai distinct eu-! Divin. Eu-I uman,

I

16\

de~i l~i piistreaza In continuare caracterul real, devinetransparent ~i imponderabil. La Inceput am verificat aceastainformalie pe mine Insumi, abia dupa aCeea am introdus-o Inlucrul meu cu pacienlii. Aplicat pacienlilor, sistemul funclionarara gre~, pe cand, In cazul meu, blocajul era total. Dupa ataliaani de cercetare am devenit cu totul alt om. Totu~i ceea ce stala baza sentimentelor ~i retlexelor mele, practic, nu s-aschimbat. Nici pana In momentul de falii nu am reu~it sa madebarasez de atitudinea critica falii de oameni, de obiceiul de

a-i judeca. Oare care sa fie cauzele? Prima ar fi ca am avansatpe calea cunoa~terii ~i Inlelegerii, dar nu am confirmat efectiv,

prin aCliuni ~i comportament, aceste schimbari. Este mai u~'or

sa dai sfaturi decat sa Ie urmezi.

A doua ar fi ca am adoptat un regim de munca supra-solicitant. Mi-am dat seama de acest lucru cand ajutam 0

cuno~tinla de-a mea, sportiv de performanla.

- Nu ~tii sa chiule~ti, i-am zis, tot timpul munce~ti dingreu.

- Ce vrei sa spui? - m-a Intrebat el mirat.

- Divinizarea aptitudinilor, a muncii ~i a carierei Ii setrage pe linia neamului. Te antrenezi chiar ~i atunci cand ar

trebui sa te odihne~ti. Performanlele se oblin cu ajutorulenergiei subtile, care line de spirit ~i de iubire, ~i nu prinsporirea densitalii energiei exterioare. Energia comprimata seacumuleaza prin disciplina, eforturi volitive continue, prinrespectarea regimului ~i a logicii umane. Pe Cea subtila Insa 0sporim atunci cand ne neglijam Indatoririle, cand nesocotimregimul ~i urmarirea unui leI. Acest tip de energie 11percepem

ca pe 0 senzalie de bucurie launtrica, fericire ~i seninatate

162

~

sutleteasca. Omul munce~te, In primul rand, pentru a acumulaenergie subtila, caci ea Ii asigura viitorul, sanatatea urma~ilor,

0 condilie fizica buna ~i un destin favorabil. Cand bucurialauntrica este reprimata, Inabu~ita dintr-un siml exagerat aldatoriei sau din raliuni de cariera etc., atunci un salt apreciabilIn plan exterior poate fi urmat de 0 cadere nervoasa, depre-siune, probleme grave de sanatate, sraramarea destinului. Inperioada sovietica, antrenorii au remarcat ca, atunci candtinerii sportivi sunt pu~i pe glume ~i rad In timpul antre-namentelor, rezultatele lor nu mai sunt atat de bune. Drepturmare, Ii s-a interzis sa se bucure, sa rada ~i sa glumeasca. ~i,

Intr-adevar, rezultatele au crescut, dar nimeni nu ~i-a datosteneala sa observe cum s-au rasfrant toate acestea asupra

sanatalii ~i destinului sportivilor, de fapt, nimeni nici nu-~ibatea capul cu asemenea probleme.

Ideologia comunista aborda viata individului ca pe unsubiect de importanla secundara. Pe primul plan erau pusescopurile ~i rezultatele. De aceea, tinerele sportive erau

constranse sa ramana gravide, pentru a putea obline rezultateInalte, Intrucat, In primele luni de sarcina, organismul l~i

elibereaza rezervele interioare. Cand totul se sfiir~ea, feteletrebuiau sa avorteze. Suprimarea iubirii ~i a vielii In numeleunui scop suprem era postulatul de bazii al ideologiei

comuniste. Insa urmarile divinizarii valorilor spirituale s-audovedit a fi Intotdeauna mult mai funeste decat cele aleInchinarii la valorile materiale.

Ei bine, expliciindu-i sportivului meu cauzele insucceselor,am real izat deodata ca toate cele spuse se refera, In primulrand, la propria mea persoana. ~i eu care credeam ca fac un

f

163

_1-

~'

If !

/

bine muncind pe branci ca sa-i ajut pe oameni... Oar s-adovedit ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Daca, ajutandu-i peallii, ili reprimi eu-I Divin, iubirea ~i bunatatea sujleteasca,acest ajutor al tau va atrage, mai devreme sau mai tarziu, 0nenorocire. Sesizarea acestei diferente vine uneori prea tarziu.inainte se credea cii egoismul este 0 triisatura prin excelen(iinegativa, ca trebuie sa dam la 0 parte propriile interese, sa neInvingem ego-ul, sa-I Inabu~im. Este un punct de vederespecific Orientului. Ideologia comunista ~i I-a Insu~it, folo-sindu-I ca pe 0 arma. Apoi oamenii ~i-au dat seama ca, Intr-oanumitii proportie, egoismul este totu~i necesar. Ciici, pentru aputea oleri ceva, este necesar, mai intai, sa ai tu insuli. Este

un punct de vedere occidental ~i, la ora actuala, este Imparta~itde cea mai mare parte a omenirii. incotro sa ne Indreptam, cucine sa ne identificam, cum sa determinam exact proportia

sanatoasa a egoismului?

Sa analizam cateva situatii.Prima variantii: individul dore~te sa pastreze In sufiet

senzatia de fericire ~i bucurie ~i, pentru a nu 0 ~tirbi, refuza

sa-~i ajute vecinul muritor de foame.A doua variantii: Incercand sa-~i pastreze sentimentul de

bucurie ~i fericire, individul cauta sa se razbune pe cel ce I-atras pe sfoara, I-a tradat sau I-a jignit, cu alte cuvinte, i-aprejudiciat fericirea launtrica.

A treia varianta: in dorinta de a-~i pastra sentimentul debucurie ~i fericire, individul se sacrifica, murind pentrusalvarea aproapelui.

In primul caz, sursa bucuriei 0 constituie bunastareamateriala, in cel de-al doi lea - principiile spirituale, iar In al

164

\ ~

treilea - iubirea Oivina.Atunci cand, in dorinta de a ne piistra iubirea Oivina din

sufiet, ne neglijam indatoririle umane, este yorba exact de aceltip de egoism care ne este necesar. Ne urmam sentimentele ~i

ele nu se in~eala. Faptul in sine nu inseamna nicidecum renun-tarea la cele umane. Acestea devin, pur ~i simplu, secundare.insa, atunci cand la baza egoismului nostru sta fericirea

materiala ~i spirituala, nu ne mai pasa nici cat negru subunghie de iubirea ~i viata altor oameni. in acest caz, de~i ne

ofem senzatia de fericire ~i bucurie, sentimentele, de fapt, nein~eala.

Toata viata mea, citind carti, vizionand filme, m-amautoeducat in spiritul ideii ca la originea fericirii ~i a bucuriei

sta fie principiul material, fie cel spiritual. inca din copilarieam manifestat dorinta de a avansa mereu, din aceasta cauzainertia sentimentelor meIe, care ma ata~au de cele umane, s-adovedit a fi mult mai mare decat nivelul mediu. Credeam cam-am eliberat de atractia exercitatii de eu-l uman. Un singurlucru ma stiinjenea: dependenta de verigile intermediare. Esteyorba de verigile care unesc eu-I uman cu cel Divin. Prima

veriga ~i treaptii., pe care nu reu~eam s-o depa~esc, era tocmai

inertia sentimentelor mele, dependenta de ele. intrucatsentimente Ie sunt legate nemijlocit de intiimplarile vietii, de

ritmul ei, era necesar sa-mi modific regimul obi~nuit de via(ii.

Emotiile noastre sunt legate, in primul rand, de cele trei

functii vitale: respiratia, hrana ~i sexul. Cu cat mai mult nedeta~am de ele, cu atat reu~im mai bine sa ne stiipanimsentimentele. Pentru Inceput, am hotarat sa ma abtin 0 vremede la hrana ~i sa plec undeva In altii parte, Intr-un alt cJimat

165

.. ,-.-- J~,

Ir I

;f

emotional, care sa ma scuteasca de obi~nuitele declan~ari aleemotiilor. impreuna cu prietenii, am ales ca tinta a calatorieiEgiptul.

Dimineata ma trezesc din cauza acceselor de tuse cu carem-am obi~nuit deja. Accesele lncep In timp ce Inca dorm.A~adar, l~i fac simtita prezenta emotiile agresive de profun-zime. Ele depa~esc ca amploare cadrul con~tiintei meIe ~icadrul actualei mele vieti. Raman lntins In pat cu ochii lnchi~i

~i ma rog, iertandu-i pe toti cei ce m-au necaj it, In special pefemei. in ultima vreme lnsa aceasta nu ma ajuta. lar ~i iar,lncerc sa descopar cauza tusei ~i a supararilor mele. in

con~tiinta mea toropita de somn se perinda din nou franturi deprograme: suparari pe femei, pe parinti, pe sine ~i pe propria

soarta. Schema lnsa nu functioneaza ~i nu-mi pot explica deceoTusea ma sufoca, dar continuu, pe jumatate adormit, sa-mirostesc rugaciunile, lncercand sa sondez terenul In cautareasursei.

~i iata ca, In acea dimineatii, nefiind Inca pe deplin treaz,mi-am dat seama ca nu are rost sa scormonesc dupa episoadedisparate. Problema se cere solutionata lntr-o maniera

tran~anta: ori da, ori ba, ori continuu sa-i judec pe oameni,dand apa la moara gandirii negative, ori renunt definitiv laatitudinea critica. Mi-am reluat rugaciunea:

- Doamne, ma voi striidui sa nu-i mai judec niciodata peoameni ~i sa nu gandesc despre ei In termeni negativi.

in aceea~i clipa, tusea a disparut subit ~i n-a mai revenit,niei In ziua aceea, nici In urmatoarea. Am reu~it sa madesprind de sentimentul de desconsiderare ~i superioritate fata

de alti oameni. Staptinirea sentimentelor. ctind incepi sa

166

, f

percepi caracterul real al eu-Iui Divin, este 0 etapa sine qua

non in evolutia individuala. Atunci cand individul se margi-

ne~te la a-~i lnsu~i arta stiipanirii sentimentelor ~i a sub-con~tientului, fara a se concentra asupra celor Divine, cidimpotriva, continuand sa urmareasca scopuri ce tin de sferaumanului, lncepe sa se produca 0 dezintegrare, lentii saurapida, a con~tiintei ~i a emotiilor. Multe persoane au sf'ar~itIn

clinicile de psihiatrie sau au murit, dupa ce au trecut de la yogatrupului la yoga spiritului. Pentru a putea experimenta ce line

de uman. trebuie mai inttii sa acumulezi in tine ceea ce esteDivin. Deocamdatii lnsa trebuie sa urmiiresc de~at oricemanifestare a emotiilor, sprijinindu-ma totodatii pe sentimentulde iubire Divina. Deosebit de fructuoasa In acest sens estede~area de emotiile agresive, de suparare. Nu este un lucrulntiimplator ca vechii greci considerau tragedia drept 0 culme aartei dramatice. Aici, proportia dintre agresivitatea, furia ~idisperarea din planul exterior, pe de 0 parte, ~i seniniitatea ~i

fericirea launtrica, pe de altii parte, atinge cote maxime.Pentru a nu depinde de sentimente ~i emotii, pentru a nu

luneca In sclavia lor, trebuie sa ne lnva(iirn sa traim permanentIn doua dimensiuni emotionale diferite: In iubirea Divina, careeste liberii de orice servituti, ~i In iubirea, fericirea ~i bucuriaumana, care oscileazii In functie de stari Ie concrete aleumanului.

A~ cum mi-am pliinuit-o, ciilatoria In Egipt ar fi trebuit sa-mi fumizeze numai emotii pozitive. in orice caz, ea lmi ofereaposibilitatea de a ma sustrage tensiunii pennanente In care ma

tinea activitatea mea ~i de a lnvinge inertia sentimentului ciihrana lnseamna viatii: cu cat este mai multii hrana ~i mai

167

.0-. ..,.,-. . j

~'

, II I

I

I

aleasil, cu atiit mai multil viatil ar da. Pur ralional, am inlelesdemult ca viala nu inseamna hrana §i nici macar cunoO§tere,ci iubire eliberata de orice servitute. Speram sa-mi diminuezin timpul acestei cilliltorii dependenta falil de sentimentele caremil tineau legat de eu-I uman in manifestilrile lui materiale ~ispirituale. Am sosit la AI-Ghurdaqah impreunil cu doi prieteni.

Am luat cu noi bicicletele, asta ca sil nu ne stricilm dispozitia,alergiind dupil taximetri~ti ~i tocmindu-ne cu ei la tot pasul.

Preturile aici cre~teau absolut incontrolabil ~i aceastilnesfiir~itii galopare era obositoare. Cu bicicletele insil ne-amputea deplasa dupil voia inimii. in plus, ar fi ~i un exercitiu

fizic excelent. Am ales un hotel ceva mai ieftin, nu pe litoral.Tot din considerente de economie am renuntat la asigurareamedicalil, lucru pe care aveam sil-I regret mai tiirziu. Eram

con~tient de faptul cil hotelul nu va fi tocmai unul de lux,realitatea insil mi-a intrecut toate a~teptilrile. Ca sil nu maispun cil oril~elul arilta cam dilrilpilnat. Pe aproape 0 treime din

teritoriul lui se in~iruiau carcase de beton Iilsate de izbeli~te.Hotelul nostru se afla parcil pe un ~antier. De jur imprejur,numai noroi ~i grilmezi de gunoaie, nici urmil de asfalt. Ne-amIilsat bicicletele in camera hotelului ~i am mers sil vedemmarea.

Data trecutii am tras la un hotel destul de curat, situat inapropierea milrii. Acum insil aveam impresia cil ne-am

cufundat intr-o adevilrata cloacil. Am luat cu mine aparatul defilmat, ca sil imortalizez primele impresii. Dupil ce amtraversat strada principalil a ora~ului, care era ~i asfaltatil, atrebuit sil cotim, pe liingil maghemite co~covite, pe 0 potecilneingrij itil ~i intesatii de gunoaie, care ducea spre mare. Am

168

\\ ~

J~ ~

hotilriit sil filmez toate acestea. Cum era ~i firesc, n-am pututscilpa de sentimentul de dezgust ~i insatisfactie falil de cele dinjur. A~a cil m-am trezit cu aparatul de filmat defect. Obiecteleneinsufletite i~i intensificil sensibilitatea, in contact cuoamenii. intregul Univers s-a nilscut din iubire, de aceeasensibil itatea este 0 insu~ire comuna tuturor obiectelor, atiitinsufletite, ciit ~i neinsufletite. in timp ce in con~tiinlil noiseparam cu precizie notiuni ca spatiul, timpul, materia, senti-mente Ie, in sentimentele noastre aceste trei notiuni formeazilun intreg, mai cu seamil in sentimentul iubirii. Totodatil,sentimente Ie noastre nasc permanent materie, spatiu ~i timp.

Giindul este ~i el 0 totalitate de spatiu, timp ~i materie, dar

cu 0 dinamicil mai sporitii a componentei spatiu. in sentimenteeste mai activ timpul. Pe milsura dilatiirii Universului cre~tetendinta revenirii lui la un singur punct, cu alte cuvinte,spatiul, timpul ~i materia manifestii 0 tendintil sporitii de a secontopi. Universul devine tot mai senzitiv. Obiectele neinsu-

fletite incep tot mai mult sil semene cu cele vii. imi amintescde intiimplarea cuiva care introducea in calculator 0 listii cupersoane decedate. Unul dintre nume Ii scapa mereu.Calculatorul refuza sil-I afi~eze. Mai tarziu s-a constatat cilpersoana in cauza era in viatil.

in timpul ~ederii mele in Germania nu am reu~it, dinpilcate, sil stau de vorbil cu un personaj foarte interesant. Esteyorba despre un domn, care practicase in mod strillucit

avocatura ~i cii~tigase 0 avere frumoasil. Mai nou, el se dedi-case universului cunoa~terii energiilor ~i lucrului cu infor-matia.

Cu timpul, el a inceput sil comunice cu obiectele neinsu-

I

169

fletite. ::;iiata ce i s-a lnrnmplat odata.Ma~ina lui ramanea mereu In pana. Acest lucru se lntampla,

cu regularitate, tocmai atunci cand ma~ina ajungea laintersectii. Mecanicii nu reu~eau nicidecum sa gaseasca sursaacestor defectiuni. Atunci, el a hotarat sa lntrebe ma~ina caresunt cauzele. Raspunsul care i-a venit a fost "Vreau sa-mi puiun nume". Dupa ce i-a ales ~i i-a pus un nume, ma~ina nu i-amai creat probleme. Lumea inanimata reactioneazii cu intensi-tate tot mai mare la emotiile oamenilor. M-am obi~nuit demultcu aceste manifestiiri. Dezamagirea ~i iritarea pe care Ie-amlncercat in Egipt eu Ie-am transmis camerei de luat vederi,

tilmand ceea ce-mi provocase dezgust. ::;i ea s-a defectatimediat. A urmat aparatul de fotografiat subacvatic, in care, dealtfel, lmi pusesem mari sperante. Totul s-a lntamplat In timpulunei furtuni pe mare, cand lncercam sa ma deplasez de-alungul recifului cu intentia de a efectua 0 scufundare. Valurilema aruncau lnapoi spre recif. Situatia In care m-am pomenitdevenea din ce In ce mai dificila. Apele furioase mi-au smulsde pe piciorul stang sandaua de plastic. Am incercat s-orecuperez, dar un nou val, izbindu-ma, mi-a smuls-o ~i pe

cealalta. Am lnteles imediat ca, daca-mi va fi smulsa ~i mascapentru scufundari, nu voi mai fi In stare sa vad sub apa coralii

ascutiti ca briciul. Izbiturile de corali amenintau sa ma lase cupantecele sfiirtecat, dupa care n-a~ mai fi avut nici 0 ~ansa sa

supravietuiesc. in ciuda acestui fapt, lmi Iaceam mai multegriji pentru aparatul de fotografiat, ca nu cumva sa-mi lunece

~i sa fie dus de ape. Am reu~it totu~i sa ma strecor printrecorali ~i sa ajung la un loc mai putin adanc. E adevarat ca, maitarziu, lntorcandu-ma la mal, m-am ranit la picioare. Ranile nu

170

\ ~j

- ~

~'

s-au vindecat multa vreme dupa aceea, ~i asta deoarece coraliisecreta 0 substan(ii mucoasa otravitoare. Eram deci indispus,fiindca nu reu~isem sa fotografiez bancurile de pe~ti, pedeasupra, eram lngrijorat In legatura cu ceea ce mi s-ar fi pututlntampla acolo, printre corali. Dupa aceasta patanie, aparatul

de fotografiat n-a mai functionat, de~i beculetele continuau

sa-i palpaie, iar dispozitivul de derulare a peliculei mergea caceasul. La scurt timp a cedat ~idictafonul.

Cat despre exercitiile de stapanire a emotiilor, Egiptul lmi

oferea un cadru excelent. M-am dus lntr-o zi la statiatelefonica sa fac comanda pentru 0 convorbire cu Rusia.

- Cat costa un minut de convorbire?

- Trei dolari.- Foarte bine, zic ~i, lasand numarul de telefon, intru In

cabina telefonica. Vorbesc 0 jumatate de minut, dupa care iesdin cabina ~i ma apropii de tejghea. in spatele ei sta 0egipteana masiva cu 0 mina imperturbabila ~i privirea grea.-

Va costa ~asedolari, ma anunta ea. - Cum a~a? - nu-mi potstapani nedumerirea. Ea ridica din umeri. - Va costa ~asedolari. Mai tarziu mi s-a explicat ca trebuia sa vorbesc cel

putin doua minute. A doua zi m-am apropiat de receptionerulhotelului In care eram cazat. - Cat costa un minut deconvorbire cu Rusia? - Patru dolari, dar trebuie sa vorbiti cel

putin trei minute. Atunci m-am gandit sa-i trag pe sfoara petoti. Am mers la un hotel de lux, unde serviciile oferite suntnet superioare ca nivel. Mi s-a spus ca minutul costa patru

dolari ~i ca se poate vorbi un minut. Am stat la telefon doarpatruzeci de secunde. - Va costa opt dolari, mi-a spus calmindividul de la receptie, privindu-ma ca pe 0 insecta.

/ I

171

- Cum a~a? - Ati vorbit un minut ~i zece secunde, mi-araspuns el, trebuie deci sa platiti pentru doua minute. lata

computerul, adauga el, lacand semn spre calculatorul inchis.

Nu avea nici un rost sa-I contrazic. Ba mai mult chiar, discu-

tiile de acest gen pot aduce numai necazuri. Am auzit ca, in

Thailanda, taximetri~tii, in loe de cinci minute, Va plimba cu

taxiul un ceas, dupa care va pretind 0 suma fabuloasa. Daca

yeti incerca sa protestati, va puteti trezi la sectia de politie. lar

politi~tii din partea locului nu ~tiu nici 0 boaba de engleza. Jar

dad! yeti fi aruncat intr-o inchisoare thailandeza, ati putea

foarte bine sa nu mai ie~iti viu de acolo. ~i, credeti-ma pe

cuvant, patria n-o Sa Va deplanga absenta ~i nici n-o Sa va ia

apararea. Turi~tii ru~i sunt tratati peste hotare cu 0 totala !ipsa

de consideratie. Pe de 0 parte, de vina e nivelul sciizut al

culturii comunicarii ~i comportamentului compatriotilor no~tri,pe de allii parte, toti ~tiu ca turistul rus este complet lipsit de

aparare.

Mi s-a povestit cum, In Tunisia, un calator, inchiriind 0

ma~ina, a lovit din intamplare 0 camila. Se pareca nici macarnu era vina lui, cu toate acestea, i-a fost fixata 0 amendA de

cateva sute de mii de dolari, dupa care omul a fost bagat la

inchisoare. ~i ar fi zacut acolo mult ~i bine, pana la slar~itul

zilelor sale, daca nu i-ar fi sarit in ajutor un prieten, care a

cumparat in Asia Mijlocie 0 camila la pret redus ~i a

expediat-o cu avionuI in Tunisia.

Astiizi, Rusia e intesata de tot soiul de agentii de turism cu

existenta efemera, care, in plus, sunt prea putin preocupate de

soarta calatorilor care apelem la serviciile lor. De aceea, daca

v-ati decis sa vizitati 0 tara mai putin civilizata, este mai bine

172

\ f~

sa va informati din timp ~i cat mai temeinic asupra masurilor

de protectie personala ~i sa fiti pregatit pentru orice surpriza. E

de preferat totu~i sa va bizuiti mai mult pe fOr/ele proprii.

In Egipt, aceste nesfiir~ite escrocherii ~i lipsa de respect m-

au ajutat sa-mi revin. Caci ordinea se vindeca prin haos.

Am parasit Egiptul inaintea prietenilor mei. Ei au mers sa

ma conduca pana la aeroport cu bicicletele. La intrarea In zona

aeroportului, cei de la postul de politie i-au oprit ~i Ie-au cerut

sa-~i lase bicicletele acolo. Ei ~i-au continuat drumul pe jos.Apoi m-au ajutat sa-mi duc bagajele pana Ia punctul de

control.

- Nu va temeti c-o sa va fure cineva bicicletele? - m-amaratat eu curios.

- Pai, n-ar prea avea cum, au zis ei, sta un ofiter de politieaeoIo.

Intr-adevar, au avut mare bafta: bicicletele nu Ie-au fostfurate.

Ce-i drept, Ie-au disparut farurile de import. Unul dintre ele

n-a putut fi de~urubat ~i hotii au fost nevoiti sa-I taie cu cutitul.

Inainte de imbarcare,am intalnit 0 vechecuno~tinta..- Am stat cu sotia la un hotel de cinci stele, povestea el cu

0 mina sumbra.

Inainte de plecare trebuia sa-mi duc bagajele la ma~ina. Au

venit hamalii, care au pretins un pret exagerat. N-am avut

incotro ~i Ie-am dat suma cerulii. Aia au pus mana pe bani, au

plecat dupa bag:ye ~i du~i au fost. A trebuit sa-mi car singur

bag:yelepana la autobuz. Nu, hotarat lucru, babuinii a~tia n-o

sa ma mai vada pe aici, a incheiat el pe un ton categoric.0 parte din sentimentele mele erau intru totul de aeord eu el,

I'(

173

contribuind la sporirea pretentiilor, cealaltA, mai sanatoasa, nulua lucrurile in serios, receptiind informatia cu mai mult calm.Am incercat sa-i transmit ~i lui aceastA a doua parte a

sentimentelor mele: - ~tii, cred ca nu are rost sa ne pripim cuconcluziile. Nu vezi ca, pana in ziua de azi, ei i~i duc traiul incorturi? ~i, pe urmii, hamalii te-au fentat de cinci dolari, pecand demnitarii ru~i te-au pagubit de 0 mie de ori mai mull.Am citit prin ziare ca Rusia, de fapt, nu avea nevoie de acel

credit de mai multe milioane care i-a fost acordat in 1998.Ziarele scriu ca din orice imprumut raman doar 15%. lar, cande yorba de intors datoriile, nu tot din buzunarul nostm se ia? In

schimb, hamalii no~tri sunt ni~te tipi de treaba... EI a oftat: -

A~a este. Nimic nu e sigur in lumea asta plina de pacate. AmcAzut pe ganduri: "Rusia e cufundatA In haos ~i acest faptameninlii sa-i ruineze economia ~i sa distruga Intreaga tara. ~icand te gande~ti ca, pana nu demult, ea era oranduita preariguros, dar deznodamantul a fost acel~i". In cadrul oricarui

.sistem trebuie sa existe ~i elemente de autodistrugere, altfelsistemul nu poate supravietni. Inainte de a parasi Egiptul,mi-am amintit de 0 Intamplare interesantA. ~edeam cu totii Incamera de hotel ~i, fiindca tot n-aveam ce face, ne amuzam cuun joe. Prietenii Imi numeau, rand pe rand, cifre conven-

tionale, care ascundeau diverse persoane. Aceasta codare Imipermitea sa citesc informatia In forma ei cea mai purii, Intrucat

excludea orice atitudine emotionala.

- Haideti sa verificAm starea de stres a fiecAruia, Ie-ampropus. Starea normala are 0 limita de aproximativ 20 de

unitati, limita periculoasa este de 100, iar cea fatala - de 200de unitati.

174

~

La numarul unu am constatat 30 de unitAti, la doi -aproximativ 200, iar la numarul trei - 300 de unitati. Acestultim numar eram chiar eu. lncredibil, omul se poate atlaintr-o stare de stres maxim ~i nici macar sa nu-~i dea seama.

Reactia cmotionala care a urmat acestei descoperiri m-aimpiedicat sa intrevad imediat cauzele. Banuiesc totu~i ca elesunt legate de activitatea mea. Durata medie a vietii unuichirurg cardiolog este de aproximativ 42 de ani, ~i nu

intamplator: de el depinde daca ~i cat va trai pacientul. Insa,oricum ar evolua situatia, el Ie poate spune rudelor cu

con~tiinta impacatA: - Am folosit tehnologiile de ultima ora ~iam urmat cu strictete toate instructiunile. Nu m-am abatutintm nimic de la ele.

Cat despre mine, nu am la dispozitie nici un fel deinstructiuni ~i unicullucru pe care-I pot spune in apararea meaeste: "Am mcut tot ce mi-a stat in putere". La mine vinpacienti la care medicii au renuntat. Foarte multi dintre eisufera de cancer ~i nu fiecaruia dintre ei ii pot da 0 mana deajutor. Deseori constat ca nivelul meu nu este suficient pentrua-I scoate pe pacient la liman. Pe de 0 parte, asemenea cazurima impulsioneaza sa-mi continuu cautarile, pe de altA parte

insa cre~te nivelul suprasolicitarilornervoase la care sunt

supus. lar, intrucat sunt inca puternic dependent de eu-I meuuman, toate acestea se acumuleazi'i ~i, in scurt timp, incep

sa-mi macine organismul. Totu~i orice informatie sau situatie

dezagreabila Imi ofera ~ansa de a merge inainte.De la aceste meditatii ma abate tusea chinuitA care-I scutura

pe unul dintre prietenii mei. La Petersburg, el 0 punea pe

seama climei, dar acum ne atlam in Egipt. Afara e canicula, iar

/

175

accesele is-au intensificat.II privesc ganditor cum se chinuie sa tu~easca. ~i povestea

se repetii in fiecare zi, mai cu seama diminetile.

- Mi-ai citit cea de-a cincia carte? - il intreb.- Citit. Cu atentie, horcaie el.- ~i? Ai lucrat la armonizarea ta dupa aceea?EI ridica din umeri.

- Ai in camp semnele unei posibile morti, ii zic, ceea ceinseamna fie cancer la pJamani, fie tuberculozii, fie astm.Nivelul cramponarii de suflet, adica de iubirea de oameni, demoralitate ~i idealuri, depa~e~te la tine de cateva ori pragul

fatal. Dar ce sa mai vorbim? - dau a lehamite din mana. Fa

cum ~tii, te prive~te.La care el bombane~e ragu~it:

- Ai face mai bine sa ma examinezi in plan subtil.Informatia s-a dovedit a fi absolut surprinziitoare. Planul

subtil dezvaluia la suferindul nostru un potential sexualremarcabil. Capacitatea de a atrage 0 femeie ~i de a 0 cuceri

era ie~itiidin comun.

- ~tii de ce ai avut probleme in relatiile cu femeile? -I-am intrebat. Fiindca, in vietile precedente, femeile iti cadeaula picioare. Aveai obiceiul- nici mai mult, nici mai putin - de

a te folosi de ele. ~i in viata actuala continui, in subcon~tient,sa calci in picioare orice femeie care-ti iese in cale. Faci acest

lucru incon~tient, tara sa-ti dai seama. Din relatia cu 0 femeie,tu extragi maximum de placeri senzuale. Dar, cu cat maiaproape de iubirea Divina este emotia pe care 0 traie~ti, cu aliit

mai adanc patrunde aceasta in subcon~tient, iar 0 datil cu ea se

inradacineazii ~i un anumit tip de comportament ~i conceptia ta

176

\ f_J-

~'

despre lume...De aici putem trage 0 concIuzie, pe cat.de simpla, pe atat

de logica: atitudinea ~i comportamentul pe care Ie ai fata depersoana iubitii aratil cum te vei comporta ~i fata de ceilaltioameni. Astfel, daca 0 tratezi pe femeia iubitii cu superioritate,daca 0 folose~ti ca pe 0 unealta, vei proceda la feJ ~i cu toticeilalti oameni, ~i cu lumea inconjuratoare in general.

Parintii no~tri sunt primii oameni pe care ii iubim. Deaceea, cu cat mai mult ne iubim ~j respectiim parintii, oricum

ar fi ace~tia, cu atat mai armonip~i launtric suntem inraporturile noastre cu lumea inconjuratoare: La ora actuala,japonezii sunt cea mai longeviva natiune de pe glob. Locuitorii

muntilor Caucaz, de .asemenea, se bucura de .0 durataexceptionala a vietii. Savantii n-au reu~it inca sa gaseascaexplicatia acestui fenomen. Insa atat japonezii, cat ~i cauca-zienii sunt deosebit de respectuo~i ~i de binevoitori falii deparinti. A~adar, individul care-~i respecta parintii ~i da dovadade noblew in relatia cu femeia iubita se poate a~tepta la 0 vialiilunga.

in dimineata urmatQare nu puteam intelege: de unde vine

senzatia asta ciudata, de parca mi-ar lipsi ceva?Apoi mi-am dat seama: nu se mai auzea tusea matinala a

amicului nostru. Accesele i-au disparut cu desavar~ire ~i n-aumai revenit nici pe parcursul zilelor urmatoare. Astmul,cancerul pulmonar au disparut din campul lui tara sa se fi

manifestat in exterior.La un sentiment care nu are nimic ie~it din comun, omul

reactioneazii printr-un comportament obi~nuit. Dar, pe masurace se apropie de Dumnezeu, el trebuie sa se asemene tot mai

/

177

mult unui Inger. Caci, cu cat simtim mai multa iubire, cu atattrebuie sa fim mai blanzi ~i mai genero~i sullete~te, cu atat maideschi~i iertarii ~i compasiuni i trebuie sa ne aratam fa(ii desemeni, ~i asta tara a cantiiri, analiza sau evalua.

.J

TREAPTA A PATRA

Ma allu intr-un avion care se intoarce din Egipt, zborulpana In Rusia dureaza cinci ore. Mai Inainte nu-mi placeau

zborurile lungi, apoi mi-am dat seama ca, In timpul zborului,

imi pot Indrepta atentia ~i eforturile asupra propriei persoane.Yisul meu este sa petrec In Intuneric In subsolul vilei catevazile, ca sa revin la starea mea normala. Avionul este ca 0celula mobila. Stau In fotoliu ~i imi amintesc 0 pilda sufista.

Odata un inva(iitor a venit Impreuna cu discipolii sai intr-un

sat, unde insa nu Ii s-a dat nici de mancare, nici nu I-au cazat.

~i iata-i noaptea in de~ertul rece, iar in jurul lor urla ~acalii.Inva(iitorul Incepe sa se roage:

- Allah, Iti multumesc pentru faptul ca mi-ai oferit aceasta

situatie.Discipolii comenteaza:

- Dumnezeu nu ne-a dat nici adapost, nici paine. Pentruce ii multume~ti?

- Eu ~tiu una, raspunde Invatiitorlll, In acest moment, ~imie, ~i vOlla Dumnezeu ne-a dat tocmai ceea de ce aveal11

/'

179

nevoie.

Noi toti pornim din Dumnezeu ~i 11purtam in noi. Cu catmai mult se dezvolta umanul, cu atilt mai mult trebuie sanazuim la Divin ~i sa sporim legatura cu Dumnezeu in sufletulnostru. lar atunci cand proportiile umanului vor atinge 0anumita limita, pentru a 0 depa~i, va trebui sa ne intoarcem laDivin.

Cu totii am ie~it din Dumnezeu ~i in El ne yom intoarce, ~iorice situatie, oricum ne-ar parea ea noua, ne impinge1ntotdeauna spre Divin. Daca incepem sa simtim acest lucru,judecatile noastre nu mai au acela~i caracter categoric. Ceea ce

astiizi consideram ca este fericire, maine se poate dovedinefericirea noastra. Ceea ce socoteam mai ieri bogatie, astiizi

s-a dovedit a fi saracie.indata ce liirgim hotarele temporale ale existentei noastre,

multe valori ~i situatii au cu totul alt aspect. Cu fiecare nouaamplificare a capacitatii de cuprindere a realitatii se schimba

sistemul nostru de conceptii despre lume. De aceea, concep-

tiile noastre despre lumea 1nconjuratoare n-au fost nicicand ~inici nu pot fi exacte. Yom cunoa~te aceastii lume atunci cand

ea se va comprima pentru noi pana la dimensiunile unui punct,iar timpul se va opri, adica atunci cand aceastii lume se vapierde 1n Divin.

"Lucru curios, ma gandesc eu, toate ambitiile me Ie,aroganta ~i problemele legate de caracter 1mi vin din a patramea viatii. Locuisem in Egipt, dar nu reu~eam nicidecum sa

ob!in 0 informatie concreta: care a fost ocupatia mea. Abiaacum am realizat cii fusesem preot. Fiindca veni yorba, pentruprima oara 1n ultima jumatate de an au 1ncetat sa-mi

180

\ '\ ~amorteasca degetele mici de la maini. Nu se ~tie de ce au prins

a se ridica la suprafatii valuri de frica 1n fata viitorului -probabil, vin de acolo, din a patra viatii.

Ma uit sa vad de ce ma ata~asem acolo. Curios lucru,capacitatea de acceptare a umilirii trupului, spiritului,sufletului era foarte 1nalta, altfel spus, dependenta de eu-luman era minima. De unde vin atunci 0 asemenea rigiditate ~iambitiile? incep sa analizez cu atentie eu-l uman 1n plan subtil,apoi trec treptat la verigile ce duc spre Divin. Prima veriga e 1nordine. A doua ~i a treia - de asemenea. A patra. Stop. Aici eooprire. Ce fel de veriga e aceasta? Cum se nume~te? De ce

tocmai aici e 0 asemenea concentrare? Nu ~tiu. Nu ~tiu nici

cum sa numesc aceastii structura. N-am deciit sa a~tept.Treptat, tottll se va limpezi.

Suriid cand 1mi amintesc cum, cu cateva luni in urma,

dibuisem 0 structura ~i nu reu~eam nicidecum sa-i gasesc 0denumire. "De ce sa ma striiduiesc tara rost?" - m-am gandit.in mod obi~nuit, eu vad modificarea campului, situatiile carese creem 1n plan subtil, apoi, vreme 1ndelungata, ma dau deceasul mortii, 1ncercand sa patrund, sa clasific ~i sa a~ez totul1ntr-un sistem unic. Treptat se precizeazii denumirea ~iinterconexiunile dintre diferite elemente. in 1mprejurari critice

informa!ia mi se transmite sub forma de text. Am incercat ~ide aceasta data sa ob!in informatia: cum sa numesc aceastaentitate. Informa!ia a porn it spre mine. incep sa conturezliterele. "L-e-n-e-~-i-i n-u t-r-e-b-u-i-e s-a ~-t-i-e I-u-c-r-u-I

a-c-e-s-t-a."

/

Oenumirea am gasit-o singur, mai tarziu. Curios, eredeamca, daea ma aflu 1n contact eu anumite entita!i, acestea

181

urmeazii sa ma sustina mereu din spate ~i aproape ca trebuie sama duca de mana. Da de unde, nici pe departe! 0 conectaredirecta este un lucru extrem de rar, in general imi vin sugestiiindirecte.

Am inteles ca astfel este ghidat fiecare dintre noi. Numai caputini vad ~iinteleg lucrul acesta.

Avionul incepe sa vibreze puternic. Cercetez, pentru oriceeventualitate, campul avionului, dar totul pare a fi in ordine.

"Vant lateral puternic, anunlii comandantul aeronavei, cu 0vitezii de aproximativ 170 km/ora. De aceea, viteza noastra dezbor este acum nu de 900, ci de 220 km/ora".

- Cu a~a vitezii zboara avioanele ce stropesc campurile,bombane~te cineva de langa mine.

"Dupa toate probabilitatile, yom ajunge la Peterburg cuintarziere, ma gandesc. Avionul W schimba altitudinea ~i

trepidatia inceteazii treptaL Imediat dupa aterizare eu simt, ininterior, 0 greutate insuportabila: este fie bionergia Rusiei, fie

a mea. Chiar in seara sosirii incep sa primesc apeluri telefonicede la cuno~tinte ~i pacienti. Observ ca starea mea de impacare .

dispare undeva ~i apare 0 stare de irascibilitate ~i nervozitate,pe care nu pot nicidecum s-o depa~esc. Mi-am contramandat

toate conferintele ~i orele de consultatii. Singura exceptie aconstituit-o ora~ul Peterburg, unde, in fiecare toamna ~iprimavara, prezint un fel de dare de seama asupra rezultatelor

cercetarilor. La 3 aprilie urmeaza sa tin 0 prelegere. Eu nu-mialcatuiesc niciodata un plan al discursului ~i nu folosesc untext dinainte scris, totu~i imi notez unele momente importante,ca sa nu Ie trec cu vederea in decursul conferintei.

Am in fata mea un chestionar expediat prin fax de la un

182

\

ziar - un ~ir de intrebari pe care vor sa mi Ie puna ziari~tii.Intrebarile difera de cele care mi se pun de obicei in timpulconferintelor.

- Va considerati cumva un ales?- Este adevarat ca sunteti un om toarte aspru, care nu-~i

crulii pacientii?

- Va este oare cunoscut sentimentul milei?

"Ar fi interesant sa aflu, ma gandesc, daca ei mi-au citit

cartile". La conferintii va trebui sa raspund la aceste intrebiiri.Intrebarea referitoare la calitatea mea de ales este ridicola.

Asprimea mea falii de pacienti e cu totul alta discutie. I sepoate oare repro~a chirurgului ca este aspru pentru faptul ca

lucreaza cu scalpelul? M-am convins ca alintarile ~i conso-larile nu numai ca nu aduc nimic bun, ci pot fi chiar

periculoase. Cu 0 jumatate de an in urma m-am confruntat cu0 situatie care a demonstrat inca 0 data lucrul acesta.

Intr-un ora~, eu am oferit consultatii catorva persoane. Laconsultatii am fost intrucatva ajutat de 0 anumita persoana.Dupa cum am aflat mai apoi, concursul domnului in cauzii s-adatorat dorintei de a-~i face publicitate lui ~i cursurilor sale.Individul se credea clarviiziitor ~i pretindea ca intelege Bibliain esenta ei. Oamenii nu se aratau prea dornici sa vina la el ~i

atunci el a hotarat sa profite de conferinta ~i consultatiile mele.

lata in fata mea 0 femeie cu lacrimi in ochi.

- Fiica mea s-a sinucis; ajutati-ma sa inteleg, ce s-aintamplat?

- Un nivel uria~ al trufiei, i-am spus; fiica dumneavoastranu ~tia sa accepte situa!iile traumatiz<1nte. Parin!ii nu vor, iarcopiii nu mai sunt in stare, ~i situa!ia se agraveazii progresiv.

~

183

j

~'

I

II~Iii.

/'

Fiica dumneavoastra putea ti salvata de sinucidere printr-oboala grea sau prin necazuri ~i nenorociri necontenite. Intrucatlucrul acesta nu s-a Intiimplat, situatia a avut un deznodamanttragic. insii arice prace.') fnceput din exterior continua ininterior, in plunul subti!. Sufletul tiicei dumneavoastra nupoate intra In lumea de dincolo ~i continua sa se chinuiasca,

tiindca dumneavoastrii va framantati, regretati ~i va Invino-

vatiti prea mull. In timp ce, la nivelul exterior, multe eve-nimente se produc In mod ireversibil, In plan subti] multe potti schimbate. Daca va veti Invinge disperarea, i-am spus

femeii, ~i veti renun!a la autoflagelare, veti ajuta In felul acesta

~i sufletul fiicei, ~i propriul dumneavoastra suflel. lar daca vetiIncepe sa lucrati la armonizarea propriei persoane, va veti

puritica nu numai dumneavoastra, ci ~i sufletul tiicei.

Acceptarea noii informatii este ceva complicat pentru oameniice au un nivel sporit al trutiei. Pentru aceasta ei ar trebui sa seschimbe, dar tocmai acesta este lucrul pe care ei nu vor sa-Ifaca, fiindca aceasta Inseamna lipsa de aparare.

Ochii femeii exprima lipsa de Intelegere. Ea a~tepta cu totulaltceva din partea mea. Tipul acesta de oameni Imi este

cunoscul. Candva am avut la New York 0 pacientii, care Imipunea Intrebari neesentiale, uneori absurde.

- Logica dumneavoastra va blocheazii posibilitatea de arecepta informatia care vine de la mine, i-am zis. - Lucrurilepe care Ie spun eu trebuie, In primul rand, sa Ie simtiti.

Dumneavoastra Insa nu doriti sa va schimbati, ci Incercati sava folositi de mine. Nu veti obtine nimic cu Intrebarile

dumneavoastra.Ea a insistat ~i eu am consimtit: eram curios daca voi fi In

184

\

stare sa rezisl. M-a chinuit vreo doua ore ~i, In cele din urma, a

exclamat dezamagita:

- Am venit la dumneavoastra ca sa ma eliberez derautatea ~i agresivitatea pe care Ie-am acumulat; eu Ie aruncasupra dumneavoastra, iar dumneavoastrii mi Ie IntoarcetiInapoi.

