Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară –

Bucureşti

Facultatea de Zootehnie

Master: Biosecuritatea produselor alimentare

Disciplina: Biosecuritatea pe filiera apicolă

Grupa 5: Opincaru Maria

Pana Catalin

Paun Daniel-Dumitru

Fintoiu Alina

Ciortan Elena-Ramona

Ivan Valentina

Marin Ioana

1

Cuprins

1. Introducere...............................................................................................................3

2. Proprietăţile fizice şi chimice ale lăptişorului de matcă..........................................4

2.1 Proprietăţile fizice ale lăptişorului de matcă.....................................................4

2.2 Proprietăţile chimice ale lăptişorului de matcă.................................................4

3. Producerea lăptişorului de matcă prin orfanizarea familiilor de albine...................6

4. Conservarea lăptişorul de matcă.............................................................................8

5. Falsificarea lăptişorului de matcă............................................................................9

5.1 Falsificarea prin adaos de apilarnil...................................................................9

5.2 Falsificarea prin adaos de amidon.....................................................................9

5.3 Fasificarea prin adaos de ou integral sau galbenuş...........................................9

6. Proprietăţile terapeutice ale lăptişorului de matcă.................................................10

7. Concluzii................................................................................................................11

8. Bibliografie............................................................................................................12

2

1. Introducere

Lăptişorul de matcă este o secreţie a glandelor faringiene şi mandibulare ale albinelor

lucrătoare, folosită de ele pentru hrănirea larvelor în primele trei zile, a larvelor de matcă

pe toată perioada si a mătcilor. 1

Lăptişorul de matcă este un produs proteic. Pentru secreţia lui în cantitate abundentă

albina tânără are nevoie de un aport proteic consistent prin hrană, fapt pentru care, din a

doua zi de viată, albina se hrăneste intensiv cu polen, hrănire care durează toată perioada

in care ea secretă laptişor de matcă. 1

Glandele faringiene sunt dezvoltate variabil, în funcţie de activitatea îndeplinită de

albină. Secreţia acestora începe din ziua a treia când albina devine doici. Albinele tinere

in vârstă de 3-5 zile nu au glandele producătoare de lăptişor complet dezvoltate, de aceea

ele hrănesc larvele mai în vârstă de 3-5 zile cu un amestec nutritiv format din fermenţi

nutritivi , miere si polen. În perioada imediat următoare, începând cu a 6-a zi sau a 7-a zi

albinele au glandele complet dezvoltate şi sunt capabile să hrănească larvele de 1-3 zile şi

pe cele de matcă. 1

Începând din a 11-a zi de viată, hrănirea cu polen începe să scadă şi creşte în

compensaţie hrănirea cu miere, astfel că în jurul vârstei de 15 zile, secreţia de lăptişor

încetează. Încetarea functiei de doică determină regresia celulelor glandulare care capătă

structura şi funcţiile specifice glandelor salivare. Astfel, secreţia de lăptişor de matcă este

inlocuită cu secreţia de salivă, moment in care albina devine aptă pentru functia de

culegatoare. In perioada in care albina produce lăptişor de matcă, principalele enzime ale

secretiei glandelor hipofaringiene sunt proteazele, iar in momentul in care a devenit

culegatoare, aproximativ dupa a 21-a zi de viaţă, principalele enzime ale acestei secreţii

sunt invertaza, maltaza si amilaza. Transformarea glandelor hipofaringiene in glande

salivare nu este un proces ireversibil. În caz de necesitate, albinele bătrâne pot produce,

ca urmare a consumului de polen, lăptişor de matcă, atât pentru hrănirea mătcii, cât şi a

primei generaţii larvare de primăvară.1

3

2. Proprietăţile fizice şi chimice ale lăptişorului de matcă

a. Proprietăţile fizice

Lăptişorul de matcă în stare proaspătă se prezintă sub forma unei mase vâscoase

omogene cu granulaţii fine. Are culoare albicioasă sau slab gălbuie, asemănătoare cu a

laptelui, iar în contactul cu aerul, la temperatura de 15°C, lăptişorul se îngălbeneşte.

