Lăsați gardurile să se ridice - Islam Si Europa

8/20/2019 Lăsați gardurile să se ridice - Islam Si Europa

1/99

Lăsați gardurile să se ridice!Au rostul lor și a venit vremea lor

Despre Islam si Europa

Autori: – Sever Voinescu – Teodor Baconsci – iail "eamtu – Traian #ngureanu – Ale$andru La%escu – Ioan Stanomir – Dragos &aul Aligica

Object1Object2Object3Object4

Object5Object6


2/99

Ta'le o( )ontents

Exercițiu profetic cu degetele încrucișate*................................................................................................3Cînd refugiul devine invazie......................................................................................................................5Europa nu-i de vină! Oprii autola"area!................................................................................................#$ușinea și rușinătorii..................................................................................................................................%

$efugiul &irienilor' refugiile ro"(nilor. ) cui e&te Europa.....................................................................++,ă&ați gardurile &ă &e ridice! )u ro&tul lor și a venit vre"ea lor..............................................................+3ardul lui ro&t........................................................................................................................................+/0rincipiul gea"ului &part.........................................................................................................................+12&la"ofoia e o cri"a.............................................................................................................................4Europa intre u"ani&"' reali&" &i gerila urana.....................................................................................6arac7 Oa"a' între un 8oel pentru 0ace și ravagiile răzoaielor.......................................................9Criza ăratului occidental......................................................................................................................%Colozul e&tic :i Cooperativa ;niunii Europene ....................................................................................3Ciar &unt ro"(nii intolerani :i xenofoi .............................................................................................39Cine &alvează plurali&"ul Europei.........................................................................................................3#

?ecular rance and $adical 2&la".....................................................................94@e&tea ună nu e ......................................................................................................................................95Ae&aB a&urd> "ai "ultă Europă cu "ai puini europeni........................................................................9#=eut&cland ;E )lle&!.............................................................................................................................9%roparii Europei .....................................................................................................................................540entru ei' potopul!....................................................................................................................................5Aa&iva "igrație din &ud zguduie din te"elii proiectul european............................................................59Aigrație' cifre și propagandă...................................................................................................................5/;n Con&iliu )2 privind "igrația care a adîncit locaBul decizional din ;E.........................................../+$ăzoiul pre"ierului cu 6udape&ta........................................................................................................./90onta' ?cengenul și Europa....................................................................................................................//

2nterviu cu )88E,2 ; Europa nu e&te pregătită nici i&toricește' nici ca "entalitate pentru un a&tfel de exod.........................................................................................................................../1otel Europa> un exod :i &e"nificaiile &ale............................................................................................#3F?tatul 2&la"icG :i Europa> rezi&tena în faa arariei............................................................................#5CuraBul de"ocratic :i valul &ei&"ic al i&la"i&"ului................................................................................##0utin la O8; &au de&pre ipocrizia i"periali&"ului ru&...........................................................................#%?aloane "entale &i ideologice................................................................................................................1+Cetatenii europeni intreaa' &peciali&tii ra&pund......................................................................................19lagrant de "alpraxi& &i ire&pon&ailitate................................................................................................1/ 8u pe "ine &i pe cei ca "ine &a ne intreati de &olutii &i "a&uri.............................................................1#?a infiera" ele"entele rauvoitoare!........................................................................................................11

0rogre&i&tii' ru&ii &i recalcitrantii e&t europeni.........................................................................................%+Euro-paleative' Euro-"alpraxi& &i Euro-ire&pon&ailitate.......................................................................%3ollande' pu"nul in "a&a &i a"enintarea' reflexe de"ocratice!...........................................................%5=arHini&" &ocial cu pre"ii. or"a agravata de i"ecilitate "orala......................................................%/)gre&ivitatea ire&pon&ail-propagandi&tica anticre&tina..........................................................................%1


3/99

Exercițiu profetic cu degetele încrucișate*

Sever Voinescu

Sfîrșitul Europei așa cum o știm eu și dumneavoastră, a început în 201! "ot atunci, o nouăEuropă s#a născut! $n noua Europă va fi pro%lematic să cînți &ac' și să porți cruciulițe la gît,

turlele catedralelor gotice se vor întrece cu minaretele spre cer doar acolo unde se va considera că

%ătrîna catedrală nu ofensea(ă sensi%ilitatea musulmană # în acest ca(, catedrala se va desființa

într#un fel sau altul! $n cel mai %un ca(, un șeic o va transforma într#un mall luxos, tip )u%ai!

@or fi autori puși pe li&ta neagră> nu &e vor "ai putea citi decît cu per"i& &pecial cărțile unor Aicel

ouelleecI' @.?. 8aipaul' ?al"an $u&die &au Oriana allaci. )lții' precu" )lexi& de


4/99

de azi și adoptînd un ton ceva "ai au&ter' "ai "i&tic. Kn general' va fi "ai puțină ucurie și "ai puțină

eferve&cență' dar "ai "ultă fervoare și inco"parail "ai "ultă di&ciplină. u&tele "ini' pantalonii

&curți' luzele căzute care la&ă u"ărul gol &au tricorurile "ulate nu vor "ai fi în "oda fe"inină.

?trăzile vor fi încă și "ai "urdare decît &înt a&tăzi' cînd &înt cu "ult "ai "urdare decît erau acu" 34

de ani. 8)


5/99

&crie cărțile de i&torie ale &tră-&tră-nepoților noștri. )rivele' de&igur' vor tăcea adînc' ferecate. Ca" tot

ce ști" noi acu"' de altfel' va fi &u adîncă tăcere.

*?e &pune că' în pri"ele &ecole creștine' credincio&ul care &e confrunta cu o&tilitate și repre&iune

i"plora protecția lui 2&u& Cri&to& trecîndu-și degetul "iBlociu pe&te arătător în ti"p ce pă&tra inelarul

și degetul "ic îndoite în pal"ă' î"preună cu degetul "are.

înd refugiul devine inva(ieSever Voinescu

+rivesc masele de refugiați musulmani care inundă, încet#încet, Europa! Văd și spaima din oc'ii

cenușii ai %irocraților noștri! Văd și năuceala liderilor politici ai Europei! $n tot acest spectacol,

doar %ram%ureala romnească ar putea fi simpatică! -arăși, nu înțelegem nimic din ce se

întîmplă!

Kn plu&' vre"urile au făcut ca &ingurul o" politic ro"(n capail &ă ge&tioneze lucid &ituația pe cît îi

e&te po&iil $o"(niei &ă își "ai ge&tionzez &ingură &ituațiile' de&igurP &ă nu "ai poată decît vori în

interviuri cu audiență &laă la po&turi tv "arginale. Knțeleg' așadar' că proce&ul e inevitail. 2&toria &e

prăvălește pe&te noi.

0rive&c "a&ele de refugiați "u&ul"ani care inundă' încet-încet' Europa. 8u știu ce &ă cred de&pre ei.

=in gaura televizorului aud două ver&iuni> pentru unii' acești refugiați con&tituie o prole"ă u"anitară'

iar pentru alții con&tituie o provocare de &ecuritate la adre&a Europei. ?înt' "ai degraă' și una și alta.

=ar' "ai "ult decît acea&tă co"plicată dualitate' ei &înt' fără &ă vrea și fără &ă știe' cred' erecele cu

care i&la"ul lovește porțile Europei. Li le lovește cu o forță cre&cîndă care le face' deBa' &ă &ară din

țîțîni.

8eagu =Buvara' de la înălți"ea celor %% de ani de viață' &pune că trăi" o nouă invazie arară. ?ă ne

a"inti" de cea "ai "are dintre toate de pînă acu". Kncepînd cu &ecolul al 2@-lea și pînă &pre anul %44'&pațiul european a fo&t tranzitat și ocupat de &e"inții venite din alte părți. )șezarea lor era' firește'

dezordonată' iar rutele lor de depla&are au ceva din rutele de "igrație ale pă&ărilor călătoare - pricepi

ceva din ele' dar nu poți &pune că le înțelegi ro&tul pînă la capăt. @îna "igratoare pierea și triurile &e

&edentarizau &au &e diluau în alte populații din "otive pînă azi "i&terioa&e.

,a fel' "i&terioa&e &înt și cauzele care au generat ace&te "utări for"idaile de populații. ?igur' i&toricii

http://www.evz.ro/author/sever.voinescuhttp://www.evz.ro/author/sever.voinescu


6/99

încearcă explicații. =e la cele știute din școala generală' legate de re&ur&ele de rană' pînă la cele GecoG'

de ulti"ă oră' legate de "odificări cli"atice.


7/99

E&te ori nu e&te începutul unei invazii 0rivindu-i cu" vin' cu di&perarea în oci și cu &ufletele zdroite

de răzoi' nu pot uita că ei &înt' fără voia lor' de&igur' produ&ul unor culturi intolerante. că nu &înt toleranți' că &înt &upre"atiști' că di&cri"inează. $ar

auzi cîte un raport de&pre intoleranța din țările i&la"ice. Li totuși' în &pațiul i&la"ic intoleranța e&te

frenetică' i&terică' "a&ivă. =e ce nu ave" curaBul &ă &pune" așa ceva nici "ăcar după decapităritran&"i&e în direct ?ă nu cu"va &ă ofen&ă"' de&igur. =ar acu"' cînd anial a aBun& la porți' pute"

"ăcar &ă ne îngriBoră" că "ilioanele de oa"eni care vin &pre noi &înt produ&ele culturale ale ace&tei

intoleranțe

Europa nu#i de vină. /prii auto%lamarea.Sever V/-ES

N0urtai-vă &arcinile unii altora :i a:a vei î"plini legea lui ri&to&F' &crie ?f. )po&tol 0avel galatenilor.

N?arciniF e&te' tradu& în 6ilia noa&tră &inodală' grece&cul baros' ceea ce dicionarele traduc prin

Ngreutate' povară' apă&areF. Kn plu&' în &en& figurat'baros "ai în&e"na :i &u&tană de valoare'

de&e"nînd ceva în&e"nat' ceva i"portant' Ncu greutateF' cu" a" zice a&tăzi. ?ă ne duce"' a:adar'

greutăile cele "ai i"portante unii altora' ne îndea"nă legea lui ri&to&. 8u :tiu dacă exi&tă un text

&i"ilar în i&la". ri&to& a &pălat picioarele ucenicilor &ăi :i apoi le-a &pu&> N=acă Eu' =o"nul :i

Knvăătorul' v-a" &pălat vouă picioarele' :i voi &întei datori &ă vă &pălai picioarele unii altoraF. 2ară:i'

nu :tiu dacă exi&tă ceva &i"ilar în Coran. =ar nu are nici o i"portană' căci a&tăzi vori" "ai "ult

de&pre noi în:ine decît de&pre ei.

=e cînd cu criza refugiailor' Europa a preluat de la )"erica &tatutul de ca"pion a&olut al

autola"ării. Civilizaia noa&tră a aBun&' de "ult ti"p' în &tadiul freudian al uriiTad"iraiei de &ine.

