~~Latinitate si Latinitate si dacism~dacism~ Studiu de cazStudiu de caz

• Burtea AlexandraBurtea Alexandra• Ilie AndreeaIlie Andreea• Luta RalucaLuta Raluca

• Sultz ZenoviaSultz Zenovia

1.1. Definitia conceptelor Definitia conceptelor

2.2. Scurt istoricScurt istoric

3.3. LatinismLatinism

4.4. DacismDacism

5.5. Formare limbii romaneFormare limbii romane

Latinitatea Latinitatea si si dacismul dacismul sunt concepte care desemneaza doua curente de sunt concepte care desemneaza doua curente de idei ce strabat cultura si literatura romana. Ideea idei ce strabat cultura si literatura romana. Ideea latinitatelatinitate incepe sa fie incepe sa fie afirmata la noi de generatia cronicarilor – secolele al XVI-lea – al XVIII-afirmata la noi de generatia cronicarilor – secolele al XVI-lea – al XVIII-lea(Grigore Ureche,Miron Costin, Ion Neculce) , apoi de stolnicul lea(Grigore Ureche,Miron Costin, Ion Neculce) , apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir , atingand apogeul prin Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir , atingand apogeul prin reprezentantii reprezentantii Scolii Ardelene ( Scolii Ardelene ( Samuil Micu, Gheorghe Sincai , Petru Samuil Micu, Gheorghe Sincai , Petru Maior). Maior).

Dacismul Dacismul isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei , mai mult sau mai putin unitar , mai ales in perioada un curent de idei , mai mult sau mai putin unitar , mai ales in perioada interbelica, de multe ori fiind asimilitat cu orientarea traditionalista. interbelica, de multe ori fiind asimilitat cu orientarea traditionalista. Cunoaste cateva puncte de maxim interes , intre care aparitia , in 1926, Cunoaste cateva puncte de maxim interes , intre care aparitia , in 1926, a monumentalei opere a lui Vasile Parvan, a monumentalei opere a lui Vasile Parvan, Getica,Getica, de referinta in de referinta in istoriografie . istoriografie .

Cele doua concepte au un caracter relativ unitar, cu interferente, cu Cele doua concepte au un caracter relativ unitar, cu interferente, cu reverini si deplasari de accent pe una sau pe alta dintre pozitii . Mai ales reverini si deplasari de accent pe una sau pe alta dintre pozitii . Mai ales in perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe in perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe pozitii adesea opuse, aflanduse in confrutare directa; sunt folosite , pozitii adesea opuse, aflanduse in confrutare directa; sunt folosite , direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii : direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii : traditie-modernitate, spirit national-cosmopolitism, Orient-Occident.traditie-modernitate, spirit national-cosmopolitism, Orient-Occident.

Formare poporului roman , a avut loc ca urmare a patrunderii Formare poporului roman , a avut loc ca urmare a patrunderii elementelor de civilizatie romana in mediul geto-dac incepand cu elementelor de civilizatie romana in mediul geto-dac incepand cu secolul al II-lea I.Hr. Din vara anului 106 d.Hr. , Dacia a devenit secolul al II-lea I.Hr. Din vara anului 106 d.Hr. , Dacia a devenit provincie romana, acest statut presupunand exploatarea provinciei , provincie romana, acest statut presupunand exploatarea provinciei , inregistrarea punctelor de strategie si a resurselor naturale; astfel pe inregistrarea punctelor de strategie si a resurselor naturale; astfel pe teritoriul Daciei s-a format un nou popor rezultat al casatoriilor mixte teritoriul Daciei s-a format un nou popor rezultat al casatoriilor mixte intre barbatii romani si femeile dace , si o noua limba care are la intre barbatii romani si femeile dace , si o noua limba care are la baza substratul lingvistic geto-dac si limba latina populara/ vulgara.baza substratul lingvistic geto-dac si limba latina populara/ vulgara.