Atunci am Inteles de ce Imi punea ea Intrebarile. InAmerica, oamenii s-au obi~nuit sa foloseasca totulln scopurilelor personale. 0 astfel de atitudine consumista intra In sange ~ida na~tere mai apoi unor probleme serioase. Daca 0 asemeneapersoana nu-~i schimbii atitudinea falii de lume, este

incurabila. $i In momentul de falii Imi dau seama ca aceastafemeie ~i-a pierdut ti ica ~i ca are nevoie de compasiune, Insa,pur ~i simplu, vad ce se va Intiimpla pe urma. De aceea sunt

nevoit sa spun adevarul.

- Moartea fiecarui om este determinata de sus. Pe urma,ea este determinatii de karma personala, caracterul ~i soartatiecarui om. Abia In al treilea rand ea este determinatii decaracterul ~i comportamentul altor oameni. Pe acest plan,

conceptia incorecta despre lume, comportamentul ~i caracterul

dumneavoastra au influen!at, Intr-o anum ita masura, soartatiicei ~i continua s-o influenteze ~i acum. Daca nu va

schimbati atitudinea falii de cele Intiimplate, peste vreun an ~ijumatate v-ati putea Imbolnavi de cancer. Nu va veti ajuta nicitiica ~i nici dumneavoastra nu va veti putea salva. Duceti-va ~i

reflectati 0 vreme.Peste un timp oarecare, doamna revine. Pentru ca omul sa

ajunga la Dumnezeu ~i sa se sprijine pe eu-I sau Divin, trebuiesii i se arate cum Ii fuge umanul de sub picioare, cum se naruie

185

~

/

~idispare. Daca, in acest moment, omul ~tie incotro sa mearga,el izbute~te sa traverseze aceasta etapa grea. Vedeam dupaochii femeii ca este pregatita. ~i iatii ca 0 iau de mana, iiexaminez campul ~i vad ca situatia e mult mai grava. Nu mai

inteleg nimic. Agresivitatea subcon~tientii fata de barbati,aparuta cine ~tie de pe unde, depa~e~te de trei ori nivelulmortal. Ea a lacut ceva absolut incorect ~i i s-a intamplat ceva

"Ce mai ~edintii! - ma gandesc eu, trebuie s-o readuc macar

la starea initiala."

incerc din nou sa-i explic ceva ~i cred ca am reu~it oarecum

s-o redresez.

Dar gre~eam. Ea a venit a doua zi impreuna cu sora ei, care

a inceput sa strige ca sunt un ~arlatan ~i sa ceara sa fierestabilitii dreptatea. Eram curios sa ~tiu ce anume i s-aintiimplat in decursul ~edintei ~i am aflat urmatoarele lucruri.Doamna a ie~it de la mine cu ochii scaldati in lacrimi. De ea s-

a apropiat in graba tanarul pe care I-am mentionat mai sus.Poate ca era compasiune umana, poate dorinta de a produce 0impresie buna, pentru ca oamenii sa vina la cursurile lui. EI ainceput s-o lini~teasca:

- Nu va framantati, totul se va aranja, nu dati prea multiiimportantii celor ce v-au fost spuse.

~i subcon~tientul doamnei s-a aruncat iar de la Divin spreuman. Nivelul trufiei, de doua ori peste nivelullimitii pana in

acel moment, il depa~ea acum de ~apte ori. Ea sea agatatinterior de acest tanar ca de 0 portitii de scapare ~i, cu catdepindea mai mult de el, cu atat mai violent izbucnea, pe loe,agresivitatea ei fata de barbati. Numai ca ea varsa aceastii

186

\ 1

J.......

agresivitate nu asupra lui, ci asupra mea.lmaginati-va urmatoarea situatie. Un staret, care vede cat

de greu ii vine unui calugar sa se roage ~i cat de istovit esteacesta din cauza postului, ii aduce in chi lie muzicanti, chel-nerii ii aduc de la restaurant 0 cina copioasa, iar la caderea

noptii staretul ii aduce cateva femei.~ Prietene, e~ti atat de obosit, odihne~te-te putin, ii zice

staretul calugarului.Din punctul meu de vedere, tanarul a lacut acela~i lucru,

numai ca nu-~i dadea seama de asta. Cand dau consultatii, eu

ma straduiesc sa ma "acopar" in fata pacientilor, ca ei sa vadain mine 0 treapta catre Divinitate, 0 u~a care se deschidepentru ca omul sa intre in alta lume. Daca omul s-a incle~tat de

u~a, nu va mai intra deloc. Faptul ca pe durata ~edintelor macuprinde uneori 0 stare de irascibilitate, determinata depacienti, este 0 alta problema. Pentru mine, lucrul acesta estepericulos, deoarece imi strapunge apararea. Aceasta dovede~tedependentii ~i ata~are sporita fatii de unele aspecte aleumanului.

invartesc in maini foaia, citesc intrebarea cu privire la

calitatea mea de ales. "N-au alta treaba a~tia decat sa caute

ale~i", ma gandesc eu agasat. Dad ar avea informatii completedespre mine, despre felul in care s-a rUuit soarta cu mine, nu

mi-ar pune asemenea intrebari. in cartile mele insa eu comunicnumai lucrurile care nu I-ar ~oea pe cititor ~i care ofera 0imagine a cercetarilor mele. Probabil, va trebui sa dau unraspuns in concordantii cu realitatea. in anii de copilarie ~i de

tinerete am fost mereu urmarit de sentimentul ca sunt un ales.De-abia in ultimul timp, de cand mi-am inceput cercetiirile, ma

/

187

consider un om normal.A fi "ales" este 0 astfel de situatie In care te afli parca

deasupra 101oror.Mult mai adesea eu sunt nu mai sus, ci maijos de nivelul situatiei. Am 0 multitudine de probleme pe care

nu Ie pot solutiona ~i ci\rora nu Ie pot face fati!. Ce fel de ales

mai sunt ~i eu?Telefonul ma distrage de la gandurile mele: ma suna 0

cuno~tintil din alt or~.

- Va mai amintiti, v-am telefonat cu 0 jumatate de an Inurma ~i v-am Intrebat de ce Imi amortesc mainile - Imi spune

ea rwnd. - Ei bine, la catva timp dupa aceasta

i-am imprumutat unei prietene cinci mii de dolari. Aceasta

i-a investit Intr-o afacere care a e~uat, cu alte cuvinte, eu, defapt, am pierdut banii ace~tia. in interiorul meu am acceptat

toate acestea. imi imaginam ci\ hoinaresc, ce~ind cu manaIntinsil, ca nu voi mai fi In stare sa Imi revin, ~i iatil ciI, decurand, am aflat ci\ persoanele care mi-au In~elat prietena nu

se eschiveaza de la plata datoriei ~i prom it sa restituie banii, bachiar platesc ~i dobanda. Puteti descrie aceastil Intamplare Incartea dumneavoastril, riide ea, iar mainile nu-mi mai

amortesc.Eu suriid:

- Bine, 0 voi introduce In carte.Apoi cad pe ganduri ~i privesc 0 vreme drept Inainte.

Amortirea mainilor Inseamna teama de viitor.lar suna telefonul. 0 cuno~tinti! de-a mea se intereseaza de

starea sa.

- in ultimele zile simt In gura un gust amar care nudispare, spune el, care ar putea fi cauza?

188

\ fj-

~'- Bani, zic eu, bunastare, afacerile merg bine, au apilrut

planuri de viitor. A crescut posibilitatea Imbunatiltirii situatiei

atat In ceea ce prive~te banii, ciit ~i soarta. Caracterul a InceputIndata sa se deformeze. i~i face loc un sentiment desuperioritate In raport cu oamenii. Ca sa faci aprecieri dure ~isa critici, trebuie sa te simti mai presus fata de ceilalli.Desconsiderarea ~i asprimea fata de oameni se afla,deocamdata, la nivelul subcon~tientului, dar ficatul

reactioneazil deja la acestea. Se produce 0 disfunctie a veziciibiliare ~i acest fapt este resimtit, la Inceput, ca un gust amar Ingura.

- Ei bine, dar care este cauza durerilor care au aparut Inzona inghinala?

- Acestea sunt legate de 0 femeie. Ea Incepe sa te preseze.- Prietena mea vrei sa zici?- Nu, e yorba de altcineva, tu Inca n-o cuno~ti.- N-am Inteles, ~i-atunci ce treaba are ea cu asta?

- Cu ea vei avea, probabil, 0 relatie mai serioasa decat cuactuala ta prietena, de aceea ea este prima care reactioneazil lastarea ta interioara periculoasa. Durerea din zona inghinala IIi

umile~te trufia ~i, Intr-o oarecare miisura, te echilibreaza. A~aca ~i Intr-un caz, ~i In celalalt cauza 0 reprezintil starea tainterioara nu prea strillucitil.

- Bine, ~i ce sa fac?- Bunurile pe care Ie poti dobiindi In viitor, pe cat se pare,

dep~esc puterea ta de rezistentil. Nu ai suficientil inertie aiubirii, pentru a putea suporta 0 dozil mare de fericire umana.

A~a ca pune osulla treaba.Ne luam ramas bun ~i Incerc sa-mi amintesc la ce ma

;("

189

oprisem. Aha, zdruncinarea treptei a patra. De care aspect arputea ti totu~i legata aceasta entitate? Deodatii, ceva seschimba ~i eu Incep, ca prin cealii, sa vad ~i sa simt ceva.Aceastii entitate se leaga cumva de destinul meu. Intre ea ~idestinul meu mai sunt trei verigi. Acum, pare-mi-se, Incep saInteleg despre ce este yorba. lau pixul ~i Incep sa desenez.Destinul meu se leaga de corpul meu ~i de corpurile copiilormei, alcatuind 0 formatiune unitara. Mai Intai e destinul meu

~i, In acela~i timp, al unor mari grupuri de oameni: poporul,societatea, statuI. In cazul dat este yorba de Rusia. Aceasta

este prima veriga a lantului pe care I-am viizut. A doua verigaconstii din destinul meu ~i, totodatii, destinul emisferei de est aPamantului. Estul, care reprezintii principiul spiritual, esteunitar. Vestul este fariimitat In cateva Parti: Africa, Europa,America de Nord ~i America de Sud. A treia veriga 0reprezintii destinul meu, legat de Intreaga omenire ~i de Inca

doua civilizatii Inrudite din Galaxie. A patra veriga estedestinul meu, legat de centrul Galaxiei ~i de 0 jumatate aacesteia.

Mi se pare ca Incep sa Inteleg despre ce este yorba. 0celula a ticatului este, totodatii, 0 celula a organismului, cu altecuvinte, eu-I nostru uman este inclus In formatiuni tot maiample. Cu cat sunt mai mari proportiile umanului, cu atilt

subcon~tientul functioneazii mai activ ~i la 0 scam tot maimare. Vreau sa aftu In ce masura sunt ata~at de aceste patru

niveluri. In privinta destinului, at~area este de 20 %. Dispretde sine din cauza umilirii In raport cu banii ~i cu soarta. Na-ti-0 buna! Inseamna ca destinul meu este Inca imbibat cu toateastea.

190

\ f

La prima veriga, cramponarea depa~e~te de cateva onnivelul mortal. La asta chiar nu m-am a~teptat. Este indesIa~urare un program de autodistrugere din cauza umilirii indomeniul banilor, destinului, idealurilor. Mi-am amintit deanul 1971, cand imi Iaceam studiile la Academia de medicinamilitara. lmi exprimasem nedumerirea in legiitura cu atirmatiaca sistemul socialist ar ti de multe ori mai bun ~i mai eticientdecat cel capitalist. Tin minte bine ce s-a intamplat mai apoi.Imi aparusera, probabil, supiirari la adresa regimului ~i aintregi i liiri, ~i Inca unele destul de mari. latii de ce cea 0

celebritate cat de mica ma afecteazii atilt de mult. Lucrul eelmai curios este ca eu ma ocupasem de inlaturarea pretentiilorla adresa liirii. Insa, daca nu descoperi sursa profunda din care

au aparut acestea, dispare doar stratul de suprafalii alsupararilor.

Mai departe. A~amentul de veriga a treia. Aceastainseamna pretentii la adresa intregii omeniri. Ele vin, cupreponderenlii, din viata a. doua. Atunci mi-am dorit, inrepetate randuri, moartea din cauza umilirii idealurilor ~i a

moralitiitii. Ofensa, din cine ~tie ce motive, este provocataparca de intreaga omen ire. Probabil, nivelul meu spiritual era

destul de Inalt ~i tiecare om era perceput de mine nu caindivid, ci ca un reprezentant al intregii omeniri.

La veriga a patra, situatia nu e mai buna. Este prezentii 0multipla dorinlii de moarte adresatii oamenilor din jur ~i altorlumi, cauza tiind idolatrizarea contactului cu centro I Galaxiei.

Probabil ca acolo se afta civilizatiile sau entitatea

informationala care a servit drept sursa a aparitiei vietii InGalaxia noastra.

191

j

i/

Privesc cu melancolie foita cu rezultatele diagnosticarii.Curios lucru, totu~i cum am fost in stare sa fac cercetare,avand parametrii atilt de ingrijoratori? Scuturarea constantacareia i-am fost supus de-a lungul intregii meIe vieti, in modevident, n-a fost suficientil ca sa ma puna in ordine. Acuminteleg de unde se trag stresul enorm din subcon~tient, teamade viitor ~i parestezia (amortirea mainilor).

1

DIAGNOSTICAREA

Ca sa pot stabili diagnostice ~i sa-i ajut pe oameni, eranecesara participarea activa a verigilor superioare ale eu-Iuiuman, mai cu seama a nivelului patm. Fiecare om are 0

anumita predestinare, cu alte cuvinte, un eu uman des~urat intimp. S-a dovedit ca toate insuccesele ~i e~urile mele in

diagnosticarea ~i tratarea bolilor imi amplificau dependenta deverigile superioare ale predestinarii umane, 0 data ce nu eramin stare sa Ie dep~esc. Orice insucces sau neplacere legata de

persoanele apropiate era perceputa de mine ca un e~ almuncii me Ie ~i, cu cat erau mai importante cercetarile mele ~i

'\iutoml acordat oamenilor, cu atilt mai periculoasa deveneadependenta de predestinarea ~i munca mea. SentimentuJ ca eftiales inJata lui Dumnezeu indica atQiarea de nivelurile inalteale predestinarii. Pentru mine, acest sentiment putea fi mortal.

Ceea ce ma salva era faptul ca acest sentiment, chiar dacaaparea numai in subcon~ient, ducea imediat la e~ecuri atilt intratarea bolilor, cat ~i in cercetiiri, precum ~i la mari necazuriin viata personala.

193

~

~'

/

La una dintre conferin\ele meIe am primit un bile\elinteresant. Cel care I-a trimis scria ca mama lui suferise de 0boala grea ~i hotarase sa piece de bunavoie din aceasta lume.Ea a fost ajutata sa-~i realizeze dorinta, acum Insa el seconfrunta in mod periodic cu 0 lipsa acuta a dorin\ei de viata,

careia Ii face fata cu greu. Barbatul Intreba daca exista vreolegatura Intre starea lui ~imoartea mamei.

Diagnosticul a aratat ca exista. Dorinta de a muri a marnei

s-a extins ~i asupra copiilor, nepo\ilor ~i stranepo\ilor. De cenu s-a limitat la propria persoana? De ce au primit lovitura ~iurma~ii? La un nivel mai profund, emo\iile noastre sunt una

cu emo\iile copiilor, iar ~i mai In profunzime - cu ale nepo\ilor

~i stranepo\ilor. Cu cat este mai mare inertia emo\iilor noastre,cu atat mai putemic Ii influenteaza acestea pe urma~i. Daca unom s-a decis, in mod con~tient, sa-~i puna cap!it zilelor, atunci,cu cat se concentreaza mai mult asupra acestei dorin\e, cu atatmai profund patrunde ea, distrugand mai apoi sanatatea ~idestinul urma~ilor.

Aici insa este yorba despre un caz izolat, despre tragedia

unei singure persoane. In momentul de fata, multa lume luptapentru legalizarea eutanasiei, adica a mortii de bunavoie. Daca

morala ~i legile statului vor permite aceasta, mecanismul deautodistrugere se va pune In mi~care la nivelul societa\ii Insa~i

~i va ac\iona In interiorul omului independent de con~tiintaacestuia. Lucl1ll acesta poate duce la deprimare, sterilitate,afec\iuni psihice ~i sinucideri. Programul de autodistrugere lascara societa\ii poate duce la catastrofe ecologice, cutremure

de pamant, degradare economica ~i politica etc. A~ staulucrurile In ceea ce prive~te eutanasia.

194

J

De curand am fost rugat sa cercetez daca vasectomia labarbali ~i ligatura trompelor uterine la femei este 0 Incalcare alegilor. S-a dovedit ca este 0 incalcare. In plan subtil, aceastareprezinta un program de distrugere a viitorilor copii. in cazul

In care copiii mentin acest program, ei sau nepo\ii pot fi dejaloviti de sterilitate. 0 doamna mi-a relatat un caz foarte curios.

- ~ti\i, mi-a spus ea, eu Incepusem sa scriu versuri, ~idestul de bune. In plus, ele Imi veneau u~or, ca un cantec, ~ierau considerate pline de talent. Deoarece nu mai voiam sanasc, mi-am pus sterilet ~i, deodata, am simtit cu uimire ca nu

mai sunt In stare sa compun versuri. Nu mai aveam nicidorinta, nici inspiratie. Totul s-a destramat ca fumul. Pe atunci

nici macar n-am Iacut legatura Intre aceste doua fapte, acumInsa inleleg ca, punandu-mi steriletul e ca ~i cum a~ fi renuntat

la iubirea fa\a de viitorii mei copii, prin urmare, la sentimentuliubirii in general.

"Adesea nu observam, m-am gandit eu, cum planurile,scopurile, gandurile noastre'ne storc pe neobservate iubirea din

suflet."0 doamna care venise pentru consultatie m-a rugat sa ma

uit ~i sa vad ce Ii s-a Intamplat unor prieteni de-ai ei. Ace~tia

se decisesera sa aduca pe lume un copil. Cu cateva luniInainte de a-I concepe, ei s-au lasat de fumat ~i tineau 0 dietariguroasa.

In timpul sarcinii, ei au urmat toate recomandarilemedicilor. Copilul s-a nascut cu 0 grava afec\iune cardiaca ~i,dupa noua zile, a murit. Am diagnosticat copilul. A~area luide idealuri era de circa 900 de unitati, adica dep~ea cotamortala de noua ori. Cauza 0 constituiau parintii ~i bunica pe

/'

195

linie materna. Mama femeii,judecand dupa energetica ei, ~i-atrait intreaga vialA conform unor principii ~i idealuri rigide.Fiica ei a mentinut aceastii tendinta ~i copilul i s-a nascut tara

~anse de supravietuire.Odata a venit la mine pentru consultatie 0 femeie cu

probleme serioase de sanatate. Am viizut ca cei doi fii ai ei arputea muri.

- La dumneavoastra sentimenteIe mor - i-am spus eu -incetati sa mai ganditi. Din ce cauza procentul sinuciderilor lanordici este mult mai ridicat? Fiindca ei sunt mai putin emotivi

decat meridionalii ~i i~i inabu~a mai repede sentimentele.

incetati sa analizati situatia, nu mai faceti aprecieri,comparatii. Fredonati un cantec - aceasta inhiba con~tiinta.Mergeti mai mult pe jos. De ce iubim femeile capricioase?

Fiindca ele traiesc prin sentimente ~i sunt mai aproape deiubire decat cele care traiesc prin con~tiinta. Munca fizica,petrecerea timpului in sanul naturii, scaldatul, du~urile - toate

acestea inhiba con~tiinta.

- Eu fac du~uri reci in fiecare zi, a spus femeia cu 0 vocedomoala.

- Dar nici nu trebuie sa faceti du~ rece chiar in fiecare zi,i-am spus, deoarece va antrenati ~i va fortificati, in primulrand, trupul. Boala trupului este 0 incercare de a va ajuta sa va

schimbati atitudinea incorecta falA de lume. Daca insa,calindu-va trupul, yeti inlatura bolile, dar nu va yeti schimba

in interior, i~i pot face aparitia boli fizice sau psihice ~i maigrave, incurabile.

- Pai este exact cazul meu, a spus femeia. De multe orinici nu vreau sa fac du~ rece, dar ma fortez.

196

\, 1

, J~

- Cu alte cuvinte, va inabu~iti sentimentele cu principiile~i logica dumneavoastra ~i, vindecandu-va de 0 maladieu~oara, de scurta durata, capatati 0 boala grea ~i indelungata.

- Atunci reiese, a rostit cu prudenlA femeia, ca toatesistemele de tratament ~i purificarile sunt periculoase?

Eu ridic din umeri:

- Fire~te. Purificarea fizica tara purificare spirituala estela fel ca 0 pastila: ili acorda 0 pasuire, apoi insa poate fi ~i mairau. Omul nu este ca 0 galeata murdara, pe care 0 poli spala casa fie curata. Organismul se curalA dezintoxica singur incon-tinuu. Acumularea reziduurilor este un rezultat al dizarmonieiinterioare. Cu cat ne yom curata organismul mai energic, cu

atat mai mare va fi lipsa armoniei interioare. Din acest punctde vedere, terapia prin infometare se deosebe~te in modavantajos de purificarile obi~nuite, dar are ~i ea 0 parti-cularitate interesanta. Daca scopul terapia prin infometare estenumai insanato~irea fizica, daca, in timpul curei, omulgande~te intens ~i se agitii, i~i regreta trecutul sau se teme deviitor, 0 astfel de cura ii poate dauna, cu alte cuvinte, deta~area

de problemele trupului trebuie sa fie insolitii de 0 deta~are deproblemele spiritului. Atunci este mai u~or sa invingi atraclia

eu-Iui uman ~i sa te concentrezi asupra Divinului.

I ,/

EGIPTUL. KALA WI

in timpul primei calatorii in Egipt, noi am loeuit intr-unhotel nou. Plaja de langa el fusese amenajata de curand.Buldozerele nivelasera ~i impinseserii in mare monnane uria~ede nisip, acoperind astfel insulitele de corali. Pe~tii despre carecitisem atat de mult ~i pe care ii admirasem pe cartile po~talenu i-am vazut in zona acestei plaje. in afara de mare, laAI-Ghurdaqah nu era nimic deosebit ~i noi am hotarat safacem 0 excursie la Cairo ~i la Luxor. Excursia la Cairo costa10 de dolari de persoana. Am incercat sa gasesc alteposibilitati. Un taximetrist egiptean s-a invoit sa mearga pentru0 zi intreaga in schimbul sumei de 200 de dolari. intrucattaxiul avea ~ase locuri, intr-un astfel de grup calatoria il costape tiecare cam 30 de dolan. In plus, taxiul poate fi oprit

oriunde, Tara teama de a intarzia. Lucrul acesta iti oferii 0placere mult mai mare fata de 0 excursie cu autocarul. Amporn it la ora cinci dimineata in componenta unei coloane deautocare ~i autoturisme. in fruntea coloanei se afla unautomobil blindat, cu 0 mitraliera in partea de sus a caroseriei.

198

\ f

Piramidele egiptene semanau mai curand cu un bazar. Deobicei, ele sunt fotografiate atunci cand in jurul lor nu estenimeni, iar cand vezi forfota, vacannul, larma ~i un marenumar de oameni, se produce 0 prabu~ire dureroasa a iluziei.Apoi te obi~nuie~ti ~i incepi sa tii cont de realitate. M-am

convins personal de urm1itorul lucru: daca dore~i sa simti

frumusetea unui edificiu sau a unui loc, nu se poate sa teapropii de el cu ma~ina. Trebuie sa ajungi la el pe jos, lasand

ma~ina in departare, ~i atunci ai 0 perceptie absolut diferita.intelegi de ce pelerinii mergeau pe jos la locurile sfinte. Cu catte apropii mai incet de un loe sfiint, cu atat mai profunde suntsentimentele pe care Ie incerci. Cand te afli in autoear, tot cevezi dincolo de geamuri este doar un tablou care a capatat

viata. Cand mergi intr-un autoturism, ai 0 perceptie totaldiferita. Poti deschide geamul, poti opri ma~ina ca sa ie~iafara. Contactul emotional este mult mai profund.

Ca sa ajungi la Cairo, trebuie sa mergi prin de~ert cinci ore.Nu se ziire~te nici un porn, doar de~ert ~i munti, cand de 0culoare aproape neagra, cand de un ro~u-caramiziu, cand de ungalben aprins. Aceste cinci ore in care te apropii lent de tinta

iti creeazii 0 dispozitie sufleteasca ie~ita din comun ~i, atuncicand am intrat in muzeul din Cairo, intensitatea ~i profunzimeaimpresiilor pe care mi le-a produs acelloc au fost comparabiledoar cu cele din frageda copiliirie. Spre deosebire de piramide,

constructiile ciclopice de la Luxor ~i de la Karnak m-auimpresionat cu adeviirat. Locuind in apartamente modeme, noine obi~nuim eu faptul ca orice cliidire are functii pur utilitare.Loc de trai, loc de luat masa, loc de distractie. Aliit arhitectura,cat ~i energetica unor astfel de incaperi ne ancoreazii in

199

,.. ,.. J~

/

functiile umane, Tacand sa ne creasca dependenta de ele.Atunci cand intri Intr-o biserica, starea interioarii ti seamelioreazii datorita simplului fapt ca spatiul ~i energetica

laca~ului nu sunt concepute de noi ca functii utilitare. Cand nepomenim Intr-un alt mediu, noi ne schimbam mai u~or ~i

cunoa~tem lumea mai In profunzime. lar atu'lci cand vezi nu

un singur edificiu, ci un complex Intreg de constructii, uniteIntre ele prin anumite functii supreme, ~i Intelegi ca au fostInaltate cu cateva mii de ani In urma, lucrul acesta teimpresioneaza putemic.

imi aminteam de cocioabele de piatra In care multi egiptenilocuiesc pana In prezent, ~i, deodatii, iata acest neverosimil

avant spre Inalt, dincolo de hotarele a tot ce este pamantesc,ajuns pana la noi din milenii apuse. Propria noastrii membranafizica, Impreuna cu problemele ei de supravietuire ~i confort,Incepe treptat sa ne izoleze de lumea Inconjuratoare, deposibilitatea de a-i Intelege maretia ~i frumusetea. Simtul

clipei este necesar pentru supravietuirea unui singur om.

Pentru supravietuirea unei civilizatii este necesar simtuletemitatii. Plimbandu-ma printre coloanele uria~e de la Luxor,

am avut deodata senzatia uimitoare ca trupul meu, mai Intai,parca s-ar fi mic~orat ~i ar fi devenit insignifiant, cuproblemele lui cu to!. Dupa aceasta am avut sentimentul ca

trupul Imi dispare, ca eu-I meu nu mai este fizic, ci spatial, ~i

ca Imi apare 0 reala perceptie a cosmosului ~i a etemita(ii. Eu-(meu uman nu disparuse, ci a(ipise, adormise, ~i eu am vazutlumea In cu totul alte culori. La Intoarcere, noi mergeam de-alungul unui canal de irigare. Soarele asfin(ea Incet, cufundandlocalitatea toropita Intr-o pacla ro~iatica. Prin aer pluteau lene~

200

\

J

starc~ albi nu prea mari. in negura roz-violeta se Inaltau\I1suh(e de palmieri salbatici. 0 inexplicabila lumina auriu-

tranda~rie radia, patrunziind totul In jur. 0 lume enigmatica,fan~s!lca, Impacata adormea lin sub ochii no~tri.

In Rusia, cand circuli pe autostrada ~i vezi la distanta de1-1,5 km 0 ma~ina care vine din sens opus, stingi luminile dedepartare. ~oferul nostru era foarte bine educat ~i stingea de

tot orice lumina. Acela~i lucru 11 Tacea ~i conducatorulautomobilului care ne venea In Intampinare. In felul acestagoneam cam un kilometru prin de~ertul noctum Intr-o bezn~totala. La Inceput ne-a fost teamma, apoi Insii ne-am obi~nuit

~i chiar a Inceput sa ne placa. Aveam senza(ia dispari(iei a totce este pamantesc ~i a unui zbor nea~teptat In cosmos.Etemitatea ne acoperea periodic cu aripa sa ~i numai conturulmun(ilor pe fundalul cerului ~i panglica drumului nedespar(eau de ea.

- la ascultii, de ce nu ne-ai canta un cantec? - mi-a propuspe nea~teptate unul dintre prieteni.

Am Inceput sa cant ~i ne-am cufundat In infinit. Atuncicand rasuna 0 voce solitara, iar In jur nu e nimeni sunetuldevine un mijloc de cOl11unicarecu alte lumi ~i cu'intreagafiiptura. Cantam un cantec popular, iar automobilul nos!rlvplutea domol printre stele prin de~ertul nemargini!. Mai apoi,

p~ste lu~i ~i ani, ne aduceam aminte de aceasta noapte ~itralam dm nou senza(ia unei lumi infinite ~i a eu-Iui nostrucon top it cu ea.

.Peste cateva zile dupa intoarcerea de la Luxor, m-am

lIl(eles Intr-o engleza stiiJcita cu ~oferul taxiului In privintaaltei calatorii.

.

/

201

- Am nevoie de un loc absolut salbatic, Ii explicam eu,Intelegi, absolut salbatic, sa nu fie oameni deloc, no people,Intelegi? No people.

Taximetristul da din cap cu Intelegere:

- Yes, no people.

Apoi Imi spune ca ~tie un loc la vreo 50 de kilometri spre

nord de AI-Ghurdaqah. Eu dau din cap aprobator:

- OK, totul e In regula.A doua zi diminea(a ne adunam un grup nu prea mare ~i

pomim spre locul jinduit.

- Baieti, imaginati-va, In curand yom ajunge Intr-un locabsolut salbatic, spun eu visator, insule de corali, 0 cantitate

uria~a de pe~ti ~i nici un om prin preajma.Mergem 40-50 de minute spre nord, apoi ~oferul pariise~te

autostrada. Trecem pe langa gramezi de gunoi ~i pietri~. Neapropiem de 0 enorma carcasa de beton In parasire. Totul este

semanat cu stide de plastic ~i pungi de polietilena. Dam ocoldarapanaturi i de beton ~i ne oprim langa un morman de gunoi

de vreo douazeci de metri. in stanga se zare~te marea. Peisajulparca ar fi In urma unui riizboi nuclear. Nici pomeneala de

'~orali pe aici. Ma uit nedumerit la taximetrist:

- Unde ne-ai adus? - 11Intreb eu ruse~te.EI ridica din umeri ~i-~idesface mainile:

- No people.- Are dreptate, conchide sumbru cineva din grupnl nostru,

aici, intr-adevar, nu sunt oameni.

Eu dau din mana Tara a mai zice ceva ~i ne Indreptiim spre

ma~ina; apoi pomim Incet In directia opusa.

Dupa vreo doi kilometri 11rugam pe ~ofer sa opreasca langa

~..

202

_J

acvariul local, care e, totodatii, ~i muzeu. Un muzeu destul desarac. Vreo zece acvarii. in unul dintre ele se afla 0 morenaslabanoaga, iar In celelalte Inoata niscaiva pe~ti~ori pestriti.

Dupa ce am examinat totul, ie~im dinmuzeu.

- Exista undeva pe aici vreun loc frumos cu recifuri ~i Taraoameni? - 0 Intreb pe ghida.

- Exista, raspunde ea, Kalawi, ~ida din mana spre sud.

~oferul, care tocmai se apropiase, se Invioreazii:

- in zilele de odihna, eu merg acolo la pescuit Impreunacu familia, explica el.

Fie ce-o fi, ne decidem noi, trebuie sa mai Incercam 0 data.

A doua zi diminea(a pomim din nou la drum ~i, peste 0 ora,ajungem Intr-un loc nou. Un golf nn prea mare la 0 oarecare

departare de drum, dune de jur Imprejur ~i, Intr-adevar, nu suntoameni prin preajma. Cand am intrat In apa, am Inteles de cedomni~oara ne-a trimis aici. Diversitatea pe~tilor ~i a coralilorera, pur ~i simplu, fantastica. Am petrecut acolo toatii ziua ~i,

In ceea ce prive~te puterea impresiilor, aceasta a fost, probabil,una dintre cele mai memorabile zile din viata mea. in anul1999, noi am hotarat sa ajungem iara~i acolo. E drept ca, In

anul acesta, pentru prima oara In ultimii ani, apa era rece, mairece decat In ianuarie, fiindca dinspre nord batea un vantputemic. Dupa socotelile mele Insa Kalawi se afla cu vreo

70-80 de kilometri mai spre sud ~i apa ar fi trebuit sa fie maicalda. Dupa ce am parcurs distan(a cuvenitii, n-am mai vazutgolful nostru. ~oferul arata cu degetul:

- Kalawi este aici.Dar acesta nn era golfnlnostru.N-am mai gasit locul nostru. La vreun kilometru de locul

;'

203

acesta, am gasit un golfulet asemanator, dar frumusetea nu maiera aceea~i. Apa era cam tulbure ~i rece.

"Cand mergi undeva pentru prima oara ~i Inca Intr-ocompanie placuta, 80 la suta din frumusetea locului este data

de starea ta interioara", - m-am gandit eu. Perceptia interioaraa unu i loc rareori se repeta. Nu In degeaba se spune ca numerita sa te Intorci acolo unde ti-a fost bine.

Sa trecem acum la ceea ce este mai important. Tot timpulcat am hoinarit pe tarmurile celor doua golfuri Imi spuneamca, In cele din urma, marile vor disparea, pe~tii ~i coralii vorpieri, Pamantulnostru va muri, Soarele se va stinge, dar scopul

suprem nu este ca ele sa existe ve~nic, ci ca noi satransformam, In adancul fiintei noaste, clipele trecatoare de

ferieire umana In eternul Divin. Pentru prima oara In viataizbuteam sa ma deta~ez de sentimente Ie triste, de senzatia cane atlam Intr-o situatie Taraie~ire.

"Fie ca pe~tii ~i coralii ace~tia vor trai mai mult sau maiputin, sentimentul iubirii din sutlet trebuie sa creasca mereu",ma gandeam eu ~i, pentru prima oara In ultimii ani, am simtitceea ce mai tarziu am numit inertia iubirii. La suprafatii,sentimentele pe care Ie aveam erau tristetea ~ijalea, In sutletulmeu domnea totu~i un sentiment de fericire, care nu sediminua din aceasta cauza catu~i de putin.

[mediat mi s-a limpezit totu\. Mai Inainte ziceam:

- Sa nu renunti la iubire, sa n-o Inabu~i.Acest sentiment al iubirii era plapand, lipsit de aparare,

imponderabil ~i, dad Incetam sa-I sustin, disparea Indata.Acum Insa, cand am simtit realitatea ~i materialitateasentimentului iubirii, am Inteles ca trebuie sa marim In fiecare

204

~\ fj

~

zi inertia acestui sentiment, proportiile lui, ~i atunci poate ficalificat drept comportament incorect tot ce Impiedicaamplificarea acestui sentiment.

Un comportament corect contribuie la cre~terea inertieiiubirii In sutletele noastre ~i In sutletele altor oameni, iar unadintre conditiile de bazii ale tranzitiei de la eu-I uman spre celDivin consta tocmai In cre~terea inertiei sentimentului iubirii.

/

sAUN

FII SANATOS ELUCRU SIMPLU

in ultimul timp, daca nu calatoresc, eu ma straduiesc samerg cat mai des la un bazin de Inot. Nervii se odihnesc,

mu~chii lucreaza. inviorarea de care are parte organismul semen\ine, din inert ie, catva timp. Cel mai bun sistem depurificare este totu~i terapia prin Infometare, sport ~i 0atitudine corectii fa\a de lumea Inconjuratoare. Cand Incepemsa depindem de ceva, imediat Incepe supraconsumul deenergie. Daca suprasolicita\i un mu~chi, el Inceteaza sa mairaspunda.

Suprasolicitarea psihica duce la diminuarea func\iilor

glandelor ~i Incepe Imbacsirea organismului cu reziduuri,acumularea de saruri, diminuarea func\iilor tuturor organelor

~i, tire~te, ale creierului. Nu degeaba, mai demult, creierul eranumit glanda principala a omului. Atunci cand ne curiiliimorganismul recurgand la diverse procedee, organismul ajunge

la 0 stare care corespunde unei concep\ii corecte despre lume,lInlli caracter integru, unui comportament corect. Daca

206

.,

j

sus\;nem schimbarile intervenite In corp prin schimbarilauntrice, spirituale, ne Intiparim In memorie senza\ia delumina ~i puritate din sutlet ~i ne straduim s-o men(inem, Iiiertam pe to\i ~i ne rugam, atunci purificarea fizica exercitaasupra noastra 0 intluenlii benefica. Daca Inss ne cura\amnumai truplll, continuand sa ne framantam, sa regretiim, sa nesllparam, ~i, pe deasupra, ne mi~cam pu\in, atunci purificareaare, la Inceput, un efect pozitiv, mai apoi Insa ne agraveaza

atitudinea incoreclii falii de lume ~i, cu ciit perseveram maimult In a n~ cura\a corpul, cu aliit mai repede ne putem alege

cu vreo boala.Organismlll se Imbacse~te necontenit ~i, concomitent,

func\ioneaza In regim de purificare, iar gradul de purificare

este determinat de starea interioara a fiecarui om.NlI demult am avut 0 pacienta interesanta, care mi-a relatat

un caz extrem de curios. inainte de a 0 concepe pe fiica-sa auInceput sa i se formeze pietre la rinichi. Cand i-a consllitat pespeciali~ti, a atlat ca are calcllii de forma coralica. Astfel depietre nu pot fi eliminate ~i, de regula, totul se termina Cllextirparea rinichiului sall Cll moartea. Ea a ramas Insarcinata,

In ciuda tuturor avertismentelor medicilor, a nascut cu bine,iar, peste catva timp, pietrele au Inceput sa se resoarba taraajutorul vreunui medicament. Acum rinichii ei sunt absolut

cura\i.Doamna s-a interesat ce s-a Intamplat de fapt. indata ce am

vazllt-o, mi-a fost clar ca totul este legat de copiii ei. Dupa ce

am cercetat-o cu mai multa aten\ie, ca sa vad cum staulllcrurile, am Inceput sa-i explic:

- inainte de conceperea fiicei era necesar sa va fie

If

207

imblanzit caracterul ~i sa fiti impinsa nitel spre iubirea Divina.Este putin probabil ca ati fi obtinut 0 asemenea purificare panala nivelul cuvenit prin intermediul oamenilor, de aceea vi s-adat 0 purificare prin boala. Daca ati fi intrat in panica ~i v-ati fiinver~unat impotriva propriei persoane ~i impotriva altora, va

dati seama cu ce s-ar fi soldat totu\. Dumneavoastra ati pro-cedat corect, ati lasat la 0 parte toate problemele, ati devenitmai blanda, ati inceput a va concentra asupra iubirii ~i ati

reu~it sa va pllrificati nu numai propriul sullet, ci ~i pc cel alfiicei. Daca sulletul s-a purificat, cel ce urmeaza este corpul,

de aceea, dupa na~terea fiicei, organismul dumneavoastra

s-a purificat rapid. Inainte de concepere, sulletul omlilui,allandu-se vreme indelungata intr-o stare de deta~are,acumuleaza 0 mare cantitate de iubire. Copilul traie~te din

sentimente ~i iubire, de aceea posibilitatile \ui de purificare

sunt mult mai mari decat cele ale unui adult. Pe masura ce seformeaza con~tiinta ~i apare aspiratia spre valorile umane, 0

data cu trecerea anilor, cre~te, tot mai mult, dependenta deceea ce este uman, ~i avem posibilitati tot mai mici depurificare, iar biitranetea se face simtita din ce in ce mai

repede. De aceea, cu cat mai mult Ie aplicam copiilor nu logicaumana, ci logica Divina, cu cat tindem mai mult sa Iedezvoltam sentimentele ~i nll gandurile, cu atat mai lent vordecurge la ei procesele de ofilire.

Multi parinti sunt framantati de inceperea tarzie a vorbirii

la copiii lor, in pofida istetimii ~i a marii lor sensibilitati.De fapt, franarea con~tiintei este un bine pentru copil,permi(iindu-i sa se concentreze mai indelung asupra iubirii ~i a

cunoa~terii senzoriale a lumii.

208

~ J

Am inteles dintr-o data un adevar simplu: de la copii nutrebuie sa pretinzi niciodata nimic, ei pot fi doar ajutati sa-~iformeze 0 atitudine corecta fata de lume, sa se roage in fiecarezi, sa aiba 0 atitudine blanda fata de sine ~i falii de oameni.Logica lImana cere, logica Divina ajllta.

Copilul trebuie tratal ca 0 fiinta Divina. Orice iritare ~i

nemultllmire fata de copil este lIn indicill al atitlldinii noastre

incorecte fata de Ilime. Edllcam prin iubire ~i ajlltor, nll prin

ordine ~i exigente.Pedagogia, la randlll ei, incepe de la autoedllcarea

pedagogului ~i a parintelui.inainte dc a pleca la bazin. ma apropii de telefon ~i slln in

alt ora~, ca sa claritic Ulleledetali i referitoare la cartea a ~asea.Alid ca cineva a ridicat receptorlll, il saillt, ~i incepconvorbirea:

- Vreall sa va sp"n ca rlldele mele all citit despre

experimentele psihologllilli A.N.Leontiev. Nli mi-a\i plltea

spune titllli car\ii?Mi se comllnica titllli cartii pe care vreall s-o eitesc, apoi

interloclltorlll mell continlla:

- ~tiati ca, pentrll a recllnoa~te pe cineva, omlll pipaieconturllrile fetei Cll mainile? De aceea, daca ne pierdem

mainile sall daca ele ne sllnt imobilizate, proceslll derecunoa~tere se intrerllpe pentrll un timp oarecare, apoi

fllnctiile mainilor incep sa fie preillate de cap: clatinandll-I

Intr-o parte ~i in alta, recllnoa~tem mai lI~or oamenii ~iobiectele cllnoscllte. Daca este imobilizat capll!. incepem parca

sa pipaim Cll tot Corpll\. Cli alte cllvinte, la proceslll gandiriiparticipa tot corpll\.

/

209

- Prin urmare, cand corpul imbiitrane~te, se zbarce~te,functioneaza mai prost, lucrul acesta se rasfrange ~i asupragandirii? - intreb eu.

- Aveti perfecta dreptate, incuviinteazii interlocutorulmeu, de aceea mi~carea activa, solicitarile fizice ne ajuta sa nepastram mai multa vreme limpezimea gandirii ~i sa diminuampierderea capacitatilor la biitranete.

In prim," rand, este yorba de starea hormonala, m-amgandit eu. Daca functiile glandelor se reduc de cateva ori,sportulnu mai e de mare ajutor".

Ne luam ramas bun, pun receptorul In furca, ies dinapartament ~i merg sa-mi iau ma~ina. De~i e deja] 8 mai,

racirea timpului din aceastii primavara Inca se resimte.Pe bulevardul Nevei se formeaza periodic ambuteiaje. Eu

Insa nu sunt prea grabit. Bazinul se alla pe insula Vasilievski

~i, Intr-o jumatate de ora, reu~esc sa ajung acolo.imi amintesc de 0 discutie cu un profesor de la institutul

Behterev. Eu II Intrebam daca n-a auzit cumva despre altecercetiiri asemanatoare cu ale mele.

- ~titi, la mine la institut a venit un american, care a datpeste acela~i lucru ca ~i dumneavoastra ~i dorea sa facaexperimente la institutul nostru. Dar, dupa cat se pare, el n-a

reu~it sa Inteleaga sensul acestui fenomen, apoi a plecat.

- Care era ideea cercetarilor lui?- Aceea ca, iertiind un om, ne putem vindeca de 0 boala ~

grava. EI a mentionat doua cazuri. Primul: 0 femeie care s-avindecat de un cancer la san. Ei plecasera cu avionul dinAmerica sa-~i petreaca vacanta In Brazilia. Sotul a cumparatpe ascuns narcotice ~i tot pe ascuns le-a strecurat In val iza

210

\ f ~sotiei, sperand sa Ie poata trece de vama. NarcoticeJe au fostgasite ~i femeia s-a pomenit la Inchisoare. Apoi a ie~it dinInchisoare ~i a tacut cancer la san. Cand a fost convinsa catrebuie sa-~i ierte sotul, cancerul a disparut. AI doilea caz: 0femeie ~i-a alungat fiica de acasa. Aceasta a crescut, apoi s-aImbolnavit de astm, care nu putea fi tratat eu nici unmedicament. Cand a reu~it sa-~i ierte mama, astmul i-a trecut.

