Latina cls 9 ed - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/710/Latina cls 9 ed.2016...In manualul de fala...

8
MTNTSTERUL EDUCAT|Et NATTONALE $t CERCETARil gTilNTtF|CE Ecalerina Giurgiu lancu Fischer Limba latlna Monuol penlru closo o lX. o ffi,rry*/, S!$tiiitrJffiEsr$g$ Y,9* EDrruRA olonclcA gt pEDAGoclcA, n.t.

Transcript of Latina cls 9 ed - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/710/Latina cls 9 ed.2016...In manualul de fala...

MTNTSTERUL EDUCAT|Et NATTONALE $t CERCETARil gTilNTtF|CE

Ecalerina Giurgiulancu Fischer

Limbalatlna

Monuol penlru closo o lX. o

ffi,rry*/,S!$tiiitrJffiEsr$g$

Y,9*

EDrruRA olonclcA gt pEDAGoclcA, n.t.

.GU.PRIN$

Cuvdnt inainte...................Limbalatina.LausRomae.Lectial Monumente ale Romei anti c e.Declindrile latine ...............Lec[iaaII-aDialdgus.Indicativulprezent al verbului esse. Functiile nominativului..........Leclia aIII- a E p i s till a. YerbuL lndicatir,ul prezent ..........Leclia aIY -aAmicitia. D eclinarea I. prepoziliileLec[iaaY-a sapientia et doctrina.rmperatitul prezent. Functiile vocatilului ...................Leclia a VI-a Io ca Cic eron ls. Declinarea a II-a ............Leclia aYll-aApotheosis Romili. Adjectivele cu trei terminafii.

3

47

8

l215

I923

26

Pronumele qi adjectir.ulposesiv ............. 30Leclia a VIII- a Sabinae muliEres pacem obfinent (I).Declinarea a III-a imparisil abicd, ....... 34Lec{ia a lX-a. Sabinae muliEres pacem obtinent (II).Declinarea a III-a parisilabica.

Functiile acuzativului ....................... 37Lec\iaaX-aCumamlcisinitinEre.Adjectivelededeclinareaalll_a............ 4lLecfiaaXI-aApolllnis Oracillum. Gradele de comparaJie ale adjectilului ........................ 44LecJia a XII-a Psyche nubet Amori.Indicatirul imperfect. Functiile genitivului ................ 4gLectiaaXlll-aServisomnia. Indicativulviitor ........... 52Leclia a XIV- a De modo divitiarum. pronumele relativ qi interogativ............... 55LecliaXV-a Exemplaciviumillustrium.conjunctirulprezentqiimperfect........... 5gLecliaaXVI-aMarius,homonovus.pronumeledemonstrativ .............. 6lLecJiaaXVII-a Aetas aurea. Temaperfectului. Indicativul ............. 65Leclia a XVIII-aPaterfamillas. Tema perfectului . Conjuncti1ul.................... 69Lec[ia aXrx-aAtticus, amicus omnium. Alte pronume demonstrative.

Valorile conjuncfietcum ..................... ]2Evaluare. Pronumele. Verbul - moduri predicative ................. j6Lec\iaaXX-aCincinnatus.DeclinareaalV-a.Valorileconjunc[ieiut ........... ]7Lectia a XXI- aVeris acies.Declinarea a V-a. Funcliile ablativului .................. 8 ILec{iaaXXII-astabatmater.Modurinepersonale.participiul. ..................... g6LecfiaaXXlll-aSapientiaetreligio.Modurinepersonale. Gerunziul ..... ....... 90LecJiaaXXIV-a.Augustusetveterdnus.Adverbul.Funcfiiledativului...............................93LecliaaXXV-aQuattuorsorores.Epigramma.Numeralulcardinal........ .....9jLecJiaaXXVI-a DeTraianimorte.Numeralulordinal ........... 101Paternoster. ............. 105Evaluare. Sintaxa cazurilor....... ......106Texte qi teme facultative................Tabele gramaUcaf".............................. .... ... .................................................................... i?;Vocabularlatin-romAn ................ 125Vocabularromdn-latin ................ 140

m

$.;ssi*s**, 3$:te.}:ii **rr$***e*x"*g:ea-saii" Limba latind, ale cdrei prime marturii scriseprovin, poate, de la inceputul secolului al Vl-lea a. Chr., era la origine limba oraquluiRoma. Lacdtevazeci de kilometri de Roma se vorbeau limbi diferite, unele dintre ele

inrudite qi foarte asemdndtoare cu latina. Prezrntd asemdndri gi cu numeroase altelimbi vorbite in Europa qi in Asia, provenite toate dintr-o singurs limb6 mai veche, de

la care nu avem nici o utmd scrisd, numitd de lingviqti ,,indo-europeand"; in afard de

latind, fac parte din ,,familia indo-europeand" limbile germanice, limba greacd,

limbile slave, limba dacilor, a ce{ilor, albaneza,numeroase limbi din India qi Iran etc.

