Lansarea Branzei de Burduf in Coaja de Brad in Germania - Cordon Prod SRL

download Lansarea Branzei de Burduf in Coaja de Brad in Germania - Cordon Prod SRL

of 23

Transcript of Lansarea Branzei de Burduf in Coaja de Brad in Germania - Cordon Prod SRL

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING

Program de marketing pentru lansarea branzei de burduf in coaja de brad pe piata Germania

Grupa 1750, seria D

Bucuresti, 2011

1

CuprinsCap 1. Necesitatea si posibiliatea derularii programului de internationalizare1.1. Prezentarea organizatiei Gordon Prod S.R.L 1.1.1 Prezentarea produsului nou: Branza de burduf in coaja de brad 1.2. Motivul internationalizarii 1.3. Posibilitatea intrarii pe piata tinta 1.4. Descrierea profilului consumatorului vizat 1.5. Strategia de intrare in cadrul spatiului respective

Cap 2. Obiective urmarite Cap 3. Proiectarea mixului de marketing pe piata externa3.1. Activitatea de marketing necesara intrarii pe piata Germaniei 3.2 Mixul de marketing 3.2.1 Politica de produs 3.2.2. Politica de pret 3.2.3 Politica de distributie 3.2.4.Politica de promovare

Cap 4.Bugetul necesar Cap.5. Controlul si evaluarea BIBLIOGRAFIE Anexe

2

Cap 1. Necesitatea si posibiliatea derularii programului de internationalizare1.1.

Prezentarea organizatiei Gordon Prod S.R.L

Gordon Prod S.R.L a fost nfiinat n anul 1993 cu capital 100%romnesc i a nceput activitatea n 1994 cu producia de cacaval oprit afumat i neafumat, n satul Bulgreni, jud Harghita. Dup consolidarea locul pe piata, firma a nceput productia brnzeturilor topite i a cremelor de unt, produse cu care n scurt timp a devenit frunta n domeniu. Gama de produse i capacitatea de producie au fost lrgite de la an la an innd cont de interesul pieei fa de produsele lactate marca Gordon. Datorit profesionalismului n afaceri i calitii produselor, distribuitorii mari din ar i lanurile de hypermarketuri precum Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland i altele au dorit sa aib firma Gordon printre primii lor furnizori. n anul 2003 acionarii firmei au decis cumprarea unui teren n vederea construirii unei noi fabrici cu capaciti de producie mai mari si care s fac fa comenzilor crescnde i care sa respecte toate cerinele i normele UE. n anul 2005 a fost acceptat proiectul de construire a noi fabrici prin programul SAPARD, cu ajutorul cruia o fabric de ultim generaie a fost construit la Bisericani. Investiia de 6 milioane de Euro a fost finanat de Sapard cu 2 milioane. Fabrica nou a fost deschis i pus n funciune n decembrie 2006. Aici se prelucreaz zilnic ntre 60.000-80.000 litri de lapte, producnd 250-300 tone de marf lunar. Paleta de produse cuprinde mai mult de 40 de articole n peste 90 varieti de ambalare. n 2007 firma a ctigat i alte proiecte SAPARD cu ajutorul crora a nfiinat mai multe ferme de vaci, dintre care una chiar n vecintatea fabricii, garantnd astfel prospetimea i calitatea laptelui. Suplimentar n momentul de fa laptele din care sunt fabricate produsele Gordon este colectat i din 38 de puncte de preluare din judeele Harghita i Mure. Politica GORDON este de a fabrica produse de cea mai bun calitate din lapte colectat din regiunea Harghita-Mure, de a instrui fermierii din aceast zon despre importana calittii laptelui i de a i ajuta s dezvolte producia de lapte din regiune la standardele cerute de Uniunea European.

3

Acest lucru a fost reuit pe parcursul a doi ani i n momentul de fa cea mai mare parte a fermierilor produc lapte conform cu aceste standarde, fapt ce a contribuit la obinerea tampilei ovale cu care suntem autorizai s vindem produsele GORDON i n strintate. n anul 2009, ca o dovad a calitii produselor i a tehnologiei aplicate, au putut fi implementate i funcioneaz integrat sistemul H.A.C.C.P. mpreun cu sistemul de management al calitii ISO 9001, ambele certificate de organizaii de certificare internaional. Tot n anul 2009, la cererea pieei, am lansat noua gam de produse lactate acidofile: iaurt, sana, smntn, lapte de consum, respectiv brnz de vaci, branza de burduf.