““Vorbim despre spiritul culturii noastre ; vrem sa fim numai atat : latini-Vorbim despre spiritul culturii noastre ; vrem sa fim numai atat : latini-limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma, clasici-dar vrand-limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma, clasici-dar vrand-nevrand suntem mai mult. Insemnatul procent de sange slav si trac , nevrand suntem mai mult. Insemnatul procent de sange slav si trac , ce clocoteste in fiinta noastra, constituie pretextul unei probleme, ce clocoteste in fiinta noastra, constituie pretextul unei probleme, care ar trebui pusa cu mai multa indrazneala care ar trebui pusa cu mai multa indrazneala […]”-( Lucian Blaga-[…]”-( Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin,Revolta fondului nostru nelatin,in revista Gandirea in revista Gandirea ))

Majoritatea specialistilor spun ca procesul Majoritatea specialistilor spun ca procesul romanizarii romanizarii a fost relativ indelungat, a fost relativ indelungat, incepand cu secolul I i.H. si pana prin secoll al VII-lea d.H., vorbindu-se de incepand cu secolul I i.H. si pana prin secoll al VII-lea d.H., vorbindu-se de mai multe perioade( care presupun inceputurile, expansiunea, mai multe perioade( care presupun inceputurile, expansiunea, generalizarea,definitivarea romanizarii). In genere, cercetari mai noi tind sa generalizarea,definitivarea romanizarii). In genere, cercetari mai noi tind sa disocieze fenomenul in disocieze fenomenul in romanizare lingvistica (romanizare lingvistica (regresul si liminarea treptata a regresul si liminarea treptata a limbii autohtonilor, pe masura generalizarii latinei vulgare) si in romanizare limbii autohtonilor, pe masura generalizarii latinei vulgare) si in romanizare nonlingvistica( credinte si obiceiuri,tipuri de organizare administrativa si a nonlingvistica( credinte si obiceiuri,tipuri de organizare administrativa si a asezarilor umane etc.).asezarilor umane etc.).

Conform Mariei Cvasnii Catanescu , in Conform Mariei Cvasnii Catanescu , in Limba romana.Origini si dezvoltareLimba romana.Origini si dezvoltare, , limba romana, intre celelalte limbi romanice in raport cu limba latina , are:limba romana, intre celelalte limbi romanice in raport cu limba latina , are:

Trasaturi conservatoare, in lexic( pastrarea unor cuvinte care nu se regasesc in Trasaturi conservatoare, in lexic( pastrarea unor cuvinte care nu se regasesc in celelalte limbi : celelalte limbi : ajutor,ceata,putred)ajutor,ceata,putred) si in morfologie( forme distincte de si in morfologie( forme distincte de genitiv-dativ singular la substantivele feminine terminate in –a sau –e: genitiv-dativ singular la substantivele feminine terminate in –a sau –e: casa/unei case, vulpe/unei vulpi , desinenta-e la substantivele masculine la casa/unei case, vulpe/unei vulpi , desinenta-e la substantivele masculine la vocativ singular);vocativ singular);

Trasaturi Trasaturi inovatoare inovatoare , mai ales in fonetica si in morfosintaxa., mai ales in fonetica si in morfosintaxa. Din prima categorie constatam transformarea unor vocale latinesti urmate Din prima categorie constatam transformarea unor vocale latinesti urmate

de consoanele –n,-n+alta consoana,-m+alta consoana :lana-lana , de consoanele –n,-n+alta consoana,-m+alta consoana :lana-lana , bonus-bun, ventum-vant , bene-bine; modificarea unor consoane urmate bonus-bun, ventum-vant , bene-bine; modificarea unor consoane urmate de vocala –i : tibi-tie , dico-dzic-zic sau a unor grupuri de consoane : de vocala –i : tibi-tie , dico-dzic-zic sau a unor grupuri de consoane : octo-opt, includo-inchid, glemus-ghem. octo-opt, includo-inchid, glemus-ghem.

Latinitatea limbii romane a fost , mai intai , semnalata de carturari straini , Latinitatea limbii romane a fost , mai intai , semnalata de carturari straini , inca din evul mediu( spre exemplu papa Pius al II-lea , 1405-1464) , apoi de inca din evul mediu( spre exemplu papa Pius al II-lea , 1405-1464) , apoi de cronicari din tarile romane ( Grigore Ureche , 1590-1647, Miron Costin , cronicari din tarile romane ( Grigore Ureche , 1590-1647, Miron Costin , 1633-1691). Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea , carturarii Scolii Ardelene 1633-1691). Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea , carturarii Scolii Ardelene ( Samuil Micu , Gheorghe Sincai , Petru Maior), au folosit-o ca argument ( Samuil Micu , Gheorghe Sincai , Petru Maior), au folosit-o ca argument pentru sustinerea drepturilor romanilor din Transilvania .pentru sustinerea drepturilor romanilor din Transilvania .Aceasta teza este Aceasta teza este cunoscuta si sub numele de latinism.cunoscuta si sub numele de latinism.