T*r$txr{*$. ai* a-&sp&r:e$$r* .s+ &ts}*hi6 }atis**. incepdnd din secolul al V-lea a. Chr.,statul roman iqi extinde teritoriul, iar limba latind devine, incetul cu incetul, limbapopulaliilor cucerite: la sfArgitul secolului al III-lea, Roma stdpdnegte intreaga Italie,Sardinia qi partea de sud a Spaniei; in secolul al Il-lea, Cartagina,puternica cetate dinnordul Africii, rivald a Romei, este distrusd, qi teritoriul cartaginez transformat inprovincie romand. Macedonia gi Grecia devin provincii, iar dominaJia romandpdtrunde qi pe coastele estice ale Marii Mediterane. Cdtre sfdrgitul secolului, romaniipdtrund in sudul Galiei gi iqi largesc stdpAnirea din Africa. Secolul I aduce Romeiintregul bazin al Marii Mediterane, care devine un fel de ,,lac romanoo: statele de pe

iarmul sudic al Mdrii Negre, Libia, Palestina, Egiptul, intreaga Spanie, intreaga Galieqi regiunile situate in estul ei, Dalma\ia;Moesia intrd in componenta statului roman. Insecolul l p.Chr. ritmul cuceririlor se incetineqte. Panonia, nord-vestulAfricii, Britania,Tracia, unele regiuni din Asia Mica devin provincii romane.

Ultimele cuceriri au loc inprimii ani ai secolului al Il-lea: Traian cucereqte Dacia(106) qi cdtevalinuturi orientale: Arabia,Asiria, Mesopotamia, Armenia (cele trei dinurmd vor fi insd curAnd abandonate de Hadrian, succesorul sSu).

Concomitent cu administralia roman6, patrunde in teritoriile supuse qi limbacuceritorilor. Limba latind nu rdmAne insd, in cea mai mare parte a imperiului, numailimba administratiei sau a populaliei romane colonizate in noile provincii: prestigiulde care se bucura cultura romanS, necesitatea schimburilor economice, a inlelegerii cufuncfionarii 9i militarii romani fac ca locuitorii linuturilor cucerite sd invele latina gi sd

o foloseascd, mai intdi, numai in relatiile lor cu cuceritorii, apoi, gi in viaJa de toatezilele. Aceastd adoptare a limbii latine, paralela cu adoptarea culturii romane, poartanumele de romanizare: este vorba de un proces indelungat, desfrqurat timp de maimulte generalii. fn unele provincii din rdsdrit, unde se vorbea greceqte, limba latind nus-a putut impune: prestigiul cultural al Greciei intuneca pe cel al invingdtorilor qi

insaqi limba latind a suferit in decursul timpurilor o putemicd influentd greacd (dar qi

limba greacd a suferit o influentd latina importanta).€";at*xa* 5i $i*rbiic ra3$:x'6xi**" Cdt timp statul roman a fost puternic, cu o

administrali e centralizatS, cu gcoli rdspAndite in tot imperiul, limba latind a manifestat orelativd unitate gi stabilitate. CAnd imperiul s-a destrdmat, diferenfierile, (ini1ialnesemnificative) determinate de gradul de cultura al vorbitorilor, de imprejurdrile

concrete ale conversatiei, de influentele zonale, de inovafiile inerente generaliilorsuccesive s-au adAncit. Astfel, in decursul cdtorva secole, latina s-a transformat in maimtlte limbi romanice (neolatine): romdna, italiana,franceza,sarda (vorbitd in Sardinia)provensala (in sud-estul Frantei), spaniola, portu gheza,catalana (in estul Spaniei).

$.*$$xt;x 6'$ a"alg*Sne. Un rol important in aparitia deosebirilor ce au dui la formarealimbilor romanice l-au ar,ut limbile vorbite de populatiile cucerite (limbile dinsubstrat). Pentru limba romdn6, rolul acesta l-a avut limba dacd, de la care s-au moqtenitunele cuvinte qi sufixe. Aportul dacic la formarea limbii romdne nu se poate stabili cuprecizie din cauza absentei textelor scrise. Vocabularul fundamental gi structuragramaticalda limbii romAne sunt de origine latind. Acestea formeazdfondul moStenit,prin care romAna se include in familia limbilorromanice.