1.1.1 Prezentarea produsului nou: Branza de burduf in coaja de bradProducerea branzei de oaie in Transilvania este o traditie care a ramas neschimbata de sute de ani si care pastreaza o legatura intima cu societatea rurala, cu obiceiurile si cu conservarea pasunilor inflorite - atat de spectaculoase - ale zonei, poate cele mai intinse care au mai ramas in depresiunile din Europa. Sus, in munti, unde pasc oile vara, mulsul si prepararea branzei se fac in intregime manual, iar bogatia nemasurata a vegetatiei de pe pasuni confera branzei un caracter aparte. Specialitate culinara din zona Transilvaniei, cea muntoasa in special, branza de burduf este chiar si pentru romani o delicatesa. Se prepara la munte, in special vara sau toamna, cand laptele are un continut mai ridicat de substanta uscata si grasime. Aceasta face parte alaturi de branza Moldova, Dorna, Ludus, Focsani, Bistrita, Saveni, Botosana, branza in coaja de brad, din grupa branzeturilor framantate, sarate si maturate care, din punctul de vedere al caracteristicilor organoleptice, se deosebesc prin felul ambalajului: branza de burduf, branza in coaja de brad, branza de putina. Branza de burduf este specific romaneasca, al carei mod de fabricare se cunoaste la noi din cele mai stravechi timpuri. Denumirea de branza de burduf provine de la ambalajul in care se prezinta, si anume burduful din piele de oaie. Se fabrica din cas de oaie, in zonele de munte, sau amestec (cas de oaie cu cas de bivolita, cas gras de vaca), framantat si supramaturat. Materia prima este reprezentata de laptele de vaca sau laptele de oaie. Casul corect fabricat are o suprafata curata, neteda, cu coaja subtire si elastica, iar pasta relativ este moale, de culoare galbuie uniforma, cu numeroase ochiuri mici de fermentatie. Dupa 4

maturare, casul portionat si maruntit se curata de coaja, se taie in bucati de 0,25-0,5 kg si se marunteste iar cu ajutorul unei masini de tocat, apoi se sareaza prin adaugarea a 2,5-3% sare fina si se framanta. Urmeaza malaxarea (pastificarea), care se realizeaza intr-o masina cu valturi. Branza framantata se introduce prin tasare in burdufurile curate din piele de oaie sau de capra, care, dupa inchidere prin coasere, se inteapa de cateva ori pentru eliminarea aerului sau scurgerea zerului. Daca ambalarea a fost facuta in coaja de brad, are miros si gust specific de rasina de brad. Organoleptic, branza de burduf are o culoare alb-galbuie, cu nuanta mai intunecata in stratul periferic, cu aspect de pasta fina, compacta, fara goluri, omogena. Frecata intre degete, capata consistenta onctuoasa si devine putin unsuroasa. Mirosul si gustul sunt placute, specifice branzei maturate, cu gust slab sarat, cu nuanta picanta. Prospetimea si aroma deosebita a branzei de burduf sunt foarte apreciate de turistii care viziteaza satele. Acest sortiment de branza se consuma in preparate traditionale, de multe ori impreuna cu mamaliga: gasca, de exemplu, sau bulzul, o specialitate transilvaneana preparata din straturi succesive de branza de burduf si mamaliga, coapta apoi si servita fierbinte un preparat perfect pentru iarna. Ideea de noutatea este aceea ca membrana in care se adauga branza este inlocuita cu , coaja de de brad care ii ofera un amestec de gusturi si mirosuri extrem de savuroase si un aspect pe masura.

1.2.