Cînd noi' europenii' ne privi" în oglindă' cu o "înă ne "îngîie" un oraz pentru de"ocraia :i

ună&tarea noa&tră' pentru cultura noa&tră :i pentru pre&tigiul no&tru în lu"e' :i cu cealaltă ne păl"ui"celălalt oraz pentru cît &înte" de răi :i pentru nenorocirile pe care le-a" produ& tuturor vieuitoarelor

de pe 0ă"înt. $ezultă un cip &cizoid' un de ala"uc. =e cîteva &ăptă"îni nu aud decît europeni

vorind' în pragul i&teriei' de&pre vinovăiile cu"plite ale europenilor. =in cauza noa&tră' din cauza

noa&tră' din cauza noa&tră! 0înă :i copilul acela înecat în Aediterana :i adu& de valuri pe o plaBă &-a

pu&' &pre a&pru decont' pe con:tiina Europei.

http://dilemaveche.ro/category/autor/sever-voinescuhttp://dilemaveche.ro/category/autor/sever-voinescu


8/99

8i"ănui nu-i dădea prin cap &ă ce&tioneze re&pon&ailitatea unor părini care înge&uie pe arcazuri

total ne&igure copii. Ei &înt exonerai de orice ră&pundere pentru că' acu"' &înt îndurerai. Ui plîng. Ui

&uferă. Ui vor' cu di&perare' în er"ania. 0entru că în ur"a lor e un răzoi care-i alungă. Ui nu"ai în

er"ania' din toată lu"ea a&ta' nu e răzoi :i ei pot trăi lini:tii. =e vină e&te' de&igur' Europa. Aer7ell-a pu& pe acel incon:tient &ă-:i pună copila:ii într-un a&e"enea pericol' nu 8i"ănui nu-i dădea prin

cap &ă urle &pre ?tatul 2&la"ic &au &pre 6a&ar. 8i"ănui nu-i dă prin cap &ă urle &pre guvernele

europene' cerîndu-le &ă "eargă la răzoi ca &ă ter"ine odată cu ?tatul 2&la"ic. 8u credei că cel "ai

un aButor pe care l-a" putea da &irienilor ar fi &ă licidă" ?tatul 2&la"ic 0roail că exact acei

europeni care î:i ceartă acu" guvernele fiindcă din cauza lor a "urit copilul ar fi în &tradă la

"anife&taii î"potriva răzoiului dacă guvernele lor ar otărî &ă-:i tri"ită ar"atele &ă ter"ine ?tatul

2&la"ic. Kn plu&' nu-i a:a' noi &înte" non-intervenioni:ti. 8u ne ăgă"' că nu &înte" precu"

NcoHoiiF ăia de a"ericani! Ui dacă non-intervenioni&"ul no&tru în&ea"nă că nu treuie &ă vexă" pe

ni"eni cu vora &au cu fapta' &ă ne luă" &inguri la pal"e :i la :uturi' &ă ne vexă" pe noi în:ine' că a&ta

e voie. Cu" pentru ce 0entru că nu interveni". =e ce nu interveni" 0entru că tot noi în:ine ipă" la

guvernele noa&tre &ă nu cu"va &ă intervină.

=ragi europeni' nu la"ai Europa pentru ?iria! =acă Europa intervenea "ilitar în acel răzoi că

diplo"atic a tot încercat &ă o facă' cu rezultat zeroP' &ăreai pe capul guvernelor europene că ce caută

acolo. ?iria' cu acea&tă cata&trofă u"anitară' e&te direct rezultatul non-interveniei externe europene pecare ai vrut-o :i nu al interveniei pentru care la"ai' acu"' ările ;niunii! Kn ?iria' intere&ele ru&e &-

au ecilirat cu cele euro-a"ericane :i nici un actor gloal nu a acionat deci&iv pentru a nu-l înfuria pe

celălalt. ):a &e face că totul a fo&t lă&at pe &ea"a forelor regionale. Ui a" aBun& aici.

8u-i corect nici &ă la"ai Europa pentru ceea ce i &e pregăte:te! Europa e&te victi"a perfectă în toată

acea&tă tragedie. E&te ogatul cu vinovăii' noilul încurcat în propriile-i prinipuri' copilul ătrîn

acoperit de lux care' nevolnic' e gata &ă plătea&că oricît doar ca &ă nu "ai fie agre&at de colegii de cla&ă'

caftangii prin vocaie. Ai-e tot "ai li"pede că valul de refugiai' vreo două "ilioane deoca"dată' care

dă &ă intre în Europa e&te direcionat anu"e. $ăzoiul' de&igur' e real :i con&tituie te"eiul oiectiv al

exodului. =irecia în care o ia' în&ă' exodul î"i pare pre"editată. Cite&c' în Washington Post 9

&epte"rieP' un raport al )"ne&tS 2nternational. )raia ?audită' QuHeit' E"iratele )rae' Ratar anună

cifra tulurătoare a refugiailor pe care &înt gata &ă-i pri"ea&că> zero! ?igur' "ilioanele de nefericii

treuie &ă o ia undeva. ici încotro Europa nu va putea niciodată anuna că pri"e:te zero refugiai.


9/99

=e altfel' propria legi&laie nu o la&ă. Ui nici propria cultură. O voce din&pre Europa &trigă tuturor

năpă&tuiilor din ?iria :i de pretutindeni> N@enii! =acă vă încurcă irocraii' forai gările' forai

punctele de frontieră' forai :o&elele V televiziunile &înt cu voi! @enii în nu"ăr cît "ai "are! Cu cît

&întei "ai "uli' cu atît &întei "ai i"ataili. @ei face' în final' ce vrei voi! @rei în er"ania =acă

venii vreo zece' nu reu:ii &ă pătrundei' dar dacă venii +44.444' &igur vă pri"e&cF.

=iaolic' 0utin declară că valul de refugiai invadatori e&te nota de plată pe care Europa o are de acitat

pentru colaorarea cu )"erica. 8u :tiu dacă 0utin "ai poate păcăli pe cineva. Oricu"' con:tiina

autola"ării lucrează în Europa :i fără vorele lui. Cineva' la )l azeera' &pune că i &e pare nor"al ca

Europa &ă tri"ită ea în&ă:i vapoare :i ferioturi în ?iria :i-n nordul )fricii ca &ă aducă' în &igurană'

refugiaii la &ine. )&ta ar fi &oluia ca &ă nu &e "ai înece' după par:ivul po&t


10/99

văzîndu-i î"i dau &ea"a cît de "ică e&te' de fapt' Europa pentru ei> cîteva irouri și &ăli de ședințe la

6ruxelle& și ?tra&ourg.

@ictor 0onta' )lina Aungiu 0ippidi și Cri&tian 0reda &înt trei oa"eni pulici cu" nu &e poate "ai

diferiți. Ei ine' ce&tia refugiaților i-a făcut &ă cadă la uni&on. iecare în parte și toți î"preună &înt de

părere că ar treui &ă le fie rușine ro"(nilor care au îndoieli &au ciar te"eri în legătură cu valul derefugiați și' "ai ale&' cu felul în care cei de la 6ruxelle& înțeleg &ă ră&pundă ace&tui val. 0onta ne

rușinează că &înte" xenofoi' )lina Aungiu că nu &înte" recuno&cători cu fapta' &olidari și u"aniști'

iar Cri&tian 0reda că nu cază" pe litoral "iile de refugiați pe care ni-i alocă Europa. 0entru fiecare

dintre a&tea' dar și pentru altele care vor ur"a' &ă ne fie rușine! 8u vreau &ă "ă refer la per&oane' cu atît

"ai "ult cu cît de unul dintre cei nu"iți "ai &u& "ă leagă "ulte și î"i e&te' în continuare' drag' iar

de&pre altul a" &cri& de "i &-a acrit. Aă între' doar' de unde puterea de a rușina pulic pe ceilalți =e

unde le vine lor și altora acea&tă forță interioară de a &e ipo&tazia în acea autoritate care di&triuie'

&uveran' anate"a "orală


11/99

întoarce pe neașteptate ciar a&upra celui care pretinde &tăpînirea ei. =e altfel' întotdeauna a" avut

i"pre&ia că cei care &trigă' de la oraz' G&ă-ți fie rușine!G' &înt ciar cei care știu cel "ai puțin de&pre

a&ta.

+S Aaidanul vieții noa&tre pulice arată' în cip ez"etic' cînd ca un Gteatru de operațiuniGTGcî"p

tacticG' cînd ca un ala"uc. ;nii' con&truie&c ail și co"plex' alții își detonează cînd și unde nu teaștepți &acul de pro&tie pe care-l poartă' pare-&e' de cînd &-au nă&cut. 0rintre cei din ur"ă &e nu"ără

unul' deputat și lider de partid' pe&edi&t de ine la ază' dar "ai nou naționali&t' care a"enință Europa

că &-ar putea &ă nu ne "ai plăti" contriuția financiară la funcționarea ;niunii dacă ne &upără în

ce&tia cu refugiații. Cu" de au aBun&' =oa"ne' oa"eni cu a&e"enea Budecată politică în 0arla"ent

0opor ro"(n' cît de furio& ai putut fi în 4+ pe 6ă&e&cu ca &ă votezi a&e"enea opozanți ai lui' și încă

în proporție de #4W

3efugiul sirienilor, refugiile romnilor! 5 cui esteEuropa6Sever Voinescu

-nvocarea refugiilor romnilor din &asara%ia în 3omnia drept o situație similară cu ceea ce se

întîmplă acum sirienilor mi se pare, mai degra%ă, o manipulare decît un argument valid! Spun

asta %a(îndu#mă pe o istorie de familie!