$er**rexa g{ pr*xa*a*a$ave*" Alfabetul latin al epocii clasice avea 23 de litere,a-qezate in ordinea pdstratd p6nd azi; nu exista deosebire intre literele mari gi cele mici,forma literelor fiind, ?n scrierea ingrtjita,cea a literelor mari de azi:A, B, c, D, E, F, G,H, I, K, L, M, N, O, B Q, R, S, I V X, Y Z.Literele J qi U au fo$ create ?n timpulRenaqterii pentru a corecta o imperfecfiune a alfabetului antic. Romanii notau prin I atAtvocala (imperium, Jilius) cdtqi semivocala ( iam, iocus, iustus);notau prin V at6t vocalau (Romanum, urbem) cat gi semivocala Qtarvam vocavit, rostite ini\ial paruam,uocauit, iar mai tdrzirt cu consoana v). Pentru semivocala i s-a creat litera JQ),pentrusemivocala a s-a pdstrat z(credndu-se qi v), iar vocala u s-a notat prin litera u (u) .

celelalte litere ale alfabetului notau fiecare cdte un sunet (vezi, totuqi, mai jos,capitolul despre vocale), ceea ce inseamnd cd romanii aveau in epoca,,clasicd', (set. r.a. chr.) o scriere foneticd. LiteraK nu se deosebeainpronunJare de c; de aceea sefolosea foarte rar (qi numai inainte de a). Y qi Z au fost imprumutate de la greci in sec. Ia. Chr., pentru a nota sunete greceqti f.,nota suneful rj cainfrancezl).

AAB CDEF GHIKLMNOP QRS TVX

X NB(Dttl-(-H

I l t..ra.r op q.Rt T _v.V(inscriplie populard pe un zif,din Pompei)

Latina s-a citit in qcoald dupa regulile fiecdrei limbi in parte. S-a impus insd, inultimele decenii ale secolului trecut ideea de a se realiza unificarea intemalionald apronuntdrii prin reconstituirea rostirii din latina cla sicd (Latina restituta:Cicero, rostit,,K'ikero'o; caelum, rostit,,kailum"; genus, rostit,,ghenus,, etc.).

vocslele. Limba latind avea cele cinci vocale: a, e, i, o, u frecare vocalapronuntatd cu o duratd mai mare sau mai micd, iar aceastA deosebire de duratd(: cantitate vocalicd) diferentia sensul sau functia gramaticald a cuvintelor. Romaniin-au descoperit insd o metodd precisd de a nota cantitatea vocalei (azi vocalele lungi senoteazda,0, l, o, [, iar cele scurte A, 6, i, 6, U).

In manualul de fala se vor nota cantitatea vocalei din penultima silabi acuvintelor, importantd pentru accent, qi cea a unor vocale din silaba finalio necesarein;elegerii cazului gramatical.

Iatd cdteva exemple de diferenliere produsi de deosebirea de cantitate:Diftongii. Limba latind avea patru-diftongi: ae (ae-ter-nus), oe (foe-de-rd-tus),

au (audio), eu (Eu-ro-pa).D iftongii a e q i o e s e c ite au in lati na clasicd a i, o i, iar in latina tdr zie e .

p,fuulus : popor; pfoulus : plop flli$. G\D : fiica; filif* (Abl.) : cu fiica ,lft't: este; *st: mdn6ncd

ifoer: arfar; :foer: ascuJit, acru man*b : mdnd; mand;s : al mdinii fr,*git : fuge; frugit : a fugit

consoanele se pronuntau, in general, a$a cum se pronunJd astizi in limbaromdnd, dar cu unele diferenfieri: ce, ci, ge, gi se pronunfau [che] , [chi], [ghe], [ghi](cicero, pronuntat chichero, genus, rostit ghenus etc.); qu $i gu (precedat de n) seciteau cu rotunjirea buzelor (ca in romdnd, coasd, goarnd): quam,lingua; azi se citesccv, gv. Consoana ft se pronunta foarte s1ab, de aceea nu s-a pdstrat in limbile romanice:homo devtne om in romdn6, in italiand uomo.