- Cat este de simplu sa fii sanatos, m-am gandit eu,trebuie sa-ti cultivi In sullet bunatatea ~i sa vezi In toate vointaDivina.

La semafor s-a aprins semnalul ro~u ~i ~uvoiul de ma~ini s-a oprit Ineet. Am ajuns deja la Ineeputul bulevardului Nevei.Mai departe va urma Podul Palatului, apoi insula Vasilievski.

Se aprinde lumina verde ~i, Ineet, ma~inile pornesc.Ma~inile merg Ineet, In ordine ~i iata-ma aproape de PodulPalatului. Totu~i, In ciuda tuturor vitregiilor, ora~ul a ramasfrumos. Ma gandesc ca trebuie sa ma oeup In mod serios deeducarea emotiilor mele. in eeea ee ma prive~te, logica umana0 depa~e~te pe eea Divina ~i eu simt aeest lucru. Trebuie sa

renunt la toata agitatia ~i sa aeumulez energie pentru a reu~i sama ridic la un nou nive!. Prima regula a aeumularii energiei

este Sa Inveti Sa n-o irose~ti. Pana la varsta de treizeei de ani,eu m-am all at Intr-o stare de singuratate interioara deplina, iar

potentialulmeu ereator era, probabil, de vreo cineisprezece orimai mare. Aeum Insa nu sunt In stare niei macar sa tin 0terapie prin Infometare, deoareee ma confrunt eu prea multesuprasolicitari.

/

Imi adue aminte eum un paeient Imi povestea despre

211

problemele sale:

- Din carlile dumneavoastra am inleles ca am un ata~a-ment puternic fala de con~tiinla ~i falii de femei. E de ajuns savisez la ceva ~i, imediat, totul se destrama, incep sa amincredere in oameni ~i, imediat, sunt tradat. Daca situalia meadevine un pic mai buna decat a altora, imediat i~i fac aparilia

ambiliile. Daca vad 0 femeie frumoasa, uit de toate. Nu demult

m-am indragostit. Ea este tanara ~i dragulii ~i a inceput primasa-mi acorde atenlie. Parca a~ fi simlit ceva ~i, la inceput, n-amreaclionat. Apoi insa mi-am luat avant ~i nu ma mai puteamopri. Indata ce a inleles ca sunt in puterea ei, a inceput, cu

multa iscusinta, sa ma umileasca. In plus, ea simlea cuexactitate ce este cel mai dureros pentru mine ~i lovea drept la

linta. In cele din urma am hotarat sa nu mai indur acesteba1jocuri rafinate. Dar, indata ce am luat decizia sa ma despart

de ea, m-am trezit cu 0 hemoragie. Ma ridic de pe scaunulclosetului ~i vad ca e plin de sange. Peste cinci minute ma

dccid sa continuu relatia cu ea, ma duc ~i ma a~ez inadins lacloset - nici 0 picatura. Peste 0 ora iau hotararea sa nedesparlim ~i, din nou, am 0 hemoragie abundenta. Merg la ea,

ne intalnim ~i ma ciocnesc de 0 ~i mai mare ba1jocura. Amhotarat sa rabd cu orice prel ~i astfel a durat inca jumatate dean. Apoi ea s-a maritat cu altul ~i i-a nascut un copi!. Mi-aliputea expl ica ce s-a intamplat de fapt?

- Pur ~i simplu, in viitor va a~teapta 0 mare iubire, i-amspus, dar dumneavoastra n-ali fi supravieluit, daca ali fi

incercat-o. De aceea a trebuit sa fili pregatit in felul acesta. Dealtfel. in campul dumneavoastra ~i al acestei doamne exista uncopil comun. Dumneavoastra insa nu sunteli destul de pur

2t2

\ f ~f

pentru aparitia lui. Chiar daca 0 femeie este indragostita dedumneavoastra, ea se comporta nu a~a cum ati dori, ci a~a cumeste necesar pentru maxima purificare a viitorilor copii. Dacanu vedeti in comportamentul ei 0 semnificatie suprema, faptulacesta are consecinle deplorabile ~i pentru copii, ~i pentrudumneavoastra. Dumneavoastra de-abia ali facut fala acesteiincercari cu 50%. ~ansele de na~tere ale copilului erau, deasemenea, SOia 50. De aceea, el a plecat in viala urmatoare ~inimeni n-a avut de suferit in mod deosebit. A~a ca putetisocoti ca ati avut noroc.

Intru pe bulevardul Bol~oi al insulei Vasilievski ~i magandesc: "Oare in ce mod voi fi eu chemat la ordine? Poate ca

e mai bine sa nu a~tept ~i sa-mi concentrez din timp eforturileasupra mea?"

La interseclia bulevardului Bol~oi cu alta strada amobservat silueta unui amic. Acesta nu are ma~ina, de aceea trecpe la el atunci cand mergem la bazin.

- Salut, zice el, luand loc in ma~ina. Cum mai stai cucartea?

- Bine. Mi-au mai ramas 2-3 capitole. Dupa bazin am samai lucrez.

Pornim, continuand sa inaintam pe bulevardul Bol~oi.

- ~tii ceva? - ii zic eu, pacienlii mei incep deja sagaseasca singuri raspunsuri la intrebarile lor. leri, 0 cuno~tinta

de-a mea imi spune: "Uite, oamenii intreaba adesea: "S-amaritat din dragoste, apoi a divortat. Ce se intampla?" Eu unaam inleles. Fiindca, atunci cand s-a maritat, il iubea pentruceva anume, apoi aceasta calitate se duce ~i iubirea se duce 0data cu ea. A divorlat de unul, s-a casatorit cu altu!. Al doilea

./

213

are ceva ce nu avea primul. A trait un timp cu al doilea ~i s"a

dovedit ca acestuia ii lipsesc multe in comparatie cu cel dintai.Dar, ciind te mariti pur ~i simplu pentru ca iube~ti, rara a te

gandi ~i rara a tine seama de nimic, atunci, in loc sa"i repro~ezi

toate cele, it vei ajuta la toate ~i"1 vei ierta mai u~or ~i vei ti

fericita mereu."

Eu ziimbesc, intorcandu"ma spre insotitorul meu:

- in curand nu va mai ti nevoie sa scriu carti. Yoi adunascrisorile de la cititori, intrebarile ~i raspunsurile lor ~i Ie voi

tipari.

Probabil, ar ti trebuit sa ma ocup nu de problema bolilor, ci

de problema imbatranirii, de~i, in principiu, batranetea e ca 0

boala. Cauza ei este dependenta, din ce in ce mai mare, de

con~tiinta ~i de lumea inconjuratoare. Am citit adesea despre

cazuri cand unii oameni au cazut intr-un somn letargic. Ei au

continuat sa manance in somn, sa traiasca , dar con~tiinta lor

dormea ~i ei nu imbatraneau de loc. Atunci cand se trezeau,

incepeau sa imbatraneasca rapid ~i traversau 0 perioada de

douazeci de ani in ciiteva luni. Prin urmare mecanismul, .imbatranirii este legat intr-o masura considerabila de

con~tiintii. Pentru a invinge dependenta de con~tiintii, trebuie

sa gase~ti un alt punct de sprijin ~i sa te deta~ezi de toate

lucrurile de care ne leaga con~tiinta.

Pe mormantul unui grec din antichitate sunt gravate

cuvintcle: "Am trait 0 viata lunga, tiindca am mancat ~i am

baut CLImaslIrii"."Fericirea umana, ma gandesc ell, daca i teinchini multa vreme, devine nefericire".

inot prin apa azurie ~i. treptat, toate lucrurile neinsemnate

se dau la 0 parte. Imi vine in minte 0 poezie, pe care am citit-o

214

\ f

aseara:

"Doar cedand ~i renuntiindte poti schimba,

Doar bland fiind ~i ingaduitor

poti reu~i ."Mai intai trebuie sa simti bazele formarii ~i dezvoltarii

lumii deta~andu-te de materie, spatiu ~i timp, ~i abia mai apoi

sa incepi sa cugeti.

Daca un filozof incepe procesul cuno~terii de la ganduri,

din el poate ie~i un doctor in filozofie, dar nu un filozof.

"Cei intelepti nu sunt invatati, cei invatati nu sunt intelepti"- zicea Lao Zi.

imi amintesc versetele lui, pe care Ie-am citit aseara:

"Am trei lucruri de mare pret,Dupa care ma conduc ~i pe care Ie pastrez cu grija:

Primul este "sentimentul iubirii" profunde,

care de nimic nu depinde.

Al doilea il reprezinta "increderea".

AI treilea se nume~te "Iipsa

niizuintei de a fi lider".

Sunt plin de iubire ~i pot, de aceea,

actiona cu barbatia unui adevarat o~tean.

Sunt strangator ~i, de aceea,puterea-mi pot sa 0 sporesc.

Nu nazuiesc in Lumea de sub Cer sa fiu primul,

de aceea pot atinge suprema pliniitate a guvernarii

esentei lucrurilor.

Cel care azi pentru razboi lasa iubirea,

care se leapada de cumpatare pentru bel~ugul fastuos,

care refuza ocarmuitor sa fie

215

j

f

: ;'

doar pentru a ajunge cel mai important,inevitabil va pieri!Oar cel ce plin e de iubire,

ce lupm ~i Invinge,stapanire dobandind asupra simturilor sale,devine mai putemic.Cerulli vine In ajutor, grijindu-se de elcu rabdare ~i iubire."Continuam sa inot In apa racoroasa ~i toate cuvintele ~i

gandurile se estompau treptal. Plonjez, las toate probl~mele,apoi ies la suprafalii ~i Inot alene de-a lungul bazmulUl.Undeva, In adancul con~tiintei, se stinge un dicton de-al luiLaoZi:

Riizboinicul adevarat nu e riizboinic,"Maestrullupmtor nu este crud."

Toate acestea au fost spuse cu mii de ani In urma, dar ideilenoastre, pana In clipa de falii, n-au depa~it limitele celor spuse

de acest om.Nu mai Inotam, pentru azi ne e de ajuns. Amicul Imi face

cu mana ~i eu plonjez spre scara, ca sa ies din bazin. NeIndreptam spre du~uri, apoi ne Imbracam. El I~i prive~te miratmana, strangand ~idesIacand pumnul.

- ~tii ceva, mai Inainte Imi amortea degetul mic, iar acumIncepe sa-mi amorteascii aproape toam palma. Care ar firemediul pentru aceasta?

- Din punct de vedere karmic, aceasta Inseamnadependenlii sporita falii de tot ce este uman, transmisa copiilor :

~i nepotilor. Aici ar trebui pus In functiune mecanismuldet~arii de tot ce ne tine legati: aceasta Inseamna cura de

216

\

foame, izolare, evitarea atractiei sexuale, tehnici respiratorii.

Cu alte cuvinte, trebuie sa limitezi cantitatea de energie pecare 0 consuma corpul ~i s-o Indrepti spre activarea structurilorspiritual-spatiale. Acestea au 0 viata mult mai lunga ~i deaceea procesul de Imbatranire, brusc, devine mult mai lenl.lata de ce actorii, pictorii, oamenii de creatie Imbatranesc maiIncel. Noi vedem, gandim ~i simtim cu ochii, creierul ~i corpulnostru, adicii cu materia. Totodata, noi vedem, gandim ~i

simtim cu campul, adica cu spatiul. In acela~i timp, noi vedem,gandim ~i simtim cu timpul. Cu dt este mai sporita activitateacorpului nostru temporal ~i spatial, cu atiit mai Incet

Imbatrane~te corpul fizic.

- ~i ce sa fac? - Intreaba interlocutorul meu.- Sa vorbe~ti, sa comunici mai putin, sa gande~ti mai

put in, sa te rogi mai mull.

- ~i daca eu gandesc chiar ~i atunci dnd ma rog?- Un pacient de-al meu era puternic ata~at de ratiune ~i

femei. Pot sa-ti dau acela~i sfat ca ~i lui. 11rogi pe un prieten

sa-ti stranga degetul cu patentul, apoi Incepi sa te rogi. Cusiguranta, nu vei avea nici un gand In cap. Pe urma Iti pui unfilm porno ~i repeti ca, pentru tine, orice placere umana,inclusiv cea sexual a, este un mijloc de acumulare a iubirii de

Dumnezeu.

- ~i degetul In cle~te, ~i filmul porno sa fie In acela~itimp?

- Nu, separat, Ii spun. Daca vei Invata sa te rogi cand tedoare, atunci ~i In restul timpului, rugandu-te, te vei elibera

u~or de toate. Atunci dnd calugarii erau cople~iti de imaginilesexuale plasmuite de mintea lor, ei simteau acela~i lucru ca ~i

f

217

~ _J

/

omul ce prive~te un film porno. Dadi, in acest moment, terogi, energia sexuala care a izbucnit se transforma in energieDivina, iar dependenta ta de fericirea umana se diminueazii.

le~im de la bazin ~i coboram pe scari. Apoi urcam inma~ina ~i plecam acasa.

Azi e 0 zi cam posomorata, dar dispozitia mea sutleteasca

este buna. E aproape unsprezece dimineata ~i, pana seara, potsa ma ocup in voie de scrierea cartii.

\

_J

$T11NTA $1 REL1G1A

~tiinta s-a desprins din perceptia religioasa ~i mistica alumii. Pentru a putea compara, analiza ~i trage concluzii,trebuie sa dispui, pentru inceput, de un model senzorial. ~tiinlaapeleaza la gandire, religia se adreseazii sentimentelor. Pe

masura ce lumea simte tot mai mult necesitatea iubirii Divine,

intre ~tiinla ~i religie incepe sa se lege un dialog. Aidomafiului risipitor, ~tiinla se intoarce inapoi la Dumnezeu. lubireaDivina da na~tere sentimentelor, acestea, la randul lor, stau laoriginea ideilor. Insa, pentru a nu se dezintegra ~ia nu involua,

ideile trebuie sa se intoarca in sfera sentimentelor, tinzand spreDivinitate.

Atunci ciind individul se roaga, cuvintele ~i con~tiinta iiservesc drept mijloace pentru a accede la Dumnezeu. Regre-tarea trecutului, frica de viitor, resentimentele, problemelemateriale ~i spirituale, preocuparea de a pastra controlul asuprasitualiei, nemullumirea de sine, toate acestea, daca nu suntdate la 0 parte, intensifica activitatea con~tiinlei, anuland

eficacitatea rugaciunii. ~i nu numai atat. Atunci cand ne

/

219

adresam Domnului, se produce 0 accelerare a tuturor pro-ceselor, de aceea, daca nu este st1ivilit1iactivitatea con~tiintei,dependenta noastra de ea se intensifica brusc, ceea ce ne poateprovoca necazuri, boli ~inenorociri.

- M-am adresat lui Dumnezeu, mi-a marturisit 0 feme ie,~ide atunci au inceput toate necazurile mele. Am pierdut tot ceaveam.

Alta doamna mi-a povestit cum hotarase sa se boteze. Dar,chiar in ajunul botezului, patul in care se odihnea a luat foc.Numai printr-un miracol, femeia a reu~it sa scape cu viat1i.

Aha mi-a relatat cum fiica-sa, care absolvise ~coala cu celemai inalte calificative ~i urma cu mult succes 0 facultate, a fostdusa la ospiciu cu tulburari psihice extrem de grave, dupa cevizitase 0 biserica. Dupa externare, fata n-a mai fost in stare

sa-~i continue studiile. Ramas lara radacini, copacul se usuca.La fel ~i omul care ~i-a pierdut legatura interioaril cu Divinuleste condamnat sa piara. Cu cat mai adanc lunecam in sclaviavalorilor umane, cu atat mai putine ~anse de supravietuire Ie

raman urma~ilor no~tri ~i cu atat mai dureros este procesul derevenire la Dumnezeu.

Tin sa subliniez inca 0 data: noi ne rugam nu pentrudescoperirea umanului ~i sporirea lui, ci pentru a ne elibera deuman, pentru a-i diminua valoarea ~i a-i invinge forta de

atractie.

Nu demult am fost solicitat sa solutionez doua cazuri mai

putin obi~nuite.Primu!. M-a sunat 0 cuno~tinta:

- ~titi, cainele nostru parca a capiat, nu mai asculta de

220

~\ f

Jnimeni, face doar ce vrea el, latra la toatil lumea. Am impresiaca aceasta izbucnire are legatura cu stapiinii lui anteriori. Aiaerau ni~te oameni foarte duri de felul lor. Dar iatil de ce vasun: acum tinem cainele inch is in balcon, chiar ~i numele i

I-am schimbat ~i nu ~tim cum sil procedilm mai departe.

- S-a intamplat ceva in ultimele ciiteva zile?- Credeti ca acest lueru se putea rasfriinge asupra

comportamentului lui?

- Nu e deloc exclus. Ata~area de idealuri ~i con~tiint1i i-acreseut de aproximativ 10 ori. Respectiv, i s-a accentuat ~iego-u!. De la fo~tii lui stilpani i s-a transmis axarea sporita pe

con~tiinlil, scopuri, principii ~i idealuri. Tendinta aceasta zacein el ca 0 bombil cu efect intarziat. Dumneavoastril ati inceputsa faceti ceva in ultimele cateva zile, ceva ce i-a declan~tmecanismul ascuns.

Femeia a cazut pe giinduri:

- Nu-mi amintesc sa fi filcut ceva deosebit, doar ca m-amrugat intens, atata tot.

Am inteles imediat cum stau lucrurile.

- Sunteti cramponatil de idealuri ~i aceasta cramponare aatins, in momentul de falil, cota de 600 de unitati. Dar sil viiexplic despre ce este vorba. Atunci cand va rugati numaiocazional, gandurile adresate Domnului se transforma treptatin sentimente, de aceea procesul de revenire la Divin estearmonios. Oar, din moment ce ati inceput sa practicatirugilciunea intensa, este obligatoriu sa se produca ~i 0 blocareputernicil a activitiltii con~tiintei, iar pentru aceasta se cere sa

inliiturati tot ce se opune acestui proces. Vitati-va cumprocedau calugarii, adica acei oameni care au p~it pe calea

/

221

rugaciunii intense.I) anihilarea sentimentului propriei importante;

2) renuntarea la bunurile materia Ie;

3) refuzul obligatiilor socia Ie;

4) renuntarea la vestimentatia luxoasa, la bucatele alese ~i

la placerile sexuale.

Cu alte cuvinte, pentm a dinamiza eu-I Oivin, este necesar

sa blocati pentru un timp oarecare ego-ul personal ~i pe cel

social. in cazulln care Incepeti sa va rugati intens, rara Insa ava ajuta con~ti inta sa se transforme In sentimente, dependenta

de valorile umane cre~te exploziv.

Cel de-a I doilea telefon era din Germania. Ma suna un fostpacient. Cu vreo trei sau patru ani In urma, 0 conversatie deacest gen m-ar fi dat gata. Acum Insa Incep sa mai Inteleg cateceva. Barbatull~i deapana povestea cu 0 voce chinuita:

- V-am citit cartile ~i am Inceput sa cred In Oumnezeu.Dupa ce am fost la dumneavoastra la consultatie, am Tacut rost

de Inregistrarile video ale seminarului dumneavoastra de cincizile. Oar, de dind am Inceput sa Ie vizionez ~i, In para lei, sa

lucrez la armonizarea mea, sunt asaltat de un singur gand:

"Dumnezeu nu exisHi, Dumnezeu nu exisrn". Simt ca-mi ies

din minti. Cu adevarat Ingrozitor Insa este altceva: nu ma simtdeloc In stare sa remediez aceastii situatie ~i nici sa ma rog nu

mai pot.Tac ~i Incerc sa Inteleg ce s-a Intamplat. Curioasa

rasturnare de situatie. Daca mi-ar fi aruncat casetele la gunoidin convingerea ca Lazarev este un ~arlatan, acest om soar fi

simtit acum mult mai bine. Apoi le-ar fi povestit aceastii

222

\ f_J

Intamplare la vreo doi-trei amici... E ciudat Insa ca m-a sunatdin nou, de~i problemele lui au Inceput 0 data cu vizionareacasetelor mele.

- Oare nu v-am avertizat, i-am spus, ca, dupa Incheierea~edintei, timp de cateva zile, trebuie sa evitati orice activitatementala. orice evaluare sau analiza? Informatia oferita Incadrul ~cdintelor este mult mai densa deciit cea imprimata pecasetc. lar dumneavoastra ce-ati Tacut? Sunteti doctor In

~tiinlc. v-ali obi~nuit sa cerneli totul prin sita con~tiinlei. intimpul ~edinlei, la dumneavoastra s-au prod us anumite restruc-

turari launtrice, au demarat procesele de transformare In pro-

funzime. lar dumneavoastra v-ati Intors acasa ~i, In loc sacontinuali acest proces, ati pus caseta ~i v-ali apucat sa

cantarili ~i sa analizati totul. Informatia conlinuta In carti ~icasete este sa ? pereche de carje. Cand ali Invalat sa mergeli,

dali-Ie la 0 parte ~i uitali de ele. Oaca vedeti ca ali Inceputiara~i sa ~chiopatali, apelati din nou la ele. Oar dumneavoastrace-ali obtinut? Ali Invins dependenla de con~tiinla, v-aliactivat sentimentele ~i ali pa~it prin ele spre Oumnezeu, apoi

ali Tacut un salt Inapoi, spre con~tiin!ii. Oar tocmai axarea peUlnan, pe con~tiinla ne determina sa renuntam la ~ivino

A doua zi cei doi m-au sunat ~i mi-au confirmat ca situalialor s-a ameliorat. Mi-am amintit de disculia pe care am avut-oacum un an cu un profesor de la institutul "Behterev". II

contactasem In legatura cu un articol pe care mi-I aduseserapacienlii mei ~i In care scria ca doi savanli din Petersburg au

descoperi! 0 noua stare a con~tienlei.in S.U A., la Universitatea Arizona ~i-a desTa~urat lucrarile

0 conferinla internationala cu tema: "Realizarile de ultima ora

I

223

ale $tiin{ei in domeniul con$tien{ei". Potrivit celor expuse laconferinta, in lume au fost intreprinse nu 0 singura datacercetari asupra activitatii creierului in stare de veghe ~i desomn, precum ~i in timpul meditatiei. De altfel, meditatia s-adovedit a fi destul de eficienta in vindecarea nevrozelor.Cercetatorii de la Institutul "Behterev" au examinat encefa-logramele subiectilor cufundati in meditatie ~i au constatat ca,la nivelul scoartei cerebrale, la ace~tia se declan~eaziimecanismele excitatiei, mai exact, la inceput subiectul parcaadoanne, toate procesele sunt incetinite, apoi urmeazii faza de

activare. Adeptii diferitelor ~coli de yoga sunt de parere ca

meditatia echivaleaza cu rugaciunea, ca ~i ea inseamnacomunicare cu Dumnezeu. ~i iata ca intr-o buna zi savantii

~i-au pus intrebarea: "Ce procese au loc in creier in timpulrugaciunii?"

Pentru acuratetea experimentului a fost invitat un calugar,care era staret la 0 manastire ortodoxa, ~i i s-a Iacut 0encefalografie in timp ce se ruga. Rezultatul i-a uluit pecercetiitori. Encefalograma calugarului cufundat in rugaciune,dar pe deplin con~tient, arata 0 deconectare completa a

scoartei cerebrale. Omul sta ~i se ruga, dar impulsul electriccare ar fi trebuit sa dovedeasca existenta unei activitati la ,

nivelul scoartei cerebrale lipsea cu desavar~ire.Savantii au numit acest fenomen "a patra stare a subiectului

uman". Pana in acel moment erau cunoscute doar trei stari alecon~tientei: starea de veghe, starea de somn prelungit ~i stareade somn rapid, care se deosebesc intre ele prin impulsurielectrice specifice la nivelul scoartei cerebrale.

In timpul adevaratei rugaciuni are loc 0 evadare din lumea

224

\ f_J

~'

reala, ceea ce duce la distrugerea conexiunilor patologice.Evadand din lume, de la imaginile patologiei, individul con-tribuie la propria vindecare. Coordonatorul acestui experimenta numit cea de a patra stare "calea spre armonie". Apropo,savanlii au constatat ca deprimarea, muzica rock 11 inde-parteazii pe individ de .Ia starea de annonie, suscitiind la

nivelul cortexului impulsuri electrice similare celor ce insolesccrizele epileptice.

Deoarece rezultatele experimentelor oamenilor de ~tiintii au

coincis Intru totul cu propriile mele cercetiiri ~i cu felul meu de

a percepe lumea, m-am gandit sa-I contactez pe profesorul dela Institutul "Behterev". Am stabilit sa ne Intalnim a doua zi.Profesorul s-a dovedit a fi 0 persoana foarte inteligenta ~i plina

de farmec. Am Intrelinut 0 disculie deosebit de interesantii.

- Impulsului electric cerebral Ii sunt caracteristice trei

ritmuri, Imi explica interlocutorul meu. Ritmul D (delta) netrimite la starea fiziologica, de profunzime a individului.Ritmul Q(theta) este ego-ul individului, personalitatea lui..Acest ritm tine de relaliile intrafamiliale. Abia la varsta de 5-6ani apare ~i ritmul A alfa), legat de ego-ul social. Atunci seactiveazii stratul social. Ei bine, atunci cand calugarul seroaga, ritmurile theta ~ialfa dispar.

- Din punctul meu de vedere, am intervenit eu, singuraexplicatie posibila este urmatoarea: con~tiinla ~i sentimentelenoastre nu sunt de natura fizica, ele i~i au originea in campulnostru, altfel spus, vedem, gandim ~i simtim, mai Intai detoate, cu structurile de camp, spatiale ~i, abia dupa aceea, cutrupul, materia. Adresandu-se lui Dumnezeu, omul sedesprinde ~i se Inalla deasupra materiei ~i a spatiului, de aceea

!

225

trecerea con~tien\ei de la regimul trupului la regimul campuluise realizeazii u~or ~i rara suferin\e. in situa\ii obi~nuite,fenomene similare se produc In timpul mOr\ii sau In urma unuitraumatism gray, iar uneori ~i In urma administrarii unorsubstan\e halucinogene etc.

- Se prea poate, a zis profesorul ~i a continuat: apropo,calugarul nu a fost singurul care a luat parte la experiment. Cu

aceasta ocazie a ie~it la iveala un fapt curios. De piIda, la unseminarist, inhibarea func\iilor con~tiin\ei In timpul rugaciunii

este mai puternica decat la dascalul lui. A~adar, cu cat maiprofund se implica 0 falii bisericeasca In activita\i intelectuale,

In func\ii administrative sau In probleme de politica, cu atiltmai mult Ii slabe~te puterea rugaciunii. De altfel, la preotulcatolic pe care I-am invitat, de asemenea, sa participe laexperimentul nostru n-am constatat 0 deconectare totala a

scoar\ei cerebrale, de~i, In mare, tendinta se pastrase. Candi-am adus la cuno~tin\a acest fapt, el a replicat: "De ce nuinvita\i un preot american, sa vede\i ce surprize va a~teaptaacolo?" Totu~i a recunoscu( ca ortodoqii sunt mai asidui Inrugaciuni. Ortodoxia este singura care a piistrat tradi\ia

monahala a rugaciunii nelntrerupte catre Hristos.

- Ce rugaciuni a\i folosit In cadrul experimentului? - I-amIntrebat.

- "Ta/lil nos/ru" ~i "Rugliciunea lui lsus ", mi-a raspuns el

~i a urmat: a venit ~i un domn care practica de mul(i ani yoga~i era vindecator ~i guru cu cercullui de discipoli. EI a vrut savada cum Ii va reac(iona creierul, daca, In loc de medita\ie, seva cufunda In rugaciune. inainte de experiment, el a ziibovitmult timp, rugiindu-se. Dar, de la bun Inceput, aparatul a

226

\ f

Inregistrat descarcari electrice caracteristice crizelor deepilepsie. Am fost nevoi\i sa Intrerupem experimentul. Ruga-

ciunea nu i-a adus pacea interioara, intrand, dupa cat se pare,In contradiclie cu altceva.

Profesorul a tacut 0 vreme, lasandu-se purtat de ganduri.Era primavara lui 1998. De la fereastra se zareau acoperi~uriletroienite ale caselor, pe care ziipada Incepuse deja sa setopeasca. Omatul se a~temea peste tot. Cu toate acestea, In aerse sim(ea adierea primaverii.

- Ritmurile alfa ~i theta, ~i-a reluat savantul expunerea, netrimit la doua dintre nivelurile con~ienlei. Acestea suntresponsabile de dezvoltarea personalita\ii ~i de existenta ei In

cadrul societalii. Totu~i 0 dezvoltare armonioasa se realizeazaatunci cand sunt active toate palierele con~tien(ei. lar eel maiimportant nivel este acela pe care-I putem observa in timpulrugaciunii, cand se deconecteazii ego-ul social ~i eel personal.Gandirea ira\ionala este mult mai ampla decat cea ra(ionala.Cultura occidentala a ajuns astazi In pragul unei crize extrem

de grave, ~i asta pentru ca filozofia ~i psihologia omuluioccidental lasa din ce In ce mai pu\in loc gandirii ira\ionale ~isentimentelor, fiind tot mai mult secatuita de logica. Dacaodinioara, Intr-o casnicie, so\ii se sprijineau reciproc, iubireafiindu-Ie liantul pl:incipal, ~i Incercau sa-~i rezolve problemele

~i conflictele prin bunavoinlii, astazi contractu I matrimonial aInlocuit sentimentele. Totul este negociat, stabilit ~i pus lapunct. A disparut dorin\a de a-I In\elege ~i a-I ierta pcpartenerlll care se comporta jignitor. Dimpotriva, se apeleazii

-imediat la poli(ie. in loc sa depllna efort, sa Incerce 0schimbare In bine, pentru ca via\a de familie sa rell~easca, se

227

~

II ;! I

./

J

recurge imediat la divorl.Primul ~i celmai important strat al con~tiinlei, cel iralional,

practic, nu mai funclioneazii. Cel de-al doilea, responsabi I de

viala de familie ~i de formarea personalitalii, este pe jumatatedistrus. In Occident, structurile fundamentale ale familiei sunt,efectiv, compromise. Iar dnd structurile de adancime aleego-ului individual sunt deformate, nu mai poate fi vorba de

un ego social sanatos. lata de ce, procentul cel mai ridicat alcopiilor cu probleme psihice este inregistrat in Suedia ~i inElvelia, ~i situalia continua sa se agraveze. Fascinate depropria coroana luxurianta, statele dezvoltate nu observa cum

i~i pierd radacinile.

- Oar cel mai mult ma surprinde altceva, a continuatprofesorul, revistele ~i ziarele refuzii sa publice aceasta

informalie. Am apelat la reprezentanlii bisericii, dar ~i acolo

m-am ciocnit de 0 totala lipsa de interes. Omul se agala depropriile stereotipuri ~i ar prefera mai curand sa-~i piarda banii

dedt sa se lipseasca de ele. ~i cand te gande~ti casensibilizarea oamenilor de ~tiinla din intreaga lume in aceastaproblema ne-ar putea salva copiii ~i lumea in general.

- Spuneli-mi, va rog, I-am intrebat, a~ putea sa particip ~ieu la experimentul dumneavoastra?

- Cum sa nu, a raspuns el. Venili pe la noi ~i va vomsupune testului.

Ma intorceam acasa cu ma~ina ~i ma gandeam la ceea ce mis-a intamplat in Germania. Am vrut sa inchiriem 0 ma~ina, daruna mai mare, care sa aiba un portbagaj cat mai incapMor. Inparcarea din fala biroului de inchirieri am remarcat un pick-upOpel Omega. Exact ce ne trebuia. Am intrat in birou ~i ne-am

228

\ f

pomenit fala-n fa!a cu 0 doamna de varsta a treia, cu 0cautatura severa in spatele ochelarilor.

- Am dori sa inchiriem un Opel Omega.

- Nu avem a~a ceva, raspunse ea imperturbabila. Ne-amuitat surprin~i unulla altul.

- Scuzali, spuse atunci prietenul meu, ariitand cu degetulspre fereastra, dar ce lineli acolo in parcare?

- Ma~ina aceea a fost de curand returnata ~i n-a fost incaspa lata, ne-a replicat ea cu asprime.

- Nici o'problema, putem a~tepta.- Daca-i a~a, venili peste 20 de minute, atunci 0 veli putea

lua in primire.

A~a am ~i filcu!.Mi-am adus aminte ce-mi povestea un amic de-al meu, care

evolueaza in America, in liga nalionala de hochei:

- In America filcusem cuno~tinla cu 0 tipa. Eram cu unjeep mare ~i splendid. Ei bine, cand mi-a vazut lna~ina, tipa

a dat fuga la ea ~i, ignorandu-ma total, a tot pipait-o ~iexaminat-o pe toate partile timp de 0 jumatate de ora. Iar cand

i-am spus ca sunt hocheist, ea a lasat balta ma~ina ~i a datbuzna peste mine. Urmatoarea jumatate de ora eu am fost celpipait ~i exam;na!. I se parea absolut firesc sa se comporte a~a.

Mi-am amintit din nou de barbatul care practica yoga. Ce ;se intamplase de fapt? Probabil, urmatorul lucru. Rugaciunile

cre~tine poarta in ele informalia ca pe Dumnezeu 11cunoa~temprin iubire, deta~andu-ne treptat de toate cele umane.

Cre~tinismul acorda mai pulina importan(1i aspectelor tehniceale deta~arii de uman, axandu-se pe sentimentul viu al iubiriide Dumnezeu, pe blandele ~i pe iertare. Imediat ce aspectele

229

j

\I I

/

tehnice ale auto-armoniziirii, remodelarea con~tiintei, dezvol-tarea aptitudinilor, intarirea sanaliitii devin un scop in sine,religia dispare, locul ei fiind ocupat de magie ~i ocultism.Yoga il ajuta pe individ Sa se deta~eze de con~tiintii ~i de

ata~amentele umane. Initial, in cadrul acestui sistem, aspiratiacatre Creator, catre cauza primara avea 0 pondere mai marededit axarea pe diverse tehnici. Cat despre adevarata medi-tatie, mai intai de toate este necesara formarea unei aspiratiistatornice catre Creator. Doar in aceste conditii, scara ce ducespre Divin nu se va prabu~i. La prima treapta se obtine

imobilitatea fizica, suspendarea tensiunii musculare, a vederii

~i a gandirii. La cea de-a doua - oprirea respiratiei ~i a inimii,la a treia - sioparea metabolismului. insa, dupa urcarea acestortrepte, este destul de greu sa te intorci inapoi. De aceea, occi-

dentalii care practica meditatia relaxandu-se, inchiziind ochii ~ieliberandu-se de ganduri obtin deconectarea primului nivel al

con~tiintei. in consecinta, se produce 0 axare pe nivelurilespirituale superioare. Cu cateva mii de ani in urma, acest lucruera vilzut ca 0 binecuvantare, ca 0 cre~tere a nivelului spiritual.insa, cand individul este cramponat de spiritualitate, meditatiapoate fi periculoasa pentru el, caci, in realitate, ea 11inde-

parteaza de Divinitate. Prin urmare, cu ciit individul este maiputin cramponat de aspectele spirituale superioare, cu aliit mai

benefica pentru el este meditatia. Dar, daca individul scoatemereu la iveala defectele celor din jur ~i are numai parerinegative despre oameni, daca este nemultumit de sine ~i depropria soarta sau este gelos ~i se supara pe cei apropiati, Yomspune despre el ca este cramponat de aspectele spiritualesuperioare ~i, de aceea, meditatia poate fi periculoasa pentru

230

I, ~

~

el. in acest caz, mult mai salutara ar fi cultivarea unei atitudinibinevoitoare, munca fizica ~i pocainta.

Am stabilit cu profesorul sa ne intalnim peste 0 saptamana.insa, in ziua respectiva, dansul n-a fost disponibil. Dupa aceea,eu am fost ocupat cu scrierea celei de-a cincia carti, a~a cadadusem la 0 parte toate celelalte preocupari. Acum insa

mi-am amintit de discutia noastra ~i ii dau un telefon lainstitut.

- Buna ziua, ii spun, dupa ce-i aud vocea in receptor, Vaderanjeazii Lazarev, daca va mai amintiti de mine.

- Sigur ca-mi amintesc, raspunde el, unde ati disparut?- Vedeti care-i problema, imediat ce am terminat de scris

volumul cinci, I-am inceput pe al ~aselea. Informatia cu carelucrez acum s-a dovedit a fi atat de importanta, inciit nu voiams-o lungesc prea mult cu punerea ei pe hartie. Jar atunci candlucrez la 0 carte, nu mai am nici timp, nici forte sa ma implicin altceva. Eu zic sa ne intelegem in felul urmator. Acum e

sIar~itul lui mai. in septembrie urmeaza sa scot volumul ~ase,dupa care sunt liber ca pasarea cerului. ~i atunci, daca sepoate, ne yom intalni ~i vom demara experimentul nostru

cornun.

I '

I I

! !

I

- De acord, mi-a raspuns profesorul.- Apropo, m-am interesat eu, exista, din partea oamenilor

de ~tiinta, reactii la cercetarile dumneavoastra?

- Ce sa zic, deocamdata nici una. Se pare insa ca gheata afost sparta. Cateva reviste de specialitate s-au aratat interesatede informatiile noastre ~i, daca am inteles eu bine, sunt deacord sa Ie publice.

- Siava Domnului!- rostesc eu.

231

Ne luam ramas bun, iar eu ma gandesc la cele ce seintiimpla astiizi cu lumea. Ca omenirea va supravietui, nu enici 0 indoiala. Am avut odinioara 0 perioada in care am lucratmai mult cu IIna dintre cauzele care stau la originea afec-tiunilor fizice. Este yorba de nepotrivirea energeticii indivi-dului cu societatea viitorului. La nivelul campului exista

matrita omului din viitor. Oaca matrita noastra interioara nu-icorespunde, noi intram in contlict cu matrita viitorului. Atunci

matrita noastra incepe sa se dezintegreze. Apoi aceasta tema

mi-a disparut din vizor, iar eu m-am lasat absorbit de alteprobleme.

Ei bine, in ultima jumatate din an, pentru a ma redresa, marog permanent, ~i nu numai pentru a-mi ispa~i acele gre~eli

care pot fi transmise copiilor ~i nepotilor mei, ci ~i pentruacelea care pot afecta societatea viitorului. Atunci ciind incerc

sa descopar de unde vine un element negativ, mi se intamplauneori sa vad coconii structurilor de camp ale copiilor mei,alteori un singur cocon luminos, sclipitor, avand la suprafatapete murdare. Petele sunt rezultatul comportamentului ~i alatitudinii noastre gre~ite fata de lume. Ele semnaleazaexistenta unui program de agresiune indreptat impotrivaiubirii. in linii mari, este yorba de atitudinile de dispret ~i dedezaprobare fata de oameni, de nemultumirea de sine ~i dercspingerea vietii.

Scriam in cartile anterioare ca actuala viata a omenirii ainceput cu doua mii de ani in urma ~i va lua sflir~it in anul

2000. Acestea sunt datele de care dispun personal. Urmiitoareaviata, cea mai intensa, va dura aproximativ 300 de ani.Con~tiinta se va ridica pe 0 treapta superioara. Din anul 2001

232

va incepe sa se schimbe conceptia despre lume la nivelulintregii omeniri. Din 2024 va aparea 0 generatie de copii de tipnou, iar lncepand cu 2030 se va putea vorbi despre a nouaomen ire, cu 0 energetica ~ia can~tiinta calitativ naua. Apropa,dupa toate semnele, peste aproximativ zece ani vor incepe

brusc sa se accelereze toate procesele karmice. Vor supra-vietui, probabil, doar cei ce vor gasi calea cea buna. Pe lasfiir~itul ani lor '80 am auzit de la cIarvazatori urmiitoareapreviziune: incepand cu anul 2000, arice medicament i~i va

pierde efectul. Ca sa fiu sincer, am tratat acest pronostic cuscepticism, ca pe un basm de adonnit copiii. Nu demult insa,

exact acela~i lucru mi I-au spus ~i medicii de la un laboratordotat cu aparatura de diagnosticare de ultima ora. in ultimii

2-3 ani, medicamentele, chiar ~i cele mai puternice (inclusivpreparatele hormonale) inceteaza sa mai actioneze asuprabolnavilor. intrucat medicamentele nu vindeca boala, ci doar 0imping inauntru, putem presupune. ca s-a produs 0 supra-

incarcare cu de~euri karmice a structurilor noastre spirituale deimportanta vitala, ~i procesul de autointoxicare se blocheaza.

Nu ma indoiesc ca fiecare dintre noi are un viitor. Atat doar cami-a~ dori sa pa~im in acest viitor lnconjurati de 0 naturanealteratii, de rauri, de mari, dar ~i de copiii no~tri.

~

'

"

.. ,..

iIIi'jII,I

J

;(

«LA INCEPUT A FOSTCUV ANTUL.

E diminea\i\. Stau intins in pat ~i nu am nici cea mai mica

dorinta de a ma ridica. imi simt fata umflata ~i trupul amortit.Sa fie oare semnele imbatranirii? De~i, daca stau sa magandesc mai bine, nu e a~. Sunt zile in care ma trezesc cu

senzatia zborului ~i a propriei imponderabilitati. in principiu, efoarte u~or sa determini daca te comporti corect ori nu. Atuncicand atitudinea fata de lume ~i comportamentul iti sunt gre~ite,

ai sen:z.1tiaca ceva te apasa spre paman!. Simti 0 greutate pesuflet ~i in trup. Forta de atractie a pamantului actioneaza nunumai asupra corpului, ci ~i asupra sufletului. Daca, dimpo-triva, atitudinea iti este corecta, simti cum iti apare in suflet

senzatia zborului, trupul iti devine u~or, iar dependenta de

forta de gravitatie dispare treptat.Gare de ce? Con~tiin\3 inca nu ~i-a revenit pe deplin din

starea de somn. Dar ea nici nu-mi este prea necesara in acestmoment, caci, in realitate, judecam cu sentimentele ~i nu cugandurilc. Acestea nu fac decat sa faciliteze transmiterea

234

informatiei. De ce totu~i avem senzatia de zbor, atunci candadoptam un comportament corect? De ce Serafim Sorovski sedesprindea de pamant in timpul rugaciunii ~i levita? Probabil,fiindca gravitatia interactioneazii cu timpul, ~a cum, deasemenea, ~i sentimente Ie noastre interactioneazii cu timpul ~isunt alcatuite din timp. Timpul este intermediarul dintreaceasta lume ~i Creator, a~a cum, de asemenea, este ~i inter-mediarul dintre eu-l uman ~i cel Divin. Cu cat mai multdepindem de propriile sentimente, cu atat mai mult depindem

de spirit ~i de trup. Dependenta de sentimente da na~teredependentei de timp ~i, astfel, gravitatia terestra ne transforma

in sclavi. in masura in care ne axam pe iubirea Divina, logicaumana se apropie de cea Divina. in consecin\i\ se schimba ~imodul nostru de a percepe lumea, ~i comportamentul nostru,orientandu-se in directia corecta. Sufletu\ este primul careinvinge forta gravita\iei terestre, dupa aceea urmeazii trupul.