Aa"a "ea &-a refugiat' copil fiind' de două ori din 6a&araia în $o"(nia. 0ri"a dată în Oltenia' în

vara lui +%94' cînd &ovieticii au intrat în 6a&araia ca ur"are a 0actului itler - ?talin. =upă ce trupele

ro"(ne au elierat 6a&araia' în anul ur"ător' "a"a' unica și "ătușile "ele au revenit la locuința lor

de pe "alul 8i&truluiX unicul "uri&e deBa în ti"pul refugiului' după ce a fo&t torturat îngrozitor de

ruși. Kn vara lui +%99' cînd &ovieticii au reocupat 6a&araia' &-au refugiat' iarăși' în $o"(nia' de data

a&ta în ini"a )rdealului. )șadar' două refugii în patru ani. )" prin& ani "ulți de viață alături de unica"ea' de "a"a "ea și de &urorile ei ca &ă pot &pune că știu din fa"ilie cîte ceva și de&pre ace&te refugii

și de&pre felul în care ro"(nii i-au pri"it pe a&araeni. )cele refugii n-au a&olut ni"ic în co"un cu

refugiul-invazie &irian de azi și &fidez pe toți cei care &u&țin contrariul. Aai întîi' ro"(nii din 6a&araia

nu și-au pără&it niciodată țara. )u plecat dintr-o parte a $o"(niei în alta. @alul de &irieni a luat-o &pre

er"ania' )u&tria' ranța' Olanda' ;Q. =acă a&araenii noștri ar fi luat-o' în "a&ă' direct &pre 0ari&



12/99

în +%94 &au în +%99' erau în aceeași &ituație cu &irienii de azi' dar nu a fo&t așa. Ei vroiau' doar' &ă

ră"înă în $o"(niaX adică' între ai lor. ) doua i"en&ă deo&eire e&te că refugiații a&araeni vroiau &ă

&e întoarcă aca&ă după ce 6a&araia G&e linișteaG. =ovadă că' în +%9+' cînd li &-a părut că G&-a liniștitG'

au și făcut-o. =e unde &ă știe ieții de ei că doar patru ani "ai tîrziu o vor lua iarăși înapoi 8u fugea

ni"eni după aButoare &ociale' nu &e refugia ni"eni cu gîndul la eneficii GAă aștepta" &ă fie "ai ineG' zicea' privind rău în ca"eră' acea refugiată căreia condițiile de cazare din recia și ;ngaria nu i

&e păreau ce treuieP &au la &alarii "ai une decît ar putea avea în țara lor. Kn plu&' dru"ul a&araenilor

din +%94 &pre $o"(nia neocupată era natural. )r fi la fel de natural cu dru"ul "u&ul"anilor din țările

deva&tate de răzoi &pre oazele de ună&tare și &tailitate din olful 0er&ic. Aăcar din re&pect pentru

acei ro"(ni a&araeni care au pierdut tot în acele refugii' nu-i "ai invocați! Oricu"' nu-i puteți

înțelege' de vre"e ce îi co"parați cu &irienii de a&tăzi.

) doua "anipulare prezentă "a&iv pe piață e&te afir"area &i"ilitudinii dintre refugiații politici din anii

co"uni&"ului și valul &irian. =iferența e&te viziilă cu ociul lier și invocarea oricărei a&e"ănări e&te

cel puțin o exagerare. Kn vre"ea Midului 6erlinului' avea" cazuri individuale - oa"eni curaBoși'

di"preună cu fa"iliile lor' își pără&eau țara ur"are a repre&iunii politice. =in lagărul co"uni&t' &e

pleca în Occident' în căutarea liertății' căutînd un de&tin individual. )cu"' ave" o "a&ă de &ute de

"ii de oa"eni pornită în "arș nu &pre un teritoriu proxi" liniștit' ci &pre alt continent' atrași nu de o

ofertă de liertate' ci de o co"inată ofertă de ună&tare și toleranță. )cu" nu &e "ai &alvează de&tine

individuale' ci de&tinul unei întregi co"unități. 8oi' e&ticii de &u co"uni&"' idealiza"' poate naivi'

occidentul. Ei' &irienii de a&tăzi' "ă îndoie&c că-l idealizează. Cel "ai proail' îl antipatizează' dar îlgă&e&c &uficient de per"i&iv ca &ă-l locuia&că și &ă-l tran&for"e după cu" le place lor. E&ticii fugeau în

@e&t ca &ă trăia&că precu" occidentalii. Au&ul"anii vin în Europa ca &ă trăia&că precu" "u&ul"anii.

Kn&ă' "otivul de îngriBorare pentru cei care cred că Europa e&te ;niunea Europeană și ni"ic "ai "ult

ar treui &ă fie fragilitatea in&tituțiilor ;E și nu vocile &ceptice ce &e "ai aud ici-colo. Ce "ai e&te' azi'


13/99

acțiune nu e&te Europa' e o la&fe"ie. Ae&aBul că &olidaritatea cu Europa în&ea"nă &ă fii &olidar cu

niște in&tituții politice e&te o trișerie. ?e"nul egal între Europa și &tructurile ei politice dovedește ori o

neînțelegere a ideii Europei ori o cecitate culturală îngriBorătoare. )ce&te in&tituții' re&pectaile de

altfel' pot &ervi &au nu ideea europeană - ele nu &înt deținătorul Europei și nu au "onopolul

europenității. =i"potrivă' aș zice' dacă "ă gînde&c la tenacitatea tăcută cu care ruxellezii acoperădi"en&iunea creștină a culturii și civilizației europene' pe care ar treui &ă le apere. Europa e&te altceva

și "ult "ai "ult decît fadul do"n unc7er și co"uni&toida doa"nă Aogerini' decît Co"i&ia &tailită

după criterii politice și 0arla"entul co&ti&itor de inutil acu". Europa e&te o tradiție creștină pe care

acești irocrați o ocultează delierat' o identitate culturală creată în anticitatea greco-ro"ană' rafinată

în Evul Aediu și întregită cu o puternică tușă u"ani&tă i"pri"ată de $enaștere pe care acești irocrați

vor &ă o dilueze ca &ă facă loc ideologiilor i"preci&e din partidele lor' o civilizație a toleranței și a

liertății per&oanei pe care ei toc"ai o "inează cu intoleranță de i"port și colectivi&". 0ur și &i"plu'

de data a&ta' unc7er și cei care i-au votat planul au ratat Europa.

7ăsați gardurile să se ridice. 5u rostul lor și avenit vremea lorSever Voinescu

8ai există printre noi oameni care cred că dacă, printr#o minune, ar dispărea toate armele din

lume, ar dispărea ră(%oiul și crima!

?ă crezi că ar"ele produc răul și nu oa"enii care le "anevrează e&te' totuși' o dovadă de fru"oa&ă

încredere în unătatea funda"entală a &peciei noa&tre - vora lui $ou&&eau' o"ul &e naște un' dar îl

&trică &ocietatea. E&te' de&igur' "ult "ai ușor &ă-ți focalizezi aver&iunea a&upra unui oiect decît atenția

a&upra unui unger întunecat și foarte co"plicat al o"ene&cului. =ar nu-i pot Budeca pe cei care

gînde&c așa' pentru că ideali&"ul lor pur' liric' "ă i"pre&ionează atît de "ult! ,a fel' nu-i pot Budeca pe

cei care cred că' dacă dărî"ă" toate zidurileTgardurileTgranițele' oa"enii din lu"ea largă &e vor iui

între ei și vo" trăi re&pectîndu-ne' ca frații uni' fără duș"ănie și fără piz"ă. 0oate toc"ai pentru că nu

pot vi&a așa fru"o&' îi ador pe cei care ciar cred că 0aradi&ul e po&iil pe pă"înt. =ar' pe cît de "ult îi

ador pe ei' pe atît de "ult "ă revoltă coorta de politicieni ș"eceri' dar neptuncioși și găștile de

funcționari &terili' dar cu putere-n pix' care &peculează ace&t vi& și-l tran&for"ă în ideologie ori direct în

propagandă.



14/99

?pectacolul căderii Europei în eroare i&torică' pe care îl vede" în ace&te zile' are inten&itatea

"etafizică a unei tragedii antice' așa cu" &e și cuvine. Kn anato"ia oricărei tragedii exi&tă' e&ențial'

"o"entul Gpierderii "ințilorG - la un "o"ent de ră&cruce' cînd încă &e "ai putea &alva ceva'

protagoniștii &e co"portă păti"aș' ca și cu" nu văd ceva ce vede toată lu"ea și' neîndoielnic' dacă ar

vedea ar redeveni raționali și tragedia ar fi evitată. =ar nu' ca și cu" li &-a așezat un voal negru pe&teoci' "erg orește &pre deznodă"înt. O pati"ă' o durere' o fru&trare' o credință rănită - ceva de genul

ace&ta le acoperă ocii și le ia "ințile' îi aruncă într-un fel de tran&ă și îi face &ă "eargă' &o"na"ulic'

&pre final. Orirea celor care î"ping a&tăzi Europa &pre ur"ătorul "o"ent de cădere civilizațională &e

"anife&tă în "ulte feluri' dar cel de&pre care aș vrea &ă vore&c aici &e referă la garduriTziduriTgranițe.

) te apăra după ziduri cînd te &i"ți a"enințat e&te ceva atît de natural' precu" e&te &ă te rănești cînd

ți-e foa"e &au &ă dor"i cînd ți-e &o"n. Exi&tă o diferență enor"ă între zidul făcut ca &ă încizi pe

cineva precu" erau Midul 6erlinului &au zidurile lagărelorP și zidul făcut pentru a opri pe cineva care

vrea &ă vină pe&te tine precu" &înt zidurile unei ca&e' zidurile unei curți &au Midul Cineze&cP. @-ați

întreat vreodată de ce ave" &enti"ente foarte diferite cînd vede" Midul Cineze&c și cînd vede"

Midul 6erlinului 0entru că' deși a"ele &înt ziduri' aveau întreuințări cu totul diferite. 0ri"ul' ne

&tîrnește intere&ul' poate ciar ad"irația. )l doilea' ne &tîrnește fiori' poate ciar repul&ie. 0ri"ul' e&te

un zid care ținea "igratorii afară din teritoriile unei civilizații. )l doilea' era un zid care ținea proprii

cetățeni prizonieri. Cu pri"ul zid' cetățenii proprii erau proteBați' cu al doilea erau încarcerați. ?ă

privi"' acu" &pre zidurile pe care țările Europei de E&t încep &ă le ridice la granițe.2deologii noii Europe' de&ci&ă oricui și oricînd' di&poniilă pentru orice' "ereu lă&ailă și "odificailă

doar &ă nu fie deranBată din &o"nul ei confortail și oez' nu văd diferența dintre ziduri. 2deologia

&i"plifică "intea' așa că oriunde ei văd un zid' &cot din raniță tiradele știute' de"olatoare. 2deologia

le-a &i"plificat "intea atît de tare' încît aBung &ă ceară i"perativ cuiva care funcționează perfect natural

&ă-și &upri"e in&tinctele cele "ai o"enești' cele care ne-au a&igurat &upraviețuirea ca &pecie &ute de "ii

de ani și &ă &e recon&truia&că după "anualul o"ului nou' european. O"ul nou' european' cînd &e te"e'

nu treuie &ă &e apere.


15/99

de avan&ul unei populații' care forțează pătrunderea ilegală pe teritoriul ei. Ce ar treui &ă facă 8i"ic'

după opinia unora. )r treui &ă-i la&e &ă treacă' &ă &e ducă unde vor' &au &ă ră"înă' dacă a&ta-i dorința

lor.