Familia si educatia la romaniFamilia si educatia la romaniRomanii considerau cafamilia este un lucru foarte important. Legile romane Romanii considerau cafamilia este un lucru foarte important. Legile romane

permiteau tatalui sa isi ucida copilul nou-nascut astfel, mii de fete au fost permiteau tatalui sa isi ucida copilul nou-nascut astfel, mii de fete au fost omorâte deoarece in familile romane ele nu aveau o importanta prea omorâte deoarece in familile romane ele nu aveau o importanta prea mare.mare.

Barbatul, era capul familiei,iar soţia si copiilor sai îi erau proprietate el avea Barbatul, era capul familiei,iar soţia si copiilor sai îi erau proprietate el avea putere absoluta asupra lor. Femeia se bucura de respect deplin din putere absoluta asupra lor. Femeia se bucura de respect deplin din partea membrilor familiei, ea îngrijea caminul si educa copiii.partea membrilor familiei, ea îngrijea caminul si educa copiii.

Oamenii din Roma îsi petreceau timpul liber la terme (bai publice), la Oamenii din Roma îsi petreceau timpul liber la terme (bai publice), la spectacole si festivaluri religioase dar cei mai multi erau atrasi de luptele spectacole si festivaluri religioase dar cei mai multi erau atrasi de luptele între gladiatori desfasurate la Colosseum. Învatamântul era între gladiatori desfasurate la Colosseum. Învatamântul era particular,permitanu-si doar copiii din particular,permitanu-si doar copiii din

rândul oamenilor bogati sameargala scoala.Î n familiile sarace fetele învatau rândul oamenilor bogati sameargala scoala.Î n familiile sarace fetele învatau de la mamele lor sa gateasca,safacacurat si daca aveau noroc ,învatau sa de la mamele lor sa gateasca,safacacurat si daca aveau noroc ,învatau sa si citeasca.Baietii învatau de la tatii lor, ei îsi puteau ajuta tatal la lucru si si citeasca.Baietii învatau de la tatii lor, ei îsi puteau ajuta tatal la lucru si se puteau înrola in armata. se puteau înrola in armata.

Dintre alimentele de baza a romaniilor, faceau parte: pâinea, strugurii, Dintre alimentele de baza a romaniilor, faceau parte: pâinea, strugurii, maslinele, smochinele, carnea de porc, de pui si de peste.maslinele, smochinele, carnea de porc, de pui si de peste.

Romanii au adoptat zeitatiile altor popoare,cele mai multe fiind cele Romanii au adoptat zeitatiile altor popoare,cele mai multe fiind cele grecesti. Ei se închinau multor zeitati precum :Venus (zeita grecesti. Ei se închinau multor zeitati precum :Venus (zeita frumusetii), Junona (zeita principala, sotia lui Jupiter), Apollo (zeul frumusetii), Junona (zeita principala, sotia lui Jupiter), Apollo (zeul artelor),Neptun(zeul marii), Marte (zeul războiului), etc.Zeul suprem artelor),Neptun(zeul marii), Marte (zeul războiului), etc.Zeul suprem si ocrotitorul Romei era Jupiter.si ocrotitorul Romei era Jupiter.

Îmbracamintea romanilor se caracteriza înainte de toate prin simplitate: Îmbracamintea romanilor se caracteriza înainte de toate prin simplitate: nu necesita nici croialaaproape deloc şi nici cusatura; încât intervenţia nu necesita nici croialaaproape deloc şi nici cusatura; încât intervenţia croitorului de profesie era minimă. Veamântul oficial al romanilor (dar croitorului de profesie era minimă. Veamântul oficial al romanilor (dar care era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclavilor) eracare era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclavilor) era toga toga: o : o bucatade stofagroasade lâna alba, taiataî n forma de elipsa sau de bucatade stofagroasade lâna alba, taiataî n forma de elipsa sau de semicerc cu un diametru care putea ajunge pânala sase metri. semicerc cu un diametru care putea ajunge pânala sase metri.