Lăptişorul de matcă are o consistenţă uşor vâscoasă, un miros caracteristic, deosebit,

putin aromat şi gust dulce acrişor, uşor astringent. Este parţial solubil în apă, iar in

proportie de 1:10 cu aceasta formează o soluţie opalescentă şi tulbure, care face spumă

când se agită. Lăptişorul de matcă este solubil în alcool, iar densitatea lui este mai mare

decat a apei, respectiv 1.1, aciditatea este apropiată de aceea a sucului gastric el având un

pH de 3,5-4,5.2

b. Proprietăţile chimice ale lăptişorului de matcă

Compozitia chimică a lăptişorului de matcă nu este complet stabilită şi ea diferă în

funcţie de destinaţie şi vârsta larvelor ce urmează a fi hrănite. Pentru laptişorul obţinut la

noi în tară, compoziţia chimică este cea prezentată in tabelul 1. 2

Specificare Limite

Apă 58,0-67,0

Substantă uscată 33,0-42,0

Proteine totale 13,0-18,0

Glucide 7,5-12,5

Lipide 3,0-6,0

Cenuşă 0,8-1,5

Substanţe nedeterminate 5,0-8,7

Indice diastazic 23,8

4

Tabel 1. Compoziţia chimică a lăptişorului de matcă (%)

Sursa principală a vitaminelor din lăptişorului de matcă este polenul, dar probabil că

şi albinele tinere au capacitatea de a sintetiza unele vitamine in glandele faringiene.

Lăptişorul administrat larvelor de matcă conţine mai mult acid pantotenic decât cel

administrat larvelor lucrătoare sau trântorilor, iar suplimentarea acestuia în hrană,

determină o dezvoltare mai accentuată a glandelor faringiene.3

În lăptişorul de matcă au fost identificate mai multe macro si micro-elemente: fier,

sulf, magneziu, mangan, calciu, crom, siliciu, nichel, cobalt, zinc, argint si fosfor.

Cobaltul, ca parte componentă a vitaminei B12 ia parte activă in metabolismul

albuminelor din organism, iar zincul aflat in concentraţie mare, probabil stimulează

activitatea ovarelor mătcii. 4

Lăptişorul de matcă mai conţine aceticolină şi colinesterază, substanţe de tip

hormonal si o substanţă antibiotică, bactericidă, care se gaseşte in sedimentele de

centrifugare ale lăptişorului de matcă. 5

Lăptişorul de matcă concentreaza in structura lui elemente biologice atât de active,

complexe, echilibrate in continut, incât poate declanşa într-o cantitate mică, cu ajutorul

formaţiunilor sistemului neuro reticular, procese si fenomene ale caror efecte nu se pot

explica decat in parte. Substantele determinate si cele nedeterminate pe care le contine,

prin mecanismul lor specific de actiune, constituie si determina valoarea deosebita a

laptisorului de matca, ca produs natural folosit din ce in ce mai mult in tratamentul unor

maladii, in scop profilactic si vitalizant. 6

5

Figura 1. Lăptişor de matcă pur

3. Producerea lăptişorului de matcă

Producerea lăptişorului de matcă prin orfanizarea familiilor de albine

Cu 3-4 ore inaintea introducerii larvelor, familia se orfanizeaza, adica se indeparteaza

matca, impreuna cu toti fagurii cu larve si oua, material biologic cu care se formeaza un

roi ce se amplaseaza temporar pe vatra stupinei. In mijlocul fagurilor ramasi in familia de

albine orfanizata se lasa un spatiu gol egal cu o rama. In botcile pregatite si lipite anterior

pe şipci se transvazează larve tinere de 1 ½ -2 zile, cu ajutorul unei lanţete, la fel ca şi la

cresterea mătcilor. După completarea cu larve a unei rame, aceasta se introduce în locul

ramas liber in cuibul familiei orfanizate. 6

După 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizată, se retează botcile cu

ajutorul unei lame cât mai aproape de larve, se înlătură larvele şi se extrage în lăptişorul

de matcă cu ajutorul dispozitivelor de absorbţie. În botcile eliberate de lăptişor se

transvazează din ou larve şi ciclul se repetă de trei ori la aceeaşi familie de albine, după

care familia se unifică cu roiul format cu ocazia orfanizării. 6

Fig 2. Fagure de albină

6

4. Conservarea lăptişorul de matcă

După recoltarea din botci, lăptişorul se filtrează pentru a îndepărta eventualele larve

care au scăpat în urma operaţiei de delarvare, sau bucăţile de ceară provenite din botci.