16/99

funda"entală pentru o"' între pulic și privat nu in&i&t. O"ul are nevoie de a"ele - și de lu"ea largă

și de &iguranța cuiului &ău. 2ar diferența între ace&te două lu"i' deopotrivă nece&are' e&te un zid. ,a fel

și națiunile. Kn plu&' î"potriva &u&ținerilor propagandi&tice' zidurile au eficiența lor. ?igur că zidurile de

la granița ?;) - Aexic &au cele de la granița 2&rael - Ggood fence& "a7e good neigour&G gardurile une

fac vecinii uniP. 0roverul ace&ta e&te de gă&it pe&te tot în &pațiul "edieval european' după cu" arată

i&toricii literari' și face parte din acel repertoriu de înțelepciune con&ervatoare pe care &-a clădit

civilizația în care trăi". Ei ine' &e întreaă autorul în ti"p ce pune cără"idă pe&te cără"idă



17/99

di"preună cu vecinul' la ce un gardul dacă oricu" nu vre" &ă intră" unul pe proprietatea celuilalt

=acă a"a vea tur"e de ani"ale' aș înțelege - ani"alele treuie ținute &ă &e rănea&că pe teritoriul

&tăpînului' dar ave" livezi. 0o"ii "ei vor &ă intre în curte &ă ia rana po"ilor lui Li' "ai apoi' &e

întreaă a&upra ro&tului gardurilor în general &punînd că' înainte de a ridica un gard' treuie &ă ști" ce

apără" și ce lă&ă" în afară - ca &ă zic așa' cui i &e adre&ează gardul 8u gă&ește ră&pun&uri și ar vrea &ăafle și ce crede vecinul &ău de&pre ace&te întreări' dar vecinul ro&tește' lucrînd în cuget liniștit' ceea ce

știe de la părinții și unicii lui> gardurile une fac vecinii uni. Li cei doi repară gradul î"preună. Kl

repară în ciuda unor forțe exterioare care Gnu iue&c zidulG și-l deteriorează periodic' precu" iernile ori

oa"enii care-l &ar în ur"ărirea vulpilor. orțele naturale' fizice' care &trică gardul a"enință' &e vede

treaa în&ăși ideea de gard. )utorul &e întreaă ce ro&t are gardulKl repară în ciuda faptului că n-au

ră&pun&uri în privința ro&tului &ău. Kl repară î"preună' pentru că &înt și vor &ă ră"înă doi vecini uni...

E&te' de&igur' vora de&pre o "editaie a&upra naturii u"ane care are nevoie de ceea ce dete&tă. aă de

gard' ca faă de orice &eparaie' ave" &enti"ente contradictorii. Ceva din noi ne &pune că e nece&ar :i

altceva din noi &e revoltă. Ceva din noi &e &i"te în &igurană cînd gardul e &olid :i &e înfrico:ează cînd

gardul e &trăpun&' pentru ca altceva din noi &ă &e ucure cînd vede" un gard căzînd :i &ă ne facă &ă

trăi" &enzaia clau&trării cînd gardul e în picioare. O"ene&c' foarte o"ene&c' prea o"ene&c... 0uternică

e dorina de a te &i"i în &igurană în &patele unui zid viguro&' dar la fel de puternică e :i aceea de a fi

lier &ă experi"entezi lu"ea fără opreliști. ): zăovi cu drag în de&cifrarea &en&urilor lui FAending

JallG' "ai ale& că în ace&t poe" &e află ver&ul G spring is the mischief in me”( ceea ce aș traduce' firește'

fără nici o pretenție literară' Gpri"ăvara "ă face &ă "ă ucur puțin de răutățile "eleGP ce ar putea&ingur &ă provoace un dita"ai e&eu.

ro&t' de&igur' nu trage nici o conlcuzie. =oar e poet pornit în inve&tigarea o"ene&cului și nu autor de

directive europene pornit &ă i"pună ideologia partidului &ău. Exi&tă' de&igur' interpretări ideologice ale

ace&tei poezii' care &pun că e un veritail "anife&t î"potriva &eparației și a gardurilorTzidurilor. 8i"ic

"ai greșit! $oert ro&t nu vrea &ă de"oleze ni"ic cu atît "ai puțin gardul' pe care' de altfel' îl

reparăP' ci vrea &ă înțeleagă. ardul are ro&tul &ău ance&tral' iar cînd vecinul îi &pune că gardul face

una vecinătate' el vrea &ă &pună că vecinul un e cel liniștit' cel care știe pînă unde ține do"eniul lui și

de unde începe do"eniul celuilalt' cel are re&pectă li"itele. Cînd li"itele interne ale lu"ii cad' cade

lu"ea în&ăși!


18/99

+rincipiul geamului spart

a primar al metropolei eG HorI, 3udolf 9iuliani a reusit sa curete orasul de criminalitate prin

aplicarea asa#numitului principiu al Jgeamului spartJ ?%roIen GindoG@! 5cest principiu spune

ca, daca lasi o fereastra sparta intr#un imo%il, ea va transmite un mesa4 de a%andon, cu urmari

dintre cele mai neplacute si # la limita # ireversi%ile!

@azand ca gea"ul nu e inlocuit' un pu&ti va &parge cu "ingea alte cateva. Aai tarziu' un grup de

vagaonzi va patrunde inauntru &i va face focul din le"nele parcetului. ;lterior' &e vor in&tala acolo

pro&tituate' vanzatori de droguri' tainuitori &i atau&i alcoolici. @a fi prea tarziu pentru a "ai interveni'

iar' daca totu&i &-ar "ai putea face ceva pentru a &alva cladirea' co&turile ar fi uria&e.

0e &curt' daca nu lasi nicio %resa intr#un sistem de reguli, acel sistem se va putea conserva. 2n

patria corectitudinii politice' pri"arul iuliani a co"atut cu "iBloace "axi"ale orice tentativa de

incalcare a legii &i a regula"entelor "unicipale. Mero toleranta a in&e"nat' de&igur' are&tarea &i

incarcerarea unui nu"ar con&iderail de "ari &i "ici delincventi' "aBoritar "inoritari' ca &a zic a&a...

=ar cine ar fi putut critica actiunea pri"ariei de vre"e ce ea &e facea &pre inele co"un al cetatenilor

one&ti

0er&onal' cred ca ;E &e lupta' la alta &cara' cu acela&i feno"en. )ve" o organizatie de"ocratica'

re&pectuoa&a cu drepturile o"ului' culpailizata de "e"oria coloniali&"ului &i do"inata de &tangi&"ul

corectitudinii politice. 0e de alta parte' ave" pre&iunea unui val i"igrationi&t din&pre ?udul gloal.

8i"eni nu are dreptul &a &tailea&ca ecuatia i"igrant-infractor. 8u e nor"al &i nici legal &a proceda" la

culpailizarea generica a unor categorii. =ar pute" con&tata ca gea"urile &e &parg &i ave" oligatia de

a ne apara "odul de viata prin aplicarea &tricta a nor"elor legale acceptate in &patiul european.

)ngela Aer7el recuno&tea acu" cativa ani ca Z"ulticulturali&"ulZ e un "odel &ocial e&uat. Evident' nu

pute" incide er"etic granitele ;E. Evident' in&titutia azilului politic treuie "entinuta. E insa

nevoie de stoparea imigratiei ilegale, pur economice, anar'ice, cu potential criminogen si terorist.

de "eodor &aconsc'i' diplo"at &i &criitor

http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/


19/99

8u inteleg de ce ar fi ;E "ai catolica decat 0apa in "aterie de Zcorectitudine politicaZ. ;itati-va' de

pilda' la alte oaze occidentale de pro&peritate &i de"ocratie> ?;)' Canada' aponia &au )u&tralia.


20/99

-slamofo%ia e o crima6

+u%licul cultivat a notat traducerea romaneasca a romanului lui 8ic'el Loulle%ecM,

JSoumissionJ # care reia semnificatia termenului JislamJ ?supunere, predare@! reatia

popularului scriitor france( imaginea(a o :ranta dominata politic de un partid islamist

JmoderatJK actiunea se petrece in viitorul relativ apropiat!!!

0entru "ulti' Z?ou"i&&ionZ e&te o provocare la adre&a corectitudinii politice. )ltii vad in ea o profetie

literara aproape palpaila' daca privi" &i pri"i"P actualul val de refugiati i&la"ici aatut a&upra

Europei. 8u &tiu daca oulleecI va fi &tig"atizat de 2ncizitia corectitudinii politice. ?per ca nu.

ea traduce o neaparat culpaila Ztea"a de i&la"Z. =e ce &a ne te"e" de i&la"'

tovara&i 2&la"ul e un' e fru"o&' poate ciar e "ai adevarat decat cre&tini&"ul no&tru retrograd' pe

care revolutia franceza' cea nazi&ta &i cea co"uni&ta l-au tri"i& la lada de gunoi.

2&la"ul e revolutionar. El ne fa&cineaza aproape la fel de "ult ca p&ianaliza &au lenini&"ul. )re un

"ic ton "arcu&ian' gra"&cian' o nota iconocla&ta care ni &e pare foarte cic' a ciar adorail de

po&t"oderna. Ca &i revolutiile politice facute de "ae&tri no&tri ideologici - Aarx' ?artre' reud &i alti

Aao'


21/99

negre' predica &i practica violenta> cu" &a nu-ti placa a&a ceva

0rin ur"are' decreta"> orice european care Z&e te"eZ de i&la" &e face vinovat de i&la"ofoie' &i

treuie incadrat la reactionari' fa&cizanti' extre"i&ti de dreapta' con&ervatori &ini&tri' care nu pricep

far"ecul revolutiei per"anente. ?au care n-au ini"a' n-au &uflet' n-au o"enia de a pri"i cateva"ilioane de refugiati din Orientul AiBlociu' acolo unde i&la"ul a di&tru& deopotriva dictaturile "ilitare

&i "ugurii de"ocratiei.

Eu vad lucrurile altfel> i&la"ofoia e&te legiti"a' pentru ca i&la"ul &i de"ocratia &unt ireconciliaile.

2&la"ul e o religie politica. ?aria e totuna cu legea funda"entala> nu poate exi&ta o alta con&titutie in

afara Coranului in&u&i' pe care anu"ite &ecte il con&idera ciar ZincreatZ' adica picat din cer. e"eile nu

au &i nu vor avea niciodata drepturi egale cu aratii> &unt unelte reproductive &i &clave do"e&tice.

iadul e&te oligatia perpetua a "u&ul"anului. 0oate fi o lupta &pirituala' dar poate fi &i &aia gadelui

care decapiteaza arar vreo cateva zeci de cre&tini Znecredincio&iZP &i pune fil"ul pe Dou


22/99

centrelor noa&tre de pri"ire. Ei ine' nu> va treui &a accepte pe&te /.444. Cu" 8u &ti"' ga&iti voi o

&olutie!

)ce&t "od de a proceda' co"inat cu a"intirea reala a faptului ca e&t-europenii au fo&t "ai pro&t

pri"iti in @e&t decat prezentul val de &irieni a&teptati cu floriP' va &pori di&cur&ul euro-&ceptic in "ulte&tate "e"re. E&tul era un entuzia&t al cauzei europene. )cu" &-ar putea &a-&i &ci"e &e"nificativ

atitudinea. Europa in&a&i pierde teren.