Unde oare am gre~it din nou? De unde vine senza\ia

aceasta de sfiir~eala? Probabil, m-am apropiat de un nou prag,

in fata caruia trebuie, din nou, sa dispara filozofia aplicariiputerilor ~i a voin\ei. imi aduc aminte cat de dureros a fost sa

renun\ pentru prima data la aplicarea puterilor mele, lapomparea energiei cu ajutoruI mainilor. Doar cautarea cau-

zelor bolii ~i rugaciunea, nimic mai mul!. lar menirea ruga-ciunii este transformarea propriei persoane prin comunicarea

cu Dumnezeu, ~i nu solicitarea unei sanatati infloritoare.Transformiirile trebuie sa vizeze concep\ia despre lume,

caracterul ~i comportamentu\ individu\ui. Pe atunci insa secredea ca firea omului nu poate fi schimbata. Acest obiectivparea de neatins. Credeam ca toate incercarile mele de a

235

I" ,"i

J~

/

vindeca sunt sortite e~ecului. Eram convins ca cele maiimportante transformari se pot realiza exclusiv prin aplicareaputerilor. Luasem chiar ~i 0 decizie: «Fie ce-o fi, toate sunt inmainile Domnului. Unul cate unul, toti pacientii vor pleca, voi

da uimrii tot ce a fost ~ima voi ocupa de altceva».Dar lucrurile au evoluat exact invers. lubirea s-a dovedit a

fi mult mai puternica ~i mai eficienm decat orice alta putere.Pentru a ajunge la straturile mai subtile, care determina stareafizica ~i destinul, trebuia sa renunt la actiunea energetica. Unsingur pas tacut in plan subtil echivaleazii cu mii de pa~i inplanul exterior, energetic. Mai inainte socoteam ca, pe masura

ce ne apropiem de Durnnezeu, suntem mai aproape de paradis.in realitate, cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu atiltmai aspru suntem "Ioviti" pentru fiecare gre~eala comisa.Pentru a nu gre~i, trebuie sa ne axam pe propria vulne-rabilitate,~inu pe forta.

.

in ultimul timp remarcasem 0 particularitate ciudata. imiera din ce in ce mai greu sa-mi tin ~edintele cu pacientii. Nutaceam nimic altceva decat sa-i ofer omului din fata meaexplicatii care sa-i indice cauzele ce au dus la aparitiaproblemelor, ~i 0 taceam cat mai amanuntit, pentru a fi mai

bine Inteles. Cu toate acestea, energia mi se consuma uimitorde repede. Dupa cat se pare, con~tiinciozitatea mea Incepuse sase transforme In stupiditate. in acela~i timp, Incepusera saapara simptome curioase, care demonstrau preocuparea meapentru aspectele verbale ale tratamentului. Din cand In candImi mi~cam gre~it mandibula ~i Imi mu~cam dureros limba.Chiar ~i noaptea, In timpul somnului, mi se Intiimpla sascra~nesc din dinti, mu~ci\ndu-mi limba pana la sange. Acest

236

, f

proces se amplifica din ce In ce mai mult. Cu toate ca Practic, ,

Imi Intrerupsesem ~edinlele, situatia nu se schimba. Amconstatat doar 0 u~oara Incetinire a procesului, nimic mai mult.Din punctul meu de vedere, n-ar fi fost corect sa nu-i explicnimic pacientului. Pe de alta parte, concentrarea asupragandurilor ~i a con~tiintei In timpul ~edintelor prezenta pentrumine un pericol tot mai mare.

Situatia parea tara ie~ire. insa tocmai impasul este cel carene determina sa ne ridiciim la un nou nive!. Gandurile noastrese sprijina pe obiectele lumii materiale. in timpul ~edinlelor seaccelereaza de mii de ori toate procesele, atat cele corecte, cat

~i cele gre~ite. in timp ce Ie vorbeam pacientilor mei despreDivin, nu Incetam sa gandesc, sa analizez, sa explic. A~a ca,

referindu-ma la Dumnezeu, Imi Indreptam, de fapt, pacientiispre con~tiinta. 0 atare situatie nu mai putea dura prea mult.

lubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii pentru aceasta lume

~i Intregului spectru al sentimentelor noastre. Sentimente Ie dauna~tere gandurilor. Gandurile trebuie sa se condenseze din nouIn sentimente, ca apoi sa se transforme In iubire Divina. Deaceea e bine sa vorbesc cat mai putin In timpul ~edintelor. inacest scop, am nevoie de 0 maxima condensare a ,ntreguluivolum de informatie obtinut In ultimul timp. La un anumitstadiu al acestui proces de condensare, gandul va Incepe sa setransforme In sentiment ~i, atunci, explicatiile nil vor mai finecesare. Asta tine de uman, asta tine de Divin. Da pentru untimp la 0 parte umanul ~i dedica-te Divinului. incearca sa simti

ceea ce este Divin In tine ~i pastreaza mereu acest sentiment Insllfletul tau, tara sa dai uitarii cele omene~ti. A~adar, ar trebuisa acord cercemrilor ~i scrierii cartilor mai mult timp decM

237

r" P' _4. j

;f"

~edinlelor cu pacienlii. Situalia .nsa~i ma .mpinge .nainte pecalea cunoa~terii.

Aud sunand teJefonul.Ma ridic ~i merg sa raspund. E un amic de-a I meu din

Moscova.

- Sa ~tii ca ai avut dreplate, .ncepe el pe un ton vioi, soarcuveni sa luam .n serios toasturile.

- Care toasturi? - nu pricep eu.- Pai, toasturile, ~tii tu... Zic ca bine taceai

toasturile .n serios. Tot ce spunem se transmiteaClionandchiar ~i asupra cromozomilor.

- Carecromozomi?- ma frec eu la ochi. Ce Ii-a venit?- Oar viid ca .nca nu te-ai trezit, .mi zice el. De fapt,

voiam sa-Ii spun ceva ce cred ca te-ar putea interesa. De aceeate-am ~i suna!. Mai bine revin mai tarziu.

- Lasa, casc eu, zi-i acum.- Am efectuat 0 serie de experimente .mpreuna cu coi de

la fnstitutul de genetica. Ei bine, a~tia au ramas ~ocali. Ei spunca, de acum .ncolo, ar trebui modificate radical toate

reprezentarile noastre asupra lumii.Eu taco Incerc sa prind fin,l. Apoi .i zic:

- Hai sa Ie fuam pe rand.- Bun. ~tii ca, .n urma cu caliva ani, eu am reu~it sa

sintetizez un preparat medical. EI conIine doar J0-12 dinsubstanla de baza, dar aCliunea pe care 0 exercita este extremde puternica.

In primld rand: el.mpiedica diviziunea celulelor deformate,favorizand .nmullirea cefulelor sanatoase.

In al doilea rand: contribuie la regenerarea cromozomilor

ca luaivinufui,

238

1 f.J-

afectali de radialie, dar, .n acela~i timp, nu exercita 0 acliunetoxica asupra celulelor.

In al treilea rand: stopeaza diviziunea celulelor canceroase.In al patrulea rand: mare~te permeabilitatea membranelor

cefulare. Drept urmare, toate procesele chimice care au loc .ninteriorul celulei se accelereaza, determinand astfel .ntinerireaeJ.

Asta .n ceea ce prive~te preparatul. Acum, referitor lamedicina informalionala. In ultimul timp, medicina fofose~tepe scara tot mai larga diagnosticarea cu ajutorul calculatorului.

Ea se bazeaza pe metoda lui Fohl.

Pe corp se fixeaza ni~te senzori speciali, cu ajutorul carorapoate fi citita informalia referitoare fa biocampul individului.Apoi informalia este introdusa .n memoria calculatorului ~i

confruntata cu anumite date standard, pentru a evalua stareasanatalii celui examina!. Procesul poate fi inversat ~i, atunci,eu ajutorul sistemului de senzori, se corecteaza biocampul

individului. Prin aeela~i procedeu poate fi oblinuta informaliareferitoare la structurile de camp ale preparatelor medicale, ea,mai apoi, aceasta informalie sa fie transferata asupra unuipurtator potrivit, eum este, de exemplu, apa, luica sau

granulele homeopatiee. Un astfel de produs se nume~te copie

informalional-energetica a medicamentului ~i este .ntr-atat deefieient, .ncat nu rareori .~i .ntrece originaJul. In S.U.A. ~iEuropa Occidentala, aeestecopii informalionale au tot maimare cautare (.n S.U.A., numai .n ultimul an, volumld vanza-rilor a crescut mai mult de 3 ori). Nu .ncape nici 0 .ndoiala caaceste copii sunt de mare perspectiva: pe langa cheltuielilerelativ mici, necesare prepararii lor, ma; exista ~ialte avantaje.

;I

239

240

Informatia despre medicament poate fi transferaUi ~i partial,selectandu-se doar acele componente care ii sunt necesareorganismului dat ~i eviUindu-se cele care au efecte secundare.Diagnosticarea dupa metoda lui Fohl folose~te traditia acu-puncturii. Acupunctura chineza clasica are la bazli ideea

prioritatii structurilor energetice in raport cu cele fizice:structura spatial-temporala 0 determina pe cea fizicii. Dar ~i

actiunea inversa este posibila.

Sa-ti spun acum lucrul cel mai important. Pui pe un taler albalantei preparatul, iar pe celalalt drajeurile pe care urmeazlisa Ie ia pacientul. Pacientul inghite copia informationala, iarefectul este acela~i. TotodaUi, calculatorul cite~te informatia depe medicamentul initial ~i 0 stocheazli in memorie. In curfutd,

industria farmaceutica se va limita sa produca pastile il1tr-unsingur exemplar, ca mai apoi sa expedieze copia ei informa-

tionala in toate colturile lumii prin Internet. Ape~i tastacalculatorului, obtii medicamentul, dai peste cap un pahar cuapa ~igata, poti sa-ti vezi de treaba.

Ce parere are despre toate acestea medicina traditionala? .Medicii nu pot oferi nici 0 explicatie, de aceea sustinurmiitorul punct de vedere: este vorba de efectul placebo, 0simpla autosugestie. Insa, daca un om reu~e~te sa se convingape sine insu~i cii are de-a face cu un medicament, un astfel de

preparat nu va actiona asupra celulelor luate separat sau asupra

unei culturi de tesuturi. Cu toate acestea, atunci cand copiainformational a a preparatului meu, scoasii la calculator, a fost

folosita in locnl preparatului propriu-zis, nu s-a constatat nici 0deosebire. Preparatul actioneaza asupra cromozomilor dincelula. Acela~i efect asupra cromozomilor il are ~i informatia

1\ f

purii, ceea ce inseamnii ca 0 simpla informatie poate actionaasupra genotipului mult mai puternic decat radiatiile ~isubstantele chimice. Este exact ceea ce scriai in ciirtile tale.

- Cu alte cuvinte, dorinta noastra ne formeazli genotipul,spun eu.

- De acord, raspunde interlocutorol meu.- AceasUi informatie, continuu eu, ar fi extrem de utilii

multor savanti geneticieni, care leaga procesul, de evolutieexclusiv de selectia naturala. Teoria selectiei naturale nu estein stare sa explice 0 serie intreaga de fenomene care tin delumea animalii ~i de cea vegetala. Multe procese se deruleazlide mii de ori mai rapid decat este posibil in cazul unei selectiiaccidentale, mecanice. A~dar, obiectivele valorice ale indivi-

dului ii intluenteazli nu numai starea sanaUitii ~i destinul, ci ~icopiii. Genotipul campului este legat de cel fizic. Prin unnare,spre ceea ce tindem, aceea suntem.

- Deci, cand ridicam paharul ~i rostim un toast, aceasta serasfrange ~i asupra genotipului nostro, conchide el.

- Am inteles, zic eu, in viitor vom fi mai precauti cutoasturile. .

I",-- _J

;'

DIVINIZAREASENTIMENTELOR UMANE

Cat de simplu aratii aceste cuvinte a~temute pe hiirtie:«divinizarea sentimentelor umane», dar cat de multe se ascund

In spatele lor.Cateva minute in urma vorbeam cu mama unuia dintre

pacientii mei. El sufera de un cancer al ganglionilor limfatici.Parea ca totul merge spre bine, lucrurile evoluau multumitor,insa, cu doua zile in urmii, s-a produs 0 agravare fulgeratoare.Ganglionii limfatici s-au marit de cateva ori. Configuratiilecampului erau, pur ~i simplu, catastrofale.

Privesc foaia de hartie din fata mea, incercand sa calculezparametrii ~i sa inteleg ce s-a intamplat. Prima explicatieposibila: s-a produs 0 descarcare dinspre urma~i. A doua ,

variantii: pacientul a lucrat la armonizarea sa doar la nivelulgandurilor ~i s-a rugat Tara a inceta nici un moment sa

gandeasca ~i sa analizeze sau, pur ~i simplu, nu s-a rugat cumtrebuie. A treia variantii: intrucat m-a consultat de cateva ori latelefon, s-a produs 0 accelerare putemica a tuturor proceselor,

242

1\ f

astfel incat orice comportament sau atitudine incorectA falii dealtii I-ar fi putut darama.

Situatia este foarte grava. Ii impa~esc mamei acestuiaopinia mea. Cramponarea de idealuri, de viitor era de 500 de

unitali, acum s-a ridicat la aproximativ 2000 de unitAli. Asis-tam la 0 intensificare exploziva a dependenlei de idealuri.

- Voi incerca acum sa citesc informalia referitoare lasursa acestei agravari, ii spun doamnei. Starea lui actuala estelegata de dublul energetic al destinului fiului sau. Acestuia ii

este adus In acest moment un imens prejudiciu. Autorul estetatAl copilului, adica pacientul insu~i. Din cauza umilirii idea-

lurilor ~i a sentimentelor care stau la baza acestora, el esteurmarit mereu de dorinta de a muri. A existat cumva vreunfactor traumatizant?- 0 intreb.

- ExistA ~i acum, raspunde ea. II suna intruna 0 tipii, carepretinde ca este indragostitii de el. Insa interesul ei este maicurand de ordin material decat spiritual. Nici refuzul pe un toncivilizat, nici injuriile n-au folosit la nimic, ea este atrasa de elin mod irezistibil. De fiecare data cand it suna se jura ca-I

iube~te ~i-i cere s-o ia de nevastA.

- Victima atrage criminalul, zic eu.- A~a soar piirea, cade de acord doamna. EI a fugit in alt

ora~, la fosta lui solie. Are un fiu cu ea. Ei bine, tipa a inceputsa-I sune ~iacolo.

- Acum am inteles totul, spun eu. EI se confi'unta cu 0putemica stare de stres legatA de umilirea sentimentelor ~iacest stres vine simultan din doua pArti. Cand i-am explicatoriginea problemelor lui, i-am spus ca dependenta de idealuri,de moralitate, de iubirea de oameni este la el foarte sporitii, cu

243

,.,.. ~

;1'

alte cuvinte, ca este cramponat de spirit ~i de suflet. Treptat,ace~ti indici au Inceput sa revina la normal. Cu 0 saptiimana Inurma, eu am ajuns la concluzia ca unul dintre principaliiintermediari intre eu-I Divin ~i eel uman sunt sentimentelenoastre. Astfel, incapacitatea de a pastra iubirea de Dumnezeu

~i de a nu cauta vinovati, atunci cand ne sunt umilite senti-mente Ie, ne spore~te dependenta de verigile urmatoare aleumanului. Dependenta fiului dumneavoastrii de sentimente era

extrem de putemica ~ieu i-am spus acest lucru. Oar, dupa cumvad, situatia a Inceput sa-i dep~easca posibilitatile.

- ~i cu femeia aceea cum ramane, 11va lasa In pace orinu? - ma Intreaba doamna, Ingrijorata.

- Comportamentul ei este determinat de starea lui laun-trica, spun eu. Oar ~ide a dumneavoastra.

Cu jumatate de an In urma am avut de rezolvat un caz

ciudat. M-a sunat 0 femeie din Ucraina, care ma implora, cuvocea sugrumata de lacrimi, s-o ajut. Situatia era, intr-adeviir,

ie~ita din comun. Fiica-sa se Indragostise de un arab. Acestas-a jurat ca 0 iube~te ~i a rugat-o sa se miirite cu el. Ea a fostde acord. Mai tiirziu, maica-sa a aflat ca, 0 saptamana maidevreme, arabul rostise acele~i juraminte ~i 0 ceruse in

casatorie ~i pe prietena fetei. Apoi, ea a aflat motivele purtariiacestuia.

- EI vrea sa se Insoare cu tine numai ca sa te yanda dupaaceea intr-un harem, Ii explica ea fiieei, plangand in hohote. ~iniei macar nu e~ti prima careia Ii cere mana.

- Sa faca ce vrea cu mine, i-a raspuns fiica. il iubesc ~i-Ivoi urma oriunde ar vrea sa ma duca.

- imi spune inima ca se va priipadi acolo, suspina femeia.

244

1 fJ

~

Oare chiar nu poate fi ajutata in nici un fel?

- Oricat ar parea de ciudat, i-am spus, fiica dumnea-voastra nu incalca legile supreme, pe cand dumneavoastra Ieincalcali. in acest moment sunteli stapanita de un disprelteribil fala de acest individ.

- ~i ce-mi propuneti, plangea ea, sa stau ~i sa privesclini~tita cum Imi piere copilul?

- in primul rand, haremul ar putea fi pentru ea unica ~ansade a-~i salva viala, i-am spus. in al doilea rand, ori de cate ori

va erau umilite sentimentele ~i iubirea, dumneavoastra va

lasati cople~ita de disprel fala de barbali ~i Ii condamnati cuatata asprime, incat, la fiica dumneavoastra, acest mecanism aajuns sa depa~easca de cateva ori pragul fatal. in imprejurari

obi~nuite, ea nu mai are, practic, nici 0 ~ansa sa aiba un sol ~icopii: ar muri fie sotul ~i copiii, fie ea, fie toti impreuna.

- Atunci cum sa procedez? - m-a intrebat ea, suspinand.- Sa va impacali cu aceasta situatie. Tot ce se intampla cu

fiica dumneavoastra este conceput conform legilor Divine. Deaceea, incercarea de a schimba situalia recurgand la logicaumana nu va duce la nimic. Mersul evenimentelor poate fi

schimbat numai ape land la logica Divina.

- Cum adica? - nu se dumere~te ea.- Retraili de mai multe ori acele momente din viata dum-

neavoastra in care barbalii v-au umilit sentimentele, iubirea,idealurile, ~i asta Taraa construi din emolii un zid de apararepentru a va proteja eu-I uman. Acceptali umilinta ca pe 0posibilitate de a va apropia de Dumnezeu. Convingeli-vapropriul suflet ca in tot ce se Intampla nu exista vinovati.

Rugali-va sa va fie iertate chiar ~i cele mai mici pretentii la

;I'

245

adresa barbatilor ~i obtineti, prin purificarea propriului suflet,purificarea fiicei ~i a nepotilor. Atunci, probabil, Ii se vapermite ~i nepotilor dumneavoastra sa se nasca intr-o familienormala ~i nu intr-un harem.

Peste un timp oarecare, situatia s-a rezolvat favorabil. I-ampovestit toate acestea doamnei al carei fiu era bolnav decancer, sratuind-o sa-~i reinvie in memorie situatii similare deviolare a sentimentelor prin care a trecut ea. Daca parintii nuvor sa solutioneze 0 anumita problema, aceasta Ie estetransmisa copiilor, care adesea nu sunt in stare s-o rezolve. Intrecutul nostru nu exista logica umana, de aceea trecutul poatefi revizuit doar de pe pozitiile logicii Divine, adica rara ceamai mica umbra de condamnare, nemultumire sau tentative de

a-I indrepta.

1

CONEXIUNILE

In decembrie 1998 am hotanit sa fac 0 calatorie in America.In mare masura, eram motivat de dorinta de a ma rupe de

toate. In America, timpul ~i energetica difera de cele din Rusia

~i trecerea la alt regim de viata se realizeaza u~or. Speram sagasesc acolo raspunsul la una din intrebarile cele maiimportante pentru mine: din ce cauza mi s-a inrautatit starea

sanatatii? Sa fie oare la mijloc gre~elile comise in vindecaresau concluziile eronate provenite dintr-o reprezentare inexacta

a lumii, sau de vina sunt schimbarile inerente varstei, care sesuprapun suprasolicitiirilor permanente? Intrebarile erau

numeroase. Ma aflam in cautare de raspunsuri.In linii mari, schema arata in felul urmator. Pana in vara lui

1998, eu m-am ocupat de inlaturarea cramponarilor. In cele

din urma am ajuns sa realizez 0 sinteza a tuturor tipurilor dedependentii. Dependenta de spirit alimenta trufia, dependentade suflet dadea na~tere geloziei. Spirit inseamna aptitudini,intelect, scopuri, principii, vointa. Este aspectul ce tine delogica. Suflet inseamna relatii interumane, idealuri, etica,

f

_J

;(

247

moralitate, iubire pentru lume ~i oameni. Acest aspect tine desentimente. Trebuie Inlaturata dependenta de spirit ~i de suflet

~i, atunci, putem fi fericiti. insa modul meu de abordare s-adovedit a fi unul mecanicist, caci, nu se ~tie de ce, eliberareadeplina de aceste dependente nu putea fi obtinutii. Omul

Inlatura dependenta de spirit, dar i se intensifica brusc axareape suflet. Spiritul ~i sufletul s-au dovedit a fi ca doua vasecomunicante. Cand unul dintre vase se umplea pana la refuz, 0anumita cantitate era deversata In celiilalt vas ~iomul I~i gasea,pentru un timp oarecare, echilibrul. Acest principiu de

functionare era valabil, deopotriva, pentru medicamente ~ipentru actiunea energetica. Cand ambele vase se umpleau,revarsarea nu mai putea fi de nici un ajutor. Unica portilii de

salvare era .cea deschisa spre Dumnezeu. in principiu,civilizatia umana a urmat In evolutia sa aceea~i schema. Dupa

un numar de relncamari In Orient, unde, drept urmare a axariiIndelungate pe spirit, Ii era potentat principiul masculin,

individul se na~tea In Occident, pentru a se cufunda In senzual,dezvoltiindu-~i principiul ferninin, material. in felul acesta,

dependenta de valorile umane era, periodic, diminuata, iarsocietatea se putea dezvolta armonios ~i dispunea deperspective de viitor. Au existat totu~i ~i exceptii. Se Inliimpla

uneori ca mecanismul de autoreglare spontana sa nu functi-oneze. Sau se Intampla ca ambele vase sa se umple prearepede. in acest caz, dependenta de fericirea umana cre~teavertiginos. Dupa iubirea de Dumnezeu, cea mai mare fericire

este iubirea pentru 0 alta fiinlii umana. Intensificarea brusca adependentei de iubirea umana duce la pierderea ~i dezin-tegrarea acesteia.

248

1

J

Apar boli,. care afecteazii cateva generatii. Gelozia cres-

canda, transmisa din generatie In generatie, duce la homo-sexualitate, trans-sexualitate, narcomanie ~i la Intreruperea

relatiilor umane fire~ti, cum sunt cele de prietenie ~i celefamiliale.

in Biblie, acest fenomen este reprezentat prin istoria

ora~elor Sodoma ~i Gomora. Judecand dupa toate semnele,omenirea se afla astiizi Intr-o situatie similara. Cu cat este maiputemica dependenta de fericirea umana, cu aliit mai defi-

ciente devin filozofia, ideologia, politica ~i economia statului.

Pe masura ce individul se cramponeazii, din ce In ce mai multde eu-I sau uman, con~tiinta ~i sentimentele Incep sa-I In~ele.lar el, fiind convins sutii la suta ca p~e~te pe calea evolutiei,luneca, In realitate, pe panta degradarii ~i a autodistrugerii.

Mi-am Inceput activitatea de cercetiitor cu ani In urma. Deatunci nu m-am oprit niciodatii din drumul meu, am mersmereu Inainte, pentru ca, In final, sa ma ciocnesc de eu-l uman

ca de un zid insurmontabil. Oricat de mult ma rugam ~iIncercam sa-mi revizuiesc conceptiile, dependenta de spirit ~i

de suflet nu se diminua. in cele din urma am Inteles ca existii 0singura cale de a-ti Invinge dependenta de eu-l uman: sa ajungi

sa-ti simti eu-I Divin ca mnd mai real decat cel uman. ~i dacii,mai Inainte, era vorba de pastrarea iubirii falii de un Dumnezeuprealnalt, Indepartat ~i inaccesibil, acum se putea vorbi deDumnezeu care sala~luie~te In noi, In fiecare om ~i In tot ce neInconjoara.

Acum se putea vorbi despre 0 conexiune tot mai striinsa ~idespre caracterul din ce In ce mai real al eu-lui Divin, care se

afla In sufletul nostru ~i In jurul nostru. Pana la urma, s-a

I

249

dovedit ca, adresandu-ne lui Dumnezeu, ne adresam, In acela~itimp, noua In~ine. Oar, pentru a ne putea patrunde de acest eusuprem, ar trebui sa pastram iubirea chiar ~i atunci cand se

clatina ~i se prabu~e~te eu-I uman In oricare dintre mani-festarile sale.

in to(i ace~ti ani, ajutiindu-i pe oameni, m-am straduit sa Iesalvez eu-I uman, cand soar fi cuvenit, In primul rand, sa fiesalvat eu-I Divin. Mai bine zis, nici nu eu, ci caracterullimitat

~i nedesavar~it al cercetarilor meIe nu le-a permis multoradintre pacien(ii mei sa treaca de la eu-I uman la eel Divin.

In decursul ultimei luni mi-am verificat, la anumiteintervale de timp, nivelul agresivitatii din subcon~tient, care

s-a dovedit a fi de aproximativ 300 de unitii(i. Aceastaagresivitate era Indreptata Impotriva femeilor. Se ridicau dinprofunzime ~i ie~eau la suprafa(a straturi de suparari ~ipreten(ii, care (ineau, mai ales, de moralitate, idealuri, iubire

umana. Totodata, via(a m-a pus In fata unor situatii In care, dincine ~tie ce motive, tocmai femeile au fost cele care m-au lovitIn punctul eel mai vulnerabil. Acum Imi dau seama ca prima ~i

cea mai blanda modalitate de purificare vine prin mijlocireaaltei persoane ~i ca purificarea ce se realizeaza prin

intermediul unei femei este cu mult mai ampla decatpurificarea prin boala sau moarte. Cu toate acestea, ne

Incapatiinam sa nu acceptam aceasta purificare completa ~iplina de Indurare. Respectiv, este valabila ~i situatia inversa.Am elaborat deja 0 formula verbala, pe care 0 repet tuturorpacien(ilor:

- Perso~na iubita nu trebuie condamnatii In nici un caz,oricum ar fi procedat ea fa(a de dumneavoastra. Compor-

250

1 f ~tamentul ei este determinat de Dumnezeu ~i este orientat spresalvarea eu-Iui dumneavoastra Divin.

Toate aceste lucruri Ie-am In(eles demult, dar, cu toateacestea, n-am reu~it nici pana acum sa-mi Inving inertiaemo(iilor negative fa(a de femei.

incerc sa evaluez amploarea preten(iilor acumulate Instraturile de profunzime ale sufletului. Ea cuprinde ~apte vie(i,pe cand puterea mea de Inraurire se limiteaza, eel mult, la

patm. in consecin(ii, emo(ia agresiva Imi Intrece de doua oriposibilita(ile, ceea ce Inseamna, cel pu(in, 0 boala grava.

Ramane deci de vazut ce deznodamant va avea aceastiisitua(ie. Poate ca In America ma a~teapta un caz complicat ~i,ajutand pe cineva, voi reu~i sa ma ajut pc mine. Acum, In timp

ce dictez aceste randuri, aud telefonul sunand. Ma suna 0tanara doamna din Israel. Am avut cu ea 0 ~edintii acum 0jumatate de an. Ea sufera de cancer pulmonar. in momentul defa(ii, boala s-a extins, exista deja metastaze ~i dureri In tot

corpul.

- Am citit toate car(ile, spune ea, acolo scrie ca to(ipacien(ii se Insanato~esc. De ce atunci eu nu reu~esc sa ma

vindec?ii examinez campul. Constat posibilitatea mortii copiilor ~i

nepo(ilor. Autorul este chiar ea. Programul de autodistrugereeste imens. Comportamentul gre~it al unui barbat se Intoarce ~i11love~te, In primul rand, pe acesta, astfellncat barbatul esteprimul care ispa~e~te. Femeia Insa I~i arunca mai Intai toate

problemele. asupra copiilor ~i a nepo(ilor. in schimb, dupaaceea Ii este mai dificil sa iasa dinlncurcatura.

- Dependenta dumneavoastra de trup ~i de spirit este

;1'

251

relativ mica, ii spun, in schimb, ata~area de sufiet este foarteputernica. Asta inseamna ca nici pana acum nu ati reu~it sa vaimpacati, in adancul sutletului, cu jignirea iubirii umane, cunecazurile aduse de destin, cu umilirea simtului moral ~i asentimentelor dumneavoastra. Toate acestea vi Ie-am spus ~i

data trecuta, totu~i, nu se ~tie de ce, schimbarile sunt destul deneinsemnate.

- Pai, ce trebuie sa fac? - ma intreaba ea. Sa ma rogpentru a inlatura cramponarea de moralitate ~i de idealuri?Poate imi recomandati altceva? Chimioterapia ~i iradierea nudau nici un rezultat.

- Faceti ce v-am spus. lertati-i pe cei ce v-au tacut sasuferiti. Rugati-va pentru a isp~i in dumneavoastra, in copii ~iin nepoti refuzul de a trai.

- Cum a~a,sa ma rog ~iatat? - ma intreaba ea din nou.- Vi se cere sa realizati prin aceste rugaciuni 0 transfor-

mare interioara,ii raspund. Dumneavoastrava rugati tara a vaschimba atitudinea faliide lume, refuzand, totodata, sa vaschimbati ~i dumneavoastra in~iva.

- Bine, spune ea, voi incerca.

Inchid telefonul ~i-mi dau seama ca cele spuse de mine

n-au gasit calea spre inima ei. Unii pacienti nu numai cainteleg, dar ~i simt ceea ce Ie spun. Ace~tia inving orice boala.In cazul acestei femei insa nu putea fi yorba nici de receptareemotiva, nici macar de intelegere. Banuiesc ca explicatia

trebuie cautatii atat in firea ei, cat ~i in mine. «Tangoul sedanseazii in doi» - spusese candva 0 doamna. Cateva minute

mai tarziu ma suna 0 cuno~tinlii de-a pacientei:

- ~titi, ea n-a inteles nimic, imi comunica ea indispusa, ~

252

~\ f

putea oare eu sa incerc sa-i lamuresc ce are de tacut?Ii explic:

- Uitati pentru moment de notiuni ca: sufiet, spirit, trup,cramponare etc. Primullucru care ar fi de spus este ca ea inca

n-a depa~it supararile la adresa barbatilor ~i, in special, laadresa sotului sau, acumulate in adancul sufietului ei. Intrucatenergetica mea este masculina, supararile neiertate se

indreapta spre mine, dar sunt respinse inapoi. In acesteconditii, sustinerea din partea mea se diminueazii considerabil,

a~a ca ei ii este mult mai greu sa inteleaga ~i sa simtii ceea ce-ispun. De aceea este necesar ca ea sa-~i ierte tatal ~i sotul ~i sarestabileasca, falii de ei, sentimentul de iubire pe care I-areprimat vreme indelungatii. In al doilea rand, in decursul

vietii, ea a fost mereu nemultumita de sine ~i de situatie. Oricesuparare sau necaz ii provoca deprimare, 0 tacea sa nu maivrea sa traiasca. Problema e ca procesele rapide gene m-aujignit, m-au imbrancit, m-au tradat, au 0 intindere temporala

de 2-3%. In aceste cazuri, avem de-a face nemijlocit cu cel ce

ne-a ranit sau jignit ~i, astfel, ne este destul de u~or sa-I iertam

~i sa inlaturam supararea. Pe cand, in cazul proceselor lente ~ide durata, de regula, nu reu~im sa detectam vinovatii. Deaceea, nemultumirea de sine, refuzul vietii au 0 amploare de

30-40 de ori mai mare decat supararile pe altii. Ele patrundmai adanc in campurile copiilor ~i ale nepotilor. Ea trebuie sa-iierte pe altii ~i sa se ierte pe sine. Chiar ~i acum, cand vorbea

cu mine la telefon, ea nu inceta sa fie nemultumita de sine ~ide propria soarta, iar asta nu este altceva decat 0 continuaagresivitate falii de Dumnezeu. Ea ar trebui sa se schimbe, laun moment dat, ~i atunci se vor putea schimba ~i toate

253

I'... _J~

/

lelalte.Am incheiat convorbirea. Ea a inchis telefonul, iar eu am

mas sa-mi duc gandul mai departe.Exista trei categorii de pacienti. Unii, simtind de la bun

ceput care este directia, inainteazA rapid, lilsiind in urma

stemu\. Acesta nu Ie mai este necesar. Altii urmeazA sistemul

J rigurozitate, ca pe ni~te instructiuni, totu~i, in situatii maiJmplicate, ace~tia nu intotdeauna reu~esc sa-~i dep~eascii

roblemele. Pe cei din a treia categorie ii impiedica sa se

:himbe cu adevarat ~i sa iasii din impas inertia agresivitiitii

ItAde iubire.Oar sa revenim la America. Prietenii mei din New York

I-au asigurat ca exista posibilitatea sa dau, timp de catevaile, consultatii pacientilor de acolo. in plus, mi se punea gratis

1dispozitie un spatiu pentru aceasta. Pe la mijlocullui decem-,rie am luat, impreuna cu sotia, avionul spre New York.

:imteam ca aceastii calatorie imi va aduce ceva nou in ceea ceIrive~te informatia. Cu cat sunt mai dificile situatiile pe care Ieraversez, cu atat mai importante se dovedesc a fi descoperirile

Ie care Ie fac. Oe aceastii data, intr-adeviir, am descoperit cevaIOU,numai ca acest lucru nu s-a intiimplat in timpul ~edintelor.

pacientii veneau cu diverse probleme. Mi-am notat cateva

>bservatii ~i concluzii care mi se paruserii mai interesante. in

!eneral insa lucrurile se desfii~urau ~a cum ma obi~nuisemJeja. Spre sfiir~itul celei de-a doua zile a venit ~i stiipanul)iroului care-mi fusese pus la dispozitie. Am inceput sa dis-

:utiim ~i el m-a intrebat care ar fi problemele cu care soarputea confrunta el in viitor?

- in ceea ce prive~te sanatatea, nu intrevad nimic gray,

254

I zis, in schimb pot aparea prom erne pe lima U"':SlIllUIUI.

teti puternic axat pe aptitudini, deci nu sunt exclusenite e~ecuri ~i necazuri.

- Oar ce-ati zice, daca, la randul meu, v-a~ diagnostica? -opus el.

- Cu placere, am acceptat eu.- Metodele noastre de lucru sunt, intrucatva, asemana-'e, a zis e\. Oumneavoastra cititi informatia prin mi~careanii, pe cand eu 0 obtin determinand gradul de incordare a

etelor. Luati in mana un obiect oarecare, iar degetele

:ilalte maini Ie uniti consecutiv a~a incat sa formeze un:, la inceput degetul mare cu indexul, apoi cu cel mijlociu,

Oaca obiectul este benefic pentru dumneavoastra, degetele

vor desface cu greu ~i invers, daca este nociv, se vorface cu u~urinta. intrucat avem cinci degete, evaluareadului de utilitate sau nocivitate se poate face dupa sistemulcinci puncte. in afara de aceasta, pot fi puse intrebiiri ~i;inute informatii prin raspunsurile «da» sau «nu». intrucat

sunt medic oncolog, ma ocup de localizarea tumorilorIceroase, cu alte cuvinte, metoda mea serve~te la detectareanorilor canceroase existente sau care se afUi doar intr-un

diu incipient. A~adar, sa incepem.Pentru inceput, sa vedem daca exista vreo tumoare in plan

btil sau fizic. Judecand dupa informatii, exista 0 tumoare saustare precanceroasa. Acum yom imparti corpul dumnea-,astra in patru sectoare ~i yom determina in care dintre ele se

la posibila tumoare.

- ~tiu ~i singur unde se afla, am zis, mijlocul plamanuluiept.

....

I

Medicullmi zambe~te, ochelarii Ii sclipesc:

- Nu vii amestecati, vreau sii verific totul singur. A~adar,zice el peste cateva minute, afectiunea se aflii, Intr-adeviir, Injumiitatea de sus a corpului, In partea dreaptii. Acum Yomaplica pe pieptul dumneavoastrii 0 foaie de staniol, ca siideterminiim In care zonii se aflii tumoarea, de sus sau de jos.Informatia care vine ne spune cii In cea de jos. Indoim foia ~ine uitiim care zonii este mai activii, cea din stanga sau cea dindreapta? Mai activii e cea din dreapta.

In felul acesta, Impiiturind staniolul, se restrange treptatraza ciiutiirilor. In cele din urmii, de pieptul meu riimane lipit

un piitrat nu prea mare de staniol. Apoi el deseneazii In loculacela cu 0 carioca un oval de acelea~i dimensiuni.

- A~adar, mii anun(ii el multumit, am ~i localizat tumoa-rea, fie ea posibilii sau realii. Sii trecem acum la cea de-a douaetapii a cercetiirilor noastre. In tesuturile care Inconjoarii

tumoarea, inclusiv In cele de la nivelul pielii, concentratia demercur, toxine, viru~i ~imicrobi nocivi 0 depii~e~tecu mult pecea din alte seetoare ale organismului. In aceste mici eprubete,Imi explicii el, pe care Ie-am procurat din Japonia, se aflii, Indiverse grade de concentratie, substantele ~i microorganismele

de care v-am vorbit. Dacii indicele normal al concentratiei estedepii~it de douii-trei ori, avem de-a face cu 0 stare precan-ceroasii. Cand indicele este de patru sau chiar de cinci ori mairidicat, putem vorbi deja de un proces avansat. A~adar, siivedem care este concentratia mercurului la dumneavoastrii.

EI apropie, una cate una, eprubetele de pieptul meu. La cea

de-a cincia ofteazii nemultumit:

- De cinci ori mai mare dedit e normal.

256

I f j~'

Apoi mii testeazii cu celelalte eprubete. Rezultatele nu suntmai Imbucuriitoare.

- A~adar, cea de-a doua etapii a examenului a ariitat ciistarea dumneavoastra este departe de a fi satisfaciitoare, spuneel. Sa identificam acum tumoarea propriu-zisa.

. EI apropie de pieptul meu eprubete care contin mostre detesuturi prelevate din diverse tipuri de tumori. La cea de-adoua eprubetii se opre~te.

- Ayeti un adenocarcinom pulmonar localizat In parteadreapta, roste~te el pe un ton solemn, este 0 tumoare care va

afecteazii alveolele pulmonare. ~i sii ~titi ca, In materie dediagnosticiiri, nu gre~esc niciodatii. Cu tratamentul Insa stau

mult mai prost. ~i cand te gande~ti ca metoda de tratare pare

atat de simp Iii ~i, totodatii, subtilii. Cu mult Inaintea formiiriitumorii cre~te cantitatea de substante nocive din pieIe. Rezultiicii, prin Inliiturarea acestora, poate fi prevenitii aparitia tumorii.

S-a constatat Insii un fapt ciudat. Cu ajutorul antibioticelor,viru~ii din zona respectivii sunt distru~i, indicii de concentratiea metalelor grele sunt normalizati, dar, peste 0 perioadiioarecare de timp, tabloul initial se restabile~te. Deocamdatii,nu pot explica acest Jucru. Dumneavoastrii ati putea?

- Explicatia e simplii, Ii spun, conform schemei dumnea-voastra, cauzele aparitiei tumorii canceroase se aflii la nivelul

Inveli~urilor epiteliale. Dacii acestea sunt readuse la normal,tumoarea nu apare. In realitate Insii cauza nu se aflii niciIn interiorul organismului, nici la suprafata lui, ci In campulcare-llnconjoarii pe om. De~i emotiile noastre sunt nemijlocitlegate de trup, ele au totu~i 0 origine spatial ii, de camp. Adica

se Imbolniivesc mai Intiii sentimentele noastre, emotiile. In

;1'

257

acela~i timp are loc 0 deformare a structurilor de camp. Acolounde acestea se apropie de corp, incep sa se producamodificari ale inveli~urilor epiteliale. Dupa asta, peste un timpoarecare, tumoarea poate apiirea deja in interior. De aceea,deformarea epiteliului protejeaza, intr-o oarecare masura,organismul de imbolnavire. Cu alte cuvinte, daca omul are inlocul respectiv 0 rana sau 0 eczema, lucrul acesta reduceintruditva deformarea structurilor lui de camp.

Am auzit ca medicii au stabilit deja 0 conexiune intreurmatoarele fapte. Omul sufera, de exemplu, un accidentvascular cerebral. In dreptullocului respectiv, medicii executa

0 craniotomie ~i boala se vindeca mult mai repede. Un altulare la picior 0 boala de piele incurabila. Dupa ce omul sufera 0fractum la picior, boala ii trece.

- Pai, atunci poate ca e mai bine sa vi se faca ~i dumnea-voastra acolo vreo incizie, ceva? se intereseaza interlocutorulmeu.

- Cred ca nu va folosi la nimic, ii explic. In cazul meu,schimbiirile fizice sunt insuflCiente. Am 0 singura ie~ire din

situatie: sa ma schimb cu adevarat in ceea ce prive~tesentimentele.

A doua zi am zburat cu prietenii la Miami. Presupun ca in

vietile anterioare n-am dus-o rau, caei in actuala, ori de cateori imi propun sa ma odihnesc, neapiirat intervine ceva ~i, inloc de odihna, ma vad antrenat in tot soiul de harababuri.Exact a~ s-a inmmplat ~i acum. Odihna s-a transformat in

munca. Totodatii, daca mai inainte intuiam vag origineaproblemelor mele, fiind mereu impiedicat de tot felul detreburi, suprasolicitari energetice, iata ca acum aveam intrunite

258

\\ f

j

toate conditiile pentru a examina amanuntit situatia creata.Inca in timpul discutiei mele cu oncologul simtisem caproblema imi vine din viitor ~i nu din trecut. Starea meaprecanceroasa era 0 reactie la evenimentele care urmau sa seinmmple peste doi ani. Inca nu eram pregatit sa fac faliiviitoarelor incercari ~i, in straturile de profunzime, incepusemdeja sa mi se depoziteze suparari pe toata lumea ~i pe mine

insumi. Am constatat ca viata mea evolueaza pe 0 traiectoriestrict ciclica. La fiecare zece ani se produc schimbari bru~te indestinul meu. Schimbarile vizeaza, de asemenea, planulspiritual ~i pe eel afectiv. Prima schimbare radicala a

destinului a avut loc in 1971. Atunci am trait ~i experientaprimei iubiri nefericite. A doua oara s-a intamplat in 1981 ~i

din nou mi-au fost rav~ite destinul ~i sentimentele.In ]99 J. revista <<$/iinlii# religie» mi-a publicat un artico1

despre structurile karmice. Inca 0 data, am fost zguduit emoti-onal, dupa care a urmat un diagnostic implacabil. Urmatoareadestabilizare a eu-Iui meu uman va surveni in 200] ~i, caamploare, ar trebui sa depa~asca mult zdruncinarile ante-

rioare.Nu va fi 0 destabilizare a planului material ~i spiritual. Imi

vor fi zguduite sufletul ~i sentimentele.

Eram sigur ca voi depa~i aceasta problema tot amt de u~orca ~i pe cele dinainte. Dar m-am convins ca viitorul este maigreu de abordat'decat trecutul. In ciuda eforturilor depuse, nu

inregistram nici 0 schimbare pozitiva. Cu atat mai mult cu cat,lucru ciudat, nu obi~nuiesc sa ma uit in viitor, de~i, daca mi-a~fi propus, a~ fi putut vedea multe. ~tiam deja prin cine urma sase produca jignirea sentimentelor meIe, jignire care viza

/

259

purificarea mea la 0 scara mult mai ampla. Acum ~tiu in ce an,in ce luna ~i in ce ora~ urmeazii sa se inmmple totul. Cu toateacestea, nimic nu se schimba. La Miami am hotiirat sa maexpun cat mai mult la soare, pentru a determina aparitia ~i

evolutia tumorii canceroase. In situatii critice este mai u~or salucrezi, te la~i mai putin distras de treburile cotidiene. Insa

vremea s-a inrautiitit brusc. Vantul ~i-a schimbat directia,sufland acum dinspre nord, astfel incat temperatura aerului asciizut de la 25-300C la 100C. Nu-mi ramanea decat sa mavantur prin or~ ~i sa case gura la curiozitiitile locale.