Filtrarea se face printr-o sită de mătase sau pânză din fir fin de material plastic. 6

După filtrare, lăptişorul de matcă se conservă in borcane de 100-150 g de culoare

închisă, clătite în prealabil cu alcool pur, închise ermetic, la o temperatură de 0-4°C, în

loc uscat şi la întuneric. Păstrat in aceste condiţii ar trebui să se poată conserva fără a-şi

modifica calităţile timp de un an, dar de multe ori, după câteva săptămâni de păstrare la

frigider, la suprafaţa produsului începe dezvoltarea de mucegai. 6

În prezent se foloseste congelarea imediată după recoltare la temperatura de cel putin

-18°C şi apoi păstrarea neîntreruptă în această stare sau liofilizarea cât mai timpuriu

posibil.

Este necesar sa mentionăm că problema conservării şi stabilizării lăptişorului nu este

încă soluţionată, motiv pentru care se recomandă folosirea acestuia imedit după recoltare,

până la maximum o oră de la efectuarea acestei operaţii.

5. Falsificarea lăptişorului de matcă

Substantele utilizate in această operşiune pot imita produsul natural numai din punct

de vedere organoleptic, compozitia lui chimică fiind greu de falsificat. Singurul mijloc de

a pune in evidenţă orice incercare de falsificare a laptisorului de matcă este determinarea

parametrilor sai fizico chimici. 6

5.1 Falsificarea prin adaos de apilarnil

Depistarea falsificarii presupune compararea parametrilor fizico chimici fata de cei ai

produsului standard: 6

- creste continutul de apa;

- scade continutul in proteine sub limita minima;

7

- pH-ul este mai mare de 4,5;

- la microscop se observa epitelii larvare;

5.2 Falsificarea prin adaos de amidon

Se urmareste corectarea consistentei atunci cand in produs se introduce apa.

- la examenul microscopic in lumina polarizata se vad granule de amidon;

- la reactia cu iod produsul se albastreste; 6

5.3 Fasificarea prin adaos de ou integral sau galbenuş

- creste continutul de grasime peste limita admisa;

- creste pH-ul peste 4,5.

In aprecierea calitatii laptisorului de matca un rol important il are aspectul

organoleptic prin care se apreciaza mirosul, gustul, consistenta, puritatea, etc., aspect care

presupune experienta din partea examinatorului. 6

6. Proprietăţile terapeutice ale lăptişorului de matcă

Lăptişorului de matcă poate fi utilizat ca atare sau sub forma unor produse preparate

pe baza de laptisor in care se gasesc cantitati remarcabile de aminoacizi, lipide, glucide,

vitamine, hormoni, enzime, substante minerale, factori vitali specifici, substante cu rol de

biocatalizatori in procesele de reglare a celulelor, având o importantă actiune fiziologica.1

Drajeurile cu lăptişorul de matcă sunt preparate prin inglobarea laptisorului in

glicocol, un aminoacid foarte util organismului, care are rolul de a pastra principiile

active, sensibile din laptisorul de matca. Dreajeul este invelit la exterior de o crusta din

zahar care-l protejeaza de actiunea luminii, umiditatii si a altor factori fizici. 1

Asemenea drajeuri sunt recomandatte in surmenaj, astenii, anemii, anorexie, surmenaj

intelectual, tulburari de pubertate, geriatrie, tratamentul unor boli respiratorii, circulatorii,

digestive. 1

8

La tratamentul astmului bronsic se consuma 50-100 mg laptisor de matca pe timp de

20 de zile, sub forma de drajeuri tinute sub limba. 1

La tratamentul hipertensiunilor arteriale, pancreatitelor cronice se tin sub limba 2-3

drajeuri pe zi timp de 20 de zile.