Motivul internationalizarii

Firma GordonProd SRL a ales sa internationalizeze produs romanesc, branza de burduf in coaja de brad , pe piata din Germania deoarece aceasta este principalul partener comercial al Romaniei, atat in ceea ce priveste importul cat si in ceea ce priveste exportul. Din acest punct de vedere nu exista restrictii comerciale formale sau informale sau impuse de autoritatile supranationale, ci dimpotriva. Un alt motiv la fel de important pentru care am ales sa patrundem pe aceasta piata reiese din statisticii ce indica faptul ca in Germania exista un consum foarte mare de produse lactate, iar in Romania consumul de lactate este cel mai mic din tarile Uniunii Europene. Un roman consuma circa sase kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce in Germania, consumul este 5

de 33,6 kilograme iar in Franta de 33,7 kilograme. De asemenea, in Bulgaria consumul mediu anual este 16,2 kilograme pe cap de locuitor.1

1.3.

Posibilitatea intrarii pe piata tinta

Procesul de cercetare secundara privind oportunitatea patrunderii pe o piata externa isi propune sa identifice eventualele bariere care ar putea exista in demersul investitorului de a patrunde pe o piata straina, in conditiile actualei conjuncturi economice. Aceasta cercetare se va concentra asupra reglementarilor la nivel supranational sau chiar national precum si asupra componentelor macromediului din cadrul Germaniei cu care produsul realizat in Romania va intra in relatii directe.

Identificarea oportunitatilorIn ceea ce priveste conditiile nationale si supranationale, relatia dintre Romania si Germania este una foarte stransa avand in vedere, asa cum am mentionat anterior, faptul ca Germania este principalul partener comercial al Romaniei. Avem, astfel posibilitatea intrarii pe aceasta noua piata deoarece nu exista restrictii comerciale cu privire la export si import. Astfel, in Romania exista o legislatie simulative privind exporturile, indeosebi catre partenerii din Uniunea Europeana, singurul aspect negative al derularii unor exporturi fiind determinat de deprecierea monedei europene fata de leul romanesc, fapt ce determina reducerea eficientei exporturilor, dar acest aspect este irelevant in conditiile acestui gen de afacere. Trebuie insa mentionat faptul ca, avand in vedere procesul de aderare, Romania a trebuit sa modifice substantial legislatia referitoare la acordarea subventiilor pentru export. La randul sau, Germania recunoaste pozitia acesteia de membru al Uniunii Europene fiind eliminate, astfel, taxele vamale reciproce.

1

http://www.finantare.ro/stire-10222-Delaco-adulmeca-fabricile-de-lactate-finantate-prin-SAPARD.html

6

Cercetarea condiitiilor macroeconomice din cadrul pietei Germaniei Indicatori demografici (oportunitati) Germania este una din tarile cu cea mai mare densitate a populatiei din Europa. (230 locuitori/km2) Structura populatiei pe grupe de varste:14,7% din populatie are varsta cuprinsa intre 0-14 ani, 67% intre 15-64 de ani, si 18,3% peste 65 de ani. Durata medie de viata la nivelul populatiei totale este de 78,54 ani. Mediu de resedinta: 86% din populatie domiciliaza in mediul urban, iar 14% in mediul rural. Indicatori economici Germania are cea mai mare economie naional din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, i a cincea din lume n funcie de paritatea puterii de cumprare, conform datelor din 2008. De la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i beneficiar al unei economii din ce n ce mai globalizate Germania este lider mondial n exporturi, exportnd bunuri n valoare de 1,133 trilioane de dolari n 2006 (incluznd rile din zona Euro), i genereaz un surplus comercial de 165 de miliarde. Germania este o susintoare a integrrii economice i politice europene, iar politicile ei comerciale sunt din ce n ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene i de legislaia european privind piaa comun. Rata omajului a sczut ncepnd cu 2005, ajungnd la cea mai sczut cot din ultimii 15 ani, 7,5%, n iunie 2008. Guvernul Germaniei si-a imbunatatit prognoza de crestere economica pentru acest an la 1,5%, de la 1,2% anterior, potrivit saptamanalului Der Spiegel, care citeaza raportul economic anual al executivului de la Berlin.