Cateva zile mai tarziu ne aflam in centro I statiunii MiamiBeach. Amicului meu i-a venit cheful sa-~i cumpere trabucuri.

Ayea slabiciune pentru ele. Am intrat la 0 tutungerie.Vanzatorul a inceput sa-~i etaleze marfa, propunandu-ne zeci

de varietati de trabucuri bune.

- Cele mai bune se considera trabucurile cubaneze, mi-aspus insotitorul meu, dar vanzarea lor pe teritoriul S.U.A. este

interzisa. De aceea, trabucurile care se gasesc in vanzare suntfie de productie locala, fie de orice altii provenientii decat

cubaneza. Vrei sa ma ajuti sa aleg sorturile cele mai bune? -

mi-a propus el.

- Hai sa procedam in felul urmator, am zis, eu inchidochii, miros fiecare trabuc ~i-ti comunic impresiile mele.

Am inceput sa miros pe rand trabucurile pe care mi Ieintindea el, dar nici unul dintre ele nu avea aroma cautata.Treizeci de ani in urma mirosisem trabucuri cubanezeveritabile ~iaroma lor mi se inti parise foarte bine in memorie.

Ei bine, vanzatorul mi le-a dat sa Ie miros pe toate; dar eutot nu mi-am putut opri alegerea asupra vreunuia dintre ele.

260

I1\ f

-.I~

Atunci vanzatorul a dat disperat din mana ~i s-a bagat sacotrobaiasca pe sub un dulap. A scos doua trabucuri ~i mi le-adat sa Ie miros. Ambele miroseau ~a cum trebuie. Unul aveaun parfum imbatator, cu 0 notii ceva mai suava, celalalt aveaun mlros aspru, mai pregnant, dar la fel de minunat. S-audovedit a fi havane de contrabanda de sorturile cele mai bune:«Cajiba» ~i «Romeo ~i Julieta». Amicul meu ~i-a cumparat 0

IMita intreaga din astea, dupa care ne-am dus sa cautiim 0easeta speciala pentru pastrarea lor. Multi ru~i care au vizitatCuba ~i-au adus de acolo havane, dar, dupa vreo cateva luni,au constatat ca s-a ales praful de ele.

.

- Trabucurile trebuie pastrate la 0 umiditate de 75% ~i latemperatura de 600 Fahrenheit, imi explica prietenul meu pe unton povatuitor, in plus, caseta trebuie sa fie din lemn bun.Atunci, 0 data cu trecerea timpului, calitatea trabucului cre~tela fel ca la vinurile bune. Dupa ce facem rost de caseta aia,putem merge la un magazin de vinuri sa ne luam 0 tequila pe

cinste. Cea mai buna tequila are 0 aroma care aduce putin cu atrabucurilor. Pe fundul stidei vei vedea un viermi~or ceva maideosebit. Acest viermi~or vietuie~te in cactusul din care se

obtine tequila.Acestea imi erau momentele de destindere, in rest incercam

din rasputeri sa inteleg de ce, timp de atatia ani in care am

lucrat la armonizarea mea, n-am reu~it sa-mi pun in ordinelumea interioara, de ce m-am pomenit complet nepregatitpentru ceea ce urmeazii sa mi se intiimple. Schema generalaarata earn in felul urmator.

De~i manifestasem inca din copilarie 0 atractie deosebit deputernica pentru cunoa~tere, este putin probabil ca a~ fi reu~it

;f

26]

sa rezist pe drumul pe care I-am parcurs. De aceea mi-au fostdate sarcini din ce in ce mai grele. Totodatii, nu-mi puteampermite sa ma relaxez, fiindca imi diideam seama ca mi-ar firamas pu(ine ~anse sa supravie(uiesc. lata ca ~i acum ~tiam dinu am dedit aproximativ un an in rezerva. Eram con~tient de

inerlia emo(iilor agresive, pe care inca nu Ie puteam depa~i inacel moment. Aveam de-a face fie cu un nou nivel, ~i atunci seexplica de ce nu putea fi remediatii cu mijloace vechi situa(iaprin care treceam, fie era yorba de problemele pe care, pana

acum, Ie ignorasem ~i care s-au acumulat. Intrucat noul nivel

imi crea dificultiiti, am incercat sa ma ocup de analizaeventualelor probleme. Imediat a ie~it la iveala unul dintre celemai alarmante indicii: irascibilitatea mea. lubirea Divina edincolo de limitele spatiului ~i ale timpului. Acolo alcatuim cu

toti i un intreg. De aceea, daca pornim de la iubirea Divina, nuyom fi cople~i(i niciodata de dispret, nici fata de noi in~ine,

nici fata de al(ii, oriciit de jos am ciidea sau oricat de sus amajunge. Or, imediat ce acordam prioritate umanului fata deDivin, apare conceptul de sus ~ijos. Apare numaidecat ~i do-rin(a de a 1\iungecat mai sus, caci acolo ne vedem la adapost ~i

invulnerabili. Dar, cu cat mai increzuti ne simtim, crezandu-nesuperiori celorlalti, cu atat mai u~or cedam tentatiei de a-ijudeca ~i dispre(ui pe altii. ~i invers, cu cat mai multdispre(uim ~i dezaprobam, cu atat mai mult se accentueaza

sentimentul propriei superioritati ~i importante, cu alte cuvinte,ne simtim mai in siguranta. Prin urmare, pentru foarte multi'oameni, permanenta dispozitie critica ~i tendinta de a vedea inlumea inconjuratoare doar neajunsuri nu este altceva decat 0

tentativa de aparare ~i de redobandire a increderii in sine. Insa

262

\

aceasta tentativa este una falsa, intrucat eu-I uman poate fiaparat doar in plan fizic. Cat prive~te planul emotional,supararea, ura, dezaprobarea nu reprezintii nicidecum un mod

de aparare. Nu se poate sa recurgem la ele. Aici apiirarea vinede la Dumnezeu. Am constatat ca este extrem de dificil sa

invat sa nu ma apar emotional. Totodata, eram con~tient defaptul ca trebuia s-o fac. Cea mai accesibila varianta esteinlocuirea emotiei agresive cu 0 energica actiune de apiirare.

Un alt aspect foarte important mi s-a revelat cu totul pe

nea~teptate. Candva ma consultase 0 doamna, care, dupaaceea, mi-a citit toate carlile ~i mi-a vizionat ~i conferintelevideo. Dar situatia ramanea neschimbata ~i dansa era complet

dezorientata.

- ~titi, cu cat mai mult lucrez la armonizarea mea, cu atiltmai rau imi merge, mi-a marturisit femeia.

Am examinat atent inca 0 data campul ei ~i pe cel alcopiilor ei. Ace~tia tocmai implinisera 13 ~i 15 ani. La niveluldimpului avea loc formarea viitorilor lor copii. Dar, intrucatmama lucra doar la armonizarea sa, acest efort se dovedea a fiinsuficient. Mai tiirziu, cercetilnd problemele care puteauaparea la propriii mei copii, am realizat cii, ocupandu-ma decopiii altora, uitasem de ai mei. lar semnalele de alarma

incepusera deja sa-mi parvina intr-un mod explicit. Inca inmartie, anul curent, in Egipt imi apilruse din senin 0 problemala articulatia umarului. Simteam cum, la orice efort fizic, cevain umarul drept trosnea ~i mi se disloca. Aceste disfunc(ii ma

avertizau asupra unor eventuale necazuri cu copiii, cu toateacestea, nu Ie-am dat prea mare aten(ie. Intr-una din seri,umarul a inceput sa ma doara rau de tot. Cea mai mica mi~care

f

_J

;1

263

a mainii drepte imi provoca 0 durere insuportabila.Am cercetat cauzele ~i am descoperit ca la unul dintre copii

se prefigura posibilitatea mortii. Atunci mi-am mobilizatintreaga familie ~i am inceput cu totii sa ne rugam. Insa, dacamai inainte Ie spuneam exact pentru ce sa se roage, acum nerugam doar ca orice fericire umana sa nu fie decat un mij loc

de acumulare a iubirii de Dumnezeu, ca, in tot ce se intampla,sa vedem vointa Divina, Taraa cauta vinovati.

Catre seara, durerea s-a mai potolit, iar dimineata, cand m-

am trezit, nici nu mi-am amintit la inceput ca ma duruseumarul. Curios lucru, ~iarticulatia incetase sa se mai stram ute,

cu alte cuvinte, toate au revenit la normal. Atunci am inteles cafiecare om trebuie, din cand in cand, sa-~i lase la 0 parte grijilecurente, pentru a se adresa lui Dumnezeu, pentru a comunica

cu EI. Dupa aceasta, situatia s-a mai ameliorat. Capacitatea dea ierta este capacitatea de a vedea in toate vointa Divina. A~aca acum nu Taceam decat sa zambesc celor care ma tratau culipsa de onestitate, sau majefuiau, sau imi pricinuiau necazuri.

Cu toate acestea, sentimentele meIe n-au incetat Sa seimpotriveasca in ascuns. Era totu~i yorba de ceva nou, ceva

ce-mi scapa. Ori de cate ori ma testam, rezultatele aratau capot sa accept umilirea iubirii, moralitiitii ~i idealurilor umane,

adica umilirea sutletului uman. Mai erau insa ~i altesentimente ascunse in straturile mai profunde ale sutletului,sentimente de care continuam inca sa depind, de aceea nu

eram in stare sa accept umilirea.

264

\1\

VIITORUL $1 NOI

La batranete, personalitatea ~i organismul nostru sunt totmai putin expuse schimbarilor permanente, dar au parte ~i de

mai putina iubire. Cu cat suntern mai aproape de Dumnezeu,

cu atat este mai intens procesul de schimbare.Interesant, in cine este mai mult Divinul, in soare sau in

om? Presupun ca in soare.Toate cartile mele vorbesc despre ceea ce nu trebuie Tacut.

Presupun ca, atunci ciind va fi delimitata definitiv sferaumanului, ne yom putea pune intrebarea ce trebuie sa facempentru a invinge atractia umanului.

In Rusia, axarea pe moralitate ~i idealuri a avut dreptconsecinta conservatorismul rigid ~i frica de orice inovatiereformatoare. Apoi, totul a explodat, provocand demolareamoralitiitii, iubirii umane ~ia vietii ins~i.

Apropo de via(ii. Pe langa cele doua puncte de stabilitate,am inceput sa intrevad inca doua. Cat timp sunt inca in faza de

elaborare, eu Ie numesc conventional viala ~i imbiitranire. Elefigurasera ~i mai inainte in cadrul cercetiirilor mele, fiind

f

-.I~J.

/'

265

dispuse In alta ordine In arhitectura sistemului. Notiunea dedestin se Incadreaza deocamdatii In conceptul de via/ii.

Imi Intrerup reflectiile, fiindca u~a se deschide ~i intraurmatorul pacient.

- Ce probleme aveti ,1IIntreb.- Cred ca am SlDA, el cade pe ganduri, privind In gol,

apoi continua: ~titi, a trecut un an de cand v-am citit cartile ~i

am Inceput sa lucrez dupa sistemul dumneavoastra, dar n-amInregistrat nici un fel de progrese.

- Bun, zic, haideti sa Ie luam pe rand. Cu 0 luna In urmaam avut un pacient pe care 11adusese pana aici prietenul lui,fiindca, suferind de astm Intr-o forma grava, nu se puteadeplasa de unul singur. EI mi-a spus cii mai fusese la mine cu

0 jumatate de an in urma. De fapt, In plan fizic nu s-a schimbatnimic, dar i s-a mai luat povara de pe suflet. Mai Inainte, eu

consideram cii astmul semnificii 0 dependenlii sporitii falii deaptitudini, intelect, idealuri, a~a-zisa tema a trufiei. A~a capacientul a Inceput sa-~i reexamineze Intreaga viata, elibe-

randu-se de pretentiile pe care Ie ridicase falii de altii ~i fata de

sin~, atunci cand era vindecat prin umilirea idealurilor ~i aaptitudinilor. Acum Insa izbutisem sa Intrevad alte cauze, mult

mai profunde, care stau la originea problemelor lui.<<IubireaDivina nu cunoa~te nici dorinte, nici scopuri, nici

certitudini, ii explicam, ceea ce nu se poate spune despre

iubirea umana. In vietile anterioare ati divinizat iubirea umana,adica sentimentele ~i dorintele personale, ati divinizat, deasemenea, ~i moralitatea umana, cu tot ce implica ea, adiciprincipii, scopuri, idealuri. De aceea se cere sa va parcurgeti

din nou viata, Inlaturand dependenta de aceste aspecte

266

~\ f

_J

superioare ce tin de fericirea umana. Este necesar sa acceptatidestabilizarea acestora ca pe 0 modalitate de eliberare a eu-luiDivin.»

L-am rugat sa treaca pe la mine pentru verificare peste 0saptiimana. Cand a venit, am constatat ca arata mult mai bine.

In decursul acestei saptiimani nu mai avuse accese de astm.Pe masura ce Inaintez In cercetarile meIe, apar tot mai

multe posibilitati de a Invinge atractia exercitata de uman, de~icontinuu sa ma exprim cu acelea~i cuvinte ca ~i pana acum.

"Casulii mica, ora~ mare" - atat in primul caz, cat ~i in aldoilea, ideea este redatii printr-un grup de doua cuvinte. Cu

toate acestea, una dintre notiuni este mai ampla decat cealalta.Ce ~tiu eu In momentul de falii? Omul este un sistem ordonat.

Pentru ca acest sistem sa-~i sporeasca amploarea, trebuie sa seproduca mai Intai 0 destabilizare, urmata apoi de restabilire.Destabilizarea atinge fundamentele spatiale, materiale ~itemporale. Cand se produc schimbari In structurile materiale,

matricea informationalii se poate conserva In interiorul

structurilor de camp, asigurand astfel regenerarea ulterioara.Cand sunt distruse structurile materiale ~i spatiale, informatianecesara reconstituirii se poate pastra In cadrul structurilortemporale. Daca schimbarile ating ~i structurile temporale,rezultatul poate fi: distrugerea completa, sau, refacerea lor vafi posibila prin ceea ce se afla dincolo de limitele spatiului,timpului ~i materiei.

Sa ne imaginam acum urmatoarea situatie. Exista 0 matriceinformationala a viitorului. In cadrul acesteia, cantitatea deiubire Divina ~i gradul de ordonare a omului considerat casistem constituie, sa zicem, 100%. In plan subtil, noi

./

267

interactionam de pe acum cu societatea viitorului. Daca Insacapacitatea noastra este de 4-5 ori mai sciizuta dedit ceanecesara, va trebui sa fim stimulati, pentru a putea supliniaceasta deficientii, prin boli, nenorociri sau moarte. Uitati-vacum vine treaba, capacitatea dumneavoastra este, de pilda, de20%. Pentru a va putea integra In societatea viitorului, avelinevoie de 0 capacitate de ] 00%. Virusul SIDA stimuleaza 0cre~tere a capacitiilii de pana la 90%. A~adar, pentru a va puteaintegra In lumea viitorului, este necesar sa va induceti 0 astfelde stare, care sa va permita, totodata, sa va vindecati de SIDA.

De ce aveli 0 capacitate mai scazuta decat cea normala?Fiindca, In aceasta viatii, ca ~i In cele anterioare, v-ati axat pe

ordine ~i stabilitate. La Inceput, Divinul se manifestii ca haos

~i distrugere. Abia dupa aceea observam ca s-a instaurat 0ordine superioara. Va aduceli aminte, vine un om care sfideazabrutal toate canoanele ~i obiceiurile, morala societatii, seIncurca cu holii ~i cu prostituatele ~i toate acestea In numeleiubirii? Recitili Evanghelia, yeti gasi acolo tot ce vreau sa vaspun acum.

Ei bine, iubirea Divina reprezintii, de fapt, ordinea supe-rioara din Univers. Cu cat mai mult ne axam pe ea, resimtind-oIn noi, cu atilt mai putin yom depinde de sentimentele ~i

dorintele noastre, de scopuri ~i de principii. Atunci, ceea ce afost candva distrugere se transforma In creatie. in masura Incare yeti reu~i sa pastrati iubirea, atunci cand se naruietemeliile umanului, In aceea~i masura va putea cre~te Indumneavoastra capacitatea umanului. De aceea este necesar sava retraiti viata ~i sa acceptati zdruncinarea postulatelor umaneca pe 0 ~ansa de a dobandi ~i de a simti iubirea Divina.

268

,1

\ fJ-.

Sa trecem la postulate.Ce avem aici? Avem fiinta vie care se nume~te om. Ca

fiintii vie, el are doua valori: viata ~i tineretea. TinereteaInseamna iubire ~i destabilizare. Batranelea Inseamna sporireaordinii ~i diminuarea iubirii.

Cand regretam ca Imbiitranim, cand uram pe cel care neucide, cand ne pare rau ca viala n-a fost a~a cum ne-amdorit-o, ne cramponam de tinerete ~i de viatii. Ne axam peordine, Intorcand spatele Divinului. Cand nu gasim In noiputerea de a accepta umilirea iubirii ~i moralitalii umane,Incepem, de asemenea, a diviniza stabilitatea umana ~i atunci

ne sunt trimise In ajutor jignirile, bolile ~i nenorocirile.

intelegeti odata ca or ice Intamplare din viata dumneavoastraare menirea de a va ajuta sa va Intoarceti cu fata spreDumnezeu. De va este bine - pa~ili spre iubire, de va este rau

- cu atat mai mult, avantati-va spre iubire.inainte Ii multumeam lui Dumnezeu pentru ceea ce este pe

masa. Am renuntat Insa la formulele uzuale de exprimare a

recuno~tintei, caci, adresandu-ma lui Dumnezeu, se cuvinesa-! aduc In dar iubirea mea, nicidecum urarea de viatii lunga

"La multi ani!'" De aceea am Inceput sa zic In felul urmator:"Doamne, Iii aduc In dar iubirea, fericirea ~idesratarea pe caremi Ie ofera viata".

Odata, la Incheierea mesei, am zis: "Doamne, Iti aduc Indar toata placerea ~i desratarea prilejuite de aceste bucate".

Am simtit imediat 0 durere acuta In stomac ~i mi-am dat

;f

.in acest pasaj am incercat, prin relatia etimologica: (La) mull; ani - a

mulfani, a mullumi. sa redAmin romana retlectiile etimoJogice ale autoruluipc marginea formulelor de multumire ruse~ti: blagodariu - "darniescbinele" ~i spasibo, spasi Bog - ., man/uielte, Doamne".

269

seama ca nu se cuvine sa-[ dai chiar totul, ceva trebui~ sa la~i

~i pentru tine. De atunci am lnceput a spune: "Doamne, ltiaduc In dar placerea ~i desfiitarea prilejuite de aceastii masa",

~i totul a revenit la normal.

- Atunci cand simtiti Divinul In toate, ma adresez eupacientului,orice zdruncinarea planului uman nu face decat sasporeascii iubirea din sufletul dumneavoastrii. lar acum, catinca va aflati in contact cu mine, mergeti ~i incercati sa vadepa~iti problemele.

Pacientul pleaca.Urmatorul este un domn de varsta a treia. EI are cancer la

plamani. In exterior, biirbatul afi~eazii un calm ~i 0 blandete

desavar~ite. Se pare ca ~i-a reprimat indelung supararile, fiira aliisa sa se vada ceva din toate acestea. Axarea lui peprincipalele puncte ale stabilitiitii umane este imensa. Ii explic

care sunt cauzele bolii lui.Peste un timp oarecare revine pacientul bolnav de SIDA.

Intr-adevar, se vad ceva schimbiiri, cu toate acestea, campullui aratii,in continuare,nesatisfacator. '

- Uitati-va, ii zic. Ata~area dumneavoastra de relatii seridica la cifra de 1300 de unitiiti. Cam tot atat de ridicatii era ~icramponarea de idealuri, moralitate, iubire umana. Cu cat mai

mult lunecati In servitutea valorilor umane, oricare ar fiacestea, cu atat mai dependenta devine ~i iubirea dumnea-

voastra pentru femeie. ~i atunci nu mai vedeti in ea un aliat in

dobandirea iubirii Divine. Ea se transforma pentru dumnea-voastra in izvorul principal de fericire ~i desfiitare. In vietile

dumneavoastra anterioare ati idolatrizat femeia iubita ~i, In"

acela~i timp, ati urat-o. Intreaga fiinlii va este impregnatii de

270

\1\ f

.Jaceastii ura falii de femei. Cea mai neinsemnata jignire venitadin partea unei femei treze~te la dumneavoastra un reflex deura. De obicei, in astfel de cazuri, biirbatii devin homosexuali,narcomani sau alcoolici.

EI ma prive~te cu 0 expresie chinuitii pe chipul luipamiintiu.

- Atunci ce sa fac? - ma lntreaba el.- Trebuie sa va schimbati reflexele.

- Dar cum? - nu pricepe el.- Va aduceti aminte de experimentul lui Pavlov: suna

soneria, ciiinele prime~te 0 bucatii de carne ~i lncepe sasaliveze. Daca procedura este repetata de zeci de ori, ciiineleajunge sa saliveze doar la auzul soneriei. Ce este reflexul? Un

sentiment. lar sentimentul lnseamna spatiu, timp ~i materiestranse lntr-un singur nod. Cu alte cuvinte, experimentul luiPavlov demonstreazii ca simturile pot fi dirijate. Pot ficultivate sentimente noi ~i pot fi create noi forme desensibilitate.

De exemplu, vreti sa va deprindeti odrasla sa-~i striingasingura patul. Daca uitii s-o faca, puteti recurge la metodele

obi~nuite: ridicati vocea, 11 fortati, 11 pedepsiti. Dar putetiproceda ~i altfel, ajutandu-I sa-~i formeze un nou obicei. Dupa

aceasta nu mai e nevoie sa va dirijati copilul, noua deprindere0 va face In locul dumneavoastra. Cu alte cuvinte, daca yetiajuta copilul sa-~i formeze un sistem corect de deprinderi, yetiirosi, la inceput, 0 mare cantitate de energie, yeti ca~tiga inschimb de sute de ori mai mult dupa aceea. Ei bine, trebuie sa

va formati deprinderea de a privi cu respect ~i bunavoinliifemeile, precum ~i obi~nuinta de a Ie ierta ~i de a Ie trata cu

/

271

marinimie, indiferent de ce fac ele. Concentrandu-va asupra

acestui obiectiv, In decursul catorva luni puteti acumula iubire,

nu pretentii. Cautati sa atrageti, prin comportamentul dumnea-voastra, anumite situatii, In care sa va puteti manifesta efectiv

noua atitudine fatii de femei. in plus, parcurgeti mental acelesituatii In care v-ati ridicat In apararea umanului ~i nu aDivinului. Femeia este mult mai haotica decat barbatul, fiindca

aspiratia ei spre iubire este mai mare. De aceea, a-i cere femeii

sa se supuna ~i sa respecte ordinea poate fi periculos pentrusaniitate.

A~adar, redirectionati-va reflexele, exersati ~i rezultatele nu

se vor lasa a~teptate.EI pleaca, iar eu raman cu privirea ratacind dincolo de

geam, unde verdeata Inca frageda de iunie se Infioara sub

adierile de vanl. "lata unde se poate vedea cel mai bine ceInseamna instabilitatea umanului, Imi zic eu, aici, la noi, In

Rusia. Din perspectiva logicii umane, viata In Rusia este grea,

daca nu chiar imposibila. Totu~i procesele menite sapregateasca omenirea pentru 0 noua logica, cea Divina, se fac

deja simtite In Intreaga lume. Cele mai reu~ite productiicinematografice occidentale de astazi nu mai sunt pove~ti

despre putere, ura ~i razbunare, ele vorbesc, mai curand,despre iubire, iertare, Intelegere. Cu totii ne pregatim sa pa~im

In ziua de maine ~i depinde de noi cum va fi aceasta, si cumyom fi noi, acolo".

CELE DouAFERICIRII

REPERE ALECON STANTE

Sfiir~it de mai, anul 1999. Azi am program de ~edinte cupacientii. Lucrurile au luat 0 Intorsatura ciudata. Pacientii mei

se descurca din ce In ce mai bine, pe cand problemele mele nufac dedit sa se Inmulteasca. Trec Inca 0 data In revista ~ianalizez Tara graba toate variantele posibile care mi-ar permite

sa ma lamuresc In situatia creata.Prima varianta ar fi urmiitoarea: prea m-am lasat antrenat In

problemele lume~ti, iar acestea ma storc de puteri.

A doua varianta: am neglijat sa ma ocup de mine. Cand~arpele I~i schimba pielea, el ramane cu desavar~ire lipsit deaparare. Acela~i lucru se poate spune ~i despre lastarii tineri ~icopiii mici: toate fortele lor se consuma In procesele detransformare interioara. in cazul meu, transformarea este

necesara ori de dite ori sose~te un flux informational nou. Ca

sa fiu pregiitit sa-I primesc, trebuie sa ma deta~ez de toate ~i sama concentrez asupra mea, altfel ceea ce vine ma poatedarama.

273

..-J".- ,..

I

A treia varianta: starea mea fizica §i spirituala ne-satisTacatoare ar trebui privitii In primul rand nu ca 0consecinlii a ratiirilor mele, ci ca 0 pregatire pentru 0 etapa §i 0stare cu desavar§ire noi. Atunci cand Incerci sa te apropii decele Divine, 0 atitudine gre§ita falii de lume §i uncomportament incorect devin mult mai dureroase §i maipericuloase.

0 femeie Imi povestea cum hotarase sa primeasca botezul§i cum, In ajunul evenimentului, s-a atlat la un pas de moarte.

- Ciudat, spunea ea. Vreau sa ma apropii de Dumnezeu §iiata ca sunt pedepsita pentru aceasta.

- Oar §titi cum erau botezati oamenii mai Inainte? - amIntrebat-o. Se proceda In felul urmator. Dupa ce-§i Inaltarugile catre Dumnezeu, omul era cufundat In apa §i tinut a§apana Incepea sa se sufoce. Apoi era scos la suprafalii §i readus

la vialii. in cadrul acestui ritual, individull§i lua ramas bun dela vialii §i de la toate valorile umane, Indreptiindu-se neabatutspre Dumnezeu. ~i se Intampla ca unii sa nu supravietuiasca.

Mai tarziu, aceasta procedurii a fost Inlocuita cu simplacufundare In apa sau cu stropirea cu apa.

Cu cat suntem mai adanc cufundafi in cele umane, cu atatmai dureros decurge revenirea la Creator.

0 alta femeie mi-a marturisit:

- Am Inceput sa cred In Dumnezeu, mi-am Indreptatrugaciunile spre EI, iar EI mi-a luat tot ce aveam.

- Noi nici macar nu banuim ce se Intampla In adanculsutletului nostru, i-am spus. ~i deseori ne Indreptam spreDumnezeu doar cu partea con§tienta a fiintei noastre, crezandca yom gasi astfel fericirea, iar In subcon§tientul nostru,

274

1 f

fericirea ramane de neclintit §i formeaza baza valorilor umane.Tot ce transformam In scop devine, In ochii no§tri, de neclintit.Scopul creeazii Intotdeauna un raport de dependenlii, iar

dependenta da na§tere agresivitatii. ~i iata-ne straduindu-ne saurcam treptele ce duc spre Dumnezeu, carand In sutletelenoastre povara urii, supariirii §i a dezgustului de vialii. Oarcum putem merge spre Dumnezeu urand iubirea? De aceea §iosci/eazii fericirea noastra umana. lar noi 0 percepem ca pe 0pedeapsa §i Incepem sa ne macinam In interior, In loc sa

tindem §i mai mult catre iubire.Cu fiecare carte scrisa, ar trebui sa depind tot mai putin de

valorile umane. Acest lucru va deveni posibi/ doar atunci dindvoi Incepe sa-mi percep eu-I Divin tot mai real.

Pacientilor mei Ie spun:

- Deta§ati-va de tot ce este uman. incercati sa simtiti Ininterior eu-I Divin ca pe 0 nesecata iubire Divina §i traversatitoate momentele dificile din viata pastrand nealterat acestsentiment. Imaginati-va toate pierderile posibile §i imposibileale umanului §i mentineti sentimentul de iubire.

~i totu§i, cum arata acest eu Divin? Ce n-ar trebui sacontina el? Cum sa identificam componentele umane care secuvin Inlaturate, strat cu strat, Inainte de a ajunge sa simtimDivinul din noi?

Ce sa zic? Raman deocamdata cufundat pana peste cap Incele umane. Am, periodic, dureri in dreapta stemului, ma dorgenunchii, Incheieturile Imi trosnesc.

Totu§i ceva esentiallmi scapa. Dupa iubirea de Dumnezeu,cea care se identifica cu fericirea suprema este iubirea deoameni. Oar nu mai sunt cramponat de ea. Ar trebui deci sa

275

r'"

I

~ j

;f

fiu IiOOr ~ide toate celelaltecramponari. De ce atunci, peste unan ~ijumatate, urmeaza sa se inmmple un eveniment care-miva ofensa simtul etic ~i moral? Nu voi reu~i sa-i tin piept.inseamna oare asta ca moralitatea nu rezulta din iubireaumana?

Mi-am amintit ce s-a intamplat pe cand finisam cea de-apatra carte. Parametrul viitorului, care urmeaza dupa vointii ~i

viata, s-a dovedit a fi, in mod inexplicabil, instabil. Era evidentca mai depindea ~i de altceva. Abia mai tarziu am realizat,dupa framantari dureroase~ ca toate cele patru carti trateaza

tema trupului ~i a spiritului, in timp ce tema divinizariisutletului uman n-a fost atinsa deloc.

A~a ca am inceput sa explorez aceastii tema, care estealcatuitii din mai multe coordonate, cum ar fi imbatranirea ,

morala religioasa ~i iubirea de oameni. Era necesar sa gasescprima veriga, cea care sta la baza tuturor celorlalte. Am reu~it

s-o identific in iubirea de oameni. Din nou am trait un momentde euforie: in sfar~it, sistemul era definitivat! Apoi, dupacercetarile legate de trup, spirit ~i sutlet au urmat cele dindomeniul instinctelor. Instinctul orientiirii, instinctul de con-servare ~i de perpetuare a speciei. Pornind de la instincte, amajuns la domeniul personalitatii ca un ansamblu al eu-Iuiuman, atat in lumea aceasta, cat ~i in alte lumi. Apoi m-am

intors la tema iubirii umane ~i a sentimentelor umane. Toatesentimentele trebuiau sa se comprime in unul singur, ceea ce

nu se producea nicidecum in cazul moralitatii, eticii ~i alidealurilor. Ma confruntam cu 0 enigma irezolvabila.

Am hotarat sa programez cativa pacienti deodatii. Cine ~tie,poate voi reu~i sa strapung bariera necunoscutului. ~i am

276

,1 f

reu~it. Am inceput aceastii ~edinta colectiva cu 0 micaprelegere improvizata.

- Pentru ca la aceasta ~edintii sa reu~iti sa va invingeti,este necesar sa intelegeti cateva lucruri - am inceput eu. inprimul rand, cand cineva ne jigne~te, aceastii jignire este undar de la Dumnezeu. Daca n-o acceptiim, urmeaza capurificarea sa se infiiptuiasca prin boli ~i nenorociri, iar daca

nu suntem pregiititi nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. inal doilea rand, forma maxima de purificare ne este data prinII1termedml celor apropiati, de aceea in masura in care reu~im

sa-i iertam, in aceea~i masura sunt posibile schimbariinterioare de profunzime. 0 astfel de purificare 0 depa~e~te cagrad pe cea care ne este data prin moarte. Totodatii, se cuvine

sa iertam nu numai in gand, ci ~i in sutlet. Nu numai saintelegem, ci ~i sa simtim ca am iertat. Gandul se transforma in

e~otie, retlex, sentiment atunci ciind este repetat de multiple

~rl. De ac~ea, concentrandu-va asupra iubirii ~i, in acela~ilImp, deruland de sute de ori situatiile cele mai traumalizante

trebuie sa va formati deprinderi, retlexe de iertare ~i blandete. '

Mai departe. Toate procesele rapide (sa zicem, cand cinevane jigne~te, ne Imbrance~te sau ne tradeaza) au 0 durata

temporala de 2-3%. Pe cand cele lente (suntem nemultumiti desoarta, munca nu ne ofera nici 0 satisfactie sau viata In

ansambl.u ni se pare un e~ec) sunt de zeci de ori mai ample.

E.ste e.vldent ca, in asemenea cazuri, nu putem da vina peI1Im~l1I.De aceea incepe sa-~i faca loc nemultumirea de sine ~idepnmarea, care nu esle altceva decat 0 forma ascunsa derespingere a vietii, altfel spus, pretentii fata de Dumnezeu subforma pretentiilor fata de sine. Tocmai de aceea, nemultumirea

277

I"",-. ~J. _J

;I"

de sine ~i de soarta, pierderea increderii in sine, deprimarea ~irefuzul vietii trebuiesc ispa~ite prin rugaciuni de 30-40 de orimai indelungate decat in cazul supararilor pe altii. in masura incare ne eliberam de orice forma de agresivitate fa(ii de iubire,in aceea~i masura va avea efect rugaciunea. De la eu-l uman lacel Divin se poate ajunge doar prin iubire. De aceea, inainte derugaciune trebuie sa ne purificam sufletul. Cu cat yom percepemai real eu-I nostru Divin, cu atat mai putin yom depinde de

eu-I uman, ~i cu atilt mai mult vor deveni posibile schimbarilebenefice. Nu putem cunoa~te vointa Divina ~i nu putemprezice ce va cere de la noi iubirea. De aceea, cand incepem sapercepem iubirea Divina, avem impresia ca suntem aruncati inhaos, ca este distrusa ordinea pe care se sprijina intreaganoastra existen(ii. Or, in masura in care divinizam ordinea ~irespingem haosul, in aceea~i masura, in interiorul nostru

pierdem legatura cu Divinul.Ce n-ar Irebui sa aiM eu-/ nostru Divin? E/ n-ar trebui sa

aiM fiJrma, inlrucal forma reprezinla un camp/ex a/caluil dinspa{iu, limp ~i malerie.

Omul percepe eu-I Divin ca pe ceva cu desavar~ire amorf

~i haotic. Eu-Iui Divin trebuie, de asemenea, sa-i fie strainescopurile, caci scopul presupune realizarea lui in spatiu sau

timp. Lui trebuie sa-i lipseasca ~i dorintele, fiindca dorinta arelegatura cu notiunea de timp. Pe masura ce omul se dezvolta,

dorintele ~i scopurile lui capata 0 anvergura tot mai mare, iarforma tinde tot mai mult spre perfectiune. in manifestarile lorsupreme, ele urmeaza sa se contopeasca intr-un tot, ~i se vor

pierde in Divinitate.

Totu~i, intrucat Universul este holografic in timp, acest

278

\1 f

j-.

proces de transformare a formei in scopuri lipsite de forma ~ide transformare a scopuri lor ~i dorintelor in opusul lor are locpermanent, la anumite intervale de timp. ~i, cu cat mai multaiubire Divina avem in noi, iubire ce nu cunoa~te dorinte,scopuri ~i ordine, cu atat mai intens ni se realizeaza dorintele,scopurile ~i forme Ie.

Ce sunt dorintele noastre? Ele sunt iubirea pe care 0 purtamcuiva. Dorintele deservesc mecanismul de perpetuare aspeciei: ele ne determina sa cautam hrana, sa ne inmultim ~i saluptam pentru supravietuire. Scopurile noastre reprezinta etica,

moralitatea, principiile ~i idealurile noastre. Cat despre forma,ea reprezinta corpul nostru fizic, incluzand aici ~i structurile decamp.

Fiecare individ are 0 componenta de bazii a fericirii umane.Acestea sunt doua la numar: fericirea personaJa a individuluica fiinta vie ~i fericirea lui ca fiin(ii sociaJa, reprezentant alunei colectivitati. in lipsa organizarii sociale, omul ar fi ramasla stadiul de animal. De aceea, pentru individ, fericirea ego-ului colectiv este, deseori, mult mai importanta decat fericirea

ego-ului personal. Fericirea personala inseamna iubirea pecare 0 traim alaturi de 0 alta persoana, inseamna stabilitate ~i

siguranta a vietii ~i a destinului. Fericirea colectiva se reali-zeaza prin etica, moralitatea, idealurile, stabilitatea societatii.La baza oricarei societati stau notiunile de etica ~i moralitate,rara de care este de neconceput dezvoltarea unei societati. Cucat este mai ridicat nivelul moralitatii, cu atilt mai mari sunt

perspectivele de dezvoltare ~i de supravietuire a societatii. 0societate imorala este lipsita de suport vital ~i, ca atare, estecondamnata la disparitie. Dar etica ~i moralitatea umana

;!

279

izvorasc din religie.Civilizatia occidentala, care, la ora actuala, tinde sa

cuprinda Intreaga omen ire, se sprijina pe cele zece porunci

revelate lui Moise. Moralitatea, onestitatea, ordinea sunt nece-sare bunului mers al societatii. insa, pentru dezvoltare, ea arenevoie de iubire ~i, atunci, moralitatea se transforma adeseaIntr-o cama~a de forjii pentru iubire. Atunci cand moralitatease ridica deasupra iubirii, apare inchizitia ~i orice forma deexterminare a semenilor devine ceva normal. in curand, lumea

va pa~i Intr-o noua fm a dezvoltarii sale ~i Yom primi cu totii

0 cantitate mult mai mare de iubire Divina. Tocmai de aceea,trebuiesc zdruncinate structurile fundamentale ale fericiriiumane. ~i, In masura In care suntem capabili, In acest moment,

sa ne deschidem sufletele spre Dumnezeu ~i iubire, In aceea~imasura are loc relnnoirea scopurilor, dorintelor ~i formelornoastre.

lubirea Divina reprezinta ordinea suprema din Univers,incomensurabil mai presus de ceea ce Inseamna fiinta umana.De aceea, mentinerea In suflet a sentimentului iubirii, atunci

cand asistam la prabu~irea dorintelor, scopurilor ~i a formei,permite eu-Iui nostfu uman sa se apropie de Divinitate. Lumea

este imprevizibila. lubirea pune In mi~care Universul. Aceastaformula scoate In evidenta primordialitatea iubirii ~i caracterulsecundar al con~tiintei. Este imposibil sa prezicem In totalitate

evolutia lumii. Pentru aceasta trebuie sa ne Intoarcem laDumnezeu ~i sa devenim Dumnezeu. Imediat ce apare senzatiaIntelegerii ~i stapanirii depline a lumii, putem fi siguri ca esteyorba de 0 biruinlii a con~tiintei asupra iubirii, care Insa are

drept rezultat dezintegrarea con~tiintei.

280

I f.J

Predictibilitatea absoluta ~i Intelegerea deplina a lumiiInseamna sistematizare absoluta. Universul nu poate fi patrunscu puterea mintii. De aceea, 0 data cu Imbatranirea ~i moartea,judecata ~icon~tiinta ne sunt supuse, periodic, distrugerii.

in Orient s-a Incercat apropierea de eu-I Divin prin

renuntarea la dorinte, la scopuri ~i la manifestarile tuturorfunctiilor vitale. Acest fapt a determinat un puternic avant alspiritualitatii ~i a dat un imbold dezvoltarii unei forme fizice

desavar~ite. insa acestei orientari Ii era sortit sa ajunga Intr-unpunct mort. Civilizatia occidentala a ales directia opusa:

cultivarea unui spirit Intreprinzator ~i axarea pe scopuri,

dorinte ~i dezvoltarea formei. Ea a reu~it sa avanseze atat demult datorita iudaismului ~i cre~tinismului, care stau la bazaacestei civilizatii ~i In care exprimarea energica a scopurilor ~ia dorintelor alterna cu abstinenta ~i privatiunea. insa, daca In

iudaism accentul era pus pe un sistem minutios elaborat ~iramificat de restrictii ~i interdictii, In cre~tinism, mai cu seamaIn cel timpuriu, principala conditie a eliberarii din sclavia

scopurilor ~i a dorintelor 0 constituie sporirea nelntrerupta aiubirii de Dumnezeu. Totu~i In primele secole ale erei noastre

n-au existat suficiente rezerve de iubire necesare depa~iriieu-Iui uman. Drept urmare, cre~tinismul s-a divizat In douaramuri: catolicismul, ca expresie a dependentei sporite falii deiubirea umana, falii de sentimente ~i dorinte, ~i ortodoxia, cuaccentul pc moralitate, principii ~i idealuri. Oar, Intrucatteritoriul ocupat de ramura occidentala a cre~tinismului s-adovedit a fi mult mai vast decat cel al ortodoxiei, dreptcontrapondere a ramurii occidentale a api'irut islamul, cuputernica lui orientare spre etica, moralitate, principii ~i

;:

281

idealuri.Contlictul dintre cele doua principii, dintre cele doua

sisteme religioase morale poote fi depa~it ~a cum a fost eldepa~it de cre~inismul timpuriu, cand iubirea a fost pusa maipresus de sutlet, spirit ~i trup. Oar, pentru Infiiptuirea acestuilucru, este necesar sa fie acceptata orice forma de destabilizare

a temeiurilor fericiri i umane, pastrand intacta In sutlet iubireade Dumnezeu. in prezent, civilizatia occidentala depinde de '

dorinte, iar cea orientala de scopuri. Daca aceasta dependentase va accentua ~i In continuare, nu yom reu~i sa acumulam Insutlet suficienta iubire Divina.

- Ei bine, ma adresez eu auditoriului, mai Inainte, eu Iiexplicam pe larg ~i Indelung fieciirui pacient care au fostcauzele ce au stat la originea problemelor lui. Ii enumeramcramponarile ~i Ii calculam parametrii. Acum Insa yom lasa la

0 parte toate acestea. Voi lua In calcul doar doi parametri:.

dependenta de scopuri ~i dependenta de dorinte. Cu cat maimult vorbesc In timpul ~edin\ei, cu atat mai pregnant mi secontureazii dorinta de a va ajuta ~i scopul de a va vindeca. infelul acesta se amplifica dependenta de eu-l uman, fapt carema expune unui pericol din ce In ce mai mare. Prin urmare, cucat mai rapid se deruleaza toate procesele In timpul ~edin\elor,cu atilt mai pu\in ar trebui sa vorbesc. in ceea ce va prive~te,voi ave\i un singur obiectiv: sa va pastra\i iubirea deDumnezeu, sa va concentra\i asupra eu-lui vostru Oivin in

momentul destabilizarii sau distrugerii dorin\elor, scopurilor ~i

a formei, adica a timpului, spa\iului ~i materiei. Rolul meu seva rezuma la a va ajuta sa atinge\i acest obiectiv, \inand subobserva\ie transformarile care se produc in voi. Acum va rog

282

~ f.J~.

sa lua\i Joe. Lasa\i la 0 parte toate grijile. Daca va trece prinminte macar 0 umbra de gand, inseamna ca nu a\i reu~it sa vadeta~a\i deplin. Am sa las sa treaca ceva timp, dupa care am saIncep sa va invit pe rand la mine pentru ~edin\e individuale. lar

acum nu este de dorit sa comunica\i, sa vorbi\i sau sa gandi\i.Ma retrag in camera de alaturi ~i, timp de 10-15 minute, ma

redresez. Cu cat mai mult 11fac pe pacient sa a~tepte, cu atiltmai mult i se inhiba con~tiinta. Din aceastii cauza am ales saalternez ~edin\ele individuale cu cele colective: timp de 2-3ore, pacientul, atlat in stare de a~teptare, lucreazii la armo-

mzarea sa.Imi amintesc de 0 discu\ie recenta, pe care am avut-o cu 0

cuno~tinta de-a mea.

