Latinitate Romana

download Latinitate Romana

of 9

  • date post

    27-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    217
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Latinitate Romana

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    1/9

    ELEMENTE DE CULTURA SI CIVILIZATIE ROMANA

    IntroducereIstoria romana incepe odata cu fondarea orasului, in secolul al VIII-lea i.Hr., conform legendei si

    se extinde pe durata a 2200 de ani pana la infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in

    1453. Insa, in general perioada de dupa anul 500 d.Hr., cand puterea imperiala s-a mutat din Italia

    spre noua capitala Constantinopol !ec"iul oras #i$antium% este cunoscuta ca apartinand Imperiului

    #i$antin. &entru cei mai multi istorici era cunoscuta ca '(omana' se desfasoara aproximati! intre

    secolul al V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-lea d.Hr. )sa-numitul '*fant

    Imperiu (oman', o alianta de state germanice si italice, fondat de C"arlemagne in anul +00 d.Hr.,

    constituie o prolema cu totul diferita.

    e altfel, ca in ca$ul multor alte aspecte din !iata cotidiana, datorita romanilor, putem masura

    cu acuratete aceste perioade de timp. In primul secol I.Hr. doi ce$ari, Iulius si )ugustus, au format

    calendarul cu 12 luni si 35 $ile si o $i in plus odata la patru ani. /ste un ca$ tipic al ingenio$itatii

    romane, totul fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu annual era cu doar 11 minute decalat fata

    de miscarea de re!olutie a &amantului. In alta ordine de idei, romanii numarau anii ca ')..C.' adica

    'a re condita' de la fondarea orasului%.

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    2/9

    Traditie si legenda

    raditia spune ca (oma a luat nastere in anul 53 i.Hr. )ceasta tine de legenda, insa pentru

    istorici este o data la fel de potri!ita ca oricare alta pentru a marca !remurile cand pastorii si

    agricultorii din dealurile oase si insorite ce inconurau o lunca mlastinoasa au de$!oltat o comunitate

    cunoscuta de atunci su numele de (oma. egenda spunea ca numele orasului lor !enea de la(omulus si (emus, doi gemeni orfani alaptati de o lupoaica pe malurile irului. Istoricii de asta$i, cu

    o mai redusa atractie spre legenda considera ca numele pro!ine din lima etrusca sau greaca

    proail din cu!antul grecesc 'r"ome' insemnand 'puternic'%. *e stie ca $ilele de inceput ale (omei

    se aflau su semnul dominatiei etrusce,o natiune puternica din Italia centrala. n prim pas l-a

    constituit alungarea regilor etrusci, adesea tiranici, de catre familiile conducatoare din (oma. Cultura

    repre$inta un intreg complex ce include cunostinte, con!ingeri, arta, morala, lege, oiceiuri cat si alte

    capacitati si oisnuinte doandite de om ca memru al societatii. e asemenea, cultura repre$inta un

    sistem istoric determinat de modul de !iata ce tinde sa fie impartasit de toti memrii unui grup.Cultura

    include limaul grupului, traditiile, oiceiurile si institutiile inclusi! ideile moti!atoare, con!ingerile

    si !alorile cat si implementarea lor in instrumentele materiale si artefacte.Conceptul de ci!ili$atie afost utili$at cu referire la totalitatea caracteristicilor afisate in !iata colecti!ului a unei populatii

    a!ansate sau intr-o perioada istorica cum ar fi ci!ili$atia greaca din timpul lui &ericle6.ermenul de

    ci!ili$atie poate fi folosit pentru a ne referi la ac"i$itiile celei mai a!ansate populatii. )stfel, ci!ili$atia

    apare ca un factor de progres iar cultura ca factor de stailitate./lementele culturale pot trece lier

    dintr-un sistem in altul, aparand astfel difu$ia culturala iar granita generata de diferenta dintre un

    sistem si altul face posiil studiul sistemului in orice moment sau pe o perioada de timp. e aceea, se

    poate afirma ca, orice societate umana si are propriul sistem sociocultural adica o expresie specifica,

    unica a culturii umane ca intreg.

    Educatia copiilor

    (omanii isi in!atau copiii de la !arste fragede lucruri utile pentru integrarea lor ulterioara in

    !iata colecti!itatii. )cestia isi cunosteau toate drepturile si responsailitatile. *coala primara incepea

    la !arsta de ani. Copiii erau in-struiti de catre dascali. In scoala primara in!atau sa scrie, sa

    citeasca si sa socoteasca, sa repete si sa recite texte literare. 7amenii instariti nu isi trimiteau copiii la

    scoala ci ii incredin-tau unui pedagog care ii in!ata la domiciliul lor. e la !arsta de 12 ani, copiii

    urmau, timp de 4 ani, o scoala de gramatica, in care in!atau limile latina si greaca. /le!ii faceau

    exercitii de dictie, de literatura si utili$au figuri de stil. a !arsta de 1 ani, tinerii din familiile

    instarite isi puteau continua studiile la scoala de retorica. )ceasta era indispensaila pentru o cariera

    politica. &redarea se facea in lima greaca. *colile din epoca erau speciali$ate pe un anumit profil

    medicina, ar"itectura, etc.%.