În casă, bărbaţii purtau În casă, bărbaţii purtau tunicatunica– larga si lunga pâna sub genunchi, – larga si lunga pâna sub genunchi, strânsala mijloc cu o centura. Iarna, se îmbracau chiar doua sau trei strânsala mijloc cu o centura. Iarna, se îmbracau chiar doua sau trei tunici una peste alta. Încaltamintea de rigoare a barbatilor când tunici una peste alta. Încaltamintea de rigoare a barbatilor când purtau toga era un fel de ghete din piele subtire, fara tocuri, fixate pe purtau toga era un fel de ghete din piele subtire, fara tocuri, fixate pe picior cu sase curele. Mult mai comode, însa, mai practice si mai putin picior cu sase curele. Mult mai comode, însa, mai practice si mai putin costisitoare erau sandalele. În casa, atât barbatii cât si femeile (ale costisitoare erau sandalele. În casa, atât barbatii cât si femeile (ale caror tipuri de încăaltaminte nu se deosebeau de cele ale barbatilor) caror tipuri de încăaltaminte nu se deosebeau de cele ale barbatilor) îsi puneau papuci de stofa, în diferite culori. Taranii si soldatii purtau îsi puneau papuci de stofa, în diferite culori. Taranii si soldatii purtau saboti.saboti.

Romanii umblau cu capul descoperit. Când ploua îsi puneau o gluga; Romanii umblau cu capul descoperit. Când ploua îsi puneau o gluga; iar vara, pentru a se apăra de soarele prea puternic, o palarie cu iar vara, pentru a se apăra de soarele prea puternic, o palarie cu boruri largi.boruri largi.

Femeile purtau, direct pe piele, o cămaşade in (iar în jurul bustului o fasie Femeile purtau, direct pe piele, o cămaşade in (iar în jurul bustului o fasie de pânza, de pânza,

drept sutien).drept sutien).

Evantaiul si umbrela de soare (purtate de sclava însotitoare) si poseta Evantaiul si umbrela de soare (purtate de sclava însotitoare) si poseta erau articole indispensabile femeii elegante.erau articole indispensabile femeii elegante.

Gama bijuteriilor romanelor bogate era de o infinitavarietate. Inele pe Gama bijuteriilor romanelor bogate era de o infinitavarietate. Inele pe toate degetele, agrafe, colane, bratari – pe brate, la încheietura mâinii toate degetele, agrafe, colane, bratari – pe brate, la încheietura mâinii si la glezne; si apoi diademe de aur, eventual cu pietre presioase, si – si la glezne; si apoi diademe de aur, eventual cu pietre presioase, si – bijuteria cea mai scumpa– cerceii, pandantivi, câteva perechi deodats, bijuteria cea mai scumpa– cerceii, pandantivi, câteva perechi deodats, spre a atrage atentia prin clinchetul lor.spre a atrage atentia prin clinchetul lor.

În schimb barbatii aveau ca singura podoaba inelul.În schimb barbatii aveau ca singura podoaba inelul.

DaciaDacia  era în antichitate tara locuitade geto-daci, care erau împărtiti într-  era în antichitate tara locuitade geto-daci, care erau împărtiti într-un numar mai mare de state si ocupau un teritoriu cuprins între: râul un numar mai mare de state si ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul  (vest), râul Nistru si  si Marea Neagra(est), a(est), Dunăre (sud) si  (sud) si Carpatii Padurosi (nord). În anumite părti chiar depaseau aceste  (nord). În anumite părti chiar depaseau aceste hotare: spre est peste hotare: spre est peste Nistru, "înaintând pâna spre , "înaintând pâna spre Bug", iar spre vest, ", iar spre vest, "ajunsera pâna la Dunărea panonica".Grecii le spuneau dacilor geti, "ajunsera pâna la Dunărea panonica".Grecii le spuneau dacilor geti, iar romanii daci.iar romanii daci.

Romanii sunt fara indoiala urmasii directi ai geto-dacilor si spiritualitatealor are cu siguranta la baza pe cea a stramosilor. Traditia este reprezentata prin intregul tezaur de valori spirituale ce se transmit pste generatii: obiceiuri, datini, credinte proprii unei colectivitati.

Elementele stravechi geto-dacice se presupune a se fi pastrat in obiceiurile romanesti de Craciun sau de Anul Nou, care s-ar fi cristalizat pe fondul stravechi autohton , la care se adauga un important aport roman.