- ~tii ceva? Nu demult am stat de yorba cu 0 femeie, caresufera de 0 forma grava de diabet. Analizele au dat ni~terezultate de speriat. Am Inceput sa-i explic ideile de bazii din

cartile tale. I-am vorbit pe Indelete ~i tara sa fortez prea tarenota. ~i ce crezi, peste cateva zile a mai fiicut 0 serie deanalize ~i i-a ie~it totul curat. Nu ~tiu ce-or fi crezut mediciidespre asta, dar zau daca nu arata ca 0 minune! Dupa aceea

insa au inceput supararile ~i enervarile ~i rezultatele analizelorau luat-o iara~i razna. Dar, oricum, nu mai e atilt de gray cainainte.

- Nu-i u~or sa-Ii Invingi inertia sentimentelor, i-am zis.Semaiintamplasateiavalul~isanulefacifata.chiar daca~tii ca nu e bine. In orice caz, are rost sa continui, saperseverezi ~i, Intr-o buna zi, rezultatele se vor face sim\ite.

,If

Cu pu\in timp in urma am primit un telefon de la 0 doamna:

283

- Fiica-mea afost de curiind la dumneavoastra la consul-

ta\ie, mi-a spus ea ~i mi-a dat numele ~i prenumele fetei.Mi-am amintit despre cine era yorba. Fata era deosebit de

puternic cramponata de iubirea umana ~i de moralitate.Maica-sa a izbucnit in plans:

- Fiica-mea s-a aruncat sub tren. Spune\i-mi ceva,

ajuta\i-ma macar cu yorba.

- Fiica dumneavoastraa murit?- am intrebat-o.- Nu, a reu~it sa scape cu via\a. Mainile, picioarele i-au

ramas intregi, s-a ales doar cu doua vertebre fracturate.

- Spune\i-mi, ea avusese vreun necaz mai recent?

- Oa, aflase ca iubitul 0 in~elase cu prietena ei.

- Va explic imediat cum stau lucrurile. Acum e primavara

~i in campul ei a intrat sufletul viitorului ei copil, dar ~anselelui de a fi sanatos ~i de a supravie(ui sunt infime. Unicamodalitate de a-I purifica este de a 0 pune pe viitoarea lui

.

mama intr-o situa\ie care sa-i umileasca in mod considerabilmoralitatea ~i iubirea umana. Dupa ~edin\a, ea a avut pentru ,

scurt timp iluzia ca iubirea ei de Oumnezeu va rezista in fataumilirii umanului. Or numai cu cele ramase de pe urma~edin(ei nu te po\i a~tepta ca aceasta pelicula pura de lasuprafa(a con~tiin(ei sa piitrunda in straturile de profunzime ~i

sa inceapa sa purifice sentimentele. Se cere 0 munca interioaraconstanta. Spune\i-i sa se roage in continuare, ~i nu numai'

pentru ea, ci ~i pentru copiii ~i nepo\ii ei. in orice caz, dacfata a reu~it sa supravie(uiasca tentativei de sinucidereinseamna ca acumulase deja 0 anum ita rezerva de iubire.

- Sa va mai spun ceva, a spus femeia, cand, dupa tots-a intamplat, m-am dus la spital s-o vad, ea m-a rugat sa

284

l

~ f_J, ,..

-4-

aduc cartile dumneavoastra ~i a inceput sa Ie reciteasca.

- Foarte bine, am incuviintat eu.Am sunat-o peste 20 de zile. in vocea ei nu mai strabatea

disperarea:

-.?oct~rul a ramas surprins. "Parca a\i fi ni~te extra-

tere~trn, a ZISel. Fractura s-a vindecat in numai 20 de zil ".e,

ml-a comunicat femeia.

- ~Iava Domnului, important este sa nu te opre~ti, sa nurenun\l, I-am spus.

inca nu-i simt pregati\i pe pacien\ii care ~teapta in camera

~Iatura~, ,~a ca imi continuu ~irul gandurilor. Mi se pare camcep sa m(eleg de unde provine irascibilitatea mea ~i de ce

apa~ aceastii dispozi\ie in timpul ~edin\elor. La baza con~ti-

I~\el cole:ti:e sta moralitatea. inca de pe cand eram copil, euvisam sa-I aJut pe oameni, visam la 0 lume guvernatii de celemai frumoase sentimente umane. Doream ca fiecare om de pepamant sa fie inzestrat cu ele. De aceea, axarea mea pe ordinemoralitate ~i idealuri era deosebit de putemica. Nu-mi er~deloc u~or sa comunic cu semenii. Pana ~i cea mai mica

abat~re de la idealuri, etica ~i moralitate ma ranea profund.

A,POIdurerea s-a preschimbat in nemul(umire ~i intoleran\il. larcand

~~d:venit mai putemic, a aparut ~i dorinta de a distruge

pe oflcme mcalca brutal, in viziunea mea, legile nestriimutate

ale eticii ~i moralitii\ii. inainte credeam ca la baza trufiei stii

axarea. ~ aptitudini ~i intelect. Apoi am descoperit ca

ap~ltudmlle au la temelie un strat mult mai subtil, cel alsplritualita\ii ~i noble\ii. lar acum constat ca idealurile

spiritualitatea ~i noble\ea se intemeiazil pe no\iunea d~moralitate.

;f

285

Societatea moderna, in totalitatea ei, se sprijina pe cele maiimportante postulate religioase. Acestea constituie structurile

de temelie care reglementeazii existenta societiitii umane. !nsadivinizarea acestor structuri duce la anchilozarea §i pieireasocietatii, Oar iatii ca apare iubirea Divina §i omul 0 urmeazii,sfidand toate canoanele umane. Daca societatea este oarba laaceasta iubire §i-I condamna pe cel ce a incalcat legile umane,distrugerea temeliilor societiitii se produce deja ca 0

consecinta a scopurilor §i dorintelor umane. Omul poaterenunta la moralitate de dragul banilor, al buniistarii sau algloriei, dar 0 poate face §i in numele unor principii sau idei

plasmuite. Cand noi incercam sa dirijam iubirea, bazandu-nepe moralitate, asta inseamna ca noi incercam sa-l dirijam pe

Dumnezeu prin poruncile Divine. Am inteles de ce, dupaaparitia fiecarei ciir\i, ma confruntam cu atatea probleme.Lasasem sa trans para clar ideea ca ne putem dirija destinul,bazandu-ne pe dorintele noastre umane, dar 0 asemenea idee

tine deja de magie. ~i, dupa cat se pare, aceasta dorintii a meade a dirija destinele altor oameni §i propriul meu destin,sprijinindu-ma pe resursele eu-Iui uman, inca n-a di~parut cu

totul.Este imposibil sa de{ii un control absolut asupra propriului

destin, indata ce-mi aparea sentimentul unei absolute

invulnerabilitafi. securitap §i al unui control deplin asupralumii fnconjuratoare, fncepea un proces de dezintegrare'.totala.

Azi dimineatii m-a sunat 0 cuno§tintii §i mi-a spus ca inora§ a inceput din nou sa circule zvonul ca a§ fi muri!. A§adar,

dorinta mea de ordine iar a incercat s-o ia inaintea iubirii. Din

286

~\ f

nou am incercat sa vin in atingere cu cele Divine, piistriindve§mintele umanului.

"Ar fi interesant de viizut daca existii vreo abatere in a§asea mea carte, m-am gandi!. Ciudat, constat 0 teribila

autoidolatrizare §i divinizarea propriei meIe persoane".Din nou schitez cu pixul scheme pe hartie, incerciind sa

inteleg ce se intampla. La originea autodiviniziirii se afladispretul accentuat falii de sine, manifestat in giinduri §i incuvinte. Mi se pare ca incep deja sa inteleg in ce constiiproblema.

Scriind aceastii carte, am recurs adesea la un ton dis-pretuitor, atunci cand m-am referit la propria mea persoana.Aroganlii afi§atii falii de altii §i falii de sine - acesta §i esteindiciul divinizarii eu-Iui uman. Caci, cu cat mai multdispretuim cele umane, cu atat mai mult depindem de ele. Artrebui scoase din carte toate expresiile de tipul "mi-a venit

gandul". Oar, de fapt, de ce a§ face-o? E suficient ca amconstatat acest lucru. Ba chiar e mai bine a§a. Oar cred ca asosit momentul sa ma ocup de pacientii mei. !ncep sa-i chernpe rand la mine.

Primul pacient este 0 doamna in etate, care are probleme cufiul ei. 0 rog sa-mi dea numele acestuia §i incep diagnos-ticarea. Ciimpullui nu aratii bine deloc.

- Ce probleme are fiul dumneavoastrii? - 0 intreb.0 urmaresc cu coada ochiului. Are un chip sever §i

autoritar. Da, astfel de marne obi§nuiesc sa planifice riguroscand urmeazii sa vina pe lume copilul, ce sex sa aiba acesta §ice dietii sa adopte ele in perioada sarcinii. Ele n-au de unde sa

287

I"

,.. ~

/

~tie dl un copil se na~te in haos ~i nu in ordine. lar mai tiirziucopiii lor platesc scump aceasta obsesie a stabilitatii umane.Ma uit cat de cramponat de moralitate ~i corectitudine este fiulei. Rau de tot, este depa~it de 5 ori nivelul mortal. Sa vedemcum starn cu sufletul ~i cu iubirea de oameni. Nici aici situatianu e rozii, pragul fatal este depa~it de 3 ori. Cu asemeneaparametri, e limpede ca nu va reu~i sa se descurce de unulsingur. incep sa-i explic mamei lui:

..- Trebuie sa va parcurgeti viata din nou, retramd chpelede maxima fericire ~i placere ~i repetandu-va ca toate acesteanu sunt decat mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu.

Repetati-va acest lucru pana cand iI yeti simti ca pe 0certitudine. Pe urma va trebui sa retraiti toate momentele desuparare ~i toate necazurile aduse de soarta ~i sa ~eaccep~ti. c~pe 0 purificare a eu-Iui Divin, pastrand totodata.lUblrea Dlvma

~i eliberandu-va de orice pretentii. Deosebltd~. profund

trebuiesc prelucrate situatiile in care v-au fost umlhte mora-Iitatea, etica, idealurile, dar ~i iubirea umana. Staruiti mai cuseama asupra perioadeipremergatoare conceperii ~i a celei desarcina.

Femeia da din cap in semn de aprobare ~i pleaca.

Intra urmatorul pacient, un barbat inalt, bine cladit. EI avenit pentru problemele fiicei sale.

incep prin a examina parametrii lui.ln campullui se cite~te

0 posibila moarte. Indicele de inchidere a viitorului este de 900de unitati.ln regiunea pieptului, acolo unde se situeazii centrulenergetic imunitar, campul prezinta deformari puternice ~i,

~o~acolo, aproape de piept, se vede 0 pata cu deforman

288

\. f

~

prevestitoare de moarte, care se dovede~te a fi campul fiiceilui. Barbatul imi spune numele ei ~i eu incep s-o diagnos-tichez. Observ in campul ei aceea~i hieroglim a mortii ca ~i latatal ei. in zona pieptului ~i a sistemului urogenital, structurile

energetice sunt complet distruse. Agresivitatea falii de sine lanivelul subcon~tientului se ridica la circa 1000 de unitati.

- Spuneti-mi, ce probleme are fiica dumneavoastra inmomentu I de fata? - il intreb.

- Cu cateva luni in urma, ea s-a imbolnavit de bron~itii,care a trecut dupa aceea in pneumonie. S-a vindecat de

pneumonie, dar s-a imbolnavit imediat de astm. Starea ei seagrava. Am fost sa-i controlam sistemul imunitar ~i s-au

constatat asemanari cu SIDA. Medicii ne-au recomandat safacem testul de depistare a virusului HIV, dar rezultatul a fostnegativ. Fata n-a mai vrut sa se atinga de mancare. Nu mai

~tiam ce sa facem. Cand ~ansele ei au ajuns aproape de zero,ne-am decis sa apelam la cartile dumneavoastra ca la un ultimremediu. I-am pus casetele video ~i starea i s-a ameliorat

simtitor. A inceput din nou sa manance. ~i iata ca am venitacum la dumneavoastra ca sa aflu ce-i de mcut mai departe.

- Ce meserie aveti? - I-am intrebat, cantarindu-i din ochifizicul robust.

- Am practicat multa vreme artele martiale, mi-a raspunsel. Oar ~i serviciul meu actual are legatura cu acestea.

- A~adar, ati petrecut mult timp concentrandu-va sa obti-neti 0 stapanire perfecta a situatiei. Axarea dumneavoastra peordine, vointa, scopuri ~i principii este enonna. V-ati dezvoltat

vointa, nu iubirea. lar atunci cand s-a incercat vindecarea

dumneavoastra prin tradare ~i atitudine imorala, n-ati fost in

Ii.I

A

289

stare sa acceptati un asemenea ajutor. Dimpotriva, i-ati dis-pretuit ~i i-ati condamnat pe altii ~i pe sine. lar, la copiluldumneavoastra, aceasta dorinta de a dirija lumea prin inter-

mediul unor situatii ~i persoane diverse este ~i mai mare. Insalumea nu i se supune. De aici provine iritarea ~i nemultumirea

falii de lumea Inconjuratoare, care se transforma Intr-un pro-gram de autodistrugere. In consecinta, apar bolile ~i sciiderea

imunitatii.Barbatul clatina din cap.

- Sotia mea de asemenea, este maestru In sport. Are 0 fire. ,

foarte intransigenta.

- Ambii aveti de depus 0 munca serioasa, Ii zic. Acumplecati ~i apucati-va imediat de treaba.

EI pleaca, iar eu cad pe ganduri. lata ca, din nou, descoparla pacientii mei similitudini cu propria mea situatie. Daca Imipropuneam ceva, pentru mine nu mai exista notiunea timpului.Nu conta cati ani ar fi trecut pana sa-mi ating scopul: 10,20,

50 sau 100. N-am renuntat niciodata la scopuri. De cand m-amdedicat activitatii de vindecator, am remarcat ca toate calitiitileumane mi s-au amplificat brusc, dar, In aceea~i masura, acrescut ~idependenta mea de ele. Dupa cum se vede, viteza dedepa~ire a umanului ramane In urma celei de cufundare Inuman. Am constatat cu surprindere ca, In ultimul timp,rugaciunea a devenit pentru mine un mijloc de redresare a

starii sanatatii. Altfel spus, ma confrunt cu aceea~i tema.Apelez la Divin, pentru a obtine cat mai mult din ceea ce tine

de uman.Mi-am dat seama ca trebuie sa renunt la a ma

autodiagnostica Inainte de rugaciune. ~i ar fi bine sa nu Ie mai

290

I1 f

.J~

vorbesc pacientilor mei despre parametri. "De fapt, cine ~tiedaca nu cumva m-am bagat unde nu trebuia? - mi-a stra-fulgerat dintr-o data prin minte. Poate ca a venit timpul s-o

sfar~esc cu clasificarile ~i cu tot sistemul asta al meu? Dacaproblema ma depa~e~te, ce rost are sa ma dau cu capul depereti?" Imi vin In minte versurile lui Esenin:

Facula-i bucuria penlru brule,Duiosu/ui-; revine cntristarea.Pana pe la varsta de doisprezece ani, eu am fost un copil

incredibil de dinamic ~i de activo Apoi parca mi s-a pus 0povara pe sutlet, iar tristetea a devenit tovara~ul meu defiecare zi. Individul imoral ~i insolent este, de regula, vesel ~iplin de vialii. Cel onest ~i inteligent este trist ~i abatut. Dar,

pare-mi-se, am cam exagerat cu generaliziirile. Formula evalabila atunci cand lipse~te iubirea. Dar, cand iubirea exista,puritatea morala ~ionestitatea nu-Ilmping pe om spre tristete.

;"

Se aude 0 bataie In u~a ~i intra urmatoarea pacientii.Campul ei arata mult mai bine decat al celorlalti pacienti,

totu~i tema idealurilor ~i a moralitatii Inca nu e dep~ita.

- Sa ~titi ca am mai fost la dumneavoastra cu 0 jumatatede an In urma, Imi declara ea pe nea~teptate.

- A~a? ~i s-au produs ceva schimbari de atunci? - 0Intreb.

- Da, s-a produs 0 ameliorare. Acum, probabil, nu va maiaduceti aminte, dar atunci va Intrebasem daca-i pot ajuta pefratii mei, care aveau probleme. lar dumneavoastra mi-ati spussa ma rog pentru mine ~i pentru copiii mei ~i ati mai spus ca,daca In cetate exista macar un singur srant, el poate salva

291

intreaga cetate.

- $i cum a fost? - 0 intreb. La ce va referiti, de fapt?- Fratii mei aveau probleme cu drogurile. Ajunsesera sa-~i

administreze cate 5-6 doze pe zi. Oar a trecut deja 0 jumiitatede an de cand ei nu se mai drogheazii deloc.

- Siava Oomnului, Ii zic. Acum duceti-va ~i continuati salucrati la propria armonizare.

Urmatoarea pacienta are 0 singura intrebare:

- $titi, ma simt atrasa de un barbat, dar elnu este suficientde instarit. Mai exista un pretendent, care e mult mai bogat. $iiam la ce ma gandesc: copilul meu va avea totu~i nevoie debani, ca sa-~i faca studiile, sa se dezvolte... Atunci, poate ca e

mai bine sa ma marit cu cel bogat?

- Oumneavoastra nu aveti, deocamdata, nici un copil, Iizic. $i, in orice caz, viitorul dumneavoastra copil va aveanevoie ?e iubire ~i nu de bani. Banii are sa ~i-i ca~tige el ~isingur. In schimb, daca din sufletullui va lipsi iubirea, nici un

fel de bogatie nu-i va putea aduce fericirea.

- Sa ma marit deci cu cel de care ma simt atrasa?Ridic din umeri ~i ma intorc spre geam. Tiinara i~i da

seama ca ~edinta a luat sfiir~it ~i se retrage tacuta.

Pacientii revin pe rand pentru 0 a doua ~edint3. In fata measta, din nou, doamna al carei fiu sufera de cancer la plamani.

Schimbarile sunt destul de neinsemnate. E limpede ca procesul

de transformare interioara este dificil pentru ea. Primaintrebare pe care mi-o adreseazii este:

- Spuneti-mi, va rog, fiul meu mai poate fi ajutat ~i

292

1, f

altcumva?

- Cum adica? Ce inseamna "ajutat ~ialtcumva"?- Pai, dumneavoastra personal II puteti ajuta ~i cu altceva,

pe langa faptul ca eu stau ~i ma rog?

- Poate ca nu va dati seama, dar aici, in timpul ~edintelor,eu fac maximum din ce-mi sta in puteri. Spuneti-mi, cate dincartile mele ati citit?

- Pe toate, raspunde ea.

- Ei bine, aflati ca propriile dumneavoastra schimbari inprofunzime II pot ajuta incomparabil mai mult decat orice aim

metoda de tratament.Ea da plictisita din mana:

- Bine, atunci mai repetati-mi 0 data ce trebuie sa fac.Ma las obosit pe spatarul scaunului:

- N-o sa va repet nimic, ii raspund.

- Cum a~a ? - ma prive~te ea uluim.- Pai, uite ~a, ii zic. V-am explicat deja de doua ori ce

trebuie sa faceti, in timpul prelegerii ~i la prima ~edint3. N-am

de gand sa vii explic ~i a treia oara.Ea se uita la mine ~i i~i da seama ca trebuie sa aleaga: ori

pleaca, ori face un efort ~i i~i infrange firea. $i, atunci cand

revine pentru a treia oara, constat schimbari considerabile atilt,

la ea, cat ~i la fiul ei.

In scurt timp trebuie sa intre urmatorul pacient. Piina atunciincerc sa-mi revin ~i sa fac 0 sinteza a cuno~tintelor de caredispun.

A~adar, fericirea umana are doua puncte de stabilitatesuprema. Fericirea eu-Iui personal, care se realizeazii in cadrulraporturilor interumane ~i in iubirea pe care 0 simtim pentru

293

I",.. _J~

/

cineva, ~i fericirea eu-Iui coleetiv, care inseamna moralitate,idealuri, intelect ~i aptitudini. Destabilizarea tuturor acestorvalori ne apropie de Dumnezeu, desigur, in cazul in care avem

0 orientare corecta.Ci e/. rebe/u/, cautd furtund.

Ii sunt furtunile limon?'in opinia generala, umanu\ inseamna stabilitate, pc cand

Divinul este adesea perceput ca haos. Daca omu\ viseaziimereu la siguran(ii ~i stabilitate, el se inchide in fata Divinului.

in adolescen(ii, organismul nostru este supus incontinuuschimbarilor, de aceea iubirea se revarsa neeontenit in

sufletele noastre.

..Acestea suot ultimele douA versuri din poezia Vela a poetului ros M. l.

Lermontov (1814- 1841).

294

(\ 1

_J

PERCEPTIA VUMII

A'E sTar~itul verii, mij\ocul lui august. De vreo doua zi\e,

aeru\ a inceput sa miroasa a toamna. Vor fi oare anul acestaciuperci sau nu?

imi amintesc de lunile care au trecut ~i incerc 0 senzatie devioiciune ~i pace sufleteasca. Perceptia lumii se modifica lent,in schimb ce delectare e sa vezi lumea intr-o lumina noua. Maiinainte visam sa cumpar un lot de pamant ~i sa-mi construiesc0 casa, sau sa am un cont rotunjor in banca, sau sa-mi cumparun iaht. Priveam inapoi ~i ma bucuram de fiecare cumparatura

care imi consolida pozitia, imi sporea siguranta. Regretam,daca ceva nu-mi ie~ea bjne, daca ceea ce imi adusese bucurie

~i placere trecea. intreaga mea via(ii am considerat ca placereasuprema este bucuria alaturi de persoana iubitii, venirea pelume a copiilor ~i continuarea neamului, stabilitatea ~isiguranta vietii. Atunci cand am ajuns la concluzia ca iubireade Dumnezeu reprezinta 0 bucurie ~i 0 fericire mult mai mare,

simturile mele refuzau sa creada in aceasta. Acum insa privescin urma ~i nu vad nici pierderi, nici achizilii. Mai bine zis,

295

toate acestea parca ar fi un fundal cetos, 0 pacla. Lucrul celmai important sunt incercarile mele de a simti din ce in ce maimult realitatea propriului eu Divin.

Incetul cu incetul, lucrul acesta incepe sa-mi reu~easca.Orice situatie nu devine un scop, ci 0 ocazie de a simti Divinulin sutletul meu. Educarea sentimentelor se desfli~oara

intotdeauna intr-un mod chinuitor. Atunci insa cand ~tiiincotro sa mergi, alaturi de chin W face aparitia desflitarea,

care 11eclipseaza treptat. Explicatiile pe care Ie dau pacientilor

in legatura cu esenta problemei sunt deja intrucatva diferite de

cele de mai inainte.

- lata, zic eu, toate valorile se reduc la omul insu~i. Ceeste omul? Este corp, spirit ~i sutlet. De corp se leaga aspectulmaterial, relatiile, aptitudinile, intelectu!. Dependenta de relatiida na~tere geloziei, dependenta de aptitudini ~i de intelect da

na~tere trufiei.Spatiul da n~tere materiei. Spiritul da n~tere corpului.

Viitorul copil se formeaza la nivel de camp in decursul maimultor vieti. Principiile, visurile, sperantele ~i idealurile neleaga de viitor. Stratul spiritual este mai subtil ~i mai amplu ~i

determina starea fizica. Timpul da na~tere spatiului tot ~acum spatiul da na~tere materiei. Sutletul este mai subtil ~i maiamplu decat spiritu!. Sutletul inseamna sentimentele, dorintele

noastre. Intrucat materia ~i spatiul sunt functii ale timpului,componente ale acestuia, atunci corpul ~i spiritul, de ase-menea, sunt parti ale sutletului. Omul inseamna, in primulrand, sentimente. Procesul de abstractizare a evolutiei este unproces chinuitor de desprindere senzoriala de lucrurile de care

suntem at~ati.

296

I"'.\ f

.

La inceput, noi invatiim cu mare chin sa ne reducemdependenta de fericirea materiala. Apoi, cand socotim ca aminvins lumea inconjuratoare ~i pe noi in~ine, ne dam treptatseama ca trebuie sa invingem dependenta de spiritul nostru ~iintelegem ca lucrul acesta necesitii mai multa iubire dedit panaacum. Este destul de u~or sa inveti sa nu te identifici cu banii,cu casa ta ~i cu pozitia ta in societate. Mult mai greu este sa nute identifici cu aptitudinile, intelectul, planurile ~i speranteletale. Inca mai greu este sa nu te identifici cu planurile ~i cusentimentele. Eu-I adevarat este Divin. EI este compus numai

din iubire. Atunci cand se naruie sentimentele ~i dorintele, elcontinua sa existe. Cand se naruie aptitudinile, intelectul,planurile, sperantele, cand se niiruie con~tiinta, lucrul acesta nu

ne poate intluenta iubirea. Sa-ti pastrezi iubirea cand ai pierdutbani este destul de greu. Sa-ti pastrezi iubirea dnd ti s-auruinat sperantele, s-au risipit idealurile este mult mai greu.

Sa-ti pastrezi iubirea cand ti-au fost jignite ~i umilitesentimentele este posibil atunci dnd niizuie~ti cu adevarat spre

Divin. Atunci rostul vietii omului nu mai sunt banii, visurilesau principiile, ci iubirea.

Mai inainte nu-mi imaginam cat de dureros se producedeta~area de cele omene~ti, atunci cand nazuie~ti spre Divin.Tesiitura care s-a prins de rana nu-ti provoaca durere. Durereavine mai apoi, in momentul desprinderii. Ceea ce noi numimdeprinderi sunt, de [apt, sentimentele noastre. Trecand prin

viata, noi ne obi~nuim sa ne suparam ~i sa uram, sa regretamtrecutul ~i sa ne temem de viitor. Ne obi~nuim sa consideram

ca principala fericire ne vine prin intermediul corpului. lar,atunci ciind incercam sa ne schimbam deprinderile, lucrul

297

_J~.1

If

acesta se dovede~te a fi peste puterile multora dintre noi.Numai cei care au inteles ca nu existii cale de intoarcere incep

sa-~i formeze noi deprinderi ~i, treptat, apare obi~nuinta de aierta, obi~nuinta de a nu cauta razbunare, obi~nuinta de a nuregreta ~i a nu te teme, obi~nuinta de a iubi neconditionat,

obi~nuinta de a trai pentru iubire. Ciind mergi spre Dumnezeu,

nu exista cale de mijloc.Multi se gandesc: "Am sa ma rog, am sa ma insanato~esc ~i

voi putea din nou sa traiesc ca mai inainte". ~i nu inteleg de eenimic nu se schimba.

Ori mergi spre iubire, ori te Indepartezi de ea, nu existii 0

altii posibilitate. Schimbari reale Incep sa se produca la cei

care Wspun:

- Din clipa aceasta nu voi mai fi nicicand eel dinainte. Deacum Inainte, fericirea ~i desfatarea suprema va fi pentru minemereu nazuinta spre Dumnezeu, acumularea iubirii fata de EI.

Oricum soar zdruncina ~i soar nami fericirea mea umana,corpul meu, con~tiinta mea, sentimentele mele, viata mea,

iubirea mea fata de Dumnezeu doar va spori. Zdruncinarea

eu-Iui uman reprezintii 0 posibilitate de a-ti simti mai bine eu-IDivin.

Ii explic unuia dintre pacientii mei:

- Omul inseamna corp, spirit ~i sufle!. ~titi ce este corpul

~i ce este spiritul. Sa vedem ee este sufletul.Intregul Univers s-a n1\scut din iubirea Divina, cu alte

cuvinte, Universul este, In primul rand, 0 formatiunesenzoriala. Din sentimente se n~te timpul, spatiul ~i materia.

Sufletul include urmatoarele notiuni: via(1l, dorinte ~icon~tiin(ii. Cu alte cuvinte, in afar1lde nivelul material exterior

298

J

~i cel spiritual, mai adanc, noi avem la nivelul principal, eelmai profund, trei puncte de sprijin. Primul este fericireanoastra ca fiinte vii. Noi 0 numim via(ii. AI doilea este feri-cirea fiintei vii numite om; aceasta constii din dorintelenoastre, iubirea noastra fata de altii persoan1\. AI treilea estefericirea noastr1\ ca entitate colectiv1\. F1\r1I0 con~tiint1\colee-tiv1\, omul ar fi fost un animal. Con~tiintei colective Ii d1\

n~tere societatea. La baza existentei oric1lrei societAti, prinurmare, ~i a con~tiintei colective, se afla etica ~i moralitatea.

Aceste trei principale puncte de sprijin ale fericirii noastre nupot exista far1I iubire. In m1\sura In care pastr1lm sentimentuliubirii atunci cand se naruie ideile noastre despre etica ~imoralitate, In m1\sura In care pastr1\m iubirea atunci cand ne

sunt umilite dorintele ~isentimentele, in m1\sura In care

pastram iubirea atunci cand ne este umilitii viata, In aceea~i

masura se intensific1\ relatia cu eu-I nostru Divin, ~i atunciinflore~te ~i se dezvolta umanul.

Ce Inseamna umilirea vietii?Dac1\ va l1\sati prada tristetii din cauza faptului ca

imbatraniti, este deja un indiciu periculos. Daca sunteti mahnit

~i nu doriti sa traiti, atunci cand sunteti bolnav, acest fapt vaamplifica dependenta de via(ii. Daca 11 urati pe cel care va

ucide, acest fapt v1\ amplifica dependenta de viata. Daca 11dispretuiti pe cel care v-a otravit viata, iar1\~iva cufundati Inomenesc. Intruciit noi imb1\tranim ~i murim, simbolulconservarii vietii este, pentru noi, continuarea vietii prin copiii

no~tri. Atunci cand iubiti 0 feme ie, doriti In subcon~tient sa

aveti cu ea copii ~i, prin aceasta, sa va prelungiti viata. Daca eava parase~te, lucrul acesta reprezinta parca 0 amenintare

/,

pentru supravieluirea dumneavoastra, 0 umilire a vielii dum-

neavoastra. Daca, in acest moment, vedeli In cele intamplatevoinla Divina ~i pastrati iubirea Divina, iubindu-I peDumnezeu in fiecare om ~i in propria dumneavoastrapersoana, acest fapt va permite sa reduceti brusc dependenta

de tot ce este uman ~i sa va simtiti mai clar propriul eu Divin.Atunci cand citim in Biblie despre rastignirea lui Isus Hristos,chiar daca nu Intelegem nimic, noi parcurgem in subcon~tientaceasLi cale Impreuna cu EI, Invatiind sa pastram iubirea candsuntem uci~i, cand ni se destrama viata, dorintele ~i con~tiinta.

Imi amintesc cum, nu demult, vorbeam cu 0 doamna:

- La dumneavoastra nu s-a schimbat nimic, am anuntat-o.

- ~tili, nici pana acum n-o pot ierta pe soacra-mea, araspuns ea.

"E 0 situatie complicata, ma gandesc eu. Cartile ~i casetelemeIe video n-au convins-o. Trebuie sa Incerc sa fac lucrulacesta acum, in diteva secunde."

- Imaginati-va ca trebuie sa urcati In ma~ina ~i sa plecaliundeva, Ii spun. Primul pas: va apropiati de ma~ina ~i va

a~ezati la volan. AI doilea pas: apasati pe pedala ambreiajului.AI treilea pas: rasuciti cheia ~i porniti motorul. AI patrulea pas:priviti In parti, ca sa nu creali impedimente altora ~idumneavoastra. AI cincilea pas: puneti ma~ina In viteza,

ambreiati lent, apasati pe accelerator ~i demarati. Acum safacem bilantul, zic. - inainte de a demara, trebuie sa efectuati

cinci actiuni. Dumneavoastra ati Indeplinit patru dintre ele ~i

n-ati efectuat doar una - prima dintre acestea: nu v-ati urcat Inma~ina.

Ma uit In ochii ei ~i continuu:

300

~\

- ~titi ca trutia Inseamna neacceptarea unei situatii trau-matizante, prin urmare, cautarea vinovatilor, adica, in ultima

instantii, a celor care pot fi nimiciti. Mai Inainte socoteam ca labaza trufiei sta dependenta de aptitudini ~i intelect. Pe urmaam vazut ca ea este alimentata de un strat ~i mai subtil:principiile, idealurile, spiritualitatea. Apoi s-a dovedit ca exista

un strat ~i mai profund: etica ~i moralitatea. 0 societateevoluata are la baza eticii ~i a moralitatii ideile religioase. Insadivinizarea eticii ~i moralitatii religioase ~i umane duce ladistrugerea treptata a sutletului nostru ~i al urma~ilor no~tri.

De aceea nu trebuie sa uitam niciodata ca iubirea este maipresus de toate.

Amintiti-va urmatorul episod biblic. 0 tanara femeie a fostdovedita vinovata de adulter. Legile morale ale acelei epociprevedeau pentru aceasta pedeapsa cu moartea: uciderea eupietre. S-a adunat 0 gloata, care voia sa aduca la Indepliniresentinta. Era Insa In pregat ire un omor ~i mai Ingrozitor. Ace~tioameni ucideau In sutletul lor iubirea, fiindca nu vedeau In

aceasta femeie Divinul. Ei 0 vedeau doar pe criminala caretrebuia dispretuita ~i condamnata. De unde aparuse posibi-

litatea de a 0 dispretui? Ei considerau ca ea nu are absolutdeloc dreptate, iar ei au absoluta dreptate. Numai iubireapoate fi absoluta ~i depIina. Umanul n-a fost ~i nu va finicicand absolut, stabil, perfect. Ciind de aces! grup s-aapropiat Isus Hristos, el 0 salva nu numai pe neferici!a femeie,ci ~i sutletele acestor oameni. Siguranta suta la suta ca ai

dreptate, - tocmai aceasta este divinizarea con~tiintei, eticii ~i

1l10ralitatii.Atunci cand Hristos a propus sa arunce piatra celTara de pacat, toti au simlit caracterul relativ al dreptalii lor.

f

301

J~

1/

Zdruncinand omenescul, Hristos i-a ajutat pe toti sa simtaDivinul din sufletele lor. Pot condamna pe cineva atonci candsunt sigur ca am absoluta dreptate. Prin urmare, condamnareaemotionala interioara a unei alte persoane, incapacitatea de a 0ierta duce la cre~terea dependentei de con~tiin\A, dorinte ~i

viata ~iduce la destramarea lor ulterioara.

- Dumneavoastra nu va puteti ierta soacra, pentru disunteti sigura ca ea nu are dreptate, iar dumneavoastra aveti,i-am spus eu doamnei. Siguranta v-a extrageti din logicaumana. Daca un om incalca normele general umane, el estepasibil de pedeapsa, dar nu de dispret ~i de blamare. Dacapedeapsa este, pentru noi, mai importanta decat iubirea, ne

transformam noi in~ine in criminali, mai intai in fata luiDumnezeu, apoi ~i in fata oamenilor.

0 mai privesc 0 data pe doamna. intrucat etica ~imoralitatea sunt produse ale societatii, societatea trebuie saaplice pedepse pentru incalcari prin intermediul aparatuluijudiciar. Pentru noi, supararea inseamna, intr-un fel, sete deriizbunare, dorinta de a restabili echitatea suprema. Insa, in

afara de morala umana, mai exista ~i morala Divina. Dejudecata lui Dumnezeu nu te poti ascunde. Nu luati asupra

dumneavoastra rolul judecatorului supremo Este periculos. Noiavem dreptul sa ne aparam numai in exterior. In interior, noine aparam nu de oameni, ci de Dumnezeu ~i, atunci, ura ~isupararile noastre se Indreapta nu spre oameni, ci spre

Dumnezeu.Cad pe ganduri ~iIi mai examinez 0 data campu!.

- ~i inca ceva, ii zic, atitudinea dumneavoastra incorectiifaliide lume incepe sa distruga structurile subtile ~ipoate duce

302

I\\

la ruinarea ulterioara a sanatatii ~i a destinului. Organismuldumneavoastra este deja format, de aceea distrugerea nu vaameninlii pe dumneavoastra in primul rand, ci pe copiluldumneavoastra. Cu cat mai multe necazuri aveti in legatura cucopiii dumneavoastra, cu atat mai inalt este nivelul purificarii

careia ii sunteti supusa, dandu-vi-se umilirea fericirii umaneprin intermediul altor oameni. Aveti doar doua optiuni. Prima:

iertati persoana care v-a nedreptatit, intelegand ca aceasta nupoarta nici 0 vina, intelegand ca, prin intermediul ei, vi s-a

oferit posibilitatea de a-i salva viata copilului dumneavoastra.A doua: n-o iertati, apoi priviti cum copilul dumneavoastrasufera din cauza bolilor.

Ea pleaca sa lucreze la propria sa armonizare.

Imi aduc aminte cum adoamna care, de asemenea,oricat s-ar fi straduit.

- Nu inteleg de ce, i-am zis, dar, in ceea ce va prive~te,schimbarile sunt egale cu zero.

Ea s-a indispus ~i a Inceput sa-mi demonstreze cu staruinliica ea depune eforturi spre a se schimba in mai bine.

- L-am citit ~i pe autorul acesta, i~i indoia ea degetele, ~ipe acesta, ~i cartile dumneavoastrii Ie-am citit, am recurs ~i la

aceasta metoda de tratament, ~i la aceasta. Atonci de ce oarenu mi-a reu~it nimic?

- Imaginati-va cii aveti in falii noua u~i deschise ~i vreti saintrati pe toate simultan. A~a yeti ~i ramane, in camera, i-amspus. Ca sa mergi spre Dumnezeu, trebuie sa uiti de toate ~i sate deta~ezi de toate. Dumneavoastrii insa nu va ganditi la nimic

venit la mine la consultatie 0

nu ajungea la nici un rezultat,

f

_J....--

11'

303

altceva dedit la metode, remedii, etc.Atunci ciind ea a Inteles despre ce este yorba, lucrurile au

Inceput, Intr-adevar, sa se amelioreze. De multe ori am viizut

cum oamenii se roaga ma~inal, ceriind ceva, ~i nimic nu seschimba. Apoi Insa, la un moment dat, ei simt ~i Inteleg ca nu

trebuie sa-i prive~ti pe altii cu superioritate, ca nu se poate sa

te dispretuie~ti ~i sa giinde~ti uriit despre tine. Atunci totul seschimba. Daca ai Inteles ca nu trebuie sa te dai cu capul depereti, ca lucrul acesta e lipsit de rost, n-ai sa-I mai faci.

In sinea mea, eu ma oprisem la urmatoarea formula:Intelegerea este mai presus de rugaciune. Abia nu demult

mi-am dat seama ca tocmai rugaciunea este cea care,educiindu-ne sentimentele, duce la Intelegere.

Dupa 0 vreme, pacienta mea a revenit ~i am viizut Indata ca

a reu~it sa-~i Invinga supararea.

- Nu mai vad nici 0 amenintare pentru viata copilului,i-am spus, cu alte cuvinte, ati reu~it sa va puneti la punct. Dar,daca doriti nu numai sa-i protejati sanatatea fiului, ci ~i sa-i

oferiti posibilitatea sa dobiindeasca fericirea omeneasca, transformarile din persoana dumneavoastra trebuie sa fie maiprofunde ~i mai stabile. Profunzimea transformarii eu-luidumneavoastra uman depinde de masura In care va yeti deta~a

de el. De~area de eu-\ uman se poate produce atunci ciind

simti tot mai mult realitatea Divinului. Ca sa-ti simti eu-lDivin, trebuie sa dispara cea mai mica urma de agresivitate

falii de el, adica falii de iubire. Cea mai periculoasa agresiuneImpotriva lui Dumnezeu se produce prin nemultumirea desine, dispretul de sine, lipsa Increderii In sine, nelntelegereafaptului ca eu-l nostru superior este parte din Divin. De aceea,

304

I\\ ~

pe parcursul vietii, trebuie sa ne rugam pentru iertareamiihnirii, a lipsei dorintei de viatA, a nemultumirii de sine ~i depropriul destin.

Eu-I nostru uman trebuie tratat ca un copil, trebuie iubit,oriciite defecte ar avea, trebuie educat ~i ajutat sa se dezvolte.Daca parintele Indepline~te toate capriciile copilului ~i Incepe

sa depinda de acesta, copilul se transforma Intr-un tiran ~ipoate muri. De aceea, atunci ciind devenim dependenti de

sentimentele, scopurile, con~tiinta noastra, eu-I nostru uman,

de asemenea, se Imbolnave~te ~i incepe sa se dezintegreze. Dinacest motiv, In fiecare zi trebuie sa educ!im In noi nlizuintaspre iubire ~i sentimentele, giindurile ~i comportamentul

nostru.Dupa expresia fetei femeii, dupa aura ei vad ca acum ea se

poate ajuta ~ipe sine, ~i pe fiul sau. Ne putem lua ramas bun.

Stau In biroul meu ~i privesc Ingiindurat prin geam. MaiInainte, eu socoteam, In conformitate cu traditia clasicaindiana, ca boala este 0 rasp lata pentru pacatele din trecut.

Reiese atunci ca infirmul, omul gray bolnav a fost In trecut uncriminal ~i, drept urmare, In loc de compasiune, Incercam un

sentiment de ostilitate fatA de el. Deoarece simteam ca unasemenea mod de tratare a problemei este incorect, eu

avansam tot mai departe pe calea Intelegerii adevaratelorcauze ale bolii. La Inceput, orice e~ec se transforma pentrumine Intr-o etapa de pregatire pentru 0 situatie viitoare, caciorice pierdere este un avans pentru 0 achizitie viitoare. Suntem

sortiti la sporirea, cu fiecare viata, a proportiilor valorilorumane. Chiar daca 0 civilizatie dispare, dezvoltarea ei

305

J

~'

I"

continua, dar deja in alte locuri. Tot ce a purees din Dumnezeuse va intoaree in Dumnezeu. Atunci cand sufletul nostrupresimte dobiindirea unei mai mari fericiri in viitor, el sepregate§te de aceasta prin pierderi, boli §i nenorociri. Toate

aceste pierderi sunt, de fapt, deta§ari de scurta durata de eu-Iuman, in vederea dobandirii unei portii mai mari de iubire. Cu

cat este mai multa iubire, cu atat mai putine sunt pierderile §inenorocirile. Cu cat mai activ ne pregatim de evenimenteleviitoare, umplandu-ne sufletul cu iubire, cu atat mai mult ni se

echilibreazii destinul.Am Iacut odatii in Finlanda 0 observatie interesantii. Dupa

0 prelegere nu prea lunga, tinuta pentru cei care se interesau decartile meIe, s-a ridicat in picioare 0 doamna §i m-a intrebat:

- In ce masura este daunator computerulpentru fiul meu?Pur §i simplu, nu se poate desprinde de el, ca de un narcotic.

- Computerul dezvolta con§tiin(a omului, am raspuns eu,§i, daca nu sunteti ata§ata de temeiurile con§tiintei, cum ar fi

etica, moralitatea, vointa, principiile, scopurile, relatia

copilului dumneavoastra cu computerul nu va fi periculoasa.

- Spuneti-mi, de ce persoanele care lucreazii cu compu-terul au dureri in zona pieptului? - a intrebat doamna.

- Fiindca din axarea pe con§tiinlii rezultii trufia. In ultimultimp, trufia este blocatii prin scaderea generala a imunitatii.

Centrul imunitar se afla, la nivelul campului, in zona pieptului.Deformarea structurilor campului in apropierea corpuluiprovoaca mai intai durerea fizica a corpului insu§i §i, abia maiapoi, patrunzand mai adanc, poate duce la diverse boli, depilda, slabirea vederii, a memoriei, diminuarea aptitudinilor

etc.