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    3/9

    Obiceiuri

    ima greaca se raspandise pe o scara larga in cercurile inalte ale societatii romane. 7data cu

    lima a patruns in (oma si cultura greaca. 7iceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai

    mare asupra felului de trai al aristocratiei si ogatasilor romani. nele oiceiuri s-au raspandit si in

    !iata de toate $ilele. )sa sunt cel al raderii arii, oiceiul de a sta culcat in timpul mesei sau de a

    reali$a inscriptii in !ersuri pe mor-minte. rupe de actori greci dadeau la (oma repre$entatii in lima

    materna. (etorica )rta oratorica retorica% se studia in scolile organi$ate de lierti greci in (oma,precum si in orasele din 8recia si )sia 9ica. 7ratorii romani imprumutau de acolo stilul atic

    aticismul%, simplu si soru sau asiatic asianismul%, foarte teatral. 7ra-torii dadeau o mare atentie

    po$ei, gesturilor, intonatiilor !ocii, intorsaturilor originale de stil, ironiilor i$utite, cu care puteau

    ponegri un martor sau da o lo!itura de gratie ad!ersarului. 7 insemnatate deoseita o a!eau

    cu!antarile politice. )sianismul, folosit de Cicero, cel mai mare orator al epocii, a inflorit pana la

    umatatea secolului I i.e.n., cand a inceput sa de!ina la moda aticismul, pe care l-a folosit Caesar.

    Dreptulreptul s-a de$!oltat mult in perioada repulicii. )u fost largite drepturile proprietarilor

    asupra a!erilor, a fost elaorata notiunea de persoana uridica si au fost considerate ca atare mai intai

    municipiile si apoi colegiile. oate aceste ino!atii au urmarit apararea proprietatii pri!ate care se

    consolidase. :uristii reali$au a!eri mari, glorie si clientela numeroasa. Cu!antarile a!ocatilor !estiti

    erau citite de marele pulic.

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    4/9

    Circul si teatrul

    *pectacolele de circ erau foarte populare in (oma inca din cele mai !ec"i timpuri. In anul 254

    i.e.n. au fost organi$ate prima data ocuri cu gladiatori, care apoi au de!enit distractia preferata a

    romanilor. *e c"eltuiau sume foarte mari pentru organi$area de ocuri si repre$entatii de circ. In

    randurile paturilor largi ale populatiei se mai ucurau de succes scenele scurte si farsele, nascute dinocuri populare pur romane. In ele erau personae amu$ante; mancai, !icleni, natangi, ora$nici. &e

    scena erau pre$entati meseriasi si tarani. in epoca au ramas multe $icale ade!arate si in pre$ent.

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    5/9

    Arhitectura

    *ecolele III-I i.e.n. au fost caracteri$ate printr-o de$!oltare continua a ar"itecturii si a artelor

    plastice romane. Vec"ea casa romana nu a!ea decat parter. In centrul ei se afla atrium, o incapere

    mare in care ardea focul si se statea familia. e atrium erau alaturate dormitoarele. e oicei, nu mai

    erau alte incaperi. In perioada repulicii insa au inceput sa se constru-iasca case cu 1- 2 etae. In celeogate, atriumul, impodoit cu coloane s-a trasformat intr-o sala de primire cu care se in!eci-nau

    multe incaperi; salonul, sala de mancare, dormitorul, sala de aie, curti inc"ise si gradini impodoite

    cu coloane si statui. &eretii erau imracati cu marmura iar pardoselele se faceau din mo$aic. In orase

    s-au ridicat cladiri pulice cu stil ar"itec-tural cu totul nou < asilica. e pe la inceputul secolului al

    II-lea i.e.n. au aparut constructiile decorati!e, monumentale si arcurile de triumf. in orasele grecesti

    cucerite au fost aduse la (oma, ca prada de ra$oi, o multime de statui, cu care au fost impodo-ite

    pietele, cladirile pulice si casele particulare. (omanii au creat un gen sculptural nou; portretul

    realist. *-au de$!oltat frescele, care erau folosite mai ales in scopuri decorati!e.

    &)(/=7=

  • 7/25/2019 Latinitate Romana

    6/9

    C77*/9

    LiteraturaInfluentele elene au contriuit la raspandirea instructiei in paturile de sus ale societatii. In

    paralel cu aceasta influenta, in societatea romana au aparut poe$ia, lucrari in pro$a scrise in lima

    latina clasica si s-a de$!oltat arta oratorica. upta politica acera s-a oglindit in toate operele din

    acel timp. eoseit de interesante sunt scrisorile lui Cicero catre prietenii si rudele sale, in care sunt

    de$!aluite intrigi politice. in aceiasi categorie fac parte comentariile lui Caesar despre ra$oiul galic

    si despre ra$oaiele ci!ile. Conceptiile si aspiratiile lui Caesar s-au oglindit mai !iu in operele

    istoricului *allustius. &rimii poeti romani imitau modelele clasice ale literaturii grecesti, desi alegeau

    suiecte romane. &rimul poet roman este considerat i!ius )ndronicus, de origine grec din arent,

    adus in anul 22 i.e.n., ca pri$onier la (oma. /l a tradus 7diseea6 in lima latina. Contemporan cuel a fost Cnaeus =e!ius aprox. 24

    i.e.n%, poet remarcail. 7pera lui cea mai cunoscuta se numea )nalele6. Comedia romana a a!ut

    repre$entanti remarcaili inca din a doua umatate a secolulu