In cadrul laboratoarelor de specialitate ale I.C.A. (Institutul de Cercetare si Productie

pentru Apicultori), preparatele apiterapeutice pe baza de laptisor de matca sunt

numeroase: 1

- Vitadon ( comprimate din laptisor liofilizat) recomandat in scaderile ponderale,

anorexie si ca tonic general in bolile cu evolutie cronica;

- Melcacin (produus granulat din laptisor, miere si calciu) recomandat la copii si

tineri in perioada de dezvoltare a organismului, in timpul sarcinii si lactatiei;

- Laptisorul de matca liofilizat in fiole sau in flacoane indicat in oboseala si

surmenaj, stari de anxietate, anemii, tuberculoza ( in perioada de refacere) astm

bronsic, tulburari circulatorii, hepatite pancreatite, artrite, guta, afectiuni renale,

boli digestive ( in asociere cu miere), insuficienta ovariana;

Efectele tonifiante si energizante se obtin prin consumul de miere in care s-a

introdus lăptişor de matcă ( 2 g laptisor la 100 g miere). Dozele medii sunt de 5 g

omogenat pentru copii si 10 g pentru tineri si adulti. Produsul se consuma dimineata,

menţinut sublingual până la solubilizarea completă cu aproximativ o ora înaintea micului

dejun. 1

Lăptişorul de matcă este utilizat cu rezultate bune la fabricarea unor preparate

cosmetice:

- Apidermin (crema de fata cu laptisor de matca),

- Tenapin ( lotiune nutritiva cu laptisor de matca si polen);

- Antirid (emulsie nutritiva pentru ten);

- Dermapin ( lotiune de par cu laptisor de matca si polen), etc. 1

9

Fig 3. Produse pe bază de lăptişor de matca

10

7. Concluzii

Lăptişorul de matcă a fost recomandat in terapeutica umană în anul 1992 de catre

profesorul francez R. Chauvin, care a arătat că acestea influentează unele procese

bilogice de bază la plante si animale.8

Laptisorul de matca pur este bogat in proteine, prin prisma celor 18 aminoacizi pe

care ii are in compozitie. Proteinele sunt prezente in toate celulele corpului uman,

constituind caramizile organismului nostru. Proteinele ajuta la formarea tramei osoase,

fibrelor musculare, tesuturilor conjunctive (cum ar fi cartilajele), a parului si unghiilor, a

membranelor celulare, a nucleelor celulare. Proteinele, in calitatea lor de element

constitutiv major al organismului uman, sunt de o importanta decisiva atat la inceputul

vietii noastre, pentru o crestere armonioasa, precum si in a doua jumatate a vietii, cand

uzura organismului se face simtita din ce in ce mai mult, reinnoirea imperfecta a celulelor

punand multiple probleme. Fara aceste proteine, nu exista viata. Exista tendinta ca aceste

proteine sa lipseasca din dieta persoanelor mai in varsta, de aceea este bine ca aportul

proteic sa parvina dintr-un supliment nutritiv de exceptie, ca laptisorul de matca pur.

Proteinele din laptisorul de matca pur, formeaza o paleta completa de 18 aminoacizi,

din care 8 nu pot fi sintetizati de catre  organismul uman. De aceea, îi numim aminoacizi

esenţiali, iar aportul lor trebuie făcut prin alimentatie sau printr-un nutriment ca lăptisorul

de matcă pur.

De asemenea, bogatia de antioxidanti pe care ii contine ajuta la refacerea celulara si

intarzie procesul imbatranirii. Cu toate acestea, procesul imbatranirii este ireversibil, dar

poate fi incetinit cu ajutorul unei diete adecvate, a exercitiilor fizice efectuate in mod

regulat si a suplimentelor nutritive naturale, precum lăptişorul de matcă pur.

11

8. Bibliografie

1. Liviu Alexandru Mărghitaş, Albinele si produsele lor, Editura Ceres, Bucureşti, 2002

2. Alexandru Popa si colaboratorii, 1962

3. Tehnologie apicola, Marian Bura, Silvia Patruica, Editura Solness, Timisoara, 2005

4. Matzewski,1965

5. Cristina Mateescu, Carmen Antonescu, 2004

6. Marian Bura, Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005

7. Ştefan Lazăr, Bioecologie si Tehnologie apicolă, Editura Alfa, 2007

8. Liviu Margitas, Albinele si produsele lor, Editura Ceres, Bucuresti, 1997

12