306

~\

- ~i ce se poate face?- In primul rand, sa va puneti dumneavoastra in ordine §i,

prin intermediul dumneavoastra, sa va ajutati fiul. Mi-a venit

in cap un gand interesant. Am sa diagnostichez acum gradul denocivitate al jocurilor la calculator pentru fiul dumneavoastrain doua momente diferite: azi dimineata, adica inainte depre legere, §i in clipa de fata. Intrucat asprimea §i ostilitatea

dumneavoastra falii de cei apropiati s-au diminuat in modconsiderabil, se poate presupune ca §i dependenta fiului

dumneavoastra falii de con§tiinlii a scazut. Prin urmare,pericoIullegat de jocurile la calculator, de asemenea, poate fi

mai mic. A§adar, azi diminealii gradul de nocivitate era deaproximativ 300 de unitati, dar ceea ce depa§e§te cota de 70 de

unitati este deja periculos. In clipa de falii sunt doar vreo 10unitiiti. Prin urmare, principala problema 0 constituie nucomputerul, ci starea persoanei care lucreazii cu el. Realitateavirtuala, cu care ne permit computerele sa lucram in prezent,poate accelera procesele de instruire §i de dezvoltare a

aptitudinilor de zeci §i mii de ori. Noi toti insa suferim de pe

urma deficitului de iubire. Pur §i simplu, nu suntem pregatitipentru acele posibilitiiti care sunt din ce in ce mai aproape de

noi. Poate incepe prabu§irea sistemului imunitar la scaraintregii omeniri, a sistemului imunitar aI spiritului nostru, alsufletului nostru. lar, atunci cand sufletul 0 ia razna, nu maieste yorba de boala - aceasta este pieirea. Pentru a se schimba,sufletul are nevoie de mai multa iubire decat spiritul §i corpul.A§a cum a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp decatcredem noi". A§a ca este mai bine sa incepem sa lucram la

armonizarea noastra chiar acum, din acest moment.

f

j4

,j.!/', ,

307

Privesc prin geam verdeata de august a verii. BoalaInseamna pregatire pentru viitor. ~i trecutullnsa are aici rolulsau. Daca, prin purtarea dumneavoastra din trecut, nu v-atipregatit Intr-o masura suficientil sau daca fericirea viitoare esteprea mare, pregatirea noastra este efectuata prin mijloace mai

aspre. Apropo, mai Inainte eu consideram batranetea dreptuzura a organismului. Acum insa am Inteles ca batranetea

Inseamna pregatire pentru 0 viata noua. Prin urmare, dacavrem sa Invingem batranetea, trebuie sa ne pregatim nu fiindconstran~i, ci de bunavoie.

adata 0 doamna mi-a spus:

- Incep sa ma supar ~i, imediat, Incep sa Imbatranesc curapiditate. Nici nu-mi imaginam macar cat de legate intre ele

sunt toate acestea.Cu cat triiim 0 via(ii mai Indelungata, cu aliit mai adanc ne

cufundam In con~tiin(ii.Exista aici un aspect caracteristic.a cuno~tinta de-a mea zice:

- Pot ierta orice, afara de tradare. aried! m-a~ striidui, nusunt In stare sa-mi Inlatur dispretul fata de lichele ~i nemernici.

- lmagineazii-ti, i-am spus, un om bolnav fizic, un infirm,II vei dispretui?

EI a ridicat din umeri a nedumerire:

- Binelnteles ca nu.- lar acum imagineazii-ti un om naliing, incapabil, lipsit

de principii. II vei dispretui?

- Trebuie sa ma mai gandesc, a raspuns el domo!.- ~i e yorba doar de un om cu spiritul bolnav, am zis eu.

Exista ~i oameni cu sutletul bolnav. Lichelele, nemernicii,

308

, f

tradatorii. Ei bine, e mult mai bine sa ai un corp infirm decatun sutlet infirm. Cel bolnav fizic vrea sa fie sanatos. Celnatang ~i lipsit de principii vrea sa fie de~tept ~i principia!.Tradatorii, nemernicii ~i uciga~ii vor sa fie blanzi ~i afectuo~i.Oar este mai greu sa schimbi sutletul decat corpul ~i, cu catdepindem mai mult de fericirea umana, cu atat mai greu se

desfil~oara procesele de schimbare.Ma Intorc cu gandul la problemele mele. Credeam ca

zguduirile mele de vreun an Incoace, atat In ceea ce priv~testarea fizica, cat ~i pe plan moral, sunt semne ale apropierii

batranetii, consecinte ale suprasolicitarilor ~i ale marilorgre~eli din trecut. Dar, nu demult, cand i-am cercetat serios pecopiii ~i pe nepotii mei, am Inteles ca nu este yorba de trecut cide viitor, caci sutletele viitorilor mei nepoti se atlau Intr-ostare cu totul deplorabila. Afara de asta, va trebui sa mai facdestul de multe In viitor ~i, probabil, lucrul cel mai importanteste ca, In apropierea Divinului, umanul nu se lini~e~te ~i nuse retrage, ci se revoltii, se Impotrive~te ~i doare. Ceea ce,anterior, parea 0 bagatela nevinovatii devine 0 amenintare ~i

un perieol pentru via(ii. Mai Inainte Imi aminteam mereu

zicala: "Triiie~e ca In sanul lui Dumnezeu". S-a dovedit cadobandirea eu-Iui Divin este un proces foarte chinuitor ~i poate

duce la moarte, daca e~ti nepregatit.Am urmiirit ce schimbari interesante se petrec In starea ta,

atunci cand Incepi sa-ti simti eu-I Divin. Mai Intai Incep sa seestompeze formele ~i sa-~i piarda importanta dimensiunileapartamentului in care loCuie~ti, inceteazi\ sa te mai preocupevilele ~i ma~inile. Toate acestea devin, la inceput, ca dejucarie, apoi semitransparente. Pe urma i~i pierd importanta

309

""',u !

~.

/1.

toate planurile ~i scopurile. Nu Ii se pare important daca Ii sevor implini dorintele sau nu, important e ceea ce ti se intiimplaacum in suflet. ::Oi,atunci cand, in interiorul tau, incepe sadispara importanta sentimentelor ~i a dorinlelor, incepe parcasa apara 0 lumina, ce se intensifica. ::Oi,pe masura ce se

mic~reaza dependenta de lumea inconjuratoare, lumeainceteaza sa-Ii mai para brutala ~i cruda. Ea devine tot maiging~a ~i mai Iipsitii de aparare. Deocamdatii insa, pentrumine, lumea aceasta este totu~i mai reala deeM eu-l meu Divin.

Deocamdatii, eu ma pot afla doar in una dintre cele doua stari:fie ruperea deplina de lume, fie cufundarea in ea ~i sporirea

dependentei. Unor pacienli lucrul acesta Ie reu~e~te mai bine,adica ei sunt in stare sa pastreze 0 anumitii perioada pereepliaeu-Iui Divin ca pe singura realitate. Atunci se ~i intiimpla acelelucruri pe care medicina Ie nume~te miracole. Eu insa,deocamdata, incere sa-i ajut pe allii, gasind cu greu legitiitiletranzitiei de la uman la Divin.

::Oiiatii ca, a cata oara deja, sunt intrebat: "Cum poate fisimtita iubirea Divina? Ce trebuie sa faci ca iubirea omeneascasa nu duca la tragedi i?"

Incerc sa explic:

- Cu cat sunteti mai legat de lumea inconjuratoare prinsentimentele ~i con~tiinta dumneavoastra, cu atat 0 mai maretortura pentru dumneavoastra va fi sentimentul iubirii. Atunci

ciind incercati sa acumulati bunuri, Ie luati in mainile dumnea-voastra, dependenta cre~te. Ciind oferiti, dependenta scade.Daca exersati in fiecare zi oferirea iubirii $i a caldurii suflete~ti

~i aveli grija de allii, dependenta interioara de valorile umanescade.

310

1\ ~

Daca puteti ajuta 0 persoana apropiatii in detrimentuldumneavoastrii, tara a a~tepta mai apoi 0 riisplata ~i avanddrept motivalie doar sentimentul iubirii ~i dorinta de a-I pune

in valoare, atunci iubirea pe care ati dobandit-o va face fericit.Omul calculat ~i lacom este intotdeauna nefericit in dragoste.Prin urmare, in masura in care ii invatiim pe copiii no~tri saofere, Ie educam altruismul, capacitatea ~i dorinta de a aveagrija de altii, noi ii pregatim sa simta iubirea Divina, care nudepinde de nimic ~i doar ofera.

- ::Oitotu~i, intreaba doamna, de ce sunt atat de periculoasecomputerele?

- In prezent, omenirea se contope~te intr-o singura inteli-genta colectiva, raspund eu, internetul, po~ta electronica,radioul, televiziunea, cunoa~terea limbilor straine - toateacestea fac sa apara noi forme de con~tiintii colectiva. Fiirasocietate, omul n-ar fi putut exista. Intrucat acum ia na~tere 0societate absolut noua, peste 20-30 de ani este de ~teptat

aparitia unor oameni de un tip absolut nou. Daca omul trebuiesa primeasca in viitor 0 suma imensa de bani, pregatirea pentruaceasta incepe in planul subtil din timp. Dar, daca in prezent

banii inseamna prea mult pentru acest om ~i, chiar din cauzaunei sume neinsemnate, el incepe sa dea dovada de frica,invidie, ura ~i regret, 0 suma mare 11va ucide. EI poate sa

moara. chiar inainte de a-i primi sau, in cel mai bun caz, nu-iva primi sau ii va pierde. Acel~i lucru este valabil ~i in ceea

ce prive~te valorile spirituale. Dacii 0 persoana cu un gradsporit al trufiei este inzestratii cu mari aptitudini, ea se va

imbolnavi ~i va muri, tara sa-~i dea seama ca ceea ce consideradrept fericire se transforma pentru ea in moarte. Piina saavem

311

~

'f,'I

parte de fericire umana ~i stabilitate, avem mai intiii parte dezdruncinarea ~i distrugerea lor. In masura in care, in decursul

vietii noastre, am visat la fericirea umana ca la stabilitate,protectie, invulnerabilitate, noi nu putem face fatll pregatiriipentru fericirea viitoare. Cu ciit simtim mai real eu-I Divin,

care este absolut imprevizibil, haotic, cu atiit mai putindepindem de forma, scopuri ~i dorinte ~i, atunci, ne asemanam

nu cu un batran care ~hioapata la deal, ci cu un copil carealearga cu bucurie pe 0 poteca de munte, iar dobiindirea

fericirii omene~ti nu duce la tragedie, ci la armonie.

Acum trebuie sa intre in biroul meu urmatorul pacient. Imiamintesc de problemele mele. Mi se pare ca am inteles deunde imi vine iritarea in timpul ~dintelor. Eu vreau foartemult sa-i ajut pe oameni ~i imi propun ca scop sa vindec peoricine. Dar in timpul consultatiilor are loc 0 puternicaaccelerare. Eu incep sa ma cramponez de viatll, de dorinte, descopuri ~i, ajutiindu-i pe pacienti, Incep sa-mi daunez mie. Seproduce 0 cre~tere a dependentei de punctele esentiale alefericirii omene~ti. Prin urmare, pentru a-mi salva viata, trebuiesa uit in timpul consultatiilor de tot ce este uman.

Am un amic medic. L-am Intillnit nu demult ~i am vazut cuuimire ca situatia lui se apropie de indicele mortal. ~i doar

mi-a citit toate cartile ~i a depus efort pentru a se armoniza!Din cine ~tie ce motive a sporit brusc axarea pe con~iintll:etica, moralitate, vointll, scopuri. Trebuia descoperit factorul

care a generat aceastii situatie. Totul s-a dovedit a fi foartesimplu. EI folosea diverse metode de tratare a pacientilor,

Incepuse sa aiba succes ~i i-a sporit brusc concentrarea asupra

312

~. fJ,",",..

scopurilor ~i a dorintelor.

- In decursul tratamentului nu se poate sa-i dore~ti sana-tate pacientului, i-am spus, nu se poate sa-ti propui ca scopvindecarea lui. Nu tu e~ti cel care decide, decizia vine de sus.Trebuie sa te concentrezi nu asupra scopurilor ~i a dorintelor,ci asupra iubirii din suflet. Atunci, ajutiindu-i pe altii, nu te veiucide pe tine.

Imi amintesc de 0 situatie despre care mi-a povestit 0vindecatoare:

- Metoda mea de vindecare cuprinde ~i rugaciunea, ~iierburile, ~i conversatiile cu pacientii. La pacientele mele care

aveau chisturi ovariene, chisturile se resorbeau In ciiteva zile.Primeam pacienti intr-o incapere micutll ~i veneau foarte

multi. Am hotiiriit sa trec la alt nivel. Am beneficiat de spri-jinulunor sponsori ~i am capatat un cabinet mare, spatios. Am

absolvit la Moscova cursurile superioare pentru vindecatori.

Am obtinut toate certificate Ie posibile ~i acum stau cudiplomele Intr-un cabinet luxos, dar oamenii nu vin. Ceva s-apierdut. Chiar daca ~tiu ca pot Sa vindec la fer de bine ca

Inainte.

- Dumneavoastrii in~ivii, In subcon~tient, va alungatipacientii, i-am zis, ca sa va salvati viata. Pentru dumnea-voastra, principiul omenesc II acoperii pe cel Divin. Cu ciit

aveti mai multi bani, faima ~i dip lome, cu ciit mai stabila ~imai confortabila este viata dumneavoastrii, cu atiit mai intenstrebuie sa lucrati pentru a dep~i fericirea omeneasca ~i a vaconcentra asupra Divinului din dumneavoastra. Multivindecatori i~i folosesc darul primit de la natura ~i, pentru a-~ipastra capacitiitile, aleg pentru sine, in subcon~ient, 0 cale

/',.

313

plina de privatiuni ~i de pierderi, renun(&nd la mari pOr(iuni de

fericire omeneasca. Uneori iti este oferita de sus posibilitateade a te desprinde de importanta umanului. Atunci vindecatorulse imbolnave~te sau poate muri. Foarte mult depinde de modulin care va trece el prin aceastii purificare.

La mine la consultatie a venit 0 vindecatoare, care mi-aspus povestea ei:

- Trebuia sa plecam din Kazahstan in Germania ~i, cudoua zile inainte de aceasta, in casa noastra au patruns noapteani~te tineri jefuitori, ne-au amenintat cu un pistol ~i au cerut saIe dam toate lucrurile de pret. Simteam ca vor sa ne ucida, ca

sa nu ramana martori, ~i am inceput sa ma rag: "Doamne, dacaei ne vor ucide acum, i~i vor pierde sutletele. Doamne,salveaza-Ie sutletele, nu lasa sa se verse sange!" ::;i ceva s-aintamplat, ei au plecat.

Ei bine, ei au fost re\inu\i in aceea~i zi ~i s-a atlat ca ei autras cu pistolul in noi de patru ori ~i de toate cele patru ori

arma n-a luat foc. Apoi m-am stabilit in Germania, lucrezacolo ca sora de caritate ~i ii tratez pe oameni ca vindecatoare.

"Celui care, in clipa mortii, se gande~te numai la iubire i sepoate elibera diploma de vindecator, m-am gandit eu. Atat ca

nu se ~tie daca are nevoie de a~a ceva".

Mi-am amintit istoria altei doamne.

- Lucram ca asistentii a unuia dintre cei mai renumitimedici din Uniunea Sovietica. Cu timpul am inceput sa vad ce

~i unde ii doare pe oameni ~i sa simt ce medicament trebuieprescris. Profesorullasa chiar in foile de observatie clinica ale

bolnavilor loc pentru avizul meu, eu am inceput sa-i tratez pe

314

,1

\ f_J

"",I~.

oameni ca vindecatoare ~i ob\ineam rezultate stralucite. Soacramea practica magia tiiraneasca. Descanta, racea farmece etc.,apoi a inceput sa manifeste simptome de nebunie, a prins aalerga pe strilzi cu mintea ratiicita. Am hotarat s-o vindec ~i am

vindecat-o. Peste catva timp insa a inceput brusc sa-mislabeasca memoria, nu tineam minte nici numarul meu detelefon, iar so\ul ~i fiica mea au inceput sa se confrunte cuprableme de sanatate psihica ~i fizica. Atunci am pus capatactivitatii de vindecator. Nu mai practic nici macar presu-punctura, de~i, atunci dnd in ora~ul nostru au venit in vizitil

cativa speciali§ti din Orient, ei m-au rugat chiar sa continuu sama ocup cu aceasta.

- Cu cat este mai inalt nivelul vindecatorului, am spus eu,cu atat sunt mai periculoase pentru el gre§elile lui, precum §i

~efectele caracterului ~i ale concep\iei sale despre lume.Incepeti cu concepti a despre lume §i cu caracterul dumnea-voastra. V-ati impovarat in a§a milsura eu-I dumneavoastrauman, incat, pentru a invinge fOrla lui de atractie, aveti nevoie

de mult mai multa nilzuinlil spre Divin decat orice altiipersoana. Mai intai revedeti-va viata ~i rugati-va pentru

iertarea celei mai mici nemul\umiri de sine ~i de destinuldumneavoastra. Orice suparare din partea sotului, oriceneplacere scoasa in cale de destin reprezinta 0 posibilitate de ava deta~a de uman, de a simti mai intens Divinul, cu altecuvinte, inlaturati de la inceput cele mai mici pretentii falil deparinti, fata de sot, falil de sine, falil de copii. lertati intreagalume ~i iertati-va pe dumneavoastra in§iva. Lasa\i sa se stingatoate regretele in legatura cu trecutul, teama de viitor §i

nemul\umirea falil de prezent. Opri\i cu totullogica omeneasca

;(', I

315

pentru un timp. Nu va ganditi, nu faceti aprecieri, nu visati.

- Spuneti-mi, ce este mai bine, sA-ti aminte~ti necazuriledin trecut sau sA ti Ie imaginezi in viitor ~i sA Ie strAbatipastrand iubirea?

- Pentru a-ti Invinge ~i a-ti educa un sentiment, estenecesar ca acesta sA ia amploare ~i sa fie activ, am spus eu.Daca va rugati, pur ~i simplu, ca supArArile pe oameni ~idivinizarea umanului sA piece din sutletul dumneavoastrn,efectul poate fi minimal, dar efortul e foarte mare. Senti-mentele sunt ascunse, nu functioneaza. DacA vA imaginatisuparari ~i pierderi posibile ~i vArugati pentru pAstrarea iubirii,

va fi ceva mai bine. Dar sentimentele reactioneazii putin lasituatiile imaginare. Atunci insA cand vA amintiti evenimentereale din trecut ~i Ie parcurgeti de zeci ~i sute de ori,

det~andu-va de uman ~i avantandu-va spre Divin, schimbArilereale pot Incepe destul de repede. Exista insa IncA un remediu,mult mai eficient: sA lucrezi cu sentimentele in momentulizbucnirii lor. In clipa in care ati fost ofensat, trMat, In clipa incare ati pierdut ceva. In acest moment, concentrarea asuprapastrarii ~i sporirii iubirii, deta~area de uman ~i avantarea spre

Divin va pot transforma In cateva zile.

- Ce v-ar mai putea ajuta in efortul de armonizare apropriei persoane, continuu eu. Tradarea, ofensa, umilinta.

Toate acestea Inseamna pierderea temporara a fericirii

omene~ti. Cu cat mai adanc suntem cufundati In ea, cu atat maidureroasa pentru noi este pierderea ei. Care sunt lucrurile carene leaga de viata? Respiratia, hrana, plAcerea sexuala. Pe langaacestea, con~tiinta noastra, adica vointa, scopurile, plus

dorintele noastre. Se poate renunta la placerile sexuale pe 0

316

~\ ~

durata Indelungata, ~i atunci rugaciunea va deveni maieficienta. Se poate renunta la hrana pentru 0 vreme. Este maigreu, dar eficienta rugaciunii cre~te. Sa renunti la respiratie,chiar pentru un timp scurt, este dificil. In schimb, rugaciuneapoate avea un efect de amploare In profunzime. De aceea, daca

poste~ti cateva zile, apoi te rogi Intr-un regim de respiratieminimala, poti depa~i multe probleme. Nu demult, cand eu

insumi am Inceput sa ma confrunt cu probleme de sanatate, amIncercat sa descopiir ceea ce face ca rugaciunea sa fie maieficienta.

Conform datelor mele, pe care am sa Ie mai verific, rezultaurmatoarele: trei luni pe an se produce 0 accelerare a tuturorproceselor la nivel subtil ~i cre~te responsabilitatea noastrapentru sentimentele, gandurile ~i comportamentulnostru. Esteyorba de prima jumatate a lui februarie, prima jumatate a lui

aprilie, prima jumatate a lui august. Deosebit de importanta

este prima jumatate a lunii aprilie. in aceasta perioada suntrecomandabile un efort maxim indreptat spre propria armo-

nizare ~i 0 minima orientare spre placerile omene~ti. ~ase lunipe an, omul se poate cufunda In placeri, iar 0 jumatate de an se

poate deta~a de ele. Din cele ~ase luni de det~are, trei luni

sunt caracterizate printr-o de~are profunda, mai radicala.Este yorba de lunile februarie, aprilie ~i august. Ianuarie,martie ~i mai sunt luni cu un grad mediu de de~are.

Cufundarea In plAceri se produce In lunile iunie, iulie,septembrie, octombrie, noiembrie ~i decembrie. Afarn de

aceasta, fiecare om are regimul sAu,cand el simte In ce directie

este mai bine sa meargii. Totu~i, in primul rand, trebuie puse Inordine conceptia despre lume ~i sentimentele ~i, atunci, toate

317

J

/(,.,"

celelalte vor merge mai u~r.Mi-am amintit de aceasta discutie, In timp ce ma gandeam

la problemele mele. Daca examinezi orice situatie complicataca pe 0 posibilitate de a te Invinge pe tine Insuti, ca pe 0treapta spre Divin, ca pe un prilej pentru 0 mai putemica

nazuintii spre iubire, atunci ~i pierderile, ~i achizitiilereprezinm un mijloc de acumulare a iubirii Divine.

Se aude 0 bataie la u~a ~i intra 0 doamna.

- Care sunt problemele dumneavoastra? - 0 Intreb, dupa .ce a luat locoVoi confrunta ceea ce are sa-mi povesteasca eacu ceea ce am vazut dintr-o privire. Apoi yom cauta Impreuna0 ie~ire din situatia creata.

La prima vedere, situatia ei nu e prea strnlucita. Primulcopil ar putea sa nu aiba urma~i, al doilea copil ar putea muri.

De~i campul exterior al femeii Insa~i e Intr-o stare destul debuna, concentrarea asupra aptitudinilor, con~tiintei ~i vietii

depa~~te de cateva ori cota mortaJa. Mai cu seama asupravietii. Ciudat lucru, de unde i-ar putea veni 0 atilt de puternicadependentii? La un moment dat, ea a pus viata - a ei sau aaltcuiva - mai presus de iubire.

Femeia Incepe sa povesteasca despre sine.

- Fiul meu are probleme legate de capacitalea deprocreare. In plus, ma chinuie~e teama pennanenta pentru

viata fiicei mele. Am impresia ca exista 0 legatura cu faptul cam-am ocupat cu vindecarile.

- Sa facem unnatorul lucru, Ii propun, am sa examinezvietile copiilor dumneavoastra ~i am sa mentionez perioadeleIn care se produceau agravari ale starii lor. Apoi Ie yom

318

1\ ~

J~

compara cu data la care ati Inceput sa practicati vindecarile.Examenul a aratat ca modificarile periculoase au Inecput cu

trei ani In urma, dar 0 tendintii negativa generala.exista deja deopt ani.

- Cu opt ani In unna a Inceput activitatea mea de vinde-catoare, a zis doamna Ingandurata, iar cu trei ani In unna amInceput sa-i tratez pe pacienti dupa sistemul Reiki. Nu demult

mi s-a propus sa tree prima treapm de initiere, dar eu amrefuza!. Inainte de a Incepe sa practic sistj:mul Reiki, eu nuacceptam sa-i tratez pe bolnavii de cancer ~i de psoriazis.

Acestea sunt boli karmice ~i este mai bine sa te tii la distantiide ele. Mi s-a spus Insa ca eu sunt doar un intermediar ~i cavindecarile nu se datoreazii energiei mele, ~i atunci am prins

a-i accepta pe toti bolnavii.

- Pai, poti spune orice, am zis eu; daca de dumneavoastran-ar depinde nimic. atunci oricine ar pulea deveni maestruReiki. Pur ~i simplu, atunci ciind va giinditi ca aceasta nu esteenergia dumneavoastra, va este mai u~or sa va de~ti descopuri, dorinte, de eu-J uman, iar lucrul acesta face ca energia

dumneavoastra sa fie mai purn.

De vindecat Insa vindecati totu~i cu energia dumnea-voastra, ~i aici exism doar doua posibilitati: vindecati ori cu

ajutorul eu-lui Divin, ori cu ajulorul eu-Iui uman.

Eu-I Divin nici nu se maculeazii, nici nu se epuizeazii, dartratamentul prin eu-I Divin actioneazii numai atunci ciindvindecatorul este pregatit sa-I simta In interiorul saU. Daca insa

nu simtiti eu-I Divin ~i va apucati de vindecat bolnavii cu eu-Iuman, incepeti rapid sa-I epuizati, lipsind de energie ~i iubire

vietile dumneavoastra viitoare ~i pe urma~ii dumneavoastra.

/,.,, ,

319

Adevarata vindecare se produce astfel: mai intai, pacientul i~ischimba atitudinea falii de lume ~i falii de sine ~i renunliipentru totdeauna la agresivitatea impotriva iubirii in sufletulsau. Apoi, el invalii sa-~i pastreze iubirea, atunci cand senaruie fericirea omeneasca ~i se zguduie temeiurile eu-Iuiuman, adica viata, dorinta, con~tiinta. ~i iata ca, la a treiaetapa, vindecatorul 11poate ajuta pe un astfel de om, rara a

aduce vreun prejudiciu deosebit sie~i ~i pacientului. De fapt,atunci cand ati inceput sa va ocupati de vindecari, soar putea sava fi fost date situaiii care sa va ajute sa simtiti mai intens eu-I

dumneavoastra Divin.

- Am primit un astfel de semn, a zis femeia. Indati! ce aminceput sa tratez ca vindecatoare, sotul meu a inceput sa sepoarte cu mine mult mai rau ca inainte, ~i-a abandonat

serviciul. Eu nu intelegeam ca aceasta de fapt era purificareamea ~i ma suparam.

- Spuneti-mi cum ati inceput sa vindecati, cu ajutorulmainilor? - 0 intreb.

- Dupa ce am racut cursuri de bioenergetica, mi-au aparutin vis ni~te entitati ~i mi-au spus ca-i vor vindeca pe oameniprin intermediul meu. In timpul ~edintelor, eu nu raceam

nimic, doar ma rugam ~i urmaream cu deta~are ce fac ei inplamd subtil. Rezultatele vindecarii erau excelente. Doream sa

continuu, sa ma perfectionez in acest domeniu, de aceea, peste

cativa ani, am mers la 0 ~coala Reiki.

- Ati inceput sa va perfectionati latura umana ~i ati prins auita de latura Divina.

Pentru un vindecator, esentialul il reprezintii nu tehnicile devindecare variate, ci educarea sentimentelor sale, invingerea

320

~\

dependentei de ete. In general insa vindeditorul este 0persoana care ia multe asupra sa ~i, pentru a rezista mai apoiacestei poveri, trebuie sa faca mult mai multe ca sii-~i salyezesufletul. Bagandu-se de bunavoie intr-o situatie dificili!,vindecatorul se apropie de momentul in care nu mai are nici 0scapare, dad nu va simti eu-I sau Diyin mai real decat pe cel

uman.- Duceti-va sa lucrati la propria armonizare, ma adresez

eu doamnei, peste 0 ora vom vedea ce perspective aveti.Femeia iese din camera, inchiziind u~ain urma sa.

Ma gandesc la faptul ca toti ne apropiem de un anumitmoment, ciind nu Yom mai fi in stare sa supravietuim, dad!. nu

simtim eu-I nostru Divin. "Toti oamenii yor fi precum ingerii"

- p~rca 1jIiazice Biblia. Diavolul apare atunci ciind uitam deoriginea noastra Divina ~i incepem sa consideram drept valorisupreme viata, dorintele ~i con~tiinta noastra. "Apropo, magiindesc eu, trebuie sa pun 0 capatana de usturoi pe computerulfiului meu". Usturoiul umile~te con~tiinta ~i friineaza cre~tereatrufiei, reduciind astfel actiunea nociva a computerului.

Ma giindesc inca 0 data cat este de important sa intelegisensul vietii. Ciind trecusem deja de douazeci de ani ~ispuneam c~ inca n-am inteles care este sensul vietii, cei din jurclatinau din cap cu compatimire.

- In general, cautarea sensului vietii ar trebui sa ia sfiir~itpe la 18-19 ani, la tine insa procesul acesta treneaza periculos.

- Cum vine asta: treneaza periculos?Timp de vreo douazeci ~i cinci de ani dupa aceasta am tot

Incercat sa inteleg pentru ce traiesc, de aceea nu m-am ata~atde nici 0 forma a fericirii omene~ti ~i ea nu l11i-abarat calea

~

!~

If"", :

321

spre Divin, Abia acum iAcep sa in(eleg ca orice fericire saunefericire omeneasca nu este altceva dedit inca un pas spredescoperirea in sine a Divinului,

Pacienta mea revine, Starea ei e mult mai buna, ,dar la

copiii ei nu se observa practic nici 0 schimbare,

- Spune(i-mi, intreaba ea, ce trebuie sa fac pentro amic~ora dependen(a copiilor mei de mine?

- Daca se vor ruga ~i vor tinde spre Divin, comporta-mentul dumneavoastra incorect va va afecta doar pe dumnea-voastra, Oar, mai intai, inlatura(i ceea ce le-a(i dat pana la

concepere, in timpul sarcinii ~i in copilarie. Atunci Ie va fi mai

u~or sa simta ~i sa pastreze iubirea din sufie!.Ma uit inca 0 data la campul femeii ~i al urma~ilor ei.

- De fapt, dupa cat se pare, dumneavoastra a(i ajuns dejala limita, Este pu(in probabil sa-i ajuta(i in mod real pe copiii

dumneavoastra ~i pe viitorii nepo(i, rara 0 schimbare cardinalaa propriei persoane: incerca(i sa sim(i(i ca, din acest moment,

tot ce yeti inraptui in viata dumneavoastra ~i spre ce yeti tindeva avea un singur sens: sim(irea tot mai profunda a iubirii dinsufiet, descoperirea propriului eu Divin ~i con~tientizareaeu-Iui Divin ca singura realitate,

1, f

PERSONALlTATEA$11NST1NCTELE

Ca sa suprimi toate ata~arile, trebuie sa inlaturi dependenta,- I' b ' de Ceea ce sta la baza fericirii omene~tl. Pentrusa te e I erezl ,-

aceasta trebuie sa te ridici deasupra eu-Iul uman. ,~ceasta' b ' l- atunci cand punctul de spnJII1 estedeta~are este pOSt I a

. ,'-'. I t Spre Divin. Pentru a ajunge la Dlvll1, trebule sa trecidepasa

I'd (printr-un proces dureros de desprindere ,a ~ma~u 01, sa lI1~e I

- pa-strezi iubirea cand se clatina temelUnle el. Pentru mll1eg. ~l 'lmp ede ca omul reprezinta suma a trel componel '~" '~

I " tul 0'1 sutletul Nu se putea sa mal eXIste ~I a ecorpu ,Spirt" , - - It Daca in decurs de ciiteva IUI1l,cautand cauze ecomponen e."

,. Ibolii nu voi da peste nimic nou, pot socoti ca Ststemu ~ste

d fi~itiv oi ceea ce-mi ramane este doar practica", Nu ~tla~e , - - tie 111cat de naiva era convingerea mea ca a~ putea lI1,e~g

totalitate lumea inconjuratoare, La inceputul secolulUl XX,fizicienii erau siguri ca tabloul lumii va ra~ane eter~ -~~,d~

"t ' t Apoi a aparut fizica cuantica, teona relatlvlta(n ~Inec 111I

' ,'- - - - dI devenit tluctuanta ~i imprevizlblla, ramanan,umea a

323

1(", I

_1

324

totodata, aparent stabila.Indata ce mi-a aparut certitudinea ca am inleles totul, au

Inceput necazurile ~i zguduirile. Situalia era agravata de faptulca, dobandind 0 Incredere absoluta In mine, In sistemul meu,

nu catadicseam sa am 0 atitudine mai serioasa fala depronosticurile meIe. ~i ma convingeam de fiecare data calumea este imprevizibila, iar lucrul acesta se Intampla, Inprimul rand, datorita e~ecurilor meIe In diagnosticare.

Imi amintesc de un caz. De obicei, atunci canddiagnostichez campul unei persoane, un camp luminos estesemnul unei mari armonii interioare. Am viizut astfel deoameni.

Ei se distingeau printr-o sanatate de invidiat a corpului,sufletului ~i destinului. Odata am diagnosticat campul uneifemei ~i am vazut In aura ei 0 pata lucitoare. Era viitorul eicopil. Apoi ea a ramas Insarcinata, dar copilul s-a nascut cu

deficiente fizice. Campurile multor infirmi lumineaza precumcampurile celor mai armonio~i oameni. Prin boala corpului sepurifica sufletul.

Fiind de la bun Inceput umilit In latura lui umana, un infirmdispune de mari posibilitali de aflare a Divinului. Reiese ca amviizut straturile de suprafala ale sufletului. Daca vederea mea

ar fi avut cuprinderemailarga.a~fipututvedeanuefectul.cicauza. Cu alte cuvinte, puteam repeta oricat de mult: "Corpul,spiritul ~i sufletul", dar, cat timp deta~area mea de eu-I uman

era insuficienta, amploarea viziunii mele era limitata.Dupa vreo doua luni, pe cand diagnosticam problemele

unei persoane, am dat peste 0 entitate dincolo de suflet.

"Ciudat lucru, m-am gandit, oare poate fi ceva ~i mai vast

1\

decat sufletul?" Trebuia sa cercetez cateva zeci de situalii Incare aparea aceasta entitate, apoi s-o cataloghez ~i sa-i giisescun nume.

De data aceasta, totul s-a petrecut mult mai repede.Intr-o buna zi am mers Impreuna cu prietenii la tara. Acolo

am hotiirat sa gatim un pilaf. Am umplut un ceaun cu carne,legume ~i orez. Era a~itii ~i In jurul ceaunului roiau nori de

mu~te atrase de mirosul carnii. Fluturam furios 0 carps, Incer-cand sa Ie alung, dar nu folosea la nimic. Cu cat mai multdepindem de lumea Inconjuratoare, cu atat mai pulin vedemcauza unei situatii nefavorabile ~i ducem 0 luptii zadarnicaImpotriva efectului.

Ar fi trebuit sa ma ocup de pregatirea carnii mai departe delocul unde gateam pilaful, sa strang ambalajele ~i gunoiul ~i sa

curat totul cu apa. Eu Insa m-am enervat alungand mu~telecare ma impiedicau la gatit ~i Incercand sa Ie plesnesc. Apoiam viizut ca 0 multime de mu~te intrasera in pachetulln carepana atunci se aflase carnea. Am Inchis pachetul ~i I-am

aruncat In foe. Lucru ciudat, de atatea ori ucisesem mu~e maiInainte ~i nu Incercam nici 0 senzatie de disconfort. De aceastadata Insa ~i-a tacut aparitia un sentiment neplacut. Peste untimp oarecare am simtit In corp 0 durere fizica pulsatiHi. M-amexaminat ~i am viizut ca Ie-am provocat mari daune copiilor,

nepolilor ~i stranepotilor. Cauza 0 constituia ata~area de

aceea~i entitate enigmatica care se afla dincolo de suflet. Cattimp programul nu fusese Inca absorbit de subcon~tient,trebuia sa-mi dau seama ce am tacut incorect. Cu cat maiprofund Intelegi ce nu trebuie sa faci, cu atat mai rapid seproduce purificarea.

~

325

~ j

If', i

.

Prima jumatate de ora n-a adus nici un rezultat. Am Inteles

~tuncl ca, atiita timp cat mai pastrez rama~ite de iritare ~i uraImpotfl:a ,~u~telo~, nu va surveni Intelegerea. Oupa un timp

n~-am slmtlt mal bme, ceva Insa ma mai stingherea. Ca sa nu

s~mt~ura fata de un alt om, trebuie sa te pui In locul lui ~i sasllntl acele motive care II fac sa actioneze. Cand simti ca e~ti

UI~acu el, agresivitatea interioara dispare. Ce Ie punea Inml~care pe mu~te atunci cand roiau In jurul meu? Instinctul

perpetu.arii vietii, perpetuiirii speciei. Oaca am simtit ura ~iIfItare, mseamna ca ata~area mea de acest instinct a crescut. La

baza geloziei se afla ata~area de instinctul perpetuarii vietii ~ispecIe!.

incerc.a~d cu aceasta ocazie un sentiment de ura ~i dorintade a mmlCI 0 fim(ii vie, eu raceam sa sporeasca de multe orisentimentul de gelozie la urma~ii mei ~i Ii lipseam de vitalitate.Pana la acest moment, Intregul sistem se rezuma numai lavalorile umane. Oar omul este, In primul rand, un animal ~i, Ingeneral, 0 fim(ii vie. lar valorile oricarei fiinte vii se reduc

cum am Inteles eu, doar la trei instincte. Primul este instinctu;

aparitiei ~i mentinerii vietii. Oe el se leaga cele douaurmatoare. Al doilea este instinctul perpetuarii vietii. EI estelegat de respiratie, hrana, sex. EI sta la baza familiei, a iubirii

omene~tl ~i a relatiilor. AI treilea instinct este instinctulconducerii. Oaca al doilea este legat de creare, al treilea estelegat ~e. dist~ugere. EI sta la baza vointei, intelectului ~iaptltudmJlor. In masura In care omul, cople~it de toate treiII1stmctele,I~i pastreaza iubirea fata de Oumnezeu, In acee~imasura, razbatand prin animal ~i uman, Incepe sa iasa la ivealaOivinu\.

326

\

Nu voi descrie acum In detaliu aceste investigatii. Cred canu e necesar. Mai apoi, cercetand notiunea de "om", am fostnevoit sa fonnulez notiunea de "personalitate". Exista "eu" capersonalitate care este fonnata din corpul meu fizic, cu toatacomplexitatea comportamentului sau In spatiu ~i timp. Existapersonalitatea mea ca parte a societatii In care traiese:

nationala, religioasa, sociala. Totodata, exista personalitatea caparte a Intregii omeniri. Existii personalitatea ca totalitate acivilizatiilor din galaxia noastrii, apoi din lumea noastra, dinalte lumi etc. in cele din unna, ajungem la Univers, care, la

randul sau, este 0 personalitate.Oaca 11 educam pe copil Invatiindu-I sa se limiteze la

propriile lui interese, comunicarea lui informationala serestrange brusc ~i dezvoltarea lui se Incetine~e. Oaca nu ~tie

sa modeleze lumea Inconjuratoare ~i n-o Intelege, copilul vasimti, din ce In ce mai des, frica, iritare, suparare ~i ura.Atunci, ori survine 0 Intrerupere In dezvoltarea lui ~i 0restrangere brusca a intereselor, ori dezvoltarea lui este Insotita

de un mare numar de boli ~i necazuri.Oaca 11Inva(iim pe copil sa tina cont In actiunile sale de

interesele altor oameni ~i Ii atragem atentia la problemele deordin general uman, eJ se conecteaza la campul infonnational

al omenirii, iar posibilitiitile lui de modelare a lumii Incon-juratoare cresc brusc. Etica ~i moralitatea personala sunt destul

de limitate. Morala sociala este mult mai ampla. Moralageneral umana, In mod proportional, este ~i mai ampla. Dacaorientam copilul mai mult spre moralitate decat spre aptitudini,proportiile personalitatii lui crese brusc ~i el poate realiza

multe In via(ii. Oaca Insa yom uita ca iubirea fa(ii de

~

327

-.-J

.'

/'"

Dumnezeu este mai presus de oriee personalitate ~i orieemoralitate, poate avea loe 0 ere~tere a dependentei de aeestea~i, ulterior, dezintegrarea lor.

in general, dependenta omului se realizeaza prindivinizarea valorilor personale sau sociale, de aeeea ridieareadeasupra lor duee, prin eontaetul eu nivelurile superioare, la

armonie. lar orientarea spre Dumnezeu permite pastrareaaeestei armonii.

Eu am deseoperit un remediu exeelent pentru a-ti pune inordine propria persoana. Daea stai noaptea 0 ora eulcat pespate ~i prive~ti eerul instelat, are loe 0 purifieare rapida a

sufletului. Apoi poti ineepe sa te rogi.Dupa aeeste investigatii, explieatiile pe care Ie diideam ,

paeientilor eu privire la esenta evenimentelor erau dejaintrueatva diferite de eele anterioare.

Ce inseamna pentru noi ferieirea omeneasea? Stabilitate ~isiguran(a. Banii ne ofera posibilitatea sa maneam, sa avem 0loeuin(ii.~i noi ne fixam pe ei punetul de sprijin. ineepem sa neinehinam banilor, ii transformam, ea sursa de siguran(ii. ~istabilitate, intr-un seop. Deodata, banii dispar, iar noi inte-legem ea aeesta este un punet de sprijin prea ~ubred ~i

observam ea banii vin atunei eand ai aptitudini. Daea vei avea ~minte ~i aptitudini, vei avea bani. Atunei ineepem sa '

aeumulam ~i sa dezvoltam, in primul rand, aptitudinile ~iinteleetul. Daea banii ne pot fi luati, aptitudinile noastre raman

.mereu eu noi. Deodatii insa treburile noastre se fae praf ~ipulbere, suferim e~eeuri, suntem in~ela(i ~i ne dam seama eaniei aeestea nu sunt ve~niee. Atunei ne avantam intuitiv spre

luerurile care stau la baza aptitudinilor. Aeestea sunt

328

~\

spiritualitatea, nobletea, visurile, sperantele, idealurile. Apoiare loe prabu~irea idealurilor ~i a speran(elor. Atunei deplasampunetul nostru de sprijin ~i mai adane. SensuI vietii noastre ileonstituie deja etiea, moralitatea, iubirea de oameni easuprema eomponenta a eu-Iui nostru uman. Apoi eu-I nostru

uman este umilit, iar noi ineercam sa gasim un ultim punet desprijin in eomponentele superioare ale personalitiitii noastre:

eea socialii, eea general umana etc. Dorinta de a salvaomenirea, de a-i ajuta pe toti oamenii de pe pamant inseamnaeoneetarea personalitatii la nivelul omenirii. ~i iatA cii eu-l

uman este umilit sub toate aspeetele sale. In aeest momentsurvine fie 0 explozie de agresivitate ea ultima tentativa deaparare, urmata de dezintegrare, fie treeerea de la eu-l uman la

eu-I Divin. AeeastA trecere reprezintii procesul eel mai difieil

~i mai dureros. Noi simtim eu-I nostru Divin nu atunci eandpierdem banii sau suferim e~eeuri, ei atunei cand ne pastriimiubirea in eonditiile injosirii eelor mai sfinte ~i maifundamenta1e valori umane. ~i, eu cat este mai dezvoltatprineipalul nostru instinct, eel al transform!rii umanului inDivin, eu atat ne este mai u~or sa invingem instinetele

omene~ti.

f

,., ..~ _J

I !