Europa intre umanism, realism si g'erila

ur%ana

5m fost invitat sa vor%esc la o reuniune de analisti financiar#%ancari, ga(duita la &3 ! -nainte

de panelul meu # eram alaturi de profesorul )an )ungaciu # am ascultat interventiile

repre(entantului :8- in 3omania, 9uillermo "olosa, acompaniat de fostul vice#guvernator

ristian +opa!

2n lu"ea acea&ta a ancerilor' prea "are ca &a cada' prea &ofi&ticata pentru a fi explicata profanilor'

totul pare &a "earga din ce in ce "ai ine. A-a ucurat &a aud ca econo"ia ro"anea&ca e &anatoa&a &au

ca finalizarea catorva cicluri de acorduri cu A2 ne-a &porit predictiilitatea &i ratingul de tara.

Ainunat!

?i' totu&i' intrearea la care era" ce"at &a ra&pund era "ai putin opti"i&ta> poate functiona $o"ania

pe pilot auto"at Cineva' printre organizatorii &e"inarului' a avut deci &enti"entul &au intuitia ca &-ar

putea &i a&a ceva. )cel cineva a priceput ca' de&i econo"ia functioneaza acceptail' cadrul regional'european &i gloal e &urvolat de tot "ai nu"eroa&e Zleede negreZ. Ca ruptura elita politica - &ocietate

ar putea vulnerailiza tara noa&tra in tot "ai &everele incercari la care va fi inevitailP &upu&a.

2n ce "a prive&te' a" confir"at ruptura a"intita &i a" procedat la o diplo"atica autop&ie a Zpoliticii

europene de vecinatateZ. Caci atat ;niunea pentruAediterana vi&ata de ?ar7ozS pe ruinele for"atului

de "eodor &aconsc'i' diplo"at &i &criitor

http://www.ziare.com/bnr/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/romania-stiri/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/romania-stiri/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/romania-stiri/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/mediterana-stiri/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/invitati/teodor-baconschi/http://www.ziare.com/bnr/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/romania-stiri/http://www.ziare.com/invazie-imigranti/mediterana-stiri/


23/99

5 plu& 5P' cat &i 0arteneriatul E&tic au inevoit &a "oara' &u i"pactul e&ecului inregi&trat de 0ri"avara

)raa &i re&pectiv din pricina invaziei ru&e&ti in penin&ula Cri"eea.

8e"aiavand o politica de vecinatate nici la ?ud' nici la E&t' ;E pare &a fi intrat intr-un deficit cronic de

viziune politica. )genda ei - ca &i po&iilitatea de a-&i proiecta valorile in ariile turulente pe care lege&tioneaza in &udul Aediteranei &i nordul Aarii 8egre - &ufera de o &laiciune evidenta.

0e de o parte' o dile"a a prioritatilor> care-i pericolul principal in acea&ta lu"e tot "ai in&taila> $u&ia

lui 0utin &au Orientul AiBlociu ;nde aloca" "ai "ulti ani &i re&ur&e u"ane' inclu&iv "ilitare

0entru "o"ent' 8)


24/99

Cred ca "ai "ult reali&" in detri"entul exce&ului inevitail ipocrit de corectitudine politicaP ar putea

conduce &pre o a&e"enea viziune. =e ce vore&c de&pre reali&" anti-ipocrit 0entru ca e inu"an - &i la

li"ita deza&truo& - &a Z&alveziZ ni&te oa"eni &araci' care fug de razoaie civile' daca nu e&ti cu adevarat

in &tare &a-i integrezi' cu tot ce co"porta ace&t dificil proce&> ca&a' rana' a&i&tenta "edicala'&colarizare' pla&are pe piata "uncii.

?cenele de gerila urana con&u"ate la granita &aro-ungara &unt doar rezultatul unei euforii u"anitare

nereali&te &i' iata' ire&pon&aile' care treuie oprita cat "ai curand.

&aracI /%ama, între un o%el pentru +ace șiravagiile ră(%oaielorAiail 8ea"tu

@ă a"intiți oare "o"entul în care 6arac7 Oa"a a devenit titularul pre"iului 8oel pentru 0ace

=upă acea&tă realizare per&onală a liderului a"erican' au ur"at V pe r(nd V răzoiul din ?iria' anexarea

Cri"eei de către $u&ia' noile a"iții nucleare ale 2ranului' "ăcelul 2?2? și atacurile terori&te din

Europa.

0re"iile oferite în onoarea indu&tria:ului )lfred 8oel &unt cele "ai pre&tigioa&e din lu"e. 0e l(ngă

fizicieni' ci"i:ti' &peciali:ti în "edicină' autori de eletri&tică :i econo"i:ti' oa"eni cu vocaia &luBirii

pulice pot fi onorai anual cu acea&tă di&tincie "ai vece de o &ută de ani. =e la pri"a cere"onie de

acordare +4 dece"rie +%4+P p(nă a&tăzi' oa"eni noili :i inteligene &trălucite &-au înt(lnit cu "area

&cenă. ondatorul ace&tei tradiii a &tailit un criteriu fer"> laureatul treuie &ă fie unul dintre Ncei care'

în cur&ul anului precedent' au conferit cel "ai "are ine u"anităiiG those who, during the preceding

year, shall have conferred the greatest benefit on mankind P.

=e lungul deceniilor' pre"iul pentru pace a ră"a& cea "ai politizată decizie a Buriului întrunit la O&lo

&pre deo&eire de Buriile convocate la ?toc7ol" pentru celelalte pre"ii :tiinificeP. iecare an vine cu&urprize' dezateri' controver&e.


25/99

+%#3P' i""S Carter 44P &au )l ore 44#P.

Kncununarea lui Oa"a ne-a făcut &ă uită" de vre"urile "ai a&pre în care obel Peace Prie &e acorda

unor figuri tenace precu" )lert ?cHeitzer +1#5V+%/5P &au Aaica


26/99

fapte di&crete o reea inviziilă a co"pa&iunii care :i a&tăzi activează în ări precu" @enezuela'

anu"e că' de la începuturile i&toriei'

=u"nezeu l-a căutat pe o". =e&coperi" în ace&t enun Ndiferena &pecificăG între &luBirea aproapelui

dintr-o per&pectivă cri&tocentrică


27/99

)u exi&tat virtui reale care l-au propul&at în poziia de favorit al cur&ei prezideniale> dezinvoltura'

inteligena' deziniiia' z("etul uicuu. )u fo&t :i circu"&tane exterioare> &laa pregătire a contra-

candidailor repulicani. 6arac7 Oa"a a :tiut &ă &peculeze eficiena fiecărei rotie din uria:a "a:inărie

politică a de"ocrailor din Cicago.

=uc(nd în &pate povara ca"paniilor de pre&ă anti-6u& r.' o proa&tă "o:tenire ugetară :i &candalulrăzoiului din 2ra7' repulicanii plecau cu :an&a a doua &au poate a treiaP. Cari&"atic :i inteligent'

ine-a"alat e&tetic' copio& finanat :i &u&inut de indu&tria cine"atografică' dl Oa"a a aBun&

pre:edinte pe aza unor inco"en&uraile pro"i&iuni. Aiz(nd pe &enti"entul de vinovăie i&torică trăit

de "aBoritatea alilor în relaie cu "inorităile black &au latino' "apa de prezentare a lui 6arac7 Oa"a

a aBun& nu doar în 6iroul Oval din Ja&ington =C' ci :i la O&lo ] locul unde Buriul norvegian decide

în fiecare an care e&te eneficiarul pre"iului 8oel pentru 0ace.

=upă preluarea "andatului' pre:edintele ?;) a ră"a& prizonier în ara făgăduinei. Kn loc de lapte :i

"iere' &oldaii a"ericani au treuit &ă îngită "ai "ultă fiere. 0relungirea răzoiului din 2ra7 devenea o

nece&itate' ca :i relan&area ofen&ivelor tere&tre din )fgani&tan cu o &upli"entare de trupe' ecipa"ent

:i "uniieP. 0re"iul pentru pace' a:adar ?ă fi apărut vreo rezoluie otăr(toare în conflictul arao-

pale&tinian ?ă fi di&părut a"eninarea 2ranului în ciar anul de graie 44% ?ă &e fi înci&

Ndete&tailaG te"niă de la uantana"o' unde &u&peci de terori&" i&la"ic au dreptul &ă-:i recite &urele

din Coran ?ă în&e"ne oare extinderea frontului anti-terori&t în ve&tul 0a7i&tanului un gaB al &tailităii

din regiune =ar aandonarea &cutului anti-racetă din zona e&tului european proiect rearticulat' ce-i

drept' pe alte coordonateP E&te $u&ia "ai puin elicoa&ă =ar a"enințarea 2?2? =ar pericolulnuclear dezvoltat de 2ran

Un contra-exemplu presant: Liu Xiaobo

)legerea lui 6arac7 Oa"a &-a ucurat de-un con&iderail dozaB ipnotic. Co"itetul norvegian a

negliBat cu ună :tiină curaBul adevărailor luptători pentru liertate' no"inaliz(nd un yuppie +b.

?ă luă" cazul dizidentului cinez ,iu Yiaoo ] conda"nat de Crăciun 5 dece"rie 44%P la ++ ani

înci&oare' doar pentru îndrăzneala de a-:i fi exercitat dreptul la lieră expre&ie.

0rofe&or univer&itar :i &criitor de talent invitat de nu"eroa&e in&tituii culturale din )"erica de 8ord :i

Europa' ,iu Yiaoo a iniiat Charta 08 care &u&ine drepturile civice ale cetăenilor cinezi'

ne"ulu"ii de &i"pla pro"i&iune a cre:terii econo"ice.

Charta 08 pledează pentru o refor"ă profundă a ?tatului cinez viz(nd o nouă Con&tituieP' apărînd

principiul &eparaiei puterilor' de"ocraia reprezentativă :i &tatul de drept' independena Bu&tiiei'

re&pon&ailitatea irocrailor faă de popor' proteBarea drepturilor o"ului' alegerile liere' re&taurarea

:an&elor de pro&peritate în "ediul rural cu a&pect feudal în nu"eroa&e provinciiP' încuraBarea

http://mihailneamtu.org/2015/08/17/barack-obama-intre-un-nobel-pentru-pace-si-ravagiile-isis/#_ftn1http://mihailneamtu.org/2015/08/17/barack-obama-intre-un-nobel-pentru-pace-si-ravagiile-isis/#_ftn1http://www.nybooks.com/articles/22210http://mihailneamtu.org/2015/08/17/barack-obama-intre-un-nobel-pentru-pace-si-ravagiile-isis/#_ftn1http://www.nybooks.com/articles/22210


28/99

a&ociaiilor non-guverna"entale' liertatea de reunire' pre&a lieră' liertatea de con:tiină :i de

practică religioa&ă a&tăzi toate i&ericile :i grupurile religioa&e fiind controlate de 0artidP' educaie

civică' proteBarea proprietăii private' refor"e fi&cale' protecie &ocială' re&pectul pentru "ediul

înconBurător' o repulică federală cu "ai "ulte drepturi pentru "inorităi :i rea%ilitarea victimelor

persecuiilor politice succedate în c'ip nemilos din 1DFA încoace!2deea e&enială a /hartei 01' ca :i cea a /hartei 22 ' e&te aceea a univer&alităii non-negociaile a

liertăii. ;n lucru neclar guvernanilor de la 6eiBing'


29/99

ri(a %ăr%atului occidentalAiail 8ea"tuAO


30/99

vocațională și &f(rșește la v(r&ta adultă într-o criză exi&tențială neîntreruptă.