Indicatori tehnologici Gradul de actualitate a tehnologiilor este foarte ridicat, ca urmare a investitiilor mari in cercetare-dezvoltare si a investitiilor directe atrase din strainatate. Astfel, 7

prin efectuarea unor cheltuieli de capital intensive, sistemul de telecomunicatii din partea de est a tarii, datand din timpul celui de al doilea Razboi Mondial, a fost modernizat si integrat cu cel din partea de vest Pe plan intern, Germania foloseste un sistem automat de telefonie conectat prin retele moderne de cablu optic, cablu coaxial si un sistem satelit intern ; serviciile de telefonie mobila sunt dezvoltate in toata tara, se extend rapid si includ servicii roaming pentru multe tari straine. Sistemul international german, excelent in toata lumea, consta in statii cum sunt In 2003 existau 39 milioane utilizatori de Internet, 64,8 milioane utilizatori de telefonie mobile si 54,35 milioane utilizatori de telefonie fixa. Aproximativ 98% din gospodarii detin un televizor, mai mult de jumatate chiar doua sau mai multe . Acest lucru este foarte bun, deoarece utilizatori vor putea vedea spotul publicitar al branzei de burduf. In 2001, gradul de dotare cu calculatoare a ajuns la 42% din totalul gospodariilor, 46,3 milioane de germane, adica 56% din populatie fiind racordata la reteaua Internet. Cele mai mari ponderi ale intreprinderilor care au desfasurat activitati inovative au fost inregistrate de Germania (79,9%), Luxemburg (64,7%), Belgia (58,1%) si Portugalia (57,8%) iar cele mai mici ponderi inovative au fost in Polonia (27,9%), Ungaria (28,9%), Lituania (30,3%) si Bulgaria (30,8%). Indicatori socio-culturali Limba oficiala este germane, avand doua arii lingvistice principale: germane de jos, vorbita in zonele din nord si germane de sus, vorbita in sus. Structura populatiei in functie de religii este urmatoarea: protestanti 34%, catolici 34%, musulmani 3,7%, neafiliati sau adepti ai altor religii 28,3%. Gradul de alfabetizare este de 99%. Germania detine un puternic sistem educational, divizat astfel: dupa varsta de 10 ani, orice copil va fi selectionat fie pentru pregatirea vocational intr-o Realschule sau Hauptschule, fie se va pregati pentru universitate, intr-un gimnaziu in care 13 ani de scoala culmineaza cu Abitur. Germaniei i se aloca anual 4,6% din PIB invatamantului. 8

Coordonate ale mediului politic Germania este o republica parlamentara devenita Constititutie. Puterea executiva este detinuta de cancelar, ales pe o perioada de 5 ani, iar cea legislative de un parlament bicameral. O caracteristica generala a mediului politic este stabilitatea politica si a sistemului democrat, cu influente in pozitionarea Germaniei in una dintre cele mai sigure tari la riscurile de natura politica, mai ales acelea care privesc deposedarea investitorului de proprietatea sa. O alta caracteristica a mediului politic este legata de nationalismul economic, manifestat in mod direct sau indirect de catre institutii si consumatori prin protectia sau achizitia prioritara a unor produse realizate in Germania. Mediul juridic Concurenta comerciala este reglementata de Rabattgesetz, o lege federala care impune magazinelor din aceasi zona sa-si coordoneze reducerile de pret. Preturile pentru bunuri si serviicii incud un TVA de 19%. Nivelul coruptiei se afla la cote scazute, Germania fiind una din tarile in care respectarea legislatiei reprezinta o component care se regaseste atat in atitudinea investitorilor, cat si a autoritatilor si cetatenilor. Indicatori fizico-geografici Germania dispune de 656.140 km de drumuri nationale; 46039 km de cale ferata. Infrastructura rutiera este extreme de bine pusa la punct, in afara retelei rutiere din cadrul careia se detaseaza cunoscutele AUTOBAHN, existand un numar impresionat de facilitate puse soferilor. COMPONENTELE MICROMEDIULUI 9 la dispozitia soferilor, incepand cu statiile de alimentare si de service si multe altele de tipul posturilor de radio destinate