Geto-daciiConform informatiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona

muntoasa(si indicarâul Mures) pâna în partea superioara Dunării (denumita Danubius - de la izvoare si pânala Drobeta), iar getii stapâneau partea de la cataracte, (astazi Cazane) denumita Istru pâna la varsarea acesteia în Marea Neagră.

Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac, în anul 70 î.Ch., geograful si istoricul Strabon (63 î.Ch. - 19 d.Ch.) relatează: "Ajungând în fruntea neamului său...getulBurebista l-a înaltat atât de mult încât, a ajuns safie temut si de romani. ". Dacala început capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nouă: Sarmizegetusa

Sarmisegetuza

Burebista

Civilizația și cultura Civilizația și cultura dacilor a avut în spatiul carpato-dunarean o mare  a avut în spatiul carpato-dunarean o mare dezvoltare timp de  timp de câteva sute de câteva sute de ani  si a atins nivelul cel mai înalt în perioada   si a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr -  - sec. I d.Hr.

Geto-dacii locuiau în așezări obișnuite si în cetati. Cetatile se numeau dave.Geto-dacii locuiau în așezări obișnuite si în cetati. Cetatile se numeau dave.

Prelucrarea metalelorPrelucrarea metalelor  Podoabe dacice Podoabe dacice (Kunsthistorisches Museum - Viena)(Kunsthistorisches Museum - Viena)

Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Mesterii Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Mesterii

geto-daci lucrau fierul si arama, argintul si aurul.Podoabelegeto-daci lucrau fierul si arama, argintul si aurul.Podoabele

erau mai ales din argint.În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit si uneltele erau mai ales din argint.În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit si uneltele mesterilor: nicovale mici, dalti, pile, ciocanase) se lucrau coliere, bratari, inele, fibule, mesterilor: nicovale mici, dalti, pile, ciocanase) se lucrau coliere, bratari, inele, fibule, brose, catarame; de asemenea, piese de harnasament. Existau adevarate centre brose, catarame; de asemenea, piese de harnasament. Existau adevarate centre mestesugaresti, grupând mai multe genuri de ateliere .mestesugaresti, grupând mai multe genuri de ateliere .

  

Bratari spirlice daciceBratari spirlice dacice

 

Gandirea si creativitatea tehnica a geto-dacilor s-a manifestat si poate si Gandirea si creativitatea tehnica a geto-dacilor s-a manifestat si poate si urmarita si in domeniul fortificatiilor. In afara celor cunoscute la urmarita si in domeniul fortificatiilor. In afara celor cunoscute la Sarmisegetuza, alte numeroase sunt si in alte zone. Astfel, in Moldova Sarmisegetuza, alte numeroase sunt si in alte zone. Astfel, in Moldova au fost cercetate si mai sunt inca in curs de cercetare.au fost cercetate si mai sunt inca in curs de cercetare.

LimbaLimbaCunoscutul geograf Cunoscutul geograf grec din epoca romana,  din epoca romana, Strabon, afirmadespre , afirmadespre daci

 ca" ca"au aceeași limbaca si getiiau aceeași limbaca si getii" care "" care "sunt mai bine cunoscuti de eleni, sunt mai bine cunoscuti de eleni, deoarece se mutades de pe o parte pe alta a deoarece se mutades de pe o parte pe alta a Istrului și  și totodata totodata multumita faptului ca multumita faptului ca s-au amestecat cu s-au amestecat cu tracii si cu  si cu misii." Din misii." Din afirmatia lui Strabon se deduce o relatie lingvisticaîntre daci si geti, afirmatia lui Strabon se deduce o relatie lingvisticaîntre daci si geti, dar totodatao relatie între limba vorbita de daci si cea vorbitade traci.dar totodatao relatie între limba vorbita de daci si cea vorbitade traci.

ReligieReligie  Dacii obținuseradeja un grad înalt de civilizatie pâna sa ia pentruDacii obținuseradeja un grad înalt de civilizatie pâna sa ia pentru prima datacontact cu romanii. Ei credeau în nemurirea prima datacontact cu romanii. Ei credeau în nemurirea si considerau moartea ca o simplaschimbare de tara. Conducatorul si considerau moartea ca o simplaschimbare de tara. Conducatorul preotilor avea o pozitie importanta ca reprezentant al zeitatiipreotilor avea o pozitie importanta ca reprezentant al zeitatiisupreme, supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pamânt, fiind de /Zalmoxis/Zalmoksha, pe pamânt, fiind de asemena si sfatuitorul regelui.asemena si sfatuitorul regelui. În afarade Zamolxis/Zalmoxis În afarade Zamolxis/Zalmoxis (numit si (numit si Gebeleizis de către unii dintre ei), dacii mai credeau si în  de către unii dintre ei), dacii mai credeau si în alte zeitati, alte zeitati, Derzelas si  si Bendis, cu toate ca existenta lor nu a fost , cu toate ca existenta lor nu a fost confirmataprin surse de natura arheologica.confirmataprin surse de natura arheologica.