Cultura occidentală a produ& ace&t paricid în nu"ele relativi&"ului "oral. 0acifi&"ul :i tolerana

exclude elogiul luptătorului. Egalitatea &exelor conduce la relativizarea' dacă nu ciar

la anularea diferențelor între ărat și fe"eie. ?exualitatea ăratului &-a trezit di&ociată de rolul tatălui.

Criza ăratului la 94 de ani &coate la iveală' precu" în .he -merican 'eauty' tulurările de Budecată șico"porta"ent ale unui in& depri"at' co"plexat :i i"potent> ,e&ter 6urna".

2ndu&tria "uzicală a radicalizat tendințele cine"atografiei a"ericane. 2"pre&arii l-au convin& pe

talentatul Aicael ac7&on &ă Boace rolul de Nînainte-"ergătorG al "etro&exualităii. Con&u"eri&"ul a

făcut din ărat un ani"al co"ercial și per"anent îndrăgo&tit de &ine. =eficitar la caracter' el crede că

poate con&trui &ucce&ul doar prin proiecția unei i"agini. Aetro&exualul e&te or la prole"atica

interiorității. El face shopping online și gătește ca o go&podină victoriană. Kl gă&ești în "agazine și la

cu"părături' dar nu e&te niciodată prezent în &ituații de criză.

8u"eroa&e ?tate europene au renunțat la in&trucția ar"ată pentru tinerii de +1 ani. Kn școlile ro"(nești'

&cutirile la educație fizică &unt foarte frecvente. $ezultatul $eflexul de auto-apărare al ăratului a

di&părut. Kn aceeași linie' epide"ia oezității a lovit în vigoarea tineretului> rezi&tența la efort'

di&ciplina atenției' zorul de &u cuiul "ă"icii.

) "ai venit și filoxera corectitudinii politice V noua ortodoxie a g(ndirii pulice care ucide îndrăzneala'

interzice perplexitatea' &t(rpește curaBul opiniei per&onale și in&talează confor"i&"ul.


31/99

supravie5uieasc4 onorabil%

Categoriile antropologice de interpretare ale po&t"oderni&"ului nu pot înțelege tipul u"an al

v(nătorului &au al luptătorului. )ntreprenorul' orientat "ereu către &oluții' dezvoltă in&tinctul

oportunității și &i"țul re&pon&ailității. O"ul cu ințiativă își canalizează toată energia

"entală către &ucce&ul econo"ic și experiența pro&perității. ?t(nga de&crie acea&tă atitudine în ter"enide opri"are și i"pul& exploatator.

ără experiența ri&cului și ucuria aventurii' ăratul ră"(ne &u-dezvoltat afectiv. ,ip&it de-

o legătură &tr(n&ă cu fa"ilia și rupt de pă"(ntul înainta:ilor' &en&ul vieții t(nărului european &e reduce

la un prezent continuu' dar fără &e"nificație. El trăiește pentru Hee7end' căut(nd &ă a"plifice doar

plăcerile zonei de co"fort.


32/99

ol'o(ul estic Ni ooperativa niunii Europene

Aiail 8ea"tu

6ino"ul franco-ger"an a deci&> cotele &unt oligatorii. Cine conte&tă verdictul duetului ranoi&

ollande-)ngela Aer7el e&te eticetat drept Nanti-europeanG. ?olidaritatea nu "ai e&te virtutea

oa"enilor lieri V un reflex fire&c al ini"ii' izvor(t dintr-o trăire &pontană' ne"iBlocită.

=efiniia &-a &ci"at> &olidaritatea tovără:ea&că pre&upune topirea intere&elor naionale într-o "are

cooperativă a inelui co&"ic.Con&i"ă"(ntul nu-i oligatoriu. Că&nicia internaionali&tă legalizată la

6ruxelle& funcionează' a&tăzi' după veciul principiu> porunca &e execută' nu &e di&cută. ?ă face"c(teva o&ervaii. Aai înt(i' cotele au fo&t &tailite de ni:te co"i&ari pe care nu i-a" ale& niciodată. 8ici

eu' nici du"neavoa&tră. 8e-a" oi:nuit cu deficitul de"ocratic al &tăp(nirii 6un' atunci' dar de ce-ar

plăti nepoii no:tri factura neroziilor &ăv(r:ite a&tăzi Kn viaa per&onală :i-n viaa oricărei naiuni'

oa"enii oi:nuii :i liderii cu re&pon&ailităi grave &e confruntă cu alegerea dificilă între prole"ele

urgente :i lucrurile i"portante. Co"i&arii ;E au reacionat la urgene' ca într-un di&pecerat ++. )u

ră"a& uitate lucrurile i"portante ] deciziile care &lăe&c identitatea' &ărăce&c cultura :i ruinează

civilizaia. Kneleg' evident' criza u"anitară a oa"enilor fugii din calea o"elor :i a gloanelor. Kn

toată coregrafia o&pitalităii' refugiaii per&ecutai religio& treuiau &ă pri"ea&că înt(ietate. ?unte"

datori &ă-i aBută" pe cei oidii. Kn&ă cu" vo" alege între nefericiii no:tri :i năpă&tuiii altora Cu" &ă

procedezi atunci c(nd într-o "aternitate din


33/99

inexperi"entaii e&t-europeni Cine garantează co"patiilitatea între valorile &ocietăilor noa&tre :i

a&piraiile eterogene ale noilor-venii ?ociologul =rago: 0aul )ligică o&erva că apologeii fanatici ai

cotelor oligatorii &e co"portă Nca :i cu" n-ar exi&ta praguri "axi"ale de a&orie' dincolo de care

&i&te"ele de guvernană europene ar colap&aG. ;ndeva' &punea )ri&totel' treuie &ă te opre:ti. ;nde

Cu" defini" fai"o&ul nec plu& ultra Kn ce punct Europa va înceta &ă "ai fie Europa Co"paraicontinentul no&tru cu o arcă de "are tonaB. Kn "od evident' capacitatea de tran&port a oricărei

a"arcaiuni e li"itată. =acă un pa&ager cere lărgirea punii pentru adăpo&tirea ruedeniilor &ale' el &-

ar cuveni &ă v(&lea&că pri"ul. O face @rea locuri de "uncă &au aButoare &ociale @a accepta un

locuitor al =a"a&cului etica "uncii i"pu&ă unui &alariat din ;trect =e&pre ace&te lucruri' troica

Aer7el-ollande-unc7er preferă &ă nu vorea&că. 8u vreau &ă "ă lan&ez într-o retorică a&tractă :i

in&idioa&ă. A-a: opri' toc"ai de aceea' a&upra unui &ingur punct de friciune dintr-o viitoare ciocnire a

civilizaiilor. =e &ute de ani' &i&te"ul european de Bu&tiie a otăr(t ca o"ul care î"parte dreptatea

"agi&tratulP &ă n-aiă acce& privilegiat la ugetul co"unităii "ini&trulP :i nici la forul legi&lativ

parla"entarulP. Ce &pune ?aria de&pre acea&tă &eparaie funda"entală pentru &i&te"ul no&tru de

guvernană 8oi toi cei trecui prin co:"arul co"uni&t ine" la &upre"aia legii :i a ?tatului de drept

] o invenie politico-Buridică a aronului de Aonte&Iuieu +/1%V+#55P' anticipată deBa în explozia "etroului din # iulie 445 :i' re&pectiv' licidarea redaciei

Carlie edo. Co"i&arii ruxellezi care dictează politicile de"ografice ale ărilor "e"re n-au

a&e"enea angoa&e ori fră"(ntări. =i&preuind con&tituiile ?tatelor-naionale' irocraii &e concentrează

doar pe "ă&urile i"ediate cazare' rană' a&i&tenă "edicalăP. $eplierea tactică îngroapă g(ndirea

&trategică. 2deologii corectitudinii politice prezintă radicali&"ul i&la"i&t ca pe un feno"en "arginal'

izolat :i nerereprezentativ. Mile întregi' în&ă' aciunile Biadi:tilor au putut paraliza capitalele unor ări

pro&pere. Concentrai pe efectul crizei din Orientul AiBlociu' Occidentul negliBează cauzele colap&ului


34/99

&ocial :i politic din vecinătatea Europei. Kn ace&te zile' Occidentul exportă nu doar i"igrani' ci :i

&enti"entul vinovăiei. 0entru pre&a arondată' reacia liderilor e&t-europeni trădează o uria:ă "ici"e

&ufletea&că. ?unte" "e&cini. ?unte" ingrai. 8-ave" ani dar' "ai grav' n-ave" ini"ă. 0oate nu

degeaa ro"(nii au fo&t lă&a:i în afara &paiului cite:te "iraBuluiP ?cengen! Cei ie:ii din captivitatea

&ovietică au a&tăzi pri"itivi&"ul de-a crede în utilitatea &eparaiei fizice între ol' ucătărie :i&ufragerie. Cu" &ă trăie:ti cu ziduri ridicate între aia proprie :i aparta"entul vecin


35/99

)"eninarea la adre&a civilizaiei apu&ene &e coace într-altă parte.

Circulă un anc în care un oficial englez &e ui"e:te de nu"ele reprezentanilor gintei noa&tră latine>

do"nul Qlau& 2oanni& e 0re:edintele $o"(niei' doa"na Qove&i e&te :efa =8)' do"nul ellvig

conduce ?$2 :i dl $aed )rafat coordonează &erviciul de a"ulană ?A;$=... ):a arată o arăxenofoă Kn tuturor evidenelor' vor exi&ta Nanali:tiG care &u&in "ai departe că ro"(nii ar fi un nea"

pro&t' u:or con&ervator :i prea îngu&t la "inte. )d"it că for"ă" un popor pe&tri' "arcat de experiene

i&torice trau"atizante. C(nd vezi gunoaiele din "unii patriei realizezi că &tă" pro&t la civi&" :i

&en&iilitate ecologică' în ti"p ce elitele politice dau anual coriBena la exa"enul de "oralitate pulică.