Infrastructura financiara Piata germane de servicii bancare pentru populatie a crescut incepand cu anul 2001 cu 2,6% ajungand in 2002 la o valoare absoluta de 3,4 trilioane euro. Piata asigurarilor de viata a atins o valoare de 249 mld. Euro in 2002. Mediul comercial Magazinele traditionale de desfacere au fost inlocuite de noi forme de comert cu amanuntul cum sunt supermarket-urile, hypermarket-urile, si in special in sectorul produselor nealimentare, prin magazine specializate. Sectorul alimentar ramane cel mai important in cadrul pietei supermagazinelor si depozitelor, reprezentand 58,4% din totalul acestui segment. Francizele, contractele de concesiune, magazinele de desfacere ale fabricilor si comertul electronic, cunosc un grad de raspandire din ce in ce mai ridicat. Consumatori germani isi indreapta preferintele catre marile magazine de desfacere cu amanuntul, cu un larg sortiment de produse Mediul de marketing Sectoarele care investesc cel mai mult in publicitatea continua sa fie mass-media, industria automobilelor si organizatiile comerciale. Ziarele raman cel mai utilizat mediu de difuzare a anunturilor publicitare, urmate de televiziune si Internet. Piata cercetarilor de marketing are o evolutie ascedenta Mediul concurential Daca exista cu adevarat o problema pe aceasta piata atunci ea este reprezentata de o concurenta extrem de puternica. Concurentii: Randler, Hochland.

1.4.

Descrierea profilului consumatorului vizat

10

Publicul-tinta este format din persoane cu venituri medii, atat femei cat si barbati, cu varste cuprinse intre 15-65 de ani. Branza de burduf in coaja de brad este un produs nou pe piata si se adreseaza consumatorilor care se respecta, care pun accent pe calitatea unui produs, persoane care au un mod de viata sanatos.

1.5.

Strategia de intrare in cadrul spatiului respective

Structura reelei de distribuie internaional cuprinde dou categorii de membrii: cei care acioneaz pe piaa naional i cei care acioneaz pe piaa extern, precum i dou categorii de relaii: relaii de distribuie directe i relaii de distribuie indirecte (realizate prin participarea unei suite de intermediari) i este prezentat n cadrul figurii urmtoare:

11

Varianta strategica de patrundere pe piata externa pe care compania Gordon Prod S.R.L o adopta este prin export direct prin construirea unui birou de reprezentare in Germania, utilizand propria sa forta de vanzare. aceasta modalitate este cel mai des adoptata de companii pentru a intra pe piata internationala, deoarece riscul financiar poate fi redus la minim.2

Cap 2. Obiective urmaritePrin intermediul acestui program se au in vedere realizarea urmatoarelor obiective,in primul an de la lansarea produsului pe piata: Obiective calitative: creearea unei imagini cat mai pozitive a produsului si implicit a companiei; obtinerea unui grad de notorietate de pana la 10 %; pozitionarea companiei in primele 20 locuri ale companii producatoare de branza prezente pe piata Germaniei; asigurarea si mentinerea unor standarde de calitate cat mai inalte; fidelizarea clientilor; stimularea creativitaii angajatilor si a progresului stintific. Obiective cantitative: cresterea numarului clientilor cu pana la 15%; cresterea ciferei de afaceri cu 10% pana la sfarsitul anului 2011 obtinerea unei cote de piata de 1.5 %, in Germania; cresterea vanzarilor cu pana la 30%;, in primul an. Se urmrete, astfel, modificarea n sens favorabil a percepiilor consumatorilor poteniali. Specialitii de marketing vor cuta s asigure formarea unor idei corecte despre firm, respectiv despre produsele pe care le ofer i avantajele lor.

2

Nicolae Alexandru Pop,Ionel Dumitru- Marketing International, Uditura Uranus,2001, Bucuresti, pag215

12

Cap 3. Proiectarea mixului de marketing pe piata externa3.1. Activitatea de marketing necesara intrarii pe piata GermanieiCa sa intram pe piata germaniei avem nevoie de o cercetare cantitativa care sa ne permita sa realizam evaluari si sa stabilim ierarhii: cercetare de piata axata pe comportamente, cercetare de notorietate, cercetare satisfactie, analize de profil, evaluare concurenta. In acelasi timp avem nevoie si de o cercetare de piata calitativa privind marca si pretul psihologic al produsului ce urmeaza a fi lansat.