SocietateSocietateEi erau împartiti în doua Ei erau împartiti în doua clase sociale: : aristocrația, numita, numitapileați

 ( (pileatipileati) sau tarabostes si ) sau tarabostes si agricultorii liberi,  liberi, comații ( (comaticomati); ); un numar mic de izvoare istorice menționeazasi prezenta un numar mic de izvoare istorice menționeazasi prezenta sclavilor. Primii, care aveau dreptul sa-si acopere capul purtând sclavilor. Primii, care aveau dreptul sa-si acopere capul purtând o cusmasi formau o clasaprivilegiata. Ceilalti, care formau o cusmasi formau o clasaprivilegiata. Ceilalti, care formau grosul armatei, erau tarani si grosul armatei, erau tarani si mestesugari si purtau parul lung  si purtau parul lung ((capillaticapillati). Una din armele lor era "sica".). Una din armele lor era "sica".

Ca si astazi, clima temperat-continentalaa teritoriului Daciei îi determina Ca si astazi, clima temperat-continentalaa teritoriului Daciei îi determina pe locuitorii sai sapoarte douafeluri de îmbracaminte: haine usoare pe locuitorii sai sapoarte douafeluri de îmbracaminte: haine usoare pentru perioadele calde si haine mai groase pentru perioadele reci ale pentru perioadele calde si haine mai groase pentru perioadele reci ale anului. Portul dacilor se diferentia deci, în primul rând în functie de anului. Portul dacilor se diferentia deci, în primul rând în functie de anotimp, apoi în funcţie de ocazii, vârsta, sex, adaptat bineînteles si anotimp, apoi în funcţie de ocazii, vârsta, sex, adaptat bineînteles si ocupatiilor specifice.Oamenii se fereau de gerurile grele îmbrăcând ocupatiilor specifice.Oamenii se fereau de gerurile grele îmbrăcând piei de animale si pantaloni cusuti, numai fata li se vede din tot trupul. piei de animale si pantaloni cusuti, numai fata li se vede din tot trupul.

Usor de recunoscut în orice reprezentare imagistica, Usor de recunoscut în orice reprezentare imagistica,

caciulile dacilor, cu nota specifica– vârful aplecat în fata, eraucaciulile dacilor, cu nota specifica– vârful aplecat în fata, erau

confecţionate din material tesut în casapentru timp de varasauconfecţionate din material tesut în casapentru timp de varasau

din blanade miel pentru iarna. Caciula dacica, numitadin blanade miel pentru iarna. Caciula dacica, numitapileus,pileus, era era

nu numai un acoperamânt de cap, ci si un semn distinctiv. nu numai un acoperamânt de cap, ci si un semn distinctiv.

Portul barbatesc era mai simplu, compus dintr-o camasacu maneci lungi, cu Portul barbatesc era mai simplu, compus dintr-o camasacu maneci lungi, cu croialade tip tunica , lungă, albă, din pânzasi pantalonii lungi si strâmti croialade tip tunica , lungă, albă, din pânzasi pantalonii lungi si strâmti (ciareci, iţari), confecţionaţi din pânza sau postav ţesut din lână. (ciareci, iţari), confecţionaţi din pânza sau postav ţesut din lână.

Peste camaşa barbatii îsi puneau un brau tesut tot din lânasau Peste camaşa barbatii îsi puneau un brau tesut tot din lânasau un chimir de piele, în funcţie de zonasau de ocupatie. Brâul, de un chimir de piele, în funcţie de zonasau de ocupatie. Brâul, de culoare rosie, cu o latime de 25 cm, putea avea o lungime de culoare rosie, cu o latime de 25 cm, putea avea o lungime de pâna la 2 metri. Chimirul, brâu lat din piele, compartimentat la pâna la 2 metri. Chimirul, brâu lat din piele, compartimentat la interior, era înfrumusetat cu tinte din bronz la exterior. Iarna, interior, era înfrumusetat cu tinte din bronz la exterior. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se purtau pieptare, mantii din peste hainele enumerate mai sus se purtau pieptare, mantii din postav prinse cu agrafasau cojoace din blanade oaie.postav prinse cu agrafasau cojoace din blanade oaie.  