Cu toate ace&tea' ro"(nii locuie&c într-o ară care :i-a luat $egula"entul Organic de la ru:i' pentru ca

6elgia &ă ne in&pire în redactarea Con&tituiei din +%3. AaBoritatea ro"(nilor au o fire îngăduitoare'

iar călătorii &trăini în hările $o"(ne au recuno&cut a&ta. 8e-au (ntuit de-a lungul i&toriei de"oni

precu" oala' ignorana ori &ărăcia. 8e-a prin& :i fera naionali&"elor &au delirul autotoni&"elor' o

vre"e. =acopatia e&te la "odă. Cu toate ace&tea' în ulti"ul &fert de veac ro"(nii au exportat către @e&t

"ini in&truite' genii "ate"atice' pie&e auto' &tudeni"e doctă' "a:ini unelte' profe&ioni:ti 2


36/99

dra"atizarea pie&ei &ale de teatru intitulată NEvangeli:tiiG. @oi rezu"a aici intriga pove:tii redactate

de ad"iratoarea Ni"pecailuluiG @ictor-@iorel 0onta. ;n per&onaB religio& în&etat de putere' pe nu"ele

&ău 0avel' îi cere unui filozof levantin' zi& Cerinto&' &ă co"pună i&toria profetului 2&u&' în Burul căreia

:i-ar putea con&titui propria &ectă religioa&ă. 0e l(ngă o&e&ia puterii' )lina Aungiu introduce apoi :i

te"a &exualităii. Canonul "arxi&t-freudian i"pune' "ereu' acea&tă reducie a o"ului la ani"alitate.Cu ce &cop )cela de-a oferi' prin etica &eculară' o corecie &en&iilităilor religioa&e' otuze :i

retrograde. ):a &e face că' într-una dintre &ecvenele pie&ei' o "i&terioa&ă Elena îi oferă învăătorului

2&u& un &ărut la&civ' No"ene&c' prea o"ene&c.G Cerinto& "erge "ai departe :i întreaă o

pro&tituată> N)i &i"it natura divină din "ădularul lui du"nezeie&cG ocul de &cenă &e petrece

&i"ultan cu proiecia unor i"agini erotice. =e&pre Aaica =o"nului' un per&onaB al pie&ei &pune> N=in

c(te a" auzit' a fo&t o t(rfă!G )lina Aungiu ifează un nou record er"eneutic' de-o elefantină

&utilitate. 0ove&tea d(n&ei' azată pe apocrife i"aginare' ne &pune că nu"itul 0avel intră în conflict cu

2&u& :i' înfuriat de e:ecul "anipulărilor' ideologul din


37/99

Ruoderatde"on&trandu".

ine salvea(ă pluralismul Europei6Aiail 8ea"tuVăd că e la modă să se spună că romnii sunt xenofo%i iar est#europenii ar fi europeni de mna a

doua! & beg to di""er$

Aai cred că nu exi&tă un &ingur "od canonic de-a fi european' dictat de la 6ruxelle&. 0entru

"ine 9uropa christiana e parte integrantă din definiția continentului.

?tatul de drept e&te tot o invenție europeană' g(ndită pentru a preveni tirania. =ar e&te &eparația

puterilor co"patiilă cu prevederile &haria în care crede "inoritatea "u&ul"ană E&te

oare #echtsstaat o noțiune dragă &ocietăților din Orientul "iBlociu

=e aia or fi Npro&peratG "inoritățile creștine din ,ian în ulti"ii 34 ani =in ace&t "otiv &ă

fie &enti"entele anti-2&rael at(t de puternice în &(nul rației Au&ul"ane =acă 6ii 8etanSau ridică

un zid în fața terori&"ului pale&tinian oare în&ea"nă că e fa&ci&t

Europa a în&e"nat "ereu plurali&" de voci și de opinii. Corectitudinea i"pu&ă n-a cuno&cut-o dec(t

repulica &ovietelor. Ciar și a&tăzi' unăoară' nu toți creștin-de"ocrații din C?; &au C=; &unt de

acord cu )ngela Aer7el. Kn Aarea 6ritanie' eurorealiști de talia lui =aniel annan nu &unt oare' în

egală "ă&ură' europeni 8u percepeți diferența între un Jillia" ague la ritanici și un oarecare

6ogdan =iaconu pe la noi =ar între un euroreali&t citit ca


38/99

după elierarea de ocupația oto"ană' lu"ea araă n-a știut &-o creeze.

Ce caută ei 0ace și pro&peritate. 2"igranții at în&ă la porțile unei ;niuni Europene care și-a &co& din

0rea"ulul la conștiință

cetățenea&că opu&ă identității trialeP' exigența reprezentării parla"entare a intere&elor co"unității

locale' &eparația puterilor î"potriva tiraniei' garanțiile a&olute a&upra proprietății private' in&tituții de


39/99

creditare și o piaă lieră pentru &ci"ul de unuri și &ervicii între actorii econo"ici.

=in ace&te "otive' deși recuno&c "ulți"ea de erori petrecute de-a lungul i&toriei 6i&ericii' &unt "(ndru

de contriuția creștini&"ului la pro&peritatea &pirituală și "aterială a Occidentului și a lu"ii întregi.

)cea&tă pro&peritate o caută a&tăzi &ute de "ilioane de non-europeni.

Orientul AiBlociu' leagănul creștini&"ului apo&tolic. Ce-a "ai ră"a& p(nă azi

$o"(nia a propu& Europei un "odel de coaitare prin cultura toleranței dezvoltată în =orogea.

?unte" un exe"plu de integrare fericită a "inorității "u&ul"ane într-o "aBoritate creștină. Ciocnirea'

pentru noi' nu e&te inevitailă. =ar la întrearea privind ciocnirea civilizațiilor treuie &ă ră&pundă și

teologii "u&ul"ani.

)ș fi vrut &ă de&copăr același du al toleranței în

• $ăzoiul de cucerire 7ihad P e&te o con&tantă a g(ndirii Buridice și a acțiunii "ilitare lan&ată de 2&la"

î"potriva reprezentanților ar al)


40/99

• $etardarea culturală viziilă în a&ența tiparnițelor oto"ane la trei veacuri după utenergP a avut

efecte dra"atice în plan econo"ic> în anul +%%' Jorld 6an7 e&ti"a că populația i&la"ică genera ++W

din totalul produciei econo"ice "ondiale faă 91.%W atriuită &ocietăilor occidentale' inferioare &u

raport de"ograficP.

8e așteaptă' deci' o ciocnire a civilizațiilor Aă te" că da.)ve" lideri europeni capaili &ă ră&pundă ace&tei provocări Aă te" că nu.

"'e -nevita%le )ivorceK Secular :rance and3adical -slamAiail 8ea"tu

)Sou El-Qazzani' aged 5' failed to reac te trigger of i& Qala&ni7ov aoard a train pa&&ingtroug 6elgiu" en route to 0ari& la&t "ont' Hic enaled tree )"erican& and a 6riton to &top te

radical 2&la"i&t fro" 7illing anS of te train& nearlS 544 pa&&enger&. Jen te four Here aHarded

te >egion d?


41/99

9urope end up with so many problems in such a short timeA

2 Hould not endor&e anS &i"pli&tic explanation of a trulS co"plex realitS. )& a &tart' He Hould do Hell

to reread =o&toSev&7S& =e"on& +1#P' tat extraordinarS novel Hic pre&ent& Fte fire in te "ind&

of "enG and illu"inate& te &piritual di"en&ion of ideological radicali&". Je could al&o con&ult

p&Sciatric andoo7& for a etter per&pective on &erial "urder. ?o"e Hill loo7 into te 6ile' in &earcof a propecS tat could "a7e &en&e of te "oral decline of te Je&t.

AS approac Hill e "ore "ode&t. 2 &all trS to u&e te ca&e &tudS of rance to delineate te political'

&ocial' and econo"ic tran&for"ation& tat account for te European Hea7ne&& toHard radical 2&la".

rance a& a iglS centralized &S&te" of governance' Hic verS "uc re&e"le& te European

;nion& approac to pulic policie&.

2n conte"porarS rance' tere are at lea&t &even "illion people living under te religiou& guidance of

te Ruran in a population of // "illion citizen&. Ao&t ave an )lgerian ac7ground' te re&t

de&cending fro" Aoroccan'


42/99

dignitS and i"periali&t in&tinct&' could noH e ca&tened. 0ulic reference& to te glorie& of rance

efore te $evolution faded aHaS. )& ean ?[villia pointed out' neH i&torS textoo7& pre&ented te

cru&ade& a& Fan aggre&&ion launced S te greedS Je&t again&t a tolerant and refined 2&la".G


43/99

Bu&t trSing to catc up Hit it& 8ort )frican and Aiddle Ea&tern counterpart&.


44/99

callenge ti& neutralitS of te pulic &pace&' S initiating act& of Hor&ip in te verS eart of te

renc citie&.

8oHadaS&' for "illion& of angrS teenager& in ?outern rance' civic &olidaritS and national unitS are

tHo concept& devoid of "eaning. ?uc per&on&' Ho ave neiter "anaged to graduate fro" &cool'

nor to open a &"all u&ine&&' couldnt po&&ilS expre&& gratitude toHard& te countrS tat offered te"a pa&&port and a valuale citizen&ip.


45/99

Vestea %ună nu e

nu acceptă tutela ru&ă' votează guverne de dreapta natur :i nu e' încă'

o&tatic al ipocriziilor lierale. )dică al acelei de&cideri ad"iraile care per"ite ca"pionilor liertăii

&ă dea lecii de virtute :i' în acela:i ti"p' &ă alerge după afaceri cu 0utin. Cine ar fi crezut că "area

criză a "igraiei &e va &olda cu incri"inarea E&tului 8i"eni' dar a&ta nu în&ea"nă că operaia n-are

logica ei. Aigraia pornită din )frica :i Orientul AiBlociu a "ăturat pe dru" in&tituii' agenii :i &ilozuri

de regula"ente croite pe aza ideii că lu"ea e prea civilizată pentru a "ai recurge la răzoaie' ră&coale

:i &tră"utări. =in păcate pentru ideali:tii de carton' lu"ea nu :i-a pierdut oicieurile. @alul u"an venit

pe Aediterana nu e ciar pro&t :i de capul lui. Aai întîi' pentru că practică o "i:care ce &-ar putea nu"i

"igraie cu de&tinaie. E&teuropenii &-ar putea întrea unde a fo&t nu"ita &olidaritate europeană cînd

$u&ia a deci& &ă calce eorgia :i apoi ;craina' cu gîndul de a lua iar în gazdă E&tul Europei )ltfel &pu&'

nu vre" doar &ă fi" pri"ii în ca&ă. @re" în &ufragerie. Kn er"ania' ?candinavia :i Aarea 6ritanie'

unde a&i&tena &ocială e gra&ă :i fru"oa&ă. )pariia ace&tui curent la porile Europei a produ& panică.