3.2 Mixul de marketing 3.2.1 Politica de produsProdusul romanes, branza de burduf in coaja de brad, este destinat att s ndeplineasc nevoile consumatorilor germani, ct i s demonstreze nc o dat c una din preocuprile principale ale companiei GordonPRod SRL este satisfacerea complet a acestora i oferirea unor produse competitive de cea mai bun calitate. Principala caracteristic a produsului este c a fost conceput special pentru persoanele pasionate de degustrile de branza, dar i pentru cei care iubesc viaa la ar i atmosfera linitit oferit de un cadru natural excepional.

3.2.2. Politica de pretPreurile pe care le va practica compania, n general, sunt preuri relativ ridicate, aceasta cutnd s ofere clienilor ei produse de calitate ct mai bun. Preul produsului branza de burduf in coaja de brad va constitui un factor important n atragerea segmentului de consumatori vizat. Avnd n vedere caracteristicile consumatorilor germani, acesta va trebui s reflecte calitatea ridicat a produsului oferit de companie.

3.2.3 Politica de distributieDeciziile referitoare la modul de distributie au un impact hotrtor asupra capacitii firmei de a ndeplini obiectivele sale de marketing i asupra celorlalte componente ale mixului. 13

Compania va distribui branza de burduf prin construirea unui birou de reprezentare in Germania, de unde vor putea fi aprovizionate lanturile de supermarket-uri, hypermarket-uri existente in tara respective, indeosebi in cele mai importante retele de supermagazine: Metro Aglider de piata, Rewe Group, Edeka/AVA Group.De asemenea, compania va alege o distribuie exclusiv, aceast strategie permindu-i s pstreze controlul asupra distribuirii produsului, urmrind o bun imagine a acestuia. Astfel, prin alegerea acestei strategii, agenia urmrete s obin o imagine de prestigiu, un control ridicat asupra canalului, o stabilitate a preului i profituri mari. Intermediarii vor fi puini, vor fi stabilii pe criterii precise i vor avea o reputaie bun, care s contribuie n mod semnificativ la creterea imaginii companiei.

3.2.4.Politica de promovareO importan mai mare n anticiparea produsului romanesc depinde de modul de promovare pe pia. Pentru aceasta trebuie prezentate foarte bine elementele de atracie ale produsului, comparativ cu alte produse oferite pe piaa intern i internaional i posibilitile lor de valorificare. Avnd n vedere faptul c produsul romanesc se afl n faza de lansare, se va cuta informarea clientelei poteniale n legtur cu apariia i prezena pe pia a noului produs i atragerea acesteia n procesul de cumprare. n acest scop, se va utiliza ca metod de promovare publicitatea de informare pe plan internaional (la nivelul pieei germane).Compania GordonProd SRL va cuta s promoveze, n primul rnd, imaginea si calitatea branzei de burduf n rndul consumatorilor germani. Pentru acest lucru, agenia va adopta o strategie concentrat, adic i va concentra efortul promoional spre un singur segment de pia, segmentul intit. De asemenea, agenia va folosi i strategia pull (de tragere), strategie ce implic activiti de marketing, mai ales publicitate i promovare pe pia de consum, direcionate ctre utilizatorul final i menite s-l fac pe acesta s solicite produsul romanesc. Promovarea va fi efectuat cu ajutorul brourilor, pliantelor, anunurilor publicitare,deoarece pe germani ii lasa reci reclamele televizate care-ti iau ochii, sloganurile inteligente sau ilustratia artistica. Ziarele lor sunt pline de reclame faptice, dense, care ofera maximum de informatii in spatiul disponibil. Brosurile destinate pietei germane trebuie sa fie 14

detaliate, faptice, serioase si sa contina afirmatii pe deplin justificabile ulterior. Indiferent de cat de lunga sau plictisitoare este brosura, germanii o vor citi. Totodata, ei se asteapta ca produsul respectiv sa fie conform cu descrierea facuta.