Portul femeiesc era compus dintr-o cămasa de pânza(ie), poale si Portul femeiesc era compus dintr-o cămasa de pânza(ie), poale si o piesatesutadin lâna, având ornamentatie o piesatesutadin lâna, având ornamentatie

mai simplasau mai complicata, care acoperea parteamai simplasau mai complicata, care acoperea partea inferioaraa corpului. Aceasta din urmaa primit ulteriorinferioaraa corpului. Aceasta din urmaa primit ulterior

diferite denumiri, în functie de formasi de zona: catrinta, diferite denumiri, în functie de formasi de zona: catrinta, valnic, fota, opreg. O completare a portului femeiesc era gateala valnic, fota, opreg. O completare a portului femeiesc era gateala capului, care utiliza tesaturi si podoabe sub forma unor marame,capului, care utiliza tesaturi si podoabe sub forma unor marame, năframe sau cununi.năframe sau cununi. Tradiţia încaltaririlor purtate în antichitate Tradiţia încaltaririlor purtate în antichitate

de daci s-a de daci s-a transmis pânaîn zilele noastre. transmis pânaîn zilele noastre.

Ele sunt cunoscute sub numele de Ele sunt cunoscute sub numele de opinciopinci..

Limba romana reprezinta limba latina vorbita neintrerupt in Limba romana reprezinta limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a imperiului roman, cuprinzand provinciile partea orientala a imperiului roman, cuprinzand provinciile romanizate din momentul patrunderii limbii latine in aceste romanizate din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii, pana-n secolele noastre.provincii, pana-n secolele noastre.

În 1954, Iorgu Iordan, în articolul În 1954, Iorgu Iordan, în articolul Limba literara. Privire generala Limba literara. Privire generala (în (în LRLR, nr 6/1954), definea limba româna literara astfel : , nr 6/1954), definea limba româna literara astfel : „Limba „Limba literara este unul din aspectele limbii întregului popor, aspectul literara este unul din aspectele limbii întregului popor, aspectul cel mai desavârsit, cel mai conform cu structura gramaticala, cel mai desavârsit, cel mai conform cu structura gramaticala, cu sistemul fonetic si cu sistemul lexical al limbii întregului cu sistemul fonetic si cu sistemul lexical al limbii întregului popor”.popor”.

Limba românaLimba româna provine din latina vorbitaprovine din latina vorbita în pîn paarrttile de est ale ile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi naromanice, dintre care unele au devenit limbi nattionale ionale ( italiana, franceza, spaniola, portugheza, româna ), altele au ( italiana, franceza, spaniola, portugheza, româna ), altele au rămas limbi regionale ( catalana în Spania, sarda în insula rămas limbi regionale ( catalana în Spania, sarda în insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane în ElveSardinia, din Italia, dialectele retoromane în Elvettia ) sau au ia ) sau au dispdispaarut ( dalmata ).rut ( dalmata ).

Cuvinte de origine Cuvinte de origine latina:latina:La nivelul lexicului , romana preia o majoritate covarsitoare de cuvinte , La nivelul lexicului , romana preia o majoritate covarsitoare de cuvinte ,

semnificativa fiind frecventa lor in uzul curent –semnificativa fiind frecventa lor in uzul curent –substantive substantive denumind denumind : :

partile corpului ( partile corpului ( barba, brat,cap,creier,dinte,fata,gura,inima,mana)barba, brat,cap,creier,dinte,fata,gura,inima,mana), , membrii familiei(membrii familiei(cumnat,frate,ginere,mama,nepot,sora,tata,unchi),cumnat,frate,ginere,mama,nepot,sora,tata,unchi), elemente ale naturii(elemente ale naturii(apa,camp,lac,munte,padure)apa,camp,lac,munte,padure), , elemente ale vegetatiei(elemente ale vegetatiei(arbore,ceapa,codru,floare,grau,iarba,mar),arbore,ceapa,codru,floare,grau,iarba,mar), animale(animale( albina,arici,armasar,bou,cal,caine), albina,arici,armasar,bou,cal,caine), unitati ale timpului(unitati ale timpului(an, azi,dimineata,iarna,luna,noapte,saptamana) an, azi,dimineata,iarna,luna,noapte,saptamana)

sausau verbe verbe care indica actiuni esentialecare indica actiuni esentiale ( aduce ,ajunge, alerga, asculta, ( aduce ,ajunge, alerga, asculta,

auzi, avea, bate, bea, cadea, canta , cere, cunoaste, fi, fugi, intra, auzi, avea, bate, bea, cadea, canta , cere, cunoaste, fi, fugi, intra, invata, judeca, lua).invata, judeca, lua).

Cuvinte de origine Cuvinte de origine geto-dacica:geto-dacica:Substantive care denumesc:Substantive care denumesc: Parti ale corpului:burta,sirăParti ale corpului:burta,siră Elemente ale naturii:amurg,balta,codru,tundraElemente ale naturii:amurg,balta,codru,tundra Plante:brad,brandusa,brusture,mazare,maces,stejar,mararPlante:brad,brandusa,brusture,mazare,maces,stejar,marar Animale:barza,cioara,ciocarlie,dulau,melc,manz,capusaAnimale:barza,cioara,ciocarlie,dulau,melc,manz,capusa Verbe:a ademeni,a ameti,a arunca,a bucura,a curma,a descurca,a Verbe:a ademeni,a ameti,a arunca,a bucura,a curma,a descurca,a

lesina,a urcalesina,a urca..

 

Cuvinte cu alte origini :Cuvinte cu alte origini :Cuvinte cu orgine Cuvinte cu orgine slava:slava:Substantive denumind:Substantive denumind: Omul si familia:baba,gat,glezna,nevastaOmul si familia:baba,gat,glezna,nevasta Obiecte de uz Obiecte de uz

caznic:ciocan,cleste,coasa,grajd,lopata,ograda,pivnita,sat,ulitacaznic:ciocan,cleste,coasa,grajd,lopata,ograda,pivnita,sat,ulita Flora si fauna:hrean,ovaz,bivol,cocos,racFlora si fauna:hrean,ovaz,bivol,cocos,rac Elemente ale naturii:crand,deal,iaz,izvor,luncaElemente ale naturii:crand,deal,iaz,izvor,lunca Termeni bisericesti:mucenic,monah,poamna,schit,sfant,slavaTermeni bisericesti:mucenic,monah,poamna,schit,sfant,slava Nume proprii:Dan, Bogdan, Carstea, Neagu, Radu, Comarnic, Cozia, Nume proprii:Dan, Bogdan, Carstea, Neagu, Radu, Comarnic, Cozia,

Ialomita, Ilfov, PrahovaIalomita, Ilfov, PrahovaAlte influente:Alte influente:

BulgaraBulgara:argat,bogdaproste,borcan,bujor:argat,bogdaproste,borcan,bujorEnglezaEngleza:aisberg,barman,bijnita,lider:aisberg,barman,bijnita,liderFrancezaFranceza:abjur,abandona,bursa,buton,cabina,caiet:abjur,abandona,bursa,buton,cabina,caietGermanaGermana:aptibild,bilant,blat,cartof,dulu,surub:aptibild,bilant,blat,cartof,dulu,surubGreacaGreaca:a aerisi.anaopda,anost,buzunar,cais,castan,catarg,ieftin:a aerisi.anaopda,anost,buzunar,cais,castan,catarg,ieftinItalianaItaliana:abate,agentie,armata,asediu,balsam,drapel:abate,agentie,armata,asediu,balsam,drapelMaghiara:aMaghiara:alcatui,aldamas,alean,arpacas,banuilcatui,aldamas,alean,arpacas,banuiNeogreacaNeogreaca:agheazma,agonisi,amvon,istericale,molima:agheazma,agonisi,amvon,istericale,molimaTurcaTurca:abanos,acadea,acaret,ageamiu,alai,cafea,geam:abanos,acadea,acaret,ageamiu,alai,cafea,geamUcraineanaUcraineana:bors,burlac,calic,cusca,drug,holtei,horn:bors,burlac,calic,cusca,drug,holtei,hornhttp://www.historia.ro/video/imparatul-traian-stramosul-uitat

Va multumim pentru atentie!