I(

iNCHEIERE

Acum, cand dictez aceste randuri, mi se pare ca Incep sa

dibui acel element nou tara de care nu voi putea solulionaproblema dependenlei de sentimente. Cartile mele anterioare

tratau tema Invingerii dependenjei de valorile materiale ~ispirituale. Corpul este legat de materie. Spiritul este legat de

spaliu. Sulletul, adica sentimentele, se leaga de timp.Dependenla mea de sentimente ~i incapacitatea de a depa~iinertia emoliilor agresive aratii ca dependenla mea de timp erafoarte sporita. Cu caliva ani In urma, eu am suspendatexperimentele asupra timpului, fiindca am simlit ca este unlucru periculos. Acum Insa Invingerea dependenlei de timpdevine 0 condilie a supravieluirii mele. A~adar, deocamdata,

eu nu sunt In stare sa accept destabilizarea valorilor umanelegate de timp. 0 data ce sunt dependent de timp, rezulta ca

am multe pretenlii falii de el ~i, cat timp nu Ie voi Inliitura,aceasta dependenla nu se va diminua. Ne uitam deci care esteprima: este regretul pentru trecut. Dorinta repetata de a muridin cauza neacceptarii evenimentelor Intamplate In trecut. Am

330

\\

Inleles de ce, mai Inainte, nu-mi puteam Invinge irascibilitatea.

La mij loc nu e nimic altceva decat neacceptarea intransigenta

a evenimentelor Intamplate.

Ca sa vezi, nici nu-mi imaginasem macar ca "om irascibil"

~i "om care regreta trecutul" Inseamna acel~i lucru ~i ca, In

felul acesta, te poli ata~a de eu-I uman mult mai strans decatconcentrandu-te asupra spiritualului ~i a materialului. Maideparte, nemullumirea falii de prezent, falii de situalia In care

te atli Inseamna, In acel~i timp, nemullumire falii de trecut ~i

fala de viitor. ~i a~a ceva am avut, destul de mult. Pe urma,teama de viitor, disprejul falii de cei care mi-au distrusplanurile de viitor ~i idealurile duc, de asemenea, la cre~tereadependenlei de timp. Mai Inainte nu puteam Inlelege de ce

tema viitorului, care aparea sub forma de visuri, planuri,speranle ~i idealuri, era, In ceea ce ma prive~te, imprevizibilii.Parametrul viitorului era instabil. AIMuri de el era mereuprezenta 0 informalie noua. Nu puteam Inlelege nicidecum

cauza aces!ei instabilitali. Acum am Inleles. Pentru mine,acesta era doar un parametru spiritual, In realitate Insa el era,

In primul rand, un parametru temporal. Atunci cand amInceput sa scriu prima carte, modelul lumii, pentru mine, era

unul material, pamantesc, iar dependenla de aceasta lumebloca posibilitatea de a ajunge la Dumnezeu. in cartile a doua

~i a patra, modelului lumii materiale i s-a substituit modelullumii spirituale. Acum a venit timpul cand modelul lumii aInceput sa se transforme In unul temporal. Nu ~tiu de ce, nu

am senzalia ca Invingerea timpului ar putea epuiza definitivtema eu-Iui uman ~i a valorilor umane. Am ni~te senzalii vagiIn legatura cu existenla unui Univers paralel, In care timpul

331

I

~

J(". I

curge invers. Prin urmare, mai exista trepte. Am vrut acum sarostesc: "Toate la timpullor", ~i am zambit In sinea mea.

Cum va fi lumea, daca timpul se va opri? :"

j

RAsPUNSURILA iNTREBARI

J(", ,

Dumneavoastra ati scris ca exista straturi informationale,

cu alte cuvinte, filmele viizute, cartile citite, educatia sestratifica In noi. Toate acestea Impreuna formeaza caracterul ~iconceptia noastra despre lume ~i ne influenteazii caracterul ~idestinuL

Ce fel de carti este mai bine sa citeasca copiii no~tri?

Eu cred ca, Inca Inainte de a eiti carti, eopilul trebuie sa

aiba idee despre lumea Ineonjuriitoare ~i despre legile Divine,despre faptul ea sensu I vietii noastre 1\reprezinta apropierea deDumnezeu, ea lucrul eel mai important este sa vada vointa

Divina In toate ~i salnteleaga ea In fata lui Dumnezeu nuexista vinovati. Ca prillcipalul semll al purerii IlU estellljosirea $i oprimarea cuiva, ci pastrarea iubirii $i bliillde{iiatullci ciind e$li oprimat $i llljosit.

Copiilor trebuie sa Ii se aminteasea mai des ea se euvine

333

sa-I iubeasea pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti, easuseeptibilitatea duee la boli, ea nu se poate sa gandeaseamereu urat despre oameni ~i despre lumea ineonjuriitoare, eaDumnezeu e in toate ~i ca in fiecare clipa trebuie sa eaute unprilej pentru iubire ~i blandete, ~i nu pentru supariiri ~i

pretentii. Cel mai bine este sa ineeapa de la eartile sfintefiindea, dupa lectura lor, eopilul va fi protejat impotriv~

orientiirii gre~ite pe care ar putea s-o intiilneasea in alte eiirti.Existii multi autori talentati, dar eartile lor amplifieadependenta de uman, n-o diminueazii. Imperfeetiunea interi-oara a autorului trece la eititor. Cu cat este mai talentat unseriitor, eu atat mai perieuloase sunt riitiieirile lui.

In tinerete ma eaptivau serierile lui Jack London. Oameniputemiei, frumo~i, mari meridionale, situatii limita. Omulpoate totul. Aparea 0 senzatie de ineredere imensa in sine, ineapaeitatea de a sava~i minuni. Unele aspecte nu Ie

intelegeam. De ee, pentru a se riizbuna, doi oameni i~i risca

viata ~i urmarese pe eineva mai multe zile prin de~rtul degheatii? Apoi il ueid totu~i ~i se intore aeasii satisfacuti ~ifericiti. De ee un barbat, pe care eandva I-a piiriisit 0 femeieatunci eiind, din intiimplare, 0 intiilne~te iar, nu-i aeeep~iubirea, ei, dimpotriva, eautii s-o ofenseze ~i s-o umileasea la

maximum? Oamenii putemiei, frumo~i se dovedeau a fi adeseadestul de aroganti ~i riizbunatori. Apoi am eitit romanul Lupulde mare. Soar ziee ea i\ reprezintii pe barbatul ideal: 0 fortiineverosimila, 0 minte elevatii, 0 vointii de fier ~i 0 eulturiistriilueitii. lar alaturi de el - al doilea erou al romanului

. 'nehotiiriit ~Islab. Oar, din cine ~tie ee motive, femeia i\ iube~tetocmai pe al doilea. $i supermanul suferii 0 infriingere deplina

334

~\ ~

j

ill dragoste, apoi pe plan spiritual, eand propriul lui eehipaj i~iparase~te eapitanul rara vreo urma de regret. Dupa aeeastaurmeazii ~i illfriingerea fiziea deplina, eand boala iiimobilizeaza eorpJlI ~i mistuie lent ceea ce a mai ramas din el.

Mai apoi am eitit romanul Martin Eden. Aici nu mai erauoameni frumo~i sub razele soarelui stralueitor, nici fapteeroice. Un om obi~nuit, ce-i drept, foarte inzestrat ~i cu voin(Aputernica. EI traie~te deja nu pentru sine, ci pentru fericirea

altora, partieipa la aetivitati revolutionare. $i el insa, nu se ~tie

de ee, sufera un e~ec pe plan spiritual. EI nu vrea sa traiasca,

de~i treburile ii merg bine ~i se bucura de 0 sanatate de fier. EIse sinucide, fortiindu-se sa se cufunde in adancul marii.Aceasta sinucidere nu contine nici 0 sciinteie de speran(A. Din

ce cauza eroii lui Jack London au tendinte depresive ~isinueiga~e? Din ce cauza ~i Jack London insu~i a trait 0 viataasemanatoare? Om de 0 extrema cutezan(A,el a cutreierat toata

America.Imi amintese cum m-a frapat 0 intamplare din viata lui.

Odata, cand nu aveau bani, el ~i prietenii sai calatoreau agata\i

sub un vagon. Insotitori i de vagon, suparati, au aruneat pe ~ine

0 vergea de fier, care, saltand, ii ucidea sau ii sehilodea pe ceice incercau sa calatoreasca astfel. EI insa a avut noroc. Dacaseriitorul nu trece prin preajma mortii, ii este greu sa descrie

bucuria vietii. Jack London a riscat in repetate riinduri ~ipovestirile lui stralucesc de vitalitate. Mai apoi au venitcelebritatea, gloria, ban ii, pe care i-a cheltuit ca sa-~i cumpere

un iaht ~i sa piece intr-o calatorie. Oar acest vis frumos, nu se

~tie de ce, s-a naruit in mod inexplicabil. Au urmatdepresiunea, doze tot mai mari de somnifere ~i moartea.

A"

335

De-abia acum am descoperit secretul operelor acestui omtalentat. Amta timp cat scriitoruI a trait cu prezentul ~i sesimtea slab ~i necunoscut, sentimentele lui clocoteau ~i prinpacla umanului se intrezarea Divinul. Apoi vine faima,

sentimentul puterii ~i al sigurantei, umanul acopera Divinul ~iacesta incepe sa se destrame. De la divinizarea frumusetii ~iputerii umane, autorul a ajuns, in mod firesc, la distrugerea lor.EI a incercat sa-~i invinga ratacirea, amt in carti, cat ~i in via(ii,

~i in ambele cazuri finalul a fost tragic, fiindca este imposibilsa invingi umanul rara ajutorul Divinului.

in legendele Greciei ant ice se spune ca primul dintre zei,Cronos, i~i devora copiii, dar un oracol gliisuia ca fiullui il vainvinge. Apropo, atunci cand m-am uitat cum arata timpul inplan subtil, aceasm entitate mi-a aparut ca 0 pasare

neobi~nuita, asemanatoare unui vultur. Din cine ~tie ce motive,subcon~tientul percepe timpul ca pe 0 pasare. Zeus, care I-ainvins pe Cronos, a adus pe lume neamul omenesc.

Daca e sa folosim un limbaj mai simplu, omul trebuie sainvinga timpul. Timpul oricarui om talentat este maicomprimat decat al celorlalti. Cu cat mai mult se dezvoltaomul, cu atat mai puternic comprima el timpul, concentrandu-I

intr-un singur punct impreuna cu spatiul ~i materia. Din acestmotiv, spatiul ~i timpul la pictorii ~i scriitorii talentati au

caracteristici diferite de cele obi~nuite. Nivelul de generalizarea lumii inconjuratoare este la ei cu 0 treapm mai sus. De aceeape tablourile lui Vrubel este reprezentat demonul intristat,

demonul suferind, demonul cazut. Sentimentele profunde alepictorului divinizau umanul, adica forta, puterea, mintea. Dardiavolul, demonul sunt tocmai forta ~i con~tiinta care s-au

336

\ f

considerat pe sine mai presus de iubire. Aceasm fOr(ii, lainceput, slabe~te, apoi este cuprinsa de deprimare, in srar~it sedezintegreaza ~i moare. Tablourile ~i operele pictorilor reflectaparca intr-o singura clipa intreaga lor via(ii. Cu cat este mai

mare talentul pictorului, cu atat mai clar vede el ceea ce esteinaccesibil unui ochi obi~nuit ~i intelegerii obi~nuite. in creatiasa, el zugrave~te calea pe care omenirea de abia incepe sa

pa~easca. Tara, ca un singur organism, se dezvolta dupa

acelea~i legi.La inceputul secolului XX, S.U.A. erau 0 tara cu oameni

energici, inteligenti, in care clocotea viata. Nimeni nici nu se

gandea macar la 0 depresie. Acolo se adunau cei mai inte-ligenti, mai energici ~i mai plini de viata oameni. A luat

na~tere cultul omului puternic, idolatrizarea frumusetii, mintii

~i puterii omene~ti. Filmele de actiune americane, care auinundat intreaga lume in ultimii patruzeci de ani, de asemenea,impuneau admirarea ~i venerarea oamenilor puternici ~i

frumo~i. Dar, in ultimii zece ani, arta americana a inceput sa seschimbe din punct de vedere calitativ. ~i iam ca in film femeia11parase~te pe miliardarul puternic, inteligent, plin de vointa ~ise reintoarce la cel pe care-I parasise fiindca nu avea bani, darcare, in schimb, este capabil de mai multa iubire. lar cu actorii

care joaca in filme rolurile unor superman-i ~i ale unorpersonalitati puternice incep sa se inmmple lucruri ciudate. Eidevin aIcoolici ~i incep sa consume droguri, se imbolnavesc ~imor, ajung infirmi, adesea au de suferit copiii lor. Din ce

cauza? Fiindca America se afla intr-o stare de depresie, cacidivinizarea indelungata a umanului nu trece rara urma.

in politica intregii (iiri ~i in gandirea majoritatii america-

337

-.A _J

;(

nilor mai e inca prezent cultul fortei, dar depresia, care a luatamploare, se transforma tot mai adesea intr-un program deautodistrugere, puniindu-I pe liderul comunitatii mondiale pe

aceea~i treapta pe care a stat unul dintre eroii filmuluiApocalipsa. Momentul-cheie al filmului iI reprezinta caracteri-

zarea omului care se crede Dumnezeu printre oameni. Corpul

~i mintea acestui om sunt absolut sanatoase. Cel care ainnebunit este sufletullui.

Pentru ca omenirea sa nu simta pe propria piele faza dedepresie ~i autodistrugere care se apropie, fiecare om trebuie

acum sa invete cum se face trecerea de la uman la Divin.Atunci civilizatia umana va ajunge.la Dumnezeu nu treciindprin destramarea ~i pieirea umanului, ci prin invingerea lui.

in masura in care depindem de sentimetUele noastre demoment, ce ne leaga de evenimentele cele mai recente, in acea ,

masura orice imperfectiune a lumii se depune in sufletulnostru, inabu~indu-I ~i impiediciindu-i dezvoltarea. Daca la .

baza impulsului nostru se afla iubirea, orice am face, facemcorec!. Daca la baza impulsului nostru se afla speranta, sausupararea, sau principiile, sentimentele noastre ne pot in~ela ~i

obtinem altceva deciit am dori!.Trei oameni incearca stiiruitor sa-~i indeplineasca scopul.

Primul se bizuie doar pe principii ~i logica, al doilea pe

sperante ~i visuri, determinate de sentimentul de fericire ~ibunastare, ~i numai al treilea este motivat de mentinerea ~isporirea sentimentului iubirii.

Primul se va friinge imediat, in caz contrar se va imbolnavisau va avea necazuri, dar nu-~i va atinge scopul. AI doilea i~ipoate realiza scopul, pe urma insa va trebui sa plateasca pentru

338

~\

aceasta cu boli ~i necazuri. AI treilea, Tara sa urmezeintotdeauna calea logica, va obtine ce dore~te Tara sa aibaprobleme mai tiirziu. Nu e un lucru intiimplator ca, in pove~ti,

cel care ii invinge pe toti este Priislea cel prostut. in ochiituturor, el apare ca un prostu\, deoarece nu este insufletit nici

de principii, nici de ideea de buniistare. Viata ne pune laincercare in fiecare clipa ~i noi suntem nevoiti sa pa~im mereu,fie in intiimpinarea iubirii, fie indepartiindu-ne de ea.

Pot fi oare banii purtiitorii nnei informatii negative?

Imi amintesc de un telefon curios, pe care I-am primit InGermania a doua zi dupa consultatii.

Suna 0 tiinara doamna ~i imi comunica tulburat1i:

- Am acum In fata mea 0 bancnotii de 0 suta de marci.Tremur toata ~i sunt cuprinsa de ameteala.

Ma mobilizez la maximum ~i incerc sa Inteleg ce s-aintiimpla!. Structurile ei energetice vorbesc despre 0 cre~tere

brusca a at~arii de bani ~i de bunastare. Ce au a face banii ~ibunastarea? Nu Inteleg nimic. Doamna Imi poveste~te singuratotul:

- Nu ~tiu de ce, mi-a venit ideea sa-mi fac 0 pieptiinaturaca a femei i de pe bancnotii. indatii ce am Tacut acest lucru, amfost cuprinsa de frisoane ~i de convulsii ~i, imediat, v-am dattelefon.

Testez bancnota ~itotul devine limpede.

- V-am spus ca, dupa consultatie, timp de ciiteva zile, seproduce 0 puternica accelerare a proceselor, comportamentul

incorect devine periculos, se amplifica nu numai plusurile, ci

~

J.~~..- ~

If'"

339

~i minusurile. Hartia de 0 sutii de miirci poartii in sine unprogram de ata~are sporitii de bani ~i de un destin fericit ~i,respectiv, 0 agresivitate sporitii falii de oameni. Din aceastiicauzii, atunci cand ati inceput sii vii asemiinati cu chipul tipiirit,

ati inceput sii vii contopiti in plan subtil cu informatia pe care 0poartii bancnota. V-a sporit agresivitatea falii de oameni,

ata~area de bani ~i de buniistare. De aceea ati ~i fost scuturatiiastfel.

- indatii ce mi-ati explicat, totul a trecut, a spus femeiamiratii.

Dupii aceastii discutie am cuut pe ganduri: "Ar fiinteresant sii viid ce informatie poarta dolarul american." S-adovedit cii bancnota de 0 suta de dolari care a circulat maiinainte purta in sine 0 agresivitate sporitii. Ea continea 0

dorinlii de moarte amplificatii de douii ori, impotriva oamenilor

~i unor grupuri de oameni, din cauza idolatriziirii idealurilor.Agresivitatea subcon~tientii continutii era de circa] 00 de

unitati. in schimb, hartia de 0 sutii de dolari care circul1iacum

s-a dovedit a fi nea~teptat de curatii, cu un nivel de agresivitatezero. N-am descoperit la ea nici un fel de ata~iiri.

Mi s-a trezit interesul ~i a~ vrea sii ~tiu ce energeticii aubanii sovietici cu imaginea lui Lenin. Ace~tia nu mai circula,dar eu sunt curios. Agresivitatea subcon~tientii continutii -circa 360 de unitiiti, 0 dorinlii de lnoarte amplificatii de patruori impotriva oamenilor ~i intregii omeniri din cauza

idolatriziirii idealurilor, scopurilor ~i principii lor. Agresivitatea

subcon~tientii continutii de bancnota de 0 sutii de ruble care eacum in circulatie s-a dovedit a fi de 200 de unitiiti, aceea~icauza: principiile ~i idealurile.

340

~\ ~

Biletul de banca rusesc cu valoarea de cinci sute de ruble

s-a dovedit a fi ~i mai rau. Agresivitatea subcon~tientiicontinutii este de 300 de unitiiti, in plus, 0 dorinlii de moarteamplificatii de trei ori impotriva oamenilor, din acelea~i

motive: principii, scopuri ~i idealuri.Cel care prive~te banii cu aviditate absoarbe in el toatii

murdiiria energetica, apoi se imbolnave~te sau prime~te

lovituri din partea destinului, rara sa-~i imagineze macar de ce

sunt legate acestea.

S.N., in cartea a patra, dumneavoastra scrieti ca te potiruga pentru urm~i numai atunci cand tu ins uti te-a;

purificat. Cum pot; determina dadi purificarea e deplini?

Imaginati-vii cii ati convenit sa va intalniti cu cineva ~i ciipentru dumneavoastra este foarte important ca aceastii

persoana sa vina la timp, ea insa a intarziat cu 0 jumatate deora. Daca v-ati pastrat blandetea interioara, este un semn ci atiincepu!, cat de cat, sa va puneti la punct. Imaginati-viicii v-anecajit ~i v-a ofensat pe nedrept 0 persoana apropiatii, ca v-atipierdut 0 mana sau un picior. Imaginati-va ca v-a murit 0 rudaapropiatii. inchipuiti-va ca tot ce ati sperat ~i la ce ati visat s-a

niruit dintr-o data. Daca va pastrati in continuare iubirea fat1ide Dumnezeu ~i acest sentiment al iubirii luminoase ~inesfiir~ite n-a fost zdruncinat in sufletul dumneavoastra,inseamna ca v-ati pus in ordine ~i va puteti ruga pentru urma~i.

Din ce cauza toti barbatii pe care i-am iubit au ajunspeste catva timp impotenti?

341

, ..,..,.. J~ ~

F

f."/, ,

Odata a venit la mine la consulta(ie un tank in jurul lui,campul incepuse sa se contorsioneze. Este un semn mai rauchiar decat hieroglifa mor(ii. in astfel de situa(ii, in aproapetoate cazurile, omul moare. Posibilitatea de a ramiine in vialiieste oferita numai printr-o boala incurabilii sau prin

infirmitate. La el e in desfii~urare un program de umilire asinelui din cauza diviniziirii femeii iubite, cu alte cuvinte,placerea sexuala, idealurile, iubirea omeneasca au devenitpentru el scopuri in sine. Sufletul lui a incetat parca sa-I mai,auda pe Dumnezeu ~i aude doar poruncile femeii iubite.

intrucat, pentru so(ia Jui, umanul este mult mai important decatDivinul, acest program se amplifica la el de zece ori ~i nu-ilasa ~anse de supravie(uire.

- ~i ce sa fac? - intreaba descumpiinit tiinarul.- Sentimentul iubirii trebuie sa fie pentru dumneavoastra

mai important decat femeia iubitii. Este necesar sa renunta(i,din cand in ciind, in sinea dumneavoastra la ceea ce va estescump, repetand ~i induplecandu-va mereu sufletul ca iubirea

falii de Dumnezeu este mai importantii decat pJacerea sexuala

~i iubirea omeneasca. Prin intermediuJ respira(iei, hranei ~isexului, noi ne ata~am foarte mult de fericirea umana, de aceea ; I0 ab(inere periodica de la toate acestea este foarte folositoare.

Odata m-a consultat un fost taximetrist.

- ~ti(i, am avut mai multe femei decat fire de par in cap, aspus el. Odata, dupa ce imi schimbasem serviciul ~i

conduceam un autocar, ridicandu-ma de la volan, m-am sucitcam neindemanatic ~i mi-a pocnit ceva in spate. Dupa aceasta

mi-au paralizat picioarele ~i mi-a disparut complet potenta.

342

\

M-au examinat to(i medicii ~i au zis ca nu vad nici 0 patologie

~i ca ar trebui sa fiu sanatos. Eu ii intreb: ,,~i de ce atunci numi se mi~ca nimic mai jos de briiu?", iar ei door i~i desfacbra(ele a neputinlii. Am scuipat pe medici ~i m-am apucat

~ude treaM. Oupa 0 jumatate de an m-am pus pe picioore. Infiecare zi fiiceam exercilii fizice, pe eare singur Ie inventam.Dar impotenta a~ a riimas. De curand am divor(at. Amdepistat cum ~i cand l11ain~eala nevasta. Ei bine, un lucru maintereseazii: pot oare sa-mi recapat potenta?

Pe atunci simteam ca nu pot descurca pana la capat aceastiisitua(ie. Vedeam ca a~ea de idealuri atinge la el 700 deunitiili, adicii viitorul este pe eale sa se inchida. Vedeam ca

agresivitatea falii de sine din subcon~tient ajunge la el la circa900 de unita(i, ~i aceastii agresivitate este rezultatul ata~-mentului sporit falii de cele umane.

- In primul rand, sa nu regreta(i cele intiimplate, sa nu Iepercepe(i ea pe 0 nenorocire. Nu trebuie sa va impotrivili

naturii, ci s-o ajuta(i. Sufletul dumneavoastrii a acumulat preamultii energie in ata~mentul lui falii de tot ce este uman.Incerea(i sa-I invinge(i.

Oar el nu citise ciirJile mele ~i nu ma prea inlelegea. Maiapoi, eu i-am diagnosticat ~i segmentul de via(a anterior.

Ata~area extrem de putemicii de idealuri er~ rezultatuldiviniziirii placerilor sexuale ~i a iubirii omene~ti. Inainte de aprimi inca 0 portie de fericire umana, noi trebuie sa renunliim

in giind la ea, sa acceptam eventuala ei pierdere, repetiind ca,pentru noi, orice fericire umana este un mij loc de acumulare a

iubirii falii de Oumnezeu. Ca iubirea falii de Dumnezeu estepentru noi scopul suprem ~i fericirea suprema.

343

f

II '(.-I If

I I

I

Atunci cand primim 0 portie din aceastii fericire, trebuie sacedam 0 parte din ea. intr-o buna zi, cuprins de curiozitate, amhotarat sa calculez cate procente trebuie sa cedezi de bunavoie,ca, de pilda, 0 mare suma de bani sa nu-li facii rau. Noi trebuie

sa cedam intotdeauna ceva din fericirea umana, sa pierdem 0parte din ea. in ceea ce prive~te iubirea omeneasca ~i placerile

sexuale, acest proces arata in felul urmator: daca ai primitfericire umana datorita relaliei cu 0 feme ie, iart1\ dinainteeventualele infidelitiili, ofense, nedreptiili din partea femeilor.Daca vei reu~i sa cedezi de bunavoie 10-15 % din fericireaumana, nu-li vor fi luate toate cele 100 de procente, impreuna

cu sanatatea ~i cu viala. Fostul taximetrist nu ~tia de acestmecanism. El se plictisea de 0 femeie ~i i~i punea in gand sacucereasca alta. Atunci cand iubirea Divina a inceput sa sestinga in sufletullui, a inceput salvarea lui prin umilirea eu-lui

uman. Principala lui problema consta in faptul ca el n-a inlelesca e yorba de salvare. El pusese deja capat aventurilor sale ~iincetase sa se mai gandeasca la ele, dar sufletul lui continua,cu 0 acceleralie din ce in ce mai mare, sa se prinda de tot ce eomenesc. inainte de a-Ii realiza orice dorinlil, trebuie sa teopre~ti in fala ei ~i sa te gande~ti la iubirea falil de Dumnezeu.Atunci, din zece dorinle, cinci-~apte pot disparea ~i vor ramanetrei, care ne sunt cu adevarat necesare. Fara sa ~tim acestlucru, noi ne aruncam spre dorinlele noastre, ne contopim cuele, depindem de ele ~i, in cele din urmii, ne transformam

definitiv in sclavi ai dorinlelor noastre. Atunci incepe tocireatuturor sentimentelor, bolile ~idezintegrarea corpului.

Fiecare om a observat ca, in timpul bolii, toate simluriledevin mai asculite; acel~i lucru se intampla cand Iii post sau

344

\ 1 ~cura de foame, deoarece, in aceastii perioadli, dependenta de

eu-I nostru uman se diminueaza.Odata a venit la mine un cuplu de soli, care m-au rugat sa

Ie diagnostichez locuinta.

- Camera aceasta e curatli, am zis, indicand spre cea maimare Inclipere de pe planul din fata mea. Planul fusese desenat

de sOlie, de aceea ea reacliona mai rapid.

- Acoloe salonul, a spus ea.- in camera asta se aflli suplirarile dumneavoastra reci-

proce, am zis eU.

- inleleg, a spus femeia. Acesta este dormitorul copiilor.- Prin urmare, In sufletele lor mai raman Inca suplirari

care a~teaptil sa fie iertate. lar In camera de colo energetica eingrozitoare, am continuat eu, campul de acolo coniine 0multiplicatli dorintS de moarte adresatli oamenilor, din cauza

divinizArii corpului omenesc. E dormitorul dumneavoastril?

- Nu, e buciltaria noastra.- Oho, am zis, aveti 0 atitudine serioasa fatS de mancare.

- Este Dare cu putintS ca toate acestea sa fie din cauzafaptului ca nu mil rugam Inainte sa ptese? - a Intrebat doamna

uimitA.

- Nu numai atat. DacA aveti 0 dispozitie proasta, nici nuse poate sa gAtiti. Altminteri mancarea, pur ~i simplu, devineotravil.

Nu demult, 0 pacientli mi-a povestit ca gAtise 0 supli ~ipusese In ea zarzavat. Maica-sa a Inceput pe toc sa bomba-neascii nemultumitil. Ambele sunt ni~te firi foarte tran~ante,intransigente. Fiica s-a suparat, cat pe-aci sa ajungA la

blesteme. Supli era multi\, jumatate i-au dat-o unei vecine de fa

I'"~

345

etajul de sus. Aceasta s-a chinuit toatii noaptea din cauza

durerilor de burta.Ciind omul maniinca hrana cu liicomie, nu se roaga lnainte

~e ~~sa, nu line post ~i nu face foame, el nu numai ca poatemgh'.!1t~xme energetice prin intermediul miincarii, ci ~i l~iamphfica ata~area de valorile umane.

Pe urma, dupa un timp oarecare, el manifestii, rara nici un

~otiv, ~ccese de gelozie, 0 lacomie inexplicabila sau aroganlii

~', da:a ~mul a devenit deja sclavul emo!iilor sale, el nu-~ipoat~ '~~~ngeata~amentul sporit ~i lncep schimbari patologice,mal mta, 111caracterullui, apoi In sanatate ~i destin.

Sa ne lntoarcem la autorul bile!eluJui.De obicei, barbatul iubit de 0 femeie pierde ceea ce aceasta

adora la el. Daca ei Ii aduce 0 adeviiratii desratare faptul ca

~cesta este bogat, drept rezultat, el poate fie sa moara, fie sa seImbo~naveasca, fie sa piarda banii. Daca, In subcon~tientul ei,prlnc'pala fericire pe care i-o aduce un barbat constii Inplacerea sexuala, barbatul foarte dependent de emo!iile sale fiemoare, fie sufera de 0 boala grea, fie devine impotent. Daca el

~epmde mai pu!in de sentimentele sale, atunci, din partea lui,

'~I fac apari!ia infidelita!ile, bolile venerice, barbatullncepe sase p~arte ca un huligan, s-o napastuiasca ~j s-o lnjoseasca pefeme,e, sa se lntiilneasca mai rar cu ea, salviindu-se astfel pe

sme ~I pe ea. Daca dependenta barbatului de ce/e umane estemica, cea care se poate 1mbolnavi ~i muri este femeia care se

agalii de el.

.Prin descoperirea Divinului In sufietele noastre, noi

'~,qoram dependenta de emotiile noastre, de fericirea umana

~', atunci, prin starea noastrii interioara, nu Ii ucidem pe cei pe

346

\ ~

care Ii iubim, ci, dimpotriva, Ii ajutiim.

Sotul meu are 40 de ani. In rJeCare zi gAsese, in diveneascunzifuri, literaturi ,i easete video super-erotiee ,ipornografiee noi. Triim de parcii am fi frate ,i sori. Nuavem relatii intime. Nu avem eopii. Cisnieia noastridureazA de nouB ani. Conform aetelor suntem divortati. Seva sehimba oare starea noastri, dad yom legaliza din nourelatia noastri ,i voi purta numele sotului?. leri am fost la eonferinta dumneavoastri, iar astizi

sotul meu s-a imholnBvit ,i nu s-a dus la servieiu,

At~area dumneavoastrade iubirea mnani, idealuri ,irelatii de~e"e de ~pte ori' cota mortala, Daca sotuldumneavoastra soar aprinde de dorinli sexuala ,i de iubireomeneaseA fali de dumneavoastrii, lntr-o situa!ie obi,nuitA, el,probabil, ar muri. Atunci ciind un om se a~eazi de valorilespirituale superioare, el are doua cAide salvare: fie sa renuntela valorile spirituale ,i sa se arunee spre cele materia Ie, ceea ce

echilibreazA situatia pentru 0 vreme, lipsind de energiestructurile spirituale, cu alte cuvinte, calea celui sarae cuduhul, fie sa inceree sa lnvinga aliit valorile spirituale, cat ,i pecele materiale, Invingiind sentimentele omene,ti in nAzuinta saspre Divin.

Acum. campul dumneavoastra e lntr-o stare mult mai bunaca lnainte. Axarea mortalA pe iubirea omeneascii a dispiirut.

Ati pomi! pe calea Divina ,i, imediat, au ,i Inceput sehimbiiri.

benefice In emo!iile de profunzimeale sotului dumneavoastrii.EI nu mai trebuie sa renun!e la manifestArilespirituale ale

347

]".'.

I

~

;"'

iubirii omene~ti~i sa se arunce spre manifestiirileei materiale.A inceput

inchiderea orientarii lui spre placerile trupe~ti, deaceea el s-a imbolnavit. in masura In care yeti continua saavansali pe calea spre Oumnezeu, va yeti pune treptat la punctpe dumneavoastrii ~i pe sotul dumneavoastrii, apoi pe copii ~ipe nepoli. Atunci vor fi posibile atat 0 ciisnicie armonioasa, cat~i venirea pe lume a copiilor.

Sunt boloavi de psoriazis de la varsta de 22 de ani.Cind eram studeoti la medicioi, ou voiam oici mai mult,oici mai putin decat sa ajuog mioistrul ocrotirii sanitipi.Acum Ou ma mai frimanta asemeoea gaoduri. Psoriazisuliosi oU'mi trece. Ce si fac?

in sUbcon~tient, agresivitatea dumneavoastrii fa(ii de oa-meni este de circa 800 de unitiiti. Concentrarea spre un destinfericit, principii ~i idealuri depa~e~te de zece ori nivelulpericulos. Luati aminte: erati studentii la medicina, dar visatisa ajungeti

~i medic ~i functionar, cu alte cuvinte, sa conducetioamenii, sii vii realizati, prin intermediul lor, scopurile, ca sasimtiti ~i mai mult importanta eu-Iui dumneavoastrii uman.Oumneavoastrii Incercati sii controlati orice situatie mult maimult decat este admisibil. intelegeti odatii cii este imposibilsa-i conduci pe oameni. Pe planul interior, Incercand saconduceti un om, dumneavoastrii Incercati sa conducetiUniversul ~i pe Oumnezeu. Aceasta Inseamna boli ~i moarte,ca franare a unui proces nefiresc. Nu conducem noi, ei seconduce Prin noi. Nu facem noi. ci se face prin noi. Cu cat maimult Oivin este cuprins in mine ~i cu cat mai mult corespund

348

., fJ

~'

dorintele mele eu.lui meu Divin, cu atiit mai mari suntposibilitiitile care se deschid In fata eu-Iui meu uman. £u-Iuman poate fi condus numai la nivelul cel mai superficial.Aceasta tendin(ii nu humai ca nu este periculoasii, ci, dim-potriva, este 0 necesitate. Oaca, In procesul conducerii, simtiti

nemultumire, iritare sau sunteti tentat sii condamnati, este unsemn ca Incercati sa conduceti nu numai din exterior, ci ~i Ininterior.

Cu cat mai mult loc ocupii Oivinul In dorintele dumnea-voastrii, cu atat mai u~or ~i fira efort se realizeazii ele. Cu ciit

este mai mare concentrarea asupra umanului In sentimentele

dumneavoastrii, cu atat mai greu ~i mai chinuitor se realizeaziiele in via(ii ~i cu aliit mai mari sunt Indarjirea ~i problemele cucare se confrunta omul mai apoi.

Noi conducem lumea, In primul rand, prin starea noastrainterioarii. Concentriindu-ne asupra iubirii Divine, ne vomrealiza u~or tOate dorintele. Oaca umanul acoperii Divinul,orice dorin(ii de-a noastra i~i va croi drum prin ura ~i sange.

incercati sa renuntati 0 vreme la toate formele de conducerea altor oameni. incercati, pentru Inceput, sa respectati 0 regulasimpla: nu va justificati niciodatii in fata nimanui ~i niciodatiinu invinuiti pe nimeni de nimic. Cat timp nu apar sentimentenoi, Incercati sa conduceti lumea numai prin iubire. Schim-

bati-va interior ~i se va schimb,a situatia ~i lumea In juruldumneavoastra. incepeti cu lucruri marunte ~i Incercati sa Iefaceti fa(ii.

Nu demult m-a sunat un prieten.

- ~tii ceva, ieri a fost cat pe-aei sa-mi pierd viata, a spusel. Am suferit 0 leziune grava. am fost fira cuno~tintii 0 ora

If"'"

349

intreagiL Inca 0 data mi-ai salvat viata. Daca nu m-ai fi sunatcu cateva zi Ie in urma ~i nu mi-ai fi spus care sunt problemelemeIe, n-a~ fi inceput sa lucrez la propria mea armonizare ~iputeam fi acum infirm sau mort.

- Tu nu intelegi un lucru, i-am spus. Te rogi, ii ierti petoti, e~ti gata in orice moment Sa dai ce ai, dar, in acela~i timp,incerci, in profunzime, sa-i conduci pe alti oameni. Ai in

subordine cateva mii de oameni ~i vrei sa-i refaci dupa chipul

~i asemanarea ta, chipurile, dorindu-Ie binele. Cand lucrulacesta nu-ti reu~e~te, te simti intotdeauna iritat ~i nemultumit

de "actiunile lor incorecte ~i proste~ti". Starea interioara a

conducatorului este mult mai importanta deciit orice actiuni alelui. Orice actiune este 0 parghie, iar starea interioara a omuluidecide daca aceasta parghie iI va strivi sau iI va ajuta sa urcemal sus.

- ~i ce sa fac atunci? - m-a intrebat el. Sa nu-i conduc peoameni?

- Sa-i conduci, dar s-o faci corect. In primul rand, sa-tiameliorezi starea interioara. Pe om iI poti conduce din exterior,in interior insa nu se poate. Conducand, nu trebuie sa-i faci peoameni dependenti de tine. Atiirna-ti pe perete trei lozinci.

- A~a, a~a, aud in receptor, mai rar, vreau sa notez.- Prima: fiecare om are dreptul sa nu-mi fie asemanator.

A doua: fiecare om are destinul sau. A treia: fiecare om este

condus de Dumnezeu.

Umanul evolueazii atiita timp cat prin el transpare Divinul.In masura in care actiunile noastre sunt determinate, in primulrand, de iubirea fa(i\ de Dumnezeu, de nilzuin(a de a spori

aceasta iubire, noi facem corpul nostru, situatia ~i lumea din

350

!

\. fJ

~. J

jurul nostru sa fie minunate.

Cum sa iubesc, daca nu-L simt ~i nu-L inteleg peDumnezeu, de~i vreau?

Toti iI purtam in noi pe Dumnezeu. Eu-I nostru Divin esteetem, el este cuprins in Dumnezeu ~i in iubire. Intre eu-I uman

~i eu-I Divin exista verigi intermediare ~i, pe parcursul vietii,noi incercam mereu sa ajungem pe aceste verigi ~i trepte de la

eu-I uman la eu-I Divin. Pe masura ce ne deta~am de uman,logica umana slabe~te, iar importan!a treburilor noastre

cotidiene scade. Con~tiinta trece pe locul al doilea. Pe masura

ce ne mi~cam mai departe, importanta tuturor emotiilor ~isentimentelor noastre scade ~i noi incetam treptat sa depindem

nu numai de con~tiinta, ci ~i de emotiile noastre. Prin urmare,in masura in care, periodic, blocam logica umana, adicilevaluarea ~i analiza situatiilor, In masura in care incetilm saregretilm trecutul ~i sa ne facem griji in legatura cu yiitorul, in

masura in care ne straduin1 sa avem 0 atitudine mai lejera fa(i\

de oricare dintre problemele noastre, sprijinindu-ne pe iubire ~iblandete, in aceea~i masura ne este mai u~or sa transformamiubirea omeneasca in iubire Divina.

Odata i-am spus unei paciente:

- Daca ati dat de necaz, fixati timpul ~i nu dati nici 0apreciere situatiei macar in primele trei ore. Indata ce vi se

isca vreun gand, repetati: "Doamne, toate sunt dupil voia Ta",pastrand iubirea ~i Tarila cauta vinovati. In masura in care yeticonsidera orice necaz drept 0 posibilitate de autoarmonizare,

vii va fi mai u~or sa va deta~ati de importanta eu-Iui uman.

/

351

Imaginati-va cele mai mari suparari pe care Ie puteti aveain vialii ~i imaginati-va ca sunteti un nou-nascut. in acestmoment sunteti alcatuit numai din iubire, sunteti lipsit deimportanta: parcurgeti toate situatiile ramanand In aceastastare. Concentrati-va asupra sinceritiitii, slabiciunii, ~i lipseidumneavoastra de aparare. Atunci va va fi mai u~or sa simtiti

~i sa pastrati iubirea in suflet. Daca va Indragostiti de cineva,fiti absolut sincer ~i lipsit de aparare. Pentru ca iubireaomeneasca sa se transforme in iubire Divina, trebuie sa

renuntati la pretentii, conditii, regrete ~i temeri.Mai exista un aspect. lubirea fata de Dumnezeu da na~tere

iubirii falii de oameni ~i falii de lume. lubirea fata deDumnezeu este izvorul care alimenteaza raule\ul iubirii falii deoameni ~i este un izvor nesecat. Cu cat mai multa iubireomeneasca oferim, cu atat mai multa iubire Divina primim Insufletele noastre. Cel caruia ii este ru~ine sa-~i manifesteiubirea, care impiedica manifestarea ei I~i transforma rauletul

intr-o baltii. lubirea omeneasca stagneaza ~ivine tot mai putinaiubire Divina.

Daca Ie repetam adesea copiilor no~tri ca ii iubim, daca iimangaiem ~i ii sarutam, noi ajutam sufletele lor sa simtiiimpulsurile de raspuns ale iubirii. Dependenta de valorileumane se amplifica, atunci cand slabe~te manifestarea iubiriidin suflet, cu alte cuvinte, cu cat mai multii iubire ~i blandeteoferim lumii lnconjuratoare, cu atilt mai putin depindem de ea.Oricate ata~ari am inliitura, nu yom invinge atractia eu-Iuiuman, cat timp nu yom incepe sa oferim iubire. Copilul care,

in copilarie, n-a avut parte de suficientii iubire ~i n-a fostinvatat sa creada in Dumnezeu incepe sa se inchine acelor

352

\ fJ,.

lucruri omene~ti care Ii sunt apropiate. ~i, pentru a Ie avea inproprietatea sa, el este gata sa comita crime.

Acum 0 luna ma intorceam din lalta la Petersburg cu trenul

~i citeam un ziar din Voronej. in ziar era relatat cazul unuiadolescent, ai carui parinti erau oameni de afaceri. EI voiafoarte mult sa devina posesorul ma~inii tatalui sau ~i, pentru a

0 obtine, a angajat ni~te uciga~i. Ziarul cita cuvintele lui:

"Cand 0 sa-I ucideti pe tata, s-o ucideti, totodata, ~i pe mama.Pisica sa n-o ucideti, eu 0 iubesc". Tragedia care s-a petrecutin aceasta familie este, in primul rand, 0 tragedie a intregiinoastre societati ~ia tarii noastre.

Timp de decenii, noi am invatat ura de clasa ~i dispretul

falii de du~mani. Ne-am inchinat unui viitor luminos ~i satul ~i,treptat, ne-am dezvatat sa iubim ~i sa iertam ~i am Incetat sa-i

Invaliim aceste lucruri pe copii no~tri. ,,~i inca din pricinacalcarii multor legi in oameni se race~te iubirea". Imi amintesc

aceste cuvinte ale lui Hristos de fiecare datii cand citescstatisticile. Ne tot punem intrebarea: "Oare cand va lua sta~ithaosul din Rusia?" Probabil, atunci cand, in locul urii ~i alcautarii celor vinovati, se va lntoarce in sufletele noastre tot ce

trebuia sa fie in ele dintotdeauna. Atunci, sotiile vor incepe

sa-~i ierte sotii ~i din iubirea Divina se va na~te 0 iubire umanaarmonioasa ~i frumoasa.

;('

CUPRINS

Introducere """"''''''''''''''''''

''''7

Cum Ie putem acorda sprijin psihologic elevilor

din clasele superioare 26Situatia de stres In viata adolescentului. Definitie ~itipologie 39Controlul asupra situatiei 57Erori de diagnosticare 60Personalitatea '"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 69Atitudinea fat3 de practica de vindeciitor 84Purificarea 88Purificarea karmei 104Starea liiuntricii 120Educarea sentimentelor 128Logica 148Egiptul... ]61

179193]98

Tn:::ipta a patra ................................................................

!) iagnosticarea""""""''''''''''''''''''

.............Egiptul. Kalawi ...............................................................

354

, f

Sa fii sanatos e un lucru simplu 206

~tiinta ~i religia 219«La Inceput a fost cuvantu\>, 234Divinizarea sentimentelor umane 242Conexiuni Ie 247Viitorul ~i noi 265

Cele doua repere ale fericirii constante 273Perceptia lumii 295Personalitatea ~i instinctele 323Incheiere 330Raspunsuri la Intrebari " 333

/'

J