Cap 4.Bugetul necesarStabilirea bugetului necesar pentru lansarea produsului romanesc, branza de burduf in coaja de brad, presupune analiza cheltuielilor ce vor fi efectuate pentru diferitele operaiuni incluse n planul de lansare. Cifra de afaceri a firmei Gordon Prod S.R.L pentru anul 2009 este de 8,064,327 EURO, aproximativ 33,870,173.4 RON. Bugetul necesar pentru politica de marketing este de 5% din CA 5% *8,064,327 = 403216,35 EURO Bugetul pentru promovare este de 5% din bugetul necesar pentru politica de marketing 5%*403216,35 = 20160,8175 EURO Asociat activitatiilor avem urmatoarele costuri: Suma () 15.000 2.500 12.000 8.000 7.000 2.500 13.000 3.000 3.000 66.000

Tipul cheltuielii Cercetarea pieei Analiza rezultatelor obinute i prezentarea concluziilor Amenajarea biroului de reprezentare Cheltuieli cu introducerea pe pia a noului produs Cheltuieli cu identificarea contactelor cu intermediarii Realizarea mesajului publicitar i a catalogelor de produse Cheltuieli cu materialele publicitare necesare lansrii Studierea impactului lansrii, -cercetarea post-evaluare Chetuieli pentru indeplinirea obiectivelor calitative (notorietate , imagine, fidelizare) TOTAL

Costurile activitatiilor de marketing depasec bugetul alocat si este necesar sa gasim alte modalitati de finantare pentru finalizarea acestui proiect de lansare a produsului romanesc pe piata Germaniei. 15

Am primit o subventie, asa numita restituire la exportde la

Uniunea European

deoarece produsele lactate sunt acoperite de Politica Agricola Comun, aflate in libera circulatie pe Piaa Comunitar. Restituirile la export reprezint diferena ntre preul de pe piata comunitar i preul mondial al mrfurilor. O alta sursa de finantare este oferita de programul Programul SAPARD, un instrument financiar oferit de Uniunea European pentru a ajuta rile din Europa Centrala i de Est care sunt n curs de aderare la Uniunea Europeana, ct i pentru a pregti participarea acestora la Politica Agricol Comun. Acest program asigur fonduri pentru mbuntirea agriculturii i a dezvoltrii rurale n ansamblu.

Cap.5. Controlul si evaluareaSistemul de control este componenta final a activitii de marketing. Includerea sa n planul de marketing are ca scop urmrirea aplicrii programului de marketing. Astfel, se stabilete msura n care au fost realizate n timp aciunile cuprinse n programul de marketing, evaluarea rezultatelor oferind informaii pentru fundamentarea i perfecionarea viitoarelor programe de marketing. n aceast etap a planului de marketing este necesar supravegherea reaciilor pieei fa de noul produs. Este necesar s se analizeze eficacitatea acestuia i gradul de satisfacere a nevoilor crora le este destinat. Trebuie analizat comportamentul consumatorului i este nevoie s se obin informaii legate de determinarea nivelului de acceptare a noului produs de ctre pia, de cuantificarea succesului acestuia n rndul consumatorilor. Cei care trebuie s se ocupe de controlul i evaluarea programului de marketing sunt angajaii din cadrul departamentului de marketing, care au nevoie de informaiile prezentate mai sus pentru a putea ntreprinde ajustri tactice necesare. Pentru a vedea dac programul de marketing a obinut rezultatele dorite, se pot folosi criterii de evaluare precum: analiza vnzrilor, analiza raportului costuri beneficii, analiza efectelor datorate aciunilor promoionale. n cazul n care totalitatea cheltuielilor efectuate de ctre agenie pentru lansarea produsului romanesc se justific, atunci atunci se preconizeaz c produsul va avea un mare succes n rndul consumatorilor, iar agenia va obine profit. 16

Bibliografie Nicolae Alexandru Pop,Ionel Dumitru- Marketing International, Uditura Uranus,2001,Bucuresti; 17