Cancelarul Aer7el a revocat de facto regulile de intrare valaile pînă în acea clipă :i a început &ă ceară

&olidaritate europeană. ;nde &olidaritate în&ea"nă cote iar cei ce refuză cotele &înt o cireadă

nerecuno&cătoare. )devărul e că &i&te"ul de cote e exact ce e> un "ecani&" de di&triuit egal e:ecul

politic european. Kn plu&' &olidaritatea europeană pare oligatorie nu"ai atunci cînd tună din&pre


46/99

6erlin. E&teuropenii &-ar putea întrea unde a fo&t nu"ita &olidaritate europeană cînd $u&ia a deci& &ă

calce eorgia :i apoi ;craina' cu gîndul de a lua iar în gazdă E&tul Europei 0artea încă "ai &tupidă a

&i&te"ului de cote îlguit înălător la 0ari& :i 6erlin e co"ponenta &inuciga:ă. Cu cote calculate

"eticulo&' Europa &e tran&for"ă într-o parcare gloală. 0lanul Aer7el-ollande e' pur :i &i"plu' o

invitaie la "igraie. ?au' cu" vo" înelege curînd' planificarea invaziei. =in ,iia pînă în ?iria :i "aideparte' traficanii de per&oane toa&tează proail pentru Aer7el :i ollande. ?capă cine poate :i

ră"îne european doar cine &e încide în ca&ă cu 0laton în rae. ;na din inepiile care circulă în a:a-

zi&a dezatere de&pre "igraie e co"paraia cu enor"a criză a refugiailor după )l =oilea $ăzoi

Aondial. ?erio& 0atru "ilioane de ger"ani din Europa Centrală :i de E&t' ăcuii local &au alergai'

după noroc' &pre @e&t &au &pre ?ieria. Care e a&e"ănarea =e&tule voci &pun că Europa e datoare

pentru că &-a a"e&tecat :i a ră&colit cu o"e "u:uroaiele Orientului AiBlociu. )r treui &ă ne a"inti"

că acelea:i per&onaBe care înfierează' acu"' "ilitari&"ul occidental' repro:au' atunci' Occidentului că

nu înlătură tiraniile lui addafi' Auara7 :i )&&ad. 6ineînele&' plecînd de la pre"iza &acră :i te"elă

după care de"ocraia clocote:te :i aia a:teaptă &ă &e rever&e a&upra lu"ii arae.


47/99

Ae&aB a&urd> "ai "ultă Europă cu "ai puinieuropeni aventuri&"ul ger"an lucrează iar &lood :i cu capul &u&. =E )CE,)?2 ); copiii no:tri vor purta urcă pe&te tatuaBe &au vor face expediii exotice' dincolo de

grania zonei euro' în &ălăticia Europei de E&t. Orice &e poate :i ni"ic din ce &e poate nu e viziil

pentru liderii Europei ;nite gata de divizare. 8u exi&tă cea "ai "ică ănuială de pre"editare în

atitudinea Cancelarului Aer7el. =a' i&toria &e &crie cu "îna liderilor' dar liderii nu apucă &ă &e"neze

&au refuză pentru că nu î:i "ai recuno&c produ&ul. ,ucruri veci :i neînelegeri pietrificate &criu cu

"îna Cancelarului. Ce pare acu" o aBu&tare de "o"ent va na:te o er"anie necuno&cută :i va

î"pră:tia Europa pe contururi pe&te care ulti"ii 54-/4 de ani au trecut degeaa. =oa"na Aer7el a

de&ci& porile atît cît o cere nepieritorul &enti"ent de vinovăie ger"an. Era de crezut că' după #4 de

ani' ace&t &enti"ent &e va di&tila' devenind o for"ă de con:tiină &trictă :i decentă. 6igoti&"ul corect politic a reeducat acea&tă trăire :i a tran&for"at-o într-un &pectacol inflaionar. er"ania &e &i"te

oligată la virtute :i pedagogie 9 de ore din 9 :i 1 de &tate "e"re ;E din 1. ,iderii ger"ani au

învăat &ă facă politică în&oii de un a"von portail pla&at pe un afet de 6AJ' dar a&ta nu în&ea"nă că

&înt "ai puin politicieni. =acă doa"na Aer7el a de&ci& porile pentru a reduce la tăcere &tînga

ger"ană :i pentru a deveni o Aaica


48/99

aparine er"aniei. Cotele i"pu&e fără con&ultări &înt o proă de ipocrizie con&olidată. )"eninarea cu

&anciuni în caz de refuz e "ult "ai "ult> o in&ultă plecată din ipocrizia intere&ată. ?arcina de a ilu&tra

pla&tic porcăria a revenit unui tînăr clovn al politicii europene' vicepre"ierul elgian )lexander =e

Croo. =o"nia ?a a atra& atenia că ;E nu e un anco"at din care E&tul &coate ani fără oligaii.

ru"o& &pu& :i pro&t gîndit. ;E e un anco"at. 8u"ai că e anco"atul din care E&tul &coate anii cucare plăte:te produ&ele pla&ate pe piaă de patronii anco"atului. =ar poate că dl. =e Croo face

&tili&tică doar pentru că e curio&> vrea &ă vadă dacă' după 0al"Sra' ur"ează 0artenon &au Colo&&eu".

=l =e Croo ar treui &ă &e lă"urea&că repede' pînă nu zoară prin 6ruxelle&' purtat de una din o"ele

pla&ate de proteBaii lui. i&ura @e&t-E&t revine în i&torie ce"ată de arogana gratuită :i de necizuina

avîntată a liderilor de proiect european. Ei au dezgropat' în nu"ele unităii dog"atice' într-o &ingură

vară' toate prăpă&tiile :i rănile care au frag"entat vecea Europă. Căderea financiară a tăiat 8ordul de

?ud. ,eciile tri"i&e pe adre&a celei "ai veci de"ocraii europene au decuplat Aarea 6itanie :i au

rede&ci& fi&ura @e&t-@e&t. Cotele dictate de &u& au reactivat falia @e&t-E&t. Europa e' din nou' &u"a

propriilor &ciziuni.


49/99

=eut&cland ;E )lle&! din frică :i din dezgu&t. =in frica de cei ce au arătat' :i la ei aca&ă :i la noi

aca&ă' că &înt în &tare de orice oroare' că &e pricep &ă pună o"e în copii' &ă taie capete încet :i &ă

o"oare de"ocratic "uli"i ale&e la întî"plare. Celălalt "otiv e dezgu&tul faă de o lu"e care &-a

di&creditat univer&al. O lu"e care nu "ai ie&e din răzoaie :i din că&ăpiri de frate :i &oră' o lu"e care

trece în fiecare zi ulti"ul prag al u"anităii :i &e &i"te ca aca&ă în infern. ):a arată lu"ea plină de

vi&cere' fanat&i" :i e&tialitate a Orientului AiBlociu. er"ania a deci& că u"ani&"ul poate &educe

fanati&"ul. oarte fru"o&. er"ania a otărît &ă pri"ea&că refugiai. oarte ine. er"ania a deci& &ă

pri"ea&că refugiai în $o"(nia. )&urd. 0entru o "ai ună ad"ini&trare a a&urdului' er"ania a

deci& &ă pună la ătaie de"ocraia. )dică a inventat cote de refugiai :i a fugit cu ele în 0arla"entul

European pentru a le parfu"a de"ocratic prin vot. )" avut onoarea &ă vortez î"potrivă :i degeaa.

Cifrele de refugiai tri"i&e de un7er :i Aer7el în 0arla"ent au aBun&' oricu"' "oarte la vot. @alul de

"igrani curge prin fiecare &părtură :i a dat pe&te cap counter-ul. 0rin ur"are' ce ne a:teaptă @o" vota

&ăptă"înal noi cote de refugiai ?au vo" vota' odată pentru totdeauna' cote neli"itate :i eterne :i o"

"ai vedea Cotele nu pot rezolva criza "igraiei' a:a cu" un apo"etru nu poate contoriza un t&una"i.


50/99

,a 6erlin' cineva ar treui &ă dea o fugă pînă la iliotecă :i &ă afle ce înelegeau i&toricii ger"ani prin

@ol7&Handerung. Ui ce &e poate întî"pla cînd "uli"ile &e pun în "i:care în căutare de pă&uni "ai

gra&e iar gazdele &e ocupă de cote. Kn &ci"' cotele vor reu:i altcevaX vor rupe Europa în două.

er"ania a lan&at ideea Gcote contra fonduri europeneG :i a reu:it' în &fîr:it &ă întărea&că o frontieră>

linia ce de&părea @e&tul de E&t. Cortina de ier a fo&t ridicată dar n-a fo&t aruncată. ):teaptă fru"o&rulată în culi&e. 0rea "ulte "îini &e opinte&c' iar' &ă o aducă în &cenă. ?ă privi" ilanul terapeutic

prezidat de er"ania. 8u exi&tă criză pe care ;E &ă n-o fi agravat &u tutelă ger"ană. ;craina a fo&t

a:ezată în vid' a:a cu" &e cuvine unei ări "ici :i fără i"portană' din cla&a )ndorra. )propo&'

Aoldova poate "iza doar în lu"ea de apoi' cu &perana că în pardi& nu exi&tă $u&ia :i er"ania. =in

cîte :tiu' orice di&cuie cu un europarla"entar ger"an aBunge la punctul> potolii-vă cu Aoldova! 8u le

"ai dai pa:apoarte :i nu încercai &ă "odificai frontierele ;E! )&ta' de la cei care au "odificat într-o

noapte frontierea ;E :i au tran&for"at' în acea:i noapte' +/ "ilioane de $=-i:ti în cetăeni europeni.

Aai departe vine capitolul recia. )cel reut pe care er"ania l-a prezentat ca ecivalent econo"ic al

unul 0ro&ce ) ,a recIue' pentru a-l declara din nou reut la pri"a defeciune. ,a un loc' ;craina'

recia :i criza "igranilor ne &pun ceva grav de&pre viitor. )r treui &ă înelege" că Europa nu e pe

"îini &igure în for"ula =eut&cland ;E )lle&. ?ingura con&olare e că n-a" văzut tot. )rogana

generali&tă care de&parte azi elitele euro-ger"ane de norodul neîntreat dar cu drept de vot neteze:te

terenul pentru degringolada viitoare. 0urtai în &pate de dog"ati&"ul lu"inat al er"aniei' toi

&"intiii Europei' de la naionali:ti la co"uni:ti' &e pregăte&c de alegeri :i guvernare. Aarine ,e 0en î:i

poate co"anda toalete pentru ElS&ee.

roparii Europei vă &cap de"igrani! =E )CE,)?2 );


51/99

fo&t pregătit de tatonări anterioare. =e aici' corul liderilor lovii de revelaia după care' în fond' regi"ul

)&&ad ar putea fi util pentru "o"ent' at(t c(t &ă ne î"răi:ă" ar"at pentru &t(rpirea ?tatului 2&la"ic.

Exact în ace&t punct e cazul &ă ne te&tă" din nou "e"oria. @ă "ai aducei a"inte lip&a de &olidaritate

europeană pentru care a" fo&t ureceai de unc7er' Aer7el' ollande :i ali =octori în euro-angeli&"

0ute" recupera. în ?iria' în ;craina :i în 2ran. )r "ai fi fo&t :i Cua'

dar acolo Oa"a are �

Lăsați gardurile să se ridice - Islam Si Europa

Documents

Transcript of Lăsați gardurile să se ridice - Islam Si Europa