Grupurile ch, th Si rh (la inceputul cuvdntului), intAlnite in cuvinte de originegreacd, erau promrntate [c] , [t], [p], [r], dar oamenii cul1i le pronunlau articuland qisunetul h; mai tdrzit, ph s-a pronuntat f, iar ch un fel de h, mai aspru Qthilosophus :fil6sffis, machina: mahina, theatrum: tedtrum, rhetor: rbtor); consoana s gisecventra /i se citeau s qi rz, indiferent de pozilia in cuvdnt (castrum, casa, optimus,actio). consoanele duble se citeau cu o duratd mai lungd: accumbEre; in grupul ccurmat de e sau de z, primul c se citeqte separat: accipio : fac- ci-pi-ol.

.4,**e *.€eji &li $$lE:#.fux." Accentul latin era strict determinat de cantitatea silabeipenultime Cuvintele de trei sau mai multe silabe se accentueazd,pe sllabapenultimdcAnd aceasta este lung5: Ro-ma-nus, Pa-la-fi-nus, ha-rE-na. Accentul cade pe silabaantepenultima, cAnd penultima este scurt6: Ro-mil-lus, im-p6-r7-um.

cuvintele bisilabice se accentleazd pe prima silabd: hd-bet, ur-bem,R6-ae.

Deci, silabapenultimd este singura interesantdpentru cunoaqterea accentului.Sunt lungi:1. silabele care contin o vocald lungd sau un diftong (,,lungi prin naturd "): nu-me-

ru-r e, a-mo e-nus, in- c au - tus ;2. silabele terminate in consoand (silabe inchise, ,,lungi prin p ozi\ie"),chiar dacd

vocala lor este scurtd: sem-pi-tdr-na, ac-cinc-tum.Sunt scurte silabele terminate in vocald scurtd (,,silabe deschis e"):Ji-h-us, td-nE-

brae, n6-mi-ne.intotdeatna o vocald inaintea altei vocale (in hiat) estescurtd, deci gisilaba care o confine: pa-tri-a,fi-E-us.

Regulile desparJirii in silabe, care ajutd la stabilirea cantitatrii silabei, suntaceleaqi ca ale limbii romdne privind, in general, asocierea consoanei cu suneteleinvecinate: Ro-mu-lus, ur-bem, ac-cinc-tum, re-spondit (re : prefix), te-ne-brae(grupul consoand oclusivd + r, D; consoana h trt arc rol in despi4irea in silabelor;grupul de litere qunoteazd o singurl consoand.

str{f;s Rffir4sE

O. Rqrma nobilis, orbis er domina,cunctarum urbium exceil entissima,roseo mafiyrum sanguine rrii:eaalbis et virglnum liiiis eandidasalutem dicTmus tihi per omniate benediclmus. salve per saec*la !

(Poet anonim din secolul al X-lea sau al Xl-lea)

G, v*stitf, Rom5, stap6na a lumii,Cea mai aleasd ?nue toate cetdiile.?nroryita de sAngele purpnriu al-marririlor,

$tr*lucitoare prin crinii aibi ai fecioareir:r,fli urdm puteniicd v*qnic sfl {ii,Te binecuvfintdrn. sd triiegii peste veacuri !

Substantivul. Declinirile

Lupa Capitohna

Porta Lattna

Templum Vestae

Vocabtta

Forum Romanum Colosseum

Arcus Traiini Murus AureliEni

.'

- R.OM.{, cel mai important oraq antic al Peninsulei Italice, capitala a Imperiului Roman.intemeiere: conform tr;diliei, in anul 753 a. Chr., de cdtre Romulus. Aqezare: in JinutulLatium, pe cursul inferior al Tibrului, cuprinzdnd gapte coline: Palatin, Capitoliu, Aventin,Quirinal, Viminal, Esquilin, Coelius. Popula{ia: s-a format prin contopirea dintre latini,sabini 9i etrusci. Forme de guvernim6nt: regalitate intre 153-509 a. Chr.; republicd intre509-31 a. chr.; principat in vremea luiAugustus (27 a.Chr.-14 p.chr.), formd de guverndm6ntintermediard intre republica qi dominat (putere centralizatd, in mdna imparatilor), intre 14p. Chr. (moartea luiAugustus) gi476p. Chr., cdnd Roma, devenitd capitala Imperiului Romande Apus, a fost cuceritd de Odoacru, rege de neam germanic.

LUPO{I@{OEPgg.t[pITOLIU, statuie de bronz de la sf6rqitul sec. al V-leaa. Chr.; copiiiau fost addugafi in sec. al XV-lea, intruchipAnd legenda lui Romulus qi Remus.

9