http://www.finantare.ro/stire-10222-Delaco-adulmeca-fabricile-de-lactate-finantate-prinSAPARD.html; http://gordonprod.ro/index.php?m=1101223938; http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/germania-si-a-imbunatatit-prognoza-decrestere-economica-pentru-2010-987947 ; http://www.antena3.ro/economic/biz-news/zidul-economic-al-berlinului-germania-de-esta-inghitit-din-vest-1-300-miliarde-de-euro-in-20-de-ani-84645.html; http://www.curierulnational.ro/Economie%20mondiala/2010-11-13/Cresterea+PIBului+Germaniei+a+incetinit+la+0,7%25+in+T3; http://www.zf.ro/infografice/evolutia-pib-ului-nominal-per-capita-al-greciei-franteigermaniei-si-romaniei-in-perioada-2008-2009-6110345/poze/; http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85125/Care-este-nivelul-TVA-in-stateleUniunii-Europene.html; http://www.calificativ.ro/index.php?module=news&ida=4221&tpl=print; http://www.firmepenet.ro/Gordon-Prod-Srl-Cod-Fiscal-4367213.html#Cifra-Afaceri; http://www.infoaliment.ro/stire_582-vor+fi+introduse+subventii+pentru+unt, +branza+si+lapte+praf.html; http://www.apia.org.ro/masuri_piata/inf_lapte_carne_vita.pdf; http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1517&ref=146

ANEXA NR.1

18

Date economice 2009 Indicator economic Cretere PIB Compoziie PIB pe ramuriRata inflaiei Fora de munc

Valoare 1,7%agricultur:

1%, industrie: 31%, servicii: 68%

1,6% pe an 42,63 milioane agricultur: servicii: 63,8% 8,4% peste 3 milioane de ceteni 1.200 miliarde euro 1.300 miliarde euro 80 miliarde euro 65,8% din PIB 2,8%, industrie: 33,4%,

Fora de munc distribuit pe sectoareRata omajului omaj Buget de stat Cheltuieli de stat Deficit bugetar Datorie public

ANEXA NR 2.

Top 25 procesatori de lapte in 2009 Cifra # 1 Compania* SC DANONE PDPA 19 de afaceri Profit Cifra net / pierdere de afaceri

V

2009 (mil.lei) 2009 (mil.lei) 2008 (mil.lei) 434.6 27.24 422.78

2009 - 2

2

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

WHITELAND IMPORT - EXPORT** SC FRIESLAND ROMANIA*** SC NAPOLACT SA SC ALBALACT SA SC HOCHLAND ROMANIA SC DELACO DISTRIBUTION S.A. SC DORNA LACTATE SA SC INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI MURES SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL BETTY ICE TOP GEL PROD LACTO FOOD ARAD SC PRODLACTA SA ALPIN 57 LUX OLYMPUS DAIRY INDUSTRY SA**** LACTATE NATURA SA (SCIL

372.87 284.41 233.28 225.98 204.77 188.54 155.36 119.32 89.93 79.37 62.06 60.98 58.86 57.88 52.08

1.99 1.2 21.06 26.04 6.62 7.36 -15.04 -2.14 -95.57 7.01 6.13 0.68 -2.37 -2.6 0.39

337.5 318.29 241.6 190.54 216.3 184.31 139.52 140.47 89.11 67.34 54.99 39.67 61.81 55.28 43.65

1 1 2 1

-

0 1 1 5 4 1

42.75 0.6 41.04 4 DAMBOVITA) 18 SC TETRA PAK ROMANIA SRL 40.37 3.96 32.27 2 19 KUBO ICE CREAM COMPANY 39.3 0.17 38.2 2 20 SC ALMERA INTERNATIONAL SRL 38.12 3.97 37.66 1 21 SC PRIMULACT SA 35.01 -3.19 24.21 4 22 SC GORDON PROD SRL 34.17 4.29 35.06 23 SC LACTO SOLOMONESCU SRL 28.16 1.76 35.93 24 SC BUCOVINA SA 25.44 2.34 31.9 25 SC FIVE CONTINENTS GROUP SRL 23.41 3.01 23.73 * - Din topul realizat lipseste compania Covalact, deoarece nu a depus bilantul pe anul 2009 nici pentru Covalact pentru Lactate Harghita, companie achizitionata de Covalact Ministerului Finantelor o reprezinta activitatile de import si distributie cu produse lactate *** - Friesland Romania detine si pachetul majoritar de actiuni la societatea Napolact SA **** - rezultata din fuziunea cu SC Tyrom SRL Covasna

** - importator si distribuitor de produse lactate, 90% din cifra de afaceri totala, inscrisa in tabel si publicata p

20

ANEXA NR 3.

21

ANEXA NR 